Está en la página 1de 23

Proiect

Instalatiile si echipamentele fluxului tehnologic statiei de


epurare unei ape uzate urbane
1.Conditii de calitate privind evacuarea apei
I. Obiect şi domeniu de aplicare

Art. 1.

(1) Dispoziţiile prezentului normativ se referă la calitatea apelor uzate ce urmează


să fie evacuate/descărcate în reţelele de canalizare ale localităţilor. Normativul se
referă şi la apele uzate care se descarcă direct în staţiile de epurare.

Modificări (1)

(2) Normativul are ca scop stabilirea condiţiilor în care se acceptă evacuarea


apelor uzate în receptorii menţionaţi la alin. (1), astfel încât să se asigure protecţia
şi funcţionarea normală a acestora, precum şi protejarea mediului de efectele
adverse ale evacuărilor de ape uzate.

Art. 2.

(1) Prezentul normativ se aplică la:

a) proiectarea, avizarea şi, după caz, autorizarea unor noi lucrări de folosire a
apelor, precum şi la extinderea sau retehnologizarea obiectivelor existente care
evacuează ape uzate epurate sau neepurate în condiţiile art. 1 alin. (1);

b) stabilirea gradului de preepurare necesar şi a tehnologiei de preepurare,


precum şi a construcţiilor şi instalaţiilor de preepurare aferente, necesare
obiectivelor economico-sociale, înainte ca apele uzate să fie evacuate în condiţiile
art. 1 alin. (1).

c) proiectarea, avizarea şi, după caz, autorizarea din punct de vedere al


gospodăririi apelor şi al protecţiei mediului a reţelelor de canalizare noi sau a celor
existente care fac obiectul unor completări sau extinderi;

Modificări (1)
d) elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea acordului de racordare la reţelele
de canalizare ale localităţilor;

e) obţinerea acordului de racordare şi încheierea contractelor-abonament pentru


serviciul de preluare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor, între
prestatorii, furnizorii/operatorii de servicii publice care au în administrare şi
exploatare sistemul de canalizare - denumiţi în continuare operatori de servicii
publice - şi utilizatorii de apă - denumiţi în continuare utilizatori;

Modificări (1)

f) încheierea contractelor-abonament - între operatorii de servicii publice şi


unităţile industriale, pentru serviciul de preluare a apelor uzate direct în staţia de
epurare a apelor uzate;

g) verificarea respectării prevederilor contractuale cu privire la condiţiile de


evacuare, calitative şi cantitative de încărcare cu substanţe poluante a apelor
uzate, în reţelele de canalizare ale localităţilor, în condiţiile art. 1 alin. (1).

Modificări (1)

II. Condiţii de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi în


staţiile de epurare

Art. 3.

(1) Principalii parametri/indicatori de calitate ce trebuie să caracterizeze apele


uzate sunt prevăzuţi în tabelul nr. 1 din prezentul normativ. Tabelul prezintă şi
limitele maxim admisibile. Aceste limite pentru substanţele poluante sunt
concentraţii momentane, exprimate în mg/dm3, şi se măsoară în punctele de
control.

Modificări (1)

(2) În funcţie de activitatea specifică desfăşurată apele uzate pot fi caracterizate şi


prin alţi indicatori de calitate decât cei din tabelul nr. 1. Limitele maxim admisibile
pentru aceştia se vor stabili pe bază de studii de specialitate, la comanda
utilizatorului de apă. Studiile trebuie să cuprindă, de asemenea, metodele de
analiză cantitativă şi calitativă a substanţelor în cauză şi tehnologiile de epurare
adecvate şi se aprobă de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi
protecţiei mediului.

(3) Utilizatorul de apă are obligaţia epurării locale a apelor uzate, astfel încât în
punctul de control să fie asigurată respectarea condiţiilor prevăzute în contractul-
abonament şi în avizul/autorizaţia de gospodărire a apelor.

Modificări (1)

Art. 4.

Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor este permisă


numai dacă prin aceasta:

a) nu se aduc prejudicii igienei şi sănătăţii publice sau personalului de exploatare;

b) nu se diminuează prin depuneri capacitatea de transport a canalelor


colectoare;

c) nu se degradează construcţiile şi instalaţiile reţelelor de canalizare, ale staţiilor


de epurare şi ale echipamentelor asociate;

d) nu sunt perturbate procesele de epurare din staţiile de epurare sau nu se


diminuează capacitatea de preluare a acestora;

e) nu se creează pericol de explozie.

III. Restricţii privind evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale


localităţilor şi direct în staţiile de epurare

Art. 5.

Apele uzate care se evacuează în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în


staţiile de epurare nu trebuie să conţină:

1. materii în suspensie, în cantităţi şi dimensiuni care pot constitui un factor activ


de erodare a canalelor, care pot provoca depuneri sau care pot stânjeni curgerea
normală, cum sunt:
a) materialele care, la vitezele realizate în colectoarele de canalizare
corespunzătoare debitelor minime de calcul ale acestora, pot genera depuneri;

b) diferitele substanţe care se pot solidifica şi astfel pot obtura secţiunea


canalelor;

c) corpurile solide, plutitoare sau antrenate, care nu trec prin grătarul cu spaţiu
liber de 20 mm între bare, iar în cazul fibrelor şi firelor textile ori al materialelor
similare - pene, fire de păr de animale - care nu trec prin sita cu latura fantei de 2
mm;

d) suspensiile dure şi abrazive ca pulberile metalice şi granulele de roci, precum şi


altele asemenea, care prin antrenare pot provoca erodarea canalelor;

e) păcura, uleiul, grăsimile sau alte materiale care prin formă, cantitate sau
aderenţă pot conduce la crearea de zone de acumulări de depuneri pe pereţii
canalului colector;

f) substanţele care, singure sau în amestec cu alte substanţe conţinute în apa din
reţelele de canalizare, coagulează, existând riscul depunerii lor pe pereţii
canalelor, sau conduc la apariţia de substanţe agresive noi;

2. substanţe cu agresivitate chimică asupra materialelor din care sunt realizate


reţelele de canalizare şi echipamentele şi conductele din staţiile de epurare a
apelor uzate;

3. substanţe de orice natură, care, plutitoare sau dizolvate, în stare coloidală sau
de suspensie, pot stânjeni exploatarea normală a canalelor şi staţiilor de epurare a
apelor uzate sau care împreună cu aerul pot forma amestecuri explozive, cum
sunt: benzina, benzenul, eterii, cloroformul, acetilena, sulfura de carbon, solvenţi,
dicloretilena şi alte hidrocarburi clorurate, apa sau nămolul din generatoarele de
acetilenă;

4. substanţe toxice sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din canalizare,
pot pune în pericol personalul de exploatare a reţelei de canalizare şi a staţiei de
epurare;
5. substanţe cu grad ridicat de periculozitate, cum sunt:

a) metalele grele şi compuşii lor;

b) compuşii organici halogenaţi;

c) compuşii organici cu fosfor sau cu staniu;

d) agenţii de protecţie a plantelor, pesticidele - fungicide, erbicide, insecticide,


algicide - şi substanţele chimice folosite pentru conservarea materialului lemnos, a
pieilor sau a materialelor textile;

e) substanţele chimice toxice, carcinogene, mutagene sau teratogene, ca:


acrilonitril, hidrocarburi policiclice aromatice, ca benzpiren, benzantracen şi altele
asemenea;

f) substanţele radioactive, inclusiv reziduurile;

6. substanţe care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot degaja
mirosuri ce contribuie la poluarea mediului;

7. substanţe colorante ale căror cantitate şi natură, chiar în condiţiile diluării


realizate în reţeaua de canalizare şi în staţia de epurare, determină prin
descărcarea lor o dată cu apele uzate modificarea culorii apei receptorului natural;

8. substanţe inhibitoare ale procesului biologic de epurare a apelor uzate sau de


tratare a nămolului;

9. substanţe organice greu biodegradabile.

Art. 6.

(1) Apele uzate provenite de la unităţile medicale şi veterinare, curative sau


profilactice, de la laboratoarele şi institutele de cercetare medicală şi veterinară,
întreprinderile de ecarisaj, precum şi de la orice fel de întreprinderi şi instituţii
care prin specificul activităţii lor pot produce contaminarea cu agenţi patogeni -
microbi, virusuri, ouă de paraziţi - se descarcă în reţelele de canalizare ale
localităţilor şi în staţiile de epurare numai în condiţiile în care s-au luat toate
măsurile de dezinfecţie/sterilizare prevăzute de legislaţia sanitară în vigoare.
(2) Realizarea măsurilor de dezinfecţie/sterilizare a produselor patologice
evacuate o dată cu apele uzate din unităţile menţionate mai sus se certifică
periodic prin buletine de analiză eliberate de inspectoratele de sănătate publică
teritoriale, conform legislaţiei în vigoare. Aceste buletine se păstrează la unităţile
în cauză şi se transmit şi operatorilor de servicii publice, periodic sau la cerere.

IV. Acceptul de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor


şi/sau în staţiile de epurare

Art. 7.

Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare sau în staţiile de epurare se face în


baza acordului de racordare scris, dat de operatorul de servicii publice care
administrează şi exploatează reţeaua de canalizare şi staţia de epurare şi a
contractului-abonament pentru servicii specifice, încheiat cu acesta. Pentru
evacuările din unităţile menţionate la art. 6 este necesară şi obţinerea avizului
inspectoratelor teritoriale de sănătate publică. După obţinerea acordului de
racordare este obligatorie obţinerea avizului de gospodărire a apelor, conform
prevederilor legale în vigoare.

Art. 8. -

Prin acordul de racordare operatorii de servicii publice pot stabili ca valori


admisibile valori mai mici decât cele prevăzute în tabelul nr. 1, pe baza încărcării
deja existente cu poluanţi în canalizare.

Art. 9.

(1) Stabilirea condiţiilor de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale


localităţilor care nu au staţie de epurare se face de către operatorii de servicii
publice care administrează şi exploatează sistemul de reţele de canalizare, pe baza
prevederilor prezentei hotărâri şi în funcţie de punctul final de descărcare. Dacă
reţeaua de canalizare nu conduce apele uzate într-o staţie de epurare dintr-o
localitate apropiată, ci într-un receptor natural, atunci condiţiile de evacuare sunt
cele prevăzute în anexa nr. 3 la hotărâre - NTPA-001.
(2) Pentru localităţile care au în curs de realizare staţii de epurare sau extinderi ale
acestora, prevăzute prin programe de etapizare aprobate conform legii,
autoritatea competentă poate stabili alte condiţii de evacuare pe perioada de
derulare a programului, până la îndeplinirea obiectivelor acestuia, ţinându-se
seama de prevederile prezentului normativ.

(3) Condiţiile de evacuare în reţeaua de canalizare a apelor uzate provenind de la


o platformă industrială se stabilesc de către operatorul instalaţiei finale de epurare
a platformei industriale, ţinându-se seama de încărcările şi debitele pentru care a
fost proiectată staţia finală de epurare.

Art. 10. -

La solicitarea acordului de racordare, în vederea evacuării apelor uzate provenite


de la un nou utilizator de apă, acesta va pune la dispoziţie operatorilor de servicii
publice datele asigurate de proiectant, respectiv estimări ale debitelor şi
compoziţiei apelor uzate care urmează să fie descărcate în reţelele de canalizare
ale localităţilor sau în staţia de epurare. În cazul retehnologizării sau al extinderii
capacităţilor de producţie abonatul trebuie să prezinte buletine de analiză a
compoziţiei şi cronograma debitelor de ape uzate evacuate de capacitatea de
producţie în funcţiune.

Art. 11.

Acordul de racordare şi contractul-abonament pentru serviciul de preluare a


apelor uzate în reţeaua de canalizare a localităţii şi/sau în staţia de epurare
precizează:

Modificări (1)

a) debitele şi concentraţiile maxim admisibile ale impurificatorilor apelor uzate


evacuate în punctul de control;

b) eventualele restricţii de evacuare la anumite ore;

c) măsurile de uniformizare a debitelor şi concentraţiilor substanţelor poluante


cenţinute;
d) obligaţia montării de debitmetre cu înregistrare şi contorizare pe canalul de
evacuare a apelor uzate şi a menţinerii lor în stare de funcţionare;

e) obligaţia abonatului de a semnala operatorului de servicii publice toate


accidentele sau anomaliile din instalaţiile proprii, care pot perturba buna
funcţionare a sistemului de canalizare;

f) obligaţia de elaborare a planului de combatere a poluărilor accidentale, inclusiv


dotarea cu mijloace şi materiale pentru intervenţie, sau de încheiere a unui
precontract cu o unitate specializată pentru intervenţii în caz de poluare
accidentală;

g) punctele de control al calităţii apelor uzate evacuate şi frecvenţa de prelevare şi


analiză a probelor de apă uzată.

Art. 12. -

Acordul de racordare, contractul-abonament şi avizele de gospodărire a apelor se


revizuiesc potrivit reglementărilor în vigoare.

Art. 13. -

Pentru orice schimbare privind debitul şi/sau calitatea apelor uzate descărcate în
reţelele de canalizare ale localităţilor sau în staţiile de epurare, ca urmare a
modificării capacităţilor de producţie, a tehnologiilor de fabricaţie sau a altor
cauze, utilizatorul de apă are obligaţia de a solicita un nou aviz/autorizaţie de
gospodărire a apelor şi de a încheia un nou contract-abonament.

Art. 14.

Acceptarea în reţelele de canalizare ale localităţilor şi/sau în staţiile de epurare a


unor ape uzate ce implică modificarea tehnologiei sau a parametrilor de
funcţionare ai staţiei de epurare se ia în considerare numai după realizarea în
staţia de epurare a tuturor lucrărilor necesare asigurării respectării condiţiilor de
descărcare în receptorul natural.

Tabelul nr. 1
Modificări (1)

Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale


localităţilor

Nr. crt. Indicatorul de calitate U.M. Valorile maxime admise


Metoda de analiză3)

1. Temperatura 40°C

2. pH unităţi pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97

3. Materii în suspensie mg/dm3 350 STAS 6953-81

4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) mg O2/dm3 300 STAS


6560-82

SR ISO 5815/98

5. Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat de potasiu


[CCO(Cr)1)] mg O2/dm3 500 SR ISO 6060/96

6. Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3 30 STAS 8683-70

7. Fosfor total (P) mg/dm3 5,0 STAS 10064-75

8. Cianuri totale (CN) mg/dm3 1,0 SR ISO 6703/1-98

9. Sulfuri şi hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 1,0 SR ISO 10530-97

10. Sulfiţi (SO32-) mg/dm3 2 STAS 7661-89

11. Sulfaţi (SO42-) mg/dm3 600 STAS 8601-70

12. Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C6H5OH) mg/dm3 30


STAS 7167-92

13. Substanţe extractibile cu solvenţi organici mg/dm3 30 SR


7587-96
14. Detergenţi sintetici biodegradabili mg/dm3 25 SR ISO
7875/1,2-96

15. Plumb (Pb2+) mg/dm3 0,5 STAS 8637-79

16. Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0,3 SR ISO 5961/93

17. Crom total (Cr3+ + Cr6+) mg/dm3 1,5 STAS 7884-91

SR ISO 9174-98

18. Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0,2 STAS 7884-91

SR ISO 11083-98

19. Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,2 STAS 7795-80

20. Nichel (Ni2+) mg/dm3 1,0 STAS 7987-67

21. Zinc (Zn2)2) mg/dm3 1,0 STAS 8314-87

22. Mangan total (Mn)mg/dm3 2,0 SR 8662/1-96

SR ISO 6333-96

23. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3 0,5 STAS 6364-78

1) Valoarea concentraţiei CCO(Cr) este condiţionată de respectarea raportului


CBO5/CCO mai mare sau egal cu 0,4. Pentru verificarea acestei condiţii vor putea
fi utilizate şi rezultatele determinării consumului chimic de oxigen, prin metoda cu
permanganat de potasiu, urmărindu-se cunoaşterea raportului CCO(Mn)/CCO(Cr)
caracteristic apei uzate.

2) Pentru localităţile în care apa potabilă din reţeaua de distribuţie conţine zinc în
concentraţie mai mare de 1 mg/dm3 se va accepta aceeaşi valoare şi la racordare,
dar nu mai mare de 5 mg/l.

3) Metoda de analiză va fi cea corespunzătoare standardului în vigoare.

NOTĂ:
Dacă pe colectorul reţelei de canalizare a localităţii, în punctul de racord al sursei
de ape uzate, curge în permanenţă un debit care asigură diluarea corespunzătoare
a acestora, operatorul de servicii publice care exploatează şi administrează
reţeaua de canalizare poate stabili condiţiile de evacuare, ţinând seama de diluţia
realizată. În aceste situaţii utilizatorii de apă care se racordează la reţeaua de
canalizare din localitate sunt obligaţi să amenajeze căminul de racord
corespunzător necesităţilor de protejare a construcţiei şi cu respectarea condiţiilor
de salubritate şi a igienei mediului.

În cazul în care în apa uzată se găsesc mai multe metale grele din categoria: Cu, Cr,
Ni, Mn, suma concentraţiilor lor nu trebuie să depăşească valoarea de 5,0
mg/dm3; dacă se găsesc doar metale grele, precum Zn şi/sau Mn, suma
concentraţiilor acestora nu poate depăşi valoarea de 6,0 mg/dm3.

Enumerarea din tabel nu este limitativă; operatorul de servicii publice care


exploatează şi administrează reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, împreună
cu proiectantul care deţine răspunderea realizării parametrilor proiectaţi şi, după
caz, prin implicarea unităţii de cercetare tehnologică, care a fundamentat soluţia
de proiectare pentru reţeaua de canalizare şi/sau pentru staţia de epurare, pot
stabili, în funcţie de profilul activităţii desfăşurate de abonat, limite şi pentru alţi
indicatori, ţinând seama de prescripţiile generale de evacuare şi, atunci când este
cazul, şi de efectul cumulat al unor agenţi corosivi şi/sau toxici asupra reţelei de
canalizare şi instalaţiilor de epurare.

2.Caracteristicile apelor uzate


1 Caracteristicile apelor uzate

1.1 Caracteristici fizice ale apelor uzate

Turbiditatea apelor uzate şi a emisarilor indică numai în linii mari conţinutul


dematerii în suspensie ale acestora, deoarece nu există un raport bine definit între
turbiditate şi conţinutul în suspensii. Turbiditatea se măsoară în grade pe scara
silicei şi se determină, în principal, pentru apa emisarilor şi numai uneori, pentru
apele uzate. Apele uzate orăşeneşti au, în general, o turbiditate cuprinsă între 400
- 500 grade în scara silicei.Culoarea apelor uzate proaspete este cenuşiu deschis;
prin fermentarea materiilor organice din apă, culoarea apelor uzate devine mai
închisă. Pătrunderea în reteaua de canalizare a unor ape industriale puternic uzate
colorate, conduce la schimbarea totală a culorii apelor uzate.Mirosul apelor uzate
proaspete este aproape inexistent. Apele în curs de fermentare au miros, mai mult
sau mai puţin pronunţat, de ouă clocite, în funcţie de stadiul de fermentare în care
se găsesc. Cantităţi importante de ape uzate industriale pot produce mirosuri
neplăcute.Temperatura apelor uzate orăşeneşti este, de obicei, cu 2 - 3 °C mai
ridicată decât cea a apelor de alimentare. Unele ape uzate industriale, precum şi
apele subterane, pot influenţa, într-un sens sau altul, temperatura apelor uzate,
care constituie un factor hotărâtor în epuarea apelor uzate. Coagularea
substanţelor în suspensie, procesele biologice, etc. Sunt influenţate în mod
deosebit de temperatura.

1.2 Caracteristicile chimice.

Materiile solide totale reprezintă suma dintre materiile solide în suspensie şi


materiile solide dizolvate. Consumul specific de apă pe cap de locuitor
influenţează, în mare măsură, compoziţia apelor uzate; cu cât consumul de apă
este mai mare, cu atât apa uzată este mai diluată şi invers, deoarece cantităţile de
materii, sub orice formă, evacute cu apele uzate, sunt în general de acelaşi ordin
de mărime.

Ţinând seama că în timpul ploii apele amestecate ( ape uzate şi ape de ploaie)
sunt aproape tot la fel de murdare ca şi apele uzate.Pentru a putea stabili gradul
de impurificare al unei ape de suprafaţă, are o mare importanţă cunoaşterea
conţinutului de oxigen al acesteia.

Consumul biochimic de oxigen reprezintă gradul de impurificare al apelor uzate


sau de suprafaţă; cu cât valoarea acestuia este mai mare, cu atât apa este mai
murdară. Descompunerea biochimică a apelor uzate, respectiv consumul
biochimic de oxigen, se produce în două faze:

Faza primară (a carbonului), în care oxigenul se consumă pentru substanţele


organice, care începe imediat şi pentru apele uzate mai de durată de circa 20 de
zile, la temperatura de 20 0C. În urma descompunerii materiilor organice – în al
căror conţinut intră carbon, azot şi fosfor – se formează, în principal, bioxidul de
carbon (CO2), care rămâne sub formă de gaz în soluţie sau se degajă;Faza
secundară (a azotului), în care oxigenul se consumă mai ales pentru transformarea
amoniacului în nitriţi (NO‾ 2) şi apoi, în nitraţi (NO‾3); începe după aproximativ 10
zile şi dureză 100 sau chiar mai multe zile. Transformarea constituie ”procesul de
nutrificare a materiilor organice”.Toate aceste transformări se realizează în
conformitate cu legea stabilită de Wilhelmy, încă înainte de anul 1900: viteza
consumului de oxigen de către o materie în transformare - notată cu K1 - este, în
orice moment, proporţională cucantitatea de materie în transformare, încă
neintrată în reacţie.Consumul biochimic de oxigen (CCO) măsoară conţinutul de
carbon din toate categoriile de materie organică, prin stabilirea oxigenului
consumat de bicarbonatul de potasiu în soluţie acidă.

Azotul organic şi amoniacul liber sunt luaţi ca indicatori ai substanţelor organice


azotoase, prezente în apa uzată, iar amoniacul albuminoidal ca indicator al
azotului organic , care se poate descompune. Amoniacul liber este rezultatul
descompunerii bacteriene a substanţelor organice.Cantităţi de amoniac liber mai
mari de 0,2 mgf/dm3 indică existenţa unei impurificări a apei uzate
analizate.Apele uzate proaspete au un conţinut ridicat de azot organic şi unul
scăzut de amoniac liber, iar apele mai puţin proaspete conţin aceste substanţe în
proporţii inverse – conţinut mai mare de amoniac şi mai scăzut de azot
organic.Nitraţii reprezintă cea mai stabilă formă a materiilor organice azotoase şi,
în general, prezenţa lor indică o apă stabilă din punct de vedere al transformării. În
apa uzată proaspătă, nitriţii şi nitraţii sunt în concentraţii mai mici (sub 1/1 mil.)

Sulfurile sunt rezultatul descompunerii substanţelor organice sau anorganice şi


provin, de cele mai multe ori, din apele uzate industriale.

Clorurile pot proveni din diferite surse (de exemplu urină); de aceea, cantităţi de 8
– 15 g clorură de sodiu, cât elimină un om pe zi, nu pot constitui indici de
impurificare.Acizii volatili indică progresul fermentării anaerobe a substanţelor
organice. Din aceşti acizi, prin fermentare, iau naştere bioxidul de carbon şi
metanul. În cazul unei bune fermentări, pentru apele uzate menajere, acizii
volatili, exprimaţi în acid acetic, trebuie să fie în jur de 500 mgf/dm3 (peste 300
mgf/dm3 şi sub 2.000 mgf/dm3).Gazele cel mai des întâlnite la epurarea apelor
sunt hidrogenul sulfurat, bioxiduln de carbon şi metanul. Hidrogenul sulfurat
indică o apă uzată ţinută un timp mai îndelungat în condiţii anaerobe. Metanul şi
bioxidul de carbon sunt indicatori ai fermentării anaerobe. În amestec cu aerul, în
proporţie de 1:5 – 1:15, metanul este exploziv. Concentraţia de ioni de hidrogen
(pH) este un indicator al mersului epurării; de el depinde activitatea
microorganismelor, precipitările chimice etc. Valoarea pH-ului trebuie să fie în jur
de 7.

1.3Caracteristici biologice

În majoritatea cazurilor, diferitele organisme care se întâlnesc în apele uzate au


dimensiuni foarte mici. Cele mai mici sunt virusurile şi phagii, urmate de bacterii.

Organismele mai mari sunt reprezentate de ciuperci, alge, protozoare, rotiferi,


larve de insecte, viermi, melci etc.În scopul determinării concentraţiei diferitelor
tipuri de bacterii din apă, pentru a se putea aprecia gradul de impurificare a apei
şi pericolul de infectare, anlizele bacteriologice se fac de obicei în paralel cu cele
chimice.Absenţa bacteriilor dintr-o apă poate fi un indiciu clar al prezenţei unor
substanţe toxice.Totalitatea organismelor din apă constituie aşa-numitul plancton,
iar cele de pe patul râului, bentosul.În ultimul timp, în privinţa organismelor din
emisar, îşi gaseşte o aplicare din ce în ce mai mare în sistemul saprobiilor, care
cuprinde speciile de organisme caracteristice apelor impurificate cu substanţe
organice.

Speciile de animale şi vegetale din sistemul saprobiilor sunt grupate în


următoarele patru categorii:

- specii polisaprobe, caracteristice apelor cu impurificare organică puternică(în


număr foarte mic),

- specii α-mezosaprobii, caracteristice apelor cu impurităţi organice (în număr


mic);

- specii β-mezosaprobii, caracteristice apelor cu impurificare organică mică (în


număr mai mare decât cele din categoria α-mezosaprobii);

- specii oligosaprobii, caracteristice apelor curate, neimpurificate (în număr mare)

1.4 Poluanti

Poluarea apelor, în măsură mai mare sau mai mică este greu de evitat.Se cunosc
surse de poluare "punctiforme" şi "nepunctiforme". Statisticile au arătat că
sursele de poluare "punctiforme" provenite de la oraşe sau fabrici şi care sunt
evacuate în emisari prin guri de descărcare, reprezintă numai circa 35% din totalul
surselor de poluare, în timp ce sursele "nepunctiforme"- lipsite de guri de
descărcare - circa 65%. Dacă pentru sursele de poluare punctiforme - controlate -
sepot lua măsuri de epurare a lor, acest lucru este aproape imposibil în cazul
surselor de poluare nepunctiforme.Sursele principale de poluare ale apelor de
suprafaţă şi subterane sunt următoarele:

1. Apele uzate orăşeneşti, provenite din gospodării, restaurante, hoteluri şi înbună


parte din mica industrie reprezintă una din principalele surse de poluare. Ele pot fi
prezente în aproape toate tipurile de ape, cu excepţia apei potabile;

2. Ape uzate industriale - provin din apele folosite în procesul


tehnologic industrial. O apă industrială uzată are, în principiu, caracteristici
asemănătoaresubstanţelor chimice sau fizice utilizate în procesul tehnologic.
Astfel, de exemplu,apele uzate provenite de la minele de cărbuni au drept
caracteristică principalăconţinutul de substanţe în suspensie - sterilul; apele uzate
rezultate de fabricile dezahăr conţin atât substanţe în suspensie, cât şi substanţe
organice etc.

3. Apele uzate în urma irigării terenurilor agricole sunt poluate cu


fertilizanţiorganici, pesticide etc., şi unerori şi cu substanţe nocive ce se găsesc în
atmosferă.

4. Apele uzate rezultate în urma contactului precipitaţiilor cu diferite substanţe


nocive. Apele meteorice la origine sunt nepoluate. Însă, chiar în atmosferă, în
contact cu unele substanţe, pot da naştere la aşa numitele ploi acide (depuneri de
acid pe sol); de asemenea, în amestec cu anumite substanţe, reziduuri animale,
pesticide, îngrăşăminte etc. pot deveni foarte nocive;

5. Apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale. Navele pot evacua
impurităţi deosebit de nocive, atât din punct de vedere calitativ, cât şi
cantitativ.Navele pot impurifica apele prin: evacuarea reziduurilor lichide şi solide
provenite dinactivitatea personalului navigant, a pasagerilor sau a animalelor
transportate; pierderile de combustibil, lubrifianţi, substanţe nocive transportate,
aşa zisele ape debalast etc.;

6. Apele uzate radioactive. Substanţele radioactive


radionuclizii,radioizotopii,izotopii radioactivi - sunt unele din cele mai periculoase
substanţe toxice. În general,toate substanţele radioactive sunt obţinute pe cale
artificială din minereu de uraniu.Uraniul, mai des întâlnit sub formă de oxizi, se
găseşte în peste 150 de minereuri,dintre care cele mai răspândite sunt
pechblenda, micele uranifere, carnotit. Substanţele radioactive se găsesc în stare
lichidă, gazoasă şi solidă. Izotopii radioactivi, din cauza instabilităţii nucleului caută
să treacă în stare de echilibru (atom stabil), prin eliminarea particulelor nucleare.
Trecerea unui element radioactiv în stare de element stabil se face prin emisie de
radiaţii alfa, beta, gamma, foarte bogate în energie.
1. Alegerea variantei optime a statiei de epurare,
descrierea proceselor tehnologice, descrierea
echipamentelor din component unei statii
Soluţii optime pentru aproape orice domeniu de utilizare(sate, comune, oraşe mici
şi mijlocii, oraşe mari)

Pompare

Pompele Flygt permit transportarea apei uzate, anămolului, a mediilor abrazive


sau a celor cu conţinutde fibre în condiţii de siguranţă în exploatare şi de eficienţă
energetică. În funcţie de cerinţe (debit şi înălţime de pompare), Flygt oferă un
sortiment extins de pompe cu nivel redus de uzură, dar robuste şi decalitate
superioară.

Mixare

Alegerea corectă a agitatoarelor Flygt este hotărâtoare pentru rentabilitatea


staţiei de epurare. O alegere corectă trebuie să ţină cont de combinaţia dintre
domeniul de utilizare, geometria bazinului, forţa de împingere, poziţionarea
agitatorului în bazin şi consumul redus de energie.

Aerare

Sistemele de aerare consumă aproximativ jumătate din energia necesară staţiilor


de epurare obişnuite. Cu diferite tipuri de pompe Flygt, sisteme de aerare
Sanitaire şi surse de aer sub presiune, suflante Siemens (VH – Turbo), Kaeser,
Aertzen, Atlas, Copco şi în combinaţie cu agitatoarele Flygt, este posibilă
reducerea semnificativă a consumului de energie, creşterea timpului de menţinere
a oxigenului în apă, precum şi îmbunătăţirea eficienţei.

Control şi monitorizare

Tehnologiile de acţionare la distanţă şi automatizare Flygt servesc la optimizarea


proceselor prin comandă, reglaj şi monitorizarea inteligentă. Pentru reducerea
costurilor pe de-o parte şi îmbunătăţirea siguranţei în exploatare pe de altă parte,
soluţiile de software şi hardware permit în majoritatea cazurilor şi configurări
individuale. Sortimentul extins include atât echipamente manuale cât şi complet
automatizate, respectiv transportabile şi staţionare.

Filtrare

Filtrarea prin gravitaţie marca Leopold evită utilizarea de energie suplimentară


pentru filtrare. Elementele underdrain cu structură modulară sunt concepute
pentru aplicaţii în domeniul alimentării cu apă şi al evacuării apelor uzate.
Construcţia compactă asigură o suprafaţă de filtrare de aproape 100 %. Procesul
de curăţare (autocurăţare) se realizează prin adăugarea unui amestec de aer şi
apă.

Oxidare

Este utilizat ozonul pentru a elimina eficient şi în condiţii de siguranţă noxele din
apa uzată. În acest context, molecula de ozon reacţionează rapid şi selectiv cu un
număr mare de compuşi, cu eliminarea unui atom de oxigen. La instalaţiile
Wedeco, oxigenul este produs la faţa locului. Din acest motiv, riscul la transport
este redus, la fel ca şi periclitarea oamenilor şi a naturii în caz de utilizare.

Dezinfecţia

Dezinfecţia ecologică cu lumină ultravioletă UV a firmei Wedeco este corelată


conform cu restul de acţiune a luminii solare. Este adresată dezinfectării apei,
eliminării microorganismelor nocive din alte lichide, pe suprafeţe şi în aer.

Competenţă – soluţii sigure şi eficiente Eficienţa începe cu ITT Water &


Wastewater – indiferent dacă este vorba despre component individuale sau
despre o soluţie complet integrată. Scopul nostru este acela de a optimiza fiecare
proces individual de epurare pentru asigurarea unei rentabilităţi superioare a

instalaţiei în ansamblu. În acest scop livrăm produse de calitate concepute special,


sigure şi adaptate individual pentru pompare şi mixare, pentru aerare, filtrare,
dezinfecţie şi oxidare. Mărcile noastre inovatoare şi performante Flygt, Wedeco,
Sanitaire şi Leopold sunt adaptate perfect între ele prin funcţiile lor, cu un număr
redus de interfeţe. Acestea asigură atât la nivel individual, cât şi sub formă de
sistem, reduceri semnificative ale consumului de energie şi intervale mai lungi de

oprire, cu un necesar minim de întreţinere în scopul unei diminuări semnificative a


cheltuielilor de exploatare. Dorinţa noastră este aceea de a satisfice exigenţele
dumneavoastră. Creaţi-vă o imagine de ansamblu asupra performanţelor noastre
şi a posibilităţilor de utilizare a produselor şi serviciilor noastre la staţiile de
epurare pe care le operaţi.

3.Calculul dimensional a unor utilaje din cadrul treptei


mecanice de epurare

Dimensionarea decantorului primar longitudinal

Considerand ca statia deserveste un oras cu 50 000 de locuitori echivalenti cu un


sistem de canalizare unitar pentru care avem urmatoarele debite :

Qzi med= 260 l/s

Qzi max= 300 l/s

Qorar min= 15 l/s

Qorar max= 360 l/s

Concentratia initiala a materiilor solide in suspensie din apa uzata: c=350


mg/dm3

Gradul de reducere al suspensiilor: r=55%

Se calculeaza debitul de dimensionare

Qc =Qzi max=300 l/s= 300 dm3/s= 0,300m3/s


Se calculeaza volumul decantorului

Vdec =Qc . td= 0,300 . 1,7 . 3600= 1836 m3

td=1,7 h

1h=3600s

Se calculeaza sectiunea orizontala a decantorului :

A0=Qc/U = 0,300 . 3600/ 1,5 = 720 m3

U=1,5 m3/m2h – incarcarea superficiala stabilita in functie de gradul de reducere


a suspensiilor in decantor si concentratia initiala a suspensiilor solide in apa.

Se calculeaza sectiunea transversal a decantorului :

Atr=Qc/V0 = 0,300/0,01= 30 m2

V0 - viteza orizontala a apei in decantor

V0 = 10 mm/s – pentru decantoare primare

V0 = 5 mm/s – pentru decantoare secundare

Lungimea decantorului

L= V0 . td = 0,01 . 1,7 . 3600= 61,2 m

Inaltimea utila a decantorului

hu= u . td = 1,5 . 1,7 = 2,55 m

Latimea decantorului

b1= A0/L= 756/61,2 = 12,35 m

Deoarece standardul admite o latime de maxim 9 m se vor alege 2


decantoare cu latime de 7 m si o lungime de 55 m.

In cazul de fata b1= 7m ; L = 55m


Atr’=b1 . hu = 7 . 2,55= 17,85 m2

A0’= b1 . L = 7 . 55= 385 m2

Vdec’=Atr’ . L = 17,85 . 55 = 981, 75 m3

Vdec= 2 . Vdec’= 2 . 981,75= 1963,5 m3

Dimensionarea gratarelor metalice

Avand in vedere debitele date mai sus, dimensionarea gratarelor mai tine cont si
de:

2 . Qc = 2 . 360= 720 l/s

Qc= Qorar max

Proiectam 2 gratare cu curatire mecanica si un unghi de inclinare fata de


orizontala de 750

Latimea barelor: a= 10 mm

Distanta dintre bare: b= 20 mm

Conditia de baza pentru dimensionarea gratarelor este ca Va=0,4-0,9 m/s


(Va= viteza in canalul de aductiune).

Inaltimea maxima a apei: hmax= 0,35 m

Viteza de curgere a apei in gratar: Vg=0,9 m/s

Se calculeaza suma latimii spatiilor dintre barele gratarului:

∑b= Qc/Vg . hmax = 0,355/0,9 . 0,35= 1,1 m

Se calculeaza latimea camerei gratarului


Bc=∑b . a+b/b . c = 1,1 . 0,01+0,02/0,02 . 0,38=0,33

Bc = 1,996 m

Gratarul va fi format din 55 de bare, 56 de spatii libere si spatiul de fixare al


gratarului.