FIŞA DISCIPLINEI

1.Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

1.2 Facultatea Jurnalism și Științele Comunicării
1.3 Departamentul de Jurnalism
1.4 Domeniul de studii Științele comunicării
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/Calificarea Jurnalism, Comunicare și relații publice, Publicitate

2.Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Introducere în sistemul mass-media II

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. Raluca Radu
2.3 Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Anamaria Neagu, Lector univ. dr. Camelia Cușnir,
Lector univ. dr. Otilia Găinar, Lector univ. dr. Rodica Șuțu, Lector
univ. dr. Valentina Boureanu
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare examen 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1

săptămână
3.4 Total ore din planul de 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 24
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi ..................................................
3.7 Total ore studiu individual
3.9 Total ore pe semestru 125
3.10 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum -
4.2 de competenţe -

5.Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Retroproiector

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6.Competenţe specifice accumulate

Competenţe profesionale Definirea principalelor concepte specifice domeniului, utilizarea lor şi a
terminologiei de specialitate în situaţii multiple

Explicarea conceptuală a situaţiilor de comunicare şi a problemelor de

specialitate din domeniu

Descrierea tipurilor diferite de audienţă / public implicate în comunicare

Identificarea şi utilizarea principalelor teorii cu privire la segmentarea

publicului ţintă, la dinamica diverselor tipuri de audienţă / public

Identificarea și descrierea mediului comunicațional în care organizațiile

naționale sau locale își globalizează activitatea

Competenţe transversale Conştientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă a

resurselor şi tehnicilor de învăţare, pentru dezvoltarea personală şi
profesională

Conform www.rncis.ro

7.Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei
7.2 Obiectivele specifice
Oferă studenţilor instrumentele conceptuale necesare înţelegerii poziţiei şi
rolului sistemului mass media în lumea modernă.
Cursul Introducere în sistemul mass-media II este o continuarea cursului
Introducere în sistemul mass-media I, din primul semestru al anului I; această
fișă a disciplinei se bazează pe syllabus-ul de referință, elaborat de profesorul
Mihai Coman pentru cursul de an.
Înțelegerea și utilizarea corectă a teoriilor și conceptelor legate de organizarea
sistemului mass-media.

8.Conţinuturi
Textul de referință al acestui curs este "Introducere în sistemul mass-media" (Iaşi, Polirom,
2011, ediția a IV-a) de Mihai Coman – Partea I-a (Sistemul)

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1-2. Dimensiunea economică a sistemului mass media. Tipuri de costuri şi surse Curs magistral, discuții
de finanţare în mass media. Forme de sprijinire economică a instituţiilor de
presă. Trusturi şi reţele. Impactul publicităţii asupra mass-media : piaţa duală a
produselor. Crowdsourcing & crowdfunding. Viralizarea

N. Toussaint-Desmoulins, Dimensiunea economica a mass-media; Gestionarea

mass media, în CJ Bertrand (coord), Introducere in presa scrisa si vorbita, Iași,
Polirom, 2001

Radu, Raluca-Nicoleta, Preoteasa, Manuela, 2012, Economia mass media, Iași,

Polirom, cap. „Concurenţă, concentrare, pluralism” (pp. 87-110).

Robert G. Picard, Media Economics, Sage, 1988, cap. The Roles and Concepts of
the Market; Gouvernment Intervention in the Market.

K.H. Jamieson, K.K. Campbel, The Interplay of Influence, Belmont, Wadsworth

Publ., 1992, cap. News, Advertising Politics and the Media.

Severin, W.J., Tankard, J.W, Perspective asupra teoriilor comunicării, Iași,

Polirom, 2004, cap. Concerne și conglomerate media
3-4. Industriile culturale și comunicarea de masă. Impunerea criteriilor
economice în producția și difuzarea bunurilor simbolice. Civilizația
divertismentului. Logica editorială şi logica fluxului.

B. Miege, Societatea cucerita de comunicare, Polirom, Iași, 2000, cap. Industriile

culturale

Radu, Raluca-Nicoleta, Preoteasa, Manuela, 2012, Economia mass media, Iași,

Polirom, din cap. „Industriile culturale”, (pp. 9 – 51).

P. Flichy, Industries culturelles, in L. Sfez (ed.), Dictionnaire critique de la

communication, Paris, PUF, 1992.

N. Postman, Amusing Ourselves To Death, NY, Penguin Books, 1985, cap. The
Age of Show Business; Now…This.

G. Trembley, La theories des industries culturelles, in Revue "Sciences de la

societe", no.40/1999

Max Horkheimer, The Culture Industry, in Simon During (ed.), The Cultural
Studies Reader, London, Routledge, 1993 (consultativ)

5. Revoluțiile comunicării. In ce condiții și de ce " media este mesajul".

Oralitatea, scrisul și tipografia, radioul și televiziunea ca făuritoare de moduri
specifice de a gândi lumea. Dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă și
nașterea " publicului".

G.Giovanni (ed), De la silex la siliciu, Bucuresti, Ed. Tehnica, cap. Gutenberg -

mirifica invenție; De la porumbelul călător la sistemul de editare.

L. Forsdale, Perspectives on Communication, Addison-Wesley Publ.Comp., 1981,

cap. The Medium is the Message
M.McLuhan, Galaxia Gutenberg, Bucuresti, Ed. Politica, 1975 (consultativ)

6. Noi tehnologii, noi provocări. Telegraful și apariția jurnalismului modern.

Fotografia creează iluzia realului. Radioul scurtcircuitează timpul. Televiziunea și
divertismentul casnic. Sateliții, cablul, internet, "autostrăzile" informației: spre
un nou sat planetar. Ecranul dublu.

Thiery Vedel, Noile tehnologii ale comunicarii, in in CJ Bertrand (coord),

Introducere in presa scrisa si vorbita, Iasi, Polirom, 2001
Fr. Balle, G. Emery, Les nouveaux medias, Paris, PUF, 1984

MW Gamble, TK Gamble, Introducing Mass Communication, NY, McGraw-Hill

Comp., cap. The New Technology

Patrice Flichy, O istorie a comunicarii moderne, Iasi, Polirom, 1998

Zamfir & Vlăsceanu, ed, Dicționar de sociologie, 1998, Difuziune pp. 170-172,
Inovație 296-7, ed. Babel.

D. Crowley, P. Thayer (ed), Communication in History, NY, Longman, 1990, cap.

Electricity Creates the Wired World. (consultativ)

TEST PARȚIAL – întâlnirea 7

8-9. Cele 4 "teorii" despre presă. Modele normative, modele istorice. Diferitele
roluri socio-politice asumate de mass-media. Modelele autoritarist, comunist,
liberal și al serviciului public.

Piere Sorlin, Mass Media, Iași, Institutul European, 2002, cap. Rolurile media
Doris Graber, Putere mediatica si control guvernamental, in Mass media si
democratia (antologie de Doru Pop), Iasi, Polirom, 2001.

WL Rivers, W. Schramm, Responsibility in Mass Communication, NY, Harper &

Row Publ., 1969, cap. Four Concepts of Mass Communication.

Freedom of the Press - Reporters without borders: https://rsf.org/en/ranking

10. Funcțiile mass-media. Funcția de informare : de ce este mass-media un
instrument de supraveghere a lumii in care trăim? Funcția de divertisment: de
ce este mass-media o forma de evaziune ? Funcția de socializare : de ce mass-
media un "ciment" social ? Funcția de interpretare : de ce este mass-media o
"agora" modernă ? Funcția culturalizatoare : de ce este mass-media o instanță
de enculturare ?

CJ Bertrand, Funcțiile mass media, in CJ Bertrand (coord), Introducere in presa

scrisa si vorbita, Iasi, Polirom, 2001

Hiebert, DF Ungurait R., TW Bonn, Mass Media, NY, Longman, 1991, cap. The
Functions of Mass Media

JR Dominick Ipostazele comunicarii in masa. Media in era digitala

2009, comunicare.ro, cap. Efectele sociale ale comunicării de masă.

11. Statutul profesional al jurnaliștilor. De la breasla la profesie. Categorii

profesionale marginalizate de jurnaliști. Ocupații si profesii tangente
jurnalismului. Marketing de conținut. Jurnalismul și relațiile publice bazate pe
date

EE Denis, JC Merrill, Basic Issues in Mass Communication, NY, MacMillan Publ.

Comp., 1984, cap. Journalism as a Profession.

Ch. Leteinturier, Profesiile din domeniul mass media, în CJ Bertrand (coord),

Introducere in presa scrisa si vorbita, Iasi, Polirom, 2001

JM Charon, Cartes de presse, Paris, Ed. Stock, 1993 ( consultativ)

12-13. Starea presei românești. Cauzele, caracteristicile și efectele exploziei

presei post-totalitare. Tendințele majore din presa scrisa, audiovizual, sistemul
legislativ, mediul profesional, învățământul jurnalistic.

Mihai Coman, Mass media in Romania post-comunista, Iași, Polirom, 2003

Peter Gross, Colosul cu picioare de lut, Iași, Polirom, 2000

Digital news report – Romania

(http://www.digitalnewsreport.org/survey/2017/romania-2017/)
14. Evaluarea cursului.

Bibliografie
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Seminar 1 – cursul 1 și 2 Discuții, lucru pe echipe
Seminar 2 - cursul 3 și 4
Seminar 3- cursul 5 și 6
Seminar 4
Seminar 5- cursul 8 și 9
Seminar 6 - cursul 10 și 11
Seminar 7 - cursul 12 și 13
9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

Cursul Introducere în sistemul mass-media este considerat fundamental pentru specializarea Științe ale comunicării, la nivel
național și internațional

10.Evaluare

10.1 Criterii de
Tip activitate 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
evaluare
Înțelegerea și Test parțial și Nota finală este media obținută din: a) nota de la
utilizarea corectă a Examen final verificarea cunoștințelor prin testul intermediar
teoriilor și (parțial) ; b) nota obţinută în examenul scris.
conceptelor de bază
În cazul in care nota obținută la evaluarea activității de
seminar este sub 5 (cinci), nu se admite intrarea in
examenul scris; pentru intrarea în examen (în
sesiunea obișnuită și de restanțe) trebuie îndeplinite
obligațiile de seminar (notă peste 5).
10.4 Curs
Media finală se încheie atunci când studentul a
obținut o notă peste 5 (cinci) la Testul intermediar și la
examenul scris. Restanțele (anul I) se susțin NUMAI
pentru proba nepromovată.

Re-examinarea (în sesiunile de după anul I) se susțin

numai prin examen scris, din toată materia de semestru.

10.5 Activitate de seminar și test

Seminar/laborator
10.6 Standard minim de performanţă
Nota finală urmăreşte să evalueze capacitatea studentului de sintetiza materia, activitatea studentului de asimilare a
materiei pe parcursul semestrului şi gradul de implicare în dezbaterile din seminare.

Frecvenţa minimă la curs și seminar este de 50% din totalul orelor alocate.

Evaluarea activităţii din seminar este un criteriu de selecţie pentru intrarea în examenul scris. Studenţii care nu au
obţinut nota minimă de trecere 5 (cinci) la seminar nu pot participa la examenul scris de evaluare a cunoștințelor de
la finalul cursului.

Orice încercare de fraudă este inacceptabilă și va fi evaluată în condițiile precizare de Regulamentele universitare și de
Carta Universității din București.

Data completării Semnătura titularului disciplinei

15 februarie 2018 R Radu
...................... .........................
Data avizării în catedră Semnătura şefului catedrei

......................... .........................