REPORTA'

Ghiqhiu r addPostul
minfi"ilor de ldngaPloieqti
?nc*dirradoleseen{*, M*n*stirea
vizitan"l Ghighiu, atrasde lirligtea9i
apalzvorula:idin aprcpiere, dar nrrai*u s*arn5
fio****1ualoeului"Je
Maieii Dcn'lnuiuifdeatsarede mi:runi,euno:cut5 subnxnre-
eJeiesar:b
l* **l*ix,i*.*'igl l-ae5patateun"r*tiv"..e*eia fcstadusichiardln Sirie'
S-aint&rnplat ln anr;i?gSg, p* careonntllstrietrali*nal
tn inrpn*.iurrfrri
f* g-*i* in!*!ege.Miraeulcasaei rnislun*a ineeputde ?ndat*eea
-- *i***t3 aiotoGOe a *sr;t 5ir-rnde
g*t o regssinnEiast*zi'ir"rpnerent'-
la Ghighiu.l,** *.aulupiaznicelor inviereeil-om'lului,lzvorr-:lTds"!l5duirii'
EotezulDonrnuslui, Jdngleuaiteocazii,rtaSirri;epel*rinil*raiungsX,se
de * pqrtg;i d* altaa drumuNul. Fel*rini, ew
i*tiu-,X; p* k!l*metriintregi,
pentru
vivr a i se
;;;, ; *ir*, dir"rt*ate ju**gelegarii;i din str&in*tat*,
pe lwalca Domnu|ui'
o*g*,p*ntrua-lrr.lu|!t.lmi9iper:true 0 preaslavi

mic5,
Biserica
in caPeli
transformatd

H
F
:
ffi
F
fr
I
i
I www.lumeacredintei.con
1O iulie 2018 / l-llN'li-A CR II)INTEI
 ***,.*.-,.

intr-un vechi document,

estementionatPentruPrima
dat60adita de 30 noiembrie
1601) schitul logofdtului Co-
resi ii al juPinesei S-ldvila'
Schit ce se ahaPe acela;iloc
al aqezdrii monastice Prezen-
te. Astfel esteconsemnatte-
meinic cd Pe aceast[ veche
vatr6. inc[ din vremea lut
Mihai Voda Viteazul qi a Pri-
mei Uniri, credinla Prinsese
rdddciniadAnci.
Cu trecerea anilor gret
ins6, br6zdali de invazii
turcesti qi de rizboaie' urme-
le ac6stei sihdstrii s-au qters
in intregime. Abia in anul
18I 7. Mariula Rdfoveanca
qi mama sa Pe nume Ana do-
ieazdtnteien qi o Parte din
averea lor Pentru indllarea
unui schit,-,,1arug[mintea
monahului AgaPie"' Astfel
incepe,incerui cu incetul, sI
se reaPrindd vechiul Punct
11
LUIr'lliACRIDINTII / iulie2o18
www.lumeacredintei'(om
 REPORIAJ

ridicarea unei mdndstiri. De

la acestizvor sfdntul locag a
nrimit numelede hramIzvo-
rul Tdmaduirii.Nu de Puline
ori s-a sPuscd oameniicare
au bdut aPdcu credinladin
acest i zvor s-au vindecat
de diverseboli. $i tot des-
pre acestizvor. istoriculNi-
bolae Iorga scria la incePu-
tul secol -ul ui20: ., . . . ldn96
Ploresti,de undete va duce
o bund 5osea,S chiPl G hi-
shiu. cdruia i se zice Ei md-
ilatti.", 9i cu drePt cuvAnt'
Frumoasabisericd e incon-
i urat6 de P a$ni ce clddir i
sosnodarei ti ,cu a coPer 6-
ilrarjtutde gindrild subtire.
bine a$ezatd.In fund, unde
curee limpede un <izvor al
tam-aduirii",se inqird Pomi
roditori qi via se mlddie Pe
haraei".
D*uPdPisaniacare se afl6
deasuprau$ii de intraredin
biserica mare afldm cd in
anul 1858,P reacuviosul ar -
fhimie a ddrdmat
E himandrit
biserica veche, construitd in
*
* anul I 817,Pentmcd eraPrea
Preacura- mic6 gi a intePut construirea
de credin,tdPe harta sfintelor a fost voia Maicii
g aceastd icoand din lemn bisericii mari.
asezdminteortodoxe de la te ca
de santal Pe care std intr-o
ni,i din {ar6.Mai intdi Printr-
de lemn qi cdteva deosebitd rePrezentare chi-
o bisericuld
anul pul sdu pi al Pruncului sd fie
chilii. pentruca aP.oiin l
1858s'A inceapd ridicarea bi- aEezatd aici. 'i
sericii mari, Prin Purtareade lzvorulminunat
srii6 a staretuluiEftimie'
- " intdmplareadeloc intAm- Legenda sPunecd mo-
oldtoare (dacd imi este Per- nahul Agapie. impreundcu
oatru ucenlci ai lui, ostenili
inls sa md exPrim aqa)a fr-
de ani de iiind de drumul lung Pe
cut ca la exact 100
ridic6rii acestei care l-au strdbdtut, au Po-
la inceperea
oosit intr-o Poiand din Co-
biserici (monumentalePen-
v re me) sd vi na i n hrii Vlasiei pentrua se odih-
tru a c e a
vreme. au fost
chip minunat aceastdsfdn- ni. La scurtd
a Ma i ci i D omnu- trezi{i de susurul unui izvor
ta i c o a n d
si atunci au in{eles c6 aces-
lui..Siriaca"aici, la Ghighiu'
Este de notorietate faPtul cd ia este locul Potrivit Pentru
www.lumeacredintei'<om
r2 iulie2018/ LUlv'ltrA 1'tt
'RlDlN
 Drumulicoanei
spreGhighiu
Totul a inceput din mo-
mentul in careEpiscopul-vi-
car al Pahiarhiei de Antiohia,
Preasfinlitul Vasile Samaha,
a inceput sd o visezepe Mai-
ca Domnului, care-l ruga sd
ducd aceastdicoand in Ro-
mdniasi sdo agezein Mands-
tirea Ghighiu. Pe 4 februarie
1958,PreasfinlitulVasile Sa-
mahaa sosit in Rom6nia im-
preund cu o delegalieofici-
ald ce avea ca misiune, din
wwwlumeacredintei.com
partea Preafericitului Patri-
arh Alexandru al III-lea qi a
SfanruluiSinod al Bisericii
Antiohiene, conferirea,,Or-
dinului Sfin{ilorApostoli Pe-
tru si Pavel" cdtorva ierarhi
din Rom6nia.
C u aceastd sol emnd
o cazie, Preas^finjitulVasi-
le a inmdnat Int6istitdtoru-
lui Bisericii noastreortodo-
xe sfdnta icoan6. Noaptea,
Maica Domnului i s-a ardtat
in vis qi Preafericitului P5-
rinte Patriarh Justinia_nMa-
rina, cerdndu-i ca icoana si
fie dusd la MAndstireaGhi-
ghiu. Dupd ce a fost luatS
hotbrdrea in s6nul Sfintu-
lui Sinod, nu a mai fost chip
de intdrziere. Icoana Mai-
cii Domnului a fost dusf,
in pripd la MdndstireaGhi-
ghiu, pe data de 25 februa-
rie 1958,de cdtreo delegalie
condusd de Preasfinlitul Te-
octist Botoqdneanul,la acea
vreme E pi scop-vi car al
Bucuregtilor, viitor Patriarh
al RomAniei.
Icoana a fost aqezatdmai
int6i intr-un loc ascunsori-
virilor Securit6tii.
in biserica
l,{- llih'X CR|DINTI:1/ iulie 2018 13
 {' :1-
. :]
-

REPORIA'

autenticitate, transmiland qi
emotion6nd orice Privitor.
Oarnenii sunt atraqi in mod
firesc de acest dar dumneze-
iesc. ce a poPositla Mdnds-
II tirea Ghighif de mai bine de
iumdtate de secol, Pentru ci
-este
vindecdtoq grabnic ajutS-
I tor. spriiinitor in nevoi qi ne-

It . , cazuii, mangdietor,arltdnd
indelunga lucrare a lui Dum-
nezeu de salvare a noastr6,
dusd de atAteamilenii... De
I laAvraam qi Moise la Isaia qi
David qi pAndin Prezent.
I Aulenticitatea acestei

II icoaneprovine deoPotriv[ din

respectareacanonulul lcono-
erafic, dar qi din reflectarea
I inei realitdli istorice.Aceas-
ti realitate concret[, combi-
I nati cu timbajul simbolic or-
todox, in final ne reveleaz6o

II altdrealitate,la o octav6 su-

nerioard, spirituald, divind.
iti"totol unonim, in fiecare
i
atinserede Penela lemnului,
I parJce a trait cu deosebiti in-

II f
iensitaterevelatia divin6'
Nu Putine sunt mdfturii-
le de vindecdri miraculoase
I slvdrqite prin aceastl icoan6.
I
I
i
tr
- Astfel. slava dumne zeiascd
a imaeinii Maicii Domnului
inimi" (Luca 2, 35)' Iat dacd impre-un6 cu Domnul Iisus
I
I
micAa cimitirului, Pentruca
maitdrzi.u,in anul 1992' sd ne amintim ce scrie Profe- Hristos ajunge si se oglin-
I fle mutatdla loc de cinstetn tul Isaia... simbolic, sufle- deascl in inima rugdtorului,
bisericamare. tul stripuns al Maicii Dom- fbri echivoc, fixdnd inci din
i nului nu puteafi decdt lnsuqi aceastdlume comuniunea cu
Inestimabila
ieftfi Domnul nostru Iisus Hristos: fmpdrdlia lui Dumnezeu.Este
L

i
pentrunoi
Calitatealiturgicd qi con-
formitateaicoaneicu Sfdnta
Scriptur[ esteevidenliatdin
priniul rdnddechiPulMaicii
bomnului. atinsde durerea
sfbsietoarePrezisidedrePrul
Simeon:,,$i Prinsufletult[u
va trecesabie,ca sd se des-
copereg6nduriledin multe
14 iulie2018/ LUMEA CREDINTSI
cd atunct
,.Dar El fusesesfflPuns Pen- tot la fel de adevirat
tru pEcatelenoastf,eqi zdro- c6nd te afli in Preajmaei, toa-
bit pentru ftrddelegile noas- te eriiile si neliniqtile interi-
in fala icoanei
tre. El a fost PedePsitPentru oaie disp-ar.
mdntuirea noastrl qi Prin rd- Maicii Preacurate,once Pro-
nile Lui noi toli ne-am vin- blemd iqi gdseEtetezolvarea
decal" (Isaia 53,5). cdti weme omul vme cu ml-
Acest chip al Maicii Prea- m[ sfi[punsd qi credinti.
cutate realizat in secolul al
16-leaesteimPresionantPrin Laurenliu COSMOIU
wwwlumea(redintei'com
 .#;,
MiscS-te in voie
flE atdnci c6nd ai nevoie.

,* 4*

Ar{roFlex eatttpus*:

./-r
F I erapta
. *' * ffF
-."."".ffi
i 5!:il 2ij+Rni& rcr:)any F

:9*tff?gl"&
'5
clo 632, Rffanb Msto .|tte n &t&ntdrt dinantaz Cttlf e @ Pasqefrtl e
Stt. Fabricii n 124" Odj_N3Po€

r e ' .i l ffi - r e rffi

 ORIODOXA
SOLIDARITATE

SAnunejucdmcuSfintul llie!
,,Vinogivezi",rniiespusatunc!Drago;Pislaru, viitorulpirinteValerian de
parbfraz6ndu-l
la Frislnei;i Fitrunsa, parci pe Andrei,eelint$i chemat si
arirnceplasade prinsoarneni, dar;i primacapturi a Pescarului',,5a vezi
ce locaparte,ce bisericSminunatistai!it5pe un gorganacolo,lnspate-
le Pr!mdriei'iDacdsufletulmeu pereehela aceavrernel"ni-aspusasta,ce
puteanrfaee?M-amdusintins,am urcattreptelede nrarrnurd albi ;i nu
i*-u* rnaicobcrfit,de fapt,niciodati.CSciacolo,in vdri rni a;tepta din
veacHristos, in Potir.Eramsuspe platou,la ob$r;ia
clipocind izvorului..'

lstotii, mituri' povegti
Biserica Sfdntul Ilie Gor-
sani estetipicd, dar 5i singu-
iara printrb edificiile sacre
I 94 de icoan6! Este, cu alte
I
F nostas in scenebiblice qi in
valahe.Tipic estehramul care
aratdcu mAndrieci acolo,pe
acel tdpgandin lunca netedd
a Ddmbovilei.poatefi chiar
Carmelul ceva mai teqit al
proorocului llie; tipici este,
oarecum,arhitecturaexteri-
oar[, pridvorul impundtor, c[-
rdmizileplategi mici. a$ezate
cu me$telugbalcanic.AtiPica
esteforma de nav6, PerfectS,
careaducerizbit cu Biserica
Napterii din Betleemul ludeii.
Iar qi mai atipic esteiconos-
tasul, o capodoperdPictati de
cdlugdriaghiorili si carenu-
mdrd- dacatin bine minte -
cuvinte, cel mai bogat ico-
chipuri sfinte din Bucureqti.
Icoanele mari, praznicale,
sunt semnatede iconari greci
triitori la inceputul veacului
al 19-leain Muntele Athos,
atunci cdnd dincolo de Du-
nire se ridica biserica de c[-
he neguldtoriicojocarilaolal-
ti cu Principele CarageaVodd
(1812-1818),unul dintreul-
timii fanarioli (avenhnier sa-
dea!)din Muntenia...
De arunci gi pana la ju-
mdtatea secolului 20, viala
a curs lin, pe fbgaqulei, insl
iarna anului 1937 a scos bi-
sericadin anonimat.Atunci,
inh-un ianuarie geros, au fost
prohodili Ionel Mola qi Vasile

iulie2Ol8/ LL \4 1 .\ ( !{l l ) l \T l 'l www.lumeacredintei.com

 lesionari a fost fbcut aici, la
biierica din cartier. Partea
tristd a istoriei este ce acum
cAlivaani aceast[casdde Pa-
trimoniu, de incontestabild
valoareartisticd,a fost demo-
latd peste noapte de rechinii
imobiliari, cu toate Proteste-
le asocialiilor gi specialiqtilor
in domeniu. Acum, Pe locul
caseiprinlului ,,Ziz|" .Canta-
cuzino esteun terenv[an, Pe
caremai parcheazdmaqinile
venitecu ireburi la instiruliile
statului...
insd, de la acel moment
al prohodirii lui Mola 9i Ma-
rin (in fruntea soborului a fost
insusi Mitropolitul Nicolae
Bilah al Ard-ealului),biseri-
cii i s-a asociat cumva renu-
mele unui loc de intdlnire al
fostilorcombatantilegionari.
Eu insumi, cdnd am ajuns aici
prin '95-'96, am fost averti-
iat asupra acestui aspect'
insd nimic din ceeace am v6-
zut - cu excePliaunor bitrdni
incovoiati de anii de Pugcdrie
5i carede la o Liturghie la alta
erau efectiv tot mai Pulini -
nu m-a dus cu gdndul la un
spa.tiu,.legionar",dimPotrivd'
Marin, cei doi legionan ucigi Creqtiniisuntfoartediferigica
de un obuz,,roqu" la Maja- vdrste,aspect,nivel de Pregd-
tire, starede spirit. Aura Pusl
dahonda,in Spania,in tim-
pul Rizboiului Civil. Moti- de un evenimentistoric s-a
vul pentru care lui Mota li destrdmat, iar acum realita-
Marin li s-a fbcut in aceas- Iea aratdtotal diferit. Acum
tI bisericl slujba inmormdn- aqputea sPunec[ esteo bise-
ric6 a familieil
tdrii este faprul cd la numai
c Ati v a p a s i , p e s tra d aGu - delaGorgani,
Familfitii
t"tib"te, lanumarul 3, se afla schele
CasaVerde.sediulMiscdrii
cucopiii
Printre
De multe cununii 9i bo-
Lesionare.Imobilul, carei-a
apirtinut lui GheorgheCan- tezuri am avtrt Parteaici, ca
tacuzino..Grdnicerul",fu sese nasi! Noi inqine ne-am cu-
nunat ai ci , si tot ai ci ne-
ous la dispoziliede acestati-
nerilor naiionaligtiromani,iar am botezal coPiii. Dar -
parastasul celor doi luPtltori coinciden{1! - familia soliei

L[IN'|EA CREDINTEI / iulie 2018 77

 SOTIDARIIATE
ORTODOXA
mele tot aici a fost arondatd
liturgic, soacramea fiind bo-
tezatd acurn 80 de ani de p5-
rintele de atunci...Aqadar ne
leasd multe fire de biserica de
pe Silfidelor5! Dar nu numai
pe noi, ci firele soliilaritSlii
duhovniceqti leagd sute gi
mii de oameni. Deja comu-
nitatea este sudati qi intine-
ritd - lucru eseptial penku o-
rice parohie. Insd gantierul
carea inceput in 2012 qi pare
ci nu se mai termini db re-
ale dureri de cap enoriaqiloq
produce insomnie.preolilor
gi bareazdcumva improiph-
tarea elementului tdndr. Ne-
maispun6nd faptul cb la bi-
sericdau loc puline cununii
qi botezuri din pricina sche-
lelor gi a gantieruluiperpe-
tuu. Cu toateefortLrile(uriaqe
e
I
i
F
iu lie2 0 r 8 / L U&{ EAC R E D IN TE l
chiar) ale parohului - pirin-
tele profesor Silviu Tudose-,
cu toatd sus{inereacelorlalli
preoli (Vasile Gordon, Ema-
noil Bdbuq,VasileCrefu- toli
oameni subliri qi de carac-
ter, profesori cu experientd,
minli luminate, o adevdratd
garnituri de elitd a clerului
bucureqtean)gi cu toatd im-
plicarea consiliului parohial,
dar qi a fiecdrui credinciosin
parte, lucrurile pare cd s-au
impotmolit. Startul lucrdrilor
atdt de necesare(era in peri-
col viala oamenilor qi a edi-
ficiului din cauzafaptului cd
bucdli mari din fresca de pe
bo{i incepusesb cadi) a fost
foarte bun, astfel incdt:
- au fost realizatesubfun-
ddrile zidurilor exterioare in
zonele cu probleme. au fost
injectate fi surile structurale
din ziddria exterioard,.s-au
inlocuit buiandrugii ferestre-
lor de la nivelul cafasului;i
s-aure{esutzonele cu lacr.rne
sau cu material puternic de-
gradat din ziddrie;
- s-auintrodus tiranli ver-
ticali qi orizontali in zidurile
perimetrale;
- s-auconsolidatsemica-
lota qi arcul de ziddrie al tim-
panului altarului;
- s-a decis tratareast6l-
oilor de lemn din naos cu
i a5i ni speci al egi folosir ea
lor in continuare,ca elemen-
te structurale.Fiecare st6lo de
lemn a fost ridicat individual
de pe pozif;e,tratatqi reaqezat
pe o noud grindd de B.A. tur-
natdla parteasuperioarda zi-
ddriei vechi;
www.lumeacredintei,com
 - s-a luat decizta de a se
desfacepartea superioarda
zidilriei perimetrale pentru a
fi refbcutd cu cdrlmidd noud
plind, cu format asemdnltor
celei originale, astfel incdt
s[ se poati obline profilatura
originalS a cornigei bisericii,
profilaturl regdsitd in docu-
mentele de arhivd - schi{ele/
desenelearhitectului Horia
Teodoru;
- s-arealizatdecopedarea
tencuielii exterioare qi inldtu-
rareaintervenliilor anterioare,
care fuseserdf6cute cu mor-
tare de ciment saucSmdquieli
cu beton armat;
- s-au realizat re{eseriale
ziddriei in zona soclului cu
cirimidd format original;
- s-a refdcut ziddria
cornigei pentru tealizarea
profilului decorativ, con-
form schi{ei arhitectului Ho-
ria Teodoru;
- s-a inceput realizarea
www.lumeacredint€i.(om LttlvIEACREDINTEI/ iulie2018
 SOTIDARITATE
ORTODOXA

oizont si aoardsemneleunei
schmbanm bme.cahnantare
salvatoare.Mai mult, incerca-
rea de a depunedocumentalia
pentru oblinerea de fonduri
euroDenenu a dat rezultate.
[n aceastdsitua[ielimi-
t5, nu mai rdmdne decdt o
solulie: solidaritatea noas-
trd, a credincioqilor romdni.
Un edificiu cu o istorie glo-
rioasd qi o viald intensl (ri-
dicat pe vremea turcilor!)
strdjuieqte capitala de 200
de ani, iar noi, cei de azi, nu
putem sd il linem in via!6?!
Solidaritatea umanS ooate
multe, iar romdnul la nevo-
ie chiar iqi dd cdmaqapen-
tru aproapele..Or,. asta nu
ne cere nlmenl, cl Goaracea
micd jertfi care - insumatd
cu a celor mul{i - poate si
scoatdaceastSbisericd em-
blematicd la lumin[. Totoda-
t6, facem apel la cei care lin
in m6nd soartacomunitS{ilor
locale, spundndcd acestloc
{ aflat la 100 de metri de Pri-
{ mdria Capitalei qi pestedrum
r
t
de Ciqmigiu nu esteunul oa-
recarei;el are forld, are duh
I
F
u n e i s u D ra s tru cturi de viu qi esteun releu al vie{ii
p ro te c !i e d i n l e mn, care liturgice a Bucuregtiului.
E s d p o a t6 a c o p e ri i ntrea- Dar qi un releu de comuni-
5

I
,
a
ga bisericd dupi desfacerea
acoperiqului.La momentul
actual aceastdstructurdasizu-
rd protec{iazidurilor gl reiti-
care publicd, de formare a
opiniei publice prin oamenii
de excepliecareii trec,peri-
odic, pragul. Venili qi vedeji!

I
zeazdizolarea componentelor
din interior de factorii extemi. RdzvanBUCUROIU
infine, nu e locul aici pen-
tru o dare de seamdcomplet5,
ce vreau s5 spun estecd s-au
realizat foarte multe lucriri
careau scosbisericaqi inchi-
nitorii ei din stareade pelicol
iminent in care se aflau. Insi
lucririle sunt departe de a fi
gata,iar timpul tece fbri ca la

iulie2o18/LUNlEA CR.EDINTEI
Hep*ffiffi1ffiffi.
,' .E€g==
#lsrSe*hll{bs*€:S *€+€. ffi;e-*"ffm,,,ffiI:

I
laryiffiep€iffHwwr"
leiantibiotice?
i{+'ii;
:+:irt.i*

.-W-
ffi
Tt€

i i.Sr
 REPORTAJ

-
laOradea
Centenar
biserncar[scumpdtfuli
c&tevaeveninrente ec!eziale marcheazS Anulcentenareareseva inche-
illrp-t--iic, [rin sfinlirea MariiCatedrale de la Bucure5ti'
Patriarhale
un*l dlntreacestea *rt*, f*ta indoialS, celeimaifrunroase
tarnos!rea
nidicate fn nom*nlaultirnilor Biserica
treidecenii: SfintuiApostcl
biserici pe
Aceasta a avutlocin Duminica Ronr6ni'
Sfinlilor
nnC'.*idin CIradea.
eparhiei
granilele oradiei!
datade I0 iunie,ouun fastcarea dep5git
prinjertft de stne'
APoitolitot! personal,
Evremea doud str[zi in forma... crucrt
Sfdntului Andrei. Aici,
Da, e vremea lor... Sundca o retetadeja qtiutd, betoanele blocurilor
in
Sau. dacd vreli, esle din insi - surpriz[ - din ce
intre
putini contemPorani comuniste, Vasile Bota a
nou vremea lor! Este ce mai luminat de Duhul Sfhnt
vremea in care fiecare suntdidpritisI o aPlice.La (asa cum frumos a mdrturisit
decis,
dintre noi trebuiesd ieqim Oradea ins6. un tandem de
i hi ar el ), ri di carea unei
la largul mdrturisirii, sd preoti aPlicd,,re!eta"cu
Parohul biserici vii, unice. Orldenii
aruncim mrejelecredinEei iuccesfulminant'
Vasile Bota, secondat de meritau aceast[ Podoabl, iar
ln apeletulburi ale veacului intretlierea pl Scilortectonicii
au
acestuia.Dar cum Putem Ion Alexandru Mizgan, confesionale(ne afl6m la doar
face asta.eficient, credibil instauratlegea frumuselii
cinci kilometri de granila cu
si smerit - totodatd?Prin imbisericite in cartierul
la intretlierea a creqtinismul aPusean)a dus
iapt[ concretS,Prin exemPlu Rogerius,
lerarhii,
Preotii
5icredinciogii
adunati
ffiL
E
lasfinlirea
din10iunie
u
..,'EiE
a

a
t

www.lumeaGredintei.com
22 iulie2o18/ Ll"tMEACREDINTEI
la o imbinare armonioasdde
stiluri. de;i riscantdla prima
vedere.A fost merirul (sd nu
zic geniul) arhitectuluiDorel
Cordoq.cel care empatizeazd
cu fiecare amplasamentpe '
care ridicd un edificiu sacru, '
sd aibd indrdzneala de a
planta o campanild aproape
florentind in fala unei cupole
1 0 0 % b i z a n ti n e , a i d o ma
celor de la Sfrnta Sophiasau
Chora din Constantinopole...
Cdrdmidaclincherizati adusd
din Austria a putut cuprinde
,,pdrinteqte" mozaicul de
12 mp reprezentdndu-lpe
SfdntulAoostol Andrei. scara
monumentalA(decorul ideal
pentru cununii, botezuri qi
alte evenimenteale familiei)
se smere$tepdnd pe trecerea
de pietoni, parcf, invit6ndu-i
s d o u rc e , s p a l i u l v e rd e
impresoard agezdmAntul,iar
tra n d a fi ri i i i a d i e m d re !i a .
Dar oovesteanu a fost nici
liniai[, nici fbri poticneli,
nici fErd ispite. Bunioari,
arhitectul a schitat liniile
de for{d ale edificiului, insd
tre b u ri l e p e a l te s a n ti e re
(catedraiadin Baia Mare,
BA rs a n a , R o h i a , Sd p 6 n l a
etc.) nu i-au permis sd fie
la absolut toate momentele
i mp o n a n tea l e c o n s tru c ti e i . unuimaestru
Penelul jilavi, cerul sfinlilor, Soare-
aqacE le-a revenit pbrintelui le dreptdlii qi constelaliile
Vasile Bota 9i lui neaPetricd Toateca toate,insd picfu- zilei a optal Nimic din ceea
(qeful de qantier)sarcinade ra meriti toatd atenfia noas- ce creqtiniivoiau s[ vadi cu
a ,,potrivi" lucrarea pe 1a trdl Remus Bradea, la acea ochi.i minlii ca fiind realita-
incheieturi, de a-si asuma vreme un artist care nu avea tea Impdriliei lui Dumne-
anumite solu{ii tehnice 5i nici statutul de zugrav gra- zeu nu scap6penelului a-
d e c o ra ti v e . U n e l e p e s te dul l l l - adi cade cal l h -, a cesruiiconar.Torulesteaici,
altele.lucrareaa ieqitpe de- reuqit, in pofida nereuqitei capturat pe pereli, prins in
a-ntregul.frumoasd.unic6. administrative de a-l omo- culori, adus cu forla pe p6-
s fi d d n d l e g i l e g ra v i ta l i e i . loga ca un mare talent, de mdnt, transpus in materie
dar qi ale normei de betoane a cobori cerul pe pdmdnt. $i cromaticS.$coala atho-
comuniste, ale cartierului Adic6 de a transpune in cu- nitd a lui Manuil Panseli-
aliniat esteticii anilor '80. lori, pe perelii netocmili qi nos,aici, la Oradea.i;i are o

LUI,IEA aRE|}iNTli / iulie 2018 23

REPORTAJ
strdlucitdimplinire ! Bizanlul vielii duhovnicegti a ribuf-
acestanemuritor,fastul. cu- nit in smeritul cartier o16-
loarea, bucuria pastelatd a debn intr-o lumin[ 9i valoa-
re deosebite.Pur qi simplu
stai qi admiri fresca de la
S fdntul A ndrei , neverosi -
mili in felul ei, si te intrebi
cum poate adia Duhul Sfdnt
la hotarele smerite ale firii,
ale credinlei rbsiritene, ale
existenlei fbr[ glorie in co-
tidian? Cum adicd: sd aduci
cerul pe pdmdnt intr-un carti-
er umil, cu oamenide ispra-
v6, dar simpli in defini{ia lor
umand qi creqtin[, cu gospo-
dine inimoase,cu bunici gri-
julii, cu copilaqi zburdalnici
qi pdrinli obosili de muncd
;i de rutinazilnicd?Ce,,po-
gor6re" poate fi aceasta?
R6spunsule simplu: Hris-
: tos Se pogoardca pe cele
,.; umile sd le umple de sla-
v5, pe cele disprefuite si
, le arate ca fiind lucruri de
cdpdtdil Centml nu exis-
td, exi std doar si nceri -
" tatea inimii care face ca
iulie2018/ Ll.rMEACRilDIr\TEl
axul pdmdntului sd strdPun-
gd pe acolo in miqcareasa de
rotafie...
Bucude pel0iunie
mare
Din 2000, anul cAnd a
fost sfin{itd piatra de teme-
lie, gi p6nd azi, preo{ii au tot
lucrat la aceastdoodoab6.
Asta pdnd intr-o zi c6nd PS
Sofronie,in timpul unei vizi-
te canonicela parohie,a awt
gtndul de a sfin1iaceast[ lu-
crare(finalizatS) in 2018, in
An Centenar.Zis qi fbcutl S-a
trecut la inventarierea princi-
palelorprobleme.la lista cu
invitagi(cler qi mireni, po-
por gi presl), la colabora-
rea cu autoritS{ile locale. $i
au venit, lumea de pe lume -
dupd estimdrilejandarmeri-
ei cam 4-5.000 de oameni.
TVR Cluj a transmis in direct
(chiareu am asiguratcomen-
tariul), iar TVR Intemalional
a preluatintegralemisia,ast-
fel incAt toat[ diaspora a Pu-
tut urmlri evenimentul de la
www.lumeacredintei.com
Oradea.Estrada din fafa treP-
telor monumenJale a gdzdu'
it nou6 ierarhi: iPS Laurenliu
(Mitropolitul Ardealului).
PreasfintitiiIgnatie (Huqi),'
Sofroni6'(Oradea), Iustin'
Maramureq li S6tmar).Visa-
rion (Tulcea),Siluan (Unga-
ria qi Serbia),Timotei (SPa;
nia si Portugalia),Macarie
(S c a n d i n a v i a ),P a i s i e L u -
gojanul qi iPoPsifi-ulTimo-
t-.if Satrna."unul).La slujbl
au luat parte autoritAli loca- cu flori aduse
le (primirul llie Bolojan), se- si cdnte toti intr-un glas, dar de la Cemduti
lacrimi in ochi! Oricum, de peste granild,din.Unga-
nat*orifl-am vizut acolo Pe cu
(sponsorizareaunel temel
Vasile Blaga, cel care a fb- contl P salmodia TransYl- ria
dirija! de evlivioase). agaPade duPd
cut foarte mult Penffu aceas- vanica, Pr' Prof'
dr. Vasile Sianciu (decanul sluibd - imPecabils 9i ea,iar
td oarohie),intelectualilaici Orto- oamenii s-iu desPS(itPrie-
(Tiodor Baconschi,Mihail Facultdtii de Teologie
unei adev6rate
ileamtu, Radu CarP, Adrian doxb din Cluj)' a dat Proba teni, in duhul
desdvdrqite, frdtii andreie,?e' cum numal
Lemenietc.),dar qi PeGrigo- .uneivirnrozit6li 'la cu ade-
o
Oradea Poti simti
re Lese,care a venit sd vadd insd implinirea sonord a lui
fost o lovitu- vdrat. Preolii Bota qi Mizgan
cu ochii lui (duPi o noapte Grieore iie$e a
rd d-emare maestnr! au fost gazdeimPecabile,iar
de mers cu maqina) biserica rn- Sofroni!, EPiscoPullocului.
de la Oradea.Part€acea mar Toatd ziua oamenii au
trat in Sfdntul Altar sd se in- s-a bucuratlgi ne-abucurat)
emotionantaa fost la mo- de aceazrmL'
mentul imP6rtdsiriiPreofilor' chine cu bucurie (in sPecial cu toatd fiinta de-
femeile sunt cele care se bu- nunat[. zi a.comuniunii
atuncicdndLe$ea cdntatfai- pline, fbrl rest!
moasaPriceasndO, mdicula cur6. fiind ziua unei excePlii
sfdnta.-..Arunci sd-i fi vdzut Dentruele), biserica a fost
Rizvan BUCUROIU
pe ardeleni cum au incePut impodobita de maeqtrifl orari

.:3

tt\11 \r R l D l \l t'l /i ul i e2018

www.lumeacredintei.com
 STOP.CADRU

Oradea: subsemnul
SfhntuluiApostolAndrer
* iunie.
Dun"lir-rie5,'i rog pe qofer sd agteptegi merg md int6lnesccu S{hntulNecta-
sd md inchin la Sfdntul Nec- rie, iar dupdintAlnireade taini
Sfin{ir*a Sf*ntul
Si**ricii tarie. Md intorc apoi la Bise- au aolrut semnelebune de sd-
An*Sreidin Oradea. La rica SfhntulAndrei.Slujbaera nltaie. Nu esteprima oardc6nd
*ra S,3fimApreg*tese tn plind desfbgurare.Solia md sfdntul acfl oneazd surpnrud-
sSi*sdine*meradc sun6 si imi spund cd a ajuns tor. legatde sdnitateamea 9i
la,,I\4ateiBalq", Sabinaareun a celor din jur. Cine gtie,poa-
h*te!pcntrlie merge rotavirus, dar acum estebine. te cd de data aceastasfdntul
l* sl*jbd,darprin:ese Rdsufluu$urat.Urc pe scend, era chiar qoferul care a apdrut
untel*f*n d* l* so1ie... imi spun cine gtie,poatega- brusc exact c6nderanevoie de
sesciconila, degipe acolo au el, m-a luat in maqini qi m-a
Sabina,fata noastrd care trecut zeci de persoane,putea intors la locul de unde am ple-
va implini qaseani in octom- fi orirnde, cineva o putealua... cat. Se spunecd in Greciao-
brie, dupd mai multe proble- Surprizi, o regdsescexact l6n- rice intervenliemiraculoasd a
me medicalein ultimele zile, gd scaunulpe caream stat.Cdt SfhntuluiNectarie esterelatatd
are feb15mare gi o doare sto- timp am fost plecat.nimeni nu in media pentru a {ine eviden-
macul.Ii spunsdmeargd'laur- a observat-oqi de fapt nici lip- Ia- ceeace fac la rdndul meu
genJe,la Spitalul,,GrigoreAle- s? mea nu a fost remarcatd.A pnn cele scnse.
xandrescu".Sun un prieten qi fost ca qi cum timpul s-a sus-
il rog sdle duc[ qi sdle aqtepte pendat pentru a-mi da voie si RaduCARP
pdnd se rezolvd.Plec sprebi-
sericdbulversat. Sunt invitat
1 pe scend,pe rdndul de scaune
t
din spatelesoborului de preoli.
a In buzunar am o iconitd luati
de la Craiova cu cdtevazile in
urmd,cdndSabinaavusese pri-
meleproblemede s5ndtate.So-
,
1iamI sunb,imi spunecd la ur-
E genle i-au fbcut o perfuzie, dar
3 trebuies5meargdcu maqinade
I salvare la Spitalul de boli in-
I
: feclioase,MateiBa19".Cobor
de pe scendgi incep sd dau te-
lefoane so{iei qi medicilor pe
careii cunosc.Md uit in buzu-
nar: iconila dispdruse!Brusc
imi dau seamacd sunt la Ora-
dea gi c6la Mdndstirea Sfin-
tei Cruci se afld o pdrticici din
moagteleSfhntului Nectarie.
Exact in acelmoment,prin fata
meatreceun taxi gol, il iau ra-
pid s[ mergemla m6nistire. il

26 iulie2018/l.l' \1L\t l ( 'D l \fl .l wwulumeacredintei'(om

 KEBENE
PLTI$.
]}EBINEHEUIHT!
$I $TAHHA
,

Prima dint*mania
ccmbinatic d* simeticona*i
activcuefectdxhlri
cdrbune antihal*nar*
*t antiflatulent*.
I Kehene qj 300nrgcirbuneaetjv.Dozargeomandati
Pi*ersn{ine50 mgsimetrconi petrtruadultiostede4 cpr/zi,de
prineipal6.Acestaesteundisp0z,tiv titi$ cu atentiepr06pectul.
ft preleral2eamlrinatedupi ma$a modical.
f!

! $C TarapiaSA
Y
;:
guR
jF a PltAFirAcoqpary
S!. F&briciiir l24. aluiqaped
fishAnia
41:6412, ffirapia
 ESTE!
VREDNIC

A-L onora pe Dumnezeu!

in limbagreaci:a-Lonorape Dunrnezeu.
[xactastainsearnhbTimatei,
esteun
Cualtecuvinte, nume eareil someazipe purtitoruls5ula o
anurneconduit6.Fibine,?ncazulproaspituluiEpisecpTimotei(Bel)55t-
suntcurnnu 5epoatemaiclare,subacestaspect.
lucruri,ie
rnireanul,
P6nilaDumnezeu, qi cel sub a cdrui mantie s-a la intronizarea din 24 iunie,
aide-afacecuEpiscopii addpostitactualulEpiscop-vi- atunci c6nd a spuscd ,,aceas-
car al Maramureqului Sdt- ta esteo zi lungd qi impodan-
qi
Adicd pdnd a-I da lui marului. O relalie duhovni- td cdt un veac,deoarecenici-
Dumnezeu cinstea deplind ceascddeosebitiiesteintre cei odati pdndacum romdnii nu
care I se cuvine, trebuie'sd doi, iar aceastaeste garanlia au awt dreptul la un Episcop
nu uitdm de aceia care ne-au calitAlii bunei administrdri a al lorpe acestemeleaguriorto-
insolit parcursulviefii, al de- treburilor Episcopiei, fi eca- doxe.In toatdistorialor!". De-
venirii. Aqa dupd cum nici re acum cu atributelespeci- sigur, afirma,tiaaceastaspune
Preasfinlitul Timotei nu uitd fice. E drept,Vlddica Timo- multe, iarprezen{a celor apro-
qi nu va uita de fostul sdu tei avdndregedinlainjudeful ximativ 14.000de credinciogi
stare! de la Rohia, Vlddica Satu Mare, la Mdndstirea venili din toate co$urile ce-
Iustin Hodea,cel care l-a gi ScdriqoaraNoud, va fi, pe cale lor douijudele a intirit ade-
propus Sfhntului Sinod pen- de bonsecinld,mai mult pre- virul celor spuse in altarul
tru aceastddemnitate arhie- zent prinhe sdtmlreni. de vard din piduricea ,,depe
reasc6.Iustin estecel care qi-a Despre acest moment a frqie". Cdci pe o fbqie se afl6
deschisbra{elepdrintegti,dar vorbit cu emo{ie PS Iustin actualamdndstire(desenatide

iulie2ol8/l l' \lL \t Ki D ]\':l I www.lumeacredintei.com

acelaqiarhitectDorel Cordoq),
exact pe grani{a de Nord-Est
romdno-maghiard... Miiledecredincio;i
Iatd gi ce scriamin prezen- auinconjurat
tarea albumului-monografie zveltia
silueta
scrisde Timotei Bel qi apdrut M6ndstirii
bisericii
la Editura Lumea Credinlei. ScirigoaraNoud,
proiectatddearh.
chiar acum, la acesteveni- DorelCordog
ment: ,+{colo unde seingem6-
neaz[ qesulromAnilorcu pus-
ta maghiarilor gi exact acolo
unde frontiera qerpuieqteprin-
tre miriqti, ochiuri de pddure
gi holde mdnoase,seridicd un
edificiu eclezialdin nimict Pe
planeitateacdmpieide Vesta-
pare un zgArie-nori cu cru-
cea in vdrf- aproapeqocant
ca indrdmeald a verticalitilii,
a formelor unduioasespre i-
nalt, a nestingherelii prin care
vegheazdAbsolutul. Un pen-
dul inversat,cu centrulpe p5-
mdnt, numdrd tacticos Litur-
ghiile cosmice.Dar qi pe cele
ale oamenilor.carese roagd,
muncesc.citesc.asud6.sebu-
curd, seintristeazi laolaltd,in
obqteade la Scdriqoara.Cdci
d e s p rea c e a s tam d n d s ti ree
vorba. desoreun semn euha-
ristic pus la granila de Vest
a Orlodoxiei sau la frontie-
ra de Est a Eurooei lui Toma
d'Aquino Ei Martin Luther.
Aici, pe fd$ie,teoria ciocnl- mizd, insd dacdcercetezicu gratuild, ca o mireasd piti-
rii civilizaliilor a lui Samuel ochi duhovnicesc aceastl td in soatelevoalului. biseri-
Huntington capAtAconcretete i ntrepri ndere consta{ i cd ca cea noud, ca de altfel in-
in metal,piatrd qi psalm.Aici efortul esterdspl6titcu vdrf qi treagamdnbstire,te umple de
ne afldmpe tectonicaspiriru- indesat.Cici celui careajunge bucurie. Cdci ai senza{iacd e
lui, in vdltoareaduhului care arci,fbrd alt motiv dec6tacela acolo doarpentrutine, cd erai
iqi caut6liman,parcdneput6n- de a ajungecu adevlrat aici aqteptatdoartu...
du-sedecideatdtde uqor:R6- l l oca5ul nefi i nd pe ni ci o S drbatoareadomi nan-
sdrit sauApus?". axd majord de transport, de td este una deosebiti, ca
$i continuam in aceeaEi comunicatie),i se aratd sla- semnifica{ieqi for}d: Sfdntul
linie: ,,Estemeritul pdnntelui va Ortodoxei neqtiute, dis- Ioan Botezdtorul,cel care a
Timotei Bel acelade a se fi crete,care a pregdtit aqternut stat in pustie, departede pri-
aoucat de ridicat mdndstiri de odihnd Domnului, depar- virea indiscretda lumii. Tot
exemplarein locun fdrd viati te de ochii lumii. Ca un act un fel de loan in piatrEestegi
trepidantdsi (aparent)Ilra de frumusete dezinteresatd, mindstirea de la Scdrisoara:

l-Lrl,1L..!f ltlii)l\lTl:1 / iulie20r8 29

 VREDl{I(ESTE!
retrasS,ascetici, adunatd in
sine, nerevdrsdndu-se gra-
tuit in afar[. Iar momentul
solstiliului de vard car,ePre-
cede Nagterea Botezdtoru-
lui este paradigmatic Pentru
renastereaspiritualda acestei
zone'romAne$ti, vdduvitdtimP
de secole de o bun[ aqezare
monahalSprin preajm6.
Timotei Bel estecel carea
crenfi, a indrdznit qi a reugit.
Cdlugdrul, starelul, exarhul qi
ulterior ierarhul qi-au Purtat,
fiecarepe treaptalui de Pri-
cepere qi competen!6,r6rma
de a ridica pichetul de veghe
ortodoxb la fruntarii. Exem-
plul bun al Sfhntuluiloan, cel
nebun dupd Adevdrul hris-
ptic, a rodit din
F dine, generali.profesori- o
I
I eveniment. Ne-am bucurat gi
'ia
30 iulie20l8/LUlvllACR ID IN T EI
Scbriqoara.$i a creat deja o
scarbde valori, de nevoinfe,
de exemple ziditoare. Acum
sd vedem: cine se incumetd
sd o urce?l".
24iunie:
unomdeispravi
EPiscoP
aajuns
S oborul i erarhilor ,
conduqide tPS.qndrei al Clu-
iului. a fost format dn 12 at-
"hierei,
iar la sfrrgit li s-a add-
ueat cel de-al l3Jea: Timotei
irisugi.Ceilalli EpiscoPiau
fost: lustin (Maramureq qi
S[tmar), Sofronie (Oradea),
Gurie (Deva gi Hunedoa-
ra), Petroniu (S61aj),Andrei
(Harghita qi Covasna),Nico-
dim (Severin9i Strehaia),Ti-
motei (Spania gi Portugalia),
Siluan (Ungaria), Paisie (Vi-
car Timigoara),Emilian (Vi-
car Arad), Ilarion (Vicar Si-
biu). Oficialitdli nalionale
qi locale (prefectul de Satu
Mare, primarul de Baia Mare,
viceprimdrila din SaruMare
etc.),interpreli de muzicdPo-
pulard (Gheorghe Turda), cti-
iori qi sponsori, forle de or-
adevdratdaristocralie intelec-
tual6 locald s-a bucurat, al6-
turi de popor, la acest mare
noi, de ce si nu zicem, ald-
turi de pdrinteleVasileBota,
cu care am venit de la Ora-
dea, in dimineala evenimen-
tului. $i cu care am qi Ple-
cat inapoi, la umbra Bisericii
Sfbntului Andrei, si dePdndm
amintiri din aceafrumoasd zi
de Sdnziene.O zi de Poveste
cu qtaif, culoareqi cAntare..'!
RizvanBUCUROIU
www.lumeacredintei.com
 ..r;,:rl r';":F Jrii ,#
;l:r'Iri.F=:r
r$
.:
ffi
r.,t,:l1'.].
'.-+:i
i:,1.",;;.. ,-.-1.11
':.,i:,;.q1,: :I

Prieteniistiude ce...
Pe 21 iunie, cdnd a fost
ceamai lungdzi a anului.am
lansatcarteade dialoguricu
TeodorBaconschi.Prezenta-
rea volumului a fbcut-o, in sti-
lul sdu inconfundabil, bunul
nostru prieten Radu Preda.
Prezenlaa fost pesteagteptbri,
iar faptul cd PS Timotei Pra-
hoveanul a trecut pragul T,i-
brdriei Sophia special pentru
acest eveniment ne-a umplut
sufletelede bucurie.Dar mai
ales inima mamei mele a tre-
siltat, atunci c6nd Episcopul
a binecuvAntat-ol
V[ mul{umesc tuturor
celor care a{i fost prezerrlr Preda, despre blestemdlia
in aceazi. dar mai ales pri- numitd comunism. Dar odnd
etenului Relu Cotoban, care una-al ta, a te afl a i n-sta-
ne-a adus din Chirnogi roa- re de dialog sincer, deschis
de bio ale mdnoaseiCdmpii cu Teodor Baconschi a fost,
dundrene:placintade mere5i de departe, cea mai pldcutd
vin de casd(roze).Cu aseme- experienl6a ultimilor ani...
nea prieteni qi susjinltori ili Cartea asta chiar meritd
v i n e i n i ma l a l o c . c a p e l ic u - citit6!
raj qi promili sdrecidivezi:ur-
mdtorul volum va fi cu Radu RizvanBUCURO!U

llli;,
;;:ill,lI,i';1:,i
/ , r: , \
((({,t))))
iit
t\
[**s,'ire
dr
mlr
&{ARTURii
?xcnucr$ars,
!f F1-.ii. ill,qlil i''.itn,a.ri\t!Ail:i':-rO$i
ITIARTURISITORI

Pirintele Beian - o vtatd,

)
in slujbacelofsdrmani
5-ascrismult desprepdrintefe Dimitr?e Bejan, de;i personardoresc
si seserie;imainrult"c*nsidercfrde la aeestom sfinfitvornavea
mereude invalatvirtu{ispredesivar;ire gitocrrraide aeeeatrebu!es6
ni-lamintim"Els-a?nscris -fi*r* intenfie,
insdeudragaste nelirnitati
pentruDurnnezeu, neam;ilara * printrevalorilenoastne na{ionale.
Pdrintele DinnitrieBejan,f*rasa-gipropunE, a devenitpropovednic
al nddejdiiinDun"rnezeu. un adev5ret unificator sirbsbrnnulcru-
cii,al sufletelor
gubrezite de barbaria reginnului t*talitareonlunist
{fieronnani,ru;i,gerrnani, maghiar! sauitalieni), exactatuneicSndel
era,,intiiavictirxia sister*ului'l
candseaflain rnijl*culvSltonii"..
Slujitorinrizboi
Credinfa, simplitatea, rib-
darea,patriotismul au fost de
la inceput parte din temelia ce
l-a format pe pdrintele Dimi
trie in mod firesc.Numai cu
astfel de calitili omul poate
pomi la drum spre a se pre-
schimba, reaflAnd zestreacea
dint6i pe careDumnezeune-a
d[ruit-o. Prin dragosteade se-
meni, omul poatesdiqi redes-
copere aceasteMoqtenire de
Aur. Aqa a fost intreaga viafi
a pdrintelui Dimitrie, mereuin
slujbacelorlalti.
Niciodatb fbrd suslinerea
cu fapte, spuneapirintele:
,,Numai iubirea este mijlo-
cul suveranpentru nivelarea
asperiti{iloq iar omul viitoru-
lui se va umaniza in respectul
gi dragostea fafi de aproape-
le necdiif'.
in inul 1938a fost hiro-
tonit preot, iar acestaa fost
momentul hotdrdtoral cdii pe
carea urrnat-onentrutot reshrl
viefii. O cale dintre cele mai
asprepe care a pdqit weodati
iulie2018/l I \ll A ( R l l ) l \ l i I
 un preot, cdlcdndpestecele cu gradul de maior. A slujit
mai mari obstacole. ispiteqi soldafilorromdni cu mult sa-
iadwi de pe pdmdnt.Unul din- crificiu de sine, imbdrbdtdn- In anul 1943 (dup6 mai
tre acesteiaduri a fostAl Doi- du-i qi rugdndu-sepentru ei. pulin de doi ani de la inrola-
lea RbzboiMondial. A avut grija de cei rdnifl qi a re), a fost luat prizonier al tru-
S-a inrolat in armatS,fbri linut zilnic Sfdnta Liturghie pelor sovietice in iadul de la
sd steaprea mult pe g6nduri, pentru a-i invSla pe ai nogtri Stalngrad qi de aici... incepe
atunci cdnd a aflat cd,truoele desprenldejdea in Dumnezeu adevdratul drum al suferinlti
romdnevor eliberapdmantul qi despredragosteaLui neli- gi al privdrii de libertate.P5-
romAnescal Basarabiei.Purta mitati pentru oameni. Predi- rintele Dimitrie avea ?nsi in-
in suflet aceastimare dragoste cile saleeraudintre cele mai tdrire mare de la Domnul,
pentru Basarabiaincd din we- indlEdtoare.fiind ur realsprijin cdci a trecut prin toate nu nu-
meac6nds-adeplasatacolope pentru trupele rom6ne. mai fbrS cdrtire, ci cu demni-
c6nd era asistentuniversitar tate gi adevlratd bucurie. in
la catedraprofesorului Nico- el, Domnul nostru Iisus Hris-
lae lorga. Arunci a fbcut parte tos a gbsit p5m6nt bun in care
din echipelede cercetareioci-
ologicd ale lui Dimitrie Gusti.
Ca istoric, pdrintele Dimitrie
Bejan a fost cel carea adusla
AcademiaRomdndpergamen-
tul lui $tefan cel Mare prin ca-
re-i improprietdreape bravii
rdzeqi dupd abdnzile dtnrdz-
boaie, un document de mare
valoare nafionall
A fost incadrat in Arma-
ta Romdni ca preot militar,
www.lumeacredintei.com
Lt.tlv1EA
CREDINTEI/ iulie20r8
MARTURISITORI
sd sddeasci s6mdn!5de lumi-
n[ pentu semenii prigonifl in
temni{ele sdlbatice ale ace-
lor ani infricogdtori. A awt qi
cum!...De weme ce-dinaceas-
ti sSmdnli a ro{it o,inimd at6t
de incipltoare! Inc[peau in ea
toti cei care-l int6lneauqi chiar
maimu[i.
A fost deportaf alituri de
ceila$i prizonieri de rdzboi in
gulaguriledin Siberia,la Oran-
ki, Mdndstdrca gi Karaganda,
dar qi in colhozul de la Iagoda.
$i aici a continuat s6-i.ajute
pe semenii lui ne0ondi,tionat.
Era in acelaqi timp o adevd-
ratd enciclopedie, in special
c6nd aveau loc discufii intre
delinufl pe subiecte de istorie
sau de artd.Reu;ea sd-i adu-
cb la aceeaqiLiturghie nu nu-
mai pe romdnii din lagbr, dar
qi pe ruqi, maghiari, austrieci,
italieni qi germani, unindu-i
sub acelaqiPotir al lui Hris-
tos. Deveniserespectatgi iu-
bit de toti prizonierii, indife-
rent de nalionalitate. Mulli
i se spovedeausau ii cereau
sfatul, romdni sau strdini. In
acestelagdre ale morfli, unde ,
delinufii decedaupe capete,
el a stat aldturi de cei muri-
iulie2018/ LUN'lEACREDINTEI
ddndule ultima impdrtiqanie
din aceastl lume.
Abotezat multi sftdini, fie
adulf;, fie copii. Aqa estecazul
unui prunc al unei familii ruse
aflate in serviciul lagdrului de
la M[ndst6rca. Copilul nou-
4bscutera slab qi grav bolnav.
Doctorii le-au spus pdrintilor
cd o sb moard. Pdrinlii s-au
gdndit sdJ boteze, ca mdcar
sd moard botezat.Neavdnd la
cine sd apeleze,l-aurugat pe
pbrintele Dimitrie, carc ftrd
ezitare a sdrit in ajutor. Cu
marea credinfi pe care o avea
pdrintele, mai int6i i-a incura-
jat pe pirinli, spundndu-lecd
vatrdi qi se va face sdn6tos.
Apoi a dus la bun sfbrqit ser-
viciul botezului. Au ffecut c6-
teva luni, in care pdrintele cu
rdbdareseintreba:,,Ce-ofi cu
copilul?", neavdndde unde sd
afle. PdnSintr-o zi cdnd este
chematde cbtre sublocotenen-
tul Ivanov (tatil copilului) la
ei acasd,inafara gulagului,
pentru a i-l ardta'.,,Poftili, pd-
rinte,bine a1ivenit,pdrinte,ia-
t5-l pe Miqenka: sdndtos,voi-
nic qi r6de".
... intemnilele
crimuniste
dinlad
Dupd cinci ani de gula-
guri sovietice, a fost condam-
nat lamoarte de c[tre unfibu-
nal militar moscovit pentru c6,
in ciuda reeducdrilorprin care
au fost feculi tofl deflnulii, p6-
rintele suslinea in continuare
cd Basarabiaestepimdnt ro-
mdnesc.Dimitrie Bejan a con-
testat sentinla qi a cerut si fie
rejudecat de cdtre un tribunal
din Romania.Deciziasovie-
ticilor a fost una surprinz5-
toare qi l-au repatriat (dupi
doi ani de la pronunlarea
sentintei), insi in documen-
tele ce il insofeau, printre al-
tele, autorit[1ile romdne erau
www.lumeacledintei.(on
atenlionatesdaib[ grijd pentru
c6,,aremareputerede convin-
gere, fiind un mare duqmanal
comunismului".
Tribunalul din Bucureqti
l-a condamnatla inchisoarepe
viap qi astfel a inceput o noud
etapi indelungd de detenfie,
de dataaceastain propria !ar6,
unde, in condilii normale, ar fi
ffebuit sAfie primit ca un erou
de rdzboi.
Jilava, Aiud, Vdcdreqti,
Gherla" Canalul Dundre -
MareaNeagrd.MrneleCarmic
au fost lag[rele qi inchisorile estemdrginit de zdrile cenuqii. bisericuli din chirpici, cici
unde pdrintele Dimitrie Bejan Dinspre Dunire, pe spinarea alte materialenu se gdseauqi
qi-a continuatmisiuneade in- vdntului, vine un gust de reve- a reuqit sdaduneo comunitate
ldrire a semenilor s[i. Pare neal6qi parfirm de sllcii inflo- de oameniin iurul ei. Cei mai
un lucru curios ca un detinut rite, cu mugurul crud". mulfl... eraudeja cunosculi
care se afld in mari liosuri si La Richitoasa din miilo- din indelunga bdntuiald a
suferinte sd setransformeintr- cul pustiului.pdrintelea in- temnitelorcomuniste..,
un real ajutor pentru semeni! suflat viald in tot ceeace p6-
Ins[ pdrintele Dimitrie aqaa rea mort qi.sterp.A ridicat o Laurentiur:C3MOIL.J
fost. Fdrdpic de ipocrizie.ci
cu sufletde copil. In temnilele
comunistede la noi din tard a
devenit prieten cu unii din-
tre cei mai mari intelectuali gi
duhormici ai neamului, cum ar
fi: Nichifor Crainic (pe care-
I awseseorofesor la Faculta-
tea de Istorie din Bucureqti),
Radu G1r, Mircea Vulc5nescu,
Paul Zarifopol, dar qi Bene-
dict Ghiq. ArseniePapacioc
qi Dumitru Stdniloae.
.,.i i:. ::,:,.i::'.iL.at.il:a,'

in anul 1956esteluat de la
Aiud Ei dus sub escortdpen-
tru a fi deportat in c6mpiile
sterpeale Bdrdganului.Pdrin-
tele Dimihie Bejan nu a dez-
ndddjduitnici de aceast[datd,
deqip5reac[ seindreaptdspre
un orizont frrI de sfhrqit. Iatd
cdt de plastic descriapdrinte-
le acestpdmAntuitat:.Bdrdga-
nul uscat,vAndt,masbintins6,
, :,.. i:,. .,
Li.:lr'IEA alRElll{'l l l 'iulie 2018 35
FItE DE.,URl{At

fierbinte
Lungavard,
Varifierbintenu doarla propriu...in intreagalumeortodoxd, eve-
rrimenteleseprecipitdde la b zi la alta,,,terrnornetrel€"e(lezias-
peraturi"nemaiintff|nitein r"l
ticeinregistrSnd,,tem ltinruI deceni
u.
Cesevaint6nrpla in RdsiritulOrtodoxpSndspresf$r5itul aces-
tei veripareaproapecll neputin{ide intreziritin acestezile.".
13iunie
2018 in fiecarean, pe 13 iunie, in murit Eminescu...Din c6nd
A tre c u t o v e gni ci e Piald. Cu gdndul la Romdnia in c6nd, dispute aprinse pe
p a rc d d i n 1 9 9 0 ... P i al a visurilor mele, cu gdndul la tema creqtinismuluipoetului
U n i v e rs i td { i i e n e q chi m- Iaramea creqtinl din Carpali na{ional. Un domn elegantil
b a td . Md i n c e a rc d i nsd ;i de la Dundre.Ndddjduiesc ..plimb6"pe Eminescuprin
acelaqifior cregtin al anilor cd nu doar pentru mine a- Vede gi Upanigade.Incdntd-
de dupa noapteacomunis- ceastdzi e una aparte... tor lucru, imi spun. Dezamd-
td. Nu qtiu ce va fi m6ine, girea va fi insd una nespusde
qtiu doar cd a existat ,,Pia!a 15iunie
2018 mare cdnd va incerca acelagi
U n i v e rs i td l i i " ...M a i -mari i Am ajuns la mormdn- lucru cu Hristos, purtdndu-L
zilei au hotdr6t altfel pentru tul l ui E mi nescu spre pe Domnul - in timpul vielii
Romdnia atunci. Pentru a asfi nti t. Mereu acei aqioa- Sale pdmdnteqti,,,pe ctnd
nu mi pierde in vdrtejul lu- meni. De ani de zile, un avea cu pulin peste 20 de
mii, addstvreme de un ceas, discurs tot mai gri: cum a ani" - pe platoul Tibetului.

iulle2ol8/ I UhIFA ( RF D T \ ff I
 Inutil sd-i atragi aten{ia asu-
pra unor date eronate legate
de pitrunderea budismulii si
dezvoltarealamaismului pe
,,Acoperigullumii". In za-
dar sd in{eleagd,de aseme-
n e a , c i a d o u a P e rs o a n da
Sfintei Treimi, Dumnezeu
Atot;tiutorul, nu ar fi avut
nevoie de vreo invd{dturd
,,secretd"a ,,ini1ia1ilor"tibe-
tani, hotdrAndu-Sesd le de-
vind ,,discipol"...
Dincolo de toateacestea,
..p e l e ri n a j u l "l a Emi n e s c u ,
pentru orice romdn, ar tre-
bui sd fie unul obligatoriu...
17iunie
2018
in urmd cu 15 ani (iulie
2003), sendqteala Bucuregti
Lumea Credinlei. Erau in toi
pregdtirile pentru cel dintdi
numdr, ce urma sd apardla
incepurulIui gustar.Luna ur-
mdtoare, aqadar,revista va
sdrbatoriun deceniuSiiumd-
tate de aparilie neintreruptd.
$ i p o a te c d n i mi c n u e
lpsit de purtareade grija a
Celui Preainalt.Nu sti-udaca
directorul revistei, Rdzvan
Bucuroiu, redactorul-pefal cale...Cu toate acestea,re-Ruse.Emisarii preqedintelui
acesteia,Rdzvan Codrescu, cunosc cd indrdznealalor dePoroqenkocolindd cabinetele
ori ceilallicolegide redaclie a publica o revistdcreqtini -
patriarhaledin intreasa lume
s_-au gdndit- o dardpomiqila la pesteun deceniude la cd-ortodoxd pentru a-obtine
drum - cd le va sta in outeri dereacomunismului-, care sprijin intru recunoa;terea
sd poartefrumoasapovard... c erea, pe l A ngd pri cepe-
autocefalieiBisericii Ucrai-
In urmd cu un sfert de re, credintd din destul. nu a
nene. Biserica Macedonea-
veac.cei doi jurnali5ti.,pld- fost deloc una mic[. Aces-nd - ce cuprindepeste95%
mddeau"sdptdmdnal, impre- tea au fost inceputurile Zar-
din credincioqii onodocsidin
und cu Sorin Dumitresiu - mii Credintei... tard- facedemersuriqi eape
intr-o Rom6nie aflatd inc6 in langa Patriarhiade Constan-
cdutareaidentitdfii pierdute- 20iunie 2018 tinopol pentru recunoastere.
o pagind cregtindin Romd- Rdsdritul ortodox, in a- Fanarul solicitd, la rindu-
nia libera (mai apoi ap6ru- cestezile. pare a-qi rescrie, i, intr-un ritm alert, puncte
td in Ziua), Colaborasemla d u pd veacuri de adormi - de vedereBisericiloiLoca-
cele doud publicalii cu tex- re, istoria. Presade la Kiev le in privin{a acorddrii au-
te adecvate anilor'90.$tiam, se dezldnfuie in atacuri fu- tocefal i eicel or doud B i se-
asadar.cu cine voi porni pe ribunde impotriva Bisericii rici. Gazetelepravoslavnice
www.lumeacredintei.com
t1\l l \i R tr i \tLi /i uti e2ots
 FItE DEJURI{AL

'F'=: Hurmuzachi" a fost pur si

din Bulgaria, Serbia,Geor-
gia, Ucraina qi Rusia se in-
trec in publicarea de inter-
viuri cu inalli ierarhi. care
fie anun1dapocalipsapen-
tru B i s e ri c a c e a U n a . fi e
sprijind autocefalia pentru
simplu devastatde cdtresei-
viciile secreteucrainene in
urmi cu zece zIIe.Intimidb-
rile la adresaromdnilor din
Bucovina de Nord gi Basa-
rabia de Sud nu mai conte-
nesc i n ul ti mi i ani , i n ci u -
da clamatelor relalii de bund
vecindtate qi de deschidere
di ntre R omdni a si U crai-
na. Acuzat de propagandd
pro-romAneascdin rdndul
populafiei locale, Centrul
,,Hurmuzachi", condus de
bravi oameni de culturd bu-
covineni,arenevoie de spri-
jin din parteaJdrii in aceste
cele doud Biserici. O stare zile de cumpdnd.Sd nu ui-
de lucruri, s-ar putea spune, t5m cd in Bucovina de Nord
lngruoratoare... qi Basarabiade Sud romdnii
' z2iunie 2018 sunt la ei acasd.Cd suntem
la noi acasd...
Centlul cultural rom6-
nescdin Cernduti,,Eudoxiu GheorghiiS
ClOCtOl

I
,,
*
!
I
I

iu lie2 0 1 8/ L i- r t{ EACRED,NTE I
www.lumeaeredintei.com
 STOP.CADRU
ARHIERESC

Roatavielii
Sopq Mica.un inferninti..mecat pe vremeacomunismului industria-
de fum a otre,)ittot: c6mpurisi tivezi,oameni
:f::,3::.:*::gly
;r anrm.are, apele,pietrele, cerul.oameniipe careii int6lneai erau
ne g ntr e r.L u .op ri vi retri s td...
copiiier auceim aiveseli,copilSr ia
vede
:i::llyfyj't.?y:S ateklmji,
vede
numai
tumina A._*i."pii--'
ar atezai'ir "i.a umilintei.
d,e.al,rnsdse zbat in altd negurS:a sSrdciei,
Maca.rie,
l:i:: :J_"..j:.:l-1p':.opu.r ind.emn6ndu_i
sdseroaseingeru_
j:iffin'Jil:,Tffi
i;:';:[:iltJH?',i[iJ::"'?::ltT,tl"JI
,'#i.i.
PedalSnd
pentru
viali
Bucurie mare la Consa
Micd, unde Preasfintitul'ph-
rinte Episcop Macarie Drd-
goi al EpiscopieiOrtodoxe
Romdne a Europei de Nord
a inmdnatpersonalcelor 100
de copii sdrmanibicicletele
achizitionatein urma ac[iunii
carita-bile,,Pedaldnd p6ntru
viatj".
C u a c o rd u l s i e ri -
ja
.i e ra rh -u l u i l rj c u l u i .
lnaltpreasfinlitulMitrono-
lit Laurentiu, preasfinlitul
Macarie s-a aflatjoi, 2t ru-
nie 2018,la CopgdMicd, re-
giune in care sunt derulate de
Episcopia Ortodoxd Rom6-
nd a Europei de Nord, in par-
tenenatcu ArhiepiscopiaSi_
biului, mai mult-eprograme
soclale,pentru a ddrui copii_
lor sdrmanicele 100de bici-
clete achizi{ionatede la o fa-
bricd din Romdnia, in urma
chetei organizate printre
credinciogiiromiini ti scan-
dinavi din Europade'Nord.
Preasfinfitul pdrinte Epi_
scop Macari e a i mpari i t
www.lumeacredintei.com
I-Uh,lEA LIREDIf,{TEI / igl;g 261t
 STOP-CADRU
ARHIERESC

bancare speciale, dedica-

te strdngerii de fonduri pen-
tru derulareaprogramului.
Sumeleadunateiunt vira-
te lunar. prin centrulmisio-
nar-filantropicdin ValeaVi-
ilor, magazinelor de unde
copiii bursieri i;i cumpiri
cele necesare- in afaid de
ligdri qi alcool- pe bazi de
bonuri. In felul acestaexis-
td un control foarte riguros,
fiind siguri cI banii su-ntfo-
losili strict pentru scopul in
care au fost donafi.
Dar din dar se face rai,
personalbicicletelecelor 100 ArhangheliMihail qi
Gawiil" iar dac5 grija creqtineascb
de copii, incepdndcu cei mai din ValeaViilor, Media5gi
cu nu cunoa$tegranile,tocmai
mici qi continudndcu cei mai glte parohii din zona
Copqa acestaestemodelul unionist.
miricei. AlSturi de pdrintele Micd. careau intocmit figeso- integrator, demn de
Episcop,toli copiii au rostit, ciale pentru acesticopii urmat:
aflati dragoste fbr[ frontiere, fi-
impreuna, rugd,ciunile TaMI in dificultate financiarn.
lantropie fbrd limite, credintl
nostru, Ndscdtoare de Dum.' Episcopia Ortodoxi Ro- pdni la Dumnezeu...
nezeugi Ingera;ul. Cum co- mdndla Europei de Nord
a
ordonatorul ac(iunilor cari- deschi so seri ede conturi
RizvanBUCUROIU
tabile derulate de Episcopia
Europei de Nord in ,ona
CopqaMicd, preotuI petru
Acatrinei de la ValeaViilor,
precumqi unul din copilaqi.
qi-ausdrbitorit ziua nagterii,
s-a cdntat La mulli ani, iar
cei doi au fost felicitati de
tofi cei prezen[i.
Biridetele
nusunt
singurele
daruri
Tot EpiscopulMacarie a
pornit ac{iunea(care s-a do-
vedit un succes),,Burseso-
ciale pentru copiii sdracidin
Rom6nia".Scopulei?Acela
de a susfinelunar cu suma
de 25 de euro (sau echiva-
lentul in moned[ locali) un
numdr cAt mai mare de co-
piiprovenifi din familii cu
venifuri reduse.in acestsens,
s-ainigiatcolaborareacu paro-
hia OrtodoxdRomdn5,,Sfinfii

40 iulie 201E / L{ rh4IA t..REI}IN.f Et

www.lumeacredintei.com
 DUllovill(EtTl
REPERE

OrtodoxiaNorduluiExtrem:
ManistireaSolovi! de Nord,
DespreInsr"lla Solovi{,situatifoarteaproap€de {ercul.Folar
Fatericul spune:,,,Aceast* e
insula desparlitfrprin malurile Albede
M6rii
de celpulirr40 krn,marea ?nchide cu
ii"*i"rif * lbcuitegl,pe o ?niindere ei
ghetrarii ei pentruopt lunide zileconrunlearea cu {5rmul.vegetatla
Jar*Lx, larnade aproape opt intuneeoas6,
luni, eueea{5giumezeal6, sunt
neprielnice pentru.,lvialA,darp*trivitepentrufolosulretrageriiSiinstr*i- ,
n;rii de lume.S-ar p*rea,dup6tcatea€estea, ei numa!hot*r$rea de a tril
eaeinevas* doreasc$
aiciar fl de aji"llli'p*r"ltru sineersd*ptezepentru
*o**fia16.*"'Dac* via{aunulealugdr
vornn-irn"l3ri dirlSs8swe{, de
"li1*
la inrtrare*in mdnrfrstire vom
pAnSla r"!"loarte, eunoagte inrsSgiviata
efr lui
Nulrnaihst*r*rea sineerd giferrn*
ob;gnuit*estec luptfrdulrovnieease5,
de i sluj;?ntru totui lui Dumnezeu, per"ltru
rnsntuire*sxfl*tuluis*u,poa-
te d*t*im?nap*'ein*v*s6ses*iaSuiasca ?npustiadin insulaSolov*t'i

I
I
I

I
T
I
=

www.lumeacredintei.(o -
iulie2018/ LLIM€A aREDINTEI
\
""i;.;:ffi'%
i n s e c o l u l a l XV -1 e a,
primii cdlugdri care qi-audo-
rit si ajungd pe aceastdin-
sul[ nelocuitd, pentru a tr[i
in solitudine complet[, au
fost Savatie,Zosima;i apoi
Gherman.Existd in Patericul
Solovdlqrluiun episod care
aratdcd Insuqi Domnul a ho-
tdrdt ca acest loc sd rlmAnd
doar al monahilor: apari\ia a
doi ingeri care au bdtut-o cu
vergl pe solla pescaruIulcare
aindrdznit sd iqi aducdfami-
lia pe insu16,imediat dupd
mutarea acolo a intemeito-
rilor mdndstirii.,,PlecaJidin
acestloc! Vou6nu vi se cade
sd locuili aici, fiindc[, dupi
voia lui Dumnezeu,acestloc
estedestinatnumai c6lug[ri-
lorl". au spusingeriifemeii.
lovind-o cu niqtebefe.
Timp de patru secole,
monahii rusi au construit un
& & ffi ffi & ffi
ansamblu mindstiresc ca o
fortdrealda nordului, cu mul-
te caracterede unicitate, in
acord cu mediul ostil viefii
de la Cercul Polar de Nord.
inci din secolul al l7-lea
insula a fost folositd gi cu rol
de inchisoare (izolare extre-
m[) pentru dizidenlii politici
ai Moscovei. La inceputul se-
col ul ui20 (1923\bot;evi ci i
au confiscatmdndstirea qi au
deschisaici primul Gulag so-
vietic - primul centru de ex-
terminarein masdpentru cei
care se opuneau sistemului
comunist de curind instaurat,
duo6 modelul acestui centru
fiind mai apoi createqi alte
gulaguri.Dupd anul 1939md-
ndstireapustiitd a primit alte
func{iuni (inchisoare pentru
femei, centrude cercetarenu-
cleara).iar dupdcddereasis-
temului comunistin Uniunea
l - fi \4| ]'t{- R .E]}l N T El ,i ul i e2ol 8
i
Sovieticd,in anul 1990 com-
plexul monahal din nordul
extrema fost redat(de;i nu
total) Bisericii OrtodoxeRuse
gi qi-a reinnodat cursul vie{ii
oravosla'"nice...
Putem intui de aici cdte-
va dinhe motivele pentru care
sfarurileduhovniceqtiprimi-
te de pelerinii care pot ajun-
se la Marea Alb6 doar trei
funi pe an (din iunie pdnd
in august-septembrie)sunt
at6t de cdutatelD uhovni c ii
Solovdfului, cei care deja de
aproapedoudzecide ani iqi
inal1drugaciunile;i iqi rdndu-
iesc viata in lumina continui
a nopfilor albe, sau- la gase
luni distan!6- in intunericul
profund al noplilor polare,cu-
nosc cu siguranldmeqtegugul
viefii intru Domnull
r : : r:
:.1. ,j
43
 REPERE
DUHOVlilcEtTt

,,Nutrebuiesi ne care qtie si vorbeascdmai

temem denimic, bine decdtnoi, noi trebuiesa
in afaridepicat!,, ddm locul celui potrivit. Ca
sa lnlelegetlce estesmere_
Redirnnraijose*teva nia: omul care nu vorbeste
fragrnente dintr-o mult, ci mai mult face, ace-
recentiint6lnire(iunie la are smerenie.Dar eu vor-
bescmult qi nu fac nimic! Vd
2 0 1 8 )a p e l e ri n il*r rog sdmd iertali, nu pot sd vd
ro rn d n l e nu ra re le spun ce estesmerenia!
duhovnicel l\Adndstirii :'t" 'c:
g:l*ei"
i* r*trj$esl+*F
i+*fitii
ei**rli
5olov*{,Arhirnandrit Trebuie sd avem un re-
Gherman, eeleare,?n glm (o rdnuiall) acasd,de
limbaromsn*{fiindde diminealdgi pdndseara.Este
originemoldovean brnesdvi culcalimai devre_
cle me qi dimineala sd,vd treziti
pesteFrut]ne-adat mai devreme,-mdcarcu un
sfatduhovnicese, dar ceasinainte de a merge la lu-
ma ia l e sp i i cu t;i viu cru. gi sd citegti diirineata
Psaltireaqi Evanghelia,m6-
rnodeld* smenenle".. car pu{in...
i,..,
l" e.".; ,,:F ..8c..!€.
Dacd ai putere, fb me-
tanii pand la plmiint, in loc
De obicei, trebuie si ne
ridicdm qi sd ddm locul celui de gimnasticade dimineatd.
Astfel trupul, sdngeleincep
44 iu lie 2 0 t8 /I_ UM EAC R E j IIN TE I
www.lumeacredintei.com
 sd lucreze, sd se miqte, qi aqa
ne trezim laviatd. Noi cdnd
ieqim din cas[, dupd ce am
citit Evangheliaqi Psaltirea,
ieqim cu fala bun[...
Dupd cum spuneCuvio-
sul Serafim de Sarov,scopul
vielii noastreesteca, fiind in
lume, sf, {inem pacea in su-
flet; pentru c5 pacea aceas- i
ta este darul lui Dumnezeu.
Ziua se incepe de
d i m i n e a !5 . D a c d n o i d e
Jr' dimineald avem pace qi in-
I
I c e p e m c u rd n d u i a l a , a p o i
i Dumnezeune ajut6! Nu am
i
j
pierdut ziua! Dar dacdnoi ne
i
1! culcdm tdrziu qi ne sculdm
j
i aproapefbrd de rugiciune gi (26,31, 56,33,38, 10, 69, nu faceli fErSbinecuv6ntarea
: ne grbbim, apoi noi am pier- 70,76, l0l, 50, 142). preotului canon prea mare,
dutziua aceea:facem loc la Dacd sunt vremuri nor- pentru cI diavolul are o ma-
supdrare,la neiubire de fra{i, male qi ave{i linigte, citili in nie, vd pune gdnd de mdndrie,
nu avem liniqte in suflet, nu fiecare zi pentru suflet Psal- ci puteli face multe, apoi vd
se leagdnimic! tirea qi Evarrghelia qi dup6- trAnteqte:n-o si aveli putere gi
Incercali regimul acesta: amtaza sau seara un aca- apoi n-o sd mai puteli face ni-
sd vd culcali mai devreme, ti st sau C anonul Mai ci i mic! Dacd mergi pe calea de
sd vI trezili mai devreme! $i Domnului. mij loc, Calea ImpirdteascS,
pestezi trebuie si ne strlduim C uvi osul S erafi m de ai putere qi smerenie,qi simfi
sd nu osdndim, sd ddm un cu- S arov mai spunea: pdnd cd eqtipdcdtos...
vdnt bun cdtre aproapele,sd la amiazd si facem rugS- Dacd noi nu ne socotim
nu facem glume pestemdsu- ciunea cdtre Iisus Hristos cd suntem tari, apoi Dum-
rd... Nu trebuie sd ne temem Doamne lisuse Hristoase, nezeu o sd ne dea darurile
de nimic, in afard de pdcat! Fiul lui Dumneze,miluieste- Sale. Dacd incepem precum
pl:s+$}!
{,,gii $&dtirue*$ni***5m *i md pe mine, pd,cd,tosul, fariseii, se duce darul dat de
q*r*ulaa$fili? iar dupi-amiazd s[ spu- Dumnezeu...
Dupd vreme: dacd avem nem rugiciune cdtre Maica Dacd linem mdnia sau
un ceas,putem sd citim o ca- Domnului: Mdicula Domnu- r[utatea, darul lui Dumne-
tismd.Dacd avempufin timp, lui, miluieSte-nepe noi sau zeu se duce de la om, ali
sb citim mdcar o slav6! Sau Ndscdtoare de Dumnezeu, inleles? Aga cd noi trebuie
doi-trei psalmi mdcar...Dupd Fecioard, bucurd-te, ceea s[ avem ca scop sd linem da-
weme (dupd c6t timp avem). ce e;ti plind de har Marie, rul lui Dumhezeu! Mai pulin
Citim la r6nd. Domnul estecu tine...... si vedem, mai pulin si au-
Dar dacSavem un necaz Daci faceli in fiecare zi zim lucrurile care nu sunt de
mare qi nu avem pace in su- pentru sufl etul dumneavoas- la Dumnezeu. E mai bine sd
flet - se intdmpld ispite mari, trd toate acestea,va fi foar- fim aqa,un pic ,,prostu!i", s5-
fbrl chip dumnezeiesc- nu te bine! Nu trebuie sd fili raci cu duhul - nu trebuie sd
qtii de unde sd apuci proble- sus gi tare, mergeli pe calea fii mare filozof'!
ma, ce sd faci; in asemenea de mijloc, pe Calea Impdrd-
momente trebuie cititi Cei teascd.Nu trebuie sd fili nici A consemnat
DoisprezecePsalmi Aleqi jos, ci pe calea de mijloc. Sd MariaCHIRCUIESCU
www.lumeacredintei.com LLTME.ACREDINTEI / lulie 2018 45
AJUIOARETE
DESUS

ficitorde minunialSofiei
Sfhntul
ortodox,odati ajunsla Sofia,
Pelerinul in capitala ?;i
veciniiorbulgari,
puneadeseoriintrebarea: undesuntsfinliioragului? Undene putern
lnchinala sfinteielor moagte?...
Catedralele din centrulurbeisus-dun5-
renepar,celmaiadesea, goale,lipsitede cildurabisericilor
de la noi...
(entrulsonei ftffifi:::.""ff'L"Titii,'"'*:
[:tt t ;:1'i::[?]i'ui;u
$i, totuqi, pdrticele de trul oraqului- acolo^rurdear- fdrd prea mul1i inchindtori,
sfintemoaqteseintdlnescmai hitectura bdilor turceqti se moagtele unor mari sfinfi
pestetot: la Sfbntul Aleksan- intersecteazd cu ceadin inter- din primele veacuri ori din
dr Nevski, la Sfbntul Nicolae belic, din epocastalinistdori epoca otomand sunt prezen-
de Ianina (patrohal Sofiei, de ceaa clddirilor de beton qi sti- te, agadar, in multe din bi-
origine aromdnd),la Catedra- cld din deceniilede pe urmd... sericile din capitala bulgar6.
la Sedmoscislenifi, la Sfanta Chiar dacd aproape as- Uneori, chiar qi in bisericile
Duminicd... Am enumerat cunse* prin comparalie cu de la periferie...

46 iulie2018/LUl\,fEAC&EDINTEI www.lumea(redintei.<om
 Biserica
SfintulNicolaestrdns viala de oragul de la iubit gi pl6ns deopotrivd atdt
poaleleVitogei... de emigranlii ruqi, c6t gi de
Desigur, num5rul biseri- mii de fii duhovnicegti din
cilor din Sofia nu este unul Arhiepiscopul emigrantBulgaria.
prea mare, in perioada co- Sfdntul Serafim Sobolev
munistd, in orag, sfintele (in lume. Nikolai Borisovici Sfinliinumornidodati
locaquri in care se slujea pu- Sobolev), Arhiepiscop de Cu pulin inainte de tre-
t6nd fi numdratepe degete. Boguciar,e unul dinhe ei. Va cereala cele vegnice,Dum-
Printre acestea,Biserica pdrdsi Rusia la sfdrqitul anu- rezeu a binevoit s5-i desco-
Sfdntul Nicolae, cedatl de lui 1920,plecdnd din Sevas- pere Arhiepiscopului ziua
miile de emigranli ruqi, in topol cu putin inainte de in- propriului sfdrgit. Astfel, cu
1947,Paftiarhieide la Mos- vazia bolqevicilor in orag.Cu cinci zile inainte de pleca-
cova. O bisericdinceoutdla un vapor ce avea sd fie ulti- rea sa din aceastdlume, abia
sfarqitulveacului a l9-lea qi mul l6satsd iasddin port... qoptit, ierarhul a spus celor
sfinlitd in l9l4 - pe cdnd in Va ajunge la Sofia in ziua din jur: ,,Doar cinci zile". A
Rusia incS nu se asternuse pomenirii Sfhntului qi Drep- douazi, a spus iardqi: ,,inci
te ro a re a b o l g e v i c d c e v a tului Iov, trdind in Bulgaria patru zi l e" . Iar dupd pa-
face. in cur6nd. milioane de ortodoxd (iar mai apoi co- tru z7le,iqi va da obgtescul
victime. munistd)weme de 29 de ani. sfArqit.
Printre emigranlii rugi ce Va pleca din aceastdlume Strdmutareala cer a arhi-
se vor stabili in Bulgaria - pe 13126februari e1950... episcopului Serafim Sobolev
peste care ciuma roqie se va Un om cu viatl sfdntS, ase- a insemnat o mare nierdere
abateceva mai tdrziu - dupd menea celei a unui alt mare pentru fiii sdi duhovnicegti,
Al Doilea Rdzboi Mondi- emigrant rus, Sfdntul Ioan insd tristelea lor va fi alun-
al se vor aflamai multe fe{e Maximovici (ce va alege,in- gatd,indatd, ierarhul cu via{d
bisericegti- ierarhi,preo{i, datadupdplecareadin Rusia, sfdntdardt6ndu-sein vis unui
cdlugdri -, mulli legdndu-gi Belgradul). Un Arhiepiscop monah, ucenic al sdu, care,
www.lumeacredintei,com Ll.tMEACREDINTEI/ iulie2018 47
 A'UIOAREtE
DESUS

devenind, indatd dupd mu-

mai multe nopli la rdnd, va
jeli pierdereapdrintelui sdu
i u b i t. ..D e c e p l d n g i ?" . i -a
spusacestuia.,,N-am murit,
s u n tv i u !" ...
Sfdntul
Sofiei
Mormdntul Arhiepisco-
pului Serafim se afl6 la Bi-
seri ca R usd S fA ntulN i co-
lae din centrul Sofiei, acesta
tarea ierarhului din aceas-
td lume, un izvor nesecatde
minuni. Aici, vreme de de-
cenii, vor alerga creqtini din
toatecollurile Bulgariei, Vld-
dica Serafim ajutdndu-ipe
tofi cu aceeasidragosteca in
timpul vielii salepdmdnteqti.
Va fi canonizattdrziu,in anul
2016 (26 februarie), vreme
de peste qasedecenii fiind
consemnate mii de minuni ;i
binefacerila mormdntulsdu.
A ldsat in urml caracte-
re puternice,teologi de sea-
m5, triitori addnci ai evlavi-
ei. Printre ucenicii Sfhntului
Serafimse numdrdgi cel mai
mare teolog bulgar al veacu-
lui al 20-lea, arhimandritul
SerafimAlexiev, autora zeci
de cdrti, multe dintre acestea
apdrutesi in romdneqte.
Moagtel e i ntregi ale
Sfdntului Serafim Sobolev
sunt, aqadar,pentru sofioli
locul de intdlnire cu harul
cel ceresc.cu minunea.vin-
decareaqi Cerul. Tot aqacum
pentru bucureqteni Sfdntul
Dimitrie cel Nou e liman al
futuror celor ce cauti alina-
re de Sus. Daci ave{i drum
la Sofia...
Gheorghild
CtOCtOt

Minuni petrecutela moastele

Sftntului SerafimSobolev
Mirturiaunei minunile ce sepetrec la mor- Mie personalpreasfinfitul
educatoare m6ntul Sfrntului SerafimSo- Arhiepiscop mi-a ajutat mult.
despre
o minune bolev, aflat in cripta Biseri- Mai ales pe cdnd m-am aflat
ci i R use S fdntul N i col ae in situalii extraordinar de
petreflti cuuncopil fbcitorul de minuni. Acolo grele. Insi acum vreau sd
Aproapetoli credincioEii vine potop de lume, llsdnd povestesc despre aj ut o-
din Sofia au cunostintdde pomelnice. rul pe care el l-a dat unui
48 iutie2OlS/LU&.{ EACRfi D IN T l tl www.lumeacredintei,com
 copil ce nici mdcar nu avea
cunoqtinfddespresfbntul.
Am lucrat ca educatoare
in satul Bulal. Pe cdnd eram
in schimbul de noaote. ade-
seaii adunampe copii in iu-
rul meu gi le povesteamfelu-
rite lucruri. Celor mai mul1i
d i n tre e i Ie p l Sc e a fo a rte
mult sd le vorbesc de Dum-
nezeu,si le povestesco via!6
de sf6nt ori vreo intdmplare
plind de invdtbminte. Une-
ori, aveau loc interesante
;i insufle{itoareconvorbiri.
Intr-o seard,in jurul meu s-a
a d u n a tu n g ru p d e c o p i i g i
m-au rugat sI le povestesc
ceva. Cum il cinsteamsi-l
iubeam pe Sfdntul Serafrm
Sobolev, m-am hotArat sI le
povestescviala lui. Il aveam
intr-o fotografie, in care era
imbrdcat in haind monahal[.
Le-am arltat-o ca sd qtie ci
vorbim despreel. Toli copi-
ii ascultaucu mare interes,
ins[, dintre to{i, Ivo era cel
mai atent.Dupd ce am termi-
nat povestirea, el mi-a spus:
,,Doamnd,vd rog mult sd-mi
mai povestili, cici mult l-am
iubit pe acestpdrinte Arhie-
piscop!". Am povestit totul
a doua oard, insd Ivo era in-
setatsAasculteiariEi istoria.
Se ruga si mai povestesc
din nou qi din nou. In cele
din urmd, mi-a mdrturisit:
,,Doamnd,weau si vi poves- foarle bolnav,?nsdte vei face albe?". Dupd descriereape
tesc ceva care mi s-a intAm- sdndtos.Ridici-te!>. CAnd caremi-a frcut-o Ivo qi dupd
plat mie odatd. Eram foarte m-am deqteptat,nu qtiu cum neobignuitadragostecare o
bolnav, aveam temperaturd m-am affatdintr-odatdin pi- avea fa{d de Vlddica Serafim
qi-mi era nespusde rdu. Am cioare l6ngd pat. Starelul nu m-am gindit cd ar fi putut sI
adormit. Am visat c[ a venit mai era, insd, intr-adev5r, eu fie el. Toti cei care au mers
la mine un om cu haind alb6, m-am lZcut s[nitos". la cipta de la biserica rusi
cu barbi alb6,iar intr-una din La inceput, am presu- cunosc portretul Sfdntului
m6ini linea o cruce micd. pus cI acestaa fost Sfdn- Serafimde Sobolevin care
M-a luat de mAnd,m-a ridi- tul Ioan de Rila, insd mi-am sf6ntu1este imbrdcat in hai-
cat qi mi-a spus:<Ivo, tu eqti spus:,,De ce totugi cu haine ne albe,cu barbdalbe,flnand
www.!umeafredintei,€am i - fl l ,{l r l Al R l r r D l \fEl fi ul i e20l 8 49
 AJUIOARTIE
DESUS

de mdni cdrja arhiereasci cu numrtd,,U mi l eni e" . Mi _a Am

cruceaauritd. Dupd o zi_do_ inhebat-o cum de am ld-
plbcut mult qi m-am gdndit sat
ud, m-am hotdrdi sd ii ardt paqaportulacolo, iar ea
ca atuncl nu puteam sd_mi ml-a
Iui lvo copia acelui portret. rAspunscI doar ce_l
permlt sd o cumpdr.M_am gdsise
ue cum av\zil_o, el s_abu_ cdzut pe podea.Tot
dus ta cnpta bisericiisd md acolo
cu{at mult, a zilmbitplin de era qi paqaporrulma-
lnchln la morm6ntul Sflintu_ mel
6 rerlcre 9t a spus: ,,Doamnb. mete,pe carein aceazi
lui Arhiepiscop Serafim So_ u
acestaesteomul carea venit luasemcu mine. Celedoua
bolev.M-am rugatdin inima documente
H la mine in vis pe c6nd eram gram addstatindelungacolo, geantS, imi cdzuseri din
T
4
rn bolnav.Da, doamnd,el e povestindu-isfhnrului despre
fbrd si-mi dau seama.
fl omul care m-a vindecat!". Nu-mi veneasdcred.Cum as
H problemele mele. Cerdndbi_ fi
fr Cdtd.vremea fost la noi, Ivo cdrtit dacEaq fi mers aca_
necuvantarealui. am por_ sI fhra
nu.uita de preasfinfitul fuhi_ elel Vdnzdtoareade
! eplscop,cinstindu-lgi iubin_
ou-l nespus.
nlt clrnnou spre lumea cea la pangar
deSartA.
s-abucuratqi mi_a
spus sd-i mullumescMaicii
C3n9 am iegit in curtea uoffululul.
* ,. carem_aintors i_
Ajutorul otsencl t, o. oarecarepute_ napoi
Sfintufui re m-a rmpms parcd inapoi, rntetege
sd iaupaqapoartele. Se
fl
Fi
5erafim sd cumpdr icoana care imi nm
ci gi Sfdntul Sera_
ii ml-a alutat,gtiind cAtde
_ Lucram la Sofia. M-am plScuseat6t de mult. M_am mult
# hotdrdt sd merg la biseri_ dus la pangar m-a_gfi nec5jit penrru
gi, vr6nd s6 plerdere.poate pentru
I
$
ca rusd. Intrdnd sd cum_ spun ce
pdr lumdniri, am vdzul pagaportul
lcoana Maicii Domnului
doresc, am vdzut aceasteintrimplar-e
meu in mdinile banald,insd mie
femeii care vindea lum6ndn. credinla
cd unii
pare una
mi-a intdrit
gi mi-a dat puteri,
50 iulie 2018 / LU;l'.!ii^ CI{IDI},Ti1t
wwwlumeacredintei.com
 cdci in via{a mea am trecut dovedit cd dupE ce au furat
prin multeispite. $t m-am rugat cu lacrimi ina-
geanta,cei doi tineri au as- rnteaSftntului Serafim...
cuns-o in acel loc, hotdrdnd
pierduti
Geanta ca a doua zi dimineata sd
CAnd am mers sd-mi re-
vid bliatul, el nu doar c6-
F i i c a m e a a s d rb l to _ meargd,sd o ia. in acel'mo-
gi revenise, insd nu a avut
rit majoratul intr-o disco- ment,poliliqtii'du recuperat-o
nici un fel de urmare seri-
teci impreund cu prietene_ sl, spre bucunanoash6,
toate oasd dupd acest accident.
le sale. Atunci i-a-dispirut lucrurile erauneatinse,
nelip- Omene$tevorbind,dupdo a-
g e a n ta ,c u b a n i , c u d o c u - sind absolutnimic!
. semenealoviturd,ar fi trebu-
mente, telefonul mobil si
it si moari ori, dacdmai tr5-
alte lucruri scumpe.Ne-am Salvarea unui(opil ia, urma si fie surd, orb sau
rugat fierbinte sd-aflegean- delamoarte paraltzat.IatS insd cI e viu gi
ta. Am aprins lumdnerl ina- Fiul meu s-a lovit grav la sindtos!Aceastaesteo mare
lntea mormdntului Sf6ntu_ c^ap.-A cdzul in incongtien!6, minune a Sfdntului Serafim,
lui Serafim qi m-am rugat, hrnd mternaturgentla
spital. sdvdrqit5pentru casa mea.
cu addnc[ incredintare ci- A stat in comd weme de oot Iar in afard,de aceasta, s-a
mi va auzi rugdciuniie. ore. Cdnd am aflat si m-am dovedit cd acestincident, cdt
In ziua urmdtoare,am fost intdlnit cu mediculcareil in-
zunali de la poli{ie, spun6n- grrJea,acestamr-a spus $rintemareain spital,l-au fe-
c5 rit pe fiul meu de un necaz
gu-n9 c1 geantaa fost gdsiti. aproapenu mai este nici o
mare (nu pot sd intru in ami-
Pe-c6ndpatrulau cu magina, speran!6de viafd pentru
el, nunte cdci aq implica numele
poli{igtii de serviciu auvdzut iar dacd va mai trdi va
avea mai multor oameni).
cd dintr-un tufig iegeaudoi ti- leziuni mari pe creier. puteli
nen cu o geantd de dam[ ?n si vd inchipui[i groazamea
ca (Traducere
din limba
mdnd. Aceasta i-a determi- mamd.,mai ales cb lucrez
in bulgar5 de
nat pe poliliqti si-i re{ind. S-a domeniul medical! Am
mers Gheorghili CtOCtOt)

, 4a.t'

www.lumeacredintei.com
IUl,tEA CR!Oti.iT!ti / iutie 2018
 ortodoc$ii,am dewe*n$
urffiffmfi, -
*mrynic
!?tolici,inspecf;etr
+E**'Ecii, piqprot'este
f i un *EE=
;=
i'nipeciil niirenii"
INTERVIU
CUPROF.
EMERITDR.DIMITRIOS
TSELENGHIO
UNIVERSITATEA
ARISTOTTTIcA
DINSALoN
Ic
' Profesorul emeritDimitriosTselenghidis a oblinuttitlulde doctorinteo-
logieal universitiliiAristotelice dinsjionicin t 9g4cutezi,,leologia imaginii
g importanlaei antropologici'i in acela;ian a devenitleitor la?atedride
Dogmatica a Facultalii deTeologiedin iadrul universitSlii Aristotelice
din
Salonic. in 1995,a devenitprofesiruniversitar titularlaaceeagi catedri.De-a
lungultimpuluifost profesollnvitatde multeatteuniveisitSli. n participat
gi.conferenliatla numeroase int6lniriteologicein Greciagiin strainatate,
fiindin generalconsiderat cermai maredo{matistorioJoxin viald,uriii
unuldintreceimaimarispeciali;ti ortodocgiinteologiesirnbolicd romano-
catolicigiprotestantS. A publicatnumeroase lucririJe referlngddintrecare
amintim:,,Har ;i libertate in traditiapatristicia secolului (1gg7),
al Xlv-lea',
,,Doctrina mSntuirii la Luther. Contrlbufii la studiulteologieilui Lutherdin
perspectiviortodoxi!'tl6gl),,,soterlologia creqtinismrilui occidental.o
abordare.teologic.i .l'j'.!lu soteriologiei rornano-catolice protestantedin
perspectivd ;i
ortodoxS" tza12).Afostucenicdirectal sfsntuluipaisieAghio-
ritul;i al cuviosuluiEfremKatunakiotur. A fostprofesori nu*"ro;i ierarhi
ortdoc;i,inclusiv al actualului patriarhal Antiohieiloanal X-lea. Esiemem-
bru permanent atit al comisieisinodare pe problemedogmaticea Bisericii
Cipruluicit al celeia Bisericii Ortodoxea Greciei giestecoisultatfrecventin
problemedogmatice;idealteBiserici ortodoxelocale$iierarhi.
Stirrret* pr*fcs*r,
d*rnnrule v*i qi citre trecut.Nu esteceva 1920, prin cunoscuta Enci-
intraxbrupt in**fui*rt"
{unrv*d*!i care a apdrutbruscin isto- clicd a Patriarhiei Ecume-
*ceast4put*rniefi
tc*ding*damini- ria Bisericii.Esteun demers nice. Pe baza acesteiEnci-
m*lirare* imp*rtaxfei
v*l*rBfcr
d*g- cu un scopbine definit, care clice qi a filosofiei care se
mati<estlearenecenfruntirn
astiaii in mod incontestabilaoare afli in spatele ei - pentru a
O analizda situafiei de institulionalin spaliulliise- se putea realiza unirea dintre
astlzi trebuie frcutd privind ricii Ortodoxeincepdnddin ortodocqi,romano-catolici gi
52 iulie20lE/LUM IACRED IN T j II
www.lumeacredintei.com
"' tti

protestanli- se vorbeqtedes- dogmatic.Din 1920,qi mai istoric care se wea impa4ial

pre ramuri ale Bisericii, cu re-
ferire la romano-catolicismgi
la orotestantism. Aceastduni-
re ar fi absolut imposibil de
realizat, daci nu ar fi prece-
datb de acest minimalism
exact incd din 1902-1903,
adicdchiar de la inceputulse-
colului 20, incepes[ fie inho-
dus. institulional,pentrupri-
ma oardin BisericaOrtodoxd
acestmi ni mal i sm. N i ci un
nu poate ignora acest fapt.
Mult mai intens,acestmini-
malism dogmatics-a mani-
festat institulional qi a atins
apogeul la aqa-zisul Sinod
din Creta.

www.lumeacredintei.com ILIMI;\ Ct{EIllNJII / iulie 2018 53

 II{TERVIU

Yor*rersnifuzu&iectul,{rgr',,..20. Nu credci e nevoiede de

reac{iile pA4ii adverse.
Y*tngi,
ei*e* i*trad*ss*s*tr*!nima- alte aminunte pentru a con. Jlmplu qr
lixnd*gmae*r?* concret, vreau sd
penoa*6 ***r*e! vrnge_asupra unui lucru pe spun urmdtorul lucru: Dra-
Niciodati nu se na$te care deja il trdim. Vedem gostea,
potrivit experienlei
cevadin fecioari. Totdedu- deja 3rcliunile factorilor gi
revela{iei Bisericii. este
na existdun cadruqiunpdn- bisericeqti,ale Patriarhilor
o energie-lucrareinalti, ne-
tece.care poartdacelcevaqi qi intdistltiitorilor Bisericilor. creatd,
apoi il na$te.Legat de su- VedemcI nu suntdetermi- care Il definegteprin
excelenldpe Dumnezeu. in
biectulnostru,puiemafirma natede motivafii bisericeqti
Bisericd, aceast[ drasos-
acestlucru fbrd nici o in'do- gi teologiceduhovnicegii,
te a Dumnezeului Treiiric,
iald,pentrucd vedempute- ci de motivalii lumesti,dub
rile seculare,marile puteri pretextuIadaptdrii Bisericii dupi cum spune Sfhnhrl loan
Gurd de Aur,,,izyordqte din
[politice],susfinrindqf preo- la noile realitdti. credinfd sincerl qi adevdra-
cupdndu-se deacestesubiec- J5". Deci in orice moment
te atdtdebisericeqtigi aqtua- putem sd examindmqi sd cri-
le.Vedemcdacesteihestiunt '
ticdm aceastdformd de dra-
bisericeqtisunt impusede goste pe care o oferl qi des-
-
factoriseculari. ,,Minimalismul pre care vorbesc unii - daci
Prin urmare, acest mi-
nimalism dogmatic este un
dogmatic gi in ce mdsurdesteexpresie
esteun instrument a hdirii credinfei.Iar cridinta
instrument pe care in mod
este cea care a fost definitd
perfid il foloseqte factorul pe carein mod exact de Bisericd prin Sinoa-
secular- in spatelecdruia se -
afl.[ cel viclean [diavolul], perfidil foloseqte dele Ecumenice.
Dincolo de acesteaspec-
adicd o persoanb. factorulsecular te care par teoretice, avem
$lc*r*arfi ncpl* *c*i? Se*el
Pentru arealiza sloba- ?nspatelec5ruia experienta marilor Pdrinti
ai Biseriiii. De pildd. st6i-
lizarca. Globalizare p-ecare seaflAcel viclean." pul Ortodoxiei, Atanasie
astdzi o vedem cu tdlii qi a
cel Mare, spune, inteme-
cdrei premisd fundameniali
ind biblic acest lucru. ur-
este ecumenismul ca mini-
mdtoarel e:,,H ri stos,C are
malism dogmatic in aborda- $mfir** e,&tse&atis s* *vefir: estedragosteaintrupatl a lui
rea credinlelor in general,nu dr*Ssrf*+is&*As*m d*gm*kix p*a* Dumnezeu, nu a manifes-
dgar in cadrul cregtinismului, s*sr!$dfr
r-dff$rv*d*ti*c*e{fu{ffir? tat milostivirea Dumnezeu-
91m1i !arg, in cadrul religi- A bordarea cea mai lui Treimic fa{d de oameni,
ilor. Prin urmare, Patriarhia perfidd. $i in acelaqi timp nu a dbruit oamenilor aceas-
Ecumenicd, c6nd a introdus negtiinlificd in gestionarea ti dragoste,inainte de a Se a-
respectivaEnciclicd in 1920. chestiunilor bisericegtieste sigura de mdrfurisirea lor de
nu a acfionat cu de la sine cd ni se propun lucruri at6t

I
putere. Vedem cd,acestpdn-
tece care poartl embrionul
qi naqte continud sd existe
in secolul 20 pinactivitilile
institu{ionale ale Consiliu-
de serioase evitdndu-se cu
atenfie definirea sensurilor
cuvintelor, care in felul aces-
ta ar vddi direcfia in care se
indreapt[ lucrurile.
credinld fa{i de El ca Dum-
nezeu". Cu alte cuvinte. cri-
teriu al lui Dumnezeu insusi
qi, prin extindere,al Bisericii
qi al SinoadelorEcumenice,

I
lui Mondial al Bisericilor.
infiinlat in 1948.Apoi ve-
oem $t cum romano-catoli_
cismul, care la inceput a res-
plns acestedemersuri, apare
qi el colaborator in secblul
54 iUIiE2Ors/LI;MEACRE}INTII
Nu este vorba de o inca-
pacitate academici a celor
responsabili, ci de o opliune
roafte_con$tlentd, care le per_
mite de fiecare datd sd rede-
fineasci sensurile in functie
estecredinp Bisericii defini-
t?icu toat[ exactitatea.Acest
lucru il vedem la Sinoadele
Ecumenice.Acolo, dupd ce
se definegtecu toat[ exactita-
tea ciedin{a Bisericii, p[rinfii
acelor Sinoade care sunt de
www.lumeacredintei.com
 Dumnezeupurtdtori li il tra_ in esenfd,
lescnansmaticpe Dumneze_ tiim,
ul Treimic, hot5rdscsd taie acord.
din Trupul sacramentalal Bi_
sencii pe cei carenu primesc hm
rn tg .a tAa m l n u n fi m e a gi lor.
exactftatea aceastd credinfi.
o.-, ce credincios intreg
9"
la minte ar putea sd ii acuze le acordd
pe P5rinlii SinoadelorEcu_
menice cd erau lipsi{i de dra_ esle
goste atunci c6nd ii elimi_
nau din Trupul Bisericiipe
cel care nu erau de acord cu
credinla Bisericii? Lucrurile,
pnn ufinare, sunt c6t se.poa_
te de clare ;i foarte exacie si
te cunoaqtem.
{ri sril".*; :e**fla}{11
- -"' lp-'
ertrrt ni."
h r r*+c{n"crr{r,.* ,,lig '""
. Dacd dragostea, care este
vlrtutea cea mai inaltd, nu
estedefinitd, atunci in numele
el pot avealoc toateincdlcd_
rile voii lui Dumnezeu fie in
ce.priveqtecredin{a,fie in ce
pnve$tevrafasociald.Vedem
acest lucru foarte evident,
adicd practic $i clar, din ceea
ce afirmi tinerii de astizi des_
pre dragostepentru a iustifi_
ca psihologicqi socialdesfrd_
Tr93 s?uadutterul.i1i spune
cl-dp dr?gosteseducedupd
altn,fepei_e, depildd,9i alteie, meni la toate nivelurile _
qraltele.Cddin dragoste
face
desfranare. Celcareajrurgesd IruRe.sc,
anrrneasemenea lucrurinu_ gosrea a aJunsun instrument
$i define.gte mai intdi sensul carepoatefi folosit oricum
qragostel.
Consider ci dupd cele ce ca noastrdqi
am spuspoatefi inleleasda_ De pildd,
ceastd abordare ne$tiintifi cI,
pe care aScaracteriza_ogi ca sau
vrcleand,pentru ci at6t timp plan politic.
cdt un lucru nu este definii.
esteca un fluid carede fiecare care
dgrp rg migcd in altd direclie ne de
gi dupd voia fiec5ruia. Fiecare
are propriile salepremiseqi, trmpului.
www.lumeacredintei.com
dacbst.iimSi discu_ 5ea*r$"a*# {refuuie
s*c,gx?*s"di
nu putem sdne punem de {e&*rqffirgt*
{# ff*g'+#+qsii,
*qj*sea
$i chiar;i atuncicdnd €trffitr#4sF*e.**, {}*** * {aEpeavr*?
pntgm de acord,putem sAnu Atunci c6nd ne concen_
cleacord labaza lucruri_ trdm pe
Dumnezeul Treimic,
Gu.alte cuvinte, folosim gi anume
pe DumnezeuCu_
expresn care par de comun v6ntul,
Care ni L-a descope_
acord acceptate,dar fiecare rij pe
Dumnezeul Treimic,
un alt infeles.$i a_ ulAT
99rn si trdim qi cum
ceastapentru cd dragostea sd g6ndim
latoate niveluri_
ceacarene uneqteca oa_ le. Spune,
aqadar,Hristosur_
mdtorullucru ucenicilorina_
inte de IndlfareaSa,cd acum,
cdndpleacd la Ceruri, uce_
,
..uaca dragostea, nicii Lui sd meargd sd pro_
povdduiascdin to;tA lumea
care este virfutea tot ce El a invdfat, porunci_
ceamai ?matrt&, te Lul, toate,iar nu doar cele
mai importante lucruri din
nll estedefinitx, cele ce le-a spus,la alegere.
afunciin nul:releei Dr ca sA nu zicd,cineva:
pot alreetrsetoate toate.cele Cum igi vor aminti ucenicii
ce a spusHristos?,
incbiclrilevoii lui le-a dat fhgdduinlaTatdlui cd
Dumnezeufie in ee va veni Duhul Sf6nt la Cinci_
zecime. $i le va aminti toa_
prive$tecredinta, te cdte a spus gi ei nu erau
/\^
ne rn ce prrveste rn stare si cuprindd si chiar
$l cele vrrtoarele va desco_
via{asocial6.,' peri lor Duhul Adevdrului.
$i pe baza_aceea ce presu_
pune acestlucru, adicdbote_
zul in numeleTatdlui si al Fi_
ului qi al Duhului Sfhnt (deci
si rntegrareain Trup incepe sa_
;ipsihologic, ;i du_ cramental),pune o condilie
hovnlcesc.Pitn urmare.dra_ aDSotut
necesard: ,,qisd lind
toate cete v-am poruncit
si voud". Este o poruncd,nu o
acelasilucru il vedem in epo_ optlune.
in sferaseculad.
. " 5pm*gdt*eeesit*ecastfr
se folosesteterme_ *eg*e
r4*€*d*-
*sf*gr*5i{*__,
nul de dragosle in pian social,
termenulde democraliein . $i^din punct de vedere
$rlmffic esteeronatAaceastd
Dar demoiralia metodologie,
are atAteavariante, inc6t fie_ punct darmai alesdin
de vedere bisericesc,
iqi are propria sa versiu_ ounovnrce$te,
pentru cd de
democrafie,care. desi_ la Hristos.qtim
nu alegem
C-ur,sg$imodificd de-ahurgul cele mai importante
lucruri
care ne unesc -d nici in ce-L
LUMtiA CRtiDLi\iltiI / iutie2ots
ss
 IT{TERUIU

priveste pe Dumnezeu in carefhceadiferen{aera foarte este o experiengr,

primul r6nd, dar nici in ceea o trdire a
mare, ae vn"mi c.i aveldrep! trri birrio"r"u. De aceea, cu
ce ii privegre pe oameni. co.nsecrnla Ei;;;" din Trupul preful viefii lor inseqi,
Nu alegem doai ceea ce ne Bisericii.' 'A".,i nu au
une$tecu sogianoastr. atunci legat de
Aqpst rucru est-epracti- "ompromisuri Noi
c6ndnecdsdtorim.
dep'dd. .u eisii"ii. E-ird ;;;;;_ "".*unte,,.
"".ri" p?Jt
insd
Succesulduhovnicesccbnsti qicucetrdirea
"r"""J
ne care au foJconsacrate qi Dumnezeu
spunem astazi'ui
c6
I 1 F":,si
toate 1 neidentificagiin
celelalte,
eur" ui-"uriii"-, .rrri,n".rur. *li";;
acestlucrunu conteazd?
asaincdt.p'o nl fi ieia*uateii un cregtinorto-
vfiil ;i11;f;a#;ffi .#fi?jlTSxH
gut si o inimr- sa it stifim !t_e rya mentalitate,
rer"_".,.,. o asemenea
cum dox. marile adevinrri rrno-
f,?#"jll"""i:;i?Jt #i;
;:?Jii:'3p;::?ff :';; insemnftatepecatau eiali-
m;",,m9'ur*Fg;
fletulsdfie unul".o"3t"li", ,
,,Hristos a spus
iiffit"""1t"t#1
l^t:'."1
in porunca
Sacatre
esteexpresiaautentictiTi
ucenicilonura?i iff'lf';X31,'ii"5iffiltl?
*"ftJn'Tiifi,ii"Xll;,.
?nvdlali
ia 1;na toateP,*tiPil;.'d;'ii.:;
;il,:fif;"'l1iffil;;; cdrev_am spus ll31f,::ii,ffi'1llltf
re,JireilnliJ*"rtit"
judecrmsir".^u-ioaiil! . vcu6>. Toatel Nu
doufpecete
,.Jf;4,Tifi,#""1i;:impOrtante, mai 5..effilit,Ti.jfli:J -"rl-
cdmqi lecondamn6.-"Xoi- ci pe d""i-"tir"i ii-1t,"ttinti"ra.
nelecaretr.U"l. i"tp'ir* i" cand aceste lucruri, adi-
toatgl". cd credinta,sunt relativiza_
vrrtuteacriteriuluiAdevaru_
t"i tp"ri"ti".-iq" 6"ri"r"au- estevorbade dog-
fl!9 :l fie
e mari,
h;;il;;;il H'l' dedogmemic-i,
";'ii; i
pt,\rq+ffi dem inDumnezeur
rreimic3:?l:Hi:;:li:3:iJl*
L.3i;;;;iiiil';.i'.lj
'"p"'-ir fffl;"."*:H1X"hi,ff',T,T
unegtegi apois6spune-ti Si"3],?r1,i.f,"JH
illi#:
cele general. sul gi in faptelesale.
ce vd despart.Hristoscerea Un exemplu , --'fuiout.
credinfaIi modulabsolut. -i" u""rt-r""r"s.rrrtelocvent intrebdrilecare
{ (radasids*adea e#ura unu,nite se nasc acum din aceast6
cene persooatitaliatlqirlriJii, J; ;;;ird ,m r'spuns prin re_
I *n*gr*giafre**suhr*rsr*e€ca
{* ie pildr sm"tuivr*i* rviar- i;r#;."
I
l
nsd*tparte
*st**rfc$nn
f*artsr*- turisitorulsausfantuidil-
e*nt*kpractiaesissri*ii"", ii;il;1;;fi,*
gorie tqi"*r" car_e.au_fostSui",""ur"
la cuv'ntul lui
ffiifdili
I La Sinoadere Ecumeni- spune:,,sti ii
!; firigonili. s]antutvaxim a i:"uet"ti'ra gindtoate cdte

t
II
ce se discuta daci Hristos
este,deofiinf'" (6poo6005)
sau
"asemeneaca fiinf d"
(6poro6or,os)
cuTatil.cuNe-
ii,ril, pdnaru,iia,i.-'#_" ii"
df"."nt;firi!rd;;
";yru firi qi 6nergii
vointe,
il-i"-
;':#r*:b", vour,,.Toare!Nu
a"?, p5"."r. mai importan_
;,;] ;; ioatergi acest,,toa_
rouoir-i"iEiirt"r, i!1sm"nir i"ri,rSJrpune qi adevdrul,
c storiesediscutadesoremo- Grigoriei;6; si
t, orn cauza viala, gimodur.
'*ii#rituugi*
dul de unirea firilor in Hris-
I' 19:: 9" 1lt1guyiqie,u"g"I
"";';;;rri;cieat
ar haru-
lui. vedem ce plntru aceqti ast&xi?lriqri,
sunrern
agadar
I tnsrstenla Pirinfilor nu $iserica#rt*do-
sfinli acesteaspectenu eriu x*, m* ne*er.pc.ltagi
I
I
ceeace ne une$te
eipeceea ""
de ei, pentu
^pe
cu ereticii, cevamarginal.'d
oLdir",",,ffi i,;iffi::'#;*",#,x1"jj:
c6 acest,pulin" ;;i;; ;'b,;o;.r"u,
**B,g::uf:
amspusdes_
care pre minimalismuldogmatic
i*eanr*c

s6 iulie20ta/LUN{E. CREDINTEI
www.lumeacrcdintei.com

contemDorancorelatcu se-
cularizarea care a dobdndit
deja caractermondial ne-a
indepdrtatpe noi, cregtinii
ortodocqi, atdt de mult de
identitateaBisericii, incdt
astdzi ar trebui s[ aibd loc
o re -e v a n g h e l i z a re a i n q i ;i
c re d i n c i o g i l o r d i n Bi s e ri -
cd - lbs6nd deopartepreo-
cupareapentru evangheliza-
rea oamenilor din lume.
C e e a c e e ra d e l a s i ne
inleles in epoca apostolicd
;i i n e p o c aBi s e ri c i ip ri m a -
re. adicdceeace a sousHris-
tos, cd ,,Eu sunt Calea,Ade-
vdrul qi Via{a", cd Hristos
este ,,Cel ce este,Cel ce a
fost Ei Cel ce va sI vind",
ceea ce creqtinii triiau in-
tocmai in Biserica prima-
rd a devenit astdziun dezi-
derat. Cu alte cuvinte, este
ceva ce nu mai existi de-
cAt la foarte pulini in Tru-
pul Bisericii. Adicd adev6-
rul, credinfa, dogma au fost
wwwlumeacredintei.com
Vliddreanu
Silviu-Andrei alituride
profesorul
grec,in biroulacestuia
separatede viala Bisericii si
s-apierdut modul de accesa
uneia la cealaltS.Si aceasti
separareetangl dintre cele
doub a alut loc tocmai oen-
tru ca nu se traie;tein prac-
tici credinla.
Sd exprim acest lucru
schematic,pe in{elesulepo-
cii noastre:cAndHristossou-
ne ..E u sunt V i al a" e ca ;i
cum ar spunecd. ui tal i . ca
si aibd credibilitate mone-
da pe care o folosili, esterm-
poftant ca aceastasd fie aco-
periti in aur corespunzdtor
valorii ei nominale.Aceasti
monedd care circuld cores-
punde, in comparalianoas-
trd, lui Hristos ca Adevdr.
Daci insl aceasticredin{6nu
are ca acoDerireaurul cores-
punzdtor, esen{ial
al credinlei estegolit de sens,
-onfinutul
iar credinla devinedemonicS.
Dar intrucdt Hristos estetota-
litatealucrurilor.ne-aspusgi
in ce mod sdaborddmaceaste
l - l .l !J EA( i R ED 1\l 'ht/i ul i e2018
viali desprecarene vorbeqte,
;i Adevdrul, care este El
Insuqi.Metoda aceasta,me-
todologiaprin careajungem
sd in{elegemqi sd trdim dog-
ma, care este garanlia, deci
continutul adevdrului,nu este
un procesintelectual,un stu-
diu care se efectueazdorin
intermediulintelecrului. orin
inteligenlaomului carepoa-
te sau nu poate s6 abordeze
adevdrul,ci esteInsuqi Hris-
tos. CareesteCalea.estemo-
dul prin carevom ajungeqi la
Adevdr, qi la Viaf6. Astizi, in
Bisericd, qi nu md voi referi
la lume,in Bisericace s-ase-
cularizat intr-o anumitA mA-
surd,credin{as-aautonomizat
ca un sisteminchis de orin-
cipii ;i pentruca s-a rupt de
conlinuhrl vielii pe careil asi-
gurd definirea fexactda] aces-
rui adevdr.Din acestmotiv a
ajunssdfie subestimatadev-d-
rul dogmati cal B i seri ci i .In
epoca noastrd secularizatd,
57
 I1{IERVIU

romano-catolicismul.qi pro- l-a moqtenit

testantismulau suferifeiact 1r^]? 1-3"g- stdp'nescpesreneamuri,dar
pentru c[ de u""'urtunu trebuies6fie in_
aceast.vSt5marea separ5rii acolo "utoii""irrn,
provine, un caracter tre voi,,.Dar
gi a lipseiuneileedrurivitale cinevreas6fie
ngi" .i."i.r1a ,ulionuririi
intrecredinfdsi viata' or-".', sd fie cer din urm6
Criricapecareeu o aduc , ',Eucredca a;a^eri;1';; ii io,t"uunu sruiitorurtu-
ihnarqirt".i.,i-fii;;;fi. ,J;_ iu.i"r]br.u
catolicismuluisi orotes!1t|1- ror;tit;"po"u nourta Eu, Domnursi
mului ne priveetesi p,enoi, {i., ffiito*1 care intr_adevir
pdstrdnd proporp'ile,
pdntruca un "podur"spe"tirid;;il: ;;tff"-" 9i Invdfdror,Mi_
;;t;1qti;."rist a abordat
grnor,ortodocSii, amdevenit acesterearit5li,pe.careime_ 3mpgsqtergarul si v-amspd-
in speciar ratpicroarere. qi voi sunteti
yfi:::pll9i. cre- ai"ia"pa r.-u ,"iuil- a.r5ri'r. vd spdlaripicioa_
ncr, sr un prcprotes,illtl,^T "..lrtu ua.rpt"
specialmirenii, :lr:lf_.:*1.t" [i."r"ii attora.Hrisrosa fh_
in modurnos- cii noastre: maii _.q;_ ;;;"*"
deviatb.Secuvineinsdsd urtiiiliiu"i" ,,Nu "uduir ;i;;;"s", mai murr;Er a ve_
u rort"uruuii
''u atenli la acest,,unpic",
fim ii"" ce zicj,stazi, ;;ir, 9i ne_asrujit pe
pentrucanu esteat6tde.,,un, "r1ao"ta. " ieri';.proi# trmp ce noi, atunci
artaeceziceam ffi'd'ii slujim ca Apostoli,
pic" pecdrsepare.gi voi ex- tanrulzice
tucrwrteu..rt-.-i. ;;';pir.op, etc. pe
prrm'aacestlucrumai ptas_ rout" u".ri" I""*iil;; ceirarfi
tic printr-o expresiefolbsita ir?ti"j"p, cum a spusHris_
iou- ui*at qi G_;; ;;il;"_ h acelagi
in limbajulcotidian,anume ae,nonttrut
"ur" nivelcu
in monograni con- t"iii prin urmarenici
sespunecd este cretepecarere-am-*J;;;;-
sdrcinatb"'Suntem 'rn ll" jl ;;:;;" ""qr"
imitdmacestmodel
..unpic praromano-cutori.it-uluiir uii,t.iurcu.piramida
insdrcina{i". .
adicdnu sun- protestantismuruir,aacainiri_ cade.
tem feciorernici.Aces.t-..un mano-cafoliciim a"iinJorirontald gi, dupa
pic" inseamnicd sravidia.a tir'n,*fr"r"tii.ilili;;5i protestan- ,pu".^sranrur IoanGurd
"u,,
#riri,',Impdrilia
inceputqi estedoaio chesti- il;;;d;p.ir"ipirT,rrn ceva sr
unedetimps6senascd.acesrpi. i;;;"id;'., ;" ;t- fi toli oi [cuv6ntd_
neprivesi tour.iluwo* nu vom merse
,,pnnc",carenu arenicj pe noi,q{"t .1hjgry;i,;: ;i ;;;il,;
gbturdcu Biserica,deci9-lg,care iut r uhao"iu'in " ranguritenoastri.
estecevaeretic. nara.iili" A;;;;.;'"u un uz tuncfionar.
noi,la ortodo6qi. suntharismecdrorale cores_
F,lairsfl;ret.s+;nlfldn",$ad;e&? st,-e;;;;;n"$a.r,ei.resas,; 6s iinjunr1ni,e slujiri.Si pri_
.",j,H:fiTii,::##.1,"; f;;"#Jh;_; Laqeu# il"ilj,"pr.atr",i,,il,
n*r"u*,u*r,*i" diJ*.
prinexcerenrta" '"ffii
'pi.ii,ii
Iegalist. in rirnp
vrutsd,spunc{ ;[;X'o:1,ff.":l,tgHn*:
ce orrodocsiiaufostinhu.ntutl
protestantismul de spiritur o. p;;;il". ci It prime;repe
rationalist, instituiional tolicilor,-de ,o-uno_.u_ Domnur
"",ir,#i..sdu.peTatil sdu.
"i*i."riilu"r
,firiruf f"gulirt
vorbind'Astfel' in romano-- si a. tpl'tliir in doudcuvinte,
,i" clasd"potri- aceaste ierarhizareclericalis-
catolicism,SfdntaScriprurd vit caruiapi.otii
* arhiereii.
a devenitdin prezenti vie uuenil:ii;;;ipe.patriai-h, ia r". in cregtindtarea
"l*i
.'#fj:Hi"T,;"Jll::: uiJiffi, unde,dupdce au
3f il.jJi'r"gatura
:1.';,"i...;;i'".iaa..n..",1 riturgica
s*pd,-;#-;'.irf"i31l3
unsetdecanoane-lX"'ffifi|::sieaecresioro
a devenit canduce'i"ii
3;"ft";:",..',1t1iiy;;6
r-u,,_".- ; ;];il"1iil;11,:,"#::i:
qiregulidecomportament. in *t rri ntJor tl-i p*a^a.*
specialinsdin protestantism. Lr Jlpi?r"dintrecredinp si
acelaqi dr""pr" ,; dE;,gr_s" s1 l; ;il"j::
lucru,adicaabordarea impiralii ceruriior introducddogme
aceasta saucdnd eronate.
a Sgripturiica setde I, _iu iirt.eLal-.in"
canoane, ; ;;
a dobdndit. * marein^imparatla Sa,pl te_a
decaracterullegalistpe*::
care spus:,.Stap6"ii A consemnat
sirviu_AndTeiVLADAREA
s8
"."-*iili
lulie20t8/ LUMEA CREDINTEi
www.lumeacredintei.com
 Acumin libririi tl pangare a

searati giin ceeace pi_

rp"" cdesterainarugaciirniin.in."i"tSfindi
-,-_FyBUorului
lng 0rr.a_
t^lglt? *St, pepirinteG,auduho"";..r.i,,bi_*i
canonde-rugiciune 1".Aqteptand,r*.u..rri. j-ra:#_
meascd.sfaritdt"-.t-ii'piliffi i"ii"?ri.,-lr5p,
psalmi...Insi,pi.rintelea*b*i'..rii* rp,i,,,i;"_
gi:l daueste:roagd_te n.i".llriil-frai_
l*.8::*.
casrarul,ponmca.eiindulSf,4n, pr"..l,
doarcdlugi.rilor,ci fituror cregnrulor "&.r"ii,,,
clrept
rugdciune:.Rugayi-"a"a"ntnit(tfl canonde
*ti[trr"iii,'ii1,
1:Tl? ff"lirfidu-:epringanai,t i; Dil;zeri.;,
l:q*:^I-?1,.?.acefacitot"ce.a."d..iri,lo;A;.
si he in .l.nformitate
lTpup.9tt * uoi. fui D"_"._
zeu. Dr aceastdconformitatese transforrniT""**U_
cruneneincetati,fard,de careomul
nu poatesi sou_
ne1{{aiesfepau
ci estepatuniJetainiffi;*i5i..
I ainaThborului
seinai*^a- i" irni
mului cuDumnezeu.Semai "ri#Ti_
i;-;;;;;i;;;"
evenimenrului inhitnirii om;i ; "rrta
; t; ;;;;;;;.' E,
asemenea,
1111Lld:arati_in in tainacunoa;terii
rrefeu.^be lri b;;_
tainasmereniei,l"iD"_"J."
pestelume.Se^gat4l"ai"-rar_".:
::|g,ri.
zernrde careamintescSfinfiiperinqi.Ai;;;;,
ca ginti a viegiicrestine.
Mitropolitul G".fan al Moldovei Bucovinei
9i

Precum florile. o oredici atrageprin

frumusele
$i parfum. Frumusel'eaeste generatd de artade a
vurol, parrwnul coresDundeharismei
celui ce pre_
dici qi Duhului Sfhnt.^ BartolomcuAnsnia. Sofian Bogililcoort"otin
. VssileCtrdon . Clsps llie r gqie
de predici pe acelaqisubiect ifi ofe_ _u.lqtu
Rdduleom
- . lornne.uroou .
_. ^9_:1.g"r"
ra qansa ii#n su"oaa .
unor multiple perspectiveqi accente.pre_ _ p€trcoiu
T6ms . VadleMlboc
cumunmeloman d;fin;in'col;"fiJriliilrl"tari
celebre
aleaceloraqi
ii"r" .*irii.. ,li Iriliii,rr"
volumul de fali veidiscopennu numairafinamen_
tul gi.diversitateastilisticl, ci,in cizul*L. o*ai_
catoriqi duhovnici,"nurni1i,
temd.prin careharullui Dumneze,i ""ii-rJ*"ip. "5"i"qi
iil"!p;ia
exprime ideile vii... --- -- -.rvru* ,a_sl
e4
'
Viul Ortodoxiei igi vddeqtegi pe
aceasti cale
g1tere1.!e.seduc1ie,
iu, pr.di.li" i.r* ,rr p.i":
demeditafie,
neintdresiOuhovnicegtl,
cesc
;;;A;_
in credinfd.

Marius Vasileanu

Pogorf,rea Sfdntului D uh
 ,PROGRAMELE
ANULUT2018
UCRAINA (Kier,.poceaev.Cernigov). ISRAEL cu SINAI, ISRAEL cu
9- I 5 iulie (7 zile), 240 euro toRD.{NI.4.,
RUSIA MARE, 24 tutie-9august(17 zile,
2-l I noiembrie,in lucru
avion) SAU EGIPT: DE SFMINA LAALEXANDRIA,
2l iulie-I2augusr(22 zile, autocar),| 150euro
+ avion optional 1-11q": t 6*r!.),440 euro* avion
GRECIA: DE SFSPIRIDONIN CORFU.
RIISIA Nordului Extrem,
l0- I6 dec.( 7 zile),380euro
2liylie - 2 august( I0 zile), 750euro+ avion ALASKA& SUA
RUSIA, lnelul deAur (la Sf Serafimde ORTODOXA: SanFrancisco, platina.
Sarov),
Arizona.(l 2 zlle).I 550euro+ avion
2-12august2018 (8 zile avion), SRI LAI{KA, MunteleluiAdamo (6 zile),
620 euro* avion +
R U S IA.In e l u ld e A u r (l a S f S erafi mde J2:qrg avion(grupde I0 pers)
L\DIA la SfAp foma,fe pAl e
Sarov), TIBET (16 zile),2800euroi avion
26 aug-3sept(avion 8 z sauautocar12z\, 599 La cerere:$gi:{*gi{" €i{iS{}*,*{}_
euro ltA{ L bc}5€.c" ALEA\t \.
15-24octombrie(avion 8 z sau autocar12 z), tlE .\ f'tLL {;ftl',"CR{.s.q-!
g\- b{}A.\f,\$ h
599 euro (l4 zile),840euro;,{C{#SH.$'F}A.
C RECIA : KEFA LO.\IA (Adormirea P\T.\{;G\t4.[ F\:58L \ Ph5r fls i ! (16
lllaicii Domnului, Bisericacu serpi),avion.
zlle), aprox4000euro+ avion
12-16august(5 zile),2j\ euro+ uuit* 5 {}q q ; 6 X t \ " r r ; l r g {Ef.ir*tl *a j l r r r y r +1 6 r (r 1
!0
ISRAEL, Schimbareala Fata pe }lt. Tabon
zile),dela 1550euro* avion:$#${g}.q-.zu{A
!ge!;end l7-2 | august(4zile.1.i50 euro
GEORGIA si AR\IENIA, lSLliliA (5zile)'
CREqj
440erno+ avion;
q"f,
iilA &' Afi Fi i-1 { en,.rnrinte!t,St
23 sept- 4 oct (13 zile). 1600euro(avion Ap $!xn*:l Eil*{Ei} s!,€f I*an *llr* d*;t*lr.}
I
inclus) In lucru:
FUGAIN EGIPT, pe urmele Sfintei
Familii. !J"{53, \ftqB8,\r\ (5zile).
.Q.zite).
1g{}!-t}{J\A
"i €_{9'{.\3\
c t l0 zilej,
14-27 Oct(13 zile), 1080euro * avion T€tANSn;frEHgaCFtH(12z)_ in lucru
 I1{TERYIU

Hmtrs
vocalie;i statornicie
TNTERVIU pAnrrurE
cu nREASFINTITUT GALAcIoN
Eraun inceputde toamnr blindi, 1 septembrie 1g96,csndla catedra-
la SfintulAlexandrudin Alexandria preasfinfitul,
aveasi fie ?ntronizat
PdrinteEpiscop Galaction, in cadruluneiimpresionante slujbearhieregti,
oficiatide un soborde arhiereiin fruntecu preafericitul pirinteTeoc-
tist,PatriarhulRomdniei de la aceavreme.Mr aframsieuacolo.?n
calitatede consilier
personal allnaltpreisfinlitului
Nestor,Mitropolitul
olteniei,iarin bcea'zicu o incdrcituri aparteaveamsi-l cunoscpe
vl5dicaGalaction. Degiam avutintotdeaunao colaborare frumoasi,
niciodatin-amreuqitsi aflutaineleinceputului de drumaleierarhului,
pSniintr-ozi candi-ampropussi depinim impreuniamintiripri-
vinddrumul,cu suiguri ;icobo16;uri, al.desivdr;irii
saleduhovnice;ti.
ministire
,,Dorulde mi cupdndea ,,A9"..9,.la rdndul s[u, m-a prezentat p6rin-
maitottimpul" tplui Nicodim Dimulescu de la M6nfstirea
Cfasna dinjudeful Prahova, c6ci acolo era
$tiuEipar$Jrffxl prearfinli*i
duftec$ireffal reastre nevoie de un seminaristcare s6 ajute ob$tea.
afostunuiminu$os,a5€/at,teneiniqdarn-am aflatni Incd din primele zile de vacant6, am dat o
rirdaticur*s-aeorftratdrrmalrpr*min*stiregi*uiii fugd pdnl acasdgi am plecat imediat la m6-
datora$ viepirea
monahafi ". . a$acum promisesem.Aqa am ajuns la
Studiam la Seminarul Teologic din l{$ire, Mdnistirea Crasna, acesta fiind primul meu
Bucuregti.Potrivit unei rdnduieli a famili- contact cu via{a monah'al[. Chiar dacdvizita-
ei noastre,eramnevoit sdlucrezin vacanle, sem gi alte m6nlstiri din Moldova sau din Ol-
.pentru a cdgtiga banii necesaripentru tenia, aveam doar infonnafii istorice, neqtiind
susfinereafinanciar[ a studiilor.Parinlii mei Ia wemea apeeatn ce consti adevdrata viaf5
nu aveauposibilitateasi sust'ndintegraltoa- monahald.in vara anului 1975, am ramas ia
te cheltuielile.La un momentdat. unul din- mdndstire pe toatii perioada vacanlei de vard,
tre colegi mi-a spuscdurmeazdie plecela incadrdndu-md in rdnduiala specifice vielii
Mdnistirea Rdme!,la munc6.Inilial mi-agfi monahale. La wemea aceea,obgoeaera foarte
dorit s6plec gi eu imediat,dar fiind vorbade micd: pdrintele starel GhedeonBunescu,p[-
cosit,aceastaerao indeletnicirenecunoscuti rintele Nicodim Dimulescu, pirintele Panie-
d9mine gi amrdmasoarecumpe gdnduri.Un limon qi incd doi cdluelri mai tineri. R6ndu-
alt coleg careera de fa{i la disculia noastri iala mdndstirii, cu slulbele, cu ascultlrile de
mi-a spusci gtieel un plrinte, care,pe tim- fiecare zi, m-a acapaiatgi mi s-a pdrut foar-
pul vacanfeidevar6,ar aveanevoiedecineva te potrivitd felului meu de a fi. astfel inc6t.
caresi suslini stfana,in timpul slujbelordin la sfhrgitul verii, simleam cd nu mai *eau ti
mdnlstire.Aici monahiieraufoartepufini, iar plec de acolo. Plrintele Nicodim mi-a pro-
vara,fiind multe ascultdri,intotdeaunaaveau mis cd imi pdstreazdun loc in obgtea de la
nevoiede ajutor.In urmaacesteidiscutii, co- Crasna,dar mai intdi trebuie si imi definiti-
legulmeum-arecomandat pentruaceastIas- vez studiile. Ivf-am intors la qcoald.Dorul de
cultarepirintelui spiritual,DamianIonescu. m6ndstiremd cuprindeamai'tot timpul, ceea
62 lulle2018/LUMEACREDINTEI
www.lumea(redintei.com
LLri\,18..\CR E]}iNTUt / iutie 2Ol 8
 tilrtRvtu

ce a ficut ca $i in cursul anului scolarsi mers qi o,,neascultare"fa{d de mai-marii Biseri_

adeseala mdndstire,iar vacanleiemi le petrel cii. Fiind solicitatde cdtrepdrintelepatriarh
ceamin intregime acolo.in feiut acestam-am Iustintr4oisescu.apoi de cdtre pdrintelepa_
le_gatde obqteade acolo, dar gi de viala m6- tflaill- I eoctlst. pentru a merge ca staret,mai
nistireascS,simlind cd monahismul esteceea lntar la MdndstireaCdldaruqani.apoi la Mri-
ce imi doresc.Atunci am con$tientizatche_ ndstirea Sinaia, apoi la ltanAstirei Cernica.
Tafa ii dorinfade a imbratiqaviald monaha_ amrefuzat de fiecare datd. Ambii patriarhi
l.a.DupA terminareaseminarului, deqi nu-mi au fost nemulgumili de comportamentulmeu
doream,am fbcut noui luni de armata,dupA dln acel moment,dar dupd numai cdliva ani
care am revenit la MdndstireaCrasnagi am de viafd monahaldsimleim cd inci niai sunt
rdmas acolo definitiv.
pylje de invdEatpentru a puteaprimi o asr_
fel de rdspundere.Chiar ciacdpdrintele pa_
,,Statornicia intr-omdnistire triarh Teoctist mi-a reprogat intotdeauna a_
esteesenliali ceastdneascultare,am simlit cd m_a in{eles
in formarea unuimonah,, gl m-a lertat.
Vorbind despre urcugul duhovnicesc.
Est**deqdrat s*der$n{*
dea rE*6neiai,l**dstire* cred 5i afirm cd statorniciaintr-o
{rasnn*{i p*str*t-ecupr4*[ *n*r,,**Es€r;itiri', mdndstire
fa{#Se esteuna dintre condiliile esenlialeale forml_
Fat#arftii lusting!T*sec$$? flr unut monah. DeEi in monahismulrdslri_
Niciodati nu mi-am dorit si viefuiesc tearr ortodox avem
o singurd reguld mona_
intr-o altd m6nlstire. intre timp, am iermi- hal5, existd de fapt atdtei regulimonahale
nat Facultatea de Teologie din Bucuregti gi catemanastrri
sunt, gi astapentru c6 fiecare
am fost tuns in monahism,bineinleles,la'MA- mdnistire, mergdnd
dupd aceleaqiprincipii
nbstirea Crasna.Pot spune c[ am avut chiar gr aceleaqireguli
stabilite de Sfdntul Vasjle
64 iutie20t8/LUN.{E,4
CREDINTEI
 cel Mare $i p[strate pdnd astdziin monahis- qi instalarea ca arhiereu av6nd loc la I
mul ortodox, are ceva specific, are un mod septembrie1996.
apane de a pune in practicdacesterandu- Ca Episcop, te desprinzi intr-o oare-
ieli. Obgtea.mdrimeaobgtii, inlelepciunea care mdsur[ de cele duhovnicesti datoritl
starefului, tradifiile locului infl uenleazdoa- obligaliilor administrativecarese'impun,ne-
recum regulile qi principiilevietuiiii mona- maiavAndaceeaqitihnn qi acelaqi r6gaz cain
hale. $i atunci, schimbarealocului dintr-o m6n[stire. Ascultdrile de staretal Mdnlstirii
mAnlstire in alta aduce dup6 sine o tulbu- Crasna-;iexarh al m6nistirilor din Arhiepi-
rare gi o stagnare,dacd nu chiar o scddere scopiaBucureqtilorm-au ajutat foarte mulf in
in urcuqul duhovnicescal celui care a ales acestsens.incercAndpe cdt posibil si pdstrez
ca_modde viet-uiremonahismul.Eu perso- un echilibru intre asiultdrile adminisirative
nal considercI aceastdstatorniciea mona- qi pdstrareaunei bune rdnduieli duhovnicesti.
hului este esenlial5. dup3 cum m-am format in via{a de menadti-
re. ln felul in cares-a derulatchemareasi a-
,,(hemarea ;i alegerea mea legereamea ca arhiereueu am simtit chema-
(aarhiereu sedatoreazi rea lui Dumnezeu.
chemdriilui Dumnezeu" {***na{3g*+i*:cee*s?&
*pe&Fe t;*v**Ee*e
Fs*'*s€in{i*i
v*a#r* irTTefe+rynaa,
s$ea$*.!
*ra{itvi*temc}*ag:e*;i
**iFe-
{i.ifr}*{F#Fi#?;E
us$t*u*
aEv* *fi*{FprimErc
e***Fd*gii <**st*e*t&s$r*e* ag#eitf
prer6r4F pec*Eru
fipfr
nr*pF* S$.*x*+:dn***
siTe***yrc*n*fuE? Am incercat inc[ de la inceput sI incro-
Intorcdndu-ne la parcursul vieluirii pim cumva cdteva vetre de viald monahali.
monahale,a urmat un moment in care. fiind La venirea mea, se incerca infiintarea unei
chematde cdtrePreafericitulPdrintepatriarh mAnistiri la Addmegti, care ins[ i-a contu-
Teoctist,am acceptatsdprimesc qi ascultarea rat de^stulde greu, din cauza lipsei c6lug5-
de exarhla Bucuregti.apoipe ceade arhierbu rilor. In timp, cu ajutorul lui Dumnezeu,im
Ia Alexandria.Dar qi de aceastddatdam awt reuqit sd ridic[m mai mult de zece mdn[s-
o ezitare,pe care am reuqit sd o inving, cred, tiri, pun6nd un.bun inceput viefii monahale
printr-o intervenfie divinS. In momentul din Teleorman.Fiind insd in curs de orsani-
acela, pirintele Nicodim, duhovnicul meu. zare>mareaproblemdcu carene confruitdm
era plecat intr-un pelerinaj in strlinatate. rdm6neaceeaa lipsei monahilor.De altfel,
Deoareceprintre numeleposibililor candidali trebuie sd spunemca in ultima vreme peste
la Episcopia Alexandriei se vehicula di tot se resimte o lipsd a voca{iei pentru mona-
numelemeu. inainteaplecdriipdrinteluiin hism. Cu toate astea,noi am incercat sd ris-
acel pelerinaj i-am cerut s[ md spovedesc pAndim duhul vieguirii monahaleqi in aceste
gi am primit blagoslovenia de a mi supune zone s[race de cdmpie. Aqa s-au format
ve-
celor r0nduite de Pirintele patriarh si-de a tre mdndstireqtiprecum: Mdndstirea Sffintul
face ascultarede Preafericirea sa. in'aiunul Pantelimon qi MdndstireaSfrntul Fanurie, la
zilei de 4 iulie 1996, md aflam Ia Biroul Sili;tea Gumegti;Mdndstireapldvicenil M6-
Exarhat al Arhiepiscopiei Bucureqtilor, ndstireaSfdntulGalaction,la CrAngu;M6-
cdnd Preafericitul P6rinte Patriarh Teoctist nistirea Addmesti; Mdndstirea Sfrntul Ghe-
m-a chemat si m[ inqtiinleze cd fac parte orghe, la
ligdnegti; MAndstireaSf6ntul Ioan
dintre candidalii profugi pentru postirl de Botezitorul, la Brdnceni; M6n6stirea Sfin-
Episcop al Alexandriei gi Teleormanului.De tul Nicolae, la Ndsturelu; MAnistirea Sfdn-
data aceastalam mulfumit, cu smerenie,si ta Ecaterina,la T5tdr[qtii de Sus; M6n6sti-
l-am asiguratcd md voi supunesi voi face rea SfhntaTreime qi Mdndstireapantocrator,
ascultarede ceeace hotdrdqtePreafericirea la D,rdgineqtiVlasca. Monahii gi monahii-
sa. In urma votului din Coleeiul Electoral le din acestemdnistiri in formare, venind
Bisericescdin 4 iulie 1996,-aveamsI fiu din mdndstiri de traditie, au reuqit in marea
ales_ ca Episcop al nou infiinfatei Episcopii lor majoritate si le contureze credinciogilor
a Alexandriei qi Teleormanului, hirotonia care vin din parohii o imagine frumoasd

www.lumeacredintei.com j- Ul,l lj^ (. R[Ot]\

l-Il / iutie 2ot 8 65
 t1{IIRVtU

a vieluirii monahale de ob;te. Oamenii, estereprezentatde aceastd,,libettate",pe care

neobiqnuili cu astfel de aqezdminte,sunt pld- fiecare o percepegi o trdieqteintr-un anumit
cut impresiona{i de ceeace vdd in rdnduiala fel. Poate cI gi societateale oferd altfel de
viefuirii qi nevoinlelor monahale,participdnd oportunitdli, nu qtiu. Cert este cd se obser-
adeseala slujbele care se desfiqoard in m6- vd in ultima weme o totalA lips6 de vocalie.
ndstiri. Cu alte cuvinte, incet-incet, oamenii Or, dacl nu este chemare.nu Doatefi vorba
incep sd simtd duhul viefuirii ingereqtipe pd- de cblugdrie. Noi insi nu deziradaiduim,
Ei
mdnt gi folosul acestoraqezlmintebisericegti chiar daci momentan se traverseazdo peri-
pentru lume. oaddde lips6 a viefuitorilor din m6nistiii, cu
Problemacu carene confruntdm esteinsd siguranld Dumnezeu va rdndui ca intr-o buni
aceeacd tinerii nu mai sunt atraqi de mona- zi acestelucruri sd se reaqezepe fbgaqulnor-
hism. Eu cred cd cel mai mare imoediment mal. Decdt cdlug[ri fbri chemare,mai bine

iulie2018/ LLM i r .\ ( R LD l \ tr l
rdbdare! De-a lunsu1r.remii au mai existat care nu le pot da uitirii. Ag putea compara
astfel de perioade.pentru cd gi viala mona- sim![mintele care md leagd de Mdnlstirea
hal6 are urcusuri 5i cobordquri,ca toate ce- Crasna cu siml6mintele pe care orice om le
l e l a l ted o rn e n iai l ev i e l i i . are pentnr locul natal. Sincer vorbind, par-
cd nu mai esteaceeaqiatmosferdin61{dtoare
.rd S n i tri m6 n e a anilor c6nd viefuiam eu in mindstire, par-
fianestirea
meadesuflet" cd Mdndstirea Crasnanu mai esteca altdda-
t6, parcd nu mai simt acelaqiduh ca odinioa-
.::i::-ili:i.,ir't.l.ri.ii::t|:::tt:-t.'::i:.,:,,irr-:;r:r:i:';i :,".. 16.$i totuli, locul acelava rdmdnein sufletul
...:tl:tri::i:,:.-.,:,,rr:,.:, rtri,-t:'Jr:;i.iii:-i,.tl:,:::i::,:,.,:,., meu pentru totdeauna.
:l: .::l ':. i r' !l :l:: -: rr::i r.: :

Crasnardmdne mdndstireamea de me- M-am despdrlit cu greu de Preasfinyitul

tanie qi de suflet. Din fericire, am beneficiat Pdrinte Episcop Galaction, pentru cd nu
de inlelegereapdrinteascdatdt a Preaferici- voiam sd pun capdt bucuriei de a-l asculta.
tului Teoctist, cat $i a Preafericitului Pdrin- $tiam cd esteun ierarhfoarte iubit, dar uita-
te Patriarh Daniel, astfel incdt ori de cate ori sem ce inseamndsd-ifii in preajmd, mai ales
am simlit nevoia de revigorare sufleteas- depdndndamintiri rdmasein timp, dar pecet-
cd qi duhovniceascdsd pot merge in locul luite in suflet. Ndddjduiesc sd reludm aces-
acela deosebit, atat de drag sufletului meu. te disculii ce imbind cuvintele de invdtrdturd
Acolo se afl6 si duhovnicul meu, pe care il cu multa sensibilitateumand.
cercelezintotdeaunaafunci cdnd este nevo-
ie, acolo au rdmas clipe dragi ale viefuirii in interviurealizatde
Hristos,cu slujbeqi privegheridbosebite,pe Mariana BORLOVEANIU

ii1
&"
,1,
s
b*

s'$,
ii!

i
?
t
E
F.
.l
1
+j

L UXll:1AaIREDINTEI / iulie 2018

 l{AtTrRE lil CER

PirinteleArhimandritMinaDobzeu:
spreveqnica$,!dreaptd
pomenire
PirinteleArhirnandrit
MinaDobzeu- trecutla Dornnulpe 7 iunie
c6treora3 dup6-amiazi, 20.rg,
in chiriasacrincadrurMsn;siirii;SfinliiApos_
toli Ferru;rpavef"de per3ngicrt*uiiL reir.oe*u Ji" #irr'-
intr-adevdr,inaintetoare,b;tez&torur a fosr
iui*r ftei;ha;dl,J*ii*.; pr*,
putinistiuci nua fostnurnaiatat. 5chi{6nou-r
respects ,.erid;;;* sumarsi
ndu-ipropriacp!!une,voidagi prrorxite'ep'r"a
cina,darfdri a rnsrezuma "eu rr,'lr'pru
raer;i f;ra a-ri"uirln **#i*ri -superfrue.
Nicu-Aureliu Steinhbi.dt din inchisoare(1964).N.
(1912-1989),a fost delinut inhardt Sre_ Iar monahul cu ochi albastri
igi consolideazastatu_ nu pdrea deloc
po_litic.intre1960 t964, tul de deraniat.ci
Si convertit (mirungerea a mai.degrabd
mdrturiseqteintr-o Auto b io _ awt loc la onorat.desigur
Schitul Darvari din gi dintr-un lung
grafie din 1987: ,,Eram sisur Bucuregti), exerciliJal
iarin l9g0 apuca smereniei.De altfet,
cdnu voi rezistadoisprez6ce drumul mdndstirii, el insugi
devenind se fhceabucurosconlucrdtor
anr gr cd voi muri in puged_ monahul
Nicolae de la Rohia. al acesteianexlri
rie. Nu voiam si moinebo_ identitare,
Pind in 1991, cdnd a a- fiind gata
tezat.Domnul din nou mi_a pdrut postum oric6nd sdrelateze.
Jurnqlul fe_ cgm cu aceleagicuvinte,
venit in ajutor.in prima celu- ricirii al ire_
lui N. Steinhardt, zistibila poveste
ld in care am intrit la Jilava, ieromonahul a celuilalt,
Mina Dobzeu in a cdrui plasd de paing
primul om care mi-a vorbii abia de era cunoscut,in me_ geresc in_
a fost un ieromonah basara_ diul monahal ii placeasd-sesimtd
sauin cel al fog_ prins. cu voia Domnului,
bean,Mina Dobzeu; de inda_ tilor.delinugi ca
politici (a foit o gAzdcuminte.
td ce i-am destdinuitdorinfa rnchrs intre
1959 Si 1964,
mea. nu a stat mult pe gin_ pentru cd protestase .Prin vara lui 199g, am
duri. Acolo. la Jilava,in ca_ va Decretului impohi_ trdit emolia de a-l cunoas_
410/1t59 _ te fa(d cdtre fatd pe pdrinte_
mera I8 de pe secfiaa doua reforma
abuzivd, a vietii le Mina Dobzeuin iarne qi
(undein doudriinduri curse_ mdndstiregti).
O datl cu Jir_ oase:rtn bdtrin frumos gi ne_
se singe),am primit Sf6ntul nalul
Botez(15 martie 1960).pa_ aveasd fericiril, numele sdu sofisticat.parcddesprinsdin
capeteo tdrziepopu_ vechile paterice,
rintele Mina a {inut sddeabo_ laritate.ba cu o rivnd
chiar 9i o aurf,de misionard qi mdrturisitoa_
tezului acestuia,care s-a ase_ legendd:
botezdtoruldin in_ r.eincd vie, degi poate
muit mult unui hold-up, un chisoareal pu{in
lui N. Steinhardt_ dlstomnt5cu paradigma
caracter.ecumenic Ai i_a pof_ harismaticul evreu convertit complexd mai
ut la mrca ceremonieclan_ la Ortodoxie gi a vremurilor noi.
devenit cdlu_
destindpe cei doi preoli gre- gdr in inima
Maramuresului. {rd.ea, mai presusde toate,
co-carolici afla{i-in celila. de dragosteaBasarabieina_
Incrucigarea drumului tal e (s-a ndscut,cu numele
Am fost botezai- valabil - sducu cel al lui N. Steinhardt de botez
in mare grabd cu apa dintr_ pare a-i Mihail, Ia 5 noiem-
fi marcat fatal viala, bri e.l 9^21. i n pd4i l e Ldp uq_
un ibric cu smalEulsarit.wag privdndu-l
intr-un fel de au_ nei. la^Grozegti)
r-am.avutpe un coleg de lot. tonomia propriei
persoane. $i era impli_
tostclrectorde cabinetal ma_ C and-spui -D obzeu, cat sufleteqteca nimeni aitul
Mi na in drama lui Ilie Ilaqcu gi a
regaluluiAntonescu,Emanu- toatd lumea
avizatd,se g6n_ grupului sdu sdlbaticprigo_
el Vidraqcu".Dupd eliberarea deqtereflex
la N. Steinhardt. ni t. Tocmai i i adresaselui
68 iulie2ots/t_l-l,j{:4CIitjO{Nl.ill
www.lumeacredintei.com
 Igor Smirnov acea teribi-
l[ qi memorabilS scrisoa-
re, in care cerea,printre al-
tele: ,,DacdIlie Ilaqcu e in
temniJd grea, cu lanfuri la
picioare 9i cdtugi la mdini,
lipsit de masd suficientdgi
privat pe viagdde liberta-
te, sau condamnatla moar-
te. primili-md pe mine, c[-
lugdrul Mina Dobzeu, sd
fac schimb cu el. Del El sd
fie eliberat qi si rdmdn eu
sd fac mai departedetenfia,
cd aqa se ajutd oamenii in-
tre ei la nevoie...".
Cine a fost lesenda-
rul Mina Dobzeu, farinte-
le basarabeance l-a botezat,
in condilii atit de neobisnu-
ite gi sub semnulunei seni-
oriale Ortodoxii ecumenice,
pe marele,,rdzboinicintru
cuvint"? O semnifica{ie a- trnde spre aceastd sursd a predeaceeace nu-i trebuie si
parte au avut-o in biografia ra{iunii 3upreme, indreptin- nu-i firesc..."(din scrisoarea
sa cele gaptescrisoritrimise du-se cdtre ea asa cumbio- a cincea).
lui Nicolae Ceaugescu, intr- logicul se indreaptd.cu sim- Din taina pilduitoare a
o perioadd in care forta de lire gi dorinli de via{d, cdtre acestei lupte jertfelnice vor
reaclie a Bisericii Ortodoxe soare- sursafizicd a lumi- qti poate sd se cuminece,in-
parea aproapecomplet ani- nii, cdldurii gi energiei. Oare tru Cuvdntul cel mai presus
hilatd de totalitarismulateu ce-i nefirescaici? De ce vrei de cuvinte, crucialii gi rug6-
al regimului. Ideile sau sar- sd omori ce-i firesc in om si torii vremurilor noi. Lin luiru
jele verbalepot pdreaasidzi sd-i impui in loc ateismui, rimdne cert: cdlug5rul Mina
simpliste, dar angajareae au- ce nu-i firesc?" (din scrisoa- Dobzeu, frrd a avea altitudi-
tentic5, iar curajul aproape rea a doua). Sau: ,,Dar acum nea intelectualda lui Stein-
slnuclgag,oarecum din spe- ce_vremsd facem din popo- hardt saua celorlalli din,,lo-
!a ,,nebunieipentru Hristos" rul acesta?Cd il defEimdm tul Noica", pe ldngi care a
(a gi fost arestatde altfel pen- pentru credinla lui strdmo- gravitatin inchisoare,si-abi-
tru-eledin nou, in 1988,timp geascdgi curat5, gi-i desfi- nemeritat, prin inheg iraseul
de 8 luni). Nu cred sd-i mai fi in{dm ziua de odihna si sdr- unei vieli de luptd propovd-
adresatcineva lui Ceau$escu bdtorile sfinte.;i-i preddm, durtoarein numelelui Hris-
(poate doar pbrintele Calciu, in locul credinlei lui firegti, tos, alegereade sus ca bo-
dar indirect, in cele $apte ceeace vrei tu - om pdcd- tezdtor al viitorului monah
cuvinte cdtre tineri) rdnduri tos! Credinlapoporului-aces- legendar de la Rohia, dar gi
ca acestea:,,Cine vede ra- tula.,careesteun popor prin o fatald posteritatealAtuii
liune in lucrurile omului gi excelenlacregtln,are cunos_ de acesta,spre mereu inno-
nu vede rafiuneasuperioa- tinla gi con$tiintaexistentei ita prefuirea inepuizabilului
rd in lucrurile naturii, acela lui Dumnezeu,afirmdnd-one ,,miracolortodox".
esteorb. Religiozitatea,prin temeiurile rafiunii sdndtoaie
simtul natural al omului, gi lucide. qi n-arerost sd i se RizvanCODRESCU
www.lumeacredintei.com
l-Ulil::'\ CRllltN'l!1 / iutie 20r8
 EUROPA
CHRISTIAl{A

Europanoastri t o.tuturor
Gsrk!'"'
Alecsandri.".'[
rin$trt*re6nu suntconternporanur
tor povestiridin
tin"ipuri?n aces-
eare**riino, unornevrnovali se
ndruiaprlnvoinla,rdutat*a einiinrur
5r art*ra..5i,
adaugirnedi-
at,e hinesdfntefesenrscr;eiire
aceicrtrrnpurieaun c*mpasal
y:u*'id* acc.rn'r,
pJ.*r* ineercimsac r1c[m*-i?r_JeuA,
t* r*aisigurd,
earaeteris*e*noudrri*ealurirc," *.__
n**lrr"l'"'
_ Intr-una dintre povestiri_ a
le lui Maxim Gorki, undeva f.qdei. Filmul a primit pre_ g,ial lui Gorki pentru a pune
mrr rntemafionaleimportante degeful pe rand, pentru a re_
in Basarabia.pe ldngdCeta_.
9t a rdmasin memoriacolec_ para ceea ce nu merge sau,
teaAlba. un berbatgi o feme_ tivi
ca o realizarc cinema_ mat ales,pentru a avea in_
re dorescsi-qi gdseasciun vi_ tograficd
de exceplie. Vasi_ credereunii in at1ii.Idealu_
rtor al lor, visandla o via{i pe le
Alecsandriscriaprin lg44 nre nu se lasdusor concreti_
caresd o kdiascdagacum db_ rsro.na
unui galban. $i aici zate, dar am fost atdt de des
ei Nu vor reugi,zdrobili rubirea
1es9 Zamfirei pentru Ne_ victoriogiin implinireaaces_
oe rmpre.;ur5n,de rautdlilepe detcu
se termind tragic, Ne_ tora incdt, cu rdbdare,cu te_
carele indurd qi de imposi6i_ oercu
omordndu_lpe boierul nacrtate;i cu un dram de se_
ra, pentnr er, normalitatede care
er4 proprietarul roabei nrndtate,mai schi mbi m o
zi cu zi. Mai tdrziu,resizorul Lamtffa.
de film Emil Loteanui ecra_ dataroata viefii in favoareaa
Fvident,avem nevoiesi
nzat povestirea lui Zobar si azi credemcd estedrepr,
de curajul lui Alecsandri :::u
srant"9
Sl bun.

iulie 20t8 / LLii4EA CR..LlltNTEl

wwwlumeacredintei.com
 Tr6iesc concret visul eu-
r o p e a n .a $ ac u m i n a i n ta s i i
nostriabia visau.Faldde anii
tinere{ii mele s-au schimbat
atdteaincdt mi-ar fi greu s5-
mi imaginezca a5 Puteasd
triiesc intr-o altd lume. Ros-
tesc aceastaintr-o dePlind
cuno$tintade cauzd.Ajun-
gdnd demult, in anul 1984,
intr-o tar6 striin6, m-am lo-
vit de un zid al lipsei de
inlelegere qi de dificultSli ce
rezultau exclusiv din situa{ia
mea de nou ajuns acolo. Nu,
evident, nu trdiam drama
Zamfvei. dar pentru mine
totul era mai comPlicat de-
cdt pentru ceilalli, comPle-
tam formulare mult mai lun-
gi qi mai detaliate Pentru a
obtine ceva, qi chiar qi com-
pletandu-le fbrd gregeal6,de
reguld, cererile imi erau res-
pinse. Simleam cd eu sunt
cumva altfel, chiar dacdni-
meni n-ar fi recunoscut aEa
ceva niciodatd.
Cam;tiu cum e s6 fii al-
tfel, gi aceastd exPerienl6
imi conferd posibilitatea de
a inlelege imediat cdnd ci-
neva este pus intr-o situalie
de inferioritate, fbr6 a Pur-
ta nici o vin6. Din acestmo-
tiv, nu cred cb domnul Va- Bisericii Ortodoxe Romdne este cea euroPeand,Poate fi
sile Bdnescu a avut intenfia intentia de a discrimina Pe lesne elucidat[ qi defini-
de a se pronunlajignitor la cineva este atdt de absurd tiv rezolvatS. Totul se Poate
adresa altor persoane.Cu incdt nici nu meritA a scrie clarifica atunci cind dialogul
atdt mai mult cu cdt d6nsul prea multe lucruri in acest gi disculia liberd primeazda-
este o personalitate care are sens.S ti m stri dani a B i se- supraaltor argumente.Acest
succesin activitatea de Pre- ricii Ortodoxe Romdne de a adevdr,din fericire, estefun-
zentarea Bisericii Ortodo- aiutasi snriiini Pe oricineare damentulde la carePomim
xe Romdne in sPaliul Pu- nevoie, in<iifer-entde datele in acestetimpuri qi Prin care
blic. Intotdeaunatonul siu personaleale aceloracareau suntemimpreund,noi to!i, in
a fost acela al unui om mo- nevoiede aiutor.Astfel incdt aceastl EuroPd anoastt6, a
derat,conqtientde rdsPunde- sunt sigur cd actualasitualie tuturor. Sd-l folosim in mod
rea pe care o poartd, gi care a ap[rut dintr-o regretabi- concret!
reusestesd facd lucrurile cu l[ nein]elegere care, intr-o
:, DumitruHoriaIONESCU
dreptate.[n Plus. a lmputa culturd a dialogului, aqacum
!.U M l A tAl :l }l N T l :t/ i ul i e20l 8 71
wwulumeacredintei.com
 Vdanunfim aparitia unuialbum
dedicatpirturiidinprimajumitate
asecofuluiXlXrealiiatid6Simion
5ilaghisiligeanu labiserica
Sf.
MihaildinsatulVinta,comuna
[up;a.Bisericaesteinpericol
deafi
acoperitideapele laculuide
steril
deversatdeexploatarea minieri
Rosia
Poieni.
lansarea savaavealorin data
de4 iuliefaora19.00la 0ubul
]iranufuitoman.Albumulva fi
prezentat decitrearh.$erbin
Sturdza,pre;edintele0ARBucuresti
;idoamna '
prof.univ.dr.Mihaela
f3l{e delafacuttatea deTeologie
dinBucure;ti.Vi a;teptim

Noiaparifiifa
M.i Dan Ciachir

,. Exislgla DanCiachiro laturdde memoria_

usr,care tt taceape criticulliterarMirceaplaton
sa-tconstdere,,unul dintremariiobservatori si
EUOCARI
evocatoriai supravieluiriiRom6nieipr"iorr'j_
nrsrc(burgheze, lirdnegti,de mahaia,de m6_
nis_tire)in Rom6nlacoml nistd"
nul",nr.8/2016).
Ci";6;r;;;
BtstRtffsTl ,
DanCiachira avut$ansa int6lniriiunoroer_
sonalrattprecumpdrinteleDumitruStdnil6ae. llobtc$ca
rner.niei. unolnrrirint i.o=8 .-f
. llinistiri. llrhairm
smar.td. gia[ti(onunirn
.
HerreJu1ea, Alexandrupaleologu, careau lisai 0anrniintetniti o singuri d.ti . pi,int.fili.J.
o urmi in formareasa.Darfigunale ;r; ;;;i;; . umlztat bitelic.r( ,
Ur nrre $yant crrtin . lln
carteasuntcelemonahale.de altfel,celmiiin_ oo(Emcntir d€$rc ceHbat.Gt Ia dripuridedlu[iri
tinscapitoldinacest
votuma" r"r"i""iili
. f,lgcle tih.i I la prtnr .
Boi.rul imbiseritit.-D,oi
tcologi itrilu(ili , Irlent
:?ltl:ful uno"r
m6n6stiri
careigiindeplineau
"ii!
din ti (rl|cter .,Quo vrdir!" .
Pe{gaPamfiliei . Iu?tul Grhtr . As(rttirdr.t
plrnm^enireain ultimuldeceniude iegim tota_ m Tilre.
iltarateu.
. Existd,.de asemenea,in paginileacesteicir[i
gio suitdde evocdripostcomu-nistu.
or-u-ln'_
vrereapraznuitdde RegeleMihaiI l'aM6ndsti_
reaputnain anul .l992_ un momentcu
ade_
varatistoric.
 flori de sdnzienegi spice
de moral -rel i gi oase de
grau. la
strdmogiinoqtri.pe care
le
.,^,!: :fartit. rinerelepar_
r,lcrpante purem tolosi in viata
noas_
au primit daruri ,::^!:
qln parteaunui cu.zi, in agitalia
sponsorce noastrA :t
oore$tesd.fie anonim. cotidiand. 5i astiel
prin o ie din fapte
ZiuaUniversafi
a iei mtermediul bisericii parohi_
-- r*' l::.-t^9o?t.
oune.tlndu_ne necesard
sirbitoriti ale Fierbinfi. fu_
ruror.(preoteasaGeorgiana
in satele
Fierbintisi fic
*^ al punctgeogra_
^!1".,l5luJt
judelului
Iungulefu ll Jlo:r"'ui D6m6ov'i1a,
f apioximatiu-io'i!
la fif:iliffit'uLunsrirelu
rrn
dinjudefutDimbovit de B u.curegti ,i n comuna Zapestestrai
tu g u l j u d e l ul ui o credincioaslcu
"u?flJ"tu,
mulra lntelepciune Za peste strai
r,l
^ " l.a
n ,m.b o v tta . i n satul qi dragos_ ca de luptd
rre rb l n tr,d e 2 4 i u ni e (S i r_ :.^ll]: de portul tradilio'nal in margini de_altare
qore-Ste sd consruiascdo re_
DatoareaNapterii Sf. pro_ strdbunii
pllca a caseilui Ion
oroc loan Botezdtorul Crean_ moartea infrunta.
sau, ga. p€ntru a infiinfa
cunoscurein popor, zeu. un mu_
:!T =.-rt"
rarDatoarea D_naNiculinaRddoiare
SdnzienelorSau Flamuri in cruce.
uragarca).a avut loc o deosebitdfald de
ser_ I l.r,ueott. cu Gheorghecel Sfhnt,
oare rnchinatdacestuipraz_ L:lrl9*t romanesc 5ifaldde qau preprprinrre
n t....d 3 ig i Z i l e i U n i versal e rrse^ncastrdbundoflodoxd. m nor, povdind.
drinsii
a let..Un_grup de tinere 9 u Ip' u t e ms p u n e
^ - _ 3 ! urei
din ca^zrua
com.rtetulparohialal parohi_ poate fi ci nsti _
ra ln hecare Noi, ziduri plecate,
er rrerbinli. sub indrumarea zi. deoarecefi_
ecaredrn noi avem turate de rost,
GeorgianaOlteanu, cru un Iu_ strdini de noi ingine.
l.r."l":.i
au cantatpricesneimbracate qo$tenjt de la bdtrrinii
cerqindaddpost.
In costumnational.purtdnd no5trr, dar mai al es avem
pe cap coronileimpl6tite g:na noastre mo$tenlta
1n
din cusdturi (Monahul Iustin.
l e i nvdIdturi l or
prin e-mail)

iulie 2Ot8 / I.i

 BAflLTCA AGENTTA
DE PELERTNAJE
"BAS|L|CATRAVEL"

Ve invitam si pafticipati la un pelerinaj promo$onal in lara

Sfant4 in care sunt cuprinse celemai importante obiective:
t
BisericaSfAntului MormAnt gi CaleaCrucii, Muntele Sion cu
Foiqorul Cina ceade Tain5, Nazaret gi Cana Galileii, Muntele
Tabor, BisericaNagterii Domnului din Betleem si AsezimAntul
RomAnescde la Ierihon.

Agenfia de Pelerinaje "Basilica Travel" vX invitl sX

participali la un pelerinaj in Turcia, in care puteli si
descoperi!i locurile in care se aflau vechile Biserici
menfici4ate in Cartea Apocalipsei: Pergam, Smirna, Efes,
Laodiceea, Philadelphia, Sardes gi Tiatira.
Participanli vor ave prilejul si viziteze Catedrala SfAnta
Sofia din Istanbul gi si cilitoreasci spre o comuniune in
rugdciune cu sfinti capadocieni.

BUCURE$TI - BASILICA TRAVEL: str. Doamnei, Nr. 20,Tel./fax: +4021.316.3s.03

,Mobil:074L.260.424
Email: office@basilicatravel.ro,Program: 09.00- 17,00
BUCURE9TI - CENTRUL KRETZULESCU: Calea Victoriei, Nr. 45,Tel./fax: +4021.91937.45
Email: patriarhia_pelerinai e@yahoo.com,Program: 09.00- 17.00
BUCURESTI - CENTRUL UNIREA: B-dul Comeliu Coposu,Nr.ld,TeLltax:+402t.IJ7.48.11
Email: pelerinaie_unirea@yahoo.con,program: 10.00- 1g.00
EUCUBIIT!- CENTRUL - TITAN: Str. StelianMihale, Nr.14,Tel.lfax:+4021.345.!!,4L
Email: titan@basilicatravel.ro,Program: 09.00- 17.00
EUCUBESTI - CENTRUL ICOANEI: Str. Icoanei, Nr. 12 (biserica lcoanei), Tel.: +4021.210.55.03
Email: pelerinaj e.icoanei@yahoo.com, program: 09.00- 17.00
BUCURE9TI - CENTRUL ENESCU: CaleaVictoriei, Nr,202, Tel.: +4021.919.74,96
Email: pelerinaj e.enescu@yahoo.ro,
Program: 09.00- 17.00
EUCUBEEII - CENTRUL COLINA BUCURIEI: B-dul Regina Maria, Nr. 1, Tel.: +402\.367.26.24
Email: pelerinaje@basilicatravel.ro,Progtam: 10.00- 18.00
PLOIE$TI - CENTRUL ,,SF,IOAN IACOE": Str. Republicii, Nr. 171,Tel,: +402114.544.814
Email: ploiesti@basilicatravel.ro,program: 09,00- 17.00

wurv.pelerinaj,ro II r"l."in"i. Basitica

Travet www.basilicatravel,ro
 BA$+l^f* ,,BASILICA
AGENTIADE PELERINAJE TRAVEL"

Agenfia de Pelerinaje ,,Basilica Travel,,

vi invitd sn participag
la un pelerinaj in Cipru, pe urmele
Sfdntului Apostol pavel si
ale ucenicului siu Bamaba. printre
locagurit" a" i.r"fri.,ur" jin
program/ menlionim: Ministirea
SfAnta Tecla, Mdndstirea
Machairas, Biserica SfAntul Lazdr gi
SfAntul Bamaba din
Larnaca, Catedrala SfAntul Ioan
din Nicosi4 Mdnistirea
Sfdntul Gheorghe Alamanos qi multe
altele.

Basilica Travel organizeazi un circuit

cultural in Spania -
Portugalia si Franta. printre obiectivele
programului, menlionim
Mdnistirea Montserrat, Biserica rom6neasci,,Sf.
Gheorehe,, din
Barcelcfra, tur panoramic.rn Madrid gi
viziti la Biserica
rom6neascd,,Preasf6ntaFecioardMaria,,,
tur panoramic ir
Lisabona gi viziti la Fatim4 Burgos,
Grota gi Bazilica din Lourdes
, sunt cele mai importante repere ale cilitoriei.

i : .
Agalh de I€sin+ ,Tm1calna\d, r,dinviH
sdpaticpqi f" r pO*+ A.,
Cn€ci4 pstu a r.dhrua de iGh€a in n$drnd
* Crr"rt'ltd qi d"
pcpcnnrffiu. I{trfie de rrui inpcrkde fo"i
n-,pograr}
anir*im Ftsia SfrXulD[nnihie din &lcniq,ir qe"=$crl*
e Xe
N6dside din Arsarrtfi.:l]tztnatnl\.&hd_4]vEddirea -c"q*
mn ,fur" -""tirl
aL
snr nusde Sfrtuhi bah f.ecaiq x=-a-SAmf
Tt Py?*d" far
Id-lsi de h lld<cp!,ar hdrinae h moafdeto g
lv6*fi* Br" V.db d"
h l\ka ]vfalcii:r cae s d; nnasde Sftt}.li \,ir*i.
fAr" J frn
BRAsov- .ENTRUL,,SFANTULIERARHNIC'IAE": piafa sfaturui,
Nr.5, Tel./fax:+ 4026t.sr2.673
srBru
-CENTRUL.,sF. MAR' MUCENT. opHl;H.";?,ffrr:Iil"j;,"i1,:,1:rurT;li;i
ARAp-.ENrRUL,,sFANrur, Aposrol
^ffili::T:r@.,?il*ijil:il:;:n:,l#ll.*.';3:
oRApEA -.ENTRUL *"**
,,sF. .m$j:;*:ij
&E$ITA . CENTRUL ,'SF.AP. PETRU$I
-"#..;$;iti,gfffx'J,:il:*j::
Tel./fax: +40259.236.038,_Enail:
oradeagnasiUcatr"ii."o, r"og""_: 09.00 _
17.00
IIJEr,"' SIN]NNPUNiiN, TEL./FAX: +40255.255.135
_jMAIL: resira@basiticatravet.ro,
pROGRArvf: OSl0--ii.06
www.pelerinaj.ro
I I pelerinaje Basilica tavel
www.basilicatravel,ro
BA$L|CA "BASlLlcATRAVEL"
AGENTIADE PELERINAJE

Agenf,a de Pelerinaje"Basilica Travell' vi inviti sd participa$ Ia

uipeierinaj in Grecia gi ltalia, in carepute$ si descoperifl cele
mai import-antelocuri gi s[ obsewaf puncte comune, cAt9i
diferenteh dintre Bisericade Apus 9i ceade Risirit. Biserica
SfAntulDimitrie din Tesalonic,Ansamblul Monahal de la Meteora,
Morm6ntul SfAnhrluiPetru din CatedralaVaticanului, Bisericace
addpostegtemoagteleSfantului Ierarh Nicolae din Bari, Vene$4
PadbvaEimulte obiective din Roma Precum Colloseum,
Columna lui Traian, si Fontanadi Trevi.

Agenlia de Pelerinaje"Basilica Travel" vi inviti si participa$

la un pelerinai in SfAntulMunte Athos. Programul estededicat
doar domnilor gi se va trecepe la celemai importante mdnistiri
qi schituri, precum: Vatoped,Cutlumug, Iviroru SfAntul
Pintelimoru Filotheu Marea Lavrd Ei Schitul RomAnesc
Prodromu. Pelerinii vor aveaprilejul sd facdo experienld
duhormiceascdgi si cunoasci viala din mindstirile athonite'

VX invitdm si participa$ la un pelerinaj specialin Europa, la

Biserici Rom6neEtiOrtodoxe, cu posibilitatea participan$lor de a
vizita unele dinhe celemai importante obiective cultuale din:
Budapesta,Vien4 Salzburg Strasbourp Reims, Paris,Bruxelles,
Kohr Ei Nurenberg.

CREANGA, NR' 13,TEL'1FAX:+40236'4lr'874

cAIdTI - CE1.-'IRUL,"Sf.ANTUL APOSTOL ANDREI": STR.ION
PROGRAM: 09'00 - 17'00
EMAIL: galati@basilicatravel'ro,
IOAN CASTAN": PIATA DOROBANTI, NR. 3' TEL-/FAX: +40239'649.907
B&uIiA - CENTRL1L".SFANTUL
EMAIL: brails@basilicatravel'ro,PROGRAM: 09'00' 17'00
+40234.533.829
BAC.{U - CANTRUI. ,,sr'.iNTUr, ANTIPA": STR.9 MAI, NR.48, TEL./ FAX:
EMAIL: brcau@basilicrtravel'ro'PROGRAM: 09'00- 17'00
+40230.235.337
SUqE4uA. C]ENTRUL.,SF.Io,,\N CEL N*oU,.:CALEA UNIRII, NR. 22,TEL'/FAX:
PROGRAM: 09'00 - 17'00
EMAIL: suceavs@basilicltravel'ro,

H r"t..ionj. nasilicaTtavel wrYw.basilicatravel. ro

www.pelerinaj'ro
t
$
I
ii

t
I

I
 i;tii'ji !iiti,{,i1i't.liif1 :,ij}rili.Ii
i:ia1t.1.ilj:iji i.:1li#Fij'lj
:i:,ii ''.Ii:{ljl
$l !.::;ir4.EFii
ia.+r,,+i*. ii{i+:::+,itl=ii::":;=
i';:,;'-,i1r,tti,r,;,
*r-}1:+iir-i:.
j,iil..,:zit;:ijr-.::":itt:ikri*rrti*
i'.r'i+?li,r:+c,ri.:ui*il'tr+F:
Perioada:
12August-l6August 2018
5zile/4nopti
t;.+]il;;i';i1i.
i:_t;;il={"i;rzj!:..=:.!:, I Pentru
fogticlienli:229€lpers
'"i
+,|4iits7* r' i r.+!,
t:' i | =;:= Tarif:249€/pers
-:._.-.;
Fja;g1$'**F;it jl;.ji:;71L't;-.:.i"?':;i;':1
DacI we{i sd profita{i de zilele libere din
minivacanla de SfdntaMaria qi vreli sd vd 16-
Perioada:
19lulie-22,lulie
2018 cori{i pe litoral sau la munte, dar incd nu v-
4zile13 nopfi ati rezewat o vacan\d, puteli profita de oferta
Pentru
fogticlienli:169€/pers noastri Mini-Vacanld de SfdntaMaria la mare
Tarif:189€/pers si la munte in Grecia
Vino aldturi de noi sa descoperio plajl
Kavala este al doilea oraq ca mdrime din largd cu nisip fin mai pulin cunoscutdde tu-
nordul Greciei, un ora$port superb,aqezatin rismul de masd qi rocile impresionantedin
amfiteatru, unde toate clSdirile au o vedere Meteora,fiind unul dintre cele mai uimitoare
locuri din Grecia. Cu multe secolein urmd. oe
spectaculoasila frumoasa qi albastraMare
acesteroci gigantice,cu peisajululuitor.ajun-
Egee. Cunoscut ca qi ,,Oragulmagic" sau
g6nd la indl{imi de peste600 de metri, s-a for-
"Oraqul de azur", grecii suslin cd esteun oraq
mat una dintre cele mai importantecomunitili
modem, care iqi respectdistoria. Frumoasaqi monahale
din Grecia. CuvdnhrlgrecescMete-
impdduritainsulSThassos,cearriai nordicd in- ora inseamnd ?naer" qi aceastifra-
,,suspendat
suld greceascd,va fi qi ea pe lista obiective- zd descriecu exactitateacestemdndstiri ortodo-
lor noastre,impreund cu Halkidiki sau Mun- xe greceEtiremarcabile.
tele Athos. Pretul excursiei include: Transoortcu au-
Pretul excursiei include: Transport cu tocar3-4* cu AC; 4 cazdi cu mic dliun ta ho-
autocar3-4* cuAC; 3 cazdi cu micdejun la tel 4*in Edessa,Aigai 4* , in cameredpble; ex-
hotel3*in Kavala. in camereduble:lnsolitor cursie de o zi pe Riviera Olympului InsoJitor
de grup cunoscdtorde limba romdndqi greac6. de grup cunoscdtorde limba rom6ndqi greacS.

rji.ililjl1iti r,,j
rr!iti,!{{T li.Suntemsingura
agenlie dintaricarenuanuleazA excursiile
programate. Deasemenea nusecilitorette
noaptea cuautocarul.
Nestau mirturie suteledecredinciogi
care
au
participat lapelerinajele organizate
denoi,
::ilH11:1*ffi9
maicompleti,
serioasi
gidocumentati
pubficalie
deprofif

Ester€laxant
gicalmant

iltffifltrl
(auti revista
acumladriogcurife
depresidinfari I