Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
Curs VI
Curs VI
2009
Curs VI
TMK - SIDENCO
Pag 2 din 9
- specifice: intră în alcatuirea numai anumitor
tipuri de celule. Exemple:Miofibrile
(întâlnită în fibra musculară); Neurofibrile şi
Corpusculii Nissl (întâlniţi în celula
nervoasă)
AXONUL (fibra nervoasa) este o structura tubulara care porneste, practic, din
celula, dintr-o zona care se numeste HILUL AXONIC. Axonul este conductorul prin
care se propaga influxul bervos, acest influx nervos fiind un semnal electric si
reprezinta expresia potentialului de actiune. Propagarea se face de la celula nervoasa
spre periferie.
Axonul da pe parcursul sau ramuri care se numesc COLATERALE, iar
terminalul acestui axon se ramifica intr-un numar variabil de terminatii.
Dupa prezenta sau absenta invelisului de mielina (tecii de mielina), exista:
- fibre nervoase mielinizate;
- fibre nervoase nemielinizate
Mielina este produsa de celulele SCHWANN.
Ua axon mielinizat este format din continuarea membranei celulare (a
axolemei) si din CILINDRAX .
Cilindraxul este format din:
- Axoplasma cu neurofilamente;
- Neurotubuli;
- Organite
Teaca de mielina acopera cilindraxul, fiind intrerupta din loc in loc de niste
strangulatii denumite NODURILE RANVIER. La nivelul strangulatiilor Ranvier,
axolema dispare.
Axonul nemielinizat (fibre REMACK) este acoperit de o teaca SCHWANN
redusa ca dimensiune.
Pag 3 din 9
TERMINATIA PRESINAPTICA reprezinta zona terminala a ramurilor
axonale care se implica in formarea sinapsei. Sinapsa se formeaza la orice nivel al
neuronului:
- Axodendritic;
- Axoaxonic;
- Dendrodendritic;
- Dendrosomatic
Dar circa 80% din sinapsele prin care celula neuronala primeste informatia se
afla la nivelul dendritelor.
Pag 4 din 9
La nivelul muschiului, nervul se divide in ramuri primare si fiecare din aceste
ramuri primare se divide in ramuri mici din care doar cate 1 ram mic va contacta o
fibra musculara.
Contactul intre ramul mic si fibra musculara se numeste JONCTIUNE
NEUROMUSCULARA sau PLACA FINALA MOTORIE si reprezinta o sinapsa nu
neuronala ca toate celelalte, ci o sinapsa neuromusculara.
La suprafata fibrei musculare, axonul formeaza o arborizatie terminala,
terminatile nervului fiind prinse printre niste digitatii pe care le face sarcolema fibrei
musculare (membrana) la suprafata.
Sarcolema este plicaturata (brazdata de santuri) si in aceste plicaturi patrund
terminatiile ce formeaza arborizatia terminala.
Aceste neregularitati ale sarcolemei au fost denumite „aparat subneuronal” si
reprezinta partea postsinaptica a jonctiunii neuromusculare. Astfel, jonctiunea
neuromusculara are 3 parti:
Presinaptica – care reprezinta terminatia axonului demielinizat,
terminatie care are la capat un buton terminal axonal in care se gasesc
(in fiecare buton) intre 15-20 milioane de vezicule de acetilcolina.
Acetilcolina este neurotransmitatorul specific care asigura transmiterea
informatiei.
Fanta sinaptica – reprezinta spatiul dintre axoplasma si sarcoplasma,
altfel spus, spatiul dintre membrana presinaptica si membrana
postsinaptica;
Aparatul subneuronal (partea postsinaptica a jonctiunii
neuromusculare)
Fibrele musculare albe – au o singura jonctiune neuromusculara in timp ce
fibrele musculare rosii au mai multe.
Din punct de vedere functional, exista 3 tipuri majore de neuroni:
Neuroni aferenti;
Neuroni intermediari;
Neuroni eferenti
Pag 6 din 9
conducand informatiile de comanda integrativa spre organul efector care este
muschiul.
In cornul anterior medular mai exista un tip de motoneuron denumit
motoneuron γ. Axonul motoneuronului γ merge la fusul muscular si nu la fibra
musculara. Exista si un motoneuron γ dinamic si un motoneuron γ static.
Axonii motoneuronilor medulari formeaza radacina anterioara care poate avea
urmatoarele tipuri de fibre nervoase:
1. fibre mielinice groase – diametrul intre 8-14 μm (axonii
motoneuronilor α);
2. fibre mielinice mijlocii – diametrul intre 3-8 μm (axonii
motoneuronilor γ);
3. fibrele mielinice subtiri – diametrul sub 3 μm (fibre vegetative
preganglionare)
Radacina posterioara contine fibre nervoase aferente senzitive, fibre ale carui
neuron senzitiv se afla in ganglionul spinal.
Exista o varietate mare de fibre aferente mielinice si amielinice in radacina
posterioara. Aceste fibre sunt:
fibrele mielinice groase – tip I – cu diametrul intre 12-20 μm –
reprezinta fibrele cu conducere rapida. Aceste fibre conduc
sensibilitatea proprioceptiva;
fibrele mielinice mijlocii – tip II – cu diametrul intre 5-12 μm – au o
conducere mai putin rapida, conduc sensibilitatea proprioceptiva si
tactila;
fibrele mielinice subtiri – tip III – cu diametrul intre 2-5 μm – au o
conducere lenta si transmit sensibilitatea somatica, dureroasa si termica;
fibrele amielinice – tip IV – cu diametrul intre 0,3-1,3 μm – care
transmit sensibilitatea viscerala dureroasa.
Aceasta clasificare apartine lui Erlanger si Gasser.
O clasificare a tuturor fibrelor nervoase senzitive sau motorii, pe baza vitezei
de propagare a impulsului nervos este urmatoarea:
1. fibrele A – au axon mielinizat, avand diametrul cel mai mare. In
aceasta grupa intra 4 subgrupe de fibre:
Aα – viteza intre 60-120 m/s – sunt fibre motorii si
proprioceptive
Aβ – viteza intre 30-70 m/s – sunt fibre ale sensibilitatii
tactile si ale musculaturii lente;
Aγ – viteza intre 15-40 m/s – fibre ale fusurilor musculare;
Aδ – viteza intre 5-20 m/s – fibre rapide ale sensibilitatii
dureroase
Pag 7 din 9
2. fibrele B – au viteze de la 3-15 m/s, au axonii mielinizati ci un
diametru sub 3 μm, fibre vegetative (in general), preganglionare
si aferenţe vegetative;
Nervii care asigura inervatia musculaturii striate contin in cea mai mare parte,
fibre mielinizate cu diametre diferite, intre 2-20 μm.
Aproximativ 40% din fibre sunt aferenţe senzitive si apartin grupului cu
diametru mare, intre 9-20 μm. Restul de 60% sunt eferenţe (aferenţe motorii), 1/3
fiind din grupul si 2/3 din grupul .
Nervul periferic contine atat axonul senzitiv cat si axonul motor si de
asemenea si axonul vegetativ.
Sistemul nervos vegetativ (SNV) are 2 neuroni intre SNC si organul efector.
primul neuron se gaseste in SNC
al II-lea neuron se gaseste in afara SNC, respectiv in ganglionul
vegetativ
Pag 8 din 9
Anatomic si functional, SNV se imparte in:
1. sistemul nervos simpatic – I neuron (celula) se gaseste in
SNC – maduva toracica;
- al II-lea neuron (celula) se
gaseste in afara, dar foarte aproape
de SNC.
2. sistemul nervos parasimpatic – I neuron (celula) se gaseste
in creier si maduva sacrata;
- al II-lea neuron (celula) se
gaseste in ganglionul vegetativ din
organul efector.
Pag 9 din 9