CHIM - TIM REVISTA DE CHIMIE A ELEVILOR ANUL IV, Nr. 12/1995CHIM-TIM REVISTA DE CHIMIE A ELEVILOR DIN TIMISOARA, COLEGIUL DE REDACTIE CAROL CSUNDERLIK = pregedinte, profidr, DELIA ISAC; drchim. py BOORUGEAC, prof dt ADRIAN CHIRIAC, prof, MIHAl GAFENCU; lector RODIeR IAGHER COMITETUL DE REDACTIE Prot vIVA BARBUL - redactor, prot ANA CALAPIS.; student CRISTIAN DIACONY ssting MIRCEA GEANTA, prof. DORIN HERLO, prof. OLTEA LUCHIAN, stud PANTOS. = redactor, prot dt. CONSTANTIN MIHART - secretar de reday nae a MIRCEA NICULESCU: prof. GHEORGHE RONCOV: prof. ANA SIRBU: gef lucrari n" NiCOLAE VASZILCSIN - redactor set; prof. SILVIA VERT. 9 CUPRINS TRADITIE $I INOVATIE IN CHIMIA ROMANEASCA EUGEN ANGELESCU de student D. Pantos CHIMIA SI LUMEA IN CARE TRAIM Datarea cu carbon radioactiv de conf dr. D. Ciubotanu DEZBATERI ASUPRA METODICII PREDARII CHIMIEI IN SCOALA — Nonuni de etectrochimie (Ill) de sef lucrari ing. N. Vaszicin TNTREBARI $i RASPUNSURI Raspunsunie intrebarilor propuse in nr. 11 de stud, D. Pantog EXERCITil SI PROBLEME DE CHIMIE REZOLVATE Probleme pentru liceu de student D_Pantog EXERCITil $I PROBLEME PROPUSE. Evercitii si probleme pentru gimnaziu de prof A Calapis Suibiecte date la Concursul de Admitere la FacuTtatea de Medicing 1 Generala - Chimie Organica i 3 Subiecte date la Concursul de Admitere la Facultatea de Farmaci > t Chime Anorganica ‘Subiecte date la Concursul de Admitere la Facullatea de Chimie Biologie i - Geografie sectia Chimie - Chimie Anorganica ES Subvecte date la Concursul de Admitere la Facullatea de Chimie Biologie a7 : ~Gecgrafie sectia Chimie - Chimie Organica i 6 Subiecte date ia Concursul de Admitere la Facultatea de Chimie 39 industnata - Chimie Organica &7- Subiecte date la Concursul de Admitere la Facullatea de Chimie a industriala - Chimie Anorganica 7 CATALOGUL ELEMENTELOR CHIMICE Aurul ge student D. Pantos. “a @ SAVANTI DE IERI $I DE AZI Linus Carl Pauling de A Oprea 48 PROFILURI & CUM GAN ? CUM FACEM? periente in decor de larnal de prof @ring A Chives Z Fantana de amoniac de student D_Barbul 34 3 “Stngaiul cositorului” 9 alle experienfe cu staniu de student D Baral 55 CHIMIE nul - progratn se simulare de asist anv M Niculescu ive in doteniul informaticil de prof_D Herlo i AISTETULUL Integrama “Elemente chimice” de prot A Calan1. TRADITIE $I INOVATIE iN CHIMIA ROMANEASCA, EUGEN ANGELEScu de student Dan Pantos Universitatea de Vest Timisoara ___ S-a nscut in anul 1896 fiind al saselea fiu al judecdtorului 1. Angelescu, Anii copiliriei i-a petrecut in Ramnicu-Valcea, unde a urmat scoala primar’, Cu toate ca doar din ultimul an de liceu se contureaz& apropierea sa de chimie, tandrul Eugen Angelescu urmeaza Facultatea de stiinte din Bucuresti (pe atunci fizica nu era separata de chimie). Pe bancile acestei facultati a avut sansa de a asculta prelegerile unor profesor de seama ai invatamantului romanesc: dr. G.G. Longinescu. dr. |.C. Istrati la chimie; D. Bugetianu, C. Minculescu Ia fizic&: L. Mrazec la mineralogie $1 petrografie. Dar conditiile de studiu nu erau dintre cele mat favorabile. Cursurile in perioada antebelica se desfagurau in “cele patru colturi ale Bucurestiului" cum dectara insusi Eugen Angelescu intr-un interviu din 1965. De asement laboratoarele erau sArace $i instalate in locuri improprii mun stiintifice. In anul Ill de facuitate Eugen Angelescu pleacd pe frontul primului r4zboi mondial impreuna cu alli colegi. Dupa intoarcerea din razboi studentul E. Angelescu este trimis cu 0 bursa de studii in Italia. Intoarcerea din Italia este pentru Eugen Angelescu inceputul carierei didactice. in cariera didactic inceputul din punct de vedere organizatoric este dificil in ciuda faptului ca din Italia se intorsese cu un certificat pe care profesoiul Paterno scrisese: “Doctorul Angelescu are de acum 0 pregatire completa pentru a putea intrunta cu succes orice problema de chimie si pentru a preda chimia in scoli de orice grad." Cursul doctorului Angelescu de chimie-fizicd a fost primul curs clar si bine proportionat din aceasta disciplind predat la noi in tara. Acest curs a fost inceputul ui indelungate cariere didactice (aproape cinzeci de ani de activitate ja catedra). in cercetarea stiintifica profescrul Angelescu a fost atras de chimia organic si mai ales de aplicarea metodelor de chimie-fizicd in studiul compusilor organici. Modul de a studia chimia organica din prisma chimiei-fizice era in acea perioada (1920 - 1930) o directie de avangarda in toaté lumea. Activitatea sa in aceasta directie a continuat prin studierea proprietatilor compusilor organici (solubilitatea, absorbtia si revartitia acizilor organici intre doud lichide nemiscibile, tensiunea superficiala). Urmatoarea etapa in activitatea stiintificd a profesorului Angelescu a constituit-o chimia coloidala. El a fost unul dintre primii cercetatori romAni in aceasta ramura a chimiei. Rezultatele obtinute de Eugen Angelescu au fost apreciate in strdindtate, savantul german W. Oswald le-a folosit pentru interpretarea propriilor teorii. . Etapa chimiei coloidale, care de altfel i-a adus consacrarea, a fost urmata in studiile sale de studierea mecanismelor reactiilor chimice, influentei dizoivantilor asupra naturii si formarii combinatiilor organice. in paralel s-a ocupat si de chimia aplicata la scara industriala, in special in industriile alimentare. Prin personalitatea sa puternicd si nivelul ridicat al cunostintelor ataét in domeniul chimiei cat si in domeniul predarii chimiei, profesorul Eugen Angelescu a creat "Scoala de coioizi" din cadrul Facultatii de chimie din Bucuresti. Rezultatele aces- tei scoli s-au materializat in peste 100 de tratate, monografii si comunicanpubilcate in strainatate. ; / in incheiere vom aminti cuvintele academicianului Eugen Angelescu cu privire la studiul aprofundat al chimiei: "Debutul in cercetare se face prin munc& modesta si renun{are la <>." Bibliografie - 1. D. Moroianu, I.M. Stefan - “Pasiunea stiinfei", EDP, Bucuresti, 1968. 2. CHIMIA SI LUMEA iN CARE TRAIM Datarea cu carbon radioactiv Conf. dr. D. Ciubotariu Universitatea de Medicina Timisoara Introducere Prezenta lucrare isi are izvorul intr-una din emisiunile "CREDO" ale televiziunii romane, de altfel excelent (realizator Titi Dinc4, singurul reporter sau, in orice caz, unul din putinii care stiu sd intrebe si apoi s4-si asculte interlocutorii, neintrerupandu-i), in care stiinta a fost aspru criticata de reprezentanti ai cultelor religioase in privinta teoriilor privind originea Universului, aparitia vietii pe pamant, erele geologice si animalele preistorice disparute, etc. Unul dintre cei mai bine informati asupra teoriilor stiintifice a fost parintele Galeriu (iar meritul lui in acest sens trebuie remarcat si subliniat) care, totusi, $i-a manifestat cu vehementa indoiala asupra posibilitatilor obiective de datare a fosilelor cu carbon radioactiv. metodd ce a esuat, spunea el, si in aprecierea “varstei" cdmasii lui Hnstos. De aceea ne-am propus sd analizim aceasté metoda stiintificd de evaluare a vechimil unor resturi fosile. Modelul matematic intr-un compus radioactiv fiecare atom se poate dezintegra cu o anumita propabilitate, in urma acestui fenomen realizandu-se transformarea lui intr-unul mai usor. De exemplu. radiul (Ra) trecand printr-o serie de stari intermediare, se tranformé in final in plumb (Pb)! in general se constata experimental cd dacd dintr-o cantitate m de material radioactiv {oricare ar fi acesta) se dezintegreazd intr-un interval de timp dat in medie n atomi atunci din 2m se vor dezintegra 2n atom. din 3m, 3n atomi, etc. evident in medie si in acelasi interval de timp. Modelul matematic care simuleaza acest fenomen. asa cum a fost el observat, este dat de urmatoarea ecuatie diferentiaia: =kA . k = const a unde A re: na cantitatea Ge material radioactiv la timpul f. Constanta k este rece A scade in timp. Se observa analogia formala cu o ecuatie =2e negativd decinetic de ordinul |, in care concentratia reactantului Cc. reactiei este proportionala cu concentratia reactantului2- A — produsi aCy ~8€a Lic a} * ‘4 Scade in timp, iar viteza : Q) O proprietate caracteristica a ecuatiilor de acest tip, relafiile 1 si 2, este c& timpul in care reactioneaz4 o anumita fractiune din cantitatea initialé de reactant {ecuatia 2), respectiv in care se dezintegreaza o anumita cantitate de material A (ecuatia 1) este o constanta a reactiei, independent de concentratia, respectiv cantitatea initiald Ay. De obicei se determina timpul de injumahatire ty. , adicd timpul in care se dezintegreaza jumatate din materialul initial, Ag/2. (vezi Figura). Deci, timpul de injumatatire reprezintd o masurd a vitezei reactiei. llustrativ, prezentim mai jos timpul de injumatatire pentru cdteva materiale radioactive: . 226Rq 140 238y 1620 ani 5568 ani 4510000000 ani Evident, luand in considerare durata (limitata) de viata a omului, nu se va determina direct timpul de injumatatire t,.. in locul tui, se vor masura cantitatile existente la doua momente de timp precizate. De exemplu, inregistrand cantitatile Ag la momentul t = 0 (initial) si A, la momentul t = t; vom putea scrie: OStSty2 corespunde cu Ao ZARTAd OSt A} Acum, s& rescriem ecuatia (1) separand diferentialele dt si dA: kat = 2A Agi sd integram intre limitele corespunzdtoare. Vom objine: eM aa hPa ft = I> [ ieat = ga A A 0 Ag 0 Ao sau, ceea ce este evident echivalent, A k-tya = InP In A9(3a) kt, =InA, -InAy(3b) Deoarece In(1/2) = -In2, impartind ecuatia 3a la 3b rezulta hy Cu ajutorul relatiei (4) se determina timpul de injuméatatire t,.. in practicd (vezi timpii de injumatatire pentru 225Ra, 14¢ si 238), . Acum. trebuie subliniat un fapt extrem de important si anume ca, indiferent dac& este in stare purd sau este amestecat cu alte substante, neradioactive sau radioactive, raportul materialului radioactiv fata de viteza lui de descompunere in respectivul amestec este acceasi Cu cea corespunzatoare respectivei substante radioactive pure si ele respecta ecuatia diferentiald 1. De exemplu, considerand o proba care contine A grame de '"C si B grame de carbon obisnuit C, neradioactiv, pe baza consideratiilor de mai sus vom putea scrie: da dfA\ lA dA d a kA afl} apS Sek a B)= 5) = Ba A agar )= kA 6) dt deoarece B este constant, independent de timp. Ecuatiile (5) reprezinté modelu! matematic care std la baza metodei de datare cu carbon radioactiv a evenimentelor istorice, descoperita de laureatul Premiului Nobel, Willard Libby in 1940 ta Universitatea din Chicago. Ea constituie un exemplu fascinant al contributiei uneia dintre cele mai noi stiinte (pe atunci), ‘a privitoare la structura atomului i energia atomica la una dintre cele mai vechi stiinte, anume arheoiogia. Aplicarea practica Din cele expuse anterior se poate usor imagina procedeul practic de datare cu: carbon radioactiv. E! se hazeaza pe masurarea activitatilor relative ale carbonului radioactiv (14C) in: 2Hg + SO,2 AC): cd > Cd?* + 2e7 Reactia globala: Hg SO, + Cd -----> 2Hg + Cd?* + SO,7 Elementul Weston poate fi realizat in diferite varante constructive. Una dintre cele mai frecvente foloseste un vas de sticld in forma de H (fig.3), fiecare ramura avand un fir de platind sudat la partea inferioara pentru contacte electrice CdSO, (ag) CaSO, (crist.) Hg-Cd (12,5%) Fig.3. Elementul Weston 8sTensiunea elementului Weston in condifii standard este 1,0183 V, find constant’ in timp. De asemenea, coeficientul de temperatura al tensiunii este foarte mic, incat in determinarile obignuite poate fi neglijat. 4, RASPUNSURILE INTREBARILOR PROPUSE IN NR. 11/1995 Student Pantos Dan Universitatea de Vest Timisoara 4. Mecanismul sintezei Kolbe decurge in medul urmator: (+) R-COO™ —> R-COO: + e- R-COO: 2R- —> RR La anod. intr-o prim& faza, are loc oxidarea ionului carboxilat ta radicalul alchilcarboxi. Ca etapa succesiva are loc scindarea radicalului R-COO: in R- si CO,. iar apoi, in a treia etapa, are loc dimerizarea radicalilor alchil rezultati. Procesul descris mai sus are loc doar pentru R:: CH", CoHg°, etc. Cum se poate observa procesu! Kolbe nu are foc pentru R: H. Explicatia acestui fapt rezulta din viteza de reactie mare pe care 0 are oxidarea H: la H’, astfel atomul de hidrogen format dintr-o prima oxidare a R-COO" se oxideaza inainte de tormarea unui nou atom ae hidrogen care ar duce la formarea molecului Hp, obtinandu-se astfel ionul H*. Mecanismul reactiei Kolbe in cazul HCOONa este urmatorul: (+) H-COO™ —> H-COO: + &° H-COO: > H: + CO2 H:-—> H* +e" Reactia globala este: }=HCOO™ ---> H* +COz + 2e" 2. Reactia 3Fe + 4H,O <==> Fe,O, + 4H, are loc la aproximativ 800°C. Datorita conditiilor de reactie apa este in stare gazoasd. Cum conform stoechiometries avem egalitatea dintre num&rul de moli de apa intrati in reactie si numérui de moli de hidrogen iesiti din reactie, echilibrul chimic nu este influentat de presiune. Deci modificarea presiunii sistemului nu implic’ deplasarea ecnilibrului chimic, 3. Legdturite de hidrogen se stabilesc intre molecule in care atomul de hidrogen este legat de un element chimic puternic electronegativ (F, O. N). Legaturile Ge hidrogen fiind cele mai puternice dintre leg&turile care se stabilesc imermoiecular, imprim& un caracter specific substantelor care le includ. Astfei ator gaturilor de hidrogen se pot explica anomaliile HO (scaderea densitatii cu temperatura si cresterea volumului cu scaderea temperaturii). Ambele anomaiii se datoresc stabilirii unui numar mai mare de legdtuni de hidrogen in starea solida fata de starea lichidd. Ca enunt general se poate spune ca legaturile de hidrogen determina trecerea substantelor in faze condensate mai avarsate decat substantele cu mase moleculare apropiate care nu contin legaturi de -9-hidrogen. 4. lonul saa. exist datorit& structurii electronice a atomutui de Si (1s?) s 2s? 2p8 352 3p2 34). Avand cei 5 orbitali atomici 3d liberi si i coborata, atomul de Si poate coordina un numér de 5 pees fescue a Aceasta structurd nu o prezinta si atomul de C, care nu poseda orbitali at oa Py liberi, neputand astfel coordina donori ca si atomul de Si. orhict net 5. Molecula BF3 este nepolard datorita structurii sale: atomii a formeaza un plan, iar perpendicular pe acesta sunt lobii orbitalului 2p,. in aces ; structura centrul sarcinilor pozitive coincide cu centrul sarcinilor negative ee anulandu-se reciproc. Nu trebuie insd considerat ca legaturile B-F sunt nepolare, Dimpotriva polaritatea for este destul de ridicaté datonité diferenjei de electronegativitate dintre cele doud elemente (X-Xg=2,0). F St F e A Nu acelasi lucru se poate spune despre NF3, care prezint& o structura tetraedricd imperfectd. Structura sa face ca centrul sarcinilor negative s4 nu coincidd cu centrul sarcinilor pozitive. in acest caz in molecula de NF3 nu mai apare 0 compensare geometricé a polaritatii legaturilor, cazul BF3. O alta diferent& care apare intre structura celor dou’ molecule este hibridizarea sp? prezenta in NH3, pe cAnd in BF atomul de B este nehibridizat. 6. In solutie benzenicd AICI, se prezinta sub forma unui dimer Al,Clg. Din aceastd cauzd molaritatea oricdrei solufii benzenice de AICI, se calculeazd utilizand masa moleculard a dimerului si nu pe cea corespunzatoare formulei moleculare AICI3. 0,01/2 moli clorura de aluminiu xt sol 1isol M moli de clorura M = 0,01/2x moli deci molantatea solutiei este 0,01/2x, unde x este volumul initial de solutie 7. Reactiile care au Icc in procesele descrise in text sunt urmatoarele: Al-{SQ,)3 + NaOH —> 3Na2SOq + ZAI(OH)3 A(OH), + NaOH —> Na[Ai(OH).] re / in prima fazd se formeazd Ai(OH)3 un precipitat alb gelatinos, iar apoi are loc dizolvarea acestuia pin hidroxocomplexare in prezenté de NaOH. Reactia care descrie procesul total esie: Al,(SC,) + BNaOH —> 3Na.SO, + 2Na[AK(OH) 4] 8. Reactia dintre Pt $i apa regala este: 3Pt + 4HNO3 + 18HCI —-> 3HAIPtClg] + 4NO + 8H,O eS in practicd insd se observa degajarea unui gaz brun-roscat (NO). Acest er exphea datorita instabilitatii in aer a NO, care se combina cu O2 ‘atmosferic dup: -10-reactia NO + 1/202 --> NO. Degajarea gazului brun-rogcat din reactie ar indreptati parerea ca unul dintre produgi este NO2, care de fapt este un produs al unei reacjii secundare. | . 9. Concentratia unei solutii saturate de electrolit putin solubil de tipul AB (cazul nostru) este YK, deci pentru aceleasi concentrajii ale electrolititor, volum mai mare de H,0 il va consuma specia care are K, mai mic. Pentru speciile in cauzé la saturatie avem: fAgCl= ik, =1,14x10-1 moll 1 deci avand aceeasi concentratie cerutd volumul de solutie de (CaCz0,)= JK, =1,14x1045 molt | CaC,0, va fi de §000 ori mai mare decat cel de AgCl. 40. Pentru a dizolva 1g de Ag»SO, cu volum minim de apa este necesar a fi atinsd conditia pentru o solutie saturata si anume concentratia electrolitului (Ag SO,) sa fie egal cu (K,)"%. Volumul de solutie va fi 1/312x(Ks)". 11. Reactiile care au loc la electrozii pilei descrise in text {(4) HHO 4/6), ZNSO 44gqy/ZN(Hg) (-) } sunt: (+) Hg2SO, + 2e” —> 2Hg + SO,2 (-) Zn -> Zn2* + 2e7 Procesul total este descris de reactia. Hg2SO, + Zn --> 2Hg + ZnSO, 42. Cei doi ioni Na* si Cu* des' au dimensiuni comparabile si aceeasi sarcind, difera printr-o caracteristica esentiald si anume caracterul poiarizant. Astfel cu un acelasi atom (deformabilitate constanta) in combinatiile cuprului ¢atorita capacitatii polarizante mai mari procentul de caracter covalent al legaturii este mai mare decat in combinatiile corespunzatoare ale Na. Datorita unui caracter ionic mai pronuntat al legaturii Na-Cl, fata de legatura Cu-Cl, proprietatile sini solide ale NaC! sunt evident ionice si deci punctul de topire si punctul de fierbere al acestei sari sunt mai ridicate decat valorile corespunzatoare acelorasi méarimi ale CuCl. Aceasi diferenta de caracter polarizant explicd si diferenta de Culeare pe care o intainim, NaCl incolor, iar CuCl verde. q 13. Aminele alifatice secundare sunt mai bazice decat cele pnmare Catorita efectului inductiv +1 al gruparilor alchil, cu una in plus fata de cele primare, care prin acest efect provoacd o densitate electronica mai mare la atomul de N. La aminele tertiare desi avem in plus un radical alchil, si deci Gensitate electronica ma&rit&, bazicitatea scade fata de R-NH-R datorita unei Sterice (reactantul nu are acces la perechea de electroni decat foarte feu, Fadicalii aichil acoperind spatiui din jurul perechii de electroni). 14. Aminele iertiare cu substituenti diferiti au urmatoarea structura:4 ™® icturi enantiomere nu sunt observabile in practic’ datorita faptului c& nti care se constituie in al patrulea substituent isi secund’, penetrand olanul format de catre cei 4 roteste planul luminii de mii de ori, astfel Aceste strut 2 perechea de electroni neparticipa schimba pozitia de mii de on pe u n tre: substituenti. Deci intr-o secunda aceasta molecul: poianzate in dreapta si stanga, cu acelasi numar de grade, facand imposibild identificarea celor doi enantiomer. 5. EXERCITH $1 PROBLEME DE CHIMIE REZOLVATE Student Dan Pantos Universitatea de Vest Timisoara 4. Unul dintre oxoacizii clorului se poate obtine pomind de Ia clor in forma moieculard. O alta metoda de obtinere a aceluiasi acid este cea care foloseste ca mateni pnme sarea de Ba corespunzatoare acidului gi H»SO,. Stiind cé nu este izoiabii. cunoscandu-se doar in solutie, $i ca pentru a obtine 50,47 grame de acid sunt necesan 95 | (c.n.) de Cl, in randament de reactie 65%, se cere: - formula oxoacidului si formula de structura a sa, - ecuattile reactiilor chimice specificate in text, - Scnerea cupluriior redox care apar la obtinerea acidului din Clo. Reactii posibile: Cly + 2NaOH ~> NaCl + NaCIO + HO “ NaCiO + xH,0 <==> [Na(OH,),}* + CIO” ClO" + H,0 <==> CIOH + HO- 3NaCiO --> NaClO, + 2NaCI o NaClOs + x4120 <==> [Na(OH.),}* + ClOg” Reactia de as ‘zolare a HCIO, nu este posibild deoarece acidul este neizolabil din solute -12-~1m se utilizeaza 95 i Cl, in randament de reactie 65%, avem: 1 mol Cly x moii Ci, _—_— x=95/22,4 moli ==> x=4,24 moti Cla 65 moli Cl, reactioneaza in (") y moli Cl —_— y=4.24<65/100 moli Cl, reactionati in (*) y=2.76 moli Clz ==> Se obtin 2,76 moli ClO” deci 144,90 g HCIO 400 moli ClO”. 2.76 moli ClO”. 65 moli ClO” reactioneaza in (*) moli ClO™ eS 7=1,79 moli CIO” au reactionat ==> se obtin 0.60 moli ClO;” ceea ce este echivalent cu 50.47 g HCIO3 Din cele de mai sus rezultd cd acidul cdutat este HCIO3 reactia de obtinere din Ba(ClO3)2° Ba(ClO,)y + HSO4 ->BaSOys) + HCIO aq) oo 1/2Cl, + e* <==> CP CIO" + H,0 +e" < 112Cly + 2HO™ Cly + 2HO" —> clo" + Cr +H, ClO- + HO + 2e° <: cr + 20H” CIOs + 2H,0 + 4e° <==> ClO" + 4HO™ eee 3ClOo" —> CIO, + 2Cr” 2. © substantd X este folosit’ In diverse procese chimice ca agent fluorurant st oxidant. intr-un astfel de proces este implicat $1 sulful prin compusul sau cu masa molecular’ 108. Stiind c& in urma reactiei procentul de sulf din noua cupstanta este cu 7.71% (procente masice) mai sc&zut decat cel din reactant. Se cere’ = formula lui X dac& in urma procesului de fluorurare rezulté un clement chimic cvasiinert, iar in agentul fluorurant F se gaseste in 36,714%, - ecuatiile reactiilor chimice specificate in text, - procesul redox care are loc la fluorurare. Din informatiile din text avem: -13-M 57 108532x+Ap, unde R nu este neaparat radical organic, Mecmus tusrurat= Meompus maint 19y=108+19y, unde y este numanul de atomi de F introgusi in moiecuid la fluorurare. Notatii: Ci - compus initial; Cf - compus final (fuorurat) 32x9 S ags (108+ 19y) g Cf... 100g Cf. D=3200x/(108+19y) Cin text avem: 29.63x-7,.71=3200x/(108+19y) 3200x-832.68+562,97xy-146,49y=3200x 3.84xy-y=5,68 ==> y(3,84x-1)=5,68 Dand vaion lui x se observa cd doar pentru x=1 avem y=2, iar pentru x=2 avem y=C.85 deci valoare imposibila. In concluzie in compusul initial avem un atom de S, iar dupa fluorurare se introduc in molecul& 2 atomi de F. =108=32+Ag ==> Ap=76 100 g ag-fluorurant (Ac+19z) g ag.fluorurant ; pt. 2=3 Ag=98.25 necorespunzator =131 ==> E:Xe element cvasiinert ==> agentul fluorurant este XeF, avand I in vedere faptul cd XeF a este $i oxidant compusul S cel mai probabil este SF, unde x=76/19, adicd x=4 ==> SF,. IXe** + 4e7 <==> Xe 2SF, + XeFy—> 2SFet+Xe —-2IS* + Ze" cza>. Ses Xe*4 + S*4 > 25°6 + Xe 3. Acidut fosforos se optine in urma reactiei dintre P.O, si apa. Tratandu- Se 150 m! de NaCH 36% cu 25 gr de H:PO3 se obtine 0 substanta care contine leculé. Se cere + 54 se explice de ce se obtine sarea de Na rezultatS din calcule si nu cea care se obtine In mod obisnuit din astfei de reactii in condifille ite, uatiile reactiilor chimice specificate in text, : formulele Ge structura a tuturor substantelor care apar in reactii (P05 este un tetramer (PO, 5)4 sau P30 :p)4)- 14sConform datelor avem: 100 g NaOH 36%, adicd 0,9 moli NaOH 25 g HjPO, corespunzatoare la 0,3 moli H3PO3 HPO, + xNaQH > Nax(H(3,9PO3) + xH20 (79+23x+3-x) g sare .23xg Na 100 g sare 36,5g Na xe2 2300: 883,5 +109,5 + 803x ‘> NajHPO3 In ciuda faptului c& avem un raport molar care ar conduce la sarea trisodic’ a acestui acid, reactia se opreste la sarea disodicA datorit{ unei particularitafi structurale a acidului HzPO3. ° Pm Ny HPO, + 2NaOH --> Na,HPO, + 2H,O Atomul de hidrogen legat de P nu poate fi cedat sub forma de P4Og + 6H,0 --> 4H;PO, proton datorita faptului c& Xp=Xy=21 4. Un metal M aflat inaintea zincului in seria Beketov-Volta da reactie caracteristicd cu oxigenul, reactioneaza cu toji derivatii halogenati, iar ionul séu divalent are o structura de gaz rar. Din reactia lui M cu un derivat halogenat (R-X) rezult& un compus A, care reactioneazé la randul sau cu un oxid, in prezenta HCI, tezultand compusul B. Stiind c& oxidul di reactie caracteristicA cu apa de var si contine in molecula 72,725 O, se cere: . - 8d se identifice M, A, B, - SA se propund o metoda de lungire liniara a catenei compusului B, cu ajutorul reactivilor anorganici, - Sd se scrie ecuatiile reactiilor chimice care sunt specificate in text cat si Conditiile in care au loc. Identificare oxid: E,0, confine in molecul& 72,72% O si 27,28% E ==> 100 g E,0, . 72,7290 (2Ac+16x) g . 16x g O 72,72 (2Ag+16x)=1600x Pentru o rezoivare mai facil dm valori naturale lui x: x=1 ==> 72,72 (2A_+16)=1600 ==> Ag=3 imposibil X=2 ==> Ag=6 imposibil -15-Ag=9 #=> E=Be ==> oxid: BeO > Ag=12 ==> E=C ==> oxid: CO, oxizi validati de calculul procentual doar CO, satisface si a doug x Dintre cei doi di conditie: reactie specifica cu apa de var, / CO, + Ca(OH)2 -> CaCO; + H20 (tulburarea apei de vary identificare metal: Dintre metalele aflate in fata Zn in seria Beketov-Volta doar urmatoarele satisfac conditia impusé (ion divalent cu configuratia e de gaz rar): Ba, Ca, Mg. Dintre acestea, trei reactii uzuale cu derivatii halogena{i dau Mg. Deci M=Mg Identificarea compusilor A, B: +CO, R-CH.-X + Mg --> [R-CH.-Mg]*X" -——> +HCl R-CH.-COOMgX ——-> R-CH2-COOH + MgXCl => A= R-CHy-MOX. iar B = R-CH,-COOH. ) Metoda de lungire finiar a catenei acizilor carboxilici cu ajutorul reactivilor anorganici: 200°C ~----> R-CH,-CONH, +PCis +2H, +HONO R-CH2CONH, ———> R-CH2-CN —-—->R-CH-CHy-NHp > -H,0 Pt -Np -H30 FHC! tC >R-CHy-CH,-Cl + HO R-CH3-CH,-OH in continuare se procedeaza la ottinerea de compusi organomagnezieni, care se trateaza cu CO; si HCI. ~— 5.Explicati pe baza conventiei R-S inactivitatea optic’ a acidului mezo- tartric. Pentru vizualizarea mai usoara a acidului vom folcsi proiectiile Newmann intercalate: COOH Hooc H, 1H HO. | Y i ! \H HO | H “4 COOH | Hooc acidul S-R mezo-tartric acidul R-S mezo-tartnc acidul mezo-tartric este inactiv din pu aoidul $-R) atomul de carbon din fata rotasts Saami cu a grade, iar atomul de carbon din spate roteste acelasi numar a de grade in dreapta, deci in total pi: rotit cu 0 grade. Acest fapt se datoreste egalitatii subst rel Unul dintre produsii obtinuti I = 6. Unul dint lusii objinufi la hidrogenarea f i ine si prin tratarea termica in prezenta de anhidrida acetic alums Gin 30g de sare a acidului mentionat mai sus se obfin prin electroliza 6 6 Neg Gandament masic de 88,7%, s& se afle: ania - acidul organic $i sarea sa, . - denumirea IUPAC si uzuald a acidului, - SA se scrie produsii obtinuti la electroliza sari, - s4 se scrie produsii obtinuti la hidrogenarea fenolului comentandu-se posibilitatea obtinerii lor. : optic deoarece (in cazu, luminii polarizate in stangg, Planul luminii polarizate cy lanul luminii polarizate este ituentilor de la fiecare atom Identificare acid: 1=(Mp/m4)x100 ==> my=(mp/n)x100 ==> m,=(6/88,7)x100 m=6,76 g Na se obfin in randament 100% .. 6,76 g Na 23agNa 6,7y=690x rezultat viabil se obtine pentru x=2 cand avem Mga,¢=204 ==> acid: R(COOH)2 ==> Mg=72 ==> R = -CH3-CHz-CHy-CH,-CH,- 30 g sare ... yg sare Deci acidul este HOOC-(CH,).-COOH acid 1,7 heptandioic, acid pimelic, iar sarea sa este: NaQOC-(CH2)<-COONa. ae — / : Hyo-—CH, La electrolizd au loc procesele: © 2(Na* + e° --> Na) > (CHp)g + 2602 (+) -O0C-(CHz)5-COO” + 2e° electroliza C7Hy9Q4Nag > CgHyq + 2CO2 + 2Na -17-1H HH & +xH, + 300°C produsi majoritari, dar aldturi de acestia se maj pot obfine (in cantitafi foarte mici) $i produsi intermediari de hidrogenare cum ar f, CgHgO si ceilalti izomen ai CgH,O precum $i urme de CgHy2. , . /7. Dintr-o forma alotropica a carbonului se poate obtine relativ usor CeH, $tiind cd produsii intermedian de feactie sunt acidul melilic si sarea sa de Ca, se cere: - 58 se specifice forma alotropicd de la care s-a pomit, - ecuatiile reactiilor chimice, = semnificatia rezultatului. | Av4nd in vedere ca s-a pomit de la C in stare naturala si s-a obfinut benzen, se poate deduce faptul cd forma alotropica reactantd este grafitul. COOH coc coo H tno 108 COOH 300 ‘00 Grafit tumons co. ———>Ca, 00 jumans HOOG OH o0c, COOH coo acid melilic Aceastd reactie este 0 dovada chimica a organizarii hexagonale a atomilor de carbon in grafit. Carbonul avand atat in grafit hibridizarea sp? ca gi in benzen, aceasta este pastraté neschimbatd, dovada a stabilita{ii moleculelor hexagonale plane ce contin atomi de carbon. ‘ *==8. Acidul organic cu compozitia procentuald 34,62% C, 61,54% O si 3,84% H se poate obtine dintr-o substan{4 organic alifaticd mono functinala A, care prezinta aceleasi caracteristici acidobazice si are cu 7,38% de C mai mult decat acidul de mai sus. Se cere: - identificarea lui A, - ecuatiile reactiilor chimice specificate in text, - metoda de obtinere descris mai sus se poate aplica si in cazul unor acizi cu % de C mai mare? Comentati. ' Determinare acid: C:0:H=(34,62:12):(61,54:16):(3,84:1) C:0: 89:3,85:3,84 C:0:H=1:1,33:1,33 = ==> formula bruta este: (CH; 330) 33), ; Datorita faptului cA avem de a face cu un acid organic 1,33n > 2 valori valide se obtin doar pentru n=3 in care caz avem C3H,O,. Avem de a face cu un acid dicarboxilic HOOC-CH,-COOH acidul malonic. 718sIdentificare A Cunoscand ca A are aceleasi Caracteristici malonic, A poate fi alcool sau acid. Procent deci %O+%H=60. Ludm in discutie cele dou a) A:alcool 1) CrH2n¢20 + alcool monohidroxilic alifatic saturat 2 Hon ~ alcool monohidroxilic alifatic nesaturat acido-bazice ca si aciuu tul de C din molecula lui A este 49 4 cazuri: 4 (14n#18) g alcool cor 100 g alcool . 1200n=560n + 721 cazul a2) (14n+16) g alcool 100 g alcool .. 1200n=560n + 641 640n=640 ==> n=1 nu convine b) A:acid 1) CyHon4yCOOH - acid monocarboxilic alifatic saturat 2) CjH2_.4COOH - acid monocarboxilic alifatic nesaturat cazul b1) (14n+46) g acid (12n+12) gC 100 g acid 40gC ==> 640n=640 ==> n=1 A:CH,COOH cazul b2) (14n+44) g acid . (12n+12) gC 100 g acid 40gC 640n=56( =0,88 nu convine Reactiile de obfinere a acidului matonic din acid acetic: +Mg +CO, H3C-COOH + Cl ---> CILCHy-COOH --—-> CIMgCHy-COOH ———> “HCI eter +HCl CIMgOOC-CH,-COOH ------> HOOC-CH.-COOH + MgCl, . Reactia nu poate fi folosité pentru obtinerea de acizi dicarboxilici din acizi Monocarboxilici cu un atom de carbon mai putin, deoarece ta substitutia unui atom de hidrogen din acidul initial se va obtine derivatul « clorurat ceilalti derivati clorurati anume B, y, 8 se vor obtine in cantitati foarte mici (sunt produsi secundari de reactie). Lantu! de reactii de mai sus aplicat unor acizi monocarboxilici cu n > 2 va conduce ta obtinerea unor derivati ai acidului malonic, gi anume a acizilor 2(n-1) aichil malonici HOOC-CH-COOH | (CHy)y.2-CH3 -19-6. EXERCITII $1 PROBLEME PROPUSE 6.1, EXERCITII $1 PROBLEME PENTRU GIMNAZIU- Prof. Ana Calap; Colegiul Bandtean Timisoera . Se considerd urmatoarea schema de reactie, in ca Paine cu litere: “t re substantele chimice Sunt a+b=c ct+d=e f+d=g e+h=i +d jte>kti k+g>Il +d Se dau urmatoarele indicatii: - substanta a are un electron pe stratul N; - substanta b este indispensabila vietii; - substanta d este cea mai rdspandita Substan{4 compusé din natura; + Substanta g are raportul atomic H:S:0 = 2:4:4; ‘ + substanta h este hidracidul cel mai utilizat in reactiile chimice; - substanta k este un Precipitat de culoare albastra. Se cere: a) SA se identifice ‘substantele chimice respective; b) Sd se scrie ecuatiile reactiilor chimice; c) Sa se discute natura legaturilor chimice in urmatoarele substante c, d, eh; d) Sa se obtina substanta i prin trei metode diferite; e) S& se specifice importanta substan{elor d $i g. SUBIECTE TIP ASOCIERE SIMPLA G2, ae 1 1.8 a) se obfine in laborator din {ipirig si baza tare 2. H,SO, b) substan{a anticlor 3. NH3 c) solubil in sulfurd de carbon |. N, d) vitriol at : : Na,S,03’ A se utilizeaza la umplerea becurilor si la crearea unei atmosfere inerte te 2d 3c 4d Sa 1c 2d 3e 4a Sb te 2d 3a fe Sb 1b 2a 3c 4d Se 1d 2a 3b de Se moouy -20«G3. 1. COz a) se identifica cu ajutorul BaCly 2. (NH4)2CO3__ ) fipirig 3. NH,CI ¢) Se identificd cu ajutorul AgNO, 4. H;SO4 4d) se foloseste la stingerea incendiilor 5. HC) e) praf de copt . A 1d 2b 3e 0 4c B 1d 2e 3b 4c c 1b 2d 3e 4c D id 2e 3b 4c E 1d 2e 3b 4a G4. 4, AgNO3 a) oxid feroferic 2.Na,CO, _) piatra iadului 3. Ho c) soda de rufe 4, CaCO d) obtinerea flac&rii oxihidrice 5, Fe3O4 e) calcar A 1c 2b 3d 4e B 1b 2c 3d 4e c 1b 2c 3d 4a D 1d 2c 3b 4e E 1c 2d 3b 4e G5. 1. Al + Fe,03 a) NH3 + COz + H,0 2. CO + Fe,03 b) Fe + Al,03 3. (NH,)2CO3, c) NO + H,0 4, NHg + O2 d) CO, + Fe 5.H,SO,+C e) CO2 + SO, + HO A 1b 2a Be 4c B 1b 2d 3c 4a c 1b 2c 3a 4d D 1b 2d 3a 4c E 1b 2d 3a 4e G6. 1. FeS, + 02 a) CO +H, 2. KCIO, + HCI b) HNO3 3.NO+O,+H,O —) KCI+ Cl + HO 4, Fe +O, d) Fe,O, 5.C+H,0 e) Fe,03 + SO2 A id 2c 3b 4e B te 2c 3b 4d -21- Sa Sa Sa Sa 5e 5e 5e 5c 5a 5aSa tc 2e ab 4d ne a DR (se Ad Se 6.2. SUBIECTE DATE LA CONCURSURILE DE ADMINTERE “ septembrie 1995 FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA $I FARMACIE Proba: Chimie organica LA TESTELE NUMEROTATE DE LA 1 LA 26 ALEGETI UN SINGUR RASPUNS CORECT 1. Alcanii nu pot participa la reactii de: A. substitutie B, dehidrogenare C. oxidare (O)aditie E. descompunere termicd 2. Care dintre urmatoarele alchene, cu formula molecularé CsHi9 formeaza prin oxidare energica pe langa al{i produsi si dioxid de carbon: ” CH)=CH-CH2-CH,-CH3 ay CH3-CH=CH-CH,-CH, (uly CH,— CH= eC, cH, (vy) CH= CH—CH— CH. 2 I 3 oy Hey Ww “ =CH—CH, A. Isill B.IVSiV C. I sill D. Il si lV Bis IV 3. Ehonita.se obtine daca la vulcanizarea cauciucului se foloseste cantitate de sulf de:azotos: A 1% B.5% C, 10% D. 15% E,30% 4. Se di ecuatia reactial, CHy-CH,-CaCH + ArCHyCH,-CO-CI A.0, B.H,O, C.0, In care A este; HO E. [0] 8. Care sunt pozifiile cele mai reactive din antracen in reactia de oxidare: A. atomii de carbon ai antracenului sunt echivalenti ca gi cei ai benzenului; B, pozifilie 9 $1 10; C. pozifiile 1, 4, 5, 8; D. pozitiile 2, 3, 6, 7; E. pozifia 1. 6. Ca{i alcooli primari corespund formulei moleculare C,HyOH: A.niciunul; 8.4; C3; D2 £4, 7. Formula structural a pirogalolului este: A B. H HH OH Cal oH OH c. D. OH on HO OH ne E. 8. Care dinte urmatoarele amine formeaza alcooli in reactia cu acidul A. anilina; B. fenil-metilamina; C. tributilamina; D. izobutilamina; E. trimetilamina. 9. Pentru obtinerea novolacului sunt necesare: A. fenol + formol + solutie metanol; -23-natural B. fenol + formol + hidroxid de sodiu concentrat; C. fenol + solutie metanal + acid clorhidric concentrat, D. fenol + aldehida formica + alcool alilic; , E. incdizirea la 150°C a bachelitei C. 10. Urmatorii acizi carboxilici pot fi obtinuti prin hidroliza Qrsimilor le: A. acid propionic, acid butanoic, acid adipic, acid palmitic; B. acid butanoic, acid hexanoic, acid decanoic, acid palmitic, acid izovalerianic; (C)acid stearic, acid palmitic, acid oleic; D. acid glutamic, acid lactic, acid stearic, acid butiric; E. acid oleic, acid palmitic, acid stearic, acid succinic. 11. Un ester provenit de la un acid monocarboxilic saturat si un monoalcool mononesaturat are formula generala: aldehida formica conduce la: obfinut: A. CyHnOz; B. CyHonsg0oi C. CxHnOz; D. CyHyn.202} E. CaM gn Or. 12. Reducerea amidelor, nesubstituite la atomul de azot, conduce la: A. sruri de amoniu ale acizilor carboxilici; B. nitrili; C. amine primare; D. amine secundare; _E. amine terfiare. 13. Cu care din substantele de mai jos poate reactiona un aminoacid: acid antranilic (1); benzen (II); PClg (III); CH3-Cl (IV); HNO. (V). AA MM, IV; BOHM IV, V; Goi IV, ¥; B11, IV, Vy ET Mm, Vv. 44. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la glucoz4, este falsa: A. formula moleculara este CgH;2Og; B. prezint4 caracter reducator, C. prin oxidare blanda se transforma in acid gluconic, D. in forma ciclicd contine cinci grupari hidroxil, cu aceeasi reactivitate; E. prin tratare cu clorura de acetil in exces rezult& pentaacetilglucoza. 45. In mediu bazic, la rece, in solutie apoasd, condensarea fenolului cu A. metil-fenil-cetona; achelité; — C. hidrochinon’;; a D. alcool orto si parahidroxilbenzilic; E. nici unul din compusii mentionai. 46. La oxidarea unei hidrocarburi, cu formula molecular’ CsHg, s-au dioxid de carbon, apa si un cetoacid. Hidrocarbura este: a A. faorent B. 1, 3-pentadiena; C. 1, 4-pentadiena; D. 2, 3-pentadiena; E. nici una din acestea. 47. Cali izomeri de pozifie corespund formule’ moleculare CsHeClF ? A5 B6 C7 D8 ES. 48. Se da seria de anioni: cnn. _ CHO" (1); CHyCOO™ (II); HO" (Ill); CgH5O" (MD: CgHe (W): -24-Caracterul nucleofil scade in ordinea: a: A.V>Il>Il>IVek B. WV>l>in>v>t; D.IV>1> I> > E.NW>V>iv>toit C.> I> V>l>V; 1S. O substantd (A) cu formula mole . cul: ‘- - oplicd si este supusd unor transforma chimice species? ZN PreziNs activitate ice specifice: CH,OH, +HONO HOH a SHON B —>c >> —l F So optic HO optic “Na -H,O optic CH,OH optic -HO ~ optic co, Hy = activ activ activ activ inactiv Structura substantei C este: . A. ONT fad B. CHO CHy-GH—NO, oc cH, H c. Hye — a cooch, D. CH, mes No, OH E. eect OH 20. Se dau transformarile: hidroliza a> Bre +H Ss +2[0] c +Cb (lumina) Se Hp ? - HCI 4 E NaOH, G Hy OH per < > A+HO - HCI . Stiind cd A si A’ sunt izomeri care contin 6 atomi de carbon si See Cc nu decoloreaza apa de brom, care din compusii urmatori poate fi substan{a C. . acid acrilic; ‘ acid butanoic, acid propanoic; . acid succinic; . acid hexanoic. moom> -25-21. O substantd A cu urmat sntrace substa toarea compozitie: 68.08% carbo 2 Di Gen, 14.68% oxigen si 12.84% azot, are masa molecu lard Pratl aree recizati care este substanta A stiind cd pni Jorurare (1 e conduce ta dot denvati monociorurati. na a (mase atomice: C = 12, H= 1, N= 14,0 = 16) A. 0-aminofenol 8. m-nitr -nitroanilina C. p-dinitrope: D. o-dinitrobenzen —_E. p-aminotenol _ 22. Stabiiiti numarul de izomen geometrici aciclici corespunzaton formule moteculare avand urmatoarea compozitie procentuald. carbon = 53.04% hidrogen = 7,73%, clor = 39.23% (mase atomice Cl = 35.5) A.C4H,Ci, 6 izomen; 8. C4H,CI, 8 izomeri; CCH. Cl, 4 izomen, D.C3H.CI. Sizomen; E. CHCl, 0 izomen C12 HST 23. Gazul de sintezd se obtine conform reactiei: Ni CH, + H,O —-————,—> CO +3H. ae 650 - 900°C 2 Sa se determine: masa molecularé medie (M). densitatea (D) $ densitatea in raport cu aerul (d) ale gazului de sinteza rezultat (in conditi normale): (mase atomice: C = 12, H = 1, O = 16, N= 14, Mae, = 28.9) A. M = 20, D = 0,89 gf, d = 0,69 B.M=18,0=0,80g/,d D.M=10,0=0,4491,d 15, D = 0,67 gf, d = 0,51; 29. c.M —.M=85,D=0,379/,d 24. Acetilena continuta intr-un vas de 224 litri, la 175°C $i 4,1 atmosfere, este folosit& la obfinerea policlorurii de vinil. Stiind c& randamentul clorurarii este de 90%, iar cel al polimenzarii este de 80%, s4 se determine cantitatea de polimer optinuta. (mase atomice: C = 12, H = 1, Cl = 35,5) A. 546 g: B. 2047.59; C. 1283,14g; D. 1125g; E.3,8 kg. 25. Prin oxidarea unei alchene B cu permanganat de potasiu in mediu acid se obtine o singurd substan{a A cu masa moleculara 60, care contine hidrogen, carbon si oxigen in raport de masd 1:6:8. Sd se determine cantitatea de substanta B de puritate 70% necesara pentru obfinerea a 30 grame substan{a A. (mase atomice: 12,H = 1, O = 16, S = 32, K = 39, Mn = 55). A.20g; 8.569; C. 14g; D. 28,75 E. 17,59. 26. Prin oxidarea unei probe de monoalchena X cu dicromat de potasiu in ie 0,1 normal de oxidant cu mediu de acid sulfuric se consuma 0,892 litri soluti degajarea a 219,78 ml dioxid de carbon méasurati la 27 identice de alchend X se formeaza 2,214 g amestec de dioxic de ap, Deduceti formula de structura a alchenei x (mase atomice: C = 12, H = 1, O = 16, K = 39, Cr = 52, S = 32) A. CH3-CH-CH=CH,: B, CHy-CH2-CH,-CHy-CH=CH,: -26- °C, Prin arderea unei probe id de carbon si vapon©. CHy-CHy-CH2-CH=CH. D. CH;—-C=cH, Chae cH, cea) CH, PENTRU TESTELE NUMEROTATE DE LA 27 PANA LA 30 RASPUNDETI CU ‘A. Dacd numai afirmatiile 1, 2 si 3 sunt corecte B. Dacd numai afirmatiile 1 $i 3 sunt corecte. C. Dac& numai afirmatiile 2 51 4 sunt corecte. D. Dac& numai afirmatia 4 este corect’, E. Dac toate afirmatiile sunt corecte, 27. 1. Alcoolii se pot obfine din derivati halogenati si hidroxizi alcalini, in mediu alcoolic. , 2. Alcoolii se pot objine prin hidroliza sulfatilor acizi de alchil car au formul generala: R-C!4.- SO3H. ue 3. Prin aditia apei la omologii superiori ai etenei se obtin alcooli primari, 4, Prin reducerea aldehidelor si cetoneior se objin alcooli primari, respectiv alcooli secundari, 1. La temperatura si presiune normale aminele se gdsesc numai in stare de agregare lichida sau solid, in functie de masa lor molecular 2. Toate aminele sunt insolubile in apa si solubile in rnajoriatea solventilor organici. 3. Comportarea chimicd a aminelor este determinatd de prezenta la atomul de azot a doua perechi de electroni neparticipanti. 4. Hidrogenul necesar reducerii nitrililor pentru objinerea aminelor poate rezulta din reactia dintre sodiu $i alcool etilic. = 29. 1. Peptidele sunt amide substituite la azot. 2. Hidroliza proteinelor conduce la amide. 3. Acetamida se poate obtine pomind de la acetonitril. : 4, Solubilitatea in apa a amidelor creste odatd cu cresterea masei moleculare. 30, 1, Toate legaturile covalente heterogene sunt nepolare. Y 2. Radicalul tertbutil are efect -I, mai mare decat radicalul izopropil 3. In prezenta protonilor gruparea hidroxil are efect +1, puternic. 4. Efectul electromer apare in compusii aromatici monosubstituifi NUMEROTATE DE LA 31 PANA LA 34, CUPRINZAND FIECARE CATE DOUA AFIRMATII, RASPUNDET! CU: WA TESTELE A au A. Dacd ambete afirmatii sunt adevarale $! existd intre ele o relatie cauzd B. Dacd ambele afirm: evarate dar ni existd intre ele o relatie . Dacd je afirmatii sunt adeva' ; is f cauza - efect. -27-C. Daca prima afirmatie este adevarata si a doua este fais’. D. Daca prima afirmatie este falsd si a doua este adevarata. E. Dacd ambele afirmatii sunt faise. , 31. Derivatii fluorurati se obfin pe cdi indirecte deoarece fluorul molecula, si acidul fluorhidric sunt compusi cu reactivitate scazuta. | 32. In clorura de tetrametilamoniu orbitalii de legatura ai azotului prezinty simetrie tetragonald deoarece in aceast& substantd atomul de azot stabileste tre, legaturi o (sigma). 33. Cea mai simpla aldozd este aldehida glicericd deoarece ea Se obting prin adifia apei la acroleina. 34, Reacffe de oxidare degradativa dau numai alchenele deoarece acest tip de reactie decurgs cu ruperea catenei. LA TESTELE 35 $I 36: Pentru fiecare enunt continut in coloana notata cu cifre arabe (1 - 5) trebuie sa asociati UN SINGUR RASPUNS din coloana notata cu litere mici (a - e). Dupa asociere precizati prin una din literele A - E secventa pe care o considerati corecta. 35. 1. fenol + FeCl, a, coloratie violet intens 2. crezol + FeCl, b. coloratie albastra 3. beta-naftol + FeCl, c. coloratie verde 4. alfa-naftol + FeCl, d. coloratie violeta 5. fenol + aer (in timp) e. coloratie rosie A. 1d, 2b, 3c, 4e, 5a; B. 1c, 2b, 3d, 4e, 5a; C. 1a, 2b, 3c, 4d, 5a; D. 1e, 2d, 3a, 4b, 5c; E. 1d, 2b, 3c, 4a, Se. 36. 1. fenol 2. crezol b. 4,76 % higroget 3. alfa-naftol c. 7,40 % higragen: 4, hidrochinond d. 6,38 % higrogen; 5. pirogalol e. 5,45 % higrogen. (mase atomice: C = 12, H = 1, O = 16) A. 1c, 2d, 3b, 4a, Se; B. 1d, 2c, 3a, 4e, 5b; C. 1e, 2b, 3a, 4d, 5c; D. 1b, 2a, 3c, 4d, Se: E. 1d, 2b, 3c, 4a, Se.6.3. FACULTATEA DE FARMACIE proba: Chimie Anorganica 4, Pentru atomil individuali de oxigen, una dintre urmatoa relative este imposibila: rele mase atomice a) 15,995; b) 16,999; c) 16,000; d)17,999; e)18,998, 2. Numarul total de metale tranzitionale este: a) 30; b) 10; c)14; d) depinde de numarul perioadei; - e) este egal cu numarul de grupe secundare. 3. In ordine, de la grupa | - A pané la grupa VIII - A, elementele pericadei a 2-a sunt: Li, Be, B, C, N, O, F, Ne. Care dintre urmétoarele ordonari red absolut corect variatia energiei lor de ionizare: a) Li< Be< B Be>B>C>N>O>F>Ne; c) Li< BeN>O>F>Ne; d) LiBOB 0 SNOg) + Sg) = ZEN 5); (se considera AS ~ 0) . : a)+2si+2; b)+2si+4; c)+4si+2: d) +4 $it4) e) +2310. 13. Reactiile proceselor care au loc la sinteza acidului azotic pornina ce fa amnoniac pot fi descrise prin ecuatiile 1 (1) 4NH.(g) + 50(9) -» 4NO(g) + 6H20(9) ( -» 2NO>(g) 2 2NO(g) + O46) A 3NO..(g) + H5Q%)) -» 2HNO,(1) + NO(Q) (3) rare in condilit standard ale compusilor care particip i ‘ia de entalpie ce corespunde conversie: a 112 stel scheme?AH Sog Lkifmol a)-1,85 MJ; b) 1,85 MJ; 6) -0,34 MJ; d) 0,31 MJ; e)-1,53 MJ. 14, Complexul activat reprezinta: a) moleculele activate ale reactaniilor avand energie maxima; b)_un compus intermediar stabil, de energie superioard fai de reactan|i; ©) un compus a c&tui energie de formare depinde de diferenta de energie dintre reactanti si produsii de reactie; d) un compus intermediar rezultat ca urmare a faptului cd energia de activare depageste entalpia de reactie; e) un compus intermediar, instabil, rezultat prin ciocniri eficace, cu enegie suficienté pentru redistribuirea legaturilor chimice in sisternul de reactie 15. Care este ordinul cinetic global al unei reactii chimice a carei yiteza initialé este Vg=2,5-10° kmol/-sec,, viteza specific’, k, este 2,5-10°, iar concentratia iniatiala Cg = 0,01 mol/cm” . a)1; b)2; c) 3; d) 1/2; e) zero. 16. Daca constanta de vitezd a reactiei (1), ky, este mai mic& decat constanta k2 a reactiei (2) la aceeasi temperatura, care dintre urmatoarele relatii mire energiile de activare ale celor doua reac{ii este corecta (se considera factorii preexponentiali egali): a) Eg)>Eag) b) Egy < Eggi ©) Egy- AH) > Ego- AH> d) Eat = AH, < Egy AP: e) ef tat} > oibearT) 17. In figurd sunt prezentate curbele de dependent4 concentratie-timp pentru doud procese in care s-a pornit de la aceeagi concentratie a reactantului. (sec) -3t-ce relatie existd intre vitezele si constantele de viteza aig Celor doy, e I agid? | doua curbe s& descrie aceleasi proces? In og stop er) colgic se poate calcula din grafic daca cele 008 cr e s? A descriu acelasi proce: - dacd T,> Tp, Se poate calcula &,- Vp3t ka? hor 08 Gacd Ta < Tp, Se poate calcula A® kas te. da- dacd T, < Tp, Se poate calcula R; > Vp si ka < kp, da - dacd Ta < Tp, Se poate calcula E,; . a v, swore ier da - dacd T, < Tp, Se poate calcula A. e) Va= Yb 7 i chilibru: [NO] = 0,12 \du-se concentratiile de e 12 may) os vet mons 0.02 mol/l s& se calculeze valoarea constantei de echo , ; [NOzI = 8 me INO, <2 NO + 1/202: Fenn ods; (BY 2,16; ©) 0,06; 4) 1,2; 15, 19. Cum trebuie exprimatd 0 constant de echilibru pentru ca valoarea 5 proces~ imensionald in atice situate? fe aim in functie de concentrafitle molare ale componentelor, b) in functie de numarul dg moli ai componentelor, c) in functie de presiunile partiale ale componentelor, d) in functie de fractile molare ale componentelor, e) in functie,de volumele mofare ale componentelor. 20. Pentru procesul descris de ecuafia N0,(9) <> 2NO,(g) constanta de echilibru in raport cu concentrajia are valoarea K,=4,66-10° mol/l la temperatura de 25°C $i presiunea de 1 atm. Ce valoare trebuie s4 aib4 presiunea totala in sistem pentru ca gradu de transformare a reactantului sa se tripleze ? a) 0,2290 atm; b) 0,0858 atm; c) 1,140 atm; d) 0,1645 atm; e) 0,0505 atm. 21. Gradul de ionizare a al unui electrolit reprezinta: numér de particule ionizate _ aja= 7 numar de particule dizolvate bya = —humirde moli de substangi ionizata__ numdr de moli de substan{i neionizata ” ca = Soncentrafia molard a substanfei ionizate Concentrajia molara a substan{ei dizolvate * d) sunt corecte doar definitiile (a) si (c); €) toate relatiile de defenitie sunt corecte. 22. Ce pH cal Hi alomice moe ponte ate ae contine 5,6 mg KOH in 100 mi (se dau mase 2. . 1 a) 12-19 5,8; by 12: ©) 11 +g 0,56; d) 13; e) 11. 23. alu x concentrafa ae oe Kaba Mebuie 8 se adauge 1a 100 mi de acid y "™ $i Ky = 2-10 pentru ca gradul sau de disociere s4 creas +32.%? ou 185% 8mi; —-b) 158ml —c) SS; 100ml; —e) 42m 24, La obfinerea etilenglicolului prin oxidarea etenei cu o solutie apoas& ge permanganat, numdrul de oxidare al mangalului dupa reactie si coeficientul ichiometric al etenei, sunt: ; Stoecn 42 git; b)+2S13; c) +413; d) +4512; ©) +6511. 25. Numarul lui Faraday este: ) cantitatea de electricitate purtat de un mol de ioni M2*; b) cantitatea de electricitate purtat3 de un mol de ioni X2-; c) cantitatea de electricitate care strabate o celuld de electroliza intr-o secunda: d) cantitatea de electricitate purtata de un mol de ioni monovalenti; e) o constanta care se exprima in amperi/secunda. 26. Care dintre urmatoarele ecuatii red corect reactia dintre ionii de permanganat si apa oxigenata in mediu acid si ce cantitate de KMnO, (M = 158) este necesara pentru a se degaja 56 cm de O. (c.n.): w 2MnO,- + 6H,0,+ 4H* = 2Mn?* + 60, + 8H20 () ~~: 2MnO,° + 5H,03 + 6H* = 2Mn* + 50, + 8H,0 (ill) 2MnO," + 4H,03 + 8H* = 2Mn2* + 402 + 8H, (IV) 2MnO,- + 3H20. + 10H* = 2Mn2* + 30 + 8H20 a) (1), 2,633 g;b) (II), 0,316 g; c) (Il), 0,158 g; d) (Ill), 0,395 g; e) (IV), 5.26 9. 27. In solutie concentrat3 (<30%) de NaOH, aluminiul metalic reactioneazA cu azotitul de sodiu, interactiunea fiind de tip redox. Produsii de reactie sunt: a) AI(OH)3 si NO; b) AI(OH); $i No: c) NafAl(OH),] si NH3; d) NajAKOH),] siNO,; e) AKOH); si NA. 28. Criolitul se foloseste ca adaos in baia electroliticaé de obtinere a aluminiului. Formula sa este: a) AIF;; b) Na[AIF,J; c) Na; {AIF,|; d) KIAIF,|; e) K,[AIF,); 29, Care este masa echivalenta (echivalentul gram) a KCIO, care reactioneaz3 conform ecuafiei 2KCIO; > 2KCI + 302 (se noteazd masa molecular’ a KCIO, cul jt) ? a) n; BY v2; c) yu3; d) p6; e) p12. scout, 20: UN oxid al fosforului confine 43,64 % oxigen. Densitatea relativ’ a icesiuna in faz gazoasa, in raport cu aerul are valoarea d = 7,61. Care este ormula moleculara a oxidului (se dau mase atomice si moleculare Ap=31, Ag=16 Si Baer = 28,9) ? " 8) P2Og b) PaQg: ©) PgOr9; d) P05; €) P24, -33-6.4, ‘4. FACULTATEA CHIMIE - BIOLOGIE - GEOGRAFIE SECTIA CHIMIE Proba: Chimie Anorganica s / justifice el eae unicul réspuns corect dintre cele 5 propuse si SA se formule chimice aes acestui raspuns (argumente teoretice si experimentale, ecuatii imi problemetor). ii chimice, aplicarea relatiilor de calcul si rezolvarea __ 1.4. Atomii neutri a trei elemente chimice A, 8, C realizeaz’ in stratul exterior configuratii electronice de tip ns2np3, ns2np® si (n-1)d2ns2, n fiind numarul cuantic principal. Din ce grupe ale sistemului periodic fac parte aceste elemente: a) Ill-A, VI-A,V-B; b)V-A,VI-A, II-B; 0) V-A, VIII-A, HB; d)V-A, VIll-A,V-B; e) I-A, VI-A,I- B. 1.2, Cafi electroni de ti in i Jectroni¢ al atomului cu numérul de ordine Z = 522 ip d existé in inveligul electr: a)0; b)10; ©) 14; a) 20; e) 30. _____ 1.3. Ordonati urmatoarele grupuri de elemente: O, F, Cl, N $i B, Al, C. Si in ordinea cresterii electronegativitatii: a)O>F>CI>NsiB>Al>C>Si; b) F>O>CI>NsiC>B>Si>Al; c)F>O>N>CIsiB>C>Si>Al; d) O>F>N>CIsiB>Si>C>Al; e)F>O>CI>NsiB>Si>C>Al. 1.4, Care este sensul corect de crestere 2 caracterului bazic al urmatorilor hidroxizi: (y2Mg. 43Al, 20Ca. 49K) a) KOH > Mg(OH)2> Ca(OH), > Al(OH); b) Al(OH) > Ca(OH), > Mg(O'4), > KOH; ¢) KOH > Al(OH), > Ca(OH) > Mg(OH),: d) Mg(OH) > Ca(OH), > Al(OH); > KOH; ) KOH > Ca(OH), > Mg(OH)2 > AKOH)s. 11.1. Legatura covalenta se stabileste intre: a) atomi cu energii mici de ionizare; b) atomi cu afinitati mici pentru electron; c) un atom cu energie de ionizare mare $i un altul cu afinitate pentru electron mica: d) atomi cu energit de ionizare foarte mici; e) atomi cu afinitati mari pentru electron. 11.2. Care sunt unghiurile dintre legaturile covalente C-C din diamant gi din grat 200 gi 120°: b) 109928" si 109926"; c) 109°28' si 90°; = 34-d) 109°28' $i 120°; e) 120° si 109°28". | 1.3. Care este concentrafia procentuala a solutiei de sulfat feros obtinuta prin dizolvarea a 208,5 g de cristalohidrat FeSO, - 7H20 in 1291,5 g apa (se dau masele atomice Are = 56, Ay = 1, Ag =.32, Ag = 16)? a) 8.22%; b) 14.4%; ©) 7.6%; ) 882%; €) 6.66% | 1.4, Pentru a prepara 50 kg de saramurd de concentratia 25% NaCl avem la dispozilje 0 saramura cu concentratia 10% si sare de bucatarie. Cantitatea de sare de bucatarie este: a) 1,66kg; b)4,33kg; ©) 8,33kg; d)7,5kg; e) 12,5kg M1, Se dau valorile AH%yg (kcal/mol) si S%og (cal/mol °K) pentru substanfele implicate in reactia: CaCO,(s) -» CaO(s) + CO,(g) AH So - 288,4 -151,9 94,1 S358 22,2 95 514 Este posibild reactia in conditii standard? a) da, conform valorii AG; b) nu, conform valorii AG; Cc) nu se poate da un rdspuns; d) da in conditii de suprapresiune; ) nu, deoarece faza solidd este intotdeauna mai stabild decat cea gazoasa. 41.2. Sa se calculeze entalpia standard de formare a SO, cunoscand entalpiile pentru urmatoarele procese: PbO(s) + S(s) + 1,50,(g) > PbSO,(s)_ AH? = -693 kJ/mol PbO(s) + H2SO, + 5H,0(1) + PbSO,(s) + 6H,O(1) AH? = -98 ki/mol S03(g) + 6H,O()) + H,SO,4 + SHO() AH? = -172 kdimol : | a) 619 ku/mol; b) -423 kd/mol; c) -619 kd/mol; d) 423 kJ/mol; e) 767 kJ/mol _ lIL3. Care este timpul de injumétatire pentru reactia de descompunere termicd a toluenului la temperatura la care constanta de viteza este k = 2,55 h-1; 4) 0,39h; b) 489 sec; c) 16.3 min; d)7,1 min; e) 7,1 sec. 41.4. Care este valoarea constantei de vitez3 a reactiei: A+B — AB daca Concentraiile inifiale ale reactantiilor (in. mol/l) sunt Ch = 0,05; C2 = 0,04, iar viteza de reactie este 5.10-5 mol/(! min): 4) 2 (mol min); —_b) 10 W(mol min); ¢) 0,4 (mol min); -35-510° Wmol-secy; — €) 10 2Amol2 min), IV.1. Po ecuatiei: 20 Av Bg wu la 1 molf substanté © care reactioneazi conform este concentrati cunoscand K, = 1/64 pentru o anumita temperatura, care fatia de echilibru a substanjei C (mol/l)? care 8) 0,2; b) 0,4; c)0,6;.4) 0,8; e)05. 1.2. Se d& reactia: CO + Cl ae . a ly <> COCI, pentru care concentratiile de eeclinu (molt) sunt: [COCK] = 4, [CO] = 0,1 si [Cl] = 0,4, pornind de la reactantii ae fe valoarea constantei de echilibru si concentratille initiale ale CO si a) 100, [CO]=4,1, [CL b) 100, [Coj=4.2, {Ci OoaNA ©) 3,5, [CO]= 4,1, [cl] 4) 0,01, [CO}= 6,24, [Cl] = 8,8; e) 0,01, [CO] = 8, [Cl] = 8,3; 1V.3._Dintre urmatoaret 7 Bi IClo, AICI inta Pore eer le sSruri: KBr, Agl, NH,Br, CuCl, AICIs prezin a) Ag! si NH,Br; b) KBr, Ag! siNH,Br; c) CuCl, $i AICI; + * * 2 3 d) NH,Br, CuCl, si AICI5; e) KBr si NH,Br. 1V.4, Care este PH-ul unei solutii care contine 0,1 grame HCI Ia litru (se A Ig 2,7 = 0,43, yc, = 36,5)? a) 1,57; b) 2,57;) 1,00; d) 3,42; e) 2,43. V.1. Echivalentul chimic al dicromatului de potasiu in reactia: K,CrO, + KI + HpSO4 > Cr2(SO,)3 + Ip + KzSO,4 + HzO este (Se dau masele atomice Ac, = 52, Ag = 16, A = 39): a) 58,8;b) 147; c) 49; d) 98; e) 73,5. V.2. Care este echivalentul gram al ferului daca, prin electroliza unei solutii apoase ce confine cationii acestui metal, s-au depus 0,42 g metal intr-un timp de 1 ord 2 min. si 30 secunde la 0 intensitate a curentului | = 0,4 A, cu un randament de curent al procesului = 96,5 % (Se da masa atomica a fierului Ace = 56 si numarul fui Faraday, F = 96500C)? a) 56; b) 18,46; c) 28; d) 112; e) 46,67. v3. in care dintre acizii azotului, 7 parti de masa de azot se combina cu 12 parfi de masa de oxigen (Se dau masele atomice Ay = 14, Ag = 16)? a) NO; b) N03; ¢) NO>; d) N20; e) N2O5. V.4. 3.1.g NaCOz cristalizat pierde prin incdlzire 0,45 g apa. Care este formula cristalohidratului (Se dau masele atomice Aya = 23; Ag = 12; Ag = 16)? a)Na,CO,- 5H,0; b)Na,CO,4 4H,0; ©)Na,CO, 3H,0; d) Na,CO3 2H20; e) Na,CO3 H,0. -38<6.5. FACULTATEA DE CHIMIE - BIOLOGIE - GEOGRAFIE SPECIALIZAREA CHIMIE/FIZICA-CHIMIE Proba: Chimie Organica SA se indice si s& se justifice (pe baz4 de definifie conceptuala, argumentare teoretic’ $i experimentald, ecuafii chimice si calcul numeric) raspunsurile corecte la urmatoarele intrebari test: 1. Reactia de acilare a anilinei se poate realiza cu: a) clorura de etil; ©) acizi carboxilici, cloruri acide sau anhidride; b) clorurd de alil; d) cetone. 2. Cati radicali monovalenti se pot forma de la C,H,o(butan)? a) doi; b) trei; ©) cinci; d) patru. 3. O alchen& CgH,, formcaza prin hidrogenare n-pentan, iar prin oxidare cu acid cromic formeaza un amestec ue doi acizi carboxilici. Care este alchena? a) izopentend; b) 2-metil-2-butend; c) 3,3-dimetil-butend; d) 2-pentend. 4. Ce rezulta prin aditia HCI apos la izobutena? a) 1-clor-2-metil-propan; b) 2-clor-2-metil-propena; c) clorura de t-butil; d) clorura de izobutil. 5. Ce se obfine in reactia de sulfonare a nitrobenzenului? a) acid orto-nitrobenzensulfonic; b) acid para-nitrobenzensulfonic; c) amestec de acizi o- si p-nitrobenzensulfonic; ) acid meta-nitrobenzensulfonic. 6. La fermentatia alcoolica a unui mol de glucoza se formeaza: a) un mol etanol si un mol de apa; b) doi moli de etanol si doi moli CO2; c) un mol de etanol, un mol de CO, $i doi moli de apa; d) doi moli etanol, doi moli CO2 si un mol de apa. 7. Ce sunt sApunurile? a) esteri ai glicerinei cu acizii inferior; b) nitrati ai glicerinei; ¢) sdruri ale acizilor gragi cu diferite metale; d) sdruri de sodiu ale acizilor sulfonici. 8. Cati izomeri de structura, ciclici (cu deosebiri de catena), corespund formulei moleculare CgH, 2? a) 5; b) 7; c) 9; d) 12. 9. Care dintre compusii de mai jos prezinté cea mai mare constanta de aciditate? ; a) alcoolul etilic; b) fenolul; ) acidul acetic; d) acetilena. -37-10. Care dintre aich Ware CgHy2, a) 3-metil-1-pentend si 3,3-dimetil-1-butend; b) 1-hexena si 2 hexend: ©) 2-hexend, 4-metil-pentend si 3-metil-2-pentend; d) 2-metil-2-pentend si 2,3-dimetil-2-butena. 11. Indicati structura compusilor A si D din schema de mai jos: A —HNOVH On, 3Hreat_, an Ina HOO D -2H;,0 -H;0 a) A = CgHg; D = N-fenil-acetamida; b) A= CeHg; baza schiff a anilinei cu acetaldehida; ©) A = CgHg; D = o- si p-nitrotoulen; d) A = CgH,-CH,; D = N-benzilacetamida. 12. CAti izomeri corespund formulei moleculare CsHyo0 Si Ati dintre acestia la oxidare cu K,Cr,0, si HySO,, la rece, vor da aldehida. a) 5 izomeri si unul da la oxidare aldehid: b) 8 izomeri si trei dau la oxidare aldehid c) 7 izomeri si doi dau la oxidare aldehid d) 6 izomeri si doi dau la oxidare aldehide. 13. Identificati compusii din schema de mai jos: A +H,O —HSOvHesO., B pel .c: 2B sot p 2st, E ai C + E © F(CgH,202) + H20 a) A = etend; B = etanol; C = acetaldehida; D = acid acetic; E = propanol; F = acetat de propil. b) A = acetilend; B= acetaldehida; C = acid acetic; = aldehidd carbonicd; & = n-butanol; acetat de n-butil. ropena; B = propanol; C = acid propionic; izopropanol; F = propionat de izopropil. cA D = propionat de sodiu; 44. Indicati cate tripeptide mixte se pot scrie folosind trei aminoacizi diferiti si anume: glicol, a-alanina gi valina. a)10; b)5; 6; 4. 45. Se da urmatorul sir de transforma 2:0 2Hysoat toa CH3~ CH, - NH2 Indicati denumirea substantei A: a) clorurd de etil; b) alcool etilic: c) acetamidé: d) acid acetic. A+ NH; > B 146. Care este formula moieculara a alcnenei si cati izomeni de structuré szinta daca 0,11 litri alchend gazoasd ma uratd ia 27°C si 10 atm. da la aditie prez! -38-brom 9,64 g produs? . oe Oey Cahn $1 5 izomer; 47. La analiza unei susbtanfe sub forma de gaz s-au obtinut: 83,06% C s1 46.85% H. Un litru c.n, din acest gaz cAntareste 3,214 g. Care este formula moleculara a substantei? a) C4Hyo; b) C3Hgi ©) CgHy2i d) Caio; €) CgHy2 b) C4Hg $i 3 izomeri; c) CgHig $i 4 izomeni. 18. La fabricarea fenolului prin procedeul oxidarii cumenului, s-au obtinut 4,7 tone fenol cu randament de 85%. Stabiliti cantitatea de cumen intraté in reactie $i volumul de oxigen folosit la oxidarea cumenului. a) 3,5 tone cumen si 10 m3 0% b) 5,53 tone cumen $i 1032 m? O-; . ¢) 7,06 tone cumen si 1317,8 m3 0; ) 6,0 tone cumen si 1317,8 m3 05. 6.6. UNIVERSITATEA ”POLITEHNICA” DIN TIMISOARA Facultatea de Chimie industriala Proba: Chimie Organica 1. S& se indice pentru care din urmatorii compusi existi izomeri geometrici: a) etena; b) propena; c) 1,2-diclorciclohexan; d) 1,2-diclorhexan; e) 1,1-dicloretena. 2. Precizati tipul si mecanismul reactiei dintre ciclohexan gi clor la lumina: a) adifie radicalicd (AR); b) substitutie electrofilé (SE); Cc) substitutie radicalicd (SR); d) substitujie nucleofila (SN); e) aditie electrofild (AE), 3. Care dintre acizii de mai jos nu se obtine prin hidroliza grasimilor: a) acid maleic; b) acid palmitic; c) acid butiric; d) acid oleic; a e) acid stearic. - 4. Cati produsi, izomeri de pozitie, se formeaz& prin monoclorurarea fotochimica a 2-metilbutanului: a) 3 izomeri; b) 4 izomeri; c) 5 izomeri; d) 2 izomeri; e) 1 izomer. 5. in procesul de oxidare energica (KMnO,+H,SO,) a etanolului se formeaza preponderent: a) alcool vinilic; b) acid acetic; c) acetaldehida; d) eter etilic; e) acid formic, 6. Reactia de condensare aldolica a acetaldehidei este 0 reactie de: @) Substitutie nucleofilé; b) substitutie electrofila; c) aditie nucleofila; ) substitutie radicalica; e) aditie electrofila. 7. Cifra de nesaturare NE = 1 implica: €) 0 legaturé tripla; b) un nucleu aromatic; ¢) un ciclu nesaturat; =39-9) 0 legatura Ki Gubla sau un ciclu saturat; ) o legaturé dubl& si un ciclu, Care dintre u rm: 7 numat algenidelsn toarele reactii ale compusilor carbonilici sunt specifice a) hidrogenarea; b) aditi : ia de HCN; ic: 9) gondonsarea croton: 8) auosxames ns he : La hidroliza unei amide s-a obtinut acid pro i r jonic si s-au degajat 1,1 NHs(c, raises de amida hidrolizata este de: Propronte Sau Segoe TAR +09 G; b) 4,50 g; c) 7,3 g: d) 8,5 g; e) 2.5g. . Me In reactia P-nitrotoluenului cu brom in prezent de FeBr, rezulta: ms ea rotoluen; b) 3-brom-4-nitrotoluen; c) p-bromometilnitrobenzen; Sen ©) 2-brom-4-nitrotoluen. pone ‘ubstanta continand: 53,34% oxigen, 6,66% hidrogen si 40% carbon 8) acetaldehida; b) etanol; c) acetona; d) glucoza; e) metanol. nes ao tartric cu formula HOOC-CHOH-CHOH-COOH admite un -omeri sterici de: ay 1; b) 2; ©) 3: d) 4; e) nici unul fe 3. La decarboxilarea a 50 g acid monocarboxilic cu catena liniar’ mpur) se objin 11,2 1 CO; (c.n.) si un alcan cu M = 30. Formula acidului si Puritatea acestuia sunt: @) acid formic, 90%; b) acid acetic, 80%; c) acid propionic, 74%; d) acid butiric, 95%; e) acid propionic, 50%. 14, Nesaturarea echivalenta a naftalinei este: a) 7; b) 6; c) 8; d) 7,5; e) 6,5. 15, Meta-nitrofenolul poate fi obfinut plecand de la: a) clorbenzen; b) fenol; c) acetanilida; d) anilina; e) nitrobenzen. 16. Din 10 kmoli de cumen (izopropilbenzen) se objin in condifiile unui randament global al reactiilor de 70%: a) 1342,8 kg fenol; b) 658 g fenol; c) 658 kg fenol; d) 1342.8 g fenol; e) 940 kg fenol. 17. Bazicitatea urméatorilor compusi: anilina (A), n-butilamina (8), amoniac (C), descreste in ordinea: a) A>C>B; b) A>B>C; c) C>B>A; d) B>C>A; e) B>A>C. 18. Care este compozitia in procente de volum a unui amestec gazos de 100 cm’ (c.n.) propan $i propend, daca trecut printr-un vas con{inand Br, in exces (la intuneric gi la rece) are loc o crestere a masei vasului cu 42 mg: a) 22,4% propena si 77,6% propan; b) 77.6% propena si 22,4% propan; c) 50% propend si 50% propan; d) 100% propend; e) 100% propan. 19. La reactia de condensare crotonicd a acetaldehidei cu aldehida propionica in catalizd acidd sau bazica numarul produsilor de reactie poate fi: a) 1, b) 2; c) 3; d) 4; e) nu se condenseaza. 26. Care dintre gruparile de mai jos orienteaz4 noii substituenti pe nucleul aromatic in pozilii'e orto gi para ? a) -NO>; b) -NHCOCHs, ¢) -SO3H; d) -COOH; e) -CN. Se dau urmatoarele mase atomice: C:12; H:1; 0:16; N:14; Br:80 . Nota: Fiecare subiect se puncteaza cu cate 5 (cinci) puncte. -40-6.7. UNIVERSITATEA "POLITEHNICA” DIN TIMISOARA Facultatea de Chimie industriala Proba: Chimie Anorganica _ 4. Configuratia electronica a ionului Fe” este: a) 1s? 2s? 2p* 3s? 3p* 3d’, b) 1s? 2s? 2p* 3s? 3p* 3d; c) 15? 2s? 2p" 3s? 3p” 3d*; d) 15? 2s? 2p" 3s? 3p" 3d"; e) 1s? 2s? 2p* 3s? 3p" Sd* 4s?, 2. Numarul de masa reprezinta: a) numérul protonilor si electronilor dintr-un atom; b) masa atomic’; c) numérul de protoni sau de neutroni din nucleu; d) masa unui atom; e) suma_protonilor si neutronilor din nucleu. 3. Numarul neutronilor din nucleul unui atom este egal cu: a) numérul atomic Z; b) num&rul de masa A; c) Z- A; d) A-Z;e) A+Z. 4, Numérul de molecule din 64 g O, este egal cu: a) 6,023-10°; b) numdrul de molecule din 28 g N.; c) numarul de molecule din 4 moli CO;; d) 12,046-10"; e) 24,092.10”. 5. Care dintre urmatoarele substante prezinta retele moleculare: a) |;, b) C (grafit); c) Na;CO, ; d) CaO; e) Hg . 6. O solutie cu volumul V(I) contine ma (g) substanta dizolvaté cu masa moiara M (g/mol). Molaritatea solutiei este: a) Mo; b) 1/2 mg; ¢) M.V; d) M.Vimg; €) mo/(M.V) . 7. Solubilitatea gazelor in apa creste la: a) cresterea temperaturii; b) cresterea presiunii; c) sc&derea presiunii; 4G) nu este influentata de temperatura; e) nu este influentata de presiune. 8. In reactia; H30° + HO’ > 2H,O + Q, Q este cdldura de: a) ardere: b) dizolvare; c) formare; d) neutralizare; e) evaporare. 9. Ce volum de solutie HC! 0,4N va fi neutralizat de 200 cm* solutie NaOH 0,5N: @) 325 cm’; b) 225 cm*; c) 250 cm’; d) 0,30 dm?; e) 0,35 dm* . 10. Indicati care din afirmatiile de mai jos este falsa: a) catalizatorii maresc viteza de reactie; b) inhibitorii micgoreaza viteza de reactie; c) caializatorii micgoreaz& energia de activare; d) catalizatorii maresc constante de echilibru a reactiei; e) promotorii maresc activitatea catalizatorilor. 11, Se Gd reactia: N:(g) + O2(g) <> 2NO(Q) AH = - 90 kJ. Echilibrut se depiaseaza in sensul formarii NO(g): a) la sierea iemperalurii, b) la scdderea presiunii, c) la cresterea presiunil, d) ia scdGerea temperaturii; e) in prezenta Catalizatorilor. 12, 10 cm’ sulujie de HCI de concentratie 10° M se dilueaza cu apa uisllata pana ia un volum de 100 cm’, Solutia rezultaté are pH-ul egal cu: a) 12; v) 0,61, 6) 1, d) 4,5; e) 2. 13. © suustaiild Cale are Calacter reducator. a) Se reduce, i) a i electrons nurmarui de Oxid. ) uegi modili 41.14, Intr-un am la . estec gazos echimolecular de azot, hidrogen $i CO:, aflat res att Peounee partiald a hidrogenului este: eae atm; c) 1,5 atm; d) 2 atm; €) 2,5 atm. i Se CONSidepa sien Stee4 1 I Solutic HCI 9M cu 9 | solutie HCI 1M. Dac’ volumul ditiv, concentratia finald este: @) 5M; b) 2,5M; c) 10M; d) 3,6M; e) 1,8M. 16. Se trateazd 10 ml solutie NaOH 0,1M cu o solutie HCI 0,01N. Care este volumul solutiei de HCI necesar neutralizarii: a) 10 mi; b) 100 mi; c) 1 ml; d) 20 mi; e) 200 mi. 17. Se da reactia: Si(s) + 2H(g) <> SiH.(g) avand AH 70 JAK. Entalpia liberd a reactiei la 25°C (AG?) este 8) -83,5 ku; b) -39,14 kJ; c) -80,86 kd; d) +83,5 ku; €) +39,14 kd 18. La tC, consianta de echilibru a reactiei in faza lichida: CH;COOH + C:H,OH <> CH,COOCH; + H.O 1. Stiind c& se pleacd de ia 1 moi de acid acetic si 3 moii de etanol, se cere sd se precizeze care dintre_urméatoarele valori reprezintaé numarul-de moli de esier la echilibru: a) 0,75 moli; b) 0.8 moli; c) 0,9 moli; d) 0,95 moli; €) 0,65 moli. 19. © solutie 0,1M de acid slab are pH=3. Valoarea K, (mol/l) a acestul -60 kJ Si ASs - acid este: a) 110°; b) 1-10°; c) 1-105; d) 1-10"; e) 1-107. 20. Se electrolizeazd 100 cm? solutie KOH 1M, timp de 32 minute si 10 secunde utilizand elecirozi de piatina, la o intensitate a curentului de 1 A. Care este volumul de gaz degajat la catod in conditii normale ? (F=96.500 Cc): a) 112 mi; b) 224 ml; c) 448 mi; d) 560 mi, e) 1120 ml. Se dau urmatoarele mase atomice: H:1; 0:16; N:14. Nota: Fiecare subiect se puncteaza cu cate 5 (cinci) puncte.7. CATALOGUL ELEMENTELOR CHIMICE AURUL, Student DAN PANTOS Universitatea de Vest din Timisoara Simbol: Au Numéar atomic: 79 a atomicd relativa: 196,96654 u.a.m. izotopi: Au, *8Au, "8Au, 197Au, 18Au, 99AG Aurul, cunoscut inc’ din preistorie, se gaseste in naturd aproape numai 2 metal liber, foarte rar el gasindu-se sub forma de telururi. Mineralele de aur le mai raspandite sunt: calaveritul AuTe> 39,2-42,8% Au, kreneritul (Au, Ag)Te2 43,9% Au, petzitul (Au, Ag)Te, 19,0-24,2% Au, silvanitul AuAgTe, 25,4- % Au, nagyagitul PoAu(Te, Sb)Ss.g 5,8-12,85% Au. Uneori in stare liberd se tormand pepitele, care pot cAntari de la cateva grame la zeci de kriograme (cele mai mari fiind cele descoperite in Muntii Ural -36 kg-, California - 42 kg-. Australia -84 kg-). Dintre cele trei metale cunoscute in antichitate Cu, Au, cercetani recente indica aurul ca find primul metal cunoscut de om. Aceasta re se bazeaza pe faptul ca, dintre cele trei metale aurul se gaseste in natura in m&surd mult mai mare sub forma nativa, comparativ cu celelalte doua. La acest fapt se adauga si culoarea specifica, galben stralucitor, care atrage ugor privirile omenesti Numele sau provine din latinescul aurum (rasarit stralucitor) sau de !a numeie zeitei Aurora (zeita zorilor), in limba englezi numele sau “gold” provine din forma veche a cuvantului "yellow" si anume “geolo” cu semnificatia binecunoscuta: galben. Aurul se presupune ca a fost folosit mai intai pentru confectionarea uneltelor, dar ca urmare a maleabilitatii sale ridicate cat si a durit&tii mici (2,5 pe cara Mohs) omui preistoric a faurit aproape in exclusivitate din metalul galben opiecte de podoaba. Acestea au ramas intacte in ciuda trecerii anilor. Astfel bijuterii din aur s-au gdsit intre vestigiile vechiului orag Ur din Chaldeea dupa ce peste ele au trecut saizeci de secole. Dintre cele mai renumite obiecte de artd © au rezistat trecerii timpului sunt: masca mortuara a faraonului-copil Tut- Aokh-Amon (1333-1325 7e.n.) cat si intregul ansamblu care insotea sarcofagul ul lui Priam" descoperit de arheologul german Heinrich uprapuse a noua asezari omenesti, intre care pe nivelul tezaurul fiind alcdtuit ain diademe, cercei, agrafe, de peste trei milenti; un alt tezaur descoperit de 701 placi de aur acoperite cu motive florale e ruinele ora! Micene: tezaurui de la IY al ere: noa ‘e const’ in 22 de piese ur care a aps Hui color Athanal 4 Se unosculs Tncd din antichitate. astfel toti acea perioad’d igi manifestau dorinta de a acumula cat m. -43-metal pretio: , in acea eposd oes mPlificare elocventa privind valoarea la care ajunsese aurul avand loc intre regele Soloco de tone de cupru pe o ton de aur, schimbul Goane ded aa amon si regina din Saaba Vergilius Maro afore ieee alunci |-a facut pe poetu! latin Publius lcomie de aur) neida celebra fraz& "Aurisacra fames" (blestemata de aur. aes ieee Migratoare Europa se gaseste in plind penurie alchimien Alchine ie Induce la dezvoltarea unei ramuni a stiintei si anume a descopere o cale si propunea conform scrienior din acea perioada, si eee relativ simpla de transformare a tuturor metalelor in aur si Sear fae ixirului viefii", elixir care presupunea existenta tineretii vesnice Se pare c& dintre cele doug himere care au animat spiritul alchimistilor, cea a sformarii metalelor in aur a fost prima. Cea de-a doua find generata de Credinta cd in interiorul pamAntului totul se transforma in aur, dar transformarea durand un timp foarte indelungat si astfel procesele care ar duce la aceleasi transformri miraculoase si la suprafata, in laborator, ar necesita acelasi interval de timp, daca nu unul mai indelungat. Speranta transformarii orcdrui metal in aur se baza $i pe o experienta simpla, anume introducerea unei bucati de fier intr-o solutie de CuSO,. Alchimistii efectuand aceasté experienta au observat epunerea cupruiui pe bucata de Fe. in urma acestor constatari alchimistii vremii au tras concluzia c, asa cum fierul poate fi “transformat” in cupru, tot astfel si Cuprui poate fi transformat in aur cu ajutorul “pietrei filozofale". Acest crez a animat sufletul si gandul aichimistilor ducandu-i pe acestia !a efectuarea unor experiente - suplicii a cdror duraté se intindea pe intervalul mai multor ani Elocventa in acest sens este experienta facutS de Trevisan (1406-1490) care pentru a obline aur a dizolvat separat argint si mercur in HNO; concentrat. in acest mod le conserva timp de un an, pentru ca apoi sd le concentreze solutiile la 4/3 din volumui initial. Dupa parcurgerea acestor etape, el amesteca soluliile astfel obtinute si asteapt schimbarea in prezenta razelor solare timp de cinci ani. © alta idee mult vehiculata in epoca este aceea conform careia un metal transformat in aur daca i se imprima culoarea acestuia sau intr-o versiune Urmarea acestei idei a dus la poate fi modificatd "tot ce-i galben trebuie s4 contind aur’. descoperivea unui ait element chimic, fosforul, descoperit de Hennig Brand in urma unei c&utdri "pietrei filozofate" in ...urind Prin lucrarea sa "The sceptical Chemist" aparuta in 1661 la Oxford, Robert Boyle (1627-1691) da 0 lovitura puternica intregului fundament pe care se ea notiunii de element chimic, Boyle franeaza cdu.area baza alchimia. Prin definir “pielrei filozofale", ardtand c depunerea Cuprului pe fier este determina.’ de 'n solutie. Astfel prin aceast enunt, verificat si experimental, prezenta CuSO, i ; Zdruncin’ credinta cd orice se poate transforma in aur Cfutarea aurului continu si dupa incheierea epocii de glorie a alchimismului. Deosebirea const in locul cdutdini: daca alchimistii cautau aurul sub forma unui produs de reactie obtinut din reactanti care nu contineau aur, in noua orientare se cduta extragerea aurului din minerale aurifere, activitatea concentrandu-se in jurul exploatarilor miniere. Aceasta activitate a condus la telurul. in regiunea Sarcamb din descoperirea unui nou element chimic Transiivania se descoprea un mineral misterios care, desi con{ine aur, nu “vrea” oh elibereze. Acest mineral cercetat din 1782 de cétre Frantz von Reichenstein -44-(nascut la Sibiu in 1740), este prezentat Academiei de Stiinje din Berlin sub mai Gate denumiri (aurum problematicum, aurum paradoxum si aurum album). In irma unor studii, efectuate de von Reichenstein, care s-au intins pe 0 perioada de circa 15 ani, s-€ ajuns la concluzia cd aurul este combinat cu un nou element si anume telurul. Cu cat inaintém in timp spre zilele noastre, odata cu dezvoltarea chimiei visul transformérii tuturor metalelor in aur se stinge, cedand locul unui nou vis jegat de aur: descoperirea Eldorado-ului, tara cu aur, tara in care se gaseste aur in cantitati enorme. Odaté cu marile descoperiri geografice de la sfarsitul secolului XV se gdsesc noi teritorii aurifere. Dezvoltarea industriilor din secolul XIX, cat i popularea tot mai densa a “noului continent", duc febra aurului si in America. Explorarea mai atenta a Alaskai releva importante zone aurifere. Raspandirea acestei stiri conduce la popularea Alaskai cu un val de aventurieri, asa numitii "cdutatori de aur". Si in aceasté perioada cautarea metalului galben duce omul la capatul puterilor, facdndu-| pe acesta capabil de sacrificii intainite in evul mediu la alchimisti. Febra aurului, explorarea Alaskdi este foarte bine oglindité in opera lui Jack London, el insusi fiind atins vremeinic de aceasta *isterie colectiva" care a cuprins America sfarsitului de secol XIX. Tot in aceasta perioadd, sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, goana dupa aur duce incd odatd la dezastru prin deciansarea de catre Imperiul Colonia! Englez a razboiului impotriva burilor, rzboi care avea ca scop castigarea unor noi teritorii aurifere. La mijlocul secolului nostru, o dat& cu aprofundarea _ studiului radioactivitatii, s-a realizat “imposibilul", transformarea unui ait metal in aur. Prima reactie care a facut posibild "miraculoasa” transformare este bombardarea Pb cu un fascicul de protoni. Din minerale, aurul se poate extrage prin dou metode: metoda spalanii cu apa si metoda extractiei selective cu soiventi. Prima metoda, cea a spalarii cu apa, poate fi folosita in cazul in care particulele de aur au dimensiuni suficient de mari. Aceasta metoda se bazeaza pe diferenta de densitate existenta intre Au $i steril. Aurul se separa din roca prin spalare cu un curent de apa, care antreneaza particulele de steril, aurul sedimentindu-se. Acest procedeu este economicos doar cand zc&méntul contine peste 10% Au. Procedeele cele mai utilizate in metoda extractiei cu solventi sunt: amalgamarea, clorurarea, bromurarea, cianurarea. 4. Procedeul amalgaméarii se bazeaz4 pe proprietatea mercurului de a forma cu aurul un amalgam, prin dizolvarea acestuia. Procedeul nu este selectiv, mercurul putand fi considerat ca un “reactiv" de grup, deoarece pe langd Au se mai retin si metalele cu proprietati asemanatoare (de obicei se dizolv4 Ag). Practic operatia se realizeazd |Asand sa treacd suspensia apoasd de minereu peste table de cupru amalgamate, inclinate si supuse unor vibrafii transversale. Dupé una-doud zile amaigamul este raclat de pe tabla de cupru, spalat si curafat cu un magnet pentru a se elimina impuritalile feroase. Mercurul se extrage din amalgam prin distilare, dupa ce, in prealabil, excesul de mercur (Hg necot tinut in amalgam) se elimind prin filtrare sub presiune. Procedeul este imperfect deoarece mercurul nu retine particulele de aur infasurate in silicati si sulfuri, iar telururile de aur nu sunt retinute. Randamentul nu depaseste 50%. 2. Procedeul clorurdrii, in trecut, se folosea pentru extragerea aurului din -45-Minereurite sa ra Se bazeaza pe ros TAmase dupa extragerea prin procedeul amalgamarii, Metoda i Pe reactia clorului cu aurul din cesta in iclor ui cl mandu- triclorurd de aur, solubila: I din minereu transformandu-| pe acesta i Bin titre ago reducitori asupra sei se extrage relativ usor, el precipitand la actiunea unor stibiuri este supus in Hel ee minereul contine sulfuri, arseniuri, telururi sau in oxizi. Prajirea se a i il unei prajiri, compusii de mai sus transformandu-se Practica se mai on pa pentru a elimina consumul excesiv de clor. In translorme ines uilzeaz4 la prajire si un adaos de NaCl, cu scopul de a ain cest stadiu unii compusi in cloruri. Este necesara, in acest Praliros meme’ ,temperaturi sub 300°C, temperatura la care AuCls fierbe. Prealabila are si avantajul de a decrepita minereul, favorizand clorurarea. eta ae eoocedl bromurarii este similar cu procedeul clorurarii, cu Geosebirea MaGaeTG Procedeu se adauga 0 reaclie de eliberare a bromului din AuBr3. folosit’ i Murari, desi maj eficienta (Br, atac& mai energic aurul), nu este sita in practica datorita costului ridicat al Br. Reactiile care descriu acest proces sunt: SNaBr + NaBrO, +3HSO, --> 3Bry + + 3Na,SO. Rees 2 4 => 3Bry + 3,0 + 3Na,SO, AuBr, + HO ~> H[AuBr,OH) 2H[AuBrzOH] + 3Ci, --> 2H[AuCI,OH] + 38r, H{AUCl,OH] + educator --> Au + f.redusd 4. Procedeul cianurani reprezinta cel mai important procedeu de extractie a aurului din minereu. Experimentat prima oard de MacArthur $i fratii Forrest (4886), se bazeaza pe dizoivarea aurului din minereu intr-o solutie foarte diluata (0.1-0,2%) de cianura aicalina si precipitarea Au cu un agent reducdtor. Acest procedeu se aplicd minereuritor fin divizate, foarte sdrace gi reziduurilor ramase in urma amaigamarii, Prin cianurare se extrage cca. 90% din Au din minereu. Dizcivarea aurului in cianurd are loc in prezenta oxigenului atmosferic (02 agent oxidant). in soluiiile puternic aerate s-a pus in evident prezenta H,O,. Dupa cheierea dizolvarii solufia de cianur& complexa de aur (1) se trateaz& cu Zn, astfel precipitandu-se aurul. Reactiie care au ioc sunt: 4Au + BNaCN + 03 + 2H.0 ~-> 4NafAu(CN),] + 4NaQH 2NafAu(CN)g] + Zn --> 2Au + NagfZn(CN)q] rate mai au joc reactiile. 2Au + 4NaCN + 2+ > 2NajAu(CN),] + H,O, +2NaOH 2Au + ANACN + H505 (Au(CN),] + 2NaOH “azolva si aite metaie (Fe, Ci utiza inex in solutii puternic a Ni, Co. Zn, Ai etc.) aurului, con inrafinarea electroliticé. Aurul rafinat electrolitic este de puritate inalt& cca. 99,95- 99.98% Au. Proprietatea fizicd care se remarca usor: culoarea galbend strdlucitoare, dispare la 0 tratare mai speciala: prin distitare in vid inaintat metalul care se depune prezinta reflexii ce variaza in functie de grosimea stratului de la roz la verde. Nu prezint forme alotropice, cristalizeaza intr-o retea cubicd cu fefele centrate. Aurul este un metal moale, duritate 2,5 pe scara Mohs. Este cel mai maieabil si ductil dintre toate metalele (prin laminare se pot obfine foite cu grosinea medie de 8x10 mm, iar dintr-un gram de aur se poate trage un fir de cca. 2,5 km lungime). Foilele de aur au foarte mare aderent&. Aurul prezinta la 18°C 67% si 70% din conductibilitatea termicd, respectiv electric’ a argintului. Punctul de topire se afl la 1064,43°C, cel de fierbere la 2807°C, iar densitatea este de 19.32 g/cm. Prima dintre proprietatile chimice care se evidentiazi este faptul c& Au isi depaseste prin valentd (Il!) numarul grupei (Ib), fapt foarte rar intalnit in sistemul periodic. Aurul fiind cel mai putin electropozitiv dintre toate metalele, avand un portential de oxidare foarte coborat prezinta inertie chimicd. Datorita rezistentei la oxidare aurul intra in categoria metal.ior nobile. Dintre toate elementele chimice doar cu halogenii si vaporii de telur aurul se combina direct. Acizii nu atacd aurul (exceptie acidul selenic concentrat, fierbinte: 2Au + 6H,SeO, --> Au,(SeO,)3 + 3SeO. + 6H.O); dar un amestec de acizi - un acid tare $i un acid oxidant - atacd acest metal. Cel mai cunoscut amestec de acest gen este apa regala care de altfel este cel mai bun dizolvant al sau. Au + HNO + HCI ~> H[AuCl,] + NO + 2H,0 Hidroxizii alcalini topiti atacd aurul in prezenta unui azotat. Peroxizii de Na, K $i Ba atacd auru! cu formare de aurat (III) de metal (2Au + 3NazO, —> 2Na[AuO,] + 2Na,0). Dupa ce in trecut i se atribuiau aurului puteri tamaduitcare, a venit o perioada in care s-a afirmat cd ecest metal este toxic. Cercetari recente au aratat ca sarurile de aur au un efect vatémator asupra organismului daca sunt administrate in cantitati mari. Compusgi organici ai aurului s-au dovedit utili in tatarea tuberculozei. In afara medicinei in zilele noastre aurul si-a gasit intrebuintari in tehnica spatiala datorita proprietatilor reflectorizante deosebite Bibliografie: 1. Spacu P., Stan M., Gheorghiu C., Brezeanu M., "Tratat de chimie anorganica” (vol.II!), Editura Tehnicd, Bucuresti, 1978. 2 Nenitescu C.D., "Chimie general&", Editura Didacticd si Pedagogica, Bucuresti, 1972 3. Banciu AS., “Din istoria descopeniri elementelor chimice’, Editura Albatros, Bucuresti 1981 4", Editura Albatros, Bucuresti, 1982. 4 Hotarascu ©.. "Metalele in epoca actuala’ nciu A.S., Pop A., "Spre chimia moderna", Editura Albatros, Bucuresti, 1987. & Onimer D., lonescu S., "Aventura metalelor’, Editura Albatros, Bucuresti, 1986 istrati C 1, Longinescu GG, "Curs metodic de chirnie si minerelogie", Editura Cartea romaneasca, Bucuresti, 1922 & Rabega M., Rabega C., "Chimia in slujba omului", Editura lon Creanga, Bucuresti, 1977, august 8 Soft de chimie: - The Integral Scientist Information Utility For Chemists, v2.01, 1994 10. Penodic Table of Elements, v2.02g, 1994, SMI Corporation -47-8. SAVANTI DE IERI $I DE AZI LINUS CARL PAULING Fiz. Alexandru Oprea In cursul zilei de 21 august 1994, agentiile internationale de pres& a anuntat trecerea in nefiiné a unuia din corifeii stiintei secolului XX: chimistul american Linus Carl Pauling. Ceea ce a surprins neplacut a fost nu atat modul lapwar de prezentare a meritelor care |-au incununat de dova ori cu premiyl Nobel (in 1954 pentru chimie si in 1963 pentru pace), cAt persiflarea intregii sale munci $tiinfifice, ca si cum ar figura printre celebritati doar prin argumenteie contrare majoritatii specialistilor cu privire la efectele folosirii pretungite a vitaminei C asupra organismului uman. Din adanc respect pentru ceea ce a insemnat, inseamné gi va insemna cu sigurantd Linus Pauling in lumea oamenilor de stiintd, cat si pentru o informare in spiritul adevarului a tinerelor vidstare pasionate de aprofundarea chimiei ca obiect de studiu si camp larg de cercetare stiinfificd, consider cd dupa un curicullum vitae succint, 0 prezentare cronologica 4 contribufiilor sale la progresul chimiei si nu numai (in masura surselor bibliografice avute la dispozitie) constituie deopotriva onoare si placere. Nascut in 28 februarie 1901 (anul in care s-au acordat primele premii Nobel) la Portland (Oregon, S.U.A.), fiul proprietarului unei retele de farmacii, a studiat ingineria chimicd la Oregon College, absolvent in 1922, si la Institutul tehnologic din California (California Institute of Technology, ce'ebrul CALTECH, unde nu mai putin celebrul fizician Richard P.Feynman si-a experimentat “The Feynman Lectures on Physics”, curs de fizicd moderna cunoscut in intreaga lume). Aici si-a dat doctoratu! (1925), urcand apoi vertiginos pe panta ierarhiilor stiintifice: asistent 1927, profesor asociat 1929, profesor 1931, $i director al laboratoarelor de chimie ale institutului 1936-1958. Dupd o perioada de cinci ani 1964-1968, cand a activat ca profesor la Centrul de Studii al institutilor democratice din Santa Barbara (California), in 1989 a fost numit profesor de chimie la Stanford University. Alaturi de o serie de alte premii, a fost ales incd in 1233 ca membru al Academiei Nationale de $tiinte ale Statelor Unite ale Americii. De asemenea, figureazi ca membru de onoare al Academiei Romane, impreund cu alti nobelisti: Svante Arrhenius (Suedia). Hendrik Anton Lorentz (Olanda), Gabriel Lippman, Jean Perrin, Louis Neel (Franta), Chandrasekhra Venkata Rama (India), Otto Hahn, Wernwe Heisenberg (Germania), Enrico Fermi (Italia) si nu in ultimul rand, savantul american de origine roman& George Emil Palade. inc& din studentie a fost avid de noutate fe altfel preocuparile in aprofundarea cercetaritor aferente difractie! absolut necesar cat dacd avem in vedere peritorul metodet © a doua, de durata cuantice (Traizeci i modem neexplicand razelor X in cris va_vorb supreme fu distinc: pa de conlucrare spre exemplu, nd etap 2 fizic 3" 2 aventurat. nu e a orbitalilor 2 indisoty 48ru explicarea legaturilor formate in combinatii chimice relativ simple, atomici pent ¥ 7 ommanta ulterior cu formularea regulii de electroneutralitate in combinatii pb uiijexe. independent de R.S.Mulliken (Nobel 1966) introduce conceptul de Siectronegativitate a elementelor, emitand in acelasi timp (1931) teoria "structuri Ge rezonana" sau a “st&rii mezomere” a unei molecule si stabilind corelatia Gistantelor interatomice cu structura electronica. Un an mai tarziu a emis teza Caracterului partial ionic al legaturii simple, studiind relatia acesteia cu caldura de formare a substantelor. Pentru a lega insusirile chemosorbitive ale metalelor de tranzitie de structura lor electronic, Pauling a introdus notiunea de caracter “d" al legatunii metalice. Rezultatele acestor cercetari (intreprinse in perioada 1938- 41949), ca si cele mentionate anterior au fost publicate in prestigioase reviste de specialitate: Journal of the American Chemical Society, Journal of Chemical Physics. Chemical Review, Proceedings of the Royal Society, Physical Review. jin paralel orientrile sale trec in domeniul biochimiei. Dupa ce impreund cu C.D.Coryell a cercetat efectul oxigenarii moleculei de hemoglobina asupra susceptibilitalii magnetice, in 1936, aldturi de A.S.Mirski, a dezvoltat 0 teone a proteinelor native, denaturate $i coagulate. In perioada 1949-1953, lucrand cu N.A.ltana si R.B.Corey, a stabilit structura proteinelor pe baza spectrelor de radiatii X, a formulat ipoteza formarii si actiunii anticorpilor in organism si a identificat anomalia hemoglobinei din anemia cu celule faiciforme (hemoglobina S). Un an mai tarziu (1954), Pauling a devenit laureat al premiului Nobel in chimie pentru "Cercetari asupra naturii legaturilor chimice gi aplicarea acestora la studiul structurii moleculelor combinatiilor complexe". Ca orice savant ce se respectd, aflat in plind putere de creatie si recunoscut ca autoritate stiintificd in domeniu, si-a continuat cercetarile in biochimie, focalizandu-si energia in elucidarea structurii dublu elicoidale a acidului dezoxiribonucleic (ADN) substrat substantial al informatiei ereditare. A fost 0 competitie teribila, chiar dura (desigur, pe tdrdm stiintific) intre echipa lui Pauling si cea a lui James D.Watson, acesta din urma fiind recompensat, dupa indelungi deliberari ale juriului, cu Premiul Nobel pentru fiziologie si medicind (1962). Ca o compensatie in 1963 i s-a acordat lui Pauling Premiul Nobel pentru pace, intru recunoasterea convingerilor sale profund antirazboinice (printre altele, |-a apdrat pe Robert Oppenheimer in investigatiile referitoare la construirea bombei cu hidrogen). Ca in orice alt domeniu, speculatiile n-au intarziat s4 apard. Spre exemplu s-a spus c3 nu se poate acorda de doua ori acelagi premiu aceleiasi persoane in acelasi domeniu. Sigur. {inand seama de contribufie, Pauling era indreptatit !a un nou Rremiu Nobel pentru chimie, dar afirmatia de mai sus nu std in picioare pentru cd, dupa ce in 1965, fizicianul John Bardee, impreuna cu William Shockley si Walter Brattain, a primit premiul suprem “Pentru cercetdrile asupra semiconductorilor si descoperirea efectului tranzistor", tot el aldturi de Leon Nicholas Cooper si John Robert Shrieffer, |-a mai primit in 1972 “Pentru interpretarea microscopica sub oe teoretic, a fenomenului de supraconductibilitate". Exist savanti care au cercat $1 au reusit sé imbine munca de cercetare cu cea didactic’ prin scrierea unor carti elocvente, astazi clasice Spre meritul sau, Pauling a gasit ragaz s& se cine aceasta cale tinerelor vidstare ce se incumeta in studi! sistematic al tratatul need Studentilor domici de studii aprofundate. Legat de primul aspect, fimbi (a noi mie generala", aparut in mai multe editii si tradus in numeroase i (la noi a fost publicat in 1972 sub egida Editurii Stiintifice) a intrunit aprecieni -~49-unanime pentru claritate si conciziunea exprimarii. In 1935, in colaborare cy E.R.Wilson, a scris o monografie de dimensiuni ceva mai mari comparativ cuo carte de buzunar “Introducere in mecanica cuanticd cu aplicatii in chimie® Aparuta in prestigioasa editur’._-Mc.Graw-Hill BookComp. la sectiunea “Intemational Student Edition", principala sa caracteristicd rezida in impetires figorii stiintifice cu simplitatea expunerii. In ce priveste al doilea aspect, lucrarea sa de cApatai "Natura legaturii chimice", 0 monografie de propor{ii apreciabile (peste 800 de pagini) citatd in orice tratat actual de chimie cuantic’, 9, PROFILURI TAMAS TUDOR cls.X-a Colegiul Bandtean intr-o sear, un copil de cinci ani fi cere mamei s&-i imureasca cauzele bolilor si mortii oamenilor, mérturisindu-i cu lacrimi in ochi, dorinta de a invata si a cerceta, Acel copil este Tudor Tamas, nascut la 10 septembrie 1978 in Timisoara si acea dorinta arzatoare |-a facut sa fie atat in ciclul primar si gimnazial - urmate la Scoala General nr.22 din Timisoara - un elev de exceptie, cu rezultate deosebite la invatatura. Dintre obiectele de invatamént cel mai mare interes |-a manifestat pentru chimie si in mod deosebit pentru latura experimentala. Adeseori dupa terminarea orelor de clasa elevul Tudorel Tamas a zabovit ore in sir in laboratorul de chimie al scolii, unde, sub indrumarea doamnei profesoare Magda Stan si-a potolit setea de cunoastere. Rezultatele s-au aratat curand, Tudorel Tamas reusind s& obtind in primavara anului 1993 premiul | la faza national a Olimpiadei de chimie. In acelasi an, in urma examenului de admitere a devenit elev al unui dintre liceele cu traditie: “Colegiul Bandtean din Timisoara" - profilul chimie biologie. Aici interesul pentru chimie a crescut si alaturi de doamna profesoard de chimie Sirbu Ana a patruns profund si cu pasiune in tainele chimiei. Nu e de mirare c4 mare parte din timpul liber si |-a petrecut in laboratorul de chimie studiind tratate, carti de specialitate si experimentand. Succesele s-au inmultit: in clasa a IX-a anul scolar 1993-1994 a obfinut premiul | la faza nationalé a Olimpiadei de chimie; in clasa a X-a premiul II pe tara si a fost selectat pe bazd de concurs in lotul largit al {ari in vederea participarii !a Olimpiada international. . . Sperdm sa-| vedem - pe marea scend a vietii - angajat tot mai mult in dramatica inciestare a geniului uman cu natura, descifrand tot mai adanc tainele drumului lung $i sinuos al cunoasterii. -50=10. CUM GANDIM? CUM FACEM? 10.1 Experient in decor de iamal Prof. dr. ing. A. Chiriaé Universitatea de Vest Timisoara lama este anotimpul potrivit nu numai pentru patinaj si schi. Pe timp geros, tinerii chimisti pot efectua experiente imposibil de realizat dac& nu posed& acasd un congelator de mare putere. in general, atunci cand nu se face o precizare, acest gen de experiente necesitd temperaturi mai mici de -7°C. Pentru ca nirsoarea si vantul si nu va deranjeze este convenabil s& efectuali experientele intr-o incapere neincalzita (far3 nici o aluzie!). Prin urmare, asteptali timpul potrivit si ... va uram Succes! Experienta 1 Turnati in doud borcdnase de sticla, cu gura larga, aceleasi cantitaji de solutie concentraté de sare de bucdldrie. Scoatefi un borcdnas afari (la temperatura 0 = -5°C) iar celdilalt {dsati-! in camera cald3. Cand solutia pus’ la rece ia temperatura mediului ambiant, cufundali in cele dou’ borcane 0 hartie de filtra cu dimensiuni 40 x 120 mm, impaturita asa cum se arat& in figura. Solutiile vor urca in hartie prin capilaritate si iat ce veti observa: la rece, tichidul va urca fa inceput mai incet dar umezirea completa inceteaza in acest faz mai curand decat in experienta efectuata in camer’, Oare de ce se petrc lucrurile astfel ? Doar miscarea moleculelor este cu atat mai rapida cu cat temperatura este mai ridicata. Experienta 2 Aveti nevoie de doua farfurii late. Turnati in una apa iar in cealalta o -51-solutie 2% de sare de bucdtarie, pana la umplere. Dup& scurt timp introduceti in centr fiec3reia cate un bat de lemn cu diametrul 15 - 20mm si lungime de 25 mm. Béaful se va cufunda mai incet in solutie decat in apa. Acest lucru este de infeles: densitatea solutiei este mai mare. Observati c4 bucafile de lemn raman acolo unde le-ati pus $i nu plutesc in deriva. Scoatefi apoi bucatile de lemn si duceti farfuriile afar, in ger. Introduceti din nou bastonasele. Ce se intampla cy ele ? Oricat de atent le-afi fi asezat pe supratata lichidului, ele tot vor avea tendinta de a se deplasa. Readuceti-le in pozitia centrala; ele se vor deplasa din nou si fenomenul se va repeta pana la inghefarea lichidului. Acum, fiti atenti: in farfuria in care a-{i turnat solutia, adancimea inconjurarii bastonasului, practic, ny s-a modificat. In schimb in apd ea pare mai mare decat inainte de inghetare. De ce? Experienta 3 Preparati 0 solutie concetrata de sulfat de cupru impur. Filtrati solutia si l4sati-o si stea 24 ore. Tumati apoi solutie in doud eprubete scurte sau in doud flacoane de penicilina. © proba pastrati-o in camera iar cealalta scoateti-o afard, la frig si pastrati-o acolo pana cand temperatura sa scade putin sub orc. Cufundati acum in cele doud probe cate un cui de fier, curatat cat mai bine cu hartie abraziva. Dup& cdteva minute, cuiul, cufundat in proba din camera devine rosu inchis in timp ce cuiul cufundat in proba racita capaéta culoarea cuprului pur (ardmie). Totedata stratul de acoperire al acestuia pare mai subtire. $i incd ceva. Solutia rece ramane transparenta si nu-si modifica culoarea in timp ce solutia calda se opacizeaza si igi modifica putin culoarea. Despre ce e vorba? Experienta 4 intr-o eprubeta ingusta agitati praf de creta cu apa. Lasati putin suspensia s& se depund, apoi trasvazati cate jumatate din. amestecul opac, supranatant in doud eprubete. Pastrati din nou o proba in camerd iar pe cealalta duceti-o la rece. Dupd ce a inghetat readuceti proba in camera calda si lasati-o s4 se dezghete. Veti obtine un lichid transparent in timp ce proba de control, care nu a fost supusa inghetarii, ramane opaca. Acelasi rezultat se obtine daca se supune racirii o emulsie preparata din apa gi petrol sau ulei comestibil. Rezultaé cd inghetarea poate fi utilizata ca metodd de accelerare a purificdrii apei, De ce? Raspunsuri Experienta 1: Cu cresterea temperaturii se accelereazd nu numai ascensiunea capilara a lichidului ci si viteza sa de evaporare de pe suprafata umezitd a hartiei. Din acest motiv, la inceput, totul se desfasor& “conform legii" iar cand suprafata de hartiei umectate ta cald devine suficient de mare, incepe sa-si spund cuvantul evaporarea. Si astfel se constata cd umectarea realizata la rece, nefiind jenata de evaporare, se termina mai repede. = 52>_ Experienta 2: Atunci cand un lichid este ldsat in repaus, starea respectiva se realizeaza neuniform. Pe suprafala acestuia apar, in mod inevitabil, curenti de conventie, tocmai acestia “dirijeazé" bastonasele de lemn pe suprafata lichidului, , Dup& inghetare, cufundarea bastonasului de lemn in ap& creste deoarece, atunci cnd temperatura apei scade sub 4°C densitatea acesteia scade considerabil. In cazul solutiei de sare de bucatarie, desi are loc 0 sc&dere a densitatii, aceasta este nesemnificativa. Experienta 3: . $i la temperatura camerei, si la rece are loc una si aceeasi reactie: reducerea ionilor cuprici cu fier. Simultan se desfasoara ins& gi alte reactii secundare constand in interactiunea fierului cu apa si impuritatile continute in sulfatul de cupru. $i iaté c&, la rece, recfiile secundare decurg mult mai incet astfel incat procesul principal nu mai poate fi perturbat, decat in mica masurd. lata de ce, cuprul depus pe cuiul de fier, desi se obtine in cantitate mult mai mica, este mai pur. : La rece, se modifica si dimensiunile cristalelor de cupru ce se formeaza, ceea ce influenteazd de asemenea asupra culorii lor. in acelasi timp, in solutie se formeaza mai putini ioni de Te?* hidratat si prin urmare scade mai putin concentratia ionilor de Cu2* hidratat care confera culoarea alabastra solutiei. Din acest motiv, culoarea solutiei, practic, nu se modifica la rece. Experienta 4: La inghetare, moleculele de apd se ordoneazd formand reteaua moleculara, cristalind, a apei. Pentru a realiza acest lucru, ele tind "s4 scape" de impuntati (tocmai de aceea prin inghetarea apei de mare se obtine "gheata pura"), dar nu numai atat ci elimina si particulele acestora. in felul acesta poate fi realizaia concentrarea si separarea impuritatilor din solutii (apa de mare). Ele constituie stratul inferior al unui sistem supus inghefarii.