101... MONTAJE ELECTRONICE < ilie mihaescu & sergiu flori¢a ELECTRONICECUVINT Electronica — cuvint cu rezonanje vaste in lume pineste un domeniu care strabate aproape tot ce e I progres si dezvollare tncepind cu viata privald a 0 trecind prin marile industri pind la zborurile cos Daca, pint acum, un indice al gradului de dezvol economicd tl constituie consumul de ofel pe cap de locui este foarte probabil ca o cifra care sa reprezinte ,consumt de electronica st aibd aceeasi valoare de apreciere. In fara noastrd, electronica joaca un rol de frunte si ct ramuré industriald se situeazd prioritar in domeniul de virf al dezvoltarii, tntrunind sufragiile unanime privind i ile materiale si pregdtirea de cadre. De alifel, in afirmérii plenare a revolufiei tehni tuluror ramurilor economice ‘sint marcate de prezenfa electronicii ca instrument de investigare si cercetare, aulomatizare a procesului de pro- ducfie, de protecfie si avertizare, de ridicare a randamentului instalafiilor de producfie si chiar de conducere direct a proceselor tehnologice. Evident, aceasta conduce la re- considerdtri privind formarea tinerilor specialisti astfel tnett deprinderile profesionale sd-si gdseasca locul tned din primii ani de scoald, alaturi de cunostintele teoretice. Adresindu-se tineretului, tovartisul Nicolae Ceausescu tl indeamnd cu o grija pdrinteasca de la Tribuna Congresu- lui al X-lea al Uniunii Tineretului Comunist: ,,...trebuie si-{i insusesti permanent tot ce a creat mai bun omenirea in domeniul stiinjei, al cunoasterii, si stapinesti la perfectie cunostintele tehnice si stiintifice cele mai moderne, si poli actiona cu rezultate cit mai bune intr- unul din sectoarele vietii economico-sociale 4 colectia cristal 4fens, cartea de fald este racordati la procesul fmplu al educafiei tineretului prin muncé si pen- %, proces tn care, in mod firese, materialul docu- jupio pondere importanté. Suita de scheme elec~ jrezentate, in marea lor majoritate rod al unei jate experienfe practice, tsi propune si stimulece linerilor pentru. exercifiul practic. in general yi instrucliile electronice inspecial. Sint infétisate, la unele scheme mai simple tn componen{a, in pentru acei tineri care sint in faza de yalfabet ic", reusita functionald a montajului contribuind area cunostin{elor insusite. Gradul sporil de difi- fe al altor montaje aduce in fafa constructorilor tori utilizarea unor componente si tehnici moderne, L ce slimuleaza gindirea tehnica constituind, poate, chiar e de creatie ale viitorului specialist. Capitolele lucrdrii sint deci esalonate dupa crileriile nintite sau care se pot deslusi pe parcurs. Astfel, in apitolul I sint prezentate diferite alimentatoare consi- dertndu-se ca orice constructor trebuie sd-si procure mai tnlti sursa energie la care st branseze montajele experi- mentale. Capitolul II cuprinde schemele unor aparate de mdsura si control ca: voltmetre electronice, generatoare de qudioradiofrecven{it, frecvenimetre, generatoare de bare TV, verificator pentru cristale de cuar] elc., adicd aparale necesare construirii si regldrii montajelor electronice. In capitolele urmatoare sint prezentate si comentate, pen- tru mai mullé usurinfa in realizarea lor, amplificatoare de audio si radiofrecven{a, mixere, amplificaloare de antend, receptoare simple cit si receptoare speciale pentru gama undelor scurle, oscilaloare, emifatoare etc. Lucrarea se incheie cu infafisarea unor montaje electronice moderne cumsint, de pildd, traductoarele cll si unele miniaulomati- sari care nu reprezinta doar un simplu divertisment, ci au multiple aplicafii practice. In incheiere, dorim succes tuluror tinerilor care vor trece la realizarea acestor montaje iar pentru elapa wrmd- toare, construcfii dupa scheme proprit. AUTORIL 4 colectia cristal 4 Marea majoritate a montajelor electronice ew zitive semiconductoare prezentate in lucrarea sint alimentate la tensiuni pind la 24 V si cure nu depigese 1 A. Din acest motiv si sursele de ali tare au parametrii incadrati in aceste limite. In praetied, se intilnese urmatoarele tipuri rept zentative de surse: — on tensiune fix’, — cu tensiune reglabil: — in trepte; — continun, prevazute cu: — protectie la supracurent; — protectie la seurteircuit. De asemenea, sursele pot si debiteze o tensiune stabilizata fafa de variatiile de refea si fata de curentul absorbit de sareina (in limite prestabilite). Sursele de alimentare cu tensiune fixi se utilizeazi, in general, pentru inedrcarea acumulatoarelor sau alimentarea mon- tajelor finite cum ar fi radioreceptoare, amplificatoare de audiofrecventa, dispozitive electronice, Pentru inedrcarea acumulatoarelor pastila de 1,25 V tip uscat, se pot folosi schemele clectronice din figurile 1 si 2. Aceste montaje folosese pentru coborirea tensiunii fie un transformator de sonerie fie un condensator. Se stie ef orice condensator prezint&i o anume reac~ tanta in funefie de freevenfa curentului ce trece prin el: 4 colectia cristalshema de principiu a unui redresor freeventa in Hz (in cazul alimenti retea, [=50 Hz); — capacitatea condensatorului in pF. tabelul 1 sint indicate reactantele capacitive pen- citeva valori uzuale de condensatoare, iar in tabelul sint indicate tensiunile de iesire in functie de capaci- a condensatorului utilizat, de la ‘Tabetal 1 ‘Tabelul 2 Cur} cy Cur] | uv) | (0,001 32M oa zie O01 320 k 02 6 of wk 05 ° 10 a0 06 2 aye nooo cor ome 2eINGOO1 Fig, 2. Schema wz0v de principiu a redresorului ard trans- 8 : formator 4 colectia cristal 4 Curentul maxim admis printr-un co! dat de relatia i 2 [4] in care: U_— tensiunea eficace in voll X, — reactanta capacitiva in Q. Se va avea in vedere ca sii nu se depaseasca absorbit de consumator (in eazul acumulatoj va lua in considerare 1/10 I, acumulator). Facem mentiunea cd un transformator de poate debita un curent de 0,8—1 A. In cazul in dorese alte valori de tensiune sau curent decit ct transformatorului de sonerie, se poate calcula w tip de transformator cunoscind in prealabil tens! si curentul din secundar U, si I,, astfel: 1 — Se determina puterea din secundarul tr formatorului PW] ULV] xLfA]- Intrucit randamentul transformatorului este de cca 80%, se va lua in considerare o putere real’ P=1,2P,. 2 — Sectiunea miezului se calculeazi cu formula: $=1,2V12 P, [em"],— iar numirul de spire in secundar este dat cu suficienta precizie de formula: n,=554U,, iar in primar: 1 n,=502 Uy. 3 — Diametrul conductorului se stabileste finind seama de recomandarea c& se admite o densitate de 2 Ajmm’, 4 — Curentul in -inffigurarea primard este: PIW] WET, 2 Taw L ] % 4 colectia cristal 4Fig. 3. Tensiunea este apoi redresata cu diode semiconduc- toare, tensiune care dup’ redresare va fi filtrata eu condensatoare electrolitice ale cdror valori sint, de re- guli, cuprinse intre 1000 si 4700 pF. In cazul in care se solicit o valoare anume a tensiunii stabilizate, se va utiliza montajul din figura 3 in care, dupa ce tensiunea este redresata si filtrata, se aplic& pe colectorul unui tranzistor npn (2 N 3055, BD 136 sau GD 508) a carui stare de conductie este in functie de tensiunea de polarizare a bazei sale. Tensiunea din baza este stabilizaté cu 0 diodi Zener (caracteristica sa fiind in funetie de valoarea tensiunii de iesire) care, in general, admite un curent mai mare decit curentul de baz al tranzistorului. In acest. fel, in emitorul tranzistorului se va obfine o tensiune stabilizat& in functie de caracteristica diodei Zener. In tabelul ane- xat figurii 3 sint indicate si valorile rezistentei R, si tipul diodei in functie de tensitmea de iesire. Reamintim ca in funcfie de tensiunea de polarizare a bazei tranzistorului de putere se poate obtine o tensiune variabila la ieyire U,. Montajul din figura 4 aplica 19 acest principiu astfel ei pe baza tranzistorului pnp 4 colectia cristal 4 Fig, 4, Schema redresorului cu tensiune (ASZ 18, EFT 250, OC 26) se aplic’ o tensiune vai obtinuté din emitorul tranzistorului prp (BC 327; 124), Tranzistorului T, i se poate modifica tens de polarizare a bazei printr-un divizor potentiom (P=10 kQ). Butonul potentiometrului va indicind valoarea tensiunii de iesire. In cazul in care se doreste ca tensiunea obtinutd si fie si stabilizata, atunci tensiunea de polarizare a bazei tranzistoarelor T; si T, (fig. 5) va fi stabilizata cu doua diode Zener (DZ 312 sau PL 12 Z) legate in serie. SFT 20 SFr 212 oc 26 Fig, 5. Schema redresorului cu tensiune reglabild si stabilizati 11 4 colectia cristal 4ircuitul imprimat al redresorului t mod, 1a bornele de iesire se va obfine o tensiune ila intre 0—24 V cu o variatie de 0,5% fata de rea prestabiliti, la un curent de 1 A. e constaté din schema c& tranzistorul 1, (BC 178) are o tensiune constanta de polarizare, stabilizata cu cele doua diode Zener si cd montajul Darlington (tran- zistoarele T; si Ts, T,) primeste tensiunea de polari- zare din emitorul tranzistorului T, prin potenfiometral de 10 kQ. In acest mod, tranzistoarele Ts, Ty vor fi mai mult sau mai pufin deschise in funcfie de tensiunea stabilizata aplicat& pe baza lor. Transformatorul se va realiza pe un pachet de tole E+ 2,5 x3 cm, avind bobinate in primar 1 210 spire cu sirma CuEm 0,3 mm, iar in secundar 145 spire eu sirmé CuEm Z 0,8 mm. Montajul se executé pe o pla- cul cu circuit imprimat (fig. 6) care se va monta pe 0 placa izolatoare. Radiatorul cu cele doud tranzistoare se fixeaz& pe spatele cutiei (fig. 7), iar pe panou se va monta instrumentul (0—30 V), 0 siguranti de 1 A si potentiometrul. O alta sursi de tensiune este prezentata in figura 8, dotata cu trei tranzistoare pnp capabili si furnizeze un curent de 0,6 A si o tensiune reglabild intre 0,318 V. Tranzistorul 7, (MP 42) are baza polarizat cu o ten- siune culeas& dintr-un divizor rezistiv Rs, R,, iar ten- siunea_din emitor este stabilizata cu ajutorul unei 12 diode Zener PL 12 Z la o valoare stabiliti de poten- 4 colectia cristal 4 Fig. 7. Vedere partialé a cutiei redresorului. fiometrul P=500 O. Presupunind ca tensiua iegire Us. are tendinfa sd scada datorita consumat atunei tensiunea de polarizare in baza tranzis| T, va scade ducind la o scédere a curentului de cole (emitorul se afl 1a un potential prestabilit), la o ert tere a tensiunii de polarizare pe baza tranzistorului T, pnp si deci va ,deschide* mai mult tranzistorul Ts. ‘Tranzistorul P 4 B se va monta pe un alate con- fecfionat din tabli de aluminiu groasi de 3 mm. yea alti variant’ (fig. 9), tranzistorul T, (2 N 2905) primeste in emitor o tensiune prestabilita cu potentio- 0 wee dn exonzo0¢ Fig. 8. 13 4 colectia eristal 42av/ase trul de 4,7 kQ, tensiune care ins’ este stabilizata cv jonctiunea colector-emitor a tranzistorului T,, Baza tranzistorului T, este alimentata prin divizorul rezistiv 2.2~4,7 kQ de la borna de iesire a sursei. Variatiile din colectorul tranzistorului T, sint transmise tranzis- torului 7; si apoi tranzistorului T, care are un curent de colector limitat de o dioda tip 1 N 4001, Tn acest mod, in emitor apar variatii de tensiune date de suma algebried dintre tensiunea prestabilita si tensiunea de iesire. Sursele de tensiume prevazute cu amplificatoare de croare prezinta insa dezavantajul ei solicit mult diodele stabilizatoare. Pentru a inlitura aceste inconveniente se utilizeazi amplificatoarele de eroare diferentiale {i mate din tranzistoarele T, si T, cuplate tn schema cu emitor comun (fig. 10). Tranzistorul T, (BC 107) are baza polarizaté eu o tensiune constant de 4,7 V obtinuta de la dioda 4 V7 iar tranzistorul T, (BC 107) are baza polarizatd cu o tensiune prestabiliti cu poten{iometrul de 10 kQ. Tranzistorul Ty (BC 177) joach rolul unui amplificator de eroare, variafiile de tensiune aparind pe rezistenta de 680 © si in colectorul tranzistorului T's prin care Fig. 10, Schema alime stabilizat prevazut cu ampl diferential d tranzistoare Ty si T; (2 N 1613 si 2 N 3055). Fe aceasti schema, eu curenti mici se pot comanda mari, de ordinul amperilor. Transformatorul se realizeaza pe o sectiune de 11 avind in secundar 120 spire cu sirma CuEm 1,4 mm ar in primar 1 000 spire Z 0,4 mm, Plecind de la acela: principiu, se poate utiliza un amplificator_diferential sub forma unui cireuit integrat de tip wA 741 sau SN 72741 (fig. 11 si 12) al edrui semnal de iesire este aplicat fie direct unui tranzistor de putere 2 N 3055 fie unui Fig. 11, Schema alimentatorului cu circuit integrat 15 14 este comandat etajul Darlington format din cele doua 4 colectia cristal 4 4 colectia cristal 4|. 12. Schema stabilizatorului H circuit de protectie taj Darlington. In schema din figura 12 se observa ci baza tranzistorului 2 N 3053 este decuplat’ printr-un condensator de 10 nF in scopul evitarii intririi in autooscilatie a.etajului Darlington. (T,=BC 173.) De mentionat, pentru ambeie scheme, necesitatea utilizarii unor radiatoare pentru tranzistoarele 2 N 3055 care se yor monta in afara carcasei Pentru schema electronic& din figura 12 este prezen- tata si plicuta cu circuit imprimatla sara 1:1 (fig. 13). C2N 255 toa j—Ps0 bo Paka Parka, 16 Fig. 13. Placufa cu circuit imprimat 4 colectia cristal 4 O\ uM 209K) Fig. 14. Schema alimentatorului pe circuite integrate Pentru simplificare, in figura 12, montajul va trebui analizat ca avind scurtcircuit intre punctele ¢ sid si intrerupta legatura intre punctele a si b. Se va reveni cu explicalii suplimentare asupra schemei in- cadrate intre cele doua linii punctate. Este cunoseut faptul cA circuitele integrate TTT Iucreaza la o tensiune de ++ SV, tensiune care se cere a fi stabilizata. Fiind vorba de o anume valoare a tensiunii stabilizate, au fost create circuite integrate capabile si furnizeze Ja iesire 5 V/1,5 A, asa cum sint SKC 2309 sau LM 309K (fig. 14). Sursa poate fi realizati in dou’ variante si anume cu tensiune reglabili 0-10 V (comutatorul pe pozitia 2) sau cu o tensiune fix de +5 V (comutatorul pe pozifia1)- Se recomanda ca valoarea condensatorului C, si fie cit mai mare, pind la 4700 uF, Transformatorul se realizeazi pe tole E-+I cu o sectiune de 5 cm% In varianta constructiv, cu o tensiune reglabili de la 0-10 V, instrumentul (10 mA) joaca si rolul de volt- metru, comutatorul I, aflindu-se in pozitia: 2 (capatul de scala se va regla cu potentiometrul semireglabil P=100 kO), iar pentru varianta de sursi cu tensiume 17Fig, 15. Vedere din fata a carcasei alimentatorului anti de +5 V instrumental joacd rolul unui rmetru (1 A — capat de scali) suntat cu rezistenta wre se determina prin tatondri in functie de tipul Strumentului folosi Cu toate c sursele de tensiune previzute cu ampli- icatoare diferentiale de eroare sint raspindite, ele an inconvenientul c& pe misuré ce curentul ereste prin tranzistorul de putere, existi tendinja de mentinere constanta a tensiunii de iesire, ceea ce poate si con- duck Ia distrugerea tranzistorului. Datorita acestui inconvenient, sursele au fost prevazute si cu un sis- tem electronic de protectie la scurteircuit, sistem care duce la sedderea brusea a tensiunii de iesire cind apare un sgurteireuit (sau un supracurent). © astfel de schema este prezentatd si in figura 16 in care, pe ling& cireuitele obisnuite, mai apare un tranzistor T, (EFT 320, MP 42) a cArui baz este po- larizata cu o tensiune rezultata din ciderea de tensiune de pe rezistentele R, si Py. Cu cit curentul consumat este mai mare, cu atit ciderea de tensiune este mai mare dueind, peste 0 anumit& limita (0,6 V), 1a deblocarea tranzistorului T;, ceea ce pozitiveazd baza tranzisto- rului T, blocind tranzistorul 1. Astfel, la scurtcir~ cuit tensiunea de iesire va fi aproape de 0, protejind tranzistorul P 209. ‘Montajul se executa pe o placuta de circuit imprimat ce se fixeazi pe un suport metalic 1 pe care mai este 18 fixat radiatorul 2 al tranzistorului P 209 executat din 4 colectia cristal 4 cel Fig. 16. Schema redresorului autoprotejat 4 colectia cristal 4Fig. 17. Schité de montaj a pieselor re- dresorului in cutie. aluminiu groasé de 3 mm. Suportul 1 se fi- pe fundul cutiei 3 fata de care este izolat electric jul A). semenea, mentionim c& celula de redresare AEG B )0 C va fi montata pe un radiator de tabla de jiniu 60 x60 x3 mm. iesire a sursei. Intre baza si emitorul tranzistorului Ts este montatd o rezisten}a reglabila intre 0,3—-5 2 care asiguri o cAdere de tensiune in functie de curentul absorbit de consumator. Reglind rezistenta de 5 Q, se poate regla c&iderea de tensiune pe baza tranzistorului T si implicit curentul absorbit de consumator. Rezis- tenta de 0,3 Q asigura o protectie la un curent de cca 2A. Mentionim ci potentiometrul de 5 Q trebuie si fie de cel putin 5 W. : Pentru radioreceptoarele sau radioemitatoarele echi- pate cu tuburi electronice si utilizate ca echipament portabil se utilizeazi montaje electronice convertizoare Benz srolatoare tub Pvc 20 Fig. 18, Detaliu de montaj. 4 colectia cristal ¢ Fig. 19. Schema convertizorului de tensiune cu care se transforma curentul continuu in alternativ, ridicarea tensiunii 1a 90—300 V si re rea ei. Convertizoarele se realizeazi pe baza unor autoos Jatoare eu tranzistoare de putere EFT 250, ASZ 18, P 4B, P 201 ete,, alimentate din acumulatoare de 6—12 V/4—8 Ah. In figurile 19 si 20 sint prezentate doua variante constructive ale unor ridicdtoare de tensiune ce lucreazi pe o freevenfa de cca 1,5 kHz, ceea ce jinseamna e& pentru filtraj se vor utiliza condensatoare electrolitice de eapacititi relativ reduse. Transformatoarele sint realizate pe miezuri de ferita tip E +1 eu sectiunea 1 cm® sau tip U (fig. 21) folosite la transformatoarele de impulsuri de la televizoare. Pentru montajul din figura 19 infisurarea 1=3)se executa 2X24 spire cu sirma CuEm G0,2 mm, inf surarea 4—6 bobinind 2x39 spire cu sirma CuEm 0,5 mm, iar secundarul va avea 750 spire cu sirma CuEm 012 mm. Ca told se utilizeazi dou’ miezuri tip E10 din feritd. Pentru al doilea tip de convertizor de ten- siune (fig. 20) se vor bobina 18 spire (infasurarea 1—2) cu sirma CuEm 0,25 mm, iar infasurarea 3—4 se realizeazi cu sirma de CuEm 0,8 mm (50. spire). Un ridiedtor de tensiune fara transformator, util zeaz& in locul autooseilatorului (fig. 22) un circuit basculant astabil echipat cu doua tranzistoare npn (BC 107) ale céror impulsuri (diagramele a sib din aa 4 colectia cristal 4+90V/25m A, 1 uF /250¥] Fig. 20. Schema convertizorului cu dowd tranzistoare. 2x2e spice 6 07CuEM - 4 colectia cristal 4 Fig. 21. Sectiune prin transfi fig. 23) sint aplicate pe bazele unor tranzistoare c« mentare, Dac tranzistorul T, intra in stare de ductie, in colectorul siu va apare un impuls dela + ja 0 V, impuls care deschide tranzistorul pnp T, (Al 162). in emitorul tranzistorului T, se va objine o va~ riafie de tensiune, de la 0 la 6 V, ce se aplie’ conden- satorului C,, condensator care mai este inc&reat cu o tensiune similari datorita tranzistorului T, (AD 161), conform diagramei c. Fenomenul se repeta yi in partea dreapti a schemei, coea ce face ca la intrarea puntii si se obtin’ o tensiune pulsatorie de 2x6 V=12 V. Practic, pe misuri ce curentul consumat creste, va scidea si tensiunea (de exemphi, 10 V/0,2. A). 296 197 ronyrar Pig. 22, Schema unui ridicdtor de tensiune 23 4 colectia cristal 4| AO ‘Tran AE pi Fig, 23. Diagrame de comutatie Adaugind un multiplicator de tensiune dup un ase- menea montaj, se pot obtine valori ridicate de ten- siune ins la curenti relativ mici, asa cum este si mon- tajul din figura 24 care functioneaz’ pe princi- piul descris mai sus, obfinindu-se Ia iesire cca 300. V. Cu toate c& circuitele cu tranzistoare au mare ri pindire in aparatura radioamatorilor, existi unele domenii (radioemifatoare, etajele de radiofrecventa ale radioreceptoarelor) in care, fie c& se utilizeazi sem conductoare eu o tehnologie specialé (greu abordabila de c&tre radioconstruetorii amatori), fie se utilizeazd tuburi electronice. In aceasta ultima varianta, este necesari 0 sursi de tensiune reglabilA continuu sau 24 in trepte pind la 350 V/0,2 A. Tensiunea din primarul 4 colectia cristal 4 Fig, 24, Schema multiplicatorului de tensiune 25 4 colectia cristal ¢ |saves |. 25, Schema redresorului cu tensiune reglabila ui transformator (fig. 25) este redresata de un grup de patru diode (montate in doud casete tip D 1011 A) si aplicati unei celule de filtraj C,, C, si Ry. Tubul electronic 6 P 36 este montat ca repetor catodic, iar pe grila de comanda i se aplied o tensiune reglabilé, astfel ineit in catod se objine o variatie de tensiune de la 10 V la 350 V. Se recomanda si nu se depiseasci curentul de 200 mA deoarece exista riseul de distrugere a tubului electronic. Transformatorul se executa pe 0 tol E+-I eu sectiunea de 12 cm? bobinind 1 600 spire cu sirmé de CuEm Q 0,35 mm (inflisurarea 1-2), 29 spire cu sirm’ CuEm Q 1,2 mm (infagurarea 3—4) $i 900 spire cu sirm& de CuEm g 0,55 mm. Montajul se va ecrana intr-o cutie metalicd confec- Jonata din tablé de aluminiu groasi de 2—3 min Fig, 26. Cutia vedresorului. 26 4 colectia cristal 4 montind pe panoul din fali un voltme stabili valoarea tensiunii, butonul potent bornele de iesire si sigurantele. Pe perefi vor prevedea fante de. aerisire (fig. 26). In montajul din figura 27 s-a previzut ¢ regulator de tensiune un tub stabilizator de 280/80 cu ajutorul c&ruia se pot obfine tensiu lizate de +70, +140, +210 si +280 80 mA. Comutarea se regleazi en ajutorul comutator 1x6 pozifii_addugindu-se si o valot 320 V_ nestabilizati. Rezisten{ele de 100 k:! montate pentru egalizarea tensiunilor pe ele tubului. Redresarea tensiunii se realizeazi cu o punte 350/110. Unele construcfii cu unul sau dou’ tuburi electro} cpitau gabarit si greutate mult mai mari cind| anexa sistemul de alimentare. Nu totdeauna avem la dispozitie un transformator, adeevat bobinat pentru tensiunile de retea, iar perturba- lille produse de cimpul magnetic de dispersie ne obliga sé udm misuri suplimentare de ecranare si dispunere a pieselor. in afar de aceasta, trebuie finut cont si de costul ridieat al unui redresor ce are ca piesii principal transformatorul de refea. Schema din fig. 28 exclude inconvenientele enumerate mai sus si este foarte indicata la alimentarea anodica a wnor construefii cum ar fi emifatoarele. Redresorul debiteaz’ o tensiune continua de 240 V, cu un curent de 700 mA. Alimentarea se face de la reteaua de curent alternativ de 220V/50 Hz. La ten- siunea de 220 V se utilizeazi puntea in intregime, urmata de un filtru. Pentru dublarea de tensiune, redresorul functioneazi in montaj dublor de tensiune, refeaua aplicindu-se intre diodele D, si D, si conden- satoarele C, si Cs. In aceasta situatie, diodele Dy 5i Ds nu funetioneaz4, fiind polarizate in sens contrar condu tiei. Condensatorul C, se monteaza izolat pe sasin prin intermediul unei rondele izolatoare. 4-colectia cristalwe 3V stv 280/80 2a] 4 colectia cristal ¢ Fig. 27. Stabilizator de tenslune cu tub stabilovolt Fig. 28, Schema redresorulu) dublor fara transformator. gov zzomnovs fous Diodele redresoare sint de tipul F407 (LP. D 226 sau echivalente. Socul de filtraj se realizeazi pe un miez de fi sectiunea de 4 cm®, eventual de la un transformatot iesire, bobinindu-se sirma CuEm @0,4 mm, Rezistenta R, protejeazai diodele impotriva fenome lor tranzitorii daunatoare si are valoarea de 10 (din sirma de nichelind). Protectia redresorului este asigurata de siguran S, (0,25 A), prin schimbarea cdreia se executa $i sehi barea de tensiune.af ‘TE DE MASURA SI CONTROL etre electronice \jele tranzistorizate sint alimentate cn tensiuni fila 24 V si curenti relativ redusi, fapt care determina i instrumentele cu care se executd masurarea ten- ilor si posede rezistente de intrare peste 100 000 V pentru a nu obfine erori in masurare. ceste rezistente interne sint specifice voltmetrelor ‘ lectronice atingind valori de peste 10 MQ. Pentru posesorii unui instrument universal de masu- ri dotat cu o scali de 50uA se poate construi un adaptor pentru mésurarea tensiunilor alternative (pind Ja 50 kHz) de 1a 50 mV 1a 500 mV. Adaptorul foloseste un amplificator operational compensat In frecventi de \ wow ary INSTRUMENT SHA, afeses lah " oN aee 30 Fig. 29. Adaptor 4 colectia cristal 4 2B 08 Fig. 30, Schema voltmetrului elect tipul uA 741 (B A 741 sau SN 72741) alimentat de doua baterii de 3 V. Semnalul de audiofrecven}a, dup ce este amplificat este detectat de o punte formati din diodele AA 116, punte care este alimentati in celilalt bra} de o tensiune continui de referinfi culeasa de pe divizorul rezistiv al rezistentelor Ry—R, si reac tanfele condensatoarelor C;—Cy. Capatul de scala este reglat cu ajutorul potentiometrului P (10 kQ). Legitura dintre adaptor si instrument se recomanda si fie cit mai scurta. Etalonarea milivoltmetrului de tensiune alternativa se face eu ajutorul unui generator standard de semnal (1 kHz) sia unui voltmetra electronic, stabilindu-se capatul de scala cu potentiometrul de 10 kQ pentru domeniul cel mai mic de misurare (50 mV). Celelalte domenii de masurare se determina prin tatonare asupra rezistentelor Ry si Ry. Un voltmetru de curent continu, echipat eu douk tranzistoare BC 108 (npn) montate in punte, este pre- zentat in fig. 30. Tensiunea de masurat de la bornele a, b este aplicata bazelor celor doud tranzistoare, ceea ce provoacd o dezechilibrare a puntii. fn aceasta situafie, apare un curent pe diagonala puntii, curent care este sesizat cu ajutorul instrumentului de 504A. Puntea este ali- mentata de la o tensiune stabilizati de 6,8 V. a 4 colectia cristal 44 colectia cristal 4 Fig. 31, Milivoltmetra de curent alternativ wa Fig, 32, Vedere de ansamblu Domeniul de masurare se alege cu ajutorul comutato rului 2x4 pozitii, corespunzitoare capetelor de seal de 1, 3, 10 si 30 V. Echilibrarea puntii se realizeazi cu potentiometrul P,(10 kQ) avind bazele tranzistoa~ relor in scurteireuit (intrerupatorul I inchis).. In figura 31 este prezentat un milivoltmetru destinat, masuriitorilor de semnale cu freeventa cuprins& intre 20 Hz si 200 000 Hz si tensiunea intre 10 mV si 100 V impartita in 9 game de misurare, Din analiza schemei electronice se constata e4 primul tranzistor MP 41 (3=100) joaci rolul unui repetor pe emitor, semnalul find aplicat simultan tranzistoarelor MP 41 (1 si 7) alimentate in serie. Din emitorul tran- zistorului 1’; semnalul este aplicat tranzistorului T, mon- tat ca un amplificator cu emitor comun si care are ca sarcin 0 punte in bratul cdreia este montat un instru- ment de 10 uA. Celdlalt braf al puntii este alimentat din emitorul tranzistorului 1’, printr-un circuit de reactie negativa. Echilibrarea puntii se realizeaz’ en potentiometrul de 160 ©, scurteireuitind bornele de intrare ale milivoltmetrului. i Tensiunea de alimentare a fost stabilizati la 6 V, alimentarea aparatului realizindu-se de lao baterie de 9 V (consumul de curent nu depaseste 7 mA). 4 colectia cristal §J Fig. 33. Detaliide fixare a pieselor circuit iimprimat soya a La intrarea milivoltmetrului s-a prevazut 0 borni, de tipul celor utilizate 1a radioreceptoarele ,Mamaia", Albatros" pentru alimentare, astfel incit baza tran- iT; este tot timpul scurteireuitati la masi. ile de masurare au fost impartite in doud grupe: grupa I 10 mV--1000 mV, grupa II 5 V=-100 V. Reglajul in cadrul fiecdrui domeniu de misurare se face cu potentiometrele semireglabile. = Montajul se executa pe o plicuta de circuit imprimat, dublu placat, fixaté cu suruburi M3 fafa de panoul frontal al aparatului. ait Carcasa este (150 x100 X75) confectionata din tabli de aluminiu groast de 1 mm si este prevazuta cu doud capace laterale, ) Miasuratorile se efectueazi cu ajutorul unui cablu blindat. — cablu mierofonic. fi Un alt voltmetrn electronic este prezentat in fig. 34, indicat pentru masurari de tensiuni continue si alter- native de joasi sau inalt& freeventa. Gamele de mi- suri sint 1, 3, 10, 30, 100 si 300 V pentru curent, continuu si numai pin% Ia 100 V pentru curent alter- nativ eu freevenfe ce mu depasese 100 MHz. Comutatorul K, alege tipul semnalului de miisurat 34 astfel: pe pozifia 1 tensiuni continue; pe pozitia 2 ten 4 colectia cristal § siuni din gama freevenjei audio de radiofreeventi, Comutatorul K alege gama de misuri, Sistemul electronic este format dintr-un cator diferential cu dowd tranzistoare BC 107 sau intre emitoare avind cuplat un instrument indic sensibilitatea cuprinsa intre 50 si 100 uA. Alimer in acest caz, se face de la o baterie de 4,5 V. Di utilizeaz& un instrument indicator mai putin se tensiunea de alimentare poate fi ridicata la 9 V, Cu ajutorul potentiometrului de 3 kQ montat serie cu instrumentul, se regleaz sensibilitatea ins! mentului, respectiv capatul de seal —indicafia maxi Cu ajutorul potentiometrutui de 500 Q, care se manda s& fie bobinat, se regleazi punctul de zer instrumentului. (Acest reglaj se face ori de cite punind comutatorul K; pe pozitia 4, acul instrumentuli nu_indic& pozitia zero). ‘Tensiuni alternative mai mari de 100 V nu pot fi ma- surate deoarece diodele detectoare nu pot Iucra la tensiuni- mari. Rezistentele aditionale trebuie si fie selectionate sau daci dorim coincidente perfecte pe toate scalele de misurd, respectiv si avem o singura gradare, atunci se pot monta, in serie eu rezistentele, cite un potentiometrn semireglabil cu valoarea de 10% din rezistenta aditionala. Etalonarea instrumentului se face, fie utilizind surse de tensiune etalon, fie prin comparafie cu alt voltmetra electronic. Voltmetrul electronic din figura 35 este previzut eu doua tranzistoare cu siliciu, intr-un montaj diferenfial. Trahzistoarele cu siliciu, care au curenti reziduali foarte mici si o foarte bund stabilitate termicd, fac ca performantele sa fie foarte ridicate, Se vor folosi dowd tranzistoare cu siliciu de tip BC 108 sau echivalente. In plus, montajul find diferential, face ca sistemul si fie practic, insensibil la variatiile tensiunii de alimen- tare. Experienfa a dovedit ci atunci cind tensiunea de alimentare variazi cu +25%, eroarea de misuri nu 35 pe poziia 4 colectia cristal 4Fig. 34. Schema voltmetrului electronic Fig. 35. Schema de principiu a voltmetrului electronic depaseste +2,5%. Cu acest montaj se pot misura tensiuni continue pe 4 scari de sensibilitate: 1, 2, 5, 10 si 25 V. Alegerea scirilor se face cu com tatorul cu 3 sectiuni K, ficeare sectiune avind 4 pozitii, Ca instrument de masuri se poate folosi un microam- permetru de 100—600 wA. Pentru etalonare, se aplica la intrare tensiuni cunoscute, corespunzatoare ficedrei scari (pentru fiecare sear — 2 — 3 tensiuni) si se regleazi potentiometrele P;—P,, stiind cA scala este liniard. Potentiometrele P; —P, sint toate egale si au valoarea far * cpa Smal b Fig. 36. Punte detectoare 37 4 colectia cristal 45 kQ. Ry este potentiometrul de adus la zero. ajul se va alimenta la tensiunea de 9 V, deci de la ferii plate de 4,5 V fiecare. Montind la intrare 0 de redresare (detectoare D 2 E, D 2 B, EFD 108 a in figura 36, se pot masura si tensiuni alternative ecventi maxima de cirea 50 kHz. (ficindu-se eta- irea respectiva), Montajul este simplu de realizat, lativ icftin si foarte robust. Impedanja mare de intrare — peste 0,5 MQ. — reco- panda instrumentul deseris mai sus in special pentru fisuratori in montajele ce folosese tranzistoare. eneratoare de audiofreeventa - Reglarea, depanarea sau verificarea amplificatoarelor de audiofrecventa, implica utilizarea unor generatoare ~ cu semnal adecvat. Inacest sens, constructorilor amatori le sint prezentate, in acest capitol, schemele si descrierea unor generatoare AF, Astfel, cel din figura 37 este usor de realizat si genereazi un semnal de buna calitate. Pentru o anume simplificare s-a prevazut impirfirea semnalului in patru subgame si anume 20—200 Hz, 200 —2 000 Hz, 2—20 kHz si 20—200 kHz (deci toate in raportul 1:10), alegerea subgamei dorite facindu-se din comutatorul dublu K. Reglajul fin al freeven{ei intr-o subgami se face din potentiometrul dublu pe ax de 2x10 kQ, Liniaritatea amplitudinii semnalului sinusoidal se realizeazi cu un termistor Th montat in emitorul tranzistorului Ty. Rezistenta acestui termistor la tem- peratura de 25°C este de 1500—2000 Q, Tranzistorul T, este de tip OC 45 sau EFT 317. Tranzistorul T, este de tip npn si pot fi folosite OC 140, MP 111 sau similare. Celelalte doua tranzistoare folosite ca amplificatoare sint de tip pnp, din care T; este OC 41, MP 39 sau EFT 319, iar T, este OC 71, MP 42 sau EFT 31 Dupa ce montajul a fost executat pe circuit imprimat 38 sau pe circuit conventional, iesirea se eupleazi pe pozi- 4 colectia cristal 4 k Fig. 37. Generator de audiofrecvent fia 1, iar la iegire se monteaz’ un voltmetru electronic, Se roteste potenfiometrul din emitorul tranzistorului pentru semnal maxim, apoi se regleazi potentiometrul de 100 Q din emitorul tranzistorului 7, pin’ ce volt- metrul electronic va avea indieatia 1 V. Potentiometrul de 100 Q se Iasi in aceasta pozitie, apoi nivelul la iesire intre valoarea 0 si 1 V se regleazi din potentio- metrul de 1 kQ, montat in emitorul tranzistorului T,. Acestpotentiometru are axul prevazut cu buton. Pe butonul potentiometrului se fixeazi un ac indicator, iar pe panoul frontal se tree repere cu valori ale nive- lului de iesire masurate in puncte discrete cu volt- metrul electronic. Tesirea din generator are un atenuator la care nivelul semnalului este pe pozifia 1 in raportul 1s, pe pozitia 2 in raportul 1:10, iar pe pozitia 3 in raportul 1:100, Neuniformitatea semnalului in banda 20 Hz~50 kHz este de 0,5%, iar in rest de 1%. Alimentarea’se face de la o sursi de 9 V. Generatorul reprezentat in figura 38 poate fi folosit la controlul si reglajul amplificatoarelor AF, al magne- tofoanelor si, in general, al tuturor ansamblurilor clectronice ce au amplificatoare cu freeventi pin la 200 kHz. 9 4 colectia cristal 4Ri6-s0K 0 sU0pF DS-07 Fig. 38. Schema generatorului de semnale sinusoidale Cu acest generator se acoperf banda cuprinsa intre 20 Hz si 200 kHz in patru subgame eu raportul 1/10. Reglajul freeventei intr-o subgama se face cu poten- jometrul dublu R,;—R,, iar sehimbarea dintr-o gama in alta se face prin comutarea condensatoarelor. colectia cristal ¢ Tensiunea de iesire este euprins’ intre 0 si regleazi din potentiometrul. Ryo. Cind potentiometrul Rey este la maximum, de iesire se poate regla in 6 trepte din atenuator, minim astfel objinut fiind de 50 uV. ’ Tensiunea de iesire se masoara la iesirea tran rului 7, cu un instrument de 100 pA pe dowd 1 V si 10 V. Rezistenta de iesire a generatorului es 91 Q, nivelul semnalului are o abatere de +1 dB toate gamele de frecvente, iar distorsiunile nu depi 0,8%. Generatorul propriu-zis este format din doud et cu reactie pozitiva selectiva prin punte Wien. Pentru stabilizarea amplitudinii oscilatiilor s-a reew Ja 0 contrareactie, de la iesire, la emitoral Ini Ty pri Cy termistorul Ry si rezistenta Rie. Gondensatoarele din puntea Wien (C,—C,) trebuie sii fie cu o tolerant de maximum 2%. Tranzistoarele T; si T sint de acelasi tip AF 121 sau echivalente. Important este ca aceste tranzistoare si aiba un factor de amplificare euprins intre 60 si 120. ‘Tranzistorul T; trebuie si suporte o putere disipata de 1 W, s& aibio frecven}a de tranzitie de 30 MHz si un factor de amplificare de cel putin 35 la freeventa de 1 kHz pentru [,—500 mA. Acest tranzistor se va monta cu radiator de 200-300 cm? si poate fi de tipul 2 N 3021 sau 2.N 3024. Bineinteles ca se pot monta si alte tipuri de tranzis- toare, dar calitijile generatorului pot si difere fata de rezultatele care ar fi obtinute cu piesele mentionate in_ schema. In redresor (D,—D,:), se pot utiliza patru diode de tip EFR 136, iar diodele pentru detectorul instrumentului sint de tip OA 85 sau AA 117 (D,—D,). Pentru stabilizarea tensiunii de alimentare se vor utiliza diode Zener de 30 mW, cu un curent de stabilizare de 25—30 mA si tensiune nominala de 10—12 V, mon- tindu-se trei diode in serie, respectiv trei diode DZ 311. ‘Termistorul folosit este de tip B8—320—03 P/150 k. Cei ce nu posed’ un termistor, pot utiliza o rezistenta 4 colectia cristalnivelul semnalului la iesi va mai IF nivelul semnalulu Ja ese nu s0-va mai men- ansformatorul de refea este fieut pe un miez de . In primar, pentru 120 V se vor bobina 1 600 © 0,2 mm, iar pentru tensiunea de 220 V se vor a ined 1 200 spire din sirma CuEm, 0,15 mm. cundar, se vor bobina 470 spire din sirmi CuEm 0,4 mm, Montarea generatorului se va face pe un uit imprimat sau pe o bucat& de textolit pe care au prins capse si se va avea in vedere ca transforma- orul de refea si fie eit mai departe posibil si bine ecranat Wi de partea electronica propriu-zisd. Dup& ce montajul a fost executat, iar pe panoul ontal al aparatului (Intregul montaj se introduce futr-o cutie metalicd) au fost fixate axele potentiometre- lor, comutatoarelor, borna de iesire si instrumental de’ miisur’, se incepe reglajul generatorului. 4m primul rind se deaipeste rristenta, Ry misoara la bornele con: i Cap-0 tens copes densatorului Cyp-o tensiune Aplicim apoi la intrarea tranzistorului 7 (la lai Rg) tn seminal slausoidal dela alt generato cn tieel de 5 V,,, voltmetrul de iesire find pe scala de 10 V, si vom controla iesirea (emitor 13) cu un osciloscop. Se va modifica valoarea lui Re, pin& ce pe osciloscop va apirea un semnal fara distorsiuni, iar curentul pe emitor al Iui T, este euprins intre 70 si 100 mA. Accasta observatie se va face pentru 50, 400, 1 000 si 10 000 Hz. Reglajul etajului de iesire fiind terminat, se cupleazd Ry, avind de data aceasta oscilafii in propriul generator (TysiT,). Se controleazi cu osciloscopul oscilatille pro- prii in citeva game (atenuatorul se fine pe pozitia l). Se regleaz Ryy, Ryy $1 Rig incit si obtinem amplitudine maxima si forma de unda perfect sinusoidalA la iesire. Comutind apoi pe diverse game, se controleazi’ cu oseiloscopul daca forma sinusoidal a semnalului se men- fine; in caz contrar, se reface reglajul din Rig, Ras si Ry Daci nivelul are variatii instantanee, se vor reduce capacitatile parazite ale montajului sau se va sunta 42 Ry cu un condensator de 20-100 FP. 4 colectia cristal ¢ In continuare, se face etalonarea instrument masura. Pentru aceasta, se deconecteaza cursor tentiometrului sy de la condensatorul Cys, se conect la intrarea lui T, un generator auxiliar gi la iesire (e T,) se conecteazii un osciloscop si un voltmetru tronic. Se regleazi nivelul de intrare pind ce la vom avea 5 V si se regleazi Ry, astfel ca acul instrum tului si indice jumitatea scalei, deci 5 diviziuni, Se repet aceeasi operatie pentru sensibilitatea 1 gi se ajusteazd Ry pind ce acul instrumentului indi 10 diviziuni (capat de seal’). ‘ ‘Menfinindu-se nivelul constant la intrare, se variazi freeventa si se observa daei instrumentul propriu nu are variatiile indicafiei mai mari de 2%. Etalonarea scalei in freevenfa se poate face prin” metoda figurilor Lissajous. Pentru aceasta, 1a oscilo- scop, pe intrarea deflexiei pe vertical’, se conecteazd ” iesirea generatorului construit, iar la deflexia pe ori- zontal se conecteazi un generator etalon. Egalitatea frecventei celor dou generatoare se traduce prin apa- rifia pe ecranul oseiloscopului a unui cere sau a unei elipse. Etalonarea se tneepe cu freevenfele joase, adicd S, in pozitia 1, gama acoperita fiind intre 20 si 200 Hz. Se fixeaz& pe scali gradatia pentru 20 Hz si pentru 200 Hz, apoi reperele din interiorul gamei. Comutam S, pe gama 2 si verificim daca corespund gradafiile scalei, fnmultind, bineinfeles, cu 10, Daca gradafiile nu_cores- pund, pentru a mari freeventa se vor miesora valorile con- densatoarelor din gama, iar pentru a micsora frecventa se vor mari valorile condensatoarelor. In orice caz, valorile condensatoarelor din aceeasi gama trebuie s& fie cit mai apropiate cu putinta. Ope- ratia de etalonare urmeazi aceeasi manieri. ‘Dac& in generator, pentru T, si T, se vor utiliza tranzistoare cu freeventa de tranzitie ridicata (de exem- plu, AF 121-AF 179), se poate monta o a cincea gami cuprinsi Intre 200 kHz si 2 MHz. Pentru aceleasi potentiometre, condensatoarele din aceasté noui gami vor avea valoarea de 50 pF. Este recomandabil si se 43 # colectia cristal 4un condensator fix de 30 pF siun trimer de 10— deoarece in felul acesta reglajul va fi foarte exact. ratoare de radiofreeveni rte multi constructor amatori realizeazi_montaje adioreceptoare sau emifitoare careau in componenta etaje ce lucreazi in domeniul radiofrecventelor. _Reglarea acestor etaje se poate face cu surse de semnal ecifice respectiv cu generatoare de semnal de radio+ ecvent, Montajul din fig. 39 cuprinde un generator RF cu ranzistorul T;, care este un oscilator in 3 puncte de tip Colpitts cu baza la masi. Circuitul acordat este format din una dintre bobinele Lo, La, Le Dy sau Ly si condensatoarele C;, C3, Cy. Condensatorul variabil C, foloseste la reglajul fin al freeventei. Bobinele Ly, La. Ly, Ly $i Lyg se realizeaza pe carcase din material plastic sau carton. Pe aceeasi carcasa se vor bobina Eq.cu bobina de cuplaj Ly; Ly cu La; Ly cu Lg Ly cu Ly $i Ly cuL,. Bobinele L.(L,), L4(Ls) si (La(Ls) se bobineaza pe carease cu diametrul de 6 mm, iar bobinele L,(L4) si Lio(Ly) pe carease eu diametrul de 12 mm. Bobina Ly are dou sectiuni eu 200 de spire fiecare. Intre cele doua sectiuni ale lui Ly se introduce bobina L, (150 de spire). Ficcare sectiune are Litimea de 2 mm, iar distanfa intre sectiuni este 1 mm. Sirma de bobinaj folosita este CuEmG 0,1 mm. Bobina L, are 85 de spire, iar Ls—30 spire din sirmi CuEmg 0,1 mm, Bobina Ly are 55 de spire, iar L,—15 spire din sirmi CuEm izolatt cu matase 0,18 mm. Lajimea bobinei L, este de 5 mm, iar a lui L, de 2 mm, Bobina L, are 30 de spire, L,~7 spire, Ly—20 de spire, L, —6 spire, toate din sirmi CuEm 0,25 mm pe carcase cu diametrul 12 mm. Acest generator lucreazai intre 0,415 si 11 MHz pe 5 subgame: 0,415—0,63 MHz; 1,6—-2,6 Miz; 2,642 MHz; 4,3—6,9 MHz; 64—11 MHz. Acordul se face cu un condensator variabil C, cu valoarea de 44 5-100 pF, Generatorul éste modulat in amplitudine cu # colectia cristal 4 de radiofrecventa Fig, 39, Schema generatoruldiodei D din generatorul de audiofreeventa istoarele T; si T,). Generatorul AF este de cu reactie pozitiva prin cuadripolul in T podit, din R,, Cs, C, si Ry. Acest generator lucreazit pe ita de 1,6 kHz dar daci R, este o rezistenta atunci freeventa sa se poate modifica, Nivelul Jului RF se poate regla din potentiometrul P, eu a de 2 kQ, iar nivelul AF din potentiometrul le 10 k®. Tesirea AF are si un atenuator calibrat. rupitorul J; pune in functiune generatorul RF, rupatorul J, pune in functiune generatorul AF. msiunea de alimentare este de 7—9 V. Tranzistorul T, de tip EFT 317, P 403, AF 115, AF 116, AF 125, 126 ete., iar T's, Ty de tip EFT 352, EFT 353, MP 40, 70, OC 71, OC 602, OC 603. Comutatorul K, are loud sectiuni cu 5 rinduri de contacte. Dioda D este le tip EFD 108. Calibrarea sealei generatorului RF se face prin com- paratie cu un instrument similar. Generator de bare TV Amatorilor care se ocupA eu verilicarea televizoarelor le prezentam tn fig. 40 un generator de bare TV ori- zontale si verticale, aparat care se dovedeste deosebit de util. In esenta, generatorul de bare se compune din- tr-un oseilator de inalta frecventa, modulat in ampli- tudine de doua generatoare de semnal dreptunghiular, de freevente diferite, care dau imaginile corespunzi- toare de bare orizontale si verticale. Generatoarele de semnale dreptunghiulare stint re- prezentate de doud cireuite basculante astabile. Fiecare generator are cite dou tranzistoare din seria BC 107, BC 108, BC 109 sau BF 214, BF 215 care, impreuna cu piesele aferente, impun frecventa semna- “ Jului generat. Astfel, astabilul construit cu tranzistoa- rele Ty si T) genereaza semnal pentru bare orizontale, iar astabilul construit cu T, si Ty genereazi semnal 46 pentru bare verticale. 4 colectia cristal 4 Fig. 40. Schema generatorului de bare TV Bobina L din generatorul de radiofreeventa are 7 spire din sirmi de CuEm Z 0,8 mm, bobinate cu pas de 0,5 mm. Bobinajul se face fara careas’, diametrul inte- rior al bobinei fiind 6 mm. : In etajul oscilator RF se planteazd un tranzistor T,, tip BF 181, BF 183, BF 200. : ‘Acordul pe fiecare canal TV se face din condensa- torul C, care poate fi un trimer cu dielectric ceramic sau aer. Multivibrator pentru depanare Construit cu doua tranzistoare EFT 317 sau EFT 319 si alimentat cu numai 3 V, multivibratorul genereazi 0 4 colectia cristal 47eFrsi7 fi dreptunghiulard cu freevenfa de-bazi in jur de Hz. Unda dreptunghiulara este foarte bogata in ‘nici, deci cuprinde atit. speetrul audio cit si spec- I radiofreeventa. Acest atribut recomanda montajul depanarea aparatelor de radio si TV. Dupa cum se observa, la intrarea de audiofreeventa se cupleazi condensatorul de 2,2 nF care permite tre~ cerea frecventelor mai joase (chiar fundamentala de 1000 Hz). Pentru verificarea unui amplificator de radiofrecventa, multivibratorul se cupleazi prin con- densatorul de 5 pF. Fiind de gabarit foarte mic, acest auxiliar al depanarii, impreun& cu sursa de alimentare, poate fi montat intr-o cutie de plastic din care ies cele dou borne de semnal. Freeventmetre Generatoarele de audiofreeventi emit semnale sinu- soidale, dreptunghiulare, trapezoidale sau in dinti de fierastrau care apoi sint aplicate circuitelor electronice. Exist ins situafii in care trebuie misurata freeventa semnalului emis de un generator, misuritoare ce se poate face cu ajutorul unor freeventmetre pentru semna- lele de audiofrecventa sau a unor undametre cu absorb- fie, in cazul semnalelor de radiofreeventa. Freevent- metrele pentru masurarea semnalului de audiofreevent.i. 48 se bazeazi pe relafia ce existd intre reactanja ca- 4 colectia cristal 4 2 ¢ £ é g o = 5 2 a = = cu doua tranzistoarefi si intensitatea curentului, in sensul ca pri ondensator de o anumiti capacitate poate trece nt mai mare la o frecventa ridicata si un curent ic la 0 frecventi sedzuta. 1 emnalul de audiofreeventa (fig. 42), aplicat pe baza wistorului T, (MP 39), cu factorul de amplificare }0, este amplificat, iar in colectorul tranzistorului ‘te limitat, avind aspectul unui semnal dreptunghiu- Semnalul trece printr-unul din condensatoarele C,—C, si dup ce este detectat este aplicat unui strument de 80-100 wA (instrumentul de mésura ilizat la aparatul T 20). Valorile condensatoarelor sint alese astfel incit eu aju- orul aparatului si poati fi acoperit o gama de freevente ‘de la 20 Hz la 45 kHz, conform tabelului din fig. 42. Tensiunea de alimentare este stabilizata la 6 V cu 0 diodi DZ 306. Deoarece consumul aparatulut este | de 6 mA, s-a utilizat ca surs& de alimentare o baterie de 9 V. Montajul se va executa pe o placuta cu circuit imprimat, iar aparatul se realizeazi intr-o cutie de tabla de aluminiu groas& de 1 mm (180 x100 x100 mm). Dupi definitivarea aparatului, se trece la etalonarea | instrumentului folosind un generator etalon de semnale sinusoidale. Se vopseste cadranul aparatului eu vopsea albé (pe bazi de nitrolac) si se traseaza diviziunile cu 0 penita ROTRING (0,2). Similar constructiei anterioare este si freeventmetrul (fig. 43) in a cdrui componenta intra un circuit integrat de tipul SN 7400 (NAND), circuit a iesirea caruia se objin semnale dreptunghiulare care sint aplicate unui amplificator. In colectorul tranzistorului BC 178 este un miliampermetru a cArui seal’, de asemenea, va trebui si o gradim in Hz. Domeniile de masurare se aleg cu un comutator de 2x4 pozifii, pentru fiecare gama de frecvente realizindu-se un reglaj al capatului de scali cu ajutorul poteniometrelor semireglabile. ‘Tensiunea de alimentare este stabilizata cu 0 dioda PL 5V1Z, tensiune care este impusi de utilizarea cir~ 50 cuitului integrat, Fig, 43. Schema de principiu al freeventmetrului cu cireui 4 colectia cristal 4constructie destul de simpli si usor de realizat, id piese curente, aparatul din fig. 44 acopera cuprinsi intre 5 Hz si 300 Hz in 5 subgame: Hz; 10300 Hz; 100 Hz—3 kHz; 1 kHz —30 kHz; Hz—300 kHz. » eventmetrul are un amplificator RC echipat cu istorul T; (BC 109), urmeaz&é apoi un trigger — si T;), dup’ care un etaj monostabil (7, si 1). mele etaje sint echipate cu tranzistorul BC 108, Jaci se aplic’ la intrare un semnal de misura, dupa este amplificat de T',, se transmite triggerului prin mdensatorul C, (grup de dou’ condensatoare). ‘Triggerul transforma fiecare perioad’ a semnalului intr-un impuls dreptunghiular eu aceeasi freeventa, care este in continuare aplicat circuitului diferential CR, obfinindu-se la bornele rezistentei R impulsuri pozitive si negative. La baza tranzistorului 7, datorita diodei serie EFD 108, ajung numai impulsurile pozitive, pro- Vocind bascularea monostabilului. Tensiunea continua care se obfine la bornele condensatoarelor montate in colectorul lui T, este cu atit mai mare eu cit freeventa de basculare este mai ridicata. Cele sase potentiometre, montate in serie cu baza lui 7, permit etalonarea instrumentului pe fiecare subgama in parte. Pentru a asigura o functionare perfecté a multi- vibratorului, tensiunea de polarizare este stabilizata cu_o diodi Zener DZ 306. Polarizarea bazei tranzistorului 1, se face din poten- tiometrul P,, valoarea tensiunii pe bazi avind 5.V. Scala instrumentului indicator se gradeazi direct in unititi de frecventa pe fiecare subgam’. Etalonarea incepe prin aplicarea la intrare a unei freevente etalon dintr-un generator. Buna functionare a instrumentului necesita la intrare un semnal al cirui nivel trebuie si fie cuprins intre 35 mV si 10 V. De exemplu, de la infasurarea de filament a unui transformator se pot aplica sempale pentru masurarea, 52 Irecventei retelei electrice, ¢ colectia cristal 4 Fig. 44, Freevenjmetru cu trigger Fig. 45. Undametru cu absorbtie $ colectia cristal 4marea pe fiecare subgami se regleazi din poten- il de 10 k® aferent subgamei respective. mentarea cu energie a instrumentului se face de ou’ baterii de 4,5 V legate in serie, consumul de find de ordinul a 30 mA. ipsa unui instrument de masurd, inductanta din etorul T, se poate realiza pe o carcasi cu miez pe se bobineaz’i 6—8 spire din sirmi CuEm 0,2 mm. Gea de-a doua categorie de freeventmetre o reprezinta Jametrele cu absorbtie (fig. 45). Circuitul oseilant (25 pF +40 pF) are o freevent& de rezonanta aleasa p jur de 27 MHz, cireuit care asezat in apropierea anti oscilator a cdrui freeven{ este tot in jur de 27 MHz, soarbe energia radiata care conduce la cresterea ten- juni de polarizare a barei tranzistorului BF 180. In aceasti situatie, dioda luminiscenté (LED) va lumina | puternic, indicind o egalitate intre freeventa semna- sf lului emis si freeven{a circuitului LC al undametrului Bobina se va executa din sirma CuAg @ 1 mm siare sase spire bobinate in ,,aer* pe un diametra de 12 mm. In cazul in care nu se poate folosi o dioda LED, se aplic varianta a doua in care elementul indicator este un bec electric de 3,8 V/70 mA. Sensibilitatea montajului se regleazi cu potentio- metrul de 250 k. Butonul condensatorului variabil de 40 pF se gradeaza in prealabil dupa un generator standard. Determinarea freeven{ei unui circuit const& in apro- pierea bobinei L de circuitul respectiv si rotirea buto- nului condensatorului variabil pind se obtine o lumi- nozitate maxima a diodei LED. Grid-dip-metru Din seria instrumentelor mult utilizate, ce sint comode in manipulare dar, in acelasi timp, sint mai pujin precise, se numér& si cel cunoscut sub denumirea de grid-dip-metru. Instrumentul, care are in componentasa un voltmetru electronic si un etaj generator RF, se utilizeaz astfel: colectia cristal Cind dorim si determinim freeventa de rezonant a unui cireuit oscilant oarecare, modificdim freeventa osei latorului pind cind indicatia voltmetrului electronic v fi minima. Evident, bobina L a grid-dip-metrului v fi alaturati de circuitul ce urmeaza a fi masurat. Indi: catia minim& se datoreazi absorbjiei _circuitului pasiv. Determinarea frecvenfei generate de un circuit se face eu oscilatorul local oprit, iar prin rotirea conden satorului variabil, la rezonan{%, indicafia voltmetrului electronic va fi maxim’ (K, desficut). In schema din fig. 47, tranzistorul T, este de tip AF 139, OC 171 sau EFT 317, in montaj Colpitts. ‘Tranzistorul T, este de tip EFT 353 sau echivalent. Se observa cA pentru fiecare gam’, odat cu bobina L, se comuta si rezistenta R. De aceea, in soclul bobinei va fi montati si aceast% rezisten{’. Carcasele bobinelor se vor face din tub pve cu diametrul de 12 mm. In gama 3—5 MHz se vor bobina 72 de spire din sirm& CuEm g 0,2. Rezistenta R are valoarea de 39 kQ. Pentru 5—10 MHz se vor bobina 43 spire 0,3 mm si rezistenfa R avind 4,7 kQ. In gama 17—30 MHz se bobineaz& 7 spire Z 0,8 mm, R avind tot 4,7 kQ. In gama 28 40 MHz se bobineazi 3 spire @ 0,8 mm rezis- tenta R avind 10 kQ, Pentru toate aceste game bobi- najul este spird ling’ spird. Pentru gama 35—90 MHz se vor bobina 2 spire G1 mm sirma de cupru argintat, cu distanfa de 1,5 mm intre spire. 55 4 colectia cristal 4