Glandele anexe ale tubului digestiv.

Gandele salivare: sunt responsabile de 90% din volumul salivei. Restul de 10% fiind secretate de
glandele salivare mici din mucoasa orala. Sunt reprezentate de glandele parotide, sublinguale si
submandibulare, cea mai mare find gld parotida. Saliva: lichid apos si diluat ce contine un complex
proteic cu activitate antimicrobiana si digestiva(lizozim si amilaza salivara). Dpdv morfologic sunt gld
compuse tubuloacinoase/acinoase. Parotida: este singura compusa acinoasa restul sunt tubuloacinoase.
Au mecanism de excretie merocrin ceea ce inseamna ca produsul de secretie este eliminat prin
exocitoza.
Sunt organe capsulare(capsula formata din tes conj dens). La niv gld sublinguale capsula este mai
subtire. In capsula se desprind septuri care o compartimeteaza in lobi si lobuli. Oragzare:
parenchim(acini si sist canalicular-prin care prod de sinteza este eliminat) si stroma(tes conjucntiv,
vase sangvine, limfatice si nervi, tes conj care asigura delimitarea lobului dar si in jurul fiecarui lobul
si in jurul fiecarui acin(bogat in limfocite si plasmocite(IgAs)). Dintre cele 3 gld salivare mari, la
parotida gasim multe adipocite in stroma lobulara si interlobulara.
1)Acini glandulari: serosi(structuri sferice alcatuite din cel seroase-sinteza de proteine) mucosi
(glicoproteine predominat mucine) si micsti(acin mucos+ semiluna seroasa(<-artefact de ficsare-
contine atat ceulule mucoase cat si seroase). Acini au si cel mioepiteliale in dedublarea mb bazale.
Gld parotida-seros(exclusiv acini de tip seros; gld sublinguala-mucoseros(predom acinii mucosi rari
acini micsti) Submand-seromucos(90% serosi restul fiind micsti)
2)sistemul cnalicular- sistem canalicular intralobular si extralobular
a)sist canalicualr intralobular: 3 categorii de canale-ductele intercalate(Boll) ductele striate(Pflluger) si
ducte de excretie intralobulare; caracteristici: ep si labirint bazal, nu sunt inconjurati de stroma
conjuctiva). Contin in structura peretelui cel mioepiteliale.
Particularitati: in glandele seroase atat ducetele intercalate cat si cele striate sunt lungi. Produsul de
secretie din aciniii serosi sunt .....aceste cel au capac de absorbtie si secretie
In gld mucoase-scurte intercalate; mucina nesuferind modificari in lungul canalului.
In gld parotida:lungi intercalte. Sublingual-lungi striate.
Duct intercalat boll-cel care continua acinul si se recunoaste dupa aspectul epiteliului=>simplu
pavimentos/simplu cubic(mai frecvent).
Prin unirea ductelor intercalate=>Ducte striate: captusit de epiteliu simplu cubic sau cilindric, la
acest nivel citoplasma celulelor fiind intens acidofila cu aspect striat subnuclear- cel care sunt
implicate in transport de ioni.
Duct intralobular-ep simplu sau cilindric fara aspect striat subnuclear sau pseudostratificat(spre
final)
b)sistem canalicular extralobular- canale interloublare, ducte lobare si duct excretor principal.
Carcaterisiti-ep raport cu lamina bazala, in jururi ei fiind stroma conj; la niv lor nu vor mai aparea cel
mioep.
-Ductele interlobulare-ep psudostratificat cilindric.
-Duct Lobar-stratificat cilindric mentinand acest ep si in canalaul excretor pana aprape de locul de
deschidere unde se transforam in epsnk.
Parotida-stensen(amuzant, nu-i asa? E STENON TOATA ZIUA);
sumandibulara-wharton.
Sublinguale-Rivinius
Sistemul de canalicule modifaca compozitia salivei.
Diag diferential dintre glande:
-parotida-exclusiv seros
-submand-predom seros
-sublingual- predom mucos

PANCRESUL:
-la digestie participa si pancreasul exorin prin sucucul pancreatic=20 enz digestive cu secretie alcalina-
neutralizarea chilului gastric, asigurat de secretie de HCO3- de la nivelul ductului intercalat. Dpdv
anatomic-cap corp si coada. Gld mixta cu componenta mixta, si endocrina si exocrina. Capsula este
particulara-este org retroperitoneal....... Aprox 95%-pancreas este exocrin care morfologic si structural
este o gland compusa acinoasa de tip seros. Nu se observa cel mioepiteliale si nici canal boll nu are.
Diag diferental in raport cu parotida- lipsa cel mioep iar...... Apar celule centroacinare.
1)acini serosi alc doar din cel seroase-MO:cel piramidale cu polaritate tinctoriale
ME:nc rotund, bazal, organite de sinteza concentratre in zona
perinuc si depoz grn de secretie la pol apical.
Sistem canalicular-ducte intercalte(scurte)lipsesc ductele striate(nu asig o modif majora a secretie
acianre); ductele interlobulare care se unesc si form: principal wirsusung si secundar santorini.
Sistemul canlicular- epiteliu de acoperire(cubic sau clindirc); labirnt bazal; inconj de tes conj
reticular/fibros; fibre musuclare netede(canale mari);
Celuele centroacinoase-specifice pancreasului-fiind localizate catre centrul unitatii secretorii fiind
considerat componeta intraacinara a ductelor intercalate- MO:cel mai palide decat cele ale acinului.

Ficat:Localizat intraperitoneal-cel de-al 2lea oragan ca marime dupa piele. Cel mai mare org intern.
Cea mai mare gld din oraganism(1,5kile).
Ficat: este un oragn vital- multitudine de functii-peste 5000 de fctii distincete. Asigura interfata dintre
tubul difgestiv si sange-tot ce se abs la niv TD trece prin ficat. Considerat gld mixta(exo-secretie si
sinteza de bila-ajunge in sistemul cnalicualr biliar)(endo: somatomedinele si un petid GHRH). Este un
organ asimetric incapsulat(tes conj fibros) capsula este invelita de peritoneu). Din capsula se desprind
trabecule ce impart ficatul in lobuli. Format din parenchim(hepatocitel si sist canalicular biliar) si
stroma(tes conj-cantitate mica la un ficat santos:capsla, trabecule si in int lobului hepatic(fiber
reticualre))).
Unitati morfofucntionale ale ficatului: Lobulul hepatic clasic, lobulul portal sabourin si acinul hepatic
rappaport.
Lobulul heaptic clasic:aria din parenchim a carei sg este drenat intr-o vena centrolobulara; aprox 1
milion, forma de prisma hexagonala(2mm/0,7mm). Fiecare prisma contine-un lumen venos-vena
centrolobulara, alatur de ea-lame sau palci de hepatocite. Dispozitei radiara pornind dispre vena
centrolobulara. Sunt perfrate se ramifica si se anastomozeaza. Placile formeaza in parenchim o strct
labirintica formand capilare sinusoide si calalicule biliare. Pe sectiune lobului heaptic clasic va avea
forma oligonala-hexagonala) in unghiurle se vor gasi spatiile portale. La niv lobului hepatic lcasic.
Hepatocitele apar sub forma de cordoane remack- vor avea si ele o dispozite radiara. Mod de
oragnizere a cordoanelor(la adult)- are latimea unui hepatocit. Grosime de 2 randuri celulare. La
periferia lobului hepatic- placa limitanta- hepatoctele periferice- separa lobulul de spatiul portal.
Spatiul portal Mall-originea limfei este plasma din spatiile..... apoi ajung in spatiul periportal mall.
Placa limitanta- spatiul portal mall si tes conj cu elem.... La periferia lobulii clasic: spatiul portal
kiernan-lumen venos(vena intralobulara)(artera interlobulara, canal bilar interlobular. Se adauga fibre
nervoase si vase limfatice. Totul intr-o atm de tes conjuctiv. Primele trei-triada portala;
Stroma perilobulara nu este capabil sa delim acesti lobuli.
Lobull portal sabourin: aria din parenchim a carei bila este dreanta de un canal biliar din spatiul portal.
In fiecare unghi se gaseste o vena centrolobulara de la 3 lobuli clasici adiacenti.
Acinul hepatic: aria din parecnhim tributara aceleasi vascularizatii drenata de acelasi duct biliar-
procesele de necroza a hepatocilor(in hipoxemie l ani hepatic) debuteaza in centrul acinului hepatic.
Forma romboida- are pe axul lung in capate cate o vena centrolov si pe axul scurt la capte cate o
traida. In cadrul acinlui celule difera prin dimensiuni strcutura si prin rol avand anumite sist
enzimatice active. 3 zone fucntionale dispuse concentrice: Zona 1, 2, 3; Zona 1-la periferia lobului
clasic. Zona1:hepatocitele primesc sangele cu cel mai mare concentratie de o2 si substante nutritive la
niv digestv. Cele mai active. Continutul de o2 scade pe masura ce ne aprpie de centrul lobului clasic.
hepatocitele vor avea cel mai mare continut de glicoge. Sunt primele hepatocite care actioneaza la
hipoglicemie fac glicogenoliza si gluconeogeneza. Sunt primele care vin in contact cu toxinele
absorbite. Si primele care sufera in caz de staza biliara. ZONA 3: vor fi primele ce vor prezenta semne
de necroza in conditii de ischemie sau hipoxemie. Mai putin rezitene la agresiune. Primele cel care au
glicoliza cea mai puternica. Sunt primele care formeaza depozite de lipide. Sunt ai depoarte de toxine
si de staza bilara. Zona 2: au caractere intermediare. Indiferent de localizare hepatocitul are acelasi
potential functional.
Heatoctul: 80% din pop celulara a ficatului. Celula endo si exocrina, durata medie de viata aporx 150
de zile forma de poliedru(30/20 microm). Relizaza doua tipuri de suprafete: suprafete sinusoidale-poli
vasculari. Suprafete canaliculare-poli biliari ai hepatocitelor. MO:apare uni/binucleat(25%). Nc central
bogat in eucoramticna frecvent poliploid(4n adn). Idmensiunile nc variaza in mod direct cu gradul de
poliploidie. 25% din hepatocite sunt binucelate cresc ca pomdere odata cu varsta si in timpul
regenerarii hepatice. Citoplasma acidofila fin granulara(de tip bazofil- corpii bazofili berg) si
numeroase incluziuni(glicogen(zona I) si lipidice(zona III). ME:celula inalt specializata, cel
polarizata-organitele au o anumita distributie. Aspectul la ME fiind corelat cu actv hepatoctului. Nr
mare de mitocosnrii(zona 1) si numeaorse incluziuni.RER localizat spre polul vascualr. Locul unde
sunt sintetizate proteine de export ce vor migra in complexul golgi care ajung in polul vascular in
capilarul sinusoid, hepatocitul nu are graule de secretie. In MO-corii berg-RER. REN si Mit-dispersate
in citoplasma. REN-retea canaliculara continuata cu RER. Mit-cu atat mai multe cu cat hepatocl este la
periferie. La polul biliar-Gorlgi(supranucelar); heaptocutul contine si lizzomi si peroxizomo(asig
functia hepatocitul-metab alcooluui betaoxidare ac grasi). ME:mb plasmatic: domenii psecializate: pol
vascular si pol biliar.
Pol VAculart(>75% din supraf mb). Prezinta la acest niv microvili care prin nr lor maresc supraf de
aprox 6x. Aceasta supraf mb care vine in raport cu peretele capilarului sinusoid este despartit de
spatiul perisinusoidal disse(ajung plasma apoi limfa ajunge in spatul periportal mall).
Spatiul DIsse: apare la supraf dintre hepatocit si sinusoid(150-200A) contine:microvilii hepatocitelor,
se pot identifica benzi din fibre reticulare orientae in diferite directii precum si cel perisinusoidale(cel
Ito). Insule cu celule hematopoetice(sunt frecvente in ficatul fetal absenste sau foarte rare la adult(se
loeaga in general de patologie-anemii cornice). Cel perisinusoidale/lipocite: fibroblaste modificate din
populatia modificata a ficatului(5-8%-ito) localizate preferetial in zona 3. Cel cu citoplasma clara la
MO. La ME:picaturi lipidice-esteri de vit A. Depoziteaza vitamina A exogena sub forma de esteri,
sintetizeaza colagen III care se oragniazea in fibre reticulare. In hepatitele cronice sau ciroza- acestea
sufera modificari fenotipice- miofibroblaste, pierd incluziunile de vit A. Sintetizeaza mai mult
coalgen, nu doar III ci si I. Vor fi responsabile de colagenizarile din spatiul Disse. Comprima
capilarisul sinusoidal adiacent crescand rezitensta vasculara hepatica.
Polul biliar- 15% delimiteaza un canal intercelular(canalicul biliar) contine-microvili. Deasupra si
dedesubtul spatiul intercelular formeaza jocntiuni stranse care impiedica difuzia bilei in spatiile
intercelulare. La niv microvilior intensa activitate de transport(fosfataza alcalina)
Regenerarea ficatului:
Rata de diviziune este mica in mod normal dar inprocesele patologice demonstreaza o mare putere de
regenerare- hiperplazi si hipertrofie celulara; la repetarea agresiunilor-regenerare heapatocile si
productie crescuta de tes conucntiv=> fibroza heaptica-debuteaza in spatiile portale si din acesta prolif
se formeaza seturi conj noi- mdoifica strct organului-se pierde arhitectura normala a ficatului. Ficatul
face parte din organele cu vascularizatei bogata-25% din debtul cardiac. Vascularizate dubla:
functionala(vena porta): aduce la niv ficatului moelculele si toxinele, prod de degradare a hb din
splina. Artera heaptica-vascularizatie nutritiva a ficatului. Artera heaptica si ramura din vean orta se
deschid in capilare sinusoide(contin in totdeanua un amestec de sg artreial si venos. Hepatocitele nu
usnt expuse unui sg complet oxigenat. Se intind de la perif lobulului catre centru-retea intralobulara.
Capilare sinusoide-endoteliu discontinuu si lamina bazala discontinua(alc dintr-o fibra de fibre
reticulare ce inconjoara......; Peretele format ce vine in raport cu LB fiind alc si din cel endoteliale si
cel kupffer.
Celulele endoteliale: predomina ca numar; in MO:cel alungite cu putina citoplasma, nc alungit si usor
proem spre lumen,, in ME- trancitoza numerose vezicule de pinocitoza alaturi de fenstre grupate(de
obicei) fara diafragma. Cel endoteliale stabilesc jonctiuni gap. Enzime de transort si fosfataze alcaline.
Cel Kupffer(macrofagele sinusoidale stelate)- partin sistemului mononuclear fagocitar. Numar(15%).
Forma stelata(nu se vad cu usrinta in mo) nucleual bombeaza in lumen. In mo se evidentiaza cu
colorant vital. ME: aparat lizozomal bine reprezentat corpi reziduali, RER Mitocondrii. Nu se ataseaza
la cel endoteliale adiacente. Participa alaturi de hepatocite la sinteza de prot de export(5%din proteine
descarcate de ficat). Rol: in imunitate in prcesel de aparare specifica au receptro pt Ig si complement
secrtea IL si TNF. Activitate fagocitara. Sangele care vine de la splina cu hematii imbatranite le
elimina din circulatie. Rol esential la pacientii cu splenectomii.
Celule „PIT”: (descise in 1980- de catre un profesor de biologie celula WISSE E-1976). Celule rare la
om. O cel pit la 10 cel kupffer. Sunt localizate in capilarele sinusoide, atasate de cel endoteliale sau de
celule kupffer. Este capabila sa emita pseudopode si capabila sa intre in spatiul disse. ME:Granule de
300nm asemantaoar eca dimensiuni si localizare cu cel tip neuroendocrin. Contin de fapt enzime
lizozomale. Varianta de limfocite circulante(mari granulare) care desfacra actv de natural killer cells).
Si ragnitele celule si granulele sunt organizate catre un sg pol al celulei.