MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA ,,1 DECEMBRIE 1918’’ ALBA IULIA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE
SPECIALIZAREA:CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE INVATAMANT ID

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
LECT. UNIV. DR. ADINA ELENA DĂNULEŢIU

ABSOLVENT
CONSTANTINESCU MARIA CRISTINA

ALBA IULIA
2012
 MINISTERUL EDUCAŢIEI,CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA ,,1 DECEMBRIE 1918’’ ALBA IULIA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE
SPECIALIZAREA:CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE INVATAMANT ID

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

LA SC MANEA TÂMPLĂRIE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
LECT. UNIV. DR. ADINA ELENA DĂNULEŢIU

ABSOLVENT
CONSTANTINESCU MARIA CRISTINA

ALBA IULIA
2012
1
 Cuprins

INTRODUCERE ................................................................................................................................3

CAPITOLUL 1
DESCRIERE A ENTITĂȚII STUDIATE
1.1 Prezentarea SC Manea Tâmplărie SRL ..........................................................................................5
1.1.1 Cadru legal. Scurt istoric ......................................................................................................5
1.1.2 Obiectul de activitate şi principalele produse ale SC Manea Tâmplărie SRL .....................5
1.1.3 Structura organizatorică a SC Manea Tâmplărie SRL .........................................................6
1.2 Principalii clienţi, furnizori şi competitori ai SC Manea Tâmplărie SRL ......................................9
1.3 Principalii indicatori economico financiari ai SC Manea Tâmplărie SRL ...................................10
1.4 Modul de organizare a contabilităţii la SC Manea Tâmplărie SRL .............................................11

CAPITOLUL 2
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANTULUI CONTABIL
2.1.Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului-aspecte teoretice ……………………………17
2.2 Situaţia netă la SC Manea Tâmplărie SRL ……………………………………………………...21
2.2.1 Aspecte teoretice …………………………………………………………………………...21
2.2.2 Studiu de caz ……………………………………………………………………………….23
2.3 Fond de rulment ………………………………………………………………………………....26
2.3.1 Definire, mod de calcul …………………………………………………………………….26
2.3.2 Studiu de caz la SC Manea Tâmplărie SRL ………………………………………………35
2.4 Necesarul de fond de rulment …………………………………………………………………...40
2.4.1 Definire, mod de calcul …………………………………………………………………….40
2.4.2 Studiu de caz ………………………………………………………………………………43
2.5 Trezoreria netă …………………………………………………………………………………..44
2.5.1 Analiza trezoreriei nete …………………………………………………………………….44
2.5.2.Evoluţia trezoreriei nete la societatea Manea Tâmplărie ......................................................46
2.5.3 Relaţia fond de rulment, necesar de fond de rulment, trezorerie netă .......................................49

CAPITOLUL 3
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ PE BAZA RATELOR FINANCIARE
3.1.Analiza echilibrului financiar prin metoda ratelor de finanţare-aspecte teoretice .......................51
3.1.1 Rata de finaţare a activelor imobilizate din capitaluri permanente .......................................51
3.1.2 Rata de finanţare a activelor imobilizate …………………………………………………53
3.1.3 Rata de finaţare a necesarului de fond de rulment ...............................................................54
3.1.4 Rata de finaţare a stocurilor ...................................................................................................55
3.1.5 Rata creditelor de trezorerie ..................................................................................................55
3.2 Analiza ratelor de finanţare la SC Manea Tâmplărie SRL ...........................................................56

CAPITOLUL 4
CONCLUZII ŞI PROPUNERI ……………………………………………………………….......58

Anexe ..................................................................................................................................................61
Bibliografie .........................................................................................................................................65

2
 INTRODUCERE

“Echilibru evocă ideea de armonie între diferitele elemente ale unui sistem,ceea ce în
domeniul financiar se traduce prin armonizarea resurselor cu nevoile.”1
Schimbările petrecute în societatea romănească, cu efect direct şi asupra economicului în
ansamblul său, au influenţat nu numai structurile organizatorice şi cadrul legilativ, dar si-au pus din
plin amprenta asupra întregului mecanism economic, asupra activităţii agenţilor economici, tributari
încă vechiului sistem de informare şi analiză.Evoluţia fenomenelor economice trebuie circumscrisă
dezvoltării cadrului general de dezvoltare a societăţii romănesti.În elaborarea strategiilor
întreprinderilor existente trebuie sa se pornească de la cunoaşterea exactă a situaţiei economico-
financiare.O “radiografie” a principalelor aspecte, mergând de la problemele de restructurare
economică, de competivitate este mai mult decăt necesară, in prezent şi in viitorul apropiat. Se pot
pune astfel în evidenţă nu numai evoluţia corelativă a acestor fenomene, dar şi măsurarea influenţei
diversilor factori care le determină.
O contribuţie importantă la elucidarea unor asemenea aspecte o are analiza economico-
financiară care, prin abordările şi metodele moderne utilizate contribuie nu numai la diagnosticarea
diferitelor “maladii”, dar şi la stabilirea măsurilor de reglare şi extensie pe o perioada determinata.2
Echilibrul financiar are o importanţă deosebită în adoptarea deciziilor, atăt la nivel intern-în
procurarea, alocarea şi gestionarea resurselor, cât şi la nivel extern, al diverşilor investitori-în
opţiunile de plasare a disponibilităţilor băneşti.
Echilibrul financiar este rezultatul răspunsului întreprinderii care evoluează într-un mediu
dinamic, ale căror oportunităti şi constrăngeri se modifică continuu.Fiecare etapă de dezvoltare
implică alterarea echilibrului prezent in favoarea celui viitor şi fiecare dezechilibru prezent trebuie
să conţină premisele unui nou echilibru, situaţii ce nu pot fi depăşite decăt prin realizarea unei
activităţi productive eficiente, generatoare de profit.3
Orice întreprindere, indiferent de profil şi dimensiune şi de spaţiul socio-economic în care
activează, trebuie să-şi probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurenţă şi adaptare,
performanţa economico-financiară, aceasta cu atât mai mult, cu cât mecanismele clasice ale
economiei de piaţă se formează şi urmează să funcţioneze cu toate rigorile ce le presupun.4

1
Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A , Bucureşti, 1997
2
Aurel Işfanescu, Ghid practic de analiză economico-financiară, Tribuna Economică, Bucureşti, 1999
3
Adina Elena Dănuletiu, Analiza echilibrului financiar al firmei, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2009
4
Dumitru Mărgulescu, Analiza economico-financiara a scocietăţiilor comerciale, Tribuna Economică, Bucureşti, 1994
3
 Echilibrul finaciar al firmelor este o condiţie necesară pentru realizarea obiectivului
fundamental al acestora de maximizare a profitului şi a valorii patrimoniale, ceea ce asigură
remunerarea corespunzătoare a acţionarilor şi întărirea competivităţii pe piaţă a acestora.5
Echilibrul unui sistem economic poate fi definit ca o soluţie a unui model economic ,
descriind o stare de repaus şi rezultănd din opoziţia dintre dorinţele identificabile ale oamenilor şi
obstacolelor în realizarea lor6.

CAPITOLUL I
5
Camelia Burja, Analiză Economico- Financiară, Risoprint, Bucureşti, 2005
6
R.Kuenne, The Theory of General Economic Equilibrium, princenton University Press, 1962,preluat după A.Zait,
Probleme ale teoriei şi practicii echilibrului economic, Editura Universităţii ,,Alexandru Ian Cuza”, Iaşi,2000, p43-44
4
 PREZENTAREA GENERALA A SOCIETĂŢII S.C MANEA TĂMPLARIE SRL

1.1 Prezentarea SC Manea Tamplarie SRL

1.1.1 Cadru legal.Scurt istoric.

Societatea comercială Manea Tâmplărie este o societate infiinţata în anul 2007, cu
capital integral privat, având ca principal obiect de activitate fabricarea elementelor din tămplărie,
pentru construcţii. A fost concepută ca o afacere de familie de către asociatul unic Manea Dumitru la
data de 2.04.2007 .Societatea are sediul în Pianul de Jos, jud.Alba, cu numărul de ordine în Registrul
Comerţului J01/11/2007, cod fiscal RO20872420.
Forma juridică este de societate comercială cu răspundere limitata- este forma de
societate la care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii raspund numai
pana la limita capitalului social subscris. Capitalul social al S.C. Manea Tamplrie SRL este format
dintr-un număr de 20 acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune.

1.1.2 Obiectul de activitate si principalele produse ale SC Manea Tamplrie SRL

Obiectul principal de activitate al firmei:1623-Fabricarea altor elemente de dulgherie şi

tămplarie, pentru construcţii. Produsele principale sunt uşi exterioare şi interioare din lemn
stratificat, ferestre tip termopan din lemn stratificat, obloane din lemn si scări interioare.
În primii doi ani de funcţionare, societatea a avut comenzi in proportie de 90% doar la
Bucuresti, reusind astfel să-şi facă o clientelă selectă si desigur pretenţioasă.. Nefiind dezvoltat
departamentul de marketing şi fără a avea o publicitate adecvată, Manea Tâmplarie SRL a intrat
putin mai greu pe piaţa locală şi in imprejurimi, dar in prezent se bucura de o recunoaştere la nivel
naţional având în acest sens lucrări in aproape toate judeţele tării.
Odata cu expansiunea si dezvoltarea societăţii, si-a diversificat si gama de produse, în
prezent Manea Tămplarie SRL producând orice model la cererea clientului, din toata gama de
produse existente, sau in baza fotografiilor/schiţelor/desenelor puse la dispoziţie de către clienti.
Distribuţia si montajul produselor se face de către angajatii firmei la finalizarea comenzii.
Nu există puncte de desfacere sau agenti distribuitori, societatea fiind producatoare încearcă să-şi
menţină astfel preţul de fabrică reusind să-şi asigure un anumit segment din piaţă, oferind calitate la
cele mai inalte standarde, promptitudine si seriozitate.

5
1.1.3 Structura organizatorica a SC Manea Tâmplarie SRL

Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor,subdiviziunilor organizatorice şi a

relaţiilor dintre acestea, orientat spre realizarea obiectivelor prestabilite ale firmei.
Structura organizatorică a unităţii economice indeplineşte urmatoarele cerinţe: cuprinde toate
activităţiile desfăsurate de firmă, este flexibilă, adaptăndu-se la modificările ce apar în unitate,
asigură respectarea unităţii de conducere la fiecare nivel ierarhic, în sensul că fiecare executant
primeste dispoziţii de la un singur conducător.
Verigile structurale ce pot fi integrate într-o structură de producţie şi concepţie sunt: fabrici,
exploatări, secţii de producţie, locuri de muncă. Veriga structurală de bază o constituie secţia de
producţie care reprezintă o unitate de producţie bine determinată sub aspect administrativ, în cadrul
căreia se execută fie un produs, fie o fază a procesului tehnologic.
Structura organizatorică a SC Manea Tămplarie SRL este influenţată de o serie de
factori:resursele de materii prime folosite şi modul de exploatare a acestora,competivitatea
economică.
Structura organizatorică este de tip ierarhic si are urmatoarele trăsături:
-este o structură simplă, directă;
-permite comunicaţii rapide;
-conferă coerenţă firmei in activităţiile desfăsurate;
-necesită cheltuieli de conducere reduse.
Compartimentul financiar- contabil. Este cel în care se desfăşoară activitatea financiar-
contabilă a societăţii.Acesta este subordonat directorului economic şi are in componenţă biroul
contabilitate şi biroul financiar, analize economice, preţuri, control financiar
La SC Manea Tâmplarie SRL, structura operatională cuprinde o unitate de producţie formată
dintr-o hala de productie impărţita in 4 compartimente:
- segmentul de pregatire si croire cherestea
- segmentul de tăiere şi asamblare produse
- segmentul de vopsire, lăcuire, grunduire si finisare produse
- segmentul de uscare
La Societatea Manea Tâmplarie, contabilitatea este organizata si ţinuta de către o firmă
externă, prin contract de prestari servicii.

Biroul financiar contabilitate

6
Obiectul de activitate:
-organizarea şi conducerea contabilităţii activităţii societăţii;
-întocmirea lunară a balanţei de verificare a societăţii;
-întocmirea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere la nivelul societăţii;
-analiza indicatorilor de performanţă economico-financiară a societăţii;
Atribuţii:
-întocmirea la nivelul societăţii a balantei de verificare contabile şi a contului de profit şi
pierdere, după modelel stabilite de Ministerul Finanţelor;
-organizarea inventarierii patrimoniale pentru activitatea societăţii;
-stabilirea lunară, trimestrială şi anuală a rezultatelor financiare şi a profitului;
-asigură mişcarea şi evidenţa fondurilir firmei;
-urmăreşte calculul valorilor materiale şi includerea lor în cheltuielile de producţie;
-urmăreşte situaţia stocurilor şi informează conducerea asupra creşterii sau lichidării stocurilor;
-asigurarea respectării reglementărilor în vigoare pentru achitarea obligaţiilor;
-primirea facturilor emise de furnizori, înregistrarea lor în registrul de evidenţă, obţinerea avizelor
pentru plată şi programarea lor la plată;
-organizarea operaţiunilor de casa şi urmărirea gestiunii acestora,conform reglementărilor în
vigoare;
Competenţe:
-stabilirea măsurilor şi raspunderiloe pentru încadrarea cheltuielilor în limitele acordate prin capitole
din buget;
-avizarea şi supunerea spre aprobare a statelor de salarii şi a altor drepturi de personal;
-reprezentarea societăţii în raport cu terţii pentru problemele din domeniul de activitate, în limita
împuternicirilor acordate.

Organigrama societăţii, este de formă piramidală, ordonată de sus în jos, având reprezentată în
partea superioară funcţiile de conducere de nivel superior şi compartimentele direct subordonate
acestora.Organigrama se prezintă in fig.1.

7
 DIRECTOR
DIRECTOR GENERAL
GENERAL

BIROU
BIROU DE
DE CONTABILITATE
CONTABILITATE

DIRECTOR
DIRECTOR
ADMINISTRATOR
ADMINISTRATOR SPECIAL
SPECIAL

SEF
SEF ECHIPĂ
ECHIPĂ

TĂMPLAR
TĂMPLAR TĂMPLAR
TĂMPLAR

MUNCITOR
MUNCITOR NECALIFICAT
NECALIFICAT MUNCITOR
MUNCITOR NECALIFICAT
NECALIFICAT

Fig.1.1 ORGANIGRAMA SC MANEA TÂMPLARIE SRL

1.2.Principalii clienţi, furnizori şi competitori ai S.C. MANEA TÂMPLARIE S.R.L.

8
 În ultimii ani S.C. Manea Tâmplarie S.R.L. s-a transformat dintr-un distribuitor cu piaţă de
desfacere in proportie de 90% la Bucuresti, într-un distribuitor la nivel naţional, având comenzi în
aproape toate judeţele ţării – odată cu dezvoltarea unor produse noi (obloane si scări interioare).
Societatea livrează produsele pe piaţa internă, neavand clienti principali- doar clienţi
ocazionali- şi in general având o pondere de circa 85% din comenzi pentru persoane fizice, cei mai
importanţi clienţi sunt prezentaţi în tabelul nr. 1 iar principalii furnizori de materiale sunt prezentaţi in
tabelul nr.2

Principalii clienţi ai S.C. Manea Tamplarie S.R.L

Tabel nr.1.1
Denumire client Valoare vanzare Pondere
Sinecon SRL 184.162,32 lei 70,39%
Valprest Parchet SRL 7.531,32 lei 2,87%
Bulbucan SRL 10.543,61 lei 4,03%
Recticel Meddino Romania SRL 4.954,97 lei 1,90%
Road design SRL 38.215,62 lei 14,60%
Serv Geo Cons SRL 16.200,00 lei 3,21%
Clieti persoane fizice 14.300.00lei 2.2%

Principalii furnizori de materiale ai S.C. Manea Tamplrie S.R.L

Tabel nr.1.2
Numele firmei Localitate Materiale furnizate
INSTALATORUL SA Alba-Iulia Sticlă, geamuri
ENECO SRL Cluj-Napoca Lacuri, impregnanti, grunduri
FRAAND GRUP SRL Cugir (Alba) Accesorii uşi (balamale, garniture)
L&D COMLEMN SRL Cluj-Napoca Garnituri
MANERE MAESTRO SRL Cluj-Napoca Mânere
GE-ROM GROUP SRL Bucureşti Accesorii uşi, geamuri, obloane
FAMOS SA Odorheiu Secuiesc Cherestea
ASCAROM SRL Cluj-Napoca Accesorii uşi, geamuri, obloane
SPECTRUM CENTER SRL Cristuru Secuiesc MDF Furniruit

Orientarea societăţii este spre o materie primă colectată de la un număr cât mai mic de
puncte şi în cantităţi cât mai mari, pe de o parte reducându-se astfel cheltuielile de colectare şi

9
transport iar pe de altă parte se doreşte colectarea unei materii prime de calitate superioară fapt ce
conduce la creşterea calităţii produselor obţinute.

1.3. Principalii indicatori economico-financiari.

Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ai S.C .Manea Tamplarie S.R.L

Tabel nr.1.3
Indicatori Formula de calcul 2009 2010 2011
Lichiditate globală Active circulante/Datorii totale sub un an 0.95 0.56 1.27
Active circulante- Stocuri/Datorii totale
Lichiditate redusă sub un an 0.33 0.11 0.18
Rata rentab. Ec. Profit brut/Capitaluri proprii -1.23 -0.29 -0.01
Rata rentab. Fin. Profit net/Capitaluri proprii 1.48 -0.30 -0.01
Solvabilitatea Capitaluri proprii/ Total pasive -33.73 -1.23 -0.51
Grad. de îndatorare Datorii pe termen lung/Capitaluri proprii 0 -0.81 -1.29

Din datele tabelului nr.1.4 rezultă că la SC Manea Tâmplărie SRL, are în perioada 2009-
2010 capacitatea de a-şi achita datoriile sale pe termen scurt prin transformarea rapidă a activelor
circulante în disponibilităţi.(datoriile curente cu scadenţa mai mică de 1 an sunt acoperite pe seama
activelor circulante).Deoarece lichiditatea globală este mai mică de un an rezultă că societatea are o
lichiditatea scăzută (valoarea recomandată este în jur de 2).În anul 2011 se observă o tendinţă de
creştere a lichidităţii globale având o lichiditate bună.
Lichiditatea redusă (rapidă) arată măsura în care firma îşi poate onora datoriile pe termen
scurt din creanţe şi disponibilităţi băneşti.Valoarea indicatorului este acceptată în intervalul 0,65-
1,00 în afara acestuia firma găsindu-se în pericolul incapacităţii de plată (Lr < 0,65) sau nu-şi
utilizează corespunzător activele curente (Lr > 1,00).Pe durata analizată societatea nu are o
lichiditate redusă foarte slabă fiind în pericolul incapacităţii de plată,intrând la sfârşitul anului 2010
în stare de insolvenţă, în prezent afându-se în procedura de organizare.
Solvabilitatea reflectă capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile pe termen lung (gradul în care
activele totale ale firmei pot acoperi datoriile totale).Valoarea ratei este subunitară în toţi cei trei ani,
iar pentru ca solvabilitatea să fie apreciată ca fiind bună, trebuie ca nivelul ratei să fie de peste 0,5.
Pe nici un an analizat societatea nu este solvabilă.

Solvabilitatea reflectă o situatie favorabilă pentru valori cuprinse între 40 -60%, limita sa
inferioară fiind de 30%. Folosirea acestui indicator este recomandată în cazul în care întreprinderea

10
este în stare de faliment, urmând a fi aplicată procedura de lichidare. În acest caz are loc oprirea
activitătii de exploatare şi punerea în vânzare a activelor. Putem să considerăm o întreprindere ca
fiind insolvabilă, atunci când capitalurile proprii sunt negative datorită faptului că datoriile
întreprinderii sunt mai mari decât valoarea activelor, cazul societăţii studiate.
Rata rentabilităţii economice asigură remunerearea capitalurilor investite, exprimănd sintetic
eficienţa resurselor materiale şi financiare alocate întregii activităţi a societăţii.
Rata rentabilităţii financiare arată capacitatea firmei de a realiza profit net prin capitalurile
proprii.Este de dorit ca aceasta să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piaţă pentru a face
mai atractive acţiunile firmei şi a creşte cursul lor.
Gradul de îndatorare a firmei în toti cei trei ani de analiză este necorespunzător deoarece este
<1, ar fi fost considerat satisfăcător daca ar fi avut valori cuprinse intre 0,3- 0,7.

1.4. Modul de organizare a contabilităţii la SC Manea Tămplrie SRL

 Forma de contabilitate
 Registrele utilizate
 Contabilitatea imobilizărilor
 Contabilitatea stocurilor
 Contabilitatea terţilor
 Contabilitatea trezoreriei
 Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatelor

Societatea comercială aplică reglementările contabile armonizate cu directivele CEE şi cu

standardele internaţionale de contabilitate şi este obligată să organizeze contabilitatea în partidă
dublă, lucru ce presupune înregistrarea fiecărei operaţii simultan şi în debitul unui cont şi în creditul
altuia, să determine lunar rulajele şi soldul pentru fiecare cont , cu întocmirea balanţei de verificare a
conturilor. Contabilitatea se ţine în limba naţională-romana şi în moneda naţională-leu.
Activitatea desfăşurată de societatea comercială începe obligatoriu cu acţiunile de
consemnare şi de culegere a informaţiilor referitoare la toate activităţile şi operaţiile economice
desfăşurate de societate. Nici o operaţie economică nu este validată ca fiind desfăşurată decât dacă
este consemnată în documente obligatorii , generând astfel informaţii de natură contabilă.
S.C. Manea Tâmplarie S.R.L. respectă Legea contabilităţii republicată, privind
obligativitatea evidenţierii activităţii economice: “ orice operaţiune economico-financiară efectuată
se consemnează în momentul efectuării ei într-un document ce stă la baza înregistrării în

11
contabilitate , dobândind astfel calitatea unui documet justificativ” 7.Astfel în urma observării
modului de desfăşurare a activităţii societăţii în perioada petrecută la sediul acesteia în mai multe
rânduri, voi prezenta o ordine a prelucrării datelor şi informaţiilor contabile.
O primă fază este cea de consemnare a operaţiunilor şi tranzacţiilor economico-financiare în
documentele justificative. Modul de contabilizare se face pe suport soft cu ajutorul unui program de
contabilitate. Urmează o grupare a documentelor primare în funcţie de natura operaţiunilor pe care
le conţin, moment când are loc un control de formă a documentelor, un control aritmetic şi o
verificare reciprocă şi încrucişată.
În următoarea fază se prezintă notele contabile, adică se întocmeşte formula contabilă
aferentă fiecărui document sau, ca mod particular operaţiunile ce nu au suport în documentele
justificative, de exemplu: stornările sau închiderile conturilor de venituri şi cheltuieli, pentru acestea
notele contabile ţin locul documentelor justificative.
Se întocmesc apoi registrele obligatorii şi anume: Registrul Jurnal cu prezentarea
cronologică a operaţiunilor economice, Registrul Cartea Mare şi a Fişelor de cont analitice cu
prezentarea sistematică a operaţiunilor economice, adică grupează datele contabile după natura
operaţiunilor economice care le-au generat.
Din aceste registre datele sunt centralizate în balanţa de verificare în fiecare lună, lucru ce
permite obţinerea sumelor cumulate ale fiecărui cont la un moment dat şi verificarea exactităţii
înregistrărilor în conturi, servind la întocmirea bilanţului contabil.
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor şi tranzacţilor se realizează pornind de la doua
criterii:
 Cronologic, în ordinea producerii operaţiunilor sau tranzacţiilor;
 Sistematic, analizând natura operaţiunilor sau tranzacţiilor şi a elementelor
modificate în urma derulării lor.
Grafic, legătura dintre cele două laturi,cronologică şi sistematică poate fi reprezentată in figura 2.

7
Legea nr.82/1991-Legea contabilitatii 2011-Modificata si completata de OUG nr. 37/2011,art.6,alin 1
12
 ÎNREGISTRARE
A
OPERAŢIUNILO
R REGISTRUL CARTEA
REGISTRU JURNAL
Evidenţă cronologica MARE
Evidenţă sistematică

Balanţa de verificare

TOTAL BALANŢA DE VERIFICARE

TOTAL REGISTRU JURNAL
Rulaje debitoare Rulaje creditoare
Total debit Total credit

Fig.1.2

Sursa : Popa I Emil, Briciu S., Oprean I., Bunget O., Pereş C., Pete Ş., Bazele contabilităţii, Editura
Economică, 2009, p 182

Societatea comercială încearcă să ţină o evidenţă cât mai exactă şi completă pentru a şti în
orice moment situaţia patrimoniului său.
Contabilizarea elementelor patrimoniale se face cu respectarea principiilor contabilităţii, fără
a exista abateri de la acestea.Tratamentele contabile utilizate de S.C. Manea Tamplarie S.R.L. nu au
fost modificate pe parcursul exerciţiilor financiare şi sunt cele conforme cu Legea contabilităţii art. 7
şi 9, referitoare la evaluarea elementelor din bilanţ.
Astfel la data intrării în societate, bunurile economice se evaluează şi se înregistrează în
contabilitate la valoarea de intrare numită şi valoare contabilă sau valoare de înregistrare. Astfel,
bunurile care sunt procurate cu titlu oneros (pentru care societatea trebuie să dea un echivalent
valoric) sunt evaluate la intrarea în patrimoniu la costul de achiziţie, care este format din preţul de
cumpărare plus cheltuielile de transport şi punere în funcţiune plus taxe nerecuperabile.Bunurile
obţinute din producţie proprie sunt evaluate la intrarea în patrimoniu la costul de producţie, care
cuprinde: suma costurilor de achiziţie a bunurilor materiale încorporate în bunul care se produce,

13
cheltuieli de prelucrare directe şi o cotă de cheltuieli indirecte repartizate raţional. Bunurile obţinute
cu titlu gratuit sau prin donaţie se evaluează la intrarea în patrimoniu la valoarea de utilitate, care
este reprezentată de preţul pe care societatea ar fi dispusă să-l plătească pentru a obţine un bun care
prezintă caracteristici similare cu bunul evaluat. În stabilirea valorii de utilitate se ţine seama de
preţul pieţei unor bunuri similare, starea fizică a bunului primit prin donaţie sau gratuit şi
amplasamentul acestuia. Bunurile aduse ca aport în natură la capitalul social se evaluează la intrarea
în patrimoniu la valoarea de aport.
Pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele
normal admise, cheltuielile de depozitare cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în
procesul de producţie anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie, cheltuielile generale de
administraţie ce nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final, precum şi cheltuielile de
desfacere, reprezintă exemple de costuri ce nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci recunoscute
drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit.
În cazul creanţelor şi al datoriilor valoarea acestora se stabileşte în funcţie de valoarea lor
probabilă de încasat, respectiv de plată, numită valoare nominală.
La inventariere elementele patrimoniale se evaluează la valoarea actuală sau de utilitate
numită şi valoare de inventar. Aceasta se determină având în vedere preţul pieţei, starea fizică a
bunurilor şi utilitatea acestora în societate.
La încheierea exerciţiului elementele patrimoniale de activ şi de pasiv de natura datoriilor se
evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare, respectiv valoarea
contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Astfel, valoarea de intrare sau contabilă se
compară cu valoarea de inventar, iar în urma acestei comparaţii pot să rezulte: -plusuri de valoare
(Vi > Vc) care sunt tratate astfel: pentru elementele de activ nu se efectuează înregistrări contabile,
asigurându-se menţinerea activelor la valoarea contabilă iar pentru elementele de pasiv se constituie
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli ce se evidenţiază distinct, iar datoriile rămân la valoarea lor
de intrare.
-minusuri de valoare (Vi < Vc) care sunt tratate astfel: pentru elementele de activ se
înregistrează fie o amortizare când deprecierea este ireversibilă, fie un provizion de depreciere când
deprecierea este reversibilă, iar pentru elementele de pasiv nu se efectuează înregistrări în
contabilitate.
La data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum, bunurile economice se evaluează şi se
scad din gestiune la valoarea de intrare.

14
 Evenimentele ce apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare faţă de cele
cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea vor fi
modificate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare.

Contabilizarea elementelor patrimoniale.

Imobilizările corporale8 sunt înregistrate la valoarea lor contabilă, de intrare sau de

achiziţie, evidenţiate distinct pe fiecare obiect sau ansamblu de obiecte ce funcţionează ca un tot
unitar, cu ajutorul Registrului numerelor de inventar ce atribuie fiecărui mijloc fix un număr de
inventar la data intrării în patrimoniu şi a fişei mijlocului fix întocmită de responsabilul financiar
contabil pentru fiecare mijloc fix intrat în patrimoniu. Prezentarea imobilizărilor corporale în bilanţ
e făcută la cost mai puţin amortizarea înregistrată.
Stocurile se evidenţiază pe gestiuni de stocuri, prin intermediul cărora să se poată identifica
fiecare categorie de stocuri deţinută atât valoric cât şi cantitativ.Intrările în fişa de magazie sunt
făcute pe baza notei de recepţie şi constatare de diferenţe, care e documentul justificativ pentru
înregistrarea intrărilor de bunuri, iar ieşirile sunt operate pe baza bonului de consum care e
documentul justificativ pentru înregistrarea acestor ieşiri. La intrarea în societate stocurile obţinute
cu titlu oneros se înregistrează şi se evaluează la costul de achiziţie, cele obţinute din producţie
proprie la costul de producţie, dar societatea mai practică şi preţuri standard (prestabilite sau de
înregistrare) fiind obligată în acest caz să evidenţieze distinct diferenţele de preţ între acesta şi
costul de achiziţie sau de producţie efectiv. La ieşirea din societate stocurile se evaluează şi se
înregistrează prin metoda FIFO (primul intrat – primul ieşit). Pentru cunoaşterea situaţiei stocurilor
în orice moment atât cantitativ cât şi valoric e folosit inventarul permanent care înregistrează în
contabilitate toate intrările şi toate ieşirile
Creanţele şi datoriile se evaluează la valoarea lor nominală, iar pentru cele în valută
înregistrarea se face la cursul de schimb de la data efectuării lor. Aceste creanţe şi datorii în valută
influenţează veniturile şi cheltuielile societăţii prin înregistrarea diferenţelor de curs valutar dintre
momentul înregistrării lor şi cel al încasării sau plăţii.
Contabilitatea furnizorilor cuprinde o gamă largă de operaţiuni ce generează pentru S.C.
Manea Tamplarie S.R.L. obligaţii de plată pentru achiziţii de mărfuri, ambalaje, materiale
8
REGULAMENT nr.704 din 22 decembrie 1993 de aplicare a Legii contabilităţii nr.82/1991 ANEXA nr. 1
din ORDINUL nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile
Legea contabilităţii nr. 82/1991, publicată în M.O. nr, 165 din 27.12.1991

15
consumabile, imobilizări, prestări de servicii diverse sau lucrări executate de terţe persoane pe bază
de contracte.
Creanţele de încasat de la clienţii firmei reprezintă în cea mai mare parte contravaloarea
vânzărilor de mărfuri. Aceştia îşi pot plăti obligaţiile către S.C. Manea Tamplarie S.R.L. la termene
de o zi, sau şapte.
Salariaţii societăţii sunt plătiţi în funcţie de munca prestată, orele suplimentare efectuate, iar
agenţii de vânzări primesc un procent din mărimea încasărilor pe care le au. Odată cu plata
drepturilor salariale, societatea înregistrează şi obligaţiile faţă de bugetul de stat, bugetul sigurărilor
sociale, reprezentând reţineri din salarii şi respectiv contribuţiile sale la aceste bugete aferente
fondului de salarii. În anul 2009 numărul mediu al salariaţilor a fost de 5, în anul 2010 acesta a
crescut la 7, iar în anul 2011 creşterea continuă ajungându-se la un număr mediu al salariaţilor de 10.
Contabilitatea trezoreriei cuprinde totalitatea operaţiunilor cu numerar ce sunt reprezentate
de decontările făcute prin casierie, sau prin contul bancar ori de credite bancare, cecuri, efecte
comerciale. Disponibilităţile în numerar din casierie dau posibilitatea efectuării de plăţi zilnice în
numerar în limita plafonului legal. Disponibilităţile din conturile bancare (băncile cu care lucrează
societatea sunt majoritatea băncilor importante din ţară) sunt folosite pentru achitarea furnizorilor
prin intermediul unor instrumente de plată ca: O.P., bilete la ordin şi cecuri.
Cheltuielile societăţii comerciale S.C. Manea Tamplarie S.R.L. se regăsesc în contul de
profit şi pierdere structurate după natura lor, fără a prezenta sold la sfârşitul perioadei. Alte cheltuieli
ale societăţii sunt cele cu amortizarea, cu impozitul pe profit, cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate, cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu dobânzile şi cu sconturile acordate.
Veniturile ca şi cheltuielile se regăsesc în contul de profit şi pierdere grupate şi ele după
natura lor şi nu prezintă sold la sfârşitul perioadei financiar-contabile. Veniturile cuprinse în cifra de
afaceri sunt venituri provenite din activitatea de bază9

CAPITOLUL 2

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANŢULUI CONTABIL

2.1.Analiza echilibrului financiar pe baza bilanţului-aspecte teoretice.

9
REGULAMENT nr.704 din 22 decembrie 1993 de aplicare a Legii contabilităţii nr.82/1991 ANEXA nr. 1
din ORDINUL nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile
LEGEA nr. 82/1991 – Legea contabilitatii 2011 - republicata si actualizata pana la data de 22 aprilie 2011

16
 Echilibrul financiar, în cadrul echilibrului întreprinderii are un rol important, întrucât
funcţionarea întreprinderii presupune existenţa unei corelaţii între solicitările financiare ale
organizaţiei şi resursele de satisfacere a acestora.
Există diverse abordări in cea ce priveste definirea echilibrului financiar.Astfel, Ion Mihai
afirmă că “echilibrul financiar, într-o formă simplificată, este definit de egalitatea dintre venituri şi
cheltuieli.Într-o determinare financiară însă, echilibrul financiar exprima egalitatea dintre sursele
financiare si mijloacele economice necesare desfăsurarii activitaţii de exploatare si comercializare
pe termen lung si scurt”10.
Horia Cristea consideră “echilibrul financiar ca fiind starea ce se caracterizează printr-un
flux permanent de fonduri bănesti de natura financiară prin sistemul intreprindere, dar cu păstrarea
integralităţii sistemului”11.
“Echilibrul financiar ca parte componenta a echilibrului economic este dat de egalitatea între
capitalul economic si resursele sale de constituire, între incasări şi plăţi, intre fonduri si resurse”12.
“Echilibrul financiar exprimă egalitatea şi corelaţiile dintre necesarul de resurse financiare şi
posibilităţile de constituire acestor resurse”13.
Echilibrul financiar la nivelul intreprinderii reprezintă acea stare a mărimilor valorice dintr-o
intreprindere caracterizată prin existenţa unei anumite corespondenţe, reflectată printr-un sistem de
corelatii :
-între sursele de finanţare necesare desfăşurării in condiţii normale a activităţii pentru
atingerea obiectivelor intreprinderii si destinaţia de finantare a surselor respective ;
-între incasări şi plăţi, creanţe şi obligaţii ;
-între risc si rentabilitate.14

Echilibrul financiar trebuie abordat într-o manieră dinamică şi se analizează ca:

-echilibru pe termen lung –corelaţia dintre capitalul permanent cu activele imobilizate ( fondul
de rulmen);

10
Ion Mihai, Analiza economico-financiară, Editura Mirton Timisoara, 1999
11
Horia Cristea, N.Stefanescu, Gestiunea financiara întreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 1996, pag.286
12
Teodor Hada, Finanţele agentilor economici din Romania, Editura Intelcredo, Deva, 1999
13
Mihai Adochitei si Anisoara Adochitei , Finanţele întreprinderii in economia de piaţă, Tipografia Mitrea, Piatra
Neamt,
1993, p.208
14
Adina Elena Dănuleţiu, Analiza echilibrului financiar al firmei, Editura Aeternitas, Alba Iulia , 2009
17
 - echilibrul curent-compararea activelor circulante cu obligaţiile pe termen scurt ( necesarul de
fond de rulment);
-echilibrul pe termen scurt-corelaţia dintre fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment
(trezorerie)15.
Datele necesare analizei echilibrului financiar se obţin din bilanţul contabil.Având în vedere
posibilitatea presentării acestuia sub formă de bilanţ financiar sau bilanţ funcţional, indicatorii
echilibrului financiar cuprind valori diferite, dar conţinutul lor este acelaşi, exprimând însă cerinţe
diferite.
Bilantul, întocmit la o anumită dată calendaristică este o ,,fotografie financiară” a tot ce posedă
şi datorează o firmă.Aceasta înglobează totalitatea categoriilor de active (resurse utilizate) de care
dispune intreprinderea la un moment dat, precum şi totalitatea datoriilor către acţionari şi creditori
(sursele de finantare) ceea a determinat ca bilanţul sa primească calificativul de instrument static.
Bilantul este denumit şi situatia pozitiei financiare a firmei sau situaţia condiţiei financiare a
firmei, principala sa proprietate fiind echilibrul permanent şi obligatoriu între elementele de activ şi
cele de pasiv.Această stare de echilibru este privită prin prisma existenţei patrimoniale la un moment
dat ca rezultat al principiului contabilităţii de dublă reprezentare a elementelor partimoniale, adică
sub aspectul componenţei şi, concomitent, sub aspectul sursei de constituire:

ACTIVE TOTALE = PASIVE TOTALE

Valoarea tuturor activelor de care dispune întreprinderea la un moment dat trebuie să fie egală cu
valoarea surselor care finanţează aceste utilizări.
Din punct de vedere financiar, fiecare element de activ reprezintă o alocare a fondurilor bănesti
în vederea constituirii unei structuri de producţie adecvate intenţiilor productive ale
întreprinzătorilor.Principalele categorii de active sunt:
-active curente –elemente care înregistrează cel puţin o rotaţie în decursul normal al activităţii
firmei (stocuri, creanţe,numerar, investiţii pe termen scurt);
-active imobilizate-utilizate o perioadă mai lungă de timp( terenuri, echipamente, clădiri,
mijloace de transport);
-alte active, cum ar fi patentele, licenţele, fondul comercial, obţinut în urma unei investiţii.

15
V.Burja, N.Todea, C.Burja, Analiza financiară şi evaluarea societăţilor comerciale, RISOPRINT,Cluj-Napoca, 2003
18
 Pasivul bilanţului reflectă, din punct de vedere financiar, sursele de provenienţă a capitalurilor
proprii împrumutate.Principalele categorii de pasive sunt :
-datorii curente, care sunt obligaţiile către furnizori, autorităţi fiscale, angajaţi şi creditori, a
căror durată este mai mică de un an;
-datorii pe termen lung, cuprind o gamă variată de instrumente de împrumut cu un termen
de rambursare de peste un an şi o serie de datorii potenţiale fără o scadenţă determinată;
- capitalurile proprii ale acţionarilor, care reprezintă suma netă a contribuţiilor diferitelor
clase de acţionari la finanţarea afacerii, precum şi profiturile acumulate în timp şi nedistribuite
acestora sub formă de dividente.
Relaţia ACTIV =PASIV este echivalentă cu:

UTILIZĂRI = SURSE DE FINANŢARE A UTILIZĂRILOR

Bilanţul poate fi privit şi din punct de vedere juridic, conform căruia, reflectă în activ
drepturile de proprietate şi de creanţă, iar în pasiv, datoriile întreprinderii faţă de terţi şi faţă de
acţionari.Ecuaţia bilanţieră este :
SITUAŢIA NETĂ = ACTIVE – DATORII FAŢĂ DE TERŢI
Bilanţul este o imagine statică, o fotografie a situaţiei patrimoniului şi datoriilor firmei la
data la care este întocmit, acest fapt constituind o limită a analizei statice a echilibrului financiar.16
Bilanţul financiar permite verificarea capacităţii întreprinderii de a-şi rambursa datoriile,
reflectând solvabilitatea acesteia pe termen scurt (lichiditatea) şi pe termen lung.Elementele de activ
sunt structurate în funcţie de gradul de lichiditate iar elememtele de pasiv sunt structurate după
gradul crescător de exigibilitate.
Din structura bilanţului financiar se pot desprinde doua reguli principale de finanţării:
-nevoile permanente de alocare a fondurilor băneşti vor fi acoperite din capitalurile
permanente;
-nevoile temporare vor fi finanţate din resurse temporare. Cele două părţi ale bilanţului
financiar, reflectă echilibrul financiar pe termen lung (partea de sus) şi echilibrul financiar pe termen
scurt (partea de jos).
Structura sintetică a bilanţului financiar este prezentat în figura 2.1:
ACTIV PASIV

16
Adina Elena Dănuleţiu, Analiza echilibrului financiar al firmei, Editura Aeternitas, Alba Iulia , 2009
19
 Active imobilizate

Capitaluri proprii

Datorii mai mari de un an

Active circulante
Datorii pe termen scurt
Fig.2.1 Bilanţ financiar
Sursa:Păvăloaia W., Paraschivescu M.D.,Olaru G.,Radu F.,
Analiză Financiară.Studii de caz, Tehnopress, 2006

În practica financiară, bilanţul funcţional este suportul analizei trezoreriei.

Bilanţul funcţional este construit pe ideea de a pune în evidenţă funcţiunile principale ale
întreprinderii pe cicluri:ciclul investiţii, ciclul exploatare, ciclul de finanţare.
Din punct de vedere structural, bilanţul funcţional este prezentat în figura 2.2:

NEVOI - ACTIV SURSE-PASIV

NEVOI CICLICE (STABILE) SURSE ACICLICE (DURABILE)
 Activ imobilizat (brut)  Capitaluri proprii
 Amortizări şi provizioane
 Datorii financiare

NEVOI CICLICE SURSE CICLICE

 Activ circulant de exploatare  Datorii de exploatare
 Activ circulant în afara  Datorii în afară exploatării
exploatării (brut)
 Active de trezorerie  Pasive de trezorerie
Figura 2.2 Bilanţ funcţional
Sursa:Păvăloaia W., Paraschivescu M.D.,Olaru G., Radu F.,
Analiză Financiară.Studii de caz, Tehnopress, 2006

Analiza bilanţului pune în evidenţă modul în care se realizează principalele echilibre

financiare pe termen scurt şi pe termen lung ale întreprinderii prin intermediul unor corelaţii:
-situaţia netă
-necesarul de fond de rulment
-trezoreria.

20
2.2 Situatia netă la SC Manea Tâmplarie SRL

2.2.1 Aspecte teoretice privind analiza situaţiei nete.

Punctul de plecare în analiza echilibrului financiar îl constituie capitalul propriu numit şi

situaţie netă (patrimonial net) sau activul net contabil, care reprezintă interesul rezidual al
proprietarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.
Numeroşi analişti financiari,pornind de la abordarea juridică a bilanţului, utilizează conceptul de
situaţie netă (SN), estimând contabil valoarea drepturilor ce le posedă proprietarii asupra
întreprinderii.
SN=ACTIVE – DATORII TOTALE
Spre deosebire de capitalurile proprii, noţiunea de situaţie netă exclude din categoria acestora
subvenţiile pentru investiţii si provizioanele reglementate SN=Capitaluri proprii-Subvenţii pentru
investiţii –Provizioane reglementate, elemente susceptibile de a fi grevate de datorii sau de a angaja
creanţe fiscale.
Indicatorul situaţia netă, exprimă valoare activului realizat la un moment dat.Acest indicator
interesează acţionarii, proprietarii întreprinderii, care vor să cunoască valoarea pe care ei o posedă
cât şi creditorii pentru care activul realizat constituie gajul creanţelor lor. Situaţia netă evidenţiază
sumele ce vor reveni asociaţilor sau acţionarilor în caz de lichidare, dacă cesiune elementelor de
activ asigură lichidităţi la nivel corespunzător valorii nete bilanţiere a acestora, şi dacă nu apar
datorii necontabilizate.
Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă o gestiune economica sănătoasă.Aceasta crestere
este consecinţa reinvestirii unei părţi din profitul net şi a altor elemente de acumulări (de exemplu
reporturi din exerciţile precedente).Creşterea situaţiei nete marchează maximizarea valorii
întreprinderii, respectiv a valorii capitalurilor proprii.17
În cazul în care se înregistrează valori negative a situaţiei nete există riscul de faliment prin
depăsirea activului real de către datoriile contractate, ceea ce pune agentul economic în
imposibilitatea achitării datoriilor (insolvabilitate). Această situaţie este consecinţa încheierii
exerciţiilor financiare precedente cu pierderi care acumulate au consumat integral capitalul propriu.
Situaţia netă indică, o imbogăţire a acţionarilor dacă în dinamica înregistrează tendinţe crescătoare,
sau o sărăcie cănd înregistrează valori descrescătoare.

17
Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A, Bucureşti, 1997
21
 Situaţia netă prezintă patrimoniul întreprinderii fără a ţine cont de originea sa (exploatare,
investiţii, etc.)18
Situaţia netă se poate determina prin urmatătoarele procedee:
1.Procedeul deductiv conform căruia, situaţia netă, este privită ca o datorie, dar nu faţă de
terţi ci faţă de proprietarii entităţii sau ca totalitatea drepturilor de creanţă ale acţionarilor sau
asociaţilor faţă de entitate, caz în care terţii au prioritate faţă de proprietari, asupra sumelor încasate
din lichiditatea entităţii respective.
Situaţia netă = Total active – Total datorii
unde: Total active=Total active imobilizate+Total active circulante+Cheltuieli în avans
Total datorii includ pe langă elementele de obligaţii către terţi şi următoarele elemente:
-venituri înregistrate în avans;
-provizioanele care sunt incluse în datorii în situaţii foarte clare, astfel:
-în situaţia în care provizoanele au un scop şi valori bine precizate; există o probabilitate
mare de utilizare a lor şi nu o simplă eventualitate de cheltuire; cheltuiala pe care o acoperă
provizioanele este depistată înainte de încheierea perioadei de exerciţiu financiar;
-în situaţia în care provizioanele sunt destinate acoperirii riscurilor identificabile ca
inevitabile pentru activitatea întreprinderii;
-subvenţii pentru investiţii.
În mărime relativă, patrimoniul net reprezintă rata solvabilităţii globale a întreprinderii,
determinată ca raport între activul total şi totalul datoriilor. Solvabilitatea reprezintă “ capacitatea
unei persoane fizice sau juridice de a stinge la scadenţă obligaţiile faţă de creditorii săi19

Active Capital. propriu  Datorii

Rs  
Datorii Datorii

Capital. propriu
Rs  1
Datorii

2.Procedeul aditiv conform căruia situaţia netă se determina ca o sumă de elemente care
intră în structura capitalurilor proprii, reprezintă totalitatea surselor proprii după eventuala
repartizare a profitului:

18
Camelia Burja, Analiză economico-financiară, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2005
19
Nicolae Dobrotă, Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p.440
22
 SN = Capital social + prime de capital + reserve din reevaluare + /- Rezultatul reportat
+/-rezultatul exerciţiului – repartizarea profitului.
Conform cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, originea, şi variaţia capitalurilor
proprii ale întreprinderii se explică prin influenţa a patru factori privind20:
 relaţiile cu proprietarii, şi anume:
-investiţia de capital a proprietarilor prin aporturi în natură sau în bani la capitalul social
în cadrul emisiunii de noi acţiuni ordinare;
-distribuiri în favoarea proprietarilor prin restituiri ( reduceri) de capital social şi prin
dividente care afectează atât numerarul cît şi nivelul profiturilor nerepartizate;
 activitatea de gestiune a întreprinderii, reflectată în contul de profit şi pierdere prin
prin profitul sau pierderea pentru perioada respectivă;
 activităţile accesorii, neobişnuite, cu influenţă directă asupra capitalurilor proprii,
respective, reevaluarea activelor fixe şi conversia rezultatelor filialelor din străinătate;
 politicile contabile utilizate.
Principalele variaţii pe care le-a suferit pe parcursul perioadei fiecare elememt al activului
net al firmei, sau în averea netă a acţionarilor sunt evidenţiate în componenta situaţiilor financiare
denumită ,,Situaţia modificărilor capitalutilor proprii “din care rezultă capacitatea de menţinere
( erodare ) a capitalului, precum şi profitul ( pierderea ) întreprinderii în cursul exerciţiului.

2.2.2 Studiu de caz la societatea Manea Tămplărie

Determinarea situaţiei nete prin procedeul deductiv la SC Manea Tamplărie SRL

Pe baza datelor din bilanţ , situaţia netă la intrepinderea analizată este prezentată în tabelul 2.1
şi graficul din figura 2.3.

Tabel nr.2.1
Specificaţie Simbol UM 2009 2010 2011
Total activ TA Lei 489806 66350 82557
Indicele TA ITA % - 13.54% 124.42%
Total datorii TD Lei 506906 348358 363136

20
Nicolae Feleagă, Sisteme contabile comparate, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p.60-63
23
Indicele TD ITD % - 68.72% 156.48%
Situaţia netă SN Lei -17100 -282008 -280579
Rata solvabilităţii generale Rs=TA/TD 0.97 0.19 0.15
Sursa :Preluările pe baza bilanţului societăţii regăsit în anexa 1

Figura 2.3 Evoluţia ratei solvabilităţii generale

Analizând datele de mai sus rezultă că situaţia netă a firmei a fost negativă pe întreaga
perioada analizată şi a urmat un trend descendent din 2009 in 2010, scădere datorată faptului că
indicele activelor totale( 13.54%) a fost inferior indicelui datorii totale (68.72%). În perioada 2010-
2011 se observa o uşoară creştere a situatiei nete, aceasta fiind însă tot negativă, aspect
nefavorabil,care este o consecinţă a incheierii cu pierderi a exerciţilor anterioare.Suma acestor
pierderi a consumat integral capitalurile proprii.Depăşirea activului total de către datoriile totale
degajate de firmă în exerciţiile financiare analizate,oferă informaţii despre starea de insolvabilitate,
prefalimentară a societăţii.
Rata solvabilităţii generale este sub nivelul minim acceptabil de 1,66 (deşi normal ar fi cel
puţin 2,00 ), sub acest nivel firma aflându-se în pericolul incapacităţii de plată.

Determinarea situaţiei nete prin procedeul aditiv la SC Manea Tamplărie SRL

Tabel nr.2.2
Specificaţie Simbol UM 2009 2010 2011

24
Capital social Cs Lei 200 200 200
Rezerve din reevaluare Rreev Lei 0 0 0
Rezerve R Lei 0 0 40
Rezultat reportat Rrep Lei 6971 -198724 -282208
Sold C
Rezultatul exerciţiului finaciar Rex Lei -24271 -83484 1389
Sold C
Repartizarea profitului Prep Lei 0 0 0
Situaţia netă =Cpr Cpr Lei -17100 -282008 -280579
Abaterea Capitalurilor proprii ΔCpr Lei - -246908 1429
Abaterea Capitalului social ΔCs Lei - 0 0
Abaterea rezervelor ΔR Lei - 0 40
Abaterea rezultatului reportat Δrep Lei - -205695 -83484

Abaterea rezultatul exerciţiului Δex Lei - -59213 84870

finaciar

Rata autonomiei totale Cpr/TP % -3.48% -425.03% -106.06%

Fig.2.3 Evoluţia ratei autonomiei financiare globale

Analizând datele de observă că situaţia netă a societăţii este negativă pe întreaga perioadă
2009-2011. Se observă o scădere îngrijorătoare de 450% a ratei autonomiei totale în 2010, factorii
de influenţă fiind pierderea reportată de -198724 lei şi pierderea exerciţiului financiar 2010 de

25
-83484 lei.Scăderea ponderii capitalurilor proprii în totalul pasivului duce la creşterea gradului de
îndatorare a firmei.
Se consideră că existenţa unui capital propriu de 1/3 din pasivul total constituie o premisă
esenţială pentru autonomia financiară a societăţi. Pe baza datelor rezultă că patrimoniul firmei nu
poate fi finanţat din capitalurile proprii, deci nu dispune de o autonomie financiară.Rata autonomiei
finaciare globale este cu mult sub nivelul valorii minime acceptate de 33 % de-a lungul celor trei ani
de analiză.Întreprinderea nu prezintă garanţii de a beneficia de credite pe termen scurt.
Rezultatul exercitiului financiar pozitiv pe anul 2011 de 1389 de lei, capitalul social care nu
a înregistrat nici o creştere ,valoarea lui rămânând aceiaşi (200 lei),înregistrarea de pierderi
financiare din activitatea întreprinderii nu au putut influenţa creşterea capitalului propriu. Firma
poate să îsi vadă compromisă autonomia sau chiar supravieţuirea ,chiar tranzitorie, în ciuda
performanţelor sale pe plan tehnic.

2.3 Fond de rulment

2.3.1 Definire,mod de calcul

Echilibrul financiar presupune o stare de concordanţă relativă între nevoile de finanţare şi

sursele de acoperire a acestora ţinănd seama de stabilitatea în timp a lor.Nevoile permanente
concretizate în finanţarea activelor imobilizate este necesar să fie acoperite din surse permanente, iar
nevoile temporare pentru acoperirea activelor circulante vor fi finanţate din surse temporare.
În situaţia în care sursele permanente de finanţare vor fi superioare nevoilor permanente,
apare un surplus de fonduri băneşti care poate fi utilizat pentru finanţarea nevoilor temporare
(activele circulante) care este numit fond de rulment. Aceasta constituie premise independenţei
financiare a firmei şi a solvabilităţii ei.21
Fondul de rulment reprezintă un “senzor”, un indicator, prin care se apreciază situaţia
financiară a întreprinderii la un moment dat, starea ei de echilibru.
Din punct de vedere al modului în care se obţine, fondul de rulment sau capitalul de lucru
poate fi de mai multe feluri:
-fond de rulment brut sau total;
-fond de rulment financiar ( corespunzător bilanţului financiar )
-fond de rulment net global ( corespunzător bilanţului funcţional)

21
Petre Brezeanu, Adrian Boştineanu, Bogdan Prăjiteanu, Diagnostic financiar, Editura Economică, Bucureşti, 2003
26
 Pentru fond de rulment financiar şi fond de rulment net global formula de calcul este
aceeaşi, dar rezultatele pot să difere, deşi ambele sunt corecte. Aceşti indicatori sunt la rândul lor
formaţi din:
-fond de rulment propriu
-fond de rulment străin.22
Fond de rulment brut sau total (FTR) este un indicator care conform legislaţiei românesti 23
se determină ca diferenţă dintre capitalul total ( Ct) şi activele imobilizate nete (AI).
Fondul de rulment brut sau total reflectă ansamblul elementelor de activ a căror lichiditate
este sub un an:
-disponibilităţi băneşti în casă ;
-disponibilităţi băneşti în conturi curente la bănci ;
-cheltuieli în avans;
-investiţii finaciare realizate în scopul obţinerii de venituri financiare pe termen scurt ;
-efecte primite de la clienţi (Creanţe comerciale+Alte creanţe);
-avansuri acordate furnizorilor (avansuri pentru cumpărări de stocuri);
-sume de încasat din interese de participare;
-sume de încasat de la societăţile comerciale din cadrul grupului;
-stocuri;
-imobilizări financiare mai mici de un an.
Toate activele circulante luate în calcul trebuie sa se reînoiască cel putin o dată, respectiv să
se transforme în bani cel puţin o dată pe an.Restul elementelor de active, care nu satisfac aceste
cerinţe,sunt eliminate din calculul fondului de rulment total sau brut:
-imobilizări corporale;
-imobilizări necorporale;
- imobilizări financiare mai mari de un an;
- stocuri depreciabile;
-stocuri greu vandabile;
-stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă care au iesit din sezon sau nu mai corespund cu
structura de productie;
- cheltuieli in avans pe o perioada mai mare de un an 24

22
Adina Elena Dănuleţiu, Analiza echilibrului financiar al firmei, Editura Aeternitas, Alba Iulia , 2009
23
OMF nr.616 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către
agenţii economici, Monitorul Oficial al României nr.286-26.06.2000
24
Costache Rusu, Diagnostic economico-financiar,Vol. II, Editura Economică, Bucureşti,2006
27
Fondul de rulment brut (FRB) = Total active (Ai+Ac)-active imobilizate pe termen lung(Aitl)
FRB=(Ai+Ac)-Aitl

Fondul de rulment este partea activului circulant finanţata prin resursele stabile

Fondul de rulment net sau financiar reprezintă diferenţa dintre fondul de rulment brut şi
datoriile pe termen scurt ( DTS):

FRN= FRT-DTS = ( Ct- Ai )- DTS

dacă se are în vedere că Ct-Dts=Cpm FRN = Cpm-Ai

Fondul de rulment net global este partea resurselor durabile care concură la finaţarea
activului circulant.

Denumirea de fond de rulment financiar este motivată de :

A.Regula echilibrului financiar minim care se enunţă astfel:Alocările stabile trebuie să fie
finanţate prin resurse durabile.Această regulă este apreciată ca fiind o “regulă de bun simţ şi de
prudenţă”25 şi presupune că resursele utilizate pentru finanţarea activelor să rămână la dispoziţia
intreprinderii pe o durată cel puţin egală cu cea a imobilizărilor.
Respectarea strictă a regulii echilibrului financiar minim nu garantează absenţa în totalitate a
problemelor de trezorerie datorie faptului că activele ca intrări potenţiale de fonduri şi pasivele ca
ieşiri potenţiale de fonduri sunt asimetrice din punct de vedere al riscului.Exigibilitatea obligaţiilor
pe termen scurt este certă,transformarea activului în diponibilităţi este aleatoare, putând fi perturbată
de o serie de factori economici, financiari, conjuncturali.Această asimetrie impune construirea unei
reserve, a unei marje în masură să facă faţă ,, neregularităţiilor la scadenţă”26.
Acest surplus de surse permanente permanente,degajat de ciclul de finanţare al investiţiilor
poate fi ,,rulat” pentru reînoirea stocurilor, creanţelor, şi lichidităţilor. Aceasta este expresia realizării
şi a contribuţiei acestuia la finanţarea activelor curente fară de care nu poate demara activitatea
firmei. Fondul de rulment este denumit capital de lucru net ,datorită acestei situaţii.
B.Regula îndatoriri maxime priveşte indatorarea pe termen mediu şi lung.Se impun două
limite ale îndatorării la termen a întreprinderii :

25
P.Brezeanu, Diagnosticul financiar. Instrumente de analiză financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2003
26
M. Niculescu, Diagnostic financiar, vol II, Editura Economică,Bucureşti, 2005
28
 -mărimile datoriilor la termen nu poate depăşi mărimea capitalurilor proprii:
Datorii mai mari.de.un.an
 50%
Capitaluri permanente

Datorii mai mari.de.un.an

1
Capitaluri proprii

-mărimea datoriilor la termen nu poate depăşi trei ani de autofinanţare:

Datorii mai mari de un an ≤Autofinaţarea medie anuală ×3
C.Regula finanţări maxime este o aplicaţie practică a celorlalte două reguli.Pentru fiecare
operaţie de investiţii decisă de întreprindere, îndatorarea la termen nu trebuie să depăsească un
anumit procent din valoarea prevăzută a investiţiei cuprins între 50-75% din valoarea investiţiei fără
taxa pe valoarea adăugată.
Valoarea fondului de rulment arată în ce măsură regula echilibrului funcţional este
respectată.În principiu,fondul de rulment ar trebui sa fie pozitiv.
Factorii27 care influenţează nivelul şi evoluţia fondului de rulment sunt prezentaţi în figura
nr.2.4:

Factori care diminuează FR Factori de creştere a FR

Creşterea activului imobilizat prin: Diminuarea activului imobilizat, prin:
-investiţii -amortizare;
necorporale -vânzări de active fixe
corporale
financiare

27
W.Păvaloaie, M.Paraschivescu.Ghe.Pepădatu, L.Pătrascu, F. Radu, D. Bordeianu, Adina Darie, Editura Economică,
Analiză economico-financiară, Bucureşti, 2010

29
 -reevaluare
Diminuarea capitalului permanent: Creşterea capitalului permanent:
-reducerea capitalului propriu: -sporirea capitalului propriu:
-retragerea acţionarilor; -acumularea rezervelor;
-distribuirea rezervelor; -primirea de subvenţii;
-repartizarea dividendelor; -repartizării din profit;
-pierderi din anii precedenţi -provizioane reglementate.
-reducerea sau anularea provizioanelor -contractarea de împrumuturi pe termen
reglementare mediu şi lung
-restituirea împrumuturilor pe termen mediu
şi lung
Fig.2.4 Variaţia fondului d erulment

Sursa: Păvaloaie W., Paraschivescu M.,.Pepădatu Ghe., Pătrascu l., Radu F., Bordeianu D.
Darie A., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2010

Influenţa factorilor va determina modificări ale fondului de rulment care se pot sintetiza în
următoarele situaţii:
-fondul de rulment creşte. Această situaţie este considerată a fi pozitivă deoarece o parte tot
mai mare a activelor circulante este finanţată din capitalul permanent. Dacă această creştere s-a
datorat însă creşterii gradului de îndatorare pe termen lung prin apelarea la credite pe termen mediu
şi lung atunci vor creşte cheltuielile financiare (dobânzile) care vor avea ca efect diminuarea
rezultatului exploatării. Situaţia financiară se îmbunătăţeşte dacă creşterea fondului de rulment s-a
făcut pe seama creşterii capitalurilor proprii.
Un fond de rulment care acoperă în totalitate stocurile nu este dovada unei bune gestiuni a resurselor
deoarece în locul resurselor permanente, mult mai costisitoare, ar putea fi folosite resurse temporare.

-fondul de rulment scade. Această situaţie de multe ori este considerată a fi negativă,
deoarece activele circulante sunt acoperite într-o mai mică măsură din resurse permanente. Dacă
această diminuare a fondului de rulment se datorează creşterii activelor imobilizate atunci situaţia
financiară a întreprinderii pe termen lung se îmbunătăţeşte datorită rezultatelor exploatării degajate
de investiţii. Scăderea fondului de rulment poate fi compensată şi printr-o gestionare mai eficientă a
activelor circulante.

30
 Reducerea fondului de rulment se manifestă negativ atunci când se micşorează pe seama
reducerii capitalului social.
-fondul de rulment rămâne neschimbat. Deşi această situaţie nu este întâmplătoare ea
poate fi rezultatul stagnării întreprinderii când nu se realizează investiţii sau volumul de activitate
rămâne acelaşi. Această situaţie se întâlneşte pe perioade scurte, operaţiunile financiar-contabile
determinând modificarea permanentă a fondului de rulment în sensul creşterii sau diminuării lui.
Calculul fondului de rulment.
Pornind de la structura bilanţului financiar, în care elementele de activ se regăsesc în stransă
legatura cu cele de pasiv, fondul de rulment este ilustrat semnificativ în figura numărul 2.5:

Activ imobilizat net (AIN) Capitaluri permanente

(mai mare de un an) (CPM):
-capital social
-rezerve
-profit net nerepartizat
-provizioane pentru riscuri
şi cheltuieli mai mari de un
an
-datorii cu scadenţe mai
Activ circulant net (ACN)
mari de un an
(mai mic de un an):
-stocuri
-creanţe- clienţi Datorii cu scadenţă mai
-titluri de plasament mici de un an (DTS):
-disponibilităţi -furnizori
-salariaţi
-stat
-bănci,etc

Figura 2.5 –Fondul de rulment

Sursa:Burja Camelia, Analiză economico-financiară, Editura RISOPRINT,
Cluj-Napoca, 2005

Partea superioară a bilantului reflectă echilibrul financiar pe termen lung conform căruia
valoarea activelor imobilizate este acoperită din capitalul permanent, iar partea de jos a bilanţului
redă echilibrul financiar pe termen scurt care presupune acoperirea activelor circulante din datorii
pe termen scurt.
Valoarea fondului de rulment poate fi calculată fie prin partea superioară, fie prin partea
inferioară a bilantului.
 Calculul prin partea superioară a bilanţului:

31
 Fond de rulment = resurse stabile –alocări stabile

Această formulă are avantajul că pune în evidenţă stabilitatea fondului de rulment. Tabloul
de finanţare precizează că fondul de rulment este global –este finanţat din resurse stabile fără a
distinge originea lor.
-în situaţia în care CPR> AIN, avem un fond de rulment pozitiv care reflectă finaţarea unei
părţi din activele circulante pe seama capitalurilor permanente;
-în siţuaţia în care CPM <AIN, avem un fond de rulment negativ şi o stare de dechilibru
financiar, ceea ce obligă întreprinderea să apeleze la credite pe termen scurt care pot să fie scumpe
su raportul dobănzii şi pot pune întreprinderea în dificultate datorită cerinţelor de rambursare a lor la
termene foarte apropiate.
-atunci cănd CMP=AIN avem de a face cu un echilibru financiar care poate fi însă fragil
datorită riscului la care se realizează lichiditatea activului în raport cu exigibilitatea clară a pasivului.

 Calculul prin partea inferioară a bilanţului:

Fond de rulment = Activ circulant-Datorii circulante

Tabloul de finanţare precizează faptul că fondul de rulment este net; el rezultă din
sustragerea activului circulant, mai puţin dobânzile circulante.
Valoarea fondului de rulment poate fi pozitivă, negativă sau nulă în ipotezele următoare:
-dacă ANC>DTS se înregistrează un f ond de rulment financiar pozitiv,ceea ce demonstrează
existenţa unor lichidităţi suplimentare fată de valoarea datoriilor pe termen scurt, situaţie care
permite lărgirea producţiei sau efectuarea unor noi investiţii.
- dacă ANC< DTS atunci avem un fond de rulment negativ şi o stare de dechilibru financiar,
deoarece activele circulante nete ce pot fi transformate în lichidităţi sunt insuficiente pentru
acoperirea datoriilor pe termen scurt.
- dacă ANC =DTS fondul de rulment este nul, întreprinderea este solvabilă şi respectă
regulile de principiu ale finanţării,dar echilibrul financiar poate fi perturbat dacă activele circulante
nu sunt transformate la timp în lichidităţi.28

28
Camelia Burja, Analiză economico-financiară, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2005

32
 Fond de rulment propriu (FRP) reprezinta partea din capitalurile proprii care depasesc
valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activelor circulante (apreciază cuantumul
participării capitalului propriu la finanţare activelor circulante); aceasta parte trebuie sa deţină
ponderea majoritară în fondul de rulment şi să manifeste o permanenţă tendinţă de creştere. FRP
constituie o componentă a fondului de rulment net (FRN), alături de datoriile pe termen mediu şi
lung ( Dtml ):

FRN=FRP + Dtml

Partea din Capitalurile proprii pe care societatea comercială o poate utiliza pentru finanţarea
activelor circulante este reprezentată de diferenţa dintre fonful de rulment net şi datoriile pe termen
mediu şi lung (Dtml )

Fondul de rulment net ( FRN )-Datorii pe termen mediu şi lung (Dtml

Din relaţiile :

FRN = CP-Ai
CP=Cpr +Dtml
Atunci:

FRP = FRN –Dtml =(CP –Ai) –Dtml =( Cpr +Dtml-Ai )- Dtml=Cpr-Ai

Cele două relaţii utilizate pentru determinarea fondului de rulment propriu reflectă :
-capitalurile proprii rămase disponibile:
-destinate finanţării stocurilor materiale, creanţele comerciale, salariale, sociale, fiscale, în
cadrul grupului şi cu asociaţii;
-pentru realizarea de investiţii finaciare pe termen scurt, sub forma plasamentelor în acţiuni şi
obligaţiuni;
-după finalizarea utilizărilor durabile:
-investiţii productive,destinate înlocuirii sau creşterii imobilizărilor corporale;
-investiţii finaciare sub forma titlurilor de participare, creanţelor ataşate participaţiilor şi
altor imobilizări finaciare şi altor imobilizări finaciare la patrimoniul altor societăţi.

33
Fondul de rulment propriu poate fi :
-pozitiv, atunci când activele imobilizate pe seama capitalurilor proprii; societatea dispune de
autonomie financiară pentru finantarea integrală a activelor imobilizate şi parţială a activelor
circulante;
-negativ, când capitalurile proprii contribuie la finanţarea parţială a activelor imobilizate, şi
în consecinţă, societatea comercială trebuie să recurgă la resursele disponibile de pe piaţă
monetară a creditului, piaţa obligatară sau să opteze pentru viitor pentru finanţarea oferită de
piaţa leasingului.
Proporţia în care ansamblul elementelor circulante sunt finanţate pe seama capitalurilor proprii este
reflectată de raportul :

Fondul.de.rulment. propriu .( FRP)

Gac   100 ,
Fondul.de.rulment.brut.( FRB)

Gac-gradul de acoperire a activelor circulante.

Fond de rulment străin reprezintă partea din datoriile pe termen mediu si lung care depasesc
valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finanţării activelor circulante (pune în evidenţă
participarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung la finanţarea activelor circulante).

FRS = FR – FRP = Dtml.

2.3.2 Analiza fondului de rulment la SC Manea Tămplărie SRL

 Evoluţia fondului de rulment brut.

Pe baza datelor din bilanţul funcţional prezentat în anexa 2, structura fondului de rulment brut este
prezentat în tabelul numarul 2.3:

Structura fondului de rulment brut şi ponderea acestuia în activul total .

Tabel nr.2.3
Simbol Indicatori 2009 2010 2011
34
 ( lei ) ( lei ) ( lei )
S Stocuri 313393 53703 198003
ΔS Abaterea stocurilor - -259690 144300
Cr.<1an (lei) Creanţe 167152 0 0
ΔCr (lei) Abaterea creanţelor - -167152 167152
D Disponibilităţi băneşti în casă şi la bănci 2370 2133 929
ΔD(lei ) Abaterea disponibilităţi băneşti - -237 -1382
FRB Fond rulment brut (Active curente) (lei) 482915 55836 198932
ΔFRB Abaterea fondului de rulment brut(lei) - -427079 143096
FRB/TA Ponderea FRB în activul total (%) 98.59% 100% 85,80%

La societatea Manea Tâmplărie pe perioada 2009-2011, fondul de rulment brut a

inregistrat următoarea evoluţie:
-în anul 2009, principalul facor care a dus la creşterea FRB a fost creşterea stocurilor care
deţin 63,98% din totalul activului ( situaţia se consideră normală când stocurile nu depăşesc 50%din
totalul active circulante), aspect nefavorabil înteprinderii deoarece a avut loc o încetinire a vitezei de
rotaţie a stocurilor prin cifra de afaceri , ceea ce înseamnă scăderea eficienţei utilizării lor care
cauzează dificultăţi financiare datorită lipsei de lichidităţi ,acestea fiind foarte scăzute,urmând o
evolutie descrescatoare pe toata perioada analizată.Creanţele deţin o pondere de 34.12% din total
activ.Valoarea scăzută a disponibilităţiilor reflectă o situaţie nefavorabilă în termeni de echilibru
financiar ( ponderea în total activ este aproape inexistent 0,0048%) .La nivelul unei întrepinderi
nivelul minim acceptat este de 5% în totalul activelor circulante, iar cel maxim de 25%.Nivelul
optim este de 10% din total activ.
-în anul 2010 comparativ cu 2009 fondul de rulment a scăzut la 11.56% în principal datorită
scăderii stocurilor de 5,83 ori. Scăderea ponderii stocurilor reprezină un aspect favorabil pentru
firmă dar nu este compensată de scăderea disponibilităţilor băneşti,ceea ce înseamnă o înrăutăţire a
solvabilităţii societăţii. În 2010 societatea nu mai are creanţe de recuperat cu vechime mai mică de
un an, ceea ce înseamnă că managementul s-a preocupat de stingerea lor.
- în anul 2011 faţă de 2010 scăderea disponibilităţilor se accentuează iar stocurile cresc de
2,68 ori ceea ce duce la creşterea fondului de rulment brut cu 85,80%
Cea mai mare pondere a activelor circulante nete ( fondul de rulment brut ) în activul total de
100 % s-a înregistrat în 2010, creşterea ponderii faţă de anul 2009 datorându-se sporirii volumului
de activitate al societăţii.

FRB ca diferenţă între At şi Aitl

35
 Tabel nr.2.4
Simbol Indicatori 2009 2010 2011
( lei ) ( lei ) ( lei )
At Active total 489806 55836 231830
Aitl Active imobilizate pe termen lung 6891 0 32895
FRB Fond rulment brut (total) 482915 55836 198932

Fig 2.6 Fondul de rulment brut ca diferenţă între At si Aitl

În tabelul nr.2.4 şi figura 2.6 este prezentat fondul de rulment brut ca diferenţă dintre total
activ şi active imobilizate pe termen lung. După cum se observă în tabelele 2.3 şi 2.4 valoarea
fondului de rulmen brut şi valoarea activelor circulante este aceeaşi.
Dacă calculăm rata activelor imobilizate care reprezintă ponderea elementelor patrimoniale
utilizate permanent si reflectă şi gradul de investire a capitalului în firmă se observă că în anul 2009
ponderea activelor imobilizate în total activ este de doar 1,4%.Pentru o firmă se consideră sănătoasă
când oscilează în jurul valorii de 60%.În anul 2010 ponderea este de 0% iar în 2011 comparativ cu
2010 ponderea activelor imobilizate este de 14,18%
Situaţia nu se consideră a fi pozitivă, gradul de investire a capitalului în firmă este foarte
mic,ceea ce are un efect negativ asupra lichidităţii firmei.

 Evoluţia fondului de rulment net la Sc Manea Tâmplărie SRL

Datele privind nivelul şi structura fondului de rulment sunt prezentate în tabelul 2.5 şi figura
2.7, datele iniţiale fiind preluate din bilantul financiar din prezentat în anexa 1.

36
 Fondul de rulment net
Tabel nr.2.5
Perioada de analiză
Nr.crt. Specificaţie UM Formula
2009 2010 2011
1 Capital permanent lei -17100 -52994 82557 CPR
3 Active imobilizate nete lei 6891 0 32895 AIN
5 Fond de rulment net lei -23991 -52994 49662 Frn=CPM-AIN
7 Variaţia indicatorului lei -29003 102656 ΔFr=(Frn-Fro)

În perioada 2009-2010, fondul de rulment net a avut o evoluţie descrescătoare, valoarea

indicatorului ajungând în 2010 la -52994 lei, adică o scădere cu 120,89% fată de anul 2009.Capitalul
permanent a scăzut în primii doi ani datorită înregistrării de pierderi din activitatea întreprinderii.
Firma nu dispune de suficiente resurse permanente pentru finanţarea activelor curente.

Figura nr.2.7 Evoluţia fondului de rulment net

Fondul de rulment a avut o evoluţie crescătoare în 2011 datorită faptului că în această

perioadă ritmul de creştere a capitalurilor permanente a devansat pe cel a activelor imobilizate,ceea
ce indică că există un echilibru financiar pe termen lung dar acest lucru este aparent pentru că s-a
constatat că pe termen lung societatea are probleme de solvabilitate. Fondul de rulment a a crescut
de193,71% mai mult faţă de anul precedent, reprezentând 60.15% din capitalul permanent.

37
 Societatea nu poate să îsi onoreze obligaţiile scadente curente şi nu dispune de un excedent
de utilităţi utilizabile în cazul apariţiei unor dificultăţi legate de vănzarea activelor sau de plata
obligaţiilor faţă de terţi. Solvabilitatea şi echilibrul finaciar dinamic pe termen scurt nu sunt
asigurate.

 Analiza structurii fondului de rulment net .

Datele privind structura fondului de rulment propriu şi străin sunt prezentate în tabelul 2.6 şi
tabelul 2.7, datele prezentate bilantul societăţii şi în tabelul 2.5:

Fondul de rulment propriu

Tabel nr.2.6
Perioada de analiză
Nr.crt. Specificaţie UM Formula
2009 2010 2011
1 Capital propriu lei -17100 -282008 -280579 CP
2 Active imobilizate nete % 6891 0 32895 AIN
3 Fond de rulment propriu lei -23991 -282008 -313474 FRP=CP-AIN
4 Ponderea FRP in Pfr=FRP/CP
% 140.2% 100% 117.7%
capitalul propriu
5 Indicele de creştere cu lei 100% 1175% 111.1% IcI=In/Io
baza în lanţ
6 Variaţia indicatorului % 0 948.7% 11.15% ΔI=(In-Io)/Io

Fondul de rulment propriu înregistrează valori negative în cei trei ani analizaţi, capitalul propriu
neputând participa la finanţarea nevoilor circulante.Deoarece pe întreaga perioadă 2009-2011,
capitalul propriu a fost negativ, societatea nu a dispus de surse stabile proprii de finantare a nevoilor
durabile.Deci finanţarea activelor imobilizate s-a realizat în acest caz pe seama datoriilor pe termen
scurt şi asociaţii au acordat împrumuturi societăţii.

38
 Fondul de rulment străin
Tabel nr.2.7
Nr. Perioada de analiză
Specificaţie UM Formula
crt. 2009 2010 2011
1 Fond de rulment net lei -23991 -52994 49662 FRN
2 Fond de rulment propriu lei -23991 -282008 -313474 FRP
3 Fond de rulment străin lei 0 229014 363136 FRS = FR – FRP =
Dtml

În anul 2010 fondul de rulment străin a crescut foarte mult cu 363136 lei faţă de anul 2009
situaţie evident nefavorabilă, ceea ce inseamnă că firma a recurs la imprumuturi pe termen mediu si
lung. În anul 2009 fondul de rulment negativ este egal cu fondul de rulment propriu negativ, adică
firma nu are datorii pe termen lung.

2.4 Necesarul de fond de rulment

2.4.1 Definire,mod de calcul

Realizarea obiectivului de activitate a firmelor reclamă deţinerea unor active cu caracter

temporar care presupun anumite constrangeri financiare. Activitatea de producţie şi de
comercializare se desfăsoară în condiţiile existenţei unor stocuri şi a unor credite acordate clientelei
conform întelegerilor şi a uzanţelor comerciale.
Firmele beneficiază de o serie de surse cu caracter temporar sub forma unor datoriilor către
furnizori legate de procesul de aprovizionării, datorii salariale, către stat şi către alte instituţii
plublice29.
Bazându-se pe echilibrul care trebuie să existe între nevoile temporare şi sursele temporare şi
sursele temporare de finanţare a nevoilor respective se poate determina un indicator numit necesar
de fond de rulment (NFR) calculat astfel:

NFR= Nevoi temporare(exclusiv disponibilităţile)-Surse temporare

(exclusiv creditele bancare) sau

NFR = Active circulante(exclusiv disponibilităţile băneşti)-Datorii pe

29
Camelia Burja, Analiză economico-financiară, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2005
39
 termen scurt(exclusiv creditele curente)
Nesesarul de fond de rulment poate avea valori pozitive, negative sau nule cu următoarele
situaţii:
NFR > 0; Ac > Pc.
Necesarul de fond de rulment pozitiv semnifică existenţa unui surplus de active circulante
(nevoi temporare) în raport cu datoriile din exploatare (surse temporare) posibil de mobilizat.
Este o situaţie normală dacă este determinată de :
-politica de investiţii care atrage creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare;
-creşterea vânzărilor;
-mărirea duratei ciclului de fabricaţie datorită creşterii complexităţii produselor.
Este o situaţie nefavorabilă dacă este determinată de:
-existenţa unui decalaj nefavorabil dintre lichiditatea activelor circulante şi exigibilitatea
datoriilor din exploatare (s-a încetinit încasarea şi s-a urgentat plata obligaţiilor);
-existenţa unor stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă.
NFR < 0; Ac < Pc.
Necesarul de fond de rulment este negativ ceea ce marchează un surplus de surse temporare (
ciclice ) în raport cu activele ciclice (nevoi temporare).
Este o situaţie pozitivă dacă este determinată de:
-accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor şi creanţelor;
-angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plată mai relaxate.
Daca necesarul de fond de rulment este pozitiv semnifică faptul că există un surplus de nevoi
temporare în raport cu sursele temporare:
 este o situatie normală dacă este determinată de:
-politica de investiţii care atrage creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare;
creşterea vânzărilor;
-mărirea duratei ciclului de fabricaţie datorită creşterii complexităţii produselor;
 este o situaţie nefavorabilă dacă este determinată de:
-existenţa unui decalaj nefavorabil dintre lichiditatea activelor circulante şi exigibilitatea
datoriilor din exploatare (s-a încetinit încasarea şi s-a urgentat plata obligaţiilor);
-existenţa unor stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă.
 Dacă necesarul de rulment este nul înseamnă că nevoile temporare sunt acoperite
exclusive din surse temporare,realizându-se astfel cerinţele echilibrului financiar pe termen scurt.

40
 Factorii care influenţează evoluţia necesarului de fond de rulment sunt următorii:
Nivelul şi evoluţia necesarului fondului de rulment este influenţată de acţiunea următorilor
factori:

-Cifra de afaceri, cu care este direct proporţională.Necesarul de fond de rulment trebuie să

nu depăşească 10-15 % din cifra de afaceri:
CA
NFR   dz
T
sau
CA
NFR 
n r

Necesarul de fond de rulment depinde de cifra de afaceri (CA) şi de viteza de rotaţie a

necesarului de fond de rulment, exprimată prin durata în zile a unei rotaţii (d z) sau numărul de rotaţii
( nr )
Modificarea cifrei de afaceri determină modificarea necesarului de fond de rulment în acelaşi
sens. Limita inferioară a eficienţei creşterii necesarului de fond de rulment este ca ritmul modificării
necesarului de fond de rulment să fie inferior , cel mult egal cu ritmul modificării cifrei de afaceri
( INFR <= ICA ).
Modificarea vitezei de rotaţie a necesarului de fond de rulment determină modificarea în
sens invers a necesarului de fond de rulment. Accelerarea vitezei de rotaţie a fondului de rulment
conduce la diminuarea absolută şi/sau relativă a necesarului de fond de rulment.
-Durata ciclului de exploatare,care influenţează în acelaşi sens necesarul de fond de
rulment şi poate avea loc prin: schimbarea tehnologiilor de fabricaţie;modificarea structurii
producţiei în favoarea unor produse cu durată a ciclului e fabricaţie mai mare sau mai mică decât
durata medie;
-Costurile de producţie.Creşterea costurilor atrage după sine creşterea necesarului de fond
de rulment şi invers diminuarea costurilor determină scăderea necesarului de fond de rulment;
-Gestiunea stocurilor are influenţa cea mai mare asupra necesarului de fond de rulment şi
este realizată prin:
-diminuarea duratei medii a aprovizionării cu materiale şi a vânzării produselor finite;
-dimensionarea optimă a stocurilor de materiale şi produse finite;
- micşorarea duratei medii de stocare;
-reducerea cheltuielilor de aprovizionare şi de desfacere.
41
 -Modificarea preţurilor de aprovizionare la furnizori determină modificări directe în
necesarul de fond de rulment ,o creşterea preţurilor şi a tarifelor determină mărirea necesarului de
resurse de finanţare a activelor circulante.
-Nivelul datoriilor pe termen scurt şi scadenţa acestora,diminuarea lor şi scadenţa imediată
determinand mărirea necesarului de fond de rulment;
-Durata creditului mediu acordat clienţilor în intervalul de timp pană la încasarea valorii
mărfurilor văndute;
Sensul şi intensitatea acţiunii acestor factori provoacă modificarea necesarului de fond de
rulment în perioada curentă faţă de perioada de bază, făcând ca NFR 1 >=< NFR0, respectiv INFR >=<
1.
Necesarul de fond de rulment permite urmărirea echilibrului curent prin compararea
necesităţilor de finanţare a ciclului de exploatare cu datoriile aferente exploatării.
Mărimea optimă a necesarului de fond de rulment stabilită în practică, pe baza raportului
dintre necesarul de fond de rulment şi cifra de afaceri nu trebuie să depăşească o rată de 10 – 15 %.
Ca şi influenţă asupra modificării nevoii de fond de rulment ponderea cea mai mare o are
modificarea nevoii de fond de rulment din exploatare.
Deşi pot fi identificaţi mai mulţi factori de influenţă asupra necesarului de fond de rulment,
influenţa cea mai mare o are modul de gestionare a stocurilor. Nu trebuie însă neglijată nici viteza de
rotaţie a furnizorilor, respectiv a clienţilor.30

2.4.2 Analiza necesarului de fond de rulment la SC Manea Tamplărie SRL

Calculul necesarului de fond de rulment este prezentat în tabelul 2.8, datele utilizate fiind
preluate din bilanţul financiar iar evoluţia necesarului de fond de rulment în figura numărul

Necesarul de fond de rulment

Tabel nr.2.8
Perioada de analiză
Nr.crt. Specificaţie Um Formula
2009 2010 2011
1 Stocuri lei 313393 53703 198003 St
2 Creanţe lei 167152 10514 32730 Cr
30
Camelia Burja, Analiză economico-financiară, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2005

42
 3 Active curente lei 480545 64217 230733 AC
4 Pasive curente lei 506906 119344 182000 PC

5 Necesar de fond de lei -26361 -55127 48733 NFR=AC-PC

rulment
7 Variaţia indicatorului lei -28766 103860 ΔNFR=
8 Rata nevoilor curente % -5.48% -85.84% 21.12% Rnc=NFR/AC

Fig.2.8 Evoluţia necesarului de fond de rulment

Din datele analizate reiese ca în perioada 2009-2010 nevoia de fond de rulment a înregistrat
valori negative şi o tendinţă decrescătoare, ajungând în anul 2010 la o valoare negativă de -55127 lei
ceea ce înseamnă că a existat permanent un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele
temporare, deci o parte din activele circulante trebuie finanţate din resurse permanente. Această
situaţie este nefavorabilă întrucât are loc o încetinire a vitezei de rotaţie a activelor curente, pe
seama încasărilor şi s-au urgentat plătile către terţi.
Nivelul necesarului de fond de rulment în anul 2011 a crescut faţă de 2010 cu 103860 lei.
Nevoia de fond de rulment îşi are originea atât a creşterea vânzărilor cât şi în durata unei rotaţii a
activelor curente, deşi în ultimul an a avut loc creştere a numărului de rotaţii atât a stocurilor cât şi a
creanţelor din exploatare numărul este sub cel minim acceptat.

43
 Rata nevoilor curente, care arată partea neacoperită a activelor ciclice de către pasivele
ciclice se situează sub pragul maxim admisibil.

2.5 Trezoreria netă

2.5.1 Analiza trezoreriei nete

Analiza trezoreriei este analiza echilibrului financiar pe termen scurt când se compară fondul
de rulment (FR) o mărime relativ constantă cu necesarul de fond de rulment (NFR) o mărime
fluctuantă .
Trezoreria, la nivelul unei întreprinderi, este imaginea disponibilităţilor monetare şi a
plasamentelor, pe termen scurt, apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor, respectiv din
plasarea excedentului monetar.
Încasările şi plăţile efectuate reflectă operaţiunile pe care le realizează întreprinderea fiind,
de altfel, fie operaţiuni de intrare de trezorerie, fie operaţiuni de ieşire de trezorerie.
Trezoreria ( T ) se poate determina ca diferenţa între fondul de rulment şi necesarul de fond
de rulment:

TREZORERIA NETĂ =FOND DE RULMENT-NEVOIA DE FOND DE RULMENT

Mărimea trezoreriei depinde atât de modificările aduse fondului de rulment (influenţele

modificării capitalurilor permanente şi a activelor mobilizate) cât şi de modificările aduse
necesarului de fond de rulment (influenţele modificării activelor de exploatare, respectiv a pasivelor
de exploatare).
Analiza trezoreriei presupune determinarea mărimii şi sensului acesteia, a existenţei şi
mişcării titlurilor de plasament, disponibilităţilor în conturi la bănci şi în casă, a creditelor bancare
pe termen scurt şi a altor valori de trezorerie. De asemenea presupune identificarea factorilor de
influenţă şi cauzele care modifică aceşti factori.
Trezoreria poate înregistra două situaţii tipice, o trezorerie pozitivă, respectiv o trezorerie
negativă.
Trezoreria pozitivă este generată de faptul că fondul de rulment este superior necesarului de
fond de rulment asigurând posibilitatea efectuării de plasamente şi a deţinerii de disponibilităţi
băneşti. În acest caz spunem că întreprinderea se găseşte într-o situaţie favorabilă, deşi nu

44
întotdeauna o trezorerie pozitivă este semnul unei situaţii favorabile. Aceasta deoarece scopul
întreprinderii nu este deţinerea unei trezorerii, ci antrenarea resurselor în activităţi eficiente.
Dacă pe termen scurt trezoreria pozitivă înseamnă realizarea echilibrului financiar, pe termen
lung abundenţa resurselor stabile ar putea semnifica insuficienţa utilizării lor, cu efecte negative în
remunerarea capitalului şi respectiv rambursarea împrumuturilor. În acest caz trebuie evitată
achiziţionarea de împrumuturi pe termen lung, cu dobânzi ridicate, pentru acoperirea nevoilor
curente.
Trezoreria negativă evidenţiază un dezechilibru financiar când nevoia de fond de rulment nu
poate fi finanţată în întregime din resurse permanente, apelându-se la credite.
Concepţia funcţională permite determinarea şi analiza în structură a trezoreriei nete, cu
ajutorul relaţiei de mai jos:

T = TA – T P

Trezoreria de activ cuprinde disponibilităţile băneşti din conturi şi casă, precum şi

plasamentele pe termen scurt, iar trezoreria de pasiv cuprinde credite curente şi soldul creditor al
băncii.

Analiza fluxului net de trezorerie

Fluxul net de trezorerie (Ftn) rezulta din variatia in valori absolute a trezorerie nete de la un
an la altul, reprezentand fluxul de numerar degajat din activitatea firmei pe parcursul unui exercitiu
financiar.
Ftn = Trezoreria netă la sfârşitul exercitiului–Trezoreria netă la începutul exerciţiului
Fluxul monetar net pozitiv semnifica cresterea puterii de investire a firmei si a averii
actionarilor.
Fluxul monetar net negativ semnifica reducerea puterii de investire a firmei si a averii
actionarilor. Fluxul de trezorerie este compus din:
-fluxul de trezorerie din exploatare (Fte), care reprezinta fluxul de numerar degajat din
activitatea de exploatare a firmei pe parcursul unui exercitiu financiar; aceasta se determina ca
diferenta intre execendul brut de exploatare si variatia necesarului de fond de rulment aferent
exploatarii:
Fte = Ebe - Nfr
45
 -fluxul de trezorerie din afara activitatii de exploatare (Fta), care se determina prin deducerea
din fluxul de trezorerie global a celui din exploatare:

Fta = Ftn – Fte

2.5.2.Evolutia trezoreriei nete la societatea Manea Tamplărie

 Analiza nivelului si structurii trezoreriei nete

Trezoreria netă
Tabel nr.2.9
Nr Specificatie U Perioada de analiză Formula
crt M 2009 2010 2011
1 Fond de rulment net Lei -23991 -52994 49662 FRN=CPM-AIN
2 Necesar de fond de rulment Lei -26361 -55127 48733 NFR=ACir-DTS
3 Trezoreria netă Lei 2370 2133 929 TN=FRN-NFR

Fig.2.9. Evoluţia trezorerie nete

Pe parcursul întregii perioade analizate nivelul trezoreriei este unul pozitiv cu tendinţă de
descreştere, ajungând în anul 2010 la 2133 lei iar în anul 2011 ajunge la un nivel de 2,2 ori mai mic
ca în anul precedent.

46
 Din analiză se constatat că fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment în
perioada 2009-2010 deşi ambele înregistrează valori negative,fondul de rulment înregistând o
valoare negativă de 23991 lei şi necesarul de rulment fondului de rulment de 26361 lei în anul 2009.

Fig.2.10 Evoluţia fondului de rulment,necesarului de fond de

rulment şi a trezoreriei nete

.
. Î n 2010 fondul de rulment înregistrează o scădere de 2,2 ori mai accentuată decât în anul
2009, ajungând la o valoare negativă de 52994 lei iar necesarul de rulment ajungând la o valoare
negativă de 55127 lei.
În perioada 2010-2011 fondul de rulment înregistrează un trend crescător de 49662 lei fiind
superioară trendului necesarului de fond de rulment acesta înregistrând o valoare de 48733 lei, adică
de înregistrează o trezorerie pozitivă şi pune în evidenţa echilibrul financiar al entităţii.Această
situaţie i-a asigurat firmei o autonomie financiară, finanţarea activităţii realizându-se din capitalurile
proprii, firma nerecurgând la imprumuturi pe termen lung.
În anul 2009 firma se confruntă cu accelerarea rotaţiei stocurilor şi a creanţelor de exploatare
care duc la diminuarea necesarului de fond de rulmet( NFR<0),aceasta aflându-se în echilibru pe
tremen scurt.Pe termen lung însă se află în dezechilibru nereusind să-şi acopere activele imobilizate
din capitalurile permanente deci nu dispun de fond de rulmet (FR<0).Trezoreria netă pozitivă rezultă
din urgentarea încasărilor şi relaxarea plăţilor.
În anul 2010 firma se confruntă cu aceeaşi situaţie, adică în echilibru pe termen scurt,
dezechilibrul pe termen lung accentuîndu-se.Dezechilibrul financiar pe termen lung are o justificare
economică ,regăsită în intenţia de mărire a bazei tehnico-productive.
47
 În anul 2011 se observă tendinţa de echilibru pe termen lung al firmei cât şi pe termen scurt.
Firma este stabilă din punct de vedere financiar ,caracterizată prin existenţa autonomii financiare pe
termen scurt,finanţarea realizându-se din capitalurile permanente şi sursele temporare nefinanciare,
fără a apela la credite şi există un decalaj favorabil între lichidarea stocurilor şi creanţelor şi
exibilitatea datoriilor de exploatare ,în sensul accelerării activelor circulante,urgentarea încasărilor şi
relaxarea plăţilor, ceea ce duce la o trezorerie pozitivă.

2.5.3 Relaţia fond de rulment, necesar de fond de rulment,trezorerie net.

Analiza indicatorilor fond de rulment, necesar de fond de rulment şi trezorerie netă conduce
la elaborarea a trei politici de gestiune a ciclului de exploatare,cu efecte directe asupra rentabiliţii şi
a riscului :
 politica ofensivă/ agresivă/ de atac (FR<NFR);
 politică defensivă/ de apărare/ prudenţială (FR>NFR);
 politică echilibrată/ optimală (FR=NFR).
Politica ofensivă este promovată de managerii care doresc realizarea unei cifre de afaceri
mari cu stocuri minime.Capitalurile permanente absorbite in aceste active fizice sau financiare
degaja un FR<AC din cursul anului iar pentru acoperirea pierderilor întreprinderea apelează la
credite pe termen scurt in defavoarea celor pe termen lung .Apelarea la credite pe termen scurt poate
genera o reducere a costurilor dar determina aparitia riscului de insolvabilitate. Politica firmei este
una riscantă intrucât întreprinderea depinde de deciziile băncii cu privire la nivelul creditelor si a
dobanzii.Totuşi, dacă nivelul rentabilităţii este mai mare decat nivelul dobânzii, este o politică
acceptabilă întrucât se poate efectul de îndatorare.
Politica defensivă de apărare este practicată de conducatorii prudenti care isi propun
realizarea unei cifre de afaceri mari cu stocuri si lichiditati ridicate.Pentru fiecare crestere a cifrei de
afaceri , mamagerii se preocupa de cresterea corespunzatoare a stocurilor care asigură continuitatea
activităţii de exploatare (stocuri curente şi de siguranţă).
Finanţarea se realizează din resursele permanente (fond de rulment) asigurând solvabilitatea
dar presupune un cost superior, al resurselor în raport cu cel al creditelor bancare pe termen scurt,
dar şi o acoperire a riscului de reînnoire a creditelor şi a creşterii ratei dobânzii; politica este
costisitoare si mai putin rentabila,dar este o politică prudentă.
Politica echilibrată are un efect neutru, deoarece se intemeiaza pe principiul armonizării
între durata imobilizării în timp a activelor circulante şi exigibilitatea pasivelor destinate să acopere

48
necesităţile de finantare.” Conform acestei politici, creşterea activităţii se realizeaza cu un stoc
curent corespunzator sporului cifrei de afaceri: la rândul său, stocul de siguranţă este stabilit la un
nivel, la care există egalitate între costurile lipsei de stoc (rupturi de stoc) şi costurile excesive (peste
necesitatile stricte ale exploatarii)”31.
În practică este recomandată să fie aplicată politica echilibrată, deoarece menţine fondul de
rulment la nivelul mediei fluctuaţiilor de active circulante, acesta fiind nivelul minim necesar a
fondului de rulment. Aplicarea stategiei, presupune că în perioada de vârf de activitate se apelează la
credite pe termen scurt, iar in perioada de gol de activitatea apare un excedent de lichidităţi în
fondul de rulment care să poată fi utilizat pentru diverse plasamente pe termen scurt32.

31
M.Onofrei,Managementul financiar,Editura CH.Beck, Bucureşti,2006,p 55
32
M.Toma, Finanţe şi gestiune financiară de întreprinderi, Editura Economică, Bucureşti, 1994, p.204
49
 CAPITOLUL 3

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ PE BAZA RATELOR FINANCIARE

3.1.Analiza echilibrului financiar prin metoda ratelor de finanţare-aspecte teoretice

Cunoaşterea gradului de independenţa economică şi financiară, detectarea la momentul

oportun a diferitelor cauze care generează schimbări nedorite în activitatea întreprinderii, presupune
diagnosticarea financiară printr-un sistem de rate de eficienţă. Ratele compun “bateria” aptă de a
aprecia gestiunea unei întreprinderi şi starea de sănatate financiară a acesteia33.
Ratele sunt elemente esenţiale ale tabloului de bord ale întreprinderii.Ele permit aprecierea
stării de sănătate financiară a întreprinderii şi evaluarea performanţelor managementului, constituind
o informaţie sintetică atât pentru conducerea întreprinderii, cât şi pentru acţionari, bancă, analişti
financiari.
Sistemul ratelor permite reflectarea şi analiza echilibrului financiar exprimat sub formă de
raport.O firmă se află în situaţia de echilibru financiar atunci cănd valoarea ratelor se aproprie de 1
(100 %) dacă se exprimă procentual , adică numărătorul este egal cu numitorul.Conţinutul economic
al indicatorilor care compun ratele permit interpretarea echilibrului financiar concret, iar analiza în
dinamică a ratelor oferă posibilitatea aprecierii tendinţei de evoluţie a firmei în ceea ce priveşte
realizarea echilibrului.
Ratele de finanţare arată modul în care sursele acoperă nevoile de finanţare.Dacă sursele de
finaţare acoperă integral nevoile şi ecartul dintre acestea nu este semnificativ, firmele se află în
situaţia de echilibru financiar34.

3.1.1 Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitaluri permanente.

Rata finanţării stabile (Rfa) este expresia echilibrului financiar pe termen lung şi arată
modalitatea de finanţare a imobilizărilor din capitalurile permanente35. Această rată constituie un
indicator echivalent fondului de rulment sub formă relativă, şi se determină raportand capitalul
permanent la activele imobilizate nete:

33
Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A, Bucureşti, 1997
34
V.Burja, N.Todea, C.Burja, Analiza financiară şi evaluarea societăţilor comerciale, RISOPRINT,Cluj-Napoca, 2003
35
Camelia Burja, Analiză economico-financiară, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2005
50
 Capital permanent
Rfa  100
Active imobilizate

Rata finanţării stabile poate înregistra următoarele valori:

-Rfa >1, arată că activele sunt finaţate integral din capitalurile permanente, iar o parte din
aceste resurse este folosită pentru acoperirea activelor circulante: fondul de rulment înregistrat de
întreprindere este pozitiv, şi echilibrul întreprinderii este respectat;
-Rfa =1, este în situaţia în care capitalurile permanente sunt folosite integral doar pentru
acoperirea activelor imobilizate, întreprinderea nedispunând de fond de rulment;
-Rfa < 1, o parte a activelor imobilizate este acoperită din capitaluri permanente, iar diferenţa
din resurse ciclice.În acest caz , la nivelul întrepinderii se înregistrează un fond de rulment negativ,
adică se manifestă o stare de dezechilibru.
Creşterea în dinamică a nivelului raportului corespunde unei îmbunătăţiri a structurii de
finanţare (în cazul în care finanţarea se realizează prin creşterea capitalurilor proprii), pe când
diminuarea lui reflectă o înrăutăţire a situaţiei (cu excepţia stabilizării structurii financiare prin
reducerea capitalurilor proprii sau rambursarea împrumuturilor pe termen mediu si lung)36.
Pentru a se asigura finanţarea integrală a activelor imobilizate din capitalul permanent şi a se
menţine sau creşte fondul de rulment este necesar ca ritmul de modificare al capitalului permanent
să devanseze ritmul de modificare a valorii nete a activelor imobilizate. Când:
rfa1 > rfa0 – creşte fondul de rulment global
rfa1 < rfa0 – scade fondul de rulment global
Observaţie : creşterea sau scăderea fondului de rulment este apreciată, în acest caz, în mărimi
relative, faţă de valoarea netă a imobilizărilor. În mărimi absolute fondul de rulment global poate să
crească chiar în condiţiile diminuării ponderii sale.

 Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalurile proprii ( Rfp )

Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalurile proprii reflectă măsura în care
capitalurile proprii contribuie la finanţarea imobilizărilor, astfel :
Capital propriu
Rfp 
Active imobilizate

Această rată măsoară proporţia în care capitalul propriu participă la finanţarea activelor
imobilizate, putând exista trei posibilităţi:

36
Adina Elena Danuletiu, Analiza echilibrului financiar al firmei, Editura Aeternitas, Alba Iulia , 2009
51
 -dacă Rfp > 1, activele imobilizate sunt finanţate integral din capitalul propriu, realizându-se
cel mai mic cost al capitalului;există fond de rulment propriu;
-dacă Rfp = 1,integral activele imobilizate sunt finanţate din capital propriu nu există fond de
rulment propriu
-dacă Rfp < 1,activele imobilizate sunt finanţate numai parţial pe seama capitalului propriu,
diferenţa fiind finanţată pe baza datoriilor pe termen mediu şi lung şi chiar pe seama surselor ciclice;
fondul de rulment este negativ.
Tendinţa ratei de finanţare a activelor imobilizate din capitalul propriu poate fi urmărită prin
compararea ei în perioada curentă cu perioada de bază.
Dacă rfp1 > rfp0 se înregistrează o tendinţă pozitivă de sporire a participării capitalului propriu
la finanţarea activelor imobilizate şi deci, micşorarea gradului de îndatorare.
Dacă rfp1 > rfp0 se diminuează participarea capitalului propriu la finanţarea activelor
imobilizate şi implicit creşte aportul împrumuturilor.

3.1.2 Rata finanţării ciclice

Rata arată echilibrul financiar pe termen scurt şi exprimă modalitatea de finanţare a
activelor ciclice (temporare) prin surse ciclice ( temporare ).Rata exprimă aceeaşi semnificaţie cu a
necesarului de fond de rulment şi se calculează astfel :

Datorii curente
Rfc 
Active curente

-dacă Rfc>1, indică finantarea integrală a activelor ciclice de catre sursele ciclice şi existenţa
unui necesar de fond de rulment negativ;
-daca Rfc<1,atunci activele ciclice sunt finanţate doar parţial din surse ciclice,diferenţa
neacoperită o reprezintă necesarul de fond de rulment.
Pentru a avea absolut aceeaşi semnificaţie cu a necesarului de fond de rulment din activele
ciclice ar trebui excluse disponibilităţile băneşti, iar sursele ciclice ar trebui să cuprindă creditele de
trezorerie, dar pentru aprecierea echilibrului pe termen scurt pot fi luate în considerare şi aceste
elemente.

3.1.3 Rata de finaţare a necesarului de fond de rulment ( RfNFR )

52
 Rata arată proporţia în care necesarul de fond de rulment este finanţat din fondul de rulment
şi permite aprecierea limitei până la care întreprinderea poate faţa riscurilor de exploatare curente
( pierdere de creanţe,încetinirea vitezei de rotaţie a activelor circulant) valoarea sa fiind legată de
caracteristicile fiecărui sector de activitate.37

Fond de rulment net

Rf NRF 
Necesar de fond de rulment

Interpretare38:
>2-situaţie bună
0.2< 1atenţie
<2 pericol
-dacă RfNRF >1,integral NFR este asigurat prin capitalul permanent;se crează trezoreria netă
pozitivă;
-dacă RfNRF = 1,NFR este finanţat integral pe baza FR;trezorerie nulă;
-dacă RfNRF< 1,NFR este finanţat parţial pe seama FR şi parţial sau integral pe seama
datoriilor pe termen scurt;trezoreria este negativă;
Tendinţa ratei de finanţare a NFR arată, în timp, dacă creşte sau scade participarea FR la
finanţarea NFR:
Dacă RfNRF1 > RfNRF0 creşte participarea FR la NFR.
DacăRfNRF1 < RfNRF0, scade participarea FR la NFR.
Creşte aportul datoriilor pe termen scurt.
Evoluţia ratei de finanţare a NFR este rezultanta raportului dintre ritmul de creştere a FR şi
cel al NFR, astfel dacă:
IFR > INFR  rFNFR1 > rNFR0;
IFR = INFR  rFNFR1 = rNFR0;
IFR < INFR  rfNFR1 < rNFR0.
Pentru a optimiza situaţia financiară a întreprinderii se pot avea în vedere următoarele
direcţii:
a) mărirea fondului de rulment, printr-o intervenţie în partea superioară a bilanţului prin:
-creşterea capitalului prin aport în numerar;
-practicarea unei politici de majorare a rezervelor;
37
Adina Elena Danuletiu, Analiza echilibrului financiar al firmei, Editura Aeternitas, Alba Iulia , 2009
38
H.Cristea, N, Ştefănescu, Finanţele întreprinderii, Editura CECCAR, Bucureşti, 2003
53
 -contractarea de noi împrumuturi pe termen lung;
-vânzarea de active imobilizate;
b) micşorarea necesarului de fond de rulment printr-o intervenţie în partea inferioară
inferioară a bilanţului prin:
-accelerarea rotaţiei stocurilor (reducerea stocurilor la un nivel optim corespunzător unei
cifre de afaceri, reducerea ciclului de fabricaţie ,etc.);
-accelerarea rotaţiei clienţilor (diminuarea amânarilor la plată,urmărirea riguroasă a
încasărilor,dar fiind foarte atenţi la concurenţă şi posibilitatea pierderii pieţelor);
-încetinirea rotaţiei furnizorilor (obţinerea unor amânări la plată mai lungi, dar acordând
atenţie eventualelor penalizări în conformitate cu clauzele contractuale)39.

3.1.4 Rata de finaţare a stocurilor ( Rfs)

Rata de finaţare a stocurilor reflectă măsura în care fondul de rulment finaţează
stocurile.Fondul de rulment asigură o finanţare normală a stocurilor în situaţia în care aceasta
acoperă circa 2/3 din totalul acestora.

Fond de rulment
Rfs 
Stocuri
3.1.5 Rata creditelor de trezorerie ( RCT )
Rata creditelor de trezorerie este complementara ratei de finanţare a necesarului de fond de
rulment.Măsoară gradul în care întreprinderea angajează credite bancare pe termen scurt pentru a
acoperi nevoia de fond de rulment, calculându-se în situaţia în care rata de finanţare a necesarului de
fond de rulment este subunitara,astfel:
Credite de trezorerie
Rf CT 
Necesar de fond de rulment

3.2 Analiza ratelor de finanţare la SC Manea Tâmplărie SRL

Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor de finanţare.

Tabel 3.1
Specificaţie Formula de Simbol Firma 2009 2010 2011
calcul
1.Rata finanţării Rfc Min. 50% 50% 50%
39
V.Burja, N.Todea, C.Burja, Analiza financiară şi evaluarea societăţilor comerciale, RISOPRINT,Cluj-Napoca, 2003

54
 ciclice =Datorii n.s*) n.s*) 78.87%
curente/Active Max. 115% 115% 115%
curente
2.Rata finanţării =CPM/Active Rfa Min. 85% 85% 85%
Stabile imobilizate  17100
= n.s*)
6891 0% 250.97%

Max. 150% 150% 150%

3.Rata finanţării =CP/AI Rfp  17100
Proprii = n.s*) -  280579
6891
32895
4.Rata finanţării =FRN/NFR RfNFR  23991  52994
= n.s*) =n.s*)
Globale  23361  55127 101.90%

5.Rata de finanţare =FRN/AC RfAC  23991  52994 21,43%

= n.s*) = n.s*)
activelor circulante 482915 66350

6.Rata de finanţare =FNR/stocuri Rfs  23991  52994 25.08%

= n.s*) =n.s*)
a stocurilor 313393 53703

7.Rata creditelor de =Credite de RCT 0% 0% 0%

trezorerie trezorerie/NFR

n.s*) – rată nesemnificativă

1.În perioada 2009-2010 nu se poate vorbi de un echilibru financiar pe termen scurt, sursele
ciclice nu reusesc să finanţeze în întregime nevoile temporare (active circulante au valoare inferioară
datoriilor nonfinanciare), dupa cum reiese din bilanţul societăţii,prin urmare interpretarea ratei
finanţării ciclice devine nesemnificativă (rata exprimă aceeaşi semnificaţie cu a necesarului de fond
de rulment).
În perioada 2011 valoarea ratei ajunge la 88%, activele ciclice sunt finantate doar parţial din
sursele ciclic, diferenţa reprezentând-o necesarul de fond de rulment.
Se observă faptul ca nivelul indicatorului pe întreaga perioadă de analiză se menţine între
limitele admise de minim 50% şi maxim 115%.
2.În perioada 2009 nivelul indicatorului în întreaga perioada analizată arată că nevoile
permanente nu pot fi acoperite din surse permanente,degajăndu-se un deficit de resurse financiare
stabile,adică un fond de rulment negativ finanţarea s-a făcut doar pe seama surselor proprii.Firma nu
se află în echilibru pe termen lung,calcularea ratei nu este semnificativă pentru acest an.
În anul 2010 firma nu dispune de active imobilizate prin urmare rata nu este semnificativ

55
 În anul 2011 nivelul indicatorului a crescut cu 250% faţa de 2010,confirmând sporirea
fondului de rulment.Tendinţa în creştere reprezintă o situaşie favorabilă din punct de vedere a
finanţării permanente, însă atrage atenţie asupra dimensionării excedentare a resurselor în raport cu
nevoile permanente (nivelul indicatorului fiind peste valoarea maximă admisă).
3.Pe perioada analizată 2009-2011, resursele proprii nu au putut acoperi acoperii activele
imobilizate,societatea fiind nevoită să recurgă la alte surse de finanţare.
4.Pe perioada 2009-2010, proporţia în care necesarul de fond de rulment este finanţat din
fondul de rulment nu este posibil de calculat deoarece cele doua fluxuri înregistrează valori negative
(vezi tabelul 2.7 ).
5. Finanţarea activelor circulante din fondul de rulment net nu s-a putut realiza pe perioada
2009-2010, fondul de rulment fiind negativ. În anul 2011 rata de finanţare a activelor circulante
înregistrează o creştere de 21.43% .Ponderea în care activele circulante sunt finanţate pe seama
fondului de rulment nu este suficient de mare, valoarile considerate normale sunt cuprinse între
25% şi 40%.
6.Pe perioada 2009-2010,fondul de rulment nu a putut asigura o finanţare normală a
stocurilor,(fondul de rulment are valoare negativă), prin urmare calcularea ratei devine
nesemnifivă.În perioada 2011, creşterea fondului de rulment are ca efect creşterea cu 25.08% a
gradului de finanţare a stocurilor faţă de pe perioada anterioara (2010).Specialişti consideră că
fondul de rulmet asigură o finanţare normală a stocurilor în situaţia în care aceasta aoperă circa 2/3
din totalul acestora40.Concluzia la care se ajunge este că fondul de rulment nu a putut asigura o
finanţare normală a stocurilor în această perioadă.
7.Pe perioada 2009-2011, firma nu a apelat la credite de trezorerie pentru finanţarea
necesarului de fond de rulment, finanţarea facându-se doar din surse proprii de finanţare.

CAPITOLUL 4

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Din punct de vedere al structurii activului, care reflectă utilizarea termenele şi gradul de
lichiditate al elementelor patrimoniale concrete, se trage concluzia că firma se află într-o situaţie

40
Adina Elena Danuletiu, Analiza echilibrului financiar al firmei, Editura Aeternitas, Alba Iulia , 2009

56
mediocră pe perioada analizată caracterizată printr-un grad foarte redus de lichiditate şi un nivel
mic de alocare a resurselor financiare, manifestându-se o tendinţă generală de depreciere a situaţiei.
Din punct de vedere al ratelor de structură, care reflectă formarea, sursele şi termenele de
exigibilitate ale resurselor financiare, firma se află într-o situaţie nefavorabilă, caracterizată printr-un
grad scăzut de autonomie financiară, grad mărit de îndatorare, ceea ce duce la o depreciere
permanenta a situaţiei.
În cazul în care se înregistrează valori negative a situaţiei nete există riscul de faliment prin
depăsirea activului real de către datoriile contractate, ceea ce pune agentul economic în
imposibilitatea achitării datoriilor (insolvabilitate). Această situaţie este consecinţa încheierii
exerciţiilor financiare precedente cu pierderi care, acumulate, au consumat integral capitalul propriu.
Societatea analizată a înregistrat valori negativea situaţiei nete datorită devansarii datoriilor totalului
de active.
Societatea a înregistrat un activ net negativ pe toată perioada analizată, cauza care a dus la
aceasta situaţie este înregistrarea de pierderi în cei doi ani 2009 şi 2010 care, cumulat sunt mai mari
decât capitalul social plus rezervele de orice fel.
În condiţiile în care societatea nu are perspective să realizeze, în anul în care a constat că are
capitaluri proprii negative, profit suficient pentru acoperirea pierderilor în cauză, se recomandă
majorarea capitalului social. Această operaţiune se poate face, după cum este ştiut, prin aport de
numerar, în natură sau cesionare de creanţe, dacă asociaţii au acordat împrumuturi societăţii în
cauză.
Fondul de rulment, care reprezintă excedentul de resurse financiare, a manifestat un trend
descrescător pe 2009-2010, ceea ce înseamnă că resursele permanente nu au reuşit să finanţeze
alocările permanente. În anul 2011 valoarea fondului de rulment a fost una pozitivă datorită
faptului că în această perioadă ritmul de creştere a capitalurilor permanente a devansat pe cel a
activelor imobilizate, ceea ce indică că există un echilibru financiar pe termen lung dar acest lucru
este aparent pentru că s-a constatat că pe termen lung societatea are probleme de solvabilitate.
Societatea nu poate să îşi onoreze obligaţiile scadente curente şi nu dispune de un excedent
de utilităţi utilizabile în cazul apariţiei unor dificultăţi legate de vănzarea activelor sau de plata
obligaţiilor faţă de terţi. Solvabilitatea şi echilibrul finaciar dinamic pe termen scurt nu sunt
asigurate.
Fondul de rulment propriu înregistrează valori negative în cei trei ani analizaţi, capitalul
propriu neputând participa la finanţarea nevoilor circulante. Deoarece pe întreaga perioadă 2009-
2011, capitalul propriu a fost negativ, societatea nu a dispus de surse stabile proprii de finanţare a
57
nevoilor durabile. Deci finanţarea activelor imobilizate s-a realizat în acest caz pe seama datoriilor
pe termen scurt şi asociaţii au acordat împrumuturi societăţii.
Nivelul necesarului de fond de rulment în anul 2011 a crescut faţă de 2010. Nevoia de fond
de rulment îşi are originea atât a creşterea vânzărilor cât şi în durata unei rotaţii a activelor curente,
deşi în ultimul an a avut loc creştere a numărului de rotaţii atât a stocurilor cât şi a creanţelor din
exploatare numărul este sub cel minim acceptat.
Din datele analizate reiese că în perioada 2009-2010 nevoia de fond de rulment a înregistrat
valori negative şi o tendinţă decrescătoare, ajungând în anul 2010 la o valoare negativă de -55127 lei
ceea ce înseamnă că a existat permanent un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele
temporare, deci o parte din activele circulante trebuie finanţate din resurse permanente. Această
situaţie este nefavorabilă întrucât are loc o încetinire a vitezei de rotaţie a activelor curente, pe
seama încasărilor şi s-au urgentat plătile către terţi.
Rata nevoilor curente, care arată partea neacoperită a activelor ciclice de către pasivele
ciclice se situează sub pragul maxim admisibil.
Pe parcursul întregii perioade analizate nivelul trezoreriei este unul pozitiv cu tendinţă de
descreştere.
În anul 2010 firma se confruntă cu aceeaşi situaţie, adică în echilibru pe termen scurt,
dezechilibrul pe termen lung accentuîndu-se. Dezechilibrul financiar pe termen lung are o justificare
economică, regăsită în intenţia de mărire a bazei tehnico-productive.
În anul 2011 se observă tendinţa de echilibru pe termen lung al firmei cât şi pe termen scurt.
Firma este stabilă din punct de vedere financiar, caracterizată prin existenţa unei autonomii
financiare pe termen scurt, finanţarea realizându-se din capitalurile permanente şi sursele temporare
nefinanciare, fără a apela la credite şi există un decalaj favorabil între lichidarea stocurilor şi
creanţelor şi exibilitatea datoriilor de exploatare, în sensul accelerării activelor circulante, urgentarea
încasărilor şi relaxarea plăţilor, ceea ce duce la o trezorerie pozitivă.
În perioada 2009-2010 nu se poate vorbi de un echilibru financiar pe termen scurt, sursele
ciclice nu reusesc să finanţeze în întregime nevoile temporare (active circulante au valoare inferioară
datoriilor nonfinanciare), dupa cum reiese din bilanţul societăţii, prin urmare interpretarea ratei
finanţării ciclice devine nesemnificativă (rata exprimă aceeaşi semnificaţie cu a necesarului de fond
de rulment).
Faptul că firma S.C. Manea Tâmplărie S.R.L. a intrat în insolvenţă, nu este neaparat o
situaţie fără ieşire, societatea s-a folosit de faptul că planul de reorganizare ia permis o relaxare la

58
plata datoriilor către stat, permitându-i astfel folosirea lichidităţilor în achitarea datoriilor curente şi
susţinerea mai bună a activităţii de exploatare.

Recomandări:
 creşterea valorii activelor totale, respectiv a activelor fixe prin îmbunătăţirea
structurii lor şi a activelor circulante concomitent cu creşterea vitezei lor de rotaţie, deci a eficienţei
valorificării acestora
 urmărirea eliminării pierderilor financiare, şi obţinerea unui nivel comparabil cu al
firmelor de acelaşi profil mai eficiente: îmbunătăţirea permanentă a structurii capitalului permanent
în favoarea celui propriu, creşterea eficienţei activului total şi creşterea rentabilităţii firmei prin
maximizarea rezultatelor şi minimizarea resurselor folosite prin îmbunătăţirea calităţii, precum şi
reducerea costurilor; creşterea cifrei de afaceri în acord cu cerinţele pieţei
 efectuarea de studii de marketing pe piaţa internă şi internaţională şi intensificarea
acţiunilor promoţionale;
 reducerea costurilor prin creşterea volumului producţiei muncii, restructurarea
numărului de personal;
 crearea de stoc de marfa şi contractarea de distribuitori, cu posibilitatea expunerii şi
vanzării produselor în showroom – uri; participarea la târguri de profil; participarea la licitaţii
publice.

Anexa nr.1

BILANŢ prescurtat la SC Manea Tâmplărie SRL

-lei-
Denumirea elementului Nr Sold la :

59
 rd 31.12.09 31.12.10 31.12.11
A B 1 2 3

A. ACTIVE IMOBILIZATE
I.IMOBILIZĂRI NECORPORALE
01
(ct.201+203+205+2071+208+233+234-280-290-2933)
II.IMOBILIZĂRI CORPORALE(ct.211+212+213+
02 6891 0 32.895
214+231+232-281-291-2931)
III.IMOBILIZĂRI FINANCIARE
(ct.261+263+265+267*-296*) 03
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 01+02+03) 0 32.895
04 6891
B. ACTIVE CIRCULANTE
I.STOCURI(ct.301+302+303+/308+331+332+341+345
+346+/-348+351+354+356+357+358+361+/368+371+/-
05 313.393 53.703 198.003
378+381+/-388-391-392-393-394-395-396-397-
398+4091+4428)
II.CREANŢE28)
(ct.267*297*+4029+411+413+418+425+4282+431+437
06 167.152 10.514 32.730
+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+451
+453+456+4582+461+473-491-495-496-+5187)
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT (ct.501+505
07
+506+508+5113+5114-591-595-596-598)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI
08 2370 2133 929
(ct.5112+5121+512+5125+531+532+541+5412+542)
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.05+06+07+08) 09 482.915 66.350 231.662
C.CHELTUIELI IN AVANS (ct.471) 10
D.DATORII:SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE
ÎNT-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA(ct.161+162+166+
167169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+4
11 506.906 119.344 182.000
24+426+427+4281+431***+437***+4381+441***+44
23+4428***+446***+447***+4481+451***+453***+
455+456***+4581+462+473***+509+5186+519)
E.ACTIVE CIRCULANTE/DATORII CURENTE
NETE (rd.09+10-11-19) 12 -23.991 -52.994 49.662

F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 82.557

-17.100 -52.944
(rd.04+12)
G.DATORII :SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR-O PERIOADĂ >1An(rd.161+162+166+167+168-
169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+
14 229.014 363.136
426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+
446+447+4481+451+453+455+456+457+4581+462+47
3+509+5186+519)
H.PROVIZIOANE (ct.151) 15

60
I.VENITURI ÎN AVANS(rd.17+18),din care: 16
17
Subventii pentru investitii (ct.475)
18
Venituri înregistrate în avans(ct.472)-
total(rd.19+20),din care:
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an 19
(ct.472*)
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an 20
(ct.472*)
Fondul comercial negativ(ct.2075) 21
J.CAPITAL ŞI REZERVE 22 200 200 200
23
- capital subscris vărsat (ct.1012) 200 200 200
24
- capital subscris nevărsat (ct.1011)
25
- patrimoniul regiei (ct.1015)
II.PRIME DE CAPITAL (ct.104) 26

27
III.REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105)
IV.REZERVE (ct.106) 28
40 40
Acţiuni proprii (ct.109) 29

Câstiguri legate de instrumente de capitaluri proprii 30

(ct.141)
Pierderi legate de instrumente de capitaluri proprii 31
(ct.149)
V.PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă)
32
SOLD C( ct.117) 6971
SOLD D (ct.117) 33 198.724 282.208
V.PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI 34
0 0
FINANCIAR SOLD C(ct.121)
SOLD D(ct.121) 35 83.484 0
Repartizarea profitului (ct.129) 36

CAPITALURI PROPRII-TOTAL (rd.22+26+27+28- 37

-17100 -282.008 -280.579
29+30+31+32+33+34-35-36)
Patrimoniul public (ct.1016) 38

CAPITALURI-TOTAL (rd.37+38) (rd.39=13-14-17-20- 39

-17100 -282.008 -280.579
21)

61
Anexa nr.2

BILANŢ FINANCIAR

ACTIV Perioada de analiză

2009 2010 2011
I.ACTIV IMOBILIZAT NET ( >1 an) 6891 0 32.895
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale 6891 32.895

62
 Imobilizari financiare
II.ACTIVE CIRCULANTE 482.915 66.350 49.662
Stocuri 313.393 53.703 198.003
Creanţe 167.152 10.514 32.730
Creanţe comerciale
Alte creanţe
Investiţii financiare
Disponibilităţi 2370 2133 929
Ct.de regulariz.si asimilate
- chelt.înreg.în avans
ACTIV TOTAL 489.806 66.350 82.557

PASIV

I.CAPITALURI PROPRII -17100 -282.008 -280579

Capital subscris vărsat 200 200 200
Rezerve 40
Rezultat reportat 6971 -198.724 -282.208
Rezultatul exerciţiului -24271 -83.484 1389
II.DATORII PE TERMEN MEDIU ŞI 229.014 363.136
LUNG (> AN)
III.CAPITALURI PERMANENTE -17100 -52.994 82.557
IV.DATORII PE TERMEN SCURT (< 119.344 182.000
AN)
Credite bancare
Datorii comerciale
TOTAL PASIV -17100 66.350 264557

Bibliografie
Cărţi şi lucrări de autor în edituri

1. Adochitei M. si Adochitei A., Finantele intreprinderii in economia de piaţă, Tipografia

Mitrea, Piatra Neamt, 1993, p.208.
2. Brezeanu P., Diagnosticul financiar. Instrumente de analiză financiară, Editura
Economică, Bucureşti, 2003.
3. Brezeanu P., Boştineanu A., Prăjiteanu B., Diagnostic financiar, Editura Economică,

63
 Bucureşti, 2003.

4. Burja C., Analiză economico-financiară, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2005.

5. Burja V., Todea N., Burja C., Analiză financiară şi evaluarea societăţilor comerciale,
RISOPRINT,Cluj-Napoca, 2003
6. Cristea H., Ştefănescu N., Finanţele întreprinderii, Editura CECCAR, Bucureşti,
2003.
7. Cristea H., Stefanescu N., Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Mirton,
Timisoara, 1996, pag.286.
8. Dănuleţiu A.E., Analiza echilibrului financiar al firmei, Editura Aeternitas, Alba Iulia,
2009.
9. Dobrotă N., Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p.440.

10. Feleagă N., Sisteme contabile comparate, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p.60-
63.
11. Hada T., Finaţele agentilor economici din Romania, Editura Intelcredo, Deva, 1999

12. Işfănescu A., Ghid practic de analiză economico-financiară, Tribuna Economică,

Bucureşti, 1999.
13. Kuenne R., The Theory of General Economic Equilibrium, Princenton University
Press, 1962,preluat după A.Zait, Probleme ale teoriei şi practicii echilibrului economic, Editura
Universităţii ,,Alexandru Ian Cuza,” Iaşi, 2000, p 43-44.
14. Mărgulescu D., Analiza economico-financiară a scocietăţiilor comerciale, Tribuna
Economică, Bucureşti, 1994.
15. Mihai I., Analiză economico-financiara, Editura Mirton Timisoara, 1999.

16. Niculescu M., Diagnostic financiar, vol II, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

17. Onofrei M., Managementul financiar, Editura CH.Beck, Bucureşti, 2006, p 55

18. Păvaloaie W., Paraschivescu M., Pepădatu Ghe., Pătrascu L., Radu F., Bordeianu D.,
Darie A., Analiza economico-financiară, Concepte şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti,
2010
19. Popa I. E., Briciu. S., Oprean I., Bunge O., Pereş C., Pete Ş., Bazele contabilităţii,
Editura Economică, 2009.
20. Rusu C., Diagnostic economico-financiar,Vol II, Editura Economică, Bucureşti, 2006.

21. Toma M., Finanţe şi gestiune financiară de întreprinderi, Editura Economică,

Bucureşti, 1994, p.204
22. Vintilă G., Gestiunea financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,

64
 R.A, Bucureşti, 1997

Acte normative

1. OMF nr.616 pentu aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea bugetului de

venituri şi cheltuieli de către agenţii economici, Monitorul Oficial al României nr.286-26.06.2000.
2. Legea nr.82/1991-Legea contabilitatii 2011-Modificata si completata de OUG nr.
37/2011,art.6,alin 1.
3. REGULAMENT nr.704 din 22 decembrie 1993 de aplicare a Legii contabilităţii
nr.82/1991 ANEXA nr. 1 din ORDINUL nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile
LEGEA nr. 82/1991 – Legea contabilitatii 2011 - republicata si actualizata pana la data de
22 aprilie 2011
4. REGULAMENT nr.704 din 22 decembrie 1993 de aplicare a Legii contabilităţii
nr.82/1991 ANEXA nr. 1 din ORDINUL nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile
Legea contabilităţii nr. 82/1991, publicată în M.O. nr, 165 din 27.12.1991

65