Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
Indicativ C 41 - 86
Înlocuieste C 41 - 76
Cuprins
1. GENERALITATI
Obiectul normativului
1.1. Prezentul normativ stabileşte regulile pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor
glisante, acţionate de dispozitive de ridicare hidraulice, la realizarea construcţiilor monolite
verticale şi înalte, din beton, beton armat şi beton precomprimat.
1.2. Prin cofraj glisant se înţelege un ansamblu, de cofraje platforme şi instalaţii, care se
ridică pe măsura turnării şi întării betonului.
- Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat C 140-86, anexa VII.2. a
acestui normativ;
Domeniul de aplicare
1.4. Cu ajutorul cofrajelor glisante, ce fac obiectul normativului, se execută construcţii din
beton monolit, verticale şi înalte, având orice formă şi secţiune în plan, constantă sau
variabilă pe înălţime cum ar fi: silozuri, castele de apă, turnuri de răcire, rezervoare, coşuri de
fum, piloni de poduri, baraje, puţuri miniere de extracţie, depozite, clădiri etajate (de locuit,
social - culturale, administrative, industriale etc.).
Suprafeţele de beton rezultate din cofrajele glisante, ce formează obiectul acestui normativ,
pot fi plane sau curbe, dar cu o înclinare faţă de verticală de maximum 5 cm/ml (înclinarea se
defineşte prin panta faţă de verticală a tangentei la suprafaţa de beton, cuprinsă în oricare
dintre planurile verticale ce-o intersectează). Întrucât, de regulă, nu este avantajoasă folosirea
cofrajelor glisante la executarea construcţiilor cu înălţimi mai mici de 15 m sau cu structura de
rezistenţă în cadre, utilizarea lor în aceste cazuri se adoptă numai dacă se justifică printr-un
calcul economic comparativ.
- cofraje glisante pentru construcţii cu secţiunea orizontală variabilă continuu cu înălţimea (ex.
coşuri de fum, pile de pod, baraje, etc.), constantă pe toată înălţimea, sau cu variaţii în trepte;
b) După numărul de tipuri de construcţii care se pot executa cu un acelaşi set de piese de
inventar, inclusiv panourile de cofraj;
- cofraje glisante universale care, folosind panouri de inventar modulate, pot realiza
construcţii de forme şi dimensiuni diferite;
- cofraje glisante specifice, la care panourile sunt confecţionate pentru un anumit tip de
construcţie şi necesită modificarea lor esenţială pentru orice modificare de dimensiune şi
formă.
c) După natura materialelor din care sunt confecţionate panourile şi faţa lor în contact cu
betonul:
- cofraje glisante cu panouri având coastele din cherestea de răşinoase şi faţa din placaj
pentru cofraje;
[top]
2.1. La proiectarea construcţiilor din beton, la realizarea cărora urmează a se folosi cofraje
glisante, în afara cerinţelor functionale şi a prevederilor din prescripţiile privind alcătuirea şi
calculul elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat, se vor avea în vedere, în
mod special, şi următoarele:
a) Dispoziţia în plan a elementelor verticale din beton va trebui să fie cât mai simplă, pentru a
permite alcătuirea raţională a panourilor şi platformelor cofrajului glisant.
La elementele verticale din beton, la care se glisează numai cofrajele de pe o singura faţă,
grosimea poate fi redusă la 10 cm, pentru cele armate cu cel puţin o reţea de armătură cu
ochiurile având latura mai mică sau egală cu 20 cm şi de minimum 12 cm pentru toate
celalalte cazuri.
d) Elementele orizontale din beton-liniare (grinzi) sau plane (plăci) se realizează după ce
cofrajul glisant, care execută elementele verticale, sau eventual unele grinzi principale
executate prin glisare, a depăşit nivelul respectiv. Rezemarea elementelor orizontale se face
în goluri sau şanţuri lăsate, în acest scop, la glisare. În mod cu totul special se poate realiza
rezemarea şi legarea grinzilor şi plăcilor din oţel beton sau plăci metalice înglobate, ancorate
corespunzător în betonul turnat anterior.
f) Colţurile intrânde şi ieşinde vor fi teşite, dacă funcţiunea sau estetica construcţiei nu este
afectată.
Principii de armare
2.3. Armarea elementelor din beton monolit executate prin glisare se poate face:
- cu plase sudate, având astfel de dimensiuni şi forme, încât să poată fi introduse în zonele
de lucru;
a) Armăturile verticale se vor prevedea fără ciocuri, iar lungimea maximă a barelor va fi în
funcţie de diametre, astfel:
b) Pentru reducerea manoperei şi a timpului de montaj se recomandă ca, ori de câte ori este
posibil, armăturile să fie realizate din plase sudate, carcase prefabricate.
Forma şi materialul distanţierilor vor fi astfel alese, încât să se realizeze o poziţionare precisă
a armăturilor şi să nu fie împiedicată lunecarea normală a cofrajului pe faţa betonului.
- jugurilor de antrenare;
f) Pentru realizarea legăturilor între elementele de beton executate în etape succesive, se pot
prevedea şi bare de armătură îndoite pe lângă faţa cofrajului, bine ancorate de armătura
verticală şi orizontală. După trecerea cofrajului glisant, această armătură de legătură va fi
rebătută şi fasonată, pentru a fi înglobată în elementul de beton turnat într-o etapă ulterioară.
Aceste bare vor fi izolate de betonul glisat şi nu vor avea diametrul mai mare de 12 mm.
g) Pentru cablurile de precomprimare se vor poza teci metalice sau din mase plastice, bine
legate de armătura obişnuită şi montate în cofraje înainte de betonare. Se va evita contactul
acestora cu tijele de susţinere, pentru a se împiedica deplasarea lor.
2.4. Pentru a se evita spargeri ulterioare în betonul realizat cu ajutorul cofrajelor glisante, este
necesar ca, ori de câte ori este posibil, să se cuprindă în beton la turnare:
- piesele metalice înglobate pentru prinderea ulterioară a altor elemente de construcţii sau
instalaţii;
Toate elemenele înglobate în betonul glisat trebuie să aibă dimensiuni şi forme, care să
permită compactarea betonului din jurul lor, să permită trecerea nestingherită a cofrajului
glisant pe lângă ele, să fie bine ancorate de armătură şi să nu se degradeze în procesul de
betoane.
[top]
3. PRINCIPII PRIVIND ALCATUIREA COFRAJELOR GLISANTE
3.1. Proiectele cofrajelor glisante se vor întocmi de către unităţile de proiectare, cercetare sau
execuţie în construcţii, prin specialişti cu pregătire în acest domeniu, în strânsă colaborare cu
specialiştii care proiectează construcţia din beton, precum şi cu cei care vor conduce
realizarea şi folosirea cofrajului glisant. Este obligatorie încheierea unui document, din care
să rezulte că această colaborare s-a realizat efectiv şi care să facă parte ca piesă obligatorie
a proiectului cofrajului glisant.
- scheme tehnologice şi de organizare a folosirii cofrajelor glisante la execuţia uneia sau mai
multor construcţii, care să cuprindă: graficele de execuţie şi de asigurarea resurselor,
organizarea generală a şantierului, organizarea la obiect şi organizarea punctelor de lucru;
3.2. Cofrajul glisant, în ansamblu se prezintă ca în fig.1, fiind alcătuit din următoarele părţi
principale:
- dispozitive şi instalaţii diverse, instalaţie de nivel (14), instalaţie de ulei sub presiune (15),
instalaţie de iluminat (16);
Panouri de cofraj
3.3. Cofrajul propriu-zis este format din panouri aşezate faţă în faţă, de regulă de 1,0-1,25 m
înălţime alcătuit fiecare din câte un perete montat pe un schelet de rezistenţă rigid.
Scheletul de rezistenţă este compus din coaste orizontale, montanţi şi eventual diagonale şi
poate fi realizat, fie din dulapi sau rigle de lemn, fie din profile de oţel, sau din profile de tablă
îndoită la rece.
Înclinarea panourilor se asigură fie prin montarea înclinată a panourilor, fie prin
tăierea oblică a feţelor dulapurilor ce formează panoul.
- faţa în contact cu betonul să fie cât mai netedă, pentru a micşora frecarea cu betonul;
- să fie etanş;
- să se poată asambla usor (la colţuri sau în prelungire), folosindu-se îmbinări demontabile,
formând ansambluri nedeformabile în planul orizontal, prin contravântuiri sau tiranţi reglabili;
3.6. Jugurile de antrenare, alcătuite ca în figurile 3 sau 4, sunt cadre metalice rigide, formate
din doi montanţi (1) şi una sau două traverse orizontale (2) şi au rolul de susţinere a panoului
de cofraj, de a împiedica desfacerea lor sub presiunea betonului şi de a le antrena în
deplasare pe verticală.
În jugurile uzuale distanţa dintre montanţi poate varia fie discontinuu (fig.3), fie continuu
(fig.4).
Montanţii au console de antrenare (3), pe care reazemă coastele orizontale ale panourilor de
cofraj. Mărimea şi forma acestor console sunt în funcţie de tipul panoului de cofraj folosit şi de
valoarea solicitării.
Lungimea montanţilor va fi stabilită în aşa fel, încât distanţa între traversă şi marginea
superioara a panourilor de cofraj să rezulte de cel puţin 35 cm, pentru a permite montarea cu
uşurinţă a armăturilor orizontale. Pentru echipamentele existente de cofraje glisante se
admite în mod excepţional ca această distanţă să fie minimum 25 cm.
Pe montanţii jugurilor se pot fixa console (4) pentru susţinerea platformelor de lucru, când
acestea nu reazemă pe coastele panourilor de cofraj.
- să preia în deplină siguranţă, fără deformaţii importante (rotiri sau deplasări), toate
solicitările;
Platforme de lucru
3.8. Platformele de lucru sunt elemente ale cofrajului glisant de pe care muncitorii şi
personalul tehnic efectuează toate operaţiile impuse de procesul tehnologic.
- inferioare, amplasate la minimum 1,5 m sub nivelul marginei de jos a panoului de cofraj şi
situate, de asemenea, atât la interiorul cât şi la exteriorul construcţiei.
3.9. Toate platformele sunt prevăzute cu parapete de protecţie, atât spre exterior cât şi spre
golurile din podină.
3.10. De pe platformele superioare se execută cea mai mare parte a operaţiunilor (montarea
armăturii, a termoizolatiei tâmplariei, a ramelor pentru goluri, a pieselor înglobate, turnarea
betonului, verificarea orizontalităţii cofrajului, depozitarea materialelor, acţionarea instalaţiei
de ridicare, etc.).
Platformele de lucru interioare pot fi generale, acoperind întreaga suprafaţă a golurilor, sau
numai de-a lungul feţelor betonului, când dimensiunea minimă a golului este mai mare de 5
cm.
Între podina inferioară şi faţa betonului rezultat din glisare se va lăsa un spaţiu de cel mult 15
cm.
Toate platformele de lucru vor avea marginile spre exterior, sau spre golurile interioare,
bordate cu o scândură pe cant, pentru a împiedica căderea obiectelor de pe podine.
Tije de susţinere
3.12. Tijele de susţinere (fig.5) sunt bare de oţel rotund sau pătrat (1), asamblate din
tronsoane, în coloane lungi cât înălţimea construcţiei şi rezemate la partea inferioară direct,
sau prin intermediul unei plăcute metalice (3).
Diametrul şi rezistenţă oţelului din care se realizează coloanele de tije sunt specifice
instalaţiei de ridicare folosite, fiind precizate în cartea tehnică a acesteia.
În mod obisnuit, la instalaţiile actuale diametrul tijelor variază între 25-32 mm şi sunt din oţel
OL 52.
Înnădirea tijelor pe verticală se face fie cu ajutorul unor ştifturi filetate (2), dacă se urmăreşte
recuperarea lor, fie prin sudură, dacă tijele ramân înglobate în beton şi părticipă cu toată
secţiunea la rezistenţa acestuia.
3.13. Pentru recuperarea tijelor de susţinere, când acestea nu au fost luate în calculul
elementelor de construcţie, se fixează de jugul de antrenare teci de protecţie din tablă, sau
teavă cu grosimea peretelui de 1 la 2 mm, care se deplasează odată cu cofrajul glisant (fig.6)
şi împiedică aderarea betonului de tijele de susţinere, creând în jurul lor un gol circular cu
diametrul mai mare cu aproximativ 3 la 4 mm.
În cazul recipienţilor pentru lichide, precum şi al silozurilor pentru materiale care s-ar putea
altera datorită umezelii pătrunse în eventuale fisuri, tijele de oţel vor rămâne de regulă
înglobate în beton; se vor utiliza, pe cât posibil, tije de oţel aflate la ultima folosire sau bare de
oţel beton înnădite prin sudură cap la cap.
În cazuri justificate, când tijele nu sunt luate în calcul, proiectantul va putea prevedea
recuperarea tijelor, cu umplerea obligatorie a golurilor ce rămân în perete prin injectarea de
jos în sus cu pastă sau mortar de ciment, dând în proiect toate indicaţiile necesare efectuării
acestei operaţii şi controlând calitatea execuţiei pe şantier.
La toate celelalte construcţii, tijele se vor recupera, iar de golurile rămase în beton se va ţine
seama la calculul secţiunii elementului.
Instalaţii de ridicare
3.14. Ridicarea cofrajului glisant se face cu ajutorul uneii instalaţii electrohidraulice formată
din:
3.16. Pentru menţinerea formei cofrajului glisant, în planul orizontal, se prevăd elemente de
rigidizare şi contravântuire.
La cofrajele glisante cu celule mari, la care podinele inferioare nu acoperă decât o parte din
suprafaţa golurilor (ex. la silozuri), contravîntuirea şi rigidizarea se face, de regulă, cu tiranţi
metalici din oţel rotund, sau cable, prevăzut cu manşoane de întindere. Poziţia şi mărimea lor
depinde de forma şi dimensiunile celulelor.
3.17. Pentru realizarea golurilor în betonul glisat, între panourile de cofraj se montează, pe
măsura turnării betonului, cutii şi rame din lemn sau metal, care se scot de pe podinele
inferioare de lucru după ce cofrajul le-a lăsat libere şi betonul s-a întărit. Se montează şi rame
de completare sau adaos la tâmplarie şi la piesele care se înglobează, dar care nu au
grosimea pereţilor de beton.
Grosimea cutiilor şi ramelor va fi cu 1,5 cm mai mica decât distanţa dintre feţele interioare ale
panourilor de cofraj, la partea lor superioară, pentru a împiedica antrenarea lor de cofrajul
glisant.
Pentru a uşura scoaterea cutiilor şi ramelor din beton, faţa în contact cu acesta va avea o
înclinare de aproximativ 1/15.
Mărimea şi greutatea ramelor se va stabili în aşa fel, încât ele să poată fi cu uşurinta montate,
scoase şi transportate de cel mult 2 muncitori.
3.18. Pentru ca să se poata desfăşura în bune condiţiuni lucrările pe cofrajul glisant, acesta
este echipat şi dotat cu:
- instalaţie pentru verificarea orizontalităţii în toate punctele caracteristice ale cofrajului glisant
(reţea de furtune de nivel cu lichid, sau distanţieri de blocaj prinsi pe tije, etc);
- instalaţie de alimentare cu apă pentru băut, umezit betonul după decofrare, stins incendii
etc.;
[top]
4.1. La calculul elementelor cofrajului glisant se vor lua în considerare următoarele acţiuni:
a) încărcări fundamentale:
- încărcări permanente care acţionează continuu elementul cofrajului glisant şi care provin din
greutatea proprie şi greutatea elementelor pe care acesta le suportă;
- încărcări utile, provenite din solicitările exterioare pe care trebuie să le preia elementele
cofrajului glisant şi anume: împingerea betonului proaspăt, frecarea între cofraj şi beton,
greutatea oamenilor care lucrează pe platforme şi materialelor ce se depozitează, greutatea
dispozitivelor de ridicare şi a instalaţiilor etc. La evaluarea încărcărilor se va ţine seama de
modul de aplicare a acestora (concentrări de oameni şi materiale în anumite zone, şocuri
date la descărcarea materialelor etc.).
b) Încărcări accidentale:
- presiunea vântului;
Panouri de cofraj
La pornirea glisării se consideră ca, în cofraj, betonul (cu greutatea volumetrică de 2,4 t/mc)
este încă neîntărit pe 1,00 m înălţime şi dă o împingere distribuită după două triunghiuri
având valoarea maximă de 1,30 tf/mp la 70 cm de la partea superioară, ceea ce conduce la o
rezultantă a împingerii orizontale de 650 daN/mp de panou.
- greutatea proprie;
- frecarea dată de beton, dirijată vertical (de sus în jos) având o valoare maximă la pornire de
375 daN/mp.
d) Săgeţile admisibile pentru panourile de cofraj glisant vor fi: la astereală f≤1/400 l, unde l
este distanţa dintre coastele orizontale ale panoului; la coaste f≤1/1000 L , unde L este
distanţa dintre două juguri consecutive.
Juguri de antrenare
4.3. Schema de încărcare a jugurilor de antrenare este arătată în fig. 8. Mărimea forţelor
indicate se va stabili în funcţie de solicitările reale, în combinaţiile posibile cele mai
defavorabile.
- greutatea proprie;
- greutatea materialelor depozitate (beton, armături, tâmplărie, rame, izolaţie termică, tije de
susţinere, etc);
- greutatea instalaţiilor;
- efectul impactului realizat la descărcarea celei mai grele dintre sarcini (sarcina respectivă
multiplicată printr-un coeficient de impact de 1,3);
Prin proiect se va indica înălţimea maximă de cădere de la care se pot descărca materialele
pe podină.
- greutatea proprie;
Tije de susţinere
Evaluarea încărcării pe tijă se face însumând toate încărcările verticale care le suportă jugul
de antrenare, inclusiv greutatea acestuia.
[top]
a) Panourile de cofraj vor trebui să aibă asigurată înclinaţia prescrisă; în acest scop, se vor
face montaje de probă, înainte de a le trimite la şantier. Se vor însemna prin mijloace vizibile
şi durabile poziţia şi ordinea pieselor.
- la lungime - 5 mm
- la înălţime ±5 mm
- la înclinaţie + 4 mm/m
- 2mm/m
- poziţia coastelor ±5 mm
d) Jugurile nu trebuie să aiba loc în îmbinările dintre traverse şi montanţi. Distanţa dintre
montanţi nu poate varia cu mai mult de 2 mm, măsurată la partea inferioara a montanţilor.
Elementele jugurilor trebuie să aibă interşanjabilitatea totală, calitate care va trebui să fie
dovedită prin montări de probă, cu elemente luate la întâmplare, pentru cel puţin 5% din
numărul lor.
e) Materialele (lemn sau metal) din care se execută elementele platformelor de lucru (grinzile
de susţinere şi podinele) vor fi verificate cu cea mai mare atenţie, pentru a se depista şi
remedia orice defecţiune periculoasă.
5.3. Părţile metalice ale cofrajului glisant se vopsesc, cu excepţia feţei panoului în contract cu
betonul, dacă aceasta este metalică.
[top]
6.1. Înainte de începerea lucrărilor de montare a cofrajului glisant, se vor asigura următoarele:
- se vor curăţi bine toate elementele de construcţie pe care urmează a se monta cofrajul
glisant;
- se vor monta o parte din barele de armătură, prevăzute în proiect, pe înălţimea panourilor
de cofraj, completând restul pe măsura montării panourilor.
- jugurile;
- sprijinirile provizorii pentru panourile de cofraj (pentru a se prelua eventualele depăşiri ale
împingerii betonului);
6.4. Întrucât buna desfăşurare a operaţiilor de glisare şi calitatea betonului rezultat depind de
modul de realizare şi montare a panourilor de cofraj, va trebui ca, înainte de montarea
jugurilor de antrenare, să se verifice abaterile reale de la forma teoretică din proiect.
Abaterile limită admisibile totale (din realizare şi montaj) faţă de forma teoretica a panourilor
de cofraj, sunt următoarele:
[top]
7.1. Montarea armăturilor se va face cu echipe de lucrători special instruiţi, care cunosc în
detaliu şi modul de funcţionare a cofrajului glisant.
- dacă, printr-o necorelare dintre proiectul de beton armat şi cel al cofrajului, este împiedicată
montarea la poziţia prevăzută a unor bare de armătură, se va interveni operativ, de către
personalul tehnic de specialitate al şantierului, găsind o rezolvare, care să nu diminueze
capacitatea de rezistenţă a elementului; se interzice suprimarea de armături, fără acordul
prealabil al proiectantului construcţiei;
- întrucât există riscul să se omită montarea armăturilor orizontale în timpul glisării, este
necesar să se însemneze cu creta, în prealabil şi vizibil, poziţia barelor orizontale pe cele
verticale pe o înălţime suficientă pentru a se depista cu uşurinţă o posibilă eroare;
- pentru ca armăturile orizontale să nu fie antrenate în sus de cofrajul glisant în mişcare, este
necesară observarea atentă şi continuă a poziţiei armăturilor, pe tot parcursul glisării;
- circulaţia oamenilor între celulele cofrajului glisant, sau între interiorul sau exteriorul
acestora, va fi astfel organizată încât să nu se mişte armăturile pe porţiunile care pătrund în
beton;
7.3. Calitatea lucrărilor executate este condiţionată de montarea conform proiectului a tuturor
elementelor înglobate (izolaţie termică, tâmplărie, rame pentru goluri, tuburi, conducte şi doze
electrice, ştuţuri din ţeavă pentru treceri de conducte, accesorii metalice pentru legătură,
mustăţi de armătură rabătute etc.) şi de menţinerea lor la poziţie în timpul glisării; pentru
aceasta este necesar:
[top]
8.1. Conducerea operaţiilor de pe cofrajul glisant se va face printr-un singur cadru tehnic,
specializat în astfel de lucrări şi împuternicit printr-un ordin scris al conducerii şantierului.
Conducătorul unic al glisării va avea în fiecare schimb de lucru câte un ajutor, specialist în
domeniul lucrărilor respective.
Lucrări pregătitoare
- existenţa pe cofraj a mijloacelor necesare pentru primul ajutor în caz de accident şi pentru
stins incendii;
- existenţa pe şantier sau la staţiile de betoane a unor stocuri suficiente de materiale (ciment,
agregate sortate, oţel beton fasonat, materiale termo-izolatoare etc.) care să asigure
desfăşurarea continuă şi în ritmul prevăzut al glisării şi să fie corelate cu posibilităţile reale de
aprovizionare ale unităţii executante.
Compoziţia betonului
8.3. Compoziţia betonului turnat în cofraje glisante se va stabili pe baza de încercări
preliminare, conform prevederilor din "Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton
armat", indicativ C 140-86, anexa VII.2, ţinând seama în special de:
- destinaţia construcţiei;
- densitatea armăturii;
- modul de compactare.
Dimensiunea maximă a granulelor va fi de cel mult 1/6 din grosimea elementului de beton ce
se glisează şi nu va depăşi 30 mm.
b) Cimenturile folosite trebuie să aiba o curbă a prizei cât mai regulată în timp (progresivitatea
reacţiei de hidratare).
d) Reţeta de beton, stabilită pe bază de încercări prealabile efectuate în condiţii cât mai
aproape de cele reale, trebuie să asigure, pentru betonul rezultat, următoarele:
8.4. Betonul ce se foloseste la construcţiile glisate trebuie să fie preparat în staţii de betoane
bine organizate şi dotate.
8.5. Pentru transportul betonului de la staţia de preparare până la obiect alegerea mijlocului
de transport se face în funcţie de distanţă, calitatea drumului, reţeta de beton etc. astfel încât
pe timpul transportului să nu se modifice calităţile iniţiale ale betonului proaspăt.
8.6. Transportul betonului pe verticală la obiect se poate face cu macaraua, pompa de beton,
şi în cazuri speciale, cu boburi.
8.7. Betonul se va descărca din buncăre, bene, roabe tomberoane sau din furtunul pompei, în
porţii mici şi repartizat direct în cofrajul glisant.
- după fiecare tranşă de beton podina cofrajului va fi bine curăţată şi resturile de beton, care
obligatoriu vor fi îndepărtate de pe cofrajul glisant, fiind cu desăvârşire interzisă introducerea
lor în cofraje;
8.8. Turnarea betonului în cofraje glisante, se va face în straturi orizontale uniforme de 20-25
cm grosime, care se succed în timp la maximum 120 minute.
8.9. Compactarea betonului se va face cu vibratoare, sau cu şipca. Mărimea şi forma acestor
mijloace de compactare se va alege în funcţie de dimensiunea elementului ce se toarnă, de
reţeta de beton şi desimea armăturilor. Lucrătorii folosiţi la compactarea betonului vor fi
instruiţi special înaintea începerii fiecărei glisări.
8.10. În perioada cu temperaturi medii sub +5oC, în afara măsurilor prevăzute în anexa VII.2,
din normativului C 140-86, se vor lua şi următoarele măsuri specifice:
- încălzirea spaţiilor din imediata apropiere a betonului recent decofrat, astfel încât acesta să
se menţină la o temperatură de + 10o-+ 15oC, timp de 2-3 zile de la turnare.
Executantul va putea aplica numai unele din aceste măsuri în cazul când temperatura
exterioară este cuprinsă în intervalul 0oC la 10oC şi este evidentă tendinţa de încălzire.
8.11. Pentru a se împiedica uscarea prematură a betonului realizat în cofraje glisante, mai
ales în perioade călduroase, acesta se va menţine umed prin stropire cu apă timp de 7 zile.
[top]
9.3. Ridicarea cofrajelor va continua cu viteza de 5 cm/h la terminarea sau la oprirea lucrărilor
din motive bine justificate (ger, accidente în tehnologia glisării, schimbarea secţiunii
elementului de beton, opriri tehnologice), pentru a se realiza dezlipirea de beton a panourilor
de cofraj.
- rămânerea căilor de circulaţie libere către punctele de evacuare pentru cazuri de accidente
sau de incendiu.
Pentru urmărirea desfăşurării glisării vor fi prevăzute în jurnalul glisării sarcini pentru fiecare
dintre componenţii echipei de glisare menţionându-se şi periodicitatea observatiilor
respective. Întreg personalul de execuţie va fi instruit pentru a putea aprecia eventualele
abateri de la mersul normal al glisării şi a sesiza cadrelor tehnice ce conduc glisarea, orice
defecţiune constatată.
În mod deosebit va fi observat betonul care iese din cofrajul glisant, pentru a se semnala
imediat defectele de calitate, cum ar fi: segregări, fisuri, crăpături, dislocări, etc.
Lucrările de remediere se vor executa prin lucrători conştiincioşi şi bine pregătiţi, iar
supravegherea prin cadre tehnice competente. Se interzice realizarea unor lucrări de finisaj,
cu scopul de a ascunde defecţiuni neremediate ale betonului.
9.5. După iesirea din cofrajul glisant a betonlui încă proaspăt, se vor executa următoarele
operaţii de pe podinele inferioare:
[top]
10.1. Demontarea cofrajelor glisante, fiind o operaţie dificilă şi periculoasă, care se execută la
înălţime, va fi condusă de un specialist cu experienţă în astfel de lucrări şi se va efectua
numai în timpul zilei.
- pentru evitarea loviturilor din balans, ce pot produce degradări cofrajelor sau betonului,
sarcinile din cârligul macaralei vor fi conduse cu frânghii de ghidaj, iar viteza de coborâre va fi
redusă;
- recuperarea tijelor de susţinere se va face cu mare grijă pentru ca pierderile să fie cât mai
mici.
[top]
11.1. Eficienţa maximă a cofrajelor glisante este asigurată, în special, prin refolosirea de un
număr cât mai mare de ori a elementelor componente.
Gradul maxim de refolosire al fiecărui element ce compune cofrajul glisant este dat de:
- modul cum sunt conservate calităţile iniţiale, printr-o folosire raţională şi întreţinere
corespunzătoare şi continuă, printr-un transport şi o depozitare adecvată;
- numărul de construcţii identice, sau cu foarte mici modificări, ce se asigură prin proiectare;
11.2. Pentru fiecare tip de cofraj glisant, proiectantul va indica elementele componente,
numărul de refolosiri ce trebuie să se realizeze, precum şi modul cum pot fi asigurate
acestea.
a) după fiecare folosire toate elementele se curăţă de resturile de beton şi de alte impurităţi;
[top]
b) Este interzis accesul persoanelor străine, sau neinstruite special, pe cofrajul glisant, sub el
sau în imediata apropiere a acestuia. De asemenea, se interzice circulaţia pe o zona din
exteriorul construcţiei glisate, lată de minimum 1/10 din înălţime, dar nu mai mică de 2,5 m.
Toate accesele spre construcţie pentru persoane vor fi acoperite.
e) Tot personalul ce lucrează sau se află pe cofrajul glisant, sau sub el, va fi verificat din punct
de vedere al capacităţii de a lucra la înălţime şi va purta obligatoriu cască de protecţie.
12.3. La execuţia construcţiilor cu ajutorul cofrajelor glisante se vor respecta toate măsurile
prevăzute pentu astfel de lucrări în norme privind protecţia împotriva incendiilor la proiectarea
şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor, aprobate prin D.C.S 290/16.08.1977.
a) Pe cofrajul glisant vor exista amplasate în locuri vizibile, marcate şi cunoscute de tot
personalul de execuţie:
c) Pe cofrajul glisant fumatul este interzis. Dacă totuşi va fi admis pentru lucrştorii permanenţi
de pe cofraj, se va amenaja un loc dotat corespunzător şi supravegheat.
[top]