'ru

Editor: Claudiu PoPescu Doroth6e Koechlin de Bizemont

Coperta: Andrei Gama4
Tehnoredactare: Florenta Sava
Corecturd: Duqa Udrea
EDGAR CAYCE:
Cayce: La m6moire spirituelle de la matidre
Titlul original: Edgar
Copynght @ Editions du Rocher, 2004 MEMORIA
Copynght @ 2016 Editura Livingstone pentru edilia in limba romdni SPIRITUALA
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom0niei
A MATERIEI
KOECHLIN DE BIZEMONT, DOROTHfE Traducere de Nicolae Constantinescu
Edgar Cayce - memoria spirltualtr a materiei / Doroth6e Koechlin
de Biiemont ; tad.:Nicolae Constantinescu. - Pantelimon : Livingstone,
2016
Conline bibliografie
ISBN 978-60 6-8545 -20-2

I. Constantinescu, Nicolae (trad.)

159.961(73) Cayce,E.
929 Cayce,E

Distribuit de SC Multicart Com

Tel.:0733.940.772
www.iuppy.ro
www. edituralivingstone'ro
comenzi@edituralivingstone. ro
www. facebook.com/editura. livingstone

ISBN 978-60 6-8545 -20-2

-{Z-
LrvrrucsroNE
Bucuresti -2016
1945 3 ianuarie - Edgar Cayce moare la virsta de 67 de ani. CUPRINS
1 aprilie, Gertrude Evans Cayce moare la vAirsta de 65 de
ani.

293
 Fotografia transcendentali nu dateazL de a2i....................................89
Aerul plstreaz[ amprenta imaginilor
qi sunetelor disp[rute...... ........................90
Teoria c6'mpurilor: obiceiurile sunt in aer! ........................................93
Paleoc1imatele..................... .....................96
Schimbirile aerului depind de modul nostru
de a privi Soarele .............;98
V. Reminiscen[ele focului .........................103
Cerul este o foarte veche fotografie de familie .........104

Big Bang-ul, roman sau realitate?. .......108

Memoria focului.......... ..........................111
De la vlpaia iniliali la punctul Omega .....................113
,,Stind noaptea, inainte de culcare. . .' ........................1 19
Ochii focului ne privesc..... ...................121
Focul reve1ator................... ....................t23

Partea a doua
AMINTIRILE LUMII YII................ .,.......127
VI. De la particuli la ce1u1i......... .............127
Lungul marg al lumii vii .......................127
Memoria genetici........ ..........................132
Creatorul tuturor lucrurilor vlzute gi nevizute ..............................137
Celula memoreazdin mod inteligent instruc}iunile.......................140
Moleculele noastre iqi amintesc de copillria lor?................ ............142
VII. Mentalul regnului vegetaI..,........... .........................145
Plantele ne asculti 9i ne vorbesc .,........146
Soldatul uitat in jungld ................,... .....147
Viala secreti a pl4gtelor .......................150
Memoria vegetal[.............. ............".......153
VIII. Fidelitatea animaIelor..........,...... ..........................;157
Sufletul animalelor... ......157
Programul lor genetic explici de ce pitigoii
albagtri qtiu si-gi foloseasci ciocul
ca s[ deschidl capsulele sticlelor? .......160
Fortele vie!ii............. ..,....163
Niciun cAine nu seam[ni cu altul .........................,,.,.167

Fidelitatea, rodul amintirii.................... ............,.......,,170

Amintirea celorlalte planete........................r........ .....,.171

295
294
 CALATORIE ITV UNUORIE

f,xistd cuvinte-aisberg. VArful lor strilucegte la suprafald, ln-

Dcoronind o masi submarini gigantici. GAndirea colectivl
a unei epoci lgi semnaleazd,astfelprezenfa la orizontprin cAteva cu-
vinte care au o incirclturi emofionali enormi. De exemplu, cuvdn-
tul ,,memorie". Iati-l plutind in derivi spre latitudinile noastre joase.
Prima dati c6nd mi-a fost semnalat, era in perioada copillriei com-
puterelor. Am auzit atunci povestea unui informatician care igi in-
stalase computerul IBM intr-un subsol frecventat de o familie de
goareciNew Age, in mod fr1ig infometafi (sunt wemuri grele pentru
micii rozitori!). Unul dintre ei intrase in computer, luindu-l drept
dulipior pentru alimente. (Ce chestii apetisante pot si punl japo-
nezii in circuitele integrate? Plastic cu gust de gumi de mestecat?)
$i, cAnd informaticianul a dorit s[ porneasci aparatul, a fost surprins
de un chiliit de durere, urmat de un fum negru: goarecele murise
electrocutat in pdntecele monstrului din care ronfi{se o parte. Bietul
de el,mincase,,memoria" computerului!
Mai tdrziu, Denise Desjardins a publicat Memoria vielilor an-
terioarel, carte excelenti, deveniti, pe drept cuvAnt, una clasici.
Apoi au apdrut - ca si citez doar citeva - Memoria cedrilot2
de |acqueline Massabki, Memoria lucrnrilof de ]ean Prieur, Me-
moria Uniyersuluia de Rupert Sheldrake, prima dintre toate aceste
clrfi despre memorie fiind celebra Materie Si memorie de Henri
Bergson - o lucrare clasici asupra cireia vom reveni.

L Ed. La Table Ronde (n.a.)

2. Ed. Robert Laffont (n.a.)
3. Ed. Arista (n.a.)
4. Ed. du Rocher (n.a.)

Memoria spirituald a materiei 7

 S-a iscat o adevirati pasiune pentru ,,Memoria apei", teza doc-
torului Benveniste (despre care voi vorbi mai departe); in sfArgit,
in France-Soir din 30 aprilie 1992 apirea un articol (urmat de
multe altele) despre un subiect dureros, taberele de concentrare,
intitulat Memoria tatuajelor... De ce aceasti pasiune subiti pentru
,,improspitarea" memoriei? Ce motiva avalanga de emisiuni, de
cIrfi, de ziare, de filme istorice (dintre care unele pornobiblice,
care constituie o subcategorie deosebit de apreciati...)? Firi a mai
pune la socoteali acele ,,fiesta" monstruoase pentru ,,comemora-
rea" unor evenimente pe care mulli la vremea lor ar fi preferat si
le uite (precum Revolufia din 1789 gi descoperirea Americii). Ce
frustrare profundl se ascunde in spatele acestei mode a,,memo-
riei"? Simfim oare lipsa trecutului? Este sigur ci renegarea lui
aduce mari suferinfe, de care nu devenim congtienli imediat.
Indivizii, ca gi popoarele, nu suportl si li se fure trecutul - atdt
individual, cdt gi colectiv: astfel se explici succesul unor reconsti-
tuiri istorice precum satul galic de la,,Arch6odrome",lingi Dijon,
sau superbele spectacole de sunet 9i luminl create aproape peste
tot in Fran{a in urmi cu cdLteva decenii qi apoi peste tot in lume.
in Statele Unite am vizitat,la sud de Washington, origelul Wil-
liamsburg, mai curAnd un sat, cu citeva case in jurul unui,,castel";
acest ansamblu relativ modest din secolul al XVIII-lea a fost res-
taurat cu pricepere qi afec[iune. Yizita este agrementati cu parude
ale costumelor de epocd, precum parada unui regiment din timpul
lui La FayStte, iar vinzitoarele din prlvilii sunt imbricate stil Pil-
grims Fathet cu fustelungi gi p[ldrioare de danteli. Succesul este
enorm, lumea vine de foarte departe si viziteze Williamsburgul:
dovadi a nostalgiei acute dupi un trecut respins, exclus din tristul
univers al periferiilor.
Cei care iqi las[ patrimoniul arhitectural si se ruineze perrnit
si se distrug[ memoria propriului trecut. Pe m[suri ce acceptim
masiv ceea ce s-a convenit sd se numeascd American Way of Lfe
("p6ine gi jocuri", o traducere mai adevirati fiind: MacDonald gi
Disneyland!), oamenii cred cu adevirat c[ e urgent ca totul si se
vAnd[ la solduri. S[-[i betonez cisufele din Nognet, si-!i fac si
Dorothde Koechlin de Bizemont
dispar[ vechea pldure galic[ - pentru ci nu aduce nici un bdnuf -,
si-!i urbanizez regedinla asta particulari care sti si cadd gi s[-1i
fac din ea un supermarket, qi s5-fi inec totul intr-o jungli de betonr
pe fond de pubele!
Demolim astfel sufletul poporului nostru, identitatea noastri
culturali. E nevoie s[ vinl chiar americanii, precum Friends of Les
Vieilles Maisons frangaises, ca si ne atragd aten{ia asupra inesti-
mabilei valori culturale a acestor comori. Pentru c5 au mers mai
departe decAt noi in respingerea trecutului, mulli dintre ei au de-
venit congtienfi de alienarea la care ducea o astfel de acfiune. $i
sunt deseori mai lucizi decit noi in aceasti privinli. Ayivbzut Bag-
dad Cafd? Povestea se deruleazi intr-un decor de barici improvi-
zate, scAnduri prost imbinate, stilpi electrici indoifi, care lgi lasi
firele si atirne in peisaj, intr-un desinghidos din plastic unsuros
in culori agresive... Oamenii se sfhrqesc acolo asfixiafi de urdfenia
ambianti. Acest film remarcabil denunfi modelul de ,,urbanisrn"
american pe care turigtii se feresc si-l ,,vadd," cAnd petrec o luni
de vacan{i dincolo de Atlantic.
La Bile, in Elvefia, cr ocazia unei mari sirbitori care reunea
trei sute de membri din familia mea, unii Koechlin veniseri special
din Statele Unite. Virul meu tsernhardt Koechlin qi sofia lui ame-
ricancl locuiesc intr-un origel din New ]ersey.
Existi acolo lucruri cu care nu m5' voi obignui niciodati,
-
mi-a mirturisit el, cu aer melancolic. De exemplu, nu-mi pot pis-
tra prietenii...
De ce?
- Pleaci. in America, oamenii se mutl la fiecare trei sau patru
-
luni. Eu, care locuiesc de patruzeci de ani in aceeagi localitate, am
vizut fiecare casi schimbindu-gi de opt pini la zece ori proprie-
tarii! CAnd m[ gindesc ci, la BAle, familia mea locuiegte de trei
sute de ani in aceeagi cas[... Cum si construiegti prietenii pe o ast-
fel de instabilitate geografic[?
Da, Elvefia, care are cel mai inalt nivel de viafi din lume, este -
oare intdmplltor? - gi una dintre firile care se striduiesc cel mai
1. Care se sp:une concrete junglein lara sa de origine (n.a.).
Mernoria spirituald a materiei 9
mult se-$i conserve patrimoniul cultural. De exemplu, in cantonul
Berna, noile vile trebuie neapirat, conform legii, sd respecte tipul
de locuinll tradilionald: acoperiguri mari gi superbe in panti lini,
ferestre mici incadrate de frize sculptate din lemn, decor pictat in
rose paintinggi flori la toate balcoanele. Rezultat incdntitor gi nespus
de plicut vieluirii! Elvelienii fin mult la ,,memoria colectivii': fami-
liile igi intrefin cu griji arhiva, qi blazoanele fiecirui canton, fiecirui
oraq sunt afigate foarte sus (vei putea vedea peste tot Ursul de Berna
sau Cdrja episcopului de BAle!). Oamenii fin aici la istoria lor. Nu
se debaraseazi de strilucirea de altidati: sunt mAndri de ea.
Eu insi, trlind in fiecare zi in vechiul Paris, cu monumentele
sale de o frumusefe sublimi, care respir[ armoniavibratorie a epo-
cilor displrute, mi imbolnivesc cAnd vid ci se folosegte beton.
Cu siguran![ ci nu sunt singura care simte astfel: ,,sindromul ma-
rilor ansambluri" a constituit subiectul unor teze universitare. $i
totugi, vid zilnic case vechi splendide l[sate si se ruineze; gi, cu-
treierlnd pe la !ari, vechi sate desfigurate, al ciror suflet abando-
nat strigl dupi ajutor. Dim dovad[ de o mare prostie renegA.ndu-ne
trecutul cu o lagitate care se intoarce impotriva noastri. Cici mi-
lioanele de turigti vin aici ca si respire esenfa spirituali a acestor
lumi dispdrute!
Cunoaqterea nu poate si creasci
decAt pe recunoaqterea trecutului
O lari care igi asasineazi memoria gi igi reneagl istoria se con-
damni la a nu mai avea viitor. Viitorul igi extrage forla din me-
rnoria colectiviL. Amnezia duce la paralizie,la neputinfi gi la
moartea civilizaliei. AsasinAnd trecutul, asasinim speran{a tine-
relor generafii. Nu putem construi viitorul decAt p ebazele memo-
riei colective, iar viitorul nu poate fi bun decdt daci igi amintegte
de trecut ca de o leclie spirituali. Este util si intorci capul ca sl
mlsori drumul stribitut, ca si-[i evaluezi succesele gi gregelile.
Pentru Edgar Cayce, nu poate si existe progres uman fbri
10 Dorothde Koechlin de Bizemont
inlelegerea rotifelor timpului; acesta i1i permite si te integrezi in
el cu eficacitate. Iati de ce faimoasele ,,lecturi" cuprind atdt de
multe referiri la istorie, iati de ce Cayce descrie civilizafiile dispi-
rute ai ciror moqtenitori suntem.
Afi citit cartea lui C.S. Lewis, apiruti in Anglia in 1942, cu titlul
The krewtape letters? E vorba despre o serie de scrisori scrise de
diavol nepotului siu preferat, pentru ,,edificarea" sa, daci md pot
exprima astfel! Satana il invafi o mie gi unu de giretlicuri ca si-i
perverteascd pe oameni, ca si-i faci progti qi rdi: manualul ispiti-
torului perfect! Iati unul dintre cele mai hazlii:
,,Dragul meu nepot, scrie diavolul, afl5 ci oroarea fap de lu-
crurile vechi este una dintre pasiunile cele mai importante pe care
Ie-am insuflat in inima oamenilor. Re(eta este intotdeauna aceeagi:
o sursi inepuizabill de erczii in sdnul religiilor, de prostii in arta
de a da sfaturi, de infidelitate in cisnicie, de inconstanfi in prie-
tenie. Fiinlele omenegti tr[iesc in Timp qi ii experimenteazS.rea-
litatea prin etape succesive. Iati de ce (...) trebuie sd faci experienfa
schimbirii. Dar, pentru ci au nevoie de aceast[ schimbare, Dug-
manult nostru - care este, in fond, un hedonist - le-a inlesnit lu-
crurile ficindu-le plicut[ schimbarea, ca la biut gi mAncat. Totugi,
nu a vrut si faci din schimbare un scop in sine, dupl cum nici
mincarea nu trebuie s[ fie. A compensat la ei inclinafia spre
schimbare prin lnclinalia spre continuitate. in aceast[ lume pe care
a creat-o, a reugit si armonizeze lucrurile contrare, unind schim-
barea gi continuitatea in ceea ce numim ritm.
Le-a oferit oamenilor anotimpuri, toate diferite gi totugi ace-
leagi in fiecare an, astfel incAt primivara este intotdeauna perce-
puti ca noul, fiind in acelagi timp intotdeauna reintoarcerea unei
teme eterne... Ei bine, a$a cum reugim s[ exacerbim la oameni
plicerea de a mAnca, ca si-i impingem la imbuibare, tot a$a putem
acfiona gi asupra pllcerii de schimbare: o transformim la orn in
furia pentru noutate.
E o intreagl art5!... Datoriti eforturilor noastre neincetate, oa-
menii vor fi riviqifi de o cerere tot mai mare de schimbare, gi de
t. Este vorba despre Dumnezeu, lntrucdt cel care vorbegte este diavolull (n.a.)
Memoria spirituald a materiei 11
schimbare nereglati de ritmurile universale... Acest demers este
interesant pentru noi din diferite puncte de vedere: mai intAi, el
diminueazi plicerea gi sporegte dorin{a (...). Apoi ciutarea conti-
nu6 de nou costl bani, iar aceast[ sete de nou duce la furia cAgti-
gului sau la ruini, sau la amdndoun (...). Cu c6t mai violenti va fi
aceasti furie dupi noutate, cu atAt mai mult va perverti plicerile
inocente (...). Insufldnd oamenilor oroarea fap de ceea ce este
vechi, am putut - drept exemplu - recent si aclionim asupra
lumii artigtilor: impundnd asupra lor o presiune constant[, i-am
impins sI caute noul cu orice pre!, Ei astfel i-am frcut si se rosto-
goleasci' in pripistiile desfrdului, nebuniei, cruzimii gi infumur[-
rll .
Pentru c[ memoria ne permite si ne integrdm in ciclurile tim-
puld. Mind, spune Cayce, este gindirea creatoare pe care o pro-
iectim asupra lumii materiale. Este mentalul, gdndirea care
construieSte, repeti el in nenumirate lecturi. GAndirea lucreazd
asupra unui stoc de informafii care este memoria. Nu se poate lipsi
de ea. Aceast[ memorie se extinde de la o virsti la alta, ea conline
(fhri gtirea noastr5!) amintirea acelor ere geologice trecute, a ace-
lor civiliza(ii uitate, unde am triit, iubit gi suferit. Fiecare individ
poartl in el amintirea viefilor lui anterioare, la fel gi fiecare civili-
zalie.Pe PimAnt este inscrisi memoria trecutului siu. Fiecare spe-
cie - minerali, vegetall, animall -, fiecare om poarti in moleculele
sale amintirea propriei istorii. Cunoagterea este mai intii recu-
noagterea acestui trecut indispensabil pentru cine vrea s[ progre-
seze. ,Cunoagte-te pe tine lnsufi", spunea Socrate. Dar astizi s-a
uitat ci el includea aici gi cunoagterea viefilor anterioare: e de-ajuns
si-l citim sau si-l recitim pe Platon ca sd ne dim seama de asta!
Secolul XX, care a fost cel al momentului (,,consumi gi
arunci"), incepe si-gi intrezireasci gregeala. Existen{a omenirii
in secolul al XXI-lea va depinde de atentia acordati lecfiilor tre-
cutului...
12 Dorothde Koechlin de Bizemont
Prima parte
Memoria lucrurilor
I. MATERIE 9I INTELIGENTA
Materia nu mai este cea pe care o credeti...
Jdeile noastre despre materie s-au schimbat mult in ultimii
Icincizeci de ani. La inceputul secolului al XIX-lea, savanfii,
siguri de cunogtinfele lor, credeau, plini de orgoliu, ci o stipdneau
complet. Universitatea spunea ci, daci tiiem un scaun ln patru,
apoi una dintre aceste patru bucifi iar ln patru, gi aga mai departe,
se ajunge ln sfArgit la o bucati mici de tot care nu mai poate fi t6-
iatd. Acest lucru mic de tot gi rebel este ,particula fundamentali",
care a fost botezati ,,atont'' (de la grecescul atomos: ,,invizibil").
Deci, asta este materia! Savanfii, lnc4ntafi la culme, credeau ci au
capturat-o ln microscoapele lor. Nu mai aveau ochi decdt pentru
acest ,,corpuscul", aceasti ,,particul6" materiali, care pdrea si ex-
plice totul. CrezAndu-se pe un teren solid, aveau doar dispret fafi
de acei nebuni, acei iluminafi, care lucrau asupra fenomenelor
,,psi", unde nu se putea pune in evidenfi aceasti materie ,yizibili"
atAt de linigtitoare.
Ne amintim ci era perioada in care marxismul reducea fiinp
umani la greutatea ei medie: optzecide kilograme de apd gi de si-
ruri minerale. S-a incercat chiar gi misurarea greutifii sufletului...,
cintirindu-se un muribund cu citeva minute inainte de a muri gi,
apoi, dupi cAteva minute: diferenfa era de cincizeci gi gase de
grame. Prin urmare, sufletul cAntlrea cincizeci gi gase de grame
de materie gazoasi. Genial, nu? (Ca si nu mai vorbim despre
Memoria spirituald a materiei 13