Está en la página 1de 7

Definirea actului administrativ

Ca principală formă de activitate a autorităților administrației


publice, actul administrativ este manifestarea unilaterală de voință a
persoanei juridice de drept public, exercitată în regim de putere
publică, făcută cu scopul de a produce efecte juridice.
Din definiție observăm că există mai multe condiții esențiale pentru
validitatea actului administrativ :
 o manifestare unilaterală de voință;
 persoana juridică de drept public;
 emiterea\adoptarea în regim de putere publică;
 generează efecte juridice.
4. 1 . M a n ife sta re a
G e n e re a z ă u n ilate ra lă d e
e fe cte v o in ță
ju rid ic e

3 . R eg im d e ACTUL
p u te re p u b lic ă ≠ A D M IN I
n eg o c ie re S T R AT I
V

2 . P erso a n a
ju rid ic ă d e d re p t
p u b lic
1.Manifestarea unilaterală de voință
În primul rând, actul administrativ este emis/adoptat cu scopul stabilit
de la bun început de a produce efecte juridice, adică este emis cu
intenția de:

 a constitui/a naște
 a modifica
 a stinge un raport juridic administrativ, adică drepturi și obligații
administrative.

Precizare terminologică:
1) Actul administrativ este EMIS de un organ unipersonal și se
numește DECIZIE.
exemplu: Ordinul este EMIS de prefect.

Dispoziția este EMISĂ de primar.


2) Actul administrativ este ADOPTAT de un organ colegial și se
numește HOTĂRÂRE.
exemplu: Consiliul Local al comunei Sălcuța ADOPTĂ hotărâri.

Consiliul Județean Dolj ADOPTĂ Hotărârea Consiliului


Județean privind câinii comunitari.
Chiar și în cazul în care actul administrativ emană de la un organ
colegial (ex:Consiliul Local, Consiliul Județean, Guvern), acesta își
păstrează caracterul de voință unilaterală pentru că acel organ nu
exprimă voința personală a persoanelor fizice care îl alcătuiesc , ci
exprimă voința persoanei juridice de drept public în slujba căruia este
(Statul, unitățile administrativ teritoriale).
2.Persoana juridică de drept public
Subiectele de drept, adică titularii drepturilor și obligațiilor juridice
sunt:
 persoanele fizice;
 persoanele juridice.
La rândul lor, persoanele juridice se clasifică în:
-persoane juridice de drept privat;
-persoane juridice de drept public.
Emitentul acestui act administrativ este persoana juridică de drept
PUBLIC.
Care sunt persoanele juridice de drept public?
În România nu avem un cod administrativ, de aceea vom identifica
persoanele juridice de drept public din alte acte normative, precum:
 Legea 215/2001, legea Administrației publice locale;
 Codul Civil.
Persoanele juridice de drept public sunt:
-unitățile administrativ teritoriale: comune, orașe, municipii, județe;
-Statul;
-alte autorități ale Administrației Publice care în actul de înființare
are prevăzut în mod expres că dobândește personalitate juridică.
Așadar, titularul actului administrativ este una din persoanele
enumerate mai sus.
Persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile
prin organele sale de conducere și de administrare (vezi art. 209 și art.
212 CC).
Persoana juridică participă la circuitul civil prin actele juridice ale
organelor sale de conducere și de administrare.
ORGAN UNIPERSONAL→ EMIS→DECIZIE

{
HCL
ORGAN COLEGIAL→ADOPTĂ→HOTĂRÂRE HCJ
HG

Actele juridice sunt emise/adoptate de către organele de conducere și


administrare.
exemplu:

PERSOANA JURICĂ ORGANE DE


DE DREPT PUBLIC
CONDUCERE ȘI
ADMINISTRARE
Primar- nu are
personalitate juridică
Comuna
Consiliul local- nu
are personalitate
juridică
Primar- nu are
personalitate juridică
Orașul Consiliul local- nu
are personalitate
juridică
Președinte Consiliu
Județean- nu are
personalitate jurică
Județul Consiliul județean- nu
are personalitate
juridică
Guvern- are
personalitate juridică
Statul
Minister- are
personalitate juridică
3.Regim de putere publică

Înțelegerea regimului de putere publică se face în contextul


comparației dintre regimul juridic de drept privat prin opoziție cu
regimul juridic de drept public/regim de putere publică.
Pentru a înțelege diferența dintre ele vă rog să analizați în mod
comparativ diferența dintre obligația de plată creată/născută din două
acte juridice emise sub două regiuni diferite:
-plata impozitului datorat Statului așa cum rezultă dintr-o hotărâre
de Guvern (act administrativ emis în regim de putere publică);
-plata prețului datorat vânzătorului așa cum rezultă dintr-un contract
de vânzare-cumpărare încheiat prin acordul părților în regim de drept
privat.

Regimul juridic REGIM DE PUTERE DREPT PRIVAT


(DREPT PUBLIC)
Actul juridic Hotărâre de Guvern Contract vânzare-
cumpărare
Cine emite actul? Guvernul=persoană Vânzător+cumpărător
juridică de drept public
Cum este voința? Unilaterală-provine de la Bilaterală-prin acordul
Guvern părților
Cine suportă efectele Cetățenii suportă voința Părțile suportă voința
actului juridic? impusă de Guvern. negociată chiar de ei și
pentru care și-au dat
acordul.
Pentru o mai bună înțelegere a regimului de putere publică, vă rog să
reflectați și la situația în care un criminal in serie trebuie să fie arestat.
Credeți că el o să fie de acord să fie arestat?
Sau exemplul pe care l-am discutat în clasă referitor la cumpărarea
unui teren de către primărie pentru a construi un pasaj sau un spital
orășenesc sau alt obiectiv de importanță strategică pentru comunitatea
locală.
În aceste situații voința nu se mai negociază, ci vorbim de voința
impusă pe care cetățenii trebuie să o suporte fie că le convine sau nu.
Dacă ar fi să concluzionăm foarte succint, diferența dintre regimul
juridic de putere publică și de drept privat constă în voința IMPUSĂ
versus voința NEGOCIATĂ.
În ambele situații și în dreptul public, și în dreptul privat, persoanele
care nu își îndeplinesc de bunăvoie obligațiile vor suporta forța de
constrângere a Statului. Altfel spus, există organe specializate care
asigură punerea în executare a obligațiilor, ca de exemplu: Poliția,
forțele de ordine, jandarmii, corpul executorilor fiscali, Uniunea
Națională a Executorilor Judecătorești.
Persoanelor care nu își executa de bunăvoie obligațiile fie că au ca
sursă un act admistrativ sau un act juridic civil li se va aplica
procedura executării silite. În statele democratice cetățenii au la
dispoziție anumite mecanisme și pârghii pentru a influența și limita
voința impusă abuziv, în timp ce în regimurile dictatoriale influența
cetățenilor este foarte redusă sau nu există.

4. Generează efecte juridice


Naște/creează, modifică sau stinge drepturi și obligații.
O
AA b A
l
i
NF g D
UA a
A
ț
C i
FE i

A
C
E