Está en la página 1de 7

Actul juridic civil

Definitie. Clasificare.
Actul juridic (aj) reprezinta manifestarea de vointa facuta cu intentia de a proba efecte
juridice.
In functie de numarul vointelor exprimate exista aj unilaterale si bilaterale.
Actul unilateral este o singura manifestare exprimata cu intentia de a constitui, a transmite,
un drept subiectiv civil. Dintre a.j.u.: oferta de a contracta promisiunea publica de recompense,
acceptarea ofertei, etc.
In aceste cazuri, un subiect de drept prin propria sa vointa lanseaza o oferta adresate unei
persoane determinate, publicului larg. Ca regula din momentul lansarii ofertei aceasta devine
obligatori pentru emitent, acesta neputand sa revina asupra ei. In cazul a.j.u. supuse confirmarii
ele devin obligatorii de la momentul confirmarii de catre destinatar a ofertei, aceasta realizandu-
se prin orice modalitate acceptata de catre parti.
Revocarea (renuntarea a.j.uni. se poate realiza fie cu acordul destinatorului fie dupa trecerea
unui interval de timp rezonabil.
A.j.b. (contractual acordul de vointa a doua sau mai multe persoane, cu privire la
constituirea, modificarea, transformarea sau stingerea unui raport juridic civil.
Criterii : mod formare, contracte consensuale, solemne si reale. Consensuale sunt cele care
se incheie prin simplu acord de vointa, acesta fiind necesar ( obligatoriul si suficient) nu mai este
ceruta o alta formalitate. Marea majoritate a contractelor sunt consensuale.
Contractele solemne sunt cele in cazul carora acordul de vointa, e necesar insa trebuie sa
imbrace o forma solemna ( sa fie exprimat intr-un cadru special, sau in fata unei persoane
imputernicita de stat intr-un anumit sens. A.j. privind bunuri immobile, incheierea casatoriei sunt
acte solemne.
Contractele reale, in cazul carora acordul de vointra trebuie sa fie amanat de remiterea
materiala a bunului. In aceste cazuri, contractul nu se va incheia, desi partile s-au inteles decat
dupa ce bunul e transmis celeilalte parti. Contractul de imprumut, de depozit, transport.
Scopul urmarit la incheierea contractului exista contracte cu titlul oneros si altele cu gratuit.
Contractele cu titlul oneros sunt acelea la incheierea carora partile isi asuma obligatii cu scop de a
dobandi anumite drepturi. Vanzarea- cumpararea, inchiriere. Cele cu titlul gratuit sunt acelea prin
care se poate transmite un drept asupra unui bun al sau fara sa primeasca o contraprestatie in
schimb. Contractul de donatie. In functie de numarul partilor care se obliga , exista contracte
unilaterale si sinalagmatice bilaterale. Contractele ce reprezinta acte de vointa prin care o singura
parte isi asuma obligatii cealalta parte dobandind doar drepturi , donatia, Contracte sinalagmatice
bilaterale, sunt cele prin care ambele parti dobandesc drepturi si obligatii corelative. In functie de
raportul dintre ele, r. principale (care nu depend de alt contract mai important, accesorii a caror
incheiere, existent si incetare, depinde de soarta contrtactului principal. In functie de modul de
executare exista contracte cu: 1. executare imediata (uno ictu) contracte cu: 2. executare
succesiva. 1. Presupun ca obligatiile asumate se vor executa printr-o singura prestatie. In caz de
neexecutare sau executare necorespunzatoare a obligatiei asumate partea indreptatita poate solicita
rezolutiunea contractului. (incetarea acestuia si restituirea prestatiilor efectuate. 2. Sunt cele in
cazul carora executarea obligatiilor se face esalonat in timp. Contractele de funizare de serviciu,
in caz de neexecutare necorespunzatoare, partea prejudiciata, partea prejudiciata poate solicita
rezilierea contractului.
6. Posibilitatea partilor de a cunoaste la momentul incheierii contractului intinderea
obligatiilor asumate, exista contracte comulative, aleatorii. Contracte comutative (partile cunosc
intinderea obligatiilor asumate si existent acestora. Contracte aleatorii, partile nu cunosc cu
exactitate intinderea partilor asumate, (cat le costa) ci doar existenta lor. Contracte de vanzare –
cumparare, asigurare, jocuri noroc. In functie de momentul executarii obligatiilor si al producerii
efectelor , exista contracte intre vii (inter-vivos), pentru cauza de moarte (mortis cauza).
Contractele intervivos sunt cele care se incheie si produc efecte in timpul vietii partilor. Celelalte
se incheie in timpul vietii partilor dar isi produc efecte dupa decesul unuia din ele. Posibilitatea de
negociere exista contracte negociate, de adeziune, obligatorii. Contractele negociate , partile prin
vointa lor si in urma negocierii stabilesc drepturile si obligatiile care le revin. Contractele de
adeziune (partea are doar posibilitatea sa adere, accepte clauze contractuale, stabilite de cealalta
parte, fara a influenta delurarea contractului. Contracte obligatorii ( a caror obligativitate rezulta
din temeiul actului nou motiv care le reglementeaza, partea neavand posibilitatea sa refuze
incheierea contractului fara a fi sanctionata.
PFA

Incheierea contractului.

Conform codului civil incheierea contractului e guvernata de principiul libertatii de vointa


conform careia subiectele de drept sunt libere sa negocieze si clauzele contractului si sa isi asume
obligatii si sa dobandeasca drepturi conform propriului interes.
De asemenea, subiectele de drept sunt libere sa stabileasca forma incheierii contractului (
principiul libertatii formei) in cazul in care legea nu stabileste o forma determinate. Conditiile de
valabilitate sunt acele cerinte impuse de norma juridica privind forma contractului si elementele
care tin de subiecte de drept si de bunul in legatura cu care se incheie contractual. Exista conditii
de fond (capacitatea, consimtamantul, obiectul, cauza) si de forma (speciala, impusa de norma
juridica fie pentru valabilitatea contractului, fie pentru proba acestuia, fie de opozabilitate fata de
terti.
Conditii de fond: 1.Capacitatea de a contracta. Conform codului civil pot incheia acte
juridice orice subiecte de drept, persoane fizice si/sau juridice daca nu sunt incapabile, sau daca
nu le-a fost interzisa prin lege aceasta posibilitate.
Pot incheia acte juridice persoane fizice avand capacitatea de exercitiu se dobandeste la
majorat sau anticipat la 16 ani prin casatorie sau in urma acordarii de catre instant de tutela.
Minorii (14-18 ani) au capacitatea de exercitiu restransa putand incheia acte juridice de
conservare si adminisrtrare, precum si acte de dispozitie curente care se executa in momentul
incheierii si cu o valoare scazuta.
Minorul de 15 ani poate incheia contract de munca sau privind indeletnicirile sale artistice
culturale sau sportive, cu acordul parintilor sau reprezentantului legal.
Minorii pana la 14 ani si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot incheia
contracte valoroase, ci numai operatiuni curente.
Persoana juridica poate incheia toate acele acte juridice civile
Prin reprezentantii sai cu exceptia celor rezervate exclusiv perrsoanelor fizice. Capacitatea de
folosinta a persoanei juridice si cea de exercitiu se dobandesc concomitant de la momentul
inregistrarii sau actului de autorizare daca au fost stabiliti reprezentantii lor. In caz contrar
capacitatea de exercitiu se va dobandi de la momentul desemnarii organelor de conducere.
Persoanele juridice cu scop nepatrimonial vor putea incheia prin reprezentanti toate actele juridice
necesare realizarii obiectului de activitate sau al scopului propus.
1.Nerespectarea conditiilor privind capacitatea de a controla va atrage anularea contractului
chiar daca nu s-a facut dovada vreunui prejudiciu.
2.Consimtamantul .Reprezinta acceptul subiectului de drept pentru incheierea contractului
respectiv. Pentru a fi valabil exprimat consimtamantul trebuie: - sa provina de la o persoana cu
descernamant ( o persoana care are reprezentarea actiunilor sale si a consecintelor actiunilor sale)
sa fie exteriorizat, sa fie exprimat clar astfel incat sa fie perceput corect de cealalta parte) – sa fie
exprimat cu intentia de a produce efecte juridice ( sa nu fie dat in joaca, gluma).Sa nu fie afectat
de vicii de consimtamant.
Viciile de consimtamant sunt acele situatii, imprejurari esentiale pentru incheierea
contractului care fie au fost exprimate, fie percepute gresit afectand acordul partii privind
incheierera contractului . In lipsa acestora, partea prejudiciata nu ar fi incheiat contractul.
Sunt vicii de consimtamant eroarea, dolul (viclenia), violenta si leziunea. Eroarea :reprezinta
falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui contract. Pentru a construi viciul de consimtamant
eroarea trebuie sa fie esentiala , determinata pentru incheierea actului juridic.
Falsa reprezentare a realitatii poate viza: natura contractului, erori in negotio (partile inteleg
gresit) identitatea celeilalte parti, esentiala pentru incheierea contractului ( error in persona)
exemplu fular), natura prestatiei sau a bunului in legatura cu care se incheie contractul ( Mercedes,
dacia, 1000 euro).
Partea aflata in eroare va putea solicita anularea contractului in termenul general de
prescriptie daca legea nu stabileste un alt termen.
Dolul (viclenia) manoperele dolozive utilizate de o parte (pacaleala) pentru a o determina pe
cealalta sa incheie un contract pe care aceasta nu l-ar fi incheiat daca ar fi cunoscut realitatea.
Diferenta dintre eroare si idol. Se refera la lipsa intentiei de a pacali in cazul erorii. Contractul
afectat de viciul dolului e lovit de nulitatea relativa fiind anulabil.
Violenta reprezinta starea de teama inclusa celeilalte parti fizic sau psihic pentru a o
determina sa incheie un contract pe care altfel nu la-ar fi incheiat. Violenta poate proveni fie la
cealalta parte sau un reprezentant al acesteia fie de la un tert.
Pentru a fi viciu de consimtamant violenta, amenintarea trebuie sa fie injusta ( sa nu fie
intemeiata legal) si sa fie exprimata astfel incat partea afectata de viciu sa fie influentata pentru a
incheia contractul. Aprecierea violentei se face avand in vedere nivelul de pregatire al persoanei,
mediul din care provine,varsta.
Violenta poate fi fizica (constatata fizic prin eliberarea certificatului medico-legal, sau
psihica. Starea de teama indusa persoanei privind producerea unui rau in cazul neincheierii
contractului. Sanctiunea: nulitatea relativa.
Leziunea : disproportia vadita de valoare dintre doua prestatii, determinate pentru incheierea
contractului. Una dintre parti, profitand de starea de nevoie, lipsa de experienta a ceilalte parti o
convinge pe aceasta sa incheie un contract pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Pana la intrarea in vigoare in lou a Codului Civil, leziunea privea doar persoanele minore.
Dupa noul Cod leziunea e considerate viciu de consimtamant si in cazul persoanei majore daca
disproportia de valoare dintre prestatii este mai mare de jumatate. Sanctiunea e anularea
contractului. Nulitatea relativa.
Obiectul: Prestatiile la care se oblige partile contractante (bunul in legatura cu care se incheie
contractual. Pentru a fi indeplinita acesta conditie obiectul trebuie sa fie determinat/ determinabil,
sa fie licit (permis de lege, sa fie posibil, sa existe sau sa poata exista in viitor.
Sanctiunea in cazul nerespectarii , in cazul contractului este nulitatea absoluta, contractul
fiind nul.
Cauza contractului (scopul, sau motivul avut in vedere la incheierea contractului. Pentru a fi
valabila cauza trebuie sa fie licita si morala, si sa fie posibila. Sanctiunea in cazul incalcarii cauzei
contractului este nulitatea absoluta.
Conditia de forma a contractului reprezinta formalitatea impusa de norma juridica pentru
validitatea contractului ( forma autentica a inscrisurilor notariale), pentru proba acestuia (in cazul
nerespectarii contractului va produce efecte juridice, insa nu va putea fi dovedit) sau pentru
opozabilitate fata de terti (contractual exista) si isi produce efecte juridice insa tertii vor fi obligati
sa il respecte doar de la momentul indeplinirii acestei formalitati. Sanctiunea in cazul nerespectarii
conditiei de forma ceruta at…validitate este nulitatea absoluta. In cazul nerespectarii conditiei de
forma ceruta pentru proba contractului sau pentru opozabilitatea sa nu este nulitatea ci lipsa probei
acesteia ori ignorarea sa.
Vicii consimtamant: situatie intamplari care sunt esentiale in incheiere, dar care cel putin una
din parti sau amandoua ori se exprima incorect ori cealalta parte a perceput gresit mesajul. Daca
nu ar fi intimpinat aceste dificultati contractul s-ar fi incheiat fara nicio problema. CV eroare dol.
Eroarea- reprezinta falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui contract . Pentru a fi
considerate eroare trebuie sa fie determinata, esentiala. Poate viza error in negotio (partile se
inteleg gresit) identitatea celeilalte persoane error in personae. Prestatie sau bunurile, in legatura
cu contractul. Partea poate solicita anularea prin termen de prescriptie.
Dol: manopere dolozive.

Formarea contractului.
Realizarea acordului de vointa intre doua sau mai multe parti supus principiului libertatii
contractuate conform careia partile, pot stabili orice clauze cu conditia sa fie premise de norma
juridica. Formarea contractului necesita analizarea urmatoarelor momente si situatii incheierii
contractului intre prezenti, intre absenti, la distanta, prin mijloace electronice, locul incheierii
contractului.
1.Intre prezenti se realizeaza la momentul indeplinirii acordului de vointa atunci cand
manifestarea de vointa a uneia dintre parti se intalneste cu vointa concordanta a partii contractate.
In aceste situatii contractului i se va aplica legea loaului incheierii contractului sau legea convenita
a partii.
2.Incheierea contractului intre absenti ( la distanta) presupune faptul ca partile contractate se
afla in locuri diferite, astfel incat oferta de a contracta necesita un interval de timp pentru a ajunge
la beneficiari, iar acceptarea ofertei de beneficiar necesita timp suplimentar pentru a ajunge la
ofertant. In aceste situatii, contractul se va considera incheiat conform teoriei informatiunii (oferta
partii ajunge la beneficiar, acesta e de acord cu ea) si ii transmite celeilalte parti acceptarea ofertei.
Momentul ajungerii la destinatie a acceptarii ofertei chiar si fara ca partea sa cunoasca acest lucru
constituie incheierea contractului.
3.Incheierea contractului prin mijloace electronice se realizeaza conform teorii acceptiunii (
acceptarea ofertei) transmisa celeilalte parti trebuie sa fie cunoscuta efectiv de catre acesta, pentru
a se considera valabil incheiat acel contract. Daca contractual se incheie la distanta aplicabila va
fi legea locului unde se intalnesc oferta si acceptarea e locul unde se afla beneficiarul ofertei.
Contractele incheiate telefonic sunt incheiate intre prezentii acordului de vointa realizandu-se in
momentul lansarii ofertei si acceptarii ei.
Efectele contractului: drepturile subiective civile si obligatii corelative care iau nastere in
urma realizarii acordului de vointa.
Aceste efecte juridice se produc avand in vedere urmatoarele principii – principiul
obligativitatii, invocabilitatii, relativitatii efectelor juridice.
A.Partile Obligativitatii (pacta sunt servant) un act juridic bilateral incheiat in urma
negocierii partilor va fi obligatoriu pentru acestea precum legea .Partile sun libere sa stabileasca
toate aceste clauze contractuale premise de norma juridica. Dupa incheierea contractului ele devin
obligatorii pentru partile contractante, ele neavand posibilitatea sa … la aceste caluze.
Prin exceptie de la acest principiu, partile vor fi eliberate de obligatie in cazul in care bunul
p..fortuit sau dintr-un caz de forta majora, sau orice alta situatie neimputabila partilor.
B.Principiul irevocabilitatii: un act juridic bilateral valabil incheiat nu va putea fi denuntat in
mod unilateral nu va putea fi revocat decat dupa trecerea unui interval de timp rezonabil.
C.Principiul relativitatii efectelor juridice inseamna ca un contract isi va produce efectele
juridice doar fata de partile contractante nu si fata de alte persoane.
Prin exceptia de la acest principiu, un contract incheiat intre anumite parti determinate isi va
extinde efectele juridie si coruperea altor persoane care nu au participat la incheierea contractului
dar care beneficiaza de efectele acestuia.
Din acest punct de vedere, exista trei categorii de subiect de drept impartite : fizice si juridice,
care au incheiat personal sau prin reprezentanti un contract .Contractul va produce efecte depline
asupra lor. Tertii (cea de-a treia persoana) acele persoane care nu au participat nici direct nici prin
reprezentanti la incheierea contractului si care nu vor beneficia de efectele acestuia. Tertii sunt
straini de contractual incheiat.
Avanzi-cauza (acele persoane care nu participa personal sau prin reprezentant la incheierea
contractului, ale carui efecte se vor produce totusi si asupra lor.
Sunt avanzi cauza: succesorii universali ( cei care dobandesc intregul patrimoniu al uneia
dintre parti, o universitate de bunuri, drepturi si obligatii, precum si succesorii cu titlu universal,
(cei care dobandesc o fractiune din patrimoniu ( o fractiune din universitate). Succesorii cu titlu
particular (cei care dobandesc un bun/… determinate apartinand unuia dintre parti contractante. Ei
dobandesc un bun concret, nu o fractiune din drept.
Creditorii chirografari (acei creditori ai partilor contractante care nu au creanta garantata cu
o garantie reala, gaj sau ipoteca in speta. 3 p. intrebari cu raspuns multiplar.

Nulitatea actului juridic.


Acea sanctiune de drept civil care desfiinteaza cu efect retroactive, efectele juridice ale unui
act juridic civil incheiat cu incalcarea conditiilor legale.
Rolul acestei institutii juridice este:
- Preventive, deoarece partile contractante vor analiza/verifica conditiile cerute de lege
pentru valabilitate.
- Sanctionator, deoarece desfiinteaza un act juridic nelegal incheiat cu titlul de
sanctiune/pedeapsa.
Criterii de clasificare.
I natura interesului protejat de norma juridical, nulitatea e absoluta, relativa.
Nulitatea absoluuta e cea mai grava sanctiune de drept civil avand ca si consecinta desfiintarea
retroactiva a actului juridic incheiat, cu incalcarea dispozitiilor care ocrotesc un interes public
general.
Sunt cauze de nulitate absoluta:
- Un obiect nedeterminat
- Cauza ilicita/imorala, nerespectarea formei autentice atunci cand e ceruta ad. Validitate.
- Nerespectarea formalitatilor de inscriere in cartea funciara a contractelor translative,
constitutive de drepturi reale.
- Nerespectarea interdictiilor, decaderilor, incapacitatilor persoanelor fizice in anumite
cause.
- Nerespectarea formalitatilor de constituire a partilor juridice .
Actul juridic civil lovit de nulitate absoluta este un act nul iar actiunea in justitie e actiunea
in constatarea nulitatii.
Nulitatea realativa sanctioneaza incheierea unui act juridic civil cu incalcarea unui interes
particular al uneia din partile contractante. Interesul protejat nu este general referindu-se la
totalitatea subiectului de drept ,ci e unul individual si particular.
Sunt cauze de nulitate relative:
- Lipsa cauzei actului juridic.
- Incheierea actului juridic de catre o persoana lipsita de discernamant chiar si vremelnic.
- Incheierea actului juridic de o persoana al carei consimtamant e afectat de vicii, (eroare,
dol, violenta lexziune).
- Lipsa capacitatii depline de exercitiu.
Institutia juridica a nulitatii porneste de la premiza unui act juridic care nu e valabil incheiat
deoarece conditiile de validate (de fond, de forma) nu au fost respectate la momontul cand s-
a incheiat actul juridic. Esential pentru incheierea contractului este ca toate conditiile sa fie
indeplinite cumulative, la momentul incheierii contractului.
Acest moment diferentiaza nulitatea ca sanctiune de drept civil de alte institutii juridice
care auu drept consecinta desfiintarea actului juridic (reziliere, rezolutiune, revocare,
caducitate).
II.modalitatea de exprimare exista nulitate expresa- virtuala.
Nulitatea expresa apare cand in mod explicit legiuitorul (partile contractante) precizeaza
doar care e sanctiunea nerespectarii unor conditii legale.
Nulitatea virtuala (tacita) apare cand nici legiuitorul nici partile contractante nu
precizeaza expres sanctiunea, insa aceasta se deduce din interpretarea clauzelor contractuale.
III.intinderea sa nulitatea poate fi totala (atunci cand duce la desfiintarea actului juridic
si a actelor juridice susegvente)-nulitate partial (actul juridic continua sa existe, fiind
desfiintate doar clauzele contractuate lovite de nulitate.
Regimul juridic al nulitatii. Ofera raspunsuri pentru urmatoarele intrebari: cine poate
invoca nulitatea, in ce termen se poate invoca, daca poate fi acoperita prin confirmare.
In cazul nulitatii absolute, aceasta poate sa fie invocate de orice persoana are interes,
inclusive insdtanta de judecata ssau de catre procurori. Partile contractante pot invoca
nulitatera absoluta pe cale de actiune (formuleaza o cerere in instant) sau pe cale de exceptie
( in cursul unui proces/ca o aparare). Judecatorul si procurorul pot invoca din oficiu, nulitatii
absolute ca o consecinta a rolului activ al instantei.
Nulitatea absoluta poate fi invocata oricand de la momentul incheierii actului juridic
fiind inprescriptibila, extintiv. Ca urmare, indiferent de termenele generate, special de
prescriptie, o cauza de nulitate absoluta va putea fi invocata oricand iar admiterea va duce la
desfiintarea actului juridic.
Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare, decat atunci cand norma
juridica prevede acest lucru ( in cazul constituirii unei societati daca actul (contractual) e lovit
de nulitatea absoluta, dar pana la finalizarea procedurii preblema e rezolvata) contractual va
fi valabil si va produce efecte juridice).
Cazul nulitatii absolute, acasta poate fi invocate doar de partea al carei interes a fost
prejudiciat. Instanta de judecata nu poate invoca o cauza de nulitate absoluta, deoarece
interesul incalcat apartine doar uneia din parti. Prin exceptie , nulitatea absoluta poate fi
invocate si de succesori si avanzi-cauza.
Nulitatea absoluta poate fi invocate doar in interiorul termenului de prescriptie pe care
partile il au la dispozitie pentru a identifica si reclama eventualele incalcari ale conditiilor
legale.
Termenul general de prescriptie e doar de trei ani, de la data incetarii actului juridic iar
in conditiile special termenele sunt mai scurte si incep sa curga fie de la momentul descoperiri
cauzei de nuliate, fie de la momentul la care partea a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca
acea cauza de nulitate.
Nulitatea absoluta poate fi acoperita prin confirmare cu conditia ca partile contractante
sa indrepte erorile efectuate.
Efectele nulitatii (nulitatea absoluta, relativa) efectedle actului juridic nelegal incheiat
se vor produce pe viitor (ex-nunc) cat si pentru trecut Ex-tunc). Actul juridic nelegal incheiat
va fi desfiintat (effect retroactive) partile vor fi repuse in situatia anterioara prestatiile
efectuate vor fi restituite (iar actele juridice subsecvente) se vor desfiinta la randul lor.
Cele trei principii care guverneaza efectele nulitatii sunt: principiulretroactivitatii,
restitutia in integarum ( toate prestatiile efectuate de o parte contractanta ii vor fi restituite,
ca regula). Prin exceptia in cazul contractelor cu executare succesiva si in cazul dobanditorului
de buna credinta prestatiile effectuate vor fi pastrate. Principiul desfasurarii actului
subsecvent, daca actul juridic lovit de nulitate a fost desfiintat si toate actele secundare
dependente de actul lovit de nulitate.
Cazurile in care nulitatea nu-si produce consecinte juridice:
- conversia actului juridic (un act lovit de nulitate va produce efectele sub o alta
denumire. Contractul de vanzare-cumparare lovit de nulitate prin conversie va putea deveni
contract de inchiriere valabil:
- validarea contractului (partile recunoscand nerespectarea conditiilor de validitate isi
exprima acordul privind incheierea acestuia cu respectarea conditiilor legale.
- validarea erorii de fapt ( o persoana incheie un act juridic cu altcineva avand in vedere
calitatile presupuse ale acesteia daca se dovedeste ulterior ca aceste conditii nu erau cele
reale,a.g. isi va produce efectele doar fata de aceasta persoana.
- raspunderea civila delictuala.