CHIM - TIM REVISTA DE CHIMIE A ELEVILOR ANUL IV, Nr. 12/1995CHIM-TIM REVISTA DE CHIMIE A ELEVILOR DIN TIMISOARA, COLEGIUL DE REDACTIE CAROL CSUNDERLIK = pregedinte, profidr, DELIA ISAC; drchim. py BOORUGEAC, prof dt ADRIAN CHIRIAC, prof, MIHAl GAFENCU; lector RODIeR IAGHER COMITETUL DE REDACTIE Prot vIVA BARBUL - redactor, prot ANA CALAPIS.; student CRISTIAN DIACONY ssting MIRCEA GEANTA, prof. DORIN HERLO, prof. OLTEA LUCHIAN, stud PANTOS. = redactor, prot dt. CONSTANTIN MIHART - secretar de reday nae a MIRCEA NICULESCU: prof. GHEORGHE RONCOV: prof. ANA SIRBU: gef lucrari n" NiCOLAE VASZILCSIN - redactor set; prof. SILVIA VERT. 9 CUPRINS TRADITIE $I INOVATIE IN CHIMIA ROMANEASCA EUGEN ANGELESCU de student D. Pantos CHIMIA SI LUMEA IN CARE TRAIM Datarea cu carbon radioactiv de conf dr. D. Ciubotanu DEZBATERI ASUPRA METODICII PREDARII CHIMIEI IN SCOALA — Nonuni de etectrochimie (Ill) de sef lucrari ing. N. Vaszicin TNTREBARI $i RASPUNSURI Raspunsunie intrebarilor propuse in nr. 11 de stud, D. Pantog EXERCITil SI PROBLEME DE CHIMIE REZOLVATE Probleme pentru liceu de student D_Pantog EXERCITil $I PROBLEME PROPUSE. Evercitii si probleme pentru gimnaziu de prof A Calapis Suibiecte date la Concursul de Admitere la FacuTtatea de Medicing 1 Generala - Chimie Organica i 3 Subiecte date la Concursul de Admitere la Facultatea de Farmaci > t Chime Anorganica ‘Subiecte date la Concursul de Admitere la Facullatea de Chimie Biologie i - Geografie sectia Chimie - Chimie Anorganica ES Subvecte date la Concursul de Admitere la Facullatea de Chimie Biologie a7 : ~Gecgrafie sectia Chimie - Chimie Organica i 6 Subiecte date ia Concursul de Admitere la Facultatea de Chimie 39 industnata - Chimie Organica &7- Subiecte date la Concursul de Admitere la Facullatea de Chimie a industriala - Chimie Anorganica 7 CATALOGUL ELEMENTELOR CHIMICE Aurul ge student D. Pantos. “a @ SAVANTI DE IERI $I DE AZI Linus Carl Pauling de A Oprea 48 PROFILURI & CUM GAN ? CUM FACEM? periente in decor de larnal de prof @ring A Chives Z Fantana de amoniac de student D_Barbul 34 3 “Stngaiul cositorului” 9 alle experienfe cu staniu de student D Baral 55 CHIMIE nul - progratn se simulare de asist anv M Niculescu ive in doteniul informaticil de prof_D Herlo i AISTETULUL Integrama “Elemente chimice” de prot A Calan1. TRADITIE $I INOVATIE iN CHIMIA ROMANEASCA, EUGEN ANGELEScu de student Dan Pantos Universitatea de Vest Timisoara ___ S-a nscut in anul 1896 fiind al saselea fiu al judecdtorului 1. Angelescu, Anii copiliriei i-a petrecut in Ramnicu-Valcea, unde a urmat scoala primar’, Cu toate ca doar din ultimul an de liceu se contureaz& apropierea sa de chimie, tandrul Eugen Angelescu urmeaza Facultatea de stiinte din Bucuresti (pe atunci fizica nu era separata de chimie). Pe bancile acestei facultati a avut sansa de a asculta prelegerile unor profesor de seama ai invatamantului romanesc: dr. G.G. Longinescu. dr. |.C. Istrati la chimie; D. Bugetianu, C. Minculescu Ia fizic&: L. Mrazec la mineralogie $1 petrografie. Dar conditiile de studiu nu erau dintre cele mat favorabile. Cursurile in perioada antebelica se desfagurau in “cele patru colturi ale Bucurestiului" cum dectara insusi Eugen Angelescu intr-un interviu din 1965. De asement laboratoarele erau sArace $i instalate in locuri improprii mun stiintifice. In anul Ill de facuitate Eugen Angelescu pleacd pe frontul primului r4zboi mondial impreuna cu alli colegi. Dupa intoarcerea din razboi studentul E. Angelescu este trimis cu 0 bursa de studii in Italia. Intoarcerea din Italia este pentru Eugen Angelescu inceputul carierei didactice. in cariera didactic inceputul din punct de vedere organizatoric este dificil in ciuda faptului ca din Italia se intorsese cu un certificat pe care profesoiul Paterno scrisese: “Doctorul Angelescu are de acum 0 pregatire completa pentru a putea intrunta cu succes orice problema de chimie si pentru a preda chimia in scoli de orice grad." Cursul doctorului Angelescu de chimie-fizicd a fost primul curs clar si bine proportionat din aceasta disciplind predat la noi in tara. Acest curs a fost inceputul ui indelungate cariere didactice (aproape cinzeci de ani de activitate ja catedra). in cercetarea stiintifica profescrul Angelescu a fost atras de chimia organic si mai ales de aplicarea metodelor de chimie-fizicd in studiul compusilor organici. Modul de a studia chimia organica din prisma chimiei-fizice era in acea perioada (1920 - 1930) o directie de avangarda in toaté lumea. Activitatea sa in aceasta directie a continuat prin studierea proprietatilor compusilor organici (solubilitatea, absorbtia si revartitia acizilor organici intre doud lichide nemiscibile, tensiunea superficiala). Urmatoarea etapa in activitatea stiintificd a profesorului Angelescu a constituit-o chimia coloidala. El a fost unul dintre primii cercetatori romAni in aceasta ramura a chimiei. Rezultatele obtinute de Eugen Angelescu au fost apreciate in strdindtate, savantul german W. Oswald le-a folosit pentru interpretarea propriilor teorii. . Etapa chimiei coloidale, care de altfel i-a adus consacrarea, a fost urmata in studiile sale de studierea mecanismelor reactiilor chimice, influentei dizoivantilor asupra naturii si formarii combinatiilor organice. in paralel s-a ocupat si de chimia aplicata la scara industriala, in special in industriile alimentare. Prin personalitatea sa puternicd si nivelul ridicat al cunostintelor ataét in domeniul chimiei cat si in domeniul predarii chimiei, profesorul Eugen Angelescu a creat "Scoala de coioizi" din cadrul Facultatii de chimie din Bucuresti. Rezultatele aces- tei scoli s-au materializat in peste 100 de tratate, monografii si comunicanpubilcate in strainatate. ; / in incheiere vom aminti cuvintele academicianului Eugen Angelescu cu privire la studiul aprofundat al chimiei: "Debutul in cercetare se face prin munc& modesta si renun{are la <>." Bibliografie - 1. D. Moroianu, I.M. Stefan - “Pasiunea stiinfei", EDP, Bucuresti, 1968. 2. CHIMIA SI LUMEA iN CARE TRAIM Datarea cu carbon radioactiv Conf. dr. D. Ciubotariu Universitatea de Medicina Timisoara Introducere Prezenta lucrare isi are izvorul intr-una din emisiunile "CREDO" ale televiziunii romane, de altfel excelent (realizator Titi Dinc4, singurul reporter sau, in orice caz, unul din putinii care stiu sd intrebe si apoi s4-si asculte interlocutorii, neintrerupandu-i), in care stiinta a fost aspru criticata de reprezentanti ai cultelor religioase in privinta teoriilor privind originea Universului, aparitia vietii pe pamant, erele geologice si animalele preistorice disparute, etc. Unul dintre cei mai bine informati asupra teoriilor stiintifice a fost parintele Galeriu (iar meritul lui in acest sens trebuie remarcat si subliniat) care, totusi, $i-a manifestat cu vehementa indoiala asupra posibilitatilor obiective de datare a fosilelor cu carbon radioactiv. metodd ce a esuat, spunea el, si in aprecierea “varstei" cdmasii lui Hnstos. De aceea ne-am propus sd analizim aceasté metoda stiintificd de evaluare a vechimil unor resturi fosile. Modelul matematic intr-un compus radioactiv fiecare atom se poate dezintegra cu o anumita propabilitate, in urma acestui fenomen realizandu-se transformarea lui intr-unul mai usor. De exemplu. radiul (Ra) trecand printr-o serie de stari intermediare, se tranformé in final in plumb (Pb)! in general se constata experimental cd dacd dintr-o cantitate m de material radioactiv {oricare ar fi acesta) se dezintegreazd intr-un interval de timp dat in medie n atomi atunci din 2m se vor dezintegra 2n atom. din 3m, 3n atomi, etc. evident in medie si in acelasi interval de timp. Modelul matematic care simuleaza acest fenomen. asa cum a fost el observat, este dat de urmatoarea ecuatie diferentiaia: =kA . k = const a unde A re: na cantitatea Ge material radioactiv la timpul f. Constanta k este rece A scade in timp. Se observa analogia formala cu o ecuatie =2e negativd decinetic de ordinul |, in care concentratia reactantului Cc. reactiei este proportionala cu concentratia reactantului2- A — produsi aCy ~8€a Lic a} * ‘4 Scade in timp, iar viteza : Q) O proprietate caracteristica a ecuatiilor de acest tip, relafiile 1 si 2, este c& timpul in care reactioneaz4 o anumita fractiune din cantitatea initialé de reactant {ecuatia 2), respectiv in care se dezintegreaza o anumita cantitate de material A (ecuatia 1) este o constanta a reactiei, independent de concentratia, respectiv cantitatea initiald Ay. De obicei se determina timpul de injumahatire ty. , adicd timpul in care se dezintegreaza jumatate din materialul initial, Ag/2. (vezi Figura). Deci, timpul de injumatatire reprezintd o masurd a vitezei reactiei. llustrativ, prezentim mai jos timpul de injumatatire pentru cdteva materiale radioactive: . 226Rq 140 238y 1620 ani 5568 ani 4510000000 ani Evident, luand in considerare durata (limitata) de viata a omului, nu se va determina direct timpul de injumatatire t,.. in locul tui, se vor masura cantitatile existente la doua momente de timp precizate. De exemplu, inregistrand cantitatile Ag la momentul t = 0 (initial) si A, la momentul t = t; vom putea scrie: OStSty2 corespunde cu Ao ZARTAd OSt A} Acum, s& rescriem ecuatia (1) separand diferentialele dt si dA: kat = 2A Agi sd integram intre limitele corespunzdtoare. Vom objine: eM aa hPa ft = I> [ ieat = ga A A 0 Ag 0 Ao sau, ceea ce este evident echivalent, A k-tya = InP In A9(3a) kt, =InA, -InAy(3b) Deoarece In(1/2) = -In2, impartind ecuatia 3a la 3b rezulta hy Cu ajutorul relatiei (4) se determina timpul de injuméatatire t,.. in practicd (vezi timpii de injumatatire pentru 225Ra, 14¢ si 238), . Acum. trebuie subliniat un fapt extrem de important si anume ca, indiferent dac& este in stare purd sau este amestecat cu alte substante, neradioactive sau radioactive, raportul materialului radioactiv fata de viteza lui de descompunere in respectivul amestec este acceasi Cu cea corespunzatoare respectivei substante radioactive pure si ele respecta ecuatia diferentiald 1. De exemplu, considerand o proba care contine A grame de '"C si B grame de carbon obisnuit C, neradioactiv, pe baza consideratiilor de mai sus vom putea scrie: da dfA\ lA dA d a kA afl} apS Sek a B)= 5) = Ba A agar )= kA 6) dt deoarece B este constant, independent de timp. Ecuatiile (5) reprezinté modelu! matematic care std la baza metodei de datare cu carbon radioactiv a evenimentelor istorice, descoperita de laureatul Premiului Nobel, Willard Libby in 1940 ta Universitatea din Chicago. Ea constituie un exemplu fascinant al contributiei uneia dintre cele mai noi stiinte (pe atunci), ‘a privitoare la structura atomului i energia atomica la una dintre cele mai vechi stiinte, anume arheoiogia. Aplicarea practica Din cele expuse anterior se poate usor imagina procedeul practic de datare cu: carbon radioactiv. E! se hazeaza pe masurarea activitatilor relative ale carbonului radioactiv (14C) in: 2Hg + SO,2 AC): cd > Cd?* + 2e7 Reactia globala: Hg SO, + Cd -----> 2Hg + Cd?* + SO,7 Elementul Weston poate fi realizat in diferite varante constructive. Una dintre cele mai frecvente foloseste un vas de sticld in forma de H (fig.3), fiecare ramura avand un fir de platind sudat la partea inferioara pentru contacte electrice CdSO, (ag) CaSO, (crist.) Hg-Cd (12,5%) Fig.3. Elementul Weston 8sTensiunea elementului Weston in condifii standard este 1,0183 V, find constant’ in timp. De asemenea, coeficientul de temperatura al tensiunii este foarte mic, incat in determinarile obignuite poate fi neglijat. 4, RASPUNSURILE INTREBARILOR PROPUSE IN NR. 11/1995 Student Pantos Dan Universitatea de Vest Timisoara 4. Mecanismul sintezei Kolbe decurge in medul urmator: (+) R-COO™ —> R-COO: + e- R-COO: 2R- —> RR La anod. intr-o prim& faza, are loc oxidarea ionului carboxilat ta radicalul alchilcarboxi. Ca etapa succesiva are loc scindarea radicalului R-COO: in R- si CO,. iar apoi, in a treia etapa, are loc dimerizarea radicalilor alchil rezultati. Procesul descris mai sus are loc doar pentru R:: CH", CoHg°, etc. Cum se poate observa procesu! Kolbe nu are foc pentru R: H. Explicatia acestui fapt rezulta din viteza de reactie mare pe care 0 are oxidarea H: la H’, astfel atomul de hidrogen format dintr-o prima oxidare a R-COO" se oxideaza inainte de tormarea unui nou atom ae hidrogen care ar duce la formarea molecului Hp, obtinandu-se astfel ionul H*. Mecanismul reactiei Kolbe in cazul HCOONa este urmatorul: (+) H-COO™ —> H-COO: + &° H-COO: > H: + CO2 H:-—> H* +e" Reactia globala este: }=HCOO™ ---> H* +COz + 2e" 2. Reactia 3Fe + 4H,O <==> Fe,O, + 4H, are loc la aproximativ 800°C. Datorita conditiilor de reactie apa este in stare gazoasd. Cum conform stoechiometries avem egalitatea dintre num&rul de moli de apa intrati in reactie si numérui de moli de hidrogen iesiti din reactie, echilibrul chimic nu este influentat de presiune. Deci modificarea presiunii sistemului nu implic’ deplasarea ecnilibrului chimic, 3. Legdturite de hidrogen se stabilesc intre molecule in care atomul de hidrogen este legat de un element chimic puternic electronegativ (F, O. N). Legaturile Ge hidrogen fiind cele mai puternice dintre leg&turile care se stabilesc imermoiecular, imprim& un caracter specific substantelor care le includ. Astfei ator gaturilor de hidrogen se pot explica anomaliile HO (scaderea densitatii cu temperatura si cresterea volumului cu scaderea temperaturii). Ambele anomaiii se datoresc stabilirii unui numar mai mare de legdtuni de hidrogen in starea solida fata de starea lichidd. Ca enunt general se poate spune ca legaturile de hidrogen determina trecerea substantelor in faze condensate mai avarsate decat substantele cu mase moleculare apropiate care nu contin legaturi de -9-hidrogen. 4. lonul saa. exist datorit& structurii electronice a atomutui de Si (1s?) s 2s? 2p8 352 3p2 34). Avand cei 5 orbitali atomici 3d liberi si i coborata, atomul de Si poate coordina un numér de 5 pees fescue a Aceasta structurd nu o prezinta si atomul de C, care nu poseda orbitali at oa Py liberi, neputand astfel coordina donori ca si atomul de Si. orhict net 5. Molecula BF3 este nepolard datorita structurii sale: atomii a formeaza un plan, iar perpendicular pe acesta sunt lobii orbitalului 2p,. in aces ; structura centrul sarcinilor pozitive coincide cu centrul sarcinilor negative ee anulandu-se reciproc. Nu trebuie insd considerat ca legaturile B-F sunt nepolare, Dimpotriva polaritatea for este destul de ridicaté datonité diferenjei de electronegativitate dintre cele doud elemente (X-Xg=2,0). F St F e A Nu acelasi lucru se poate spune despre NF3, care prezint& o structura tetraedricd imperfectd. Structura sa face ca centrul sarcinilor negative s4 nu coincidd cu centrul sarcinilor pozitive. in acest caz in molecula de NF3 nu mai apare 0 compensare geometricé a polaritatii legaturilor, cazul BF3. O alta diferent& care apare intre structura celor dou’ molecule este hibridizarea sp? prezenta in NH3, pe cAnd in BF atomul de B este nehibridizat. 6. In solutie benzenicd AICI, se prezinta sub forma unui dimer Al,Clg. Din aceastd cauzd molaritatea oricdrei solufii benzenice de AICI, se calculeazd utilizand masa moleculard a dimerului si nu pe cea corespunzatoare formulei moleculare AICI3. 0,01/2 moli clorura de aluminiu xt sol 1isol M moli de clorura M = 0,01/2x moli deci molantatea solutiei este 0,01/2x, unde x este volumul initial de solutie 7. Reactiile care au Icc in procesele descrise in text sunt urmatoarele: Al-{SQ,)3 + NaOH —> 3Na2SOq + ZAI(OH)3 A(OH), + NaOH —> Na[Ai(OH).] re / in prima fazd se formeazd Ai(OH)3 un precipitat alb gelatinos, iar apoi are loc dizolvarea acestuia pin hidroxocomplexare in prezenté de NaOH. Reactia care descrie procesul total esie: Al,(SC,) + BNaOH —> 3Na.SO, + 2Na[AK(OH) 4] 8. Reactia dintre Pt $i apa regala este: 3Pt + 4HNO3 + 18HCI —-> 3HAIPtClg] + 4NO + 8H,O eS in practicd insd se observa degajarea unui gaz brun-roscat (NO). Acest er exphea datorita instabilitatii in aer a NO, care se combina cu O2 ‘atmosferic dup: -10-reactia NO + 1/202 --> NO. Degajarea gazului brun-rogcat din reactie ar indreptati parerea ca unul dintre produgi este NO2, care de fapt este un produs al unei reacjii secundare. | . 9. Concentratia unei solutii saturate de electrolit putin solubil de tipul AB (cazul nostru) este YK, deci pentru aceleasi concentrajii ale electrolititor, volum mai mare de H,0 il va consuma specia care are K, mai mic. Pentru speciile in cauzé la saturatie avem: fAgCl= ik, =1,14x10-1 moll 1 deci avand aceeasi concentratie cerutd volumul de solutie de (CaCz0,)= JK, =1,14x1045 molt | CaC,0, va fi de §000 ori mai mare decat cel de AgCl. 40. Pentru a dizolva 1g de Ag»SO, cu volum minim de apa este necesar a fi atinsd conditia pentru o solutie saturata si anume concentratia electrolitului (Ag SO,) sa fie egal cu (K,)"%. Volumul de solutie va fi 1/312x(Ks)". 11. Reactiile care au loc la electrozii pilei descrise in text {(4) HHO 4/6), ZNSO 44gqy/ZN(Hg) (-) } sunt: (+) Hg2SO, + 2e” —> 2Hg + SO,2 (-) Zn -> Zn2* + 2e7 Procesul total este descris de reactia. Hg2SO, + Zn --> 2Hg + ZnSO, 42. Cei doi ioni Na* si Cu* des' au dimensiuni comparabile si aceeasi sarcind, difera printr-o caracteristica esentiald si anume caracterul poiarizant. Astfel cu un acelasi atom (deformabilitate constanta) in combinatiile cuprului ¢atorita capacitatii polarizante mai mari procentul de caracter covalent al legaturii este mai mare decat in combinatiile corespunzatoare ale Na. Datorita unui caracter ionic mai pronuntat al legaturii Na-Cl, fata de legatura Cu-Cl, proprietatile sini solide ale NaC! sunt evident ionice si deci punctul de topire si punctul de fierbere al acestei sari sunt mai ridicate decat valorile corespunzatoare acelorasi méarimi ale CuCl. Aceasi diferenta de caracter polarizant explicd si diferenta de Culeare pe care o intainim, NaCl incolor, iar CuCl verde. q 13. Aminele alifatice secundare sunt mai bazice decat cele pnmare Catorita efectului inductiv +1 al gruparilor alchil, cu una in plus fata de cele primare, care prin acest efect provoacd o densitate electronica mai mare la atomul de N. La aminele tertiare desi avem in plus un radical alchil, si deci Gensitate electronica ma&rit&, bazicitatea scade fata de R-NH-R datorita unei Sterice (reactantul nu are acces la perechea de electroni decat foarte feu, Fadicalii aichil acoperind spatiui din jurul perechii de electroni). 14. Aminele iertiare cu substituenti diferiti au urmatoarea structura:4 ™® icturi enantiomere nu sunt observabile in practic’ datorita faptului c& nti care se constituie in al patrulea substituent isi secund’, penetrand olanul format de catre cei 4 roteste planul luminii de mii de ori, astfel Aceste strut 2 perechea de electroni neparticipa schimba pozitia de mii de on pe u n tre: substituenti. Deci intr-o secunda aceasta molecul: poianzate in dreapta si stanga, cu acelasi numar de grade, facand imposibild identificarea celor doi enantiomer. 5. EXERCITH $1 PROBLEME DE CHIMIE REZOLVATE Student Dan Pantos Universitatea de Vest Timisoara 4. Unul dintre oxoacizii clorului se poate obtine pomind de Ia clor in forma moieculard. O alta metoda de obtinere a aceluiasi acid este cea care foloseste ca mateni pnme sarea de Ba corespunzatoare acidului gi H»SO,. Stiind cé nu este izoiabii. cunoscandu-se doar in solutie, $i ca pentru a obtine 50,47 grame de acid sunt necesan 95 | (c.n.) de Cl, in randament de reactie 65%, se cere: - formula oxoacidului si formula de structura a sa, - ecuattile reactiilor chimice specificate in text, - Scnerea cupluriior redox care apar la obtinerea acidului din Clo. Reactii posibile: Cly + 2NaOH ~> NaCl + NaCIO + HO “ NaCiO + xH,0 <==> [Na(OH,),}* + CIO” ClO" + H,0 <==> CIOH + HO- 3NaCiO --> NaClO, + 2NaCI o NaClOs + x4120 <==> [Na(OH.),}* + ClOg” Reactia de as ‘zolare a HCIO, nu este posibild deoarece acidul este neizolabil din solute -12-~1m se utilizeaza 95 i Cl, in randament de reactie 65%, avem: 1 mol Cly x moii Ci, _—_— x=95/22,4 moli ==> x=4,24 moti Cla 65 moli Cl, reactioneaza in (") y moli Cl —_— y=4.24<65/100 moli Cl, reactionati in (*) y=2.76 moli Clz ==> Se obtin 2,76 moli ClO” deci 144,90 g HCIO 400 moli ClO”. 2.76 moli ClO”. 65 moli ClO” reactioneaza in (*) moli ClO™ eS 7=1,79 moli CIO” au reactionat ==> se obtin 0.60 moli ClO;” ceea ce este echivalent cu 50.47 g HCIO3 Din cele de mai sus rezultd cd acidul cdutat este HCIO3 reactia de obtinere din Ba(ClO3)2° Ba(ClO,)y + HSO4 ->BaSOys) + HCIO aq) oo 1/2Cl, + e* <==> CP CIO" + H,0 +e" < 112Cly + 2HO™ Cly + 2HO" —> clo" + Cr +H, ClO- + HO + 2e° <: cr + 20H” CIOs + 2H,0 + 4e° <==> ClO" + 4HO™ eee 3ClOo" —> CIO, + 2Cr” 2. © substantd X este folosit’ In diverse procese chimice ca agent fluorurant st oxidant. intr-un astfel de proces este implicat $1 sulful prin compusul sau cu masa molecular’ 108. Stiind c& in urma reactiei procentul de sulf din noua cupstanta este cu 7.71% (procente masice) mai sc&zut decat cel din reactant. Se cere’ = formula lui X dac& in urma procesului de fluorurare rezulté un clement chimic cvasiinert, iar in agentul fluorurant F se gaseste in 36,714%, - ecuatiile reactiilor chimice specificate in text, - procesul redox care are loc la fluorurare. Din informatiile din text avem: -13-M 57 108532x+Ap, unde R nu este neaparat radical organic, Mecmus tusrurat= Meompus maint 19y=108+19y, unde y este numanul de atomi de F introgusi in moiecuid la fluorurare. Notatii: Ci - compus initial; Cf - compus final (fuorurat) 32x9 S ags (108+ 19y) g Cf... 100g Cf. D=3200x/(108+19y) Cin text avem: 29.63x-7,.71=3200x/(108+19y) 3200x-832.68+562,97xy-146,49y=3200x 3.84xy-y=5,68 ==> y(3,84x-1)=5,68 Dand vaion lui x se observa cd doar pentru x=1 avem y=2, iar pentru x=2 avem y=C.85 deci valoare imposibila. In concluzie in compusul initial avem un atom de S, iar dupa fluorurare se introduc in molecul& 2 atomi de F. =108=32+Ag ==> Ap=76 100 g ag-fluorurant (Ac+19z) g ag.fluorurant ; pt. 2=3 Ag=98.25 necorespunzator =131 ==> E:Xe element cvasiinert ==> agentul fluorurant este XeF, avand I in vedere faptul cd XeF a este $i oxidant compusul S cel mai probabil este SF, unde x=76/19, adicd x=4 ==> SF,. IXe** + 4e7 <==> Xe 2SF, + XeFy—> 2SFet+Xe —-2IS* + Ze" cza>. Ses Xe*4 + S*4 > 25°6 + Xe 3. Acidut fosforos se optine in urma reactiei dintre P.O, si apa. Tratandu- Se 150 m! de NaCH 36% cu 25 gr de H:PO3 se obtine 0 substanta care contine leculé. Se cere + 54 se explice de ce se obtine sarea de Na rezultatS din calcule si nu cea care se obtine In mod obisnuit din astfei de reactii in condifille ite, uatiile reactiilor chimice specificate in text, : formulele Ge structura a tuturor substantelor care apar in reactii (P05 este un tetramer (PO, 5)4 sau P30 :p)4)- 14sConform datelor avem: 100 g NaOH 36%, adicd 0,9 moli NaOH 25 g HjPO, corespunzatoare la 0,3 moli H3PO3 HPO, + xNaQH > Nax(H(3,9PO3) + xH20 (79+23x+3-x) g sare .23xg Na 100 g sare 36,5g Na xe2 2300: 883,5 +109,5 + 803x ‘> NajHPO3 In ciuda faptului c& avem un raport molar care ar conduce la sarea trisodic’ a acestui acid, reactia se opreste la sarea disodicA datorit{ unei particularitafi structurale a acidului HzPO3. ° Pm Ny HPO, + 2NaOH --> Na,HPO, + 2H,O Atomul de hidrogen legat de P nu poate fi cedat sub forma de P4Og + 6H,0 --> 4H;PO, proton datorita faptului c& Xp=Xy=21 4. Un metal M aflat inaintea zincului in seria Beketov-Volta da reactie caracteristicd cu oxigenul, reactioneaza cu toji derivatii halogenati, iar ionul séu divalent are o structura de gaz rar. Din reactia lui M cu un derivat halogenat (R-X) rezult& un compus A, care reactioneazé la randul sau cu un oxid, in prezenta HCI, tezultand compusul B. Stiind c& oxidul di reactie caracteristicA cu apa de var si contine in molecula 72,725 O, se cere: . - 8d se identifice M, A, B, - SA se propund o metoda de lungire liniara a catenei compusului B, cu ajutorul reactivilor anorganici, - Sd se scrie ecuatiile reactiilor chimice care sunt specificate in text cat si Conditiile in care au loc. Identificare oxid: E,0, confine in molecul& 72,72% O si 27,28% E ==> 100 g E,0, . 72,7290 (2Ac+16x) g . 16x g O 72,72 (2Ag+16x)=1600x Pentru o rezoivare mai facil dm valori naturale lui x: x=1 ==> 72,72 (2A_+16)=1600 ==> Ag=3 imposibil X=2 ==> Ag=6 imposibil -15-Ag=9 #=> E=Be ==> oxid: BeO > Ag=12 ==> E=C ==> oxid: CO, oxizi validati de calculul procentual doar CO, satisface si a doug x Dintre cei doi di conditie: reactie specifica cu apa de var, / CO, + Ca(OH)2 -> CaCO; + H20 (tulburarea apei de vary identificare metal: Dintre metalele aflate in fata Zn in seria Beketov-Volta doar urmatoarele satisfac conditia impusé (ion divalent cu configuratia e de gaz rar): Ba, Ca, Mg. Dintre acestea, trei reactii uzuale cu derivatii halogena{i dau Mg. Deci M=Mg Identificarea compusilor A, B: +CO, R-CH.-X + Mg --> [R-CH.-Mg]*X" -——> +HCl R-CH.-COOMgX ——-> R-CH2-COOH + MgXCl => A= R-CHy-MOX. iar B = R-CH,-COOH. ) Metoda de lungire finiar a catenei acizilor carboxilici cu ajutorul reactivilor anorganici: 200°C ~----> R-CH,-CONH, +PCis +2H, +HONO R-CH2CONH, ———> R-CH2-CN —-—->R-CH-CHy-NHp > -H,0 Pt -Np -H30 FHC! tC >R-CHy-CH,-Cl + HO R-CH3-CH,-OH in continuare se procedeaza la ottinerea de compusi organomagnezieni, care se trateaza cu CO; si HCI. ~— 5.Explicati pe baza conventiei R-S inactivitatea optic’ a acidului mezo- tartric. Pentru vizualizarea mai usoara a acidului vom folcsi proiectiile Newmann intercalate: COOH Hooc H, 1H HO. | Y i ! \H HO | H “4 COOH | Hooc acidul S-R mezo-tartric acidul R-S mezo-tartnc acidul mezo-tartric este inactiv din pu aoidul $-R) atomul de carbon din fata rotasts Saami cu a grade, iar atomul de carbon din spate roteste acelasi numar a de grade in dreapta, deci in total pi: rotit cu 0 grade. Acest fapt se datoreste egalitatii subst rel Unul dintre produsii obtinuti I = 6. Unul dint lusii objinufi la hidrogenarea f i ine si prin tratarea termica in prezenta de anhidrida acetic alums Gin 30g de sare a acidului mentionat mai sus se obfin prin electroliza 6 6 Neg Gandament masic de 88,7%, s& se afle: ania - acidul organic $i sarea sa, . - denumirea IUPAC si uzuald a acidului, - SA se scrie produsii obtinuti la electroliza sari, - s4 se scrie produsii obtinuti la hidrogenarea fenolului comentandu-se posibilitatea obtinerii lor. : optic deoarece (in cazu, luminii polarizate in stangg, Planul luminii polarizate cy lanul luminii polarizate este ituentilor de la fiecare atom Identificare acid: 1=(Mp/m4)x100 ==> my=(mp/n)x100 ==> m,=(6/88,7)x100 m=6,76 g Na se obfin in randament 100% .. 6,76 g Na 23agNa 6,7y=690x rezultat viabil se obtine pentru x=2 cand avem Mga,¢=204 ==> acid: R(COOH)2 ==> Mg=72 ==> R = -CH3-CHz-CHy-CH,-CH,- 30 g sare ... yg sare Deci acidul este HOOC-(CH,).-COOH acid 1,7 heptandioic, acid pimelic, iar sarea sa este: NaQOC-(CH2)<-COONa. ae — / : Hyo-—CH, La electrolizd au loc procesele: © 2(Na* + e° --> Na) > (CHp)g + 2602 (+) -O0C-(CHz)5-COO” + 2e° electroliza C7Hy9Q4Nag > CgHyq + 2CO2 + 2Na -17-1H HH & +xH, + 300°C produsi majoritari, dar aldturi de acestia se maj pot obfine (in cantitafi foarte mici) $i produsi intermediari de hidrogenare cum ar f, CgHgO si ceilalti izomen ai CgH,O precum $i urme de CgHy2. , . /7. Dintr-o forma alotropica a carbonului se poate obtine relativ usor CeH, $tiind cd produsii intermedian de feactie sunt acidul melilic si sarea sa de Ca, se cere: - 58 se specifice forma alotropicd de la care s-a pomit, - ecuatiile reactiilor chimice, = semnificatia rezultatului. | Av4nd in vedere ca s-a pomit de la C in stare naturala si s-a obfinut benzen, se poate deduce faptul cd forma alotropica reactantd este grafitul. COOH coc coo H tno 108 COOH 300 ‘00 Grafit tumons co. ———>Ca, 00 jumans HOOG OH o0c, COOH coo acid melilic Aceastd reactie este 0 dovada chimica a organizarii hexagonale a atomilor de carbon in grafit. Carbonul avand atat in grafit hibridizarea sp? ca gi in benzen, aceasta este pastraté neschimbatd, dovada a stabilita{ii moleculelor hexagonale plane ce contin atomi de carbon. ‘ *==8. Acidul organic cu compozitia procentuald 34,62% C, 61,54% O si 3,84% H se poate obtine dintr-o substan{4 organic alifaticd mono functinala A, care prezinta aceleasi caracteristici acidobazice si are cu 7,38% de C mai mult decat acidul de mai sus. Se cere: - identificarea lui A, - ecuatiile reactiilor chimice specificate in text, - metoda de obtinere descris mai sus se poate aplica si in cazul unor acizi cu % de C mai mare? Comentati. ' Determinare acid: C:0:H=(34,62:12):(61,54:16):(3,84:1) C:0: 89:3,85:3,84 C:0:H=1:1,33:1,33 = ==> formula bruta este: (CH; 330) 33), ; Datorita faptului cA avem de a face cu un acid organic 1,33n > 2 valori valide se obtin doar pentru n=3 in care caz avem C3H,O,. Avem de a face cu un acid dicarboxilic HOOC-CH,-COOH acidul malonic. 718sIdentificare A Cunoscand ca A are aceleasi Caracteristici malonic, A poate fi alcool sau acid. Procent deci %O+%H=60. Ludm in discutie cele dou a) A:alcool 1) CrH2n¢20 + alcool monohidroxilic alifatic saturat 2 Hon ~ alcool monohidroxilic alifatic nesaturat acido-bazice ca si aciuu tul de C din molecula lui A este 49 4 cazuri: 4 (14n#18) g alcool cor 100 g alcool . 1200n=560n + 721 cazul a2) (14n+16) g alcool 100 g alcool .. 1200n=560n + 641 640n=640 ==> n=1 nu convine b) A:acid 1) CyHon4yCOOH - acid monocarboxilic alifatic saturat 2) CjH2_.4COOH - acid monocarboxilic alifatic nesaturat cazul b1) (14n+46) g acid (12n+12) gC 100 g acid 40gC ==> 640n=640 ==> n=1 A:CH,COOH cazul b2) (14n+44) g acid . (12n+12) gC 100 g acid 40gC 640n=56( =0,88 nu convine Reactiile de obfinere a acidului matonic din acid acetic: +Mg +CO, H3C-COOH + Cl ---> CILCHy-COOH --—-> CIMgCHy-COOH ———> “HCI eter +HCl CIMgOOC-CH,-COOH ------> HOOC-CH.-COOH + MgCl, . Reactia nu poate fi folosité pentru obtinerea de acizi dicarboxilici din acizi Monocarboxilici cu un atom de carbon mai putin, deoarece ta substitutia unui atom de hidrogen din acidul initial se va obtine derivatul « clorurat ceilalti derivati clorurati anume B, y, 8 se vor obtine in cantitati foarte mici (sunt produsi secundari de reactie). Lantu! de reactii de mai sus aplicat unor acizi monocarboxilici cu n > 2 va conduce ta obtinerea unor derivati ai acidului malonic, gi anume a acizilor 2(n-1) aichil malonici HOOC-CH-COOH | (CHy)y.2-CH3 -19-6. EXERCITII $1 PROBLEME PROPUSE 6.1, EXERCITII $1 PROBLEME PENTRU GIMNAZIU- Prof. Ana Calap; Colegiul Bandtean Timisoera . Se considerd urmatoarea schema de reactie, in ca Paine cu litere: “t re substantele chimice Sunt a+b=c ct+d=e f+d=g e+h=i +d jte>kti k+g>Il +d Se dau urmatoarele indicatii: - substanta a are un electron pe stratul N; - substanta b este indispensabila vietii; - substanta d este cea mai rdspandita Substan{4 compusé din natura; + Substanta g are raportul atomic H:S:0 = 2:4:4; ‘ + substanta h este hidracidul cel mai utilizat in reactiile chimice; - substanta k este un Precipitat de culoare albastra. Se cere: a) SA se identifice ‘substantele chimice respective; b) Sd se scrie ecuatiile reactiilor chimice; c) Sa se discute natura legaturilor chimice in urmatoarele substante c, d, eh; d) Sa se obtina substanta i prin trei metode diferite; e) S& se specifice importanta substan{elor d $i g. SUBIECTE TIP ASOCIERE SIMPLA G2, ae 1 1.8 a) se obfine in laborator din {ipirig si baza tare 2. H,SO, b) substan{a anticlor 3. NH3 c) solubil in sulfurd de carbon |. N, d) vitriol at : : Na,S,03’ A se utilizeaza la umplerea becurilor si la crearea unei atmosfere inerte te 2d 3c 4d Sa 1c 2d 3e 4a Sb te 2d 3a fe Sb 1b 2a 3c 4d Se 1d 2a 3b de Se moouy -20«G3. 1. COz a) se identifica cu ajutorul BaCly 2. (NH4)2CO3__ ) fipirig 3. NH,CI ¢) Se identificd cu ajutorul AgNO, 4. H;SO4 4d) se foloseste la stingerea incendiilor 5. HC) e) praf de copt . A 1d 2b 3e 0 4c B 1d 2e 3b 4c c 1b 2d 3e 4c D id 2e 3b 4c E 1d 2e 3b 4a G4. 4, AgNO3 a) oxid feroferic 2.Na,CO, _) piatra iadului 3. Ho c) soda de rufe 4, CaCO d) obtinerea flac&rii oxihidrice 5, Fe3O4 e) calcar A 1c 2b 3d 4e B 1b 2c 3d 4e c 1b 2c 3d 4a D 1d 2c 3b 4e E 1c 2d 3b 4e G5. 1. Al + Fe,03 a) NH3 + COz + H,0 2. CO + Fe,03 b) Fe + Al,03 3. (NH,)2CO3, c) NO + H,0 4, NHg + O2 d) CO, + Fe 5.H,SO,+C e) CO2 + SO, + HO A 1b 2a Be 4c B 1b 2d 3c 4a c 1b 2c 3a 4d D 1b 2d 3a 4c E 1b 2d 3a 4e G6. 1. FeS, + 02 a) CO +H, 2. KCIO, + HCI b) HNO3 3.NO+O,+H,O —) KCI+ Cl + HO 4, Fe +O, d) Fe,O, 5.C+H,0 e) Fe,03 + SO2 A id 2c 3b 4e B te 2c 3b 4d -21- Sa Sa Sa Sa 5e 5e 5e 5c 5a 5aSa tc 2e ab 4d ne a DR (se Ad Se 6.2. SUBIECTE DATE LA CONCURSURILE DE ADMINTERE “ septembrie 1995 FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA $I FARMACIE Proba: Chimie organica LA TESTELE NUMEROTATE DE LA 1 LA 26 ALEGETI UN SINGUR RASPUNS CORECT 1. Alcanii nu pot participa la reactii de: A. substitutie B, dehidrogenare C. oxidare (O)aditie E. descompunere termicd 2. Care dintre urmatoarele alchene, cu formula molecularé CsHi9 formeaza prin oxidare energica pe langa al{i produsi si dioxid de carbon: ” CH)=CH-CH2-CH,-CH3 ay CH3-CH=CH-CH,-CH, (uly CH,— CH= eC, cH, (vy) CH= CH—CH— CH. 2 I 3 oy Hey Ww “ =CH—CH, A. Isill B.IVSiV C. I sill D. Il si lV Bis IV 3. Ehonita.se obtine daca la vulcanizarea cauciucului se foloseste cantitate de sulf de:azotos: A 1% B.5% C, 10% D. 15% E,30% 4. Se di ecuatia reactial, CHy-CH,-CaCH + ArCHyCH,-CO-CI A.0, B.H,O, C.0, In care A este; HO E. [0] 8. Care sunt pozifiile cele mai reactive din antracen in reactia de oxidare: A. atomii de carbon ai antracenului sunt echivalenti ca gi cei ai benzenului; B, pozifilie 9 $1 10; C. pozifiile 1, 4, 5, 8; D. pozitiile 2, 3, 6, 7; E. pozifia 1. 6. Ca{i alcooli primari corespund formulei moleculare C,HyOH: A.niciunul; 8.4; C3; D2 £4, 7. Formula structural a pirogalolului este: A B. H HH OH Cal oH OH c. D. OH on HO OH ne E. 8. Care dinte urmatoarele amine formeaza alcooli in reactia cu acidul A. anilina; B. fenil-metilamina; C. tributilamina; D. izobutilamina; E. trimetilamina. 9. Pentru obtinerea novolacului sunt necesare: A. fenol + formol + solutie metanol; -23-natural B. fenol + formol + hidroxid de sodiu concentrat; C. fenol + solutie metanal + acid clorhidric concentrat, D. fenol + aldehida formica + alcool alilic; , E. incdizirea la 150°C a bachelitei C. 10. Urmatorii acizi carboxilici pot fi obtinuti prin hidroliza Qrsimilor le: A. acid propionic, acid butanoic, acid adipic, acid palmitic; B. acid butanoic, acid hexanoic, acid decanoic, acid palmitic, acid izovalerianic; (C)acid stearic, acid palmitic, acid oleic; D. acid glutamic, acid lactic, acid stearic, acid butiric; E. acid oleic, acid palmitic, acid stearic, acid succinic. 11. Un ester provenit de la un acid monocarboxilic saturat si un monoalcool mononesaturat are formula generala: aldehida formica conduce la: obfinut: A. CyHnOz; B. CyHonsg0oi C. CxHnOz; D. CyHyn.202} E. CaM gn Or. 12. Reducerea amidelor, nesubstituite la atomul de azot, conduce la: A. sruri de amoniu ale acizilor carboxilici; B. nitrili; C. amine primare; D. amine secundare; _E. amine terfiare. 13. Cu care din substantele de mai jos poate reactiona un aminoacid: acid antranilic (1); benzen (II); PClg (III); CH3-Cl (IV); HNO. (V). AA MM, IV; BOHM IV, V; Goi IV, ¥; B11, IV, Vy ET Mm, Vv. 44. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la glucoz4, este falsa: A. formula moleculara este CgH;2Og; B. prezint4 caracter reducator, C. prin oxidare blanda se transforma in acid gluconic, D. in forma ciclicd contine cinci grupari hidroxil, cu aceeasi reactivitate; E. prin tratare cu clorura de acetil in exces rezult& pentaacetilglucoza. 45. In mediu bazic, la rece, in solutie apoasd, condensarea fenolului cu A. metil-fenil-cetona; achelité; — C. hidrochinon’;; a D. alcool orto si parahidroxilbenzilic; E. nici unul din compusii mentionai. 46. La oxidarea unei hidrocarburi, cu formula molecular’ CsHg, s-au dioxid de carbon, apa si un cetoacid. Hidrocarbura este: a A. faorent B. 1, 3-pentadiena; C. 1, 4-pentadiena; D. 2, 3-pentadiena; E. nici una din acestea. 47. Cali izomeri de pozifie corespund formule’ moleculare CsHeClF ? A5 B6 C7 D8 ES. 48. Se da seria de anioni: cnn. _ CHO" (1); CHyCOO™ (II); HO" (Ill); CgH5O" (MD: CgHe (W): -24-