Coperta 12: detaliu MIRAI CHIUARU Settare*-instalatie ISA R Toren REVISTADE ARTA VIZUALA EDITATA BIMESTRIAL 0 EDITURA DANA ART Echipa redactionala Director Mihai Pascal Redactor-se® Smaranca Bostan Corecturé texce: Georgeta Pascal Concept grafic: Smaranda Bostan Colaboratori: Petru Bejan / Maria Bilagevschi / Vasiian Dobos / Adrian Crismeru Credite fotogratice: www vernisaje.com Opinile exprimate tn articole aparin in exclusivitace aucorilor, ISSN 2393-3188 ‘Adresa: lagi st Prof, Cujba, nr. 17 edituradanaar@gmailcom revista sar@gmailicom www danagallery 10 Copyright © 2016 Toate crepturile asupra acestel edi sunt rezervate edituri(ext / Maria Bilagevschi, critic de arta ‘$tefan Coman prin expozitia Autoporter’, Galeria ,Labirine’ (octombrie 2015), contest reprezentarea sculpturala clasica a autoportetulul Pentru artist, ceea cé defineste individul nu tine atat de mult de structura $a externa, ci de elementele disparate ce dau funcjionalitate intregului Prin lucraile sale, Stefan Coman comuté interesul dinspre ansambluinspre forma extrasa - esenfializata Identitatea artistului Imbraca multiple forme: umbra nor’ siluete ravasite si aduse pe podea, amprenta policelui din care emerge 0 siluet8, un panou negru pe care se deruleaza un timp incremenit, corpul sau tumat in marime natural’, coborat podea, masti ce surprind alterarea gi transmutarea unei stéri oni plsmuiri grafice ce acompaniazé suita intr-un dialog subinjeles. In fapt, Stefan Coman expune cunoasterea sinelui, cunoasterea constructiei sinuoase a identitasil. Artistul nu doar reconsider ce inseamna sa te auto-reprezinti ce obiect de art, ci examineazi limitele figurative gi literal, evocate prin mijloace plastice, ale sinel. captiv in doua gi trei dimensiuni in dipticul ,Autoportret, pozitia capulu ugor aplecat, Inconjurat de o aureola diafana ne transmite ideea unei ascezei interioare, a pendularii intre doua stari, In care doar culoarea releva dualitatea experienselor subiective Alaturi de aceste doua lucrari, artistul expune o parte a instalatiei ,Holding” autoportretul individului surprins tn cugca imaginaté a unui timp personal ce da impresia izolarii voite gi asumate 2 artistului, La fel, dungile grupate §: taiate pe perefi servesc drept o amintire a efemeritasii atat a creatiei cat si a omului, asemanatoare demersului lui Roman Opalka, de a ,arata timpul”, nu de a-l ,spune”, Mastile, in fapt autoportrete ale p2lartistulul Incremenite in piatra, lustreazé disiparea pané la disparisie a identitatii, a eului artistic, un memento asupra tensiunilor. (O expozitie ce se vrea citita in etape, in postaze ale devenirii artistului Stefan Coman, Din orice direcsie o citesti, expozitia se dezvaluie ca un traseu profund personal, in care fiecare ucrare ilustreazé cutarea artistulu pentru pozisionarea sa tnduntrul arte’ pe care 0 creazap24. BLACK SUBDIVISIONS (ext / Maria Bilagevschi, critic de arts Black Subdivisions este ¢ilul sub care 5-a desfésurat expozitia semnata Alexandra si Alexancru Floarea in cadrul Caleriei Grand Hotel Traian" lagi. Ambii artigti depagesc imaginarul conventional prin impunerea unei amprente personale pe fiecare suprafata, fie ca e 0 piesa de design vestimentar, graficé sau picturé Cei dai tiner’ artist, Alexandra Floarea, absolventé a sectiei Picturd din cadrul Universitaii de Arte iegene si Alexandru Floarea, student in anu alIl-iea la sectia Design vestimentar, exploreaz semmnificatia conceptelor de constructie $i deconstructie, asamblaj, ready-made, orin tehnici neconventionale domeniului de exprimare artistica, avand ca punet de plecare structuni ancestrale s forme organice. Alexandra Floarea se distenteaza de canoanele clasice ale picturii de sevalet, reevaluénd nosiunea de compozitie prin procedee ce fin mai degraba de tehnologie. Portretele artistei sunt create prin suprapuneri de straturi de culoare pe elemente transparente, prin tehnica decalcomaniel (tehnica ce dateaza inca din secolul al XV/i-lea), dar pe un suport cat se poate de actual, dispozitive LCD pregatite pentru intervengia cromatics cu mule timp inainte. Luctérile Alexandre Floarea se constituie ca structuri dihotomice. Intr-un prim pian, la nivelul vizibilului, cihotomia rezulta din juxtapunerea pe structura a compozisiei cromatice ce se dezvaluie ca o structura aparent superficiala ce céptugeste derma sistemului de adancime La nivel conceptual, artista manipuleazé prin texturd perceptia vizuala, ins aceasté2 substratul ma este supusa ha7ardului $1 ma finite a {craril nu este rezultacul unei ase, cl a Intuifiel riulul, aga cum $1 lanificari Un alchimist postmodern, Alexandru Floarea expune creafil v stimentare nstalati, inspirat find de textura vulcanice, lignit, cérbune $i c sarginte animaliera, coamne de céprior, carcase de riArcistul construleste treptat prin ardere, topire, alipire a Fetrului sau a Dianil Forme ce amintesc ¢ femeritate. O rochie maiestuoasa ce pare Sa erupt din freamatul lavei vulcanice, in ump, vegh orilor, Nu num eat impr eezé asupra hnica prin care a jesioneaza privitorul, ci si accesoriul principal, integrat in compozitie, amplasat entrul piesei vestimentare, yeasté de cal Aristul nu trateaza craniul c@un memento mari", ci cao wansfig erire a sens: ari printr-un proces d Cori analitice a propriului Aceluiasi proces de ,carbonizar use gi ace jile ce abunda In elemente organic® Din flecare emerge un element osos, coarne de cerb, gheare, aglutinate cu silicon, smoaié sau sare mare, deasupra carora planeaza un ‘orb profetic, Alexandru Fl area este un scenograf subtil; nu planteazé aleatoriu ele ci coordoneaza o mise-en- scéne in care jumina, culoarea, Imbinarea elementelor, migcarea privitorului fn jurul jecran conlucreezé final Oexpozisie Ih care jumatagile se sustin eciproc, Black Subdivisi explorare a unor tehnici $i materiale conventional, 6 explorare a sin ncisivitate eluiin disturbanté a prezentulul