Dispozitiv de Prindere A Piesei La Prelucrarea Prin Gaurire

Tema de proiectare
Să se proiecteze un dispozitiv special în faza de

documentaţie de execuţie, pentru prinderea piesei din
desenul de mai jos, la prelucrarea prin găurire a
suprafeţelor marcate, în condiţiile în care prelucrarea se
face pe o maşină de găurit tip G25, iar programul anual
de fabricaţie este de 40.000 buc./an.
- scara 2 : 1 -
Material : 18 MC10 -
Denumire : Bucşă
Toleranţe generale: ISO 2768 – mK.
2
E I. Analiza temei de proiectare. Informarea iniţială.
Stabilirea datelor iniţiale
F I.1. Analiza temei de proiectare
Din necesitatea utilizării piesei din desenul anterior, adică

prelucrarea unui semifabricat, s-a ajuns la activitatea de proiectare a
unui dispozitiv special pentru prinderea piesei.
Această piesă trebuie să fie prelucrată prin procedeul de
găurire – burghiere – a suprafeţelor care sunt marcate în desen.
Mai trebuie avut în vedere că piesa trebuie să fie produsă într-
un număr de 50.000 buc/an, producţie care impune alegerea maşinii
unealtă că fiind o maşină de găurit de tipul G25.
3
F I.2. Informarea iniţială
În urma studierii literaturii de specialitate, s-au găsit

următoarele soluţii constructive pentru dispozitive destinate
operaţiilor de găurire, încadrate în tabelul:
Nr. Denumire soluţie Sursa

sol. Nr. fig. Nr. pag. Nr. lucrare
1 Mandrină cu 3 fălci acţionată prin disc - 311 [2]
turnant cu canal în spirală arhimedică
2 Mandrină cu 3 fălci acţionată prin pană - 314 [2]
multiplă, forma B
3 Mandrină cu 3 fălci acţionată prin - 315 [2]
pârghii, forma A
4 Mandrină cu 3 fălci acţionată prin - 316 [2]
pârghii de forma B
5 Mandrină cu 4 fălci acţionată prin disc - 318 [2]
turnant cu canal în spirală arhimedică
6 Mandrine cu came - 321 [2]
Mandrină cu trei fălci acţionată prin - 313 [2]
pană multiplă forma A
7 Mecanism cu pene multiple şi plunjere, 6.25 137 [3]
varianta 2
8 Mecanism cu pene multiple şi plunjere, 6.24 137 [3]
varianta 1
9 Menghine de banc acţionate manual - 288 [2]
10 Menghină obişnuită cu acţionare - 292 [2]
manuală pentru maşini - unelte
11 Menghină cu acţionare hidraulică - 294 [2]
pentru maşini - unelte
12 Platou cu 4 fălci cu prindere pe - 298 [2]
cilindru, forma A
13 Platou cu 4 fălci cu prindere pe - 300 [2]
cilindru, forma B
14 Mandrină cu două fălci acţionate prin - 310 [2]
şurub cu filet stânga - dreapta
4
Scheme ( schiţe, desene),valori Sursa
2 3
Piesa are rol de distanţier
Formă de disc cu o complexitate redusă

Bucşă cu flanşă cu găuri radiale – 2.2.2 [7]
0,15 ÷ 0,21%; Mn 0,9 ÷ 1,28%; Si 0,17 ÷ 0,37 %;Pmax – 0,025< Smax 0,025;Îmbunătăţit8184 - 6818MC10
8184 - 68STAS
F.I.3. Stabilirea datelor iniţiale
5
Clasa de precizie m; Abaterea de la dim. nom : 20 (25) ±0,2 mm, G (0,0) [13]
Rp0,2 = 735N/mm2; Rm = 886 N /mm2 ;A5 = 10%; 260 HB
6
toleranţa pentru bătaia radială : clasa S,toleranţa
0,2mm, pentru înălţimea teşiturilor : 1 ± 0,2mm,
7
tleranţe genrale la poziţia nominală : 0,1 mmtoleranţă pentru concentricitate şi coaxialitate : 0,1 mm ;
Nr. crt. Date (informaţii) iniţiale
0 1
1. Date legate de piesă

1.1 Rolul funcţional în ansamblul din care face parte
1.2 Formă şi complexitate

1.3 Familia piesei
1.4 1.4.5 Proprietăţi fizico – mecanice:1.4.4 Compoziţie chimică:1.4.3 Stare: 1.4.2 STASMateriale 1.4.1 Marcă
8
1.5 1.5.2 Formă şi precizie de formă: Dimensiuni 1.5.1 Coordonatele centrului de masa:
Date (informaţii) iniţiale Scheme ( schiţe, desene),valori Sursa
1 2 3
Date legate de scula

2.1Tip Sculă combinată – Burghiu (Ф20) şi lărgitor (Ф20)
2.2.Notare
2.3 Dimensiuni de gabarit d= 20 mm; L = 25 mm; con Morse 3 575-80STAS
9
2.4 Parametrii geometrici 575-80STAS
Nr. crt.
0
2.
10
2 3
- -
ughiul de înclinare ω = 30 ± 50 unghiul al vârf 1300 ± 30;
[3]Tab.[ 2],Tab.
Rp3
11
T = 22 min [9]
Mandrină pentru strângerea burghiului [2]

- lăţime a dintelui: b = 12,2 ± 0,4 - Φ 20 Lăţimea feţei: f = 1,9 ± 0,2 - Φ 20- Grosimea miezului: m = 3 ± 0,1 – Φ 20
12
d = 18,5±0,15–Φ20- Diametrul spatelui dintelui:
13
Nr. crt. Date (informaţii) iniţiale
0 1
2.5Material
14
2.6Durabilitate
2.7Modalitate de prindere
2 3
1000mm; 300 mm; 390 mm;STAS 249 -49, con 3;175 mm;Φ 25mm;G25; [1]
15
0,08-0,13-0,2- 0,31 mm/rot.56-90-140-225-355-560-900-1400-2040 rot/min;
16
Date (informaţii) iniţiale
1
3.3 Adâncimea maximă : 3.2 Diametru maxim de găurit : 3.1 TipDate legate de maşina – unealtă
17
3.6 Deplasarea verticală a piesei de găurit: 3.5 Distanţa de la axul principal la coloană : 3.4 Conul axului principal :
18
3.10. Masa maşinii - unelte3.9 Avansul axului principal: 3.8 Turaţia axului3.7 înălţimea maximă a piesei de găurit:
19
Nr. crt.
0
20
2 3
± 0,08 mm0 … 200 mm;şubler; STAS

1373 -
73
Chei , menghină
În întreprindere există astfel de instalaţii
t1 = d/2 = 10 mm; i 1 = 1 i2 = 1 Ac 1 = d/2 = 10 mm;
21
[8]
Cg
n = 140 rot/min; v= (Cv Dvz Kvp) / (Tm svz); v = 9,21 m/min; s = (ks Cs D0,6 ) s = 0,2 mm/rot;
22
1
4.1 Tip :Date legate de scule verificatoare
Date legate de accesorii

Date legate de instalaţii de ridicat şi transportat
7.1 Adaos de prelucrare: Date legate de regimul de lucru
23
Date legate de solicitările de prelucrare, măsurare,
control şi asamblare
4.3 Precizie de măsurare : 4.2 Interval de măsurare :
7.6 Turaţie : 7.5 Viteza de avans:7.4 Avans : 7.3 Adaos de aşchiere:7.2 Număr de treceri:
24
8.1 Schema forţelor şi momentelor ce solicită piesa :
Nr. crt.
0
5
6
7.7 Condiţii de răcire – ungere :
25
8
2 3
I = (J/m)0,5 = 72,76 J = 0,5 πρh(154- 104);J = 810,25 G = m g ; G = 0,538*9,81 ; G = 5,28,
Tb = L/V Tb1 = 0,2,38 min; [11]
26
10.2 Volumul anual: 50.000 buc /an;10.1 Volumul total de producţie: 50.000 buc/an; Tema de
proiectare
Întreprinderea este dotată cu tot necesarul şi posibilul de instalaţii , MU şi echipamente

tehnologice.
200 h
P = C1 Dz sy HBn P = 94,8 N; Fc = 0 N Fi = m a Fi1 = 0,68 N; Fi2 = 0,81N;
tdo = 3min;Tpî = 4min Nt = Tpî/n + tb + ta + tdt + ton + tdo ; Nt =

0,44+2,38+(0,63+0,13+0,03+0,12)+2+3 Nt = 8,74 min
27
10.3 Tipul producţiei: serie mică.
N = (M n)/974032 ; N= 0,57 kW; M = C3 Dq sy HBn M = 403 N mm
28
1
8.3 Mărimea forţelor şi a momentelor de inerţie8.2 Mărimea greutăţii piesei:
9.2 Norma de timp pe operaţie: 9.1 Timpul de bază : Date legate de norma de timp
29
Volumul de producţie
Date legate de disponibilităţile întreprinderii
Timpul disponibil pentru proiectarea dispozitivului

Nr. crt.
0
8.5 Puterea necesară 8.4 Mărimea forţelor şi momentelor de prelucrare:
9 9.4 Timpul de deservire şi odihnă:9.3 Timpul de pregătire încheiere:
30
10
11
12
E II. Elaborarea studiului tehnico – economic (ST – E)
Stabilirea soluţiei de ansamblu a dispozitivului
F.II.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare, control sau

asamblare ce va sta la baza proiectării dispozitivului
A.II.1.1. Stabilirea schemelor de prelucrare, control sau

asamblare tehnic posibil
În cele ce urmează se prezintă un tabel care va contura

soluţiile găsite pentru orientarea – poziţionarea piesei – pieselor
în dispozitiv:
necesită trasare -
Dezavantaje
precizie scăzută;
punctare;
-
-
31
Avantaje
- nu necesită - - - -
- gradcap
foarte scăzut de utilizare a puterii maşinii - unelte
multiax; timpi ajutători
timpi de
de bază
orientare
mari;
timpi
- strângere
de trasare
mari;
punctare
precizie
mari;
foarte scăzută;
32
- nu necesită -cap - -
grad foarte scăzut de utilizare a puterii maşinii - unelte
multiax; timpi de bază
timpi
mari;
ajutători de orientare - strângere mari;
Schema de prelucrare tehnic posibilă
crt.Nr.
Denumire Schiţă
Prelucrare succesivă fără

divizare, cu trasare punctare,
a unei piese din acelaşi lot;
- nu necesită, în general dispozitiv
1. piesa este orientată parţial şi
de prindere a piesei.
strânsă folosind masa maşini –
unelte sau elemente şi
dispozitive ale maşini – unelte.
33
Prelucrare succesivă fără
divizare, după şablon, a unei
piese din acelaşi lot; piesa este
orientată parţial şi este strânsă - nu necesită, în general dispozitiv
2. - nu necesită trasare punctare.
piesa este orientată parţial şi de prindere a piesei;
strânsă folosind masa maşini –
unelte sau elemente şi
dispozitive ale maşini – unelte.
Avantaje Dezavantaje
- -
- precizie foarte
- nu necesită
ridicată;
trasare - punctare;
Necesită dispozitiv de prindere a pieselor cu divizare cu două posturi de lucru.
necesită cap – multiax.
34
- - -
- precizie -foarte
necesită
ridicată;
nuNecesită trasare - punctare;
precizie ridicată a suprafeţelor de strângere ale pieselor. necesită cap – multiax.
Strângere neunifor-mă a pieselor;
- grad ridicat de utilizare a puterii maşinii
- timpi
– unelte.
ajutători
- timpi de orientare
bază scăzuţi
– strângere scăzuţi;
35
- grad ridicat de utilizare a puterii maşinii – unelte.
- timpi de bază
- timpi
scăzuţi
ajutători de orientare – strângere scăzuţi;
Dezavantaje crt.Nr.
Denumire Schiţă
Prelucrare simultană –
succesivă cu divizare a două
piese din aceeaşi prindere;
3.
piesele sunt orientate şi
strânse cu un dispozitiv cu
divizare liniară.
-
Necesită dispozitiv de prindere a pieselor cu -
36
-
necesită
compensare a neuniformităţii strângerii, cu cap – multiax.
divizare cu două posturi de lucru.
succesivă a două piese din
4. aceeaşi prindere; piesele sunt
orientate şi strânse cu un
dispozitiv fara divizare .
Avantaje
37
- grad ridicat de utilizare a puterii maşinii – unelte.
- timpi
- timpi
ajutători
de bazăde
scăzuţi
orientare – strângere scăzuţi;
- precizie foarte
- nu necesită
ridicată;
trasare - punctare;
Dezavantaje crt.Nr.
Denumire Schiţă
- succesivă cu divizare a două
- - piese din aceeaşi prindere;
38
Necesită dispozitiv de prindere a pieselor cu 5.
Strângere neunifor-mă a pieselor; necesită cap – multiax. piesele sunt orientate şi
divizare cu două posturi de lucru.
strânse cu un dispozitiv cu
divizare unghiulară.
Avantaje
-
Necesită precizie
ridicată a
39
- timpi
- timpi
ajutători
de bazăde
scăzuţi
orientare – strângere
- precizie
scăzuţi;
- nu necesită
foarte ridicată;
trasare - punctare; - suprafeţelor de
strângere ale
pieselor.
Dezavantaje crt.Nr.
Denumire Schiţă
succesivă cu divizare a mai
- multor piese din aceeaşi - grad ridicat de
40
necesită cap – 6. prindere; piesele sunt utilizare a puterii
multiax. orientate şi strânse cu un maşinii – unelte.
dispozitiv cu divizare
unghiulară.
Avantaje
-
- -
41
– strângere
precizie
scăzuţi;
- nu necesită
foarte ridicată; - punctare;- Necesită dispozitiv de prindere a pieselor cu divizare cu două posturi
ători de orientareNecesită -precizie ridicată a suprafeţelor
trasare de Strângere
strângere neunifor-mă a pieselor;
ale pieselor.
de lucru.
Utilit Schema de prelucrare tehnic posibilă
crt.Nr.
7 Denumire Schita
60
0
40
asamblare
30
60
60
10
Prelucrare succesivă cu
60 divizare a mai multor piese din
aceeaşi prindere; piesele sunt - grad ridicat de utilizare a
42
60 7. - timpi de bază scăzuţi
orientate şi strânse cu un puterii maşinii – unelte.
10 dispozitiv cu divizare
unghiulară.
60
40
50
30
0
A.II.1.2. Alegere schemei optime de prelucrare, control sau

0
570
crt.Nr. Criteriul ăţi (parţiale) pentru SP – TP
1 2 3 4 5 6
1 Precizia suprafeţelor prelucrate 20 20 20 0 60 60
2 Gradul de uniformitate a strângerii pieselor 60 60 60 0 0 50
3 Precizia cerută suprafeţelor de strângere ale pieselor 60 60 60 30 40 10
4 Gradul de utilizare a puterii disponibile a maşinii - unelte 0 0 0 0 30 30
5 Necesitatea trasării punctării 0 60 60 60 60 60

6 Necesitatea capului multiax 60 60 60 60 60 60
7 Necesitatea dispozitivului de prindere a piesei 60 60 60 40 10 0
8 Complexitatea capului multiax 60 60 60 60 60 60
43
9 Gradul de sime trie a capului multiax 60 60 60 60 60 60
10 Complexitatea dispozitivului de prindere a piesei 60 60 60 60 10 10
11 Timpii de trasare - punctare 0 60 60 60 60 60

12 Timpii ajutători de orientare - strângere 0 0 0 10 30 60
13 Timpii de divizare 0 0 0 0 50 50
14 Timpii de bază 0 0 0 0 30 30
15 Posibilitatea amortizării capului în perioada în care se va utiliza 60 50 60 50 0 0
16 amortizaPosibilitatea amortizării dispozitivului în perioada în care se va 60 50 60 60 0 0

560
580
550
560
600
620
UNITĂŢI GLOBALE
F.II.2. Stabilirea tipului de dispozitiv, după gradul de universalitate
Ca urmare a stabilirii unor variante de fixare a piesei în

vederea prelucrării, şi analizând tabelul de forma celui mai sus
conceput, s-a ajuns la concluzia că varianta cea mai bună pentru
acest proiect este varianta cu numărul 2, variantă care este
prezentată mai jos.
Poziţia piesei orizontală

dispozitivuluiSchema optimă de prelucrare ce va sta la baza proiectării
1
Modul de Simultană
prelucrare a
suprafeţelor de
acelaşi tip
Numărul Cu o 1
pieselor sculă
prelucrate
Cu mai -
simultan
multe
scule
Numărul Pe un 1
pieselor rând
prelucrate
din Pe mai -
aceeaşi multe
prindere rânduri
Numărul posturilor 1
de lucru
2 Tipul de dispozitiv, după gradul de Dispozitiv special

universalitate nedemontabil(D.S.N.)
3 Gradul de mecanizare al Semiautomatizat (cu acţionare
dispozitivului mecanizată)
4 Dispozitivul existent sau care poate fi -
achiziţionat în timp util şi poate fi
folosit
44
E.III. Elaborarea schemei de orientare şi proiectarea
elementelor de orientare sau de
orientare - strângere
F.III.1.Elaborarea schemelor de orientare tehnic posibile

(S.O. – T.P.)
A.III.1.1. Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează

dispozitivul
Cg
45
Tipul condiţiei Tole- De unde s-a Baza de cotare Supra-faţa, Dacă este Justificare
(implicită,explici- ranţa la luat toleranţa, (punct centru supra-feţele condiţie
tă) condi- în ce T este dreap-tă) care de-termi-
ţie cuprinsă determină BC nantă sau
nu
Implicită 0,004 T2 supra-fata C C Da Dă poziţia relaţivă a su-prafeţei şi este

influenţată de procesul de O.P.
Implicită 0,02 T20 Axa supra-fetei A A Nu Dă poziţia relaţivă a su-prafeţei şi este

46
implicita 0,1 STAS 2768 Axa supr. A A Da Dă poziţia relaţivă a su-prafeţei şi este
prelucrat, controlat sau asamblat
Implicită 0,1 STAS 2768 Axa supra-fetei A Nu Dă poziţia relaţivă a su-prafeţei şi nu este
A influenţată de procesul de O.P.
explicita 0,05 T2 Supra-faţa C C Da Dă poziţia relaţivă a su-prafeţei şi este

Implicită 0,1 STAS 2768 Axa supr. A A Nu Dă poziţia relaţivă a su-prafeţei şi nu este
A.3.1.2.Evidenţierea condiţiilor de precizie (C) impuse suprafeţelor de
Nota- Suprafaţa Condiţia de preci-
rea con- sau elem. zie
diţiei definitoriu (dimensională, de
poz. re-lativă, de
formă
C1 suprafata F ⊥
C2 Suprafaţa E ⊥
47
C3 Suprafaţa E A
C4 Suprafaţa F A
C5 Suprafaţa D 2
C6 Suprafaţa D A
A.3.1.3.Evidenţierea condiţiilor de precizie determinante (CD)
( CD1 ) suprafaţa E ⊥ +0,02 axa

suprafaţa B
( CD2 ) suprafata E 0,1 suprafata A
( CD3 ) suprafata D 2± 0.01 suprafata C
48
A.3.1.4.Evidenţierea condiţiilor de precizie impuse suprafeţelor de
prelucrat, controlat sau asamblat
CONDIŢII (C) Gradele de libertate

ale piesei
translaţii Rotaţii
tx ty tz rx ry rz
Condiţii de ( CD1 ) suprafata E ⊥ ± 0.02 + + + - + -
suprafata B
precizie
determi-
( CD2 ) suprafataE 0.1 suprafata A - + - + + +
nante
( CD3 ) suprafata D 2±0,01 + - + + + +
suprafaţa C
Condiţii Asigurarea închiderii forţelor de + + + + + +
supli- aşchiere, centrifugale de inerţie şi
mentare de strângere prin elem. de orientare
şi strângere
TOTAL CONDIŢII - - - - + -
Tipul schemei de orientare necesară Orientare incompletă
49
Notarea con- Dacă es-te sau Dacă se alege justificare
form schiţei nu suprafa-ţă sau nu ca
operaţiei sau de determinare suprafaţă de
fazei a bazelor de orientare
cotare
A Da Da Introducere uşoară a piesei pe elemen-tele de orientare
B Asigură
Da o suprafaţă
Da mare de contact
Introducere
piesă –uşoară
elemente
a piesei
de pe elemen-tele de orientare;
orientare
C Da Nu Este suprafaţă de determinare a bazelor de cotare
50
G Nu Nu Are întindere mică
A.3.1.5. Alegerea suprafeţelor de orientare ale piesei
Numărul, tipul,forma, pozi-
ţia elementelor geometri-ce
ale piesei ce ar putea servi
ca suprafeţe de orientare
Suprafaţă cilindrică
exterioară lungă
Suprafaţă inelară plană
Suprafaţă inelară plană
51
Suprafaţă conică exterioară
Reazemele utilizate Bazele de orientare materi- Gradele de libertate Simbolurile bazelor de ori- Numărul de ordi-
pentru ma- alizate de reazeme înlăturate piesei entare şi ale reazemelor ne al simbo-lului
4 5 6 7 8
Prismă îngustă, Un punct conţinut în 2t 2g: [1]

reazeme plane dreaptă det. de intersec-ţia
fixe, reazeme suprafe-ţelor active ale
maşini fără centre reaze-melor
fixe
Bucşă rigidă scurtă Un punct de sime-trie al 2t 2g: [2]

fixă rea-zemului
52
Mecanisme de O dreaptă conţinută în 1r1t2g: [3]
centrare sau planul de sime-trie al
centrare – reazemu-lui
strângere de tip
menghină cu fălci
normale
Mecanisme de Un punct de sime-trie al 2t 2g: [4]

centrare sau rea-zemului
centrare – strânge-
A.3.1.6. Evidenţierea elementelor de orientare sau de orientare –
re de tip menghină
cu prisme înguste
strângere (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru orientarea pe
suprafeţele de orientare alese, precum şi a simbolurilor acestora
Numărul, forma, poziţia şi mări-fazei Nota-rea con-form Bazele de ori-entare deter-minate de su-prafeţele, terializarea bazelor
mea suprafeţe-lor, muchiilor şi schiţei operaţiei sau mu-chiile şi punctele de orientare ale piesei de orientare
1 2 3
Suprafaţă cilindrică A Un punct de simetrie al suprafeţei

exterioară
Un punct de simetrie al suprafeţei
53
O dreaptă conţinută în planul de simetrie al
suprafeţei
Un punct de simetrie al suprafeţei

2 3 4 5 6 7 8
punctelor de ori-
Suprafaţă Planul conţinut în Reazeme plane fixe Planul det. 2r 1t 3g: [5] entare ale piesei
suprafaţa de suprafaţa
plană activeă a
inelară respectivă reazemului
54
1
55
A.3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare tehnic – posibile
(SO – TP)
ordineNumărul de
Gradele de libertate
înlăturate piesei prin
Schema de orientare orientare
tehnic – posibilă translaţii rotaţii
(SO – TP)
tx ty tz rx ry rz
1.
- - - - + -
- - - - + -
- - - - + -
56
4 - - - - + -
57
F.3.2. Stabilirea schemelor de orientare tehnic acceptabile
(SO – TA)
A.3.2.1. Determinarea erorilor de orientare admisibile
Condiţia de precizie determinantă Toleranţa la Relaţia de Eroarea

(C.D.) condiţia calcul a admisibilă
C.D. erorii de
TCD ε oa orientare la
condiţia
CD
⊥ 0,04 ε oa =1/2 TCD 0,02
suprafata E suprafata B
0,1 ε oa =1/2 TCD 0,05

suprafataE  suprafata A
2 0,02 ε oa =1/2 TCD 0,01

suprafata D suprafaţa C
58
Condiţia de precizie deter-minantă Relaţia de [mm]
Valoarea [mm]
Valoarea (da sau nu)SO–TA
SO–TP este Dacă
(CD) calcul a lui ε or lui ε oa
erorii de
orienta-re
reale (ε or)
2 3 4 5 6
suprafata E suprafata B⊥ 0,02
suprafataE suprafata A 0,05

r
suprafata D suprafaţa C 0,01
59
2
suprafata E suprafata B 0,02

⊥

r

A.3.2.1. Determinarea erorilor de orientare reale (caracteristice)
2
(SO – TP) Schema de orientare tehnic – posibilă
Nr. de ordine
0 1
60
2
0
1 2 3 4 5 6
3 suprafata E suprafata B 0,02

⊥

r
4 suprafata E suprafata B 0,02
61
⊥
2
Criteriul
Utilităţi parţiale pentru schema de orientare optimă (SO – O)
Crt.Nr.
uik uik uik
ujk ujk ujk
1 Gradul de standardizare 10 10 20 8 9 17 8 10 18
2 Complexitate constructivă 10 9 19 7 10 17 9 9 18
3 Uşurinţă asamblare 9 10 19 8 9 17 10 10 20
4 Rezistenţă la uzură 7 8 15 7 8 15 8 8 16
5 Uşurinţa evacuării aşchiilor 9 10 19 10 10 20 10 10 20
62
6 Manevrabilitate 8 9 17 7 9 16 10 9 19
7 Gradul de securitate a muncii 10 10 20 10 10 20 10 10 20
8 Uşurinţa exploatării 9 9 18 7 10 17 10 9 19
3.3. Stabilirea soluţiei de orientare optime (SO – O)
9 pieseiTimpii de introducere – scoatere a 10 10 20 8 10 18 8 10 18
UTILITATE GLOBALĂ
167 167 168
F.3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea
schemei optime de orientare
A.3.4.1. Stabilirea soluţiilor de reazeme ce pot fi utilizate
Soluţia optimă de orientare găsită este materializată de un reazem

plan (1) şi un mecanism de centrare strângere tip menghină cu prisme
înguste (2).
Pentru acestea s-au găsit următoarele variante constructive:
1.1 cepuri cu cap cilindric plan (fig.1)
2.1. mandrină autocentrantă (fig2)

2.2. menghină obişnuită cu acţionare manuală pentru maşini unelte(fig.3);
2.3. menghină rotativă şi înclinabilă cu acţionare manuală pentru maşini
unelte (fig.4);
2.4. menghină acţionată hidraulic pentru maşini unelte(fig.5);
2.5. menghină cu acţionare hidraulică şi pneumatică pentru maşini unelte
(fig.6);
2.6. menghină cuc acţionare manuală (fig.7).
63
A.3.4.2. Alegerea soluţiilor optime de rezeme
Alegerea reazemului plan:

Alegerea cepului cu cap cilindric plan 1.1 :
Nr. Criteriul a b c d e f g h i j
crt
.
1 Gradul de normalizare 8 8 10 8 1 1 9 10 10 10
0 0
2 Timpi de proiectare 8 8 9 8 8 8 9 8 7 8
3 Timpi de execuţie 7 8 8 8 8 8 9 8 7 8
4 Gradul de complexitate 7 8 9 8 8 8 8 8 7 8
5 Gradul de securitate a 9 9 9 10 9 9 8 9 10 9
muncii
6 Timpi de scoatere – 10 1 10 10 1 1 10 10 9 10
introducere a piesei 0 0 0
7 Rezistenţa la uzură 10 1 9 9 9 9 9 9 10 9
0
Total 59 6 6 6 6 6 62 62 60 62
1 4 1 2 2
Alegerea mecanismului de centrare strângere tip menghină cu

prisme înguste:
Nr. Criteriul 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6

crt.
1 Gradul de normalizare 10 10 10 10 10 10
2 Timpi de proiectare 10 9 8 8 8 8
3 Timpi de execuţie 10 9 8 7 7 7
4 Gradul de 10 9 7 6 6 6
complexitate
5 Gradul de securitate a 8 9 10 10 10 10
muncii
6 Timpi de scoatere – 8 8 10 10 10 10
introducere a piesei
7 Rezistenţa la uzură 10 9 8 8 8 8
Total 66 63 61 59 59 59
64
A.3.4.3 Dimensionarea reazemelor alese
Dimensionarea reazemului plan:
65
Dimensionarea prismei:
66
A.III.4.4. Alegerea ajustajelor, toleranţelor şi rugozităţilor reazemelor
Pentru cepuri s-au găsit următoarele ajustaje:

• înălţimea capului: h6;
• diametrul cozii: h6, n6, p6;
• diametrul găurii bucşei intermediare pentru asamblarea cepului: H7;
• perpendicularitatea suprafeţelor frontale de asamblare faţă de axa
cozii: 0,01 mm;
• celelalte dimensiuni libere se stabilesc conform STAS 2768 – mK.
Pentru prisme s-au stabilit următoarele ajustaje:

• lăţimea prismei: f7, h8;
• înălţimea prismei: f7, f9, h8, h13;
• diametrul găurii pentru antrenare: H11, H12;
• diametrul găurilor pentru ştifturi de asamblare a prismei cu şurubul de
antrenare: H7;
• diametrul de control al prismei: ± 0,02mm.
67
A.III.3.5. Alegerea materialelor şi tratamentelor reazemelor
Pentru cepuri este recomandat un oţel: OLC 45, care conform STAS
880-88 are proprietăţile:
• Compoziţie chimică: C : 0,52 ÷ 0,6%; Mn : 0,5 ÷ 0,8%; Si : 0,17 ÷ 0,37%;

P : 0,04%; S : 0,04%; Cr : 0,3%; Ni : 0,3% ; Cu :
0,3%; As : 0,05%;
• Caracteristici mecanice: limita de curgere – Rp0,2 = 390N/mm2;
rezistenţa la tracţiune: σr = 730 N/mm2,

alungirea la rupere: δr = 14%;
gâtuirea la rupere: 35%;
rezilienţa KCU 30/2 = 50 N∙m/cm2;
duritate Brinell: 950 N/mm2 ;
• Tratament termic : cementat pe adâncimea de 0,8 … 1,2 μm ;
duritatea după tratamentul termic : 55 … 60 HRC.
Pentru prisme este recomandat materialul OLC 15, care conform

STAS 880-88 are proprietăţile :
• Compoziţie chimică: C : 0,12 ÷ 0,18%; Mn : 0,35 ÷ 0,65%; P : 0,04%; S :

0,045%;
• Caracteristici mecanice: limita de curgere – Rp0,2 = 330N/mm2;
rezistenţa la tracţiune: σr = 740 N/mm2,

alungirea la rupere: δr = 27%;
• Tratament termic : cementat pe adâncimea de 0,8 … 1,2 μm,
călit, revenit 58 … 62 HRC.
68
E IV. Elaborarea schemelor optime de strângere şi proiectarea
elementelor şi mecanismelor de strângere
sau de orientare
F.IV.1.Elaborarea schemelor de strângere tehnic posibile

(S.F. – T.P.)
SF 1 – α = 900; SF 2 – α = 600;
SF 3 – α = 1200;
69
F.IV.2.Elaborarea schemelor de strângere tehnic acceptabile
(S.F. – T.A.)
A.IV.2.1. Determinarea erorilor de strângere admisibile
Condiţia de precizie Toleranţa Relaţia de Eroarea

determinantă la calcul a maximă
C.D. condiţia erorii admisibilă de
C.D. - TCD ε sa strângere la
.condiţia C.D
⊥ 0,04 ε sa = 1/3 TCD 0,013
 0,1 ε sa = 1/3 TCD 0,033
suprafataE suprafata A
2 0,02 ε sa =1/3 TCD 0,0067

70
A.IV.2.2. Determinarea erorilor de strângere reale
Condiţia de precizie Unghiul dintre Relaţia de

determinantă cotă şi forţa de calcul a
C.D. strângere α erorii
ε sr
⊥ 0 ε sr =
λS
⋅ cos( α )
j0
 90 ε sr =
suprafataE suprafata A
λS
⋅ cos( α )
j0
2 90 ε =
sr
λS
⋅ cos( α )
j0
71
de strânge-re
Condiţia determiantă Valoarea erorii de admi-sibilă
Valoarea
εsa erorii Dacă este sau nu schemă
strângere reală εsr de fixare tehnic posibilă
2 3 4 5
⊥ 0,005

admisibile
 0 Da

2 0
72
⊥ 0,016

 0 Nu

2 0
A.IV.2.3. Compararea erorilor de strângere reale cu erorile de strângere
Nr. Schema de strângere tehnic posibilă
crt.
0 1
1
73
2
0 1 2 3 4 5

3 0,004
⊥

0

Da

0
74
F.IV.3. Elaborarea schemei de strângere optimă
(S.F. – T.A.)
Nr. Criteriul SF1 SF3

Crt.
1 Numărul forţelor de strângere 10 9
principale
2 Mărimea forţelor de strângere 8 9
principale
3 Gradul de deformare a piesei sub 8 9
acţiunea forţelor de strângere
4 Presiunea de contact reazeme 9 8
piesă
5 Presiunea de contact elemente de 9 8
strângere – piesă
6 Dacă se verifică sau nu condiţia de 10 9
rezistenţă la strivire a suprafeţelor
de orientare
7 Dacă sunt necesare sau reazeme 10 9
suplimentare
8 Numărul reazemelor suplimentare 10 8
necesare
9 Accesibilitatea la folosirea 10 9
reazemelor suplimentare
10 Complexitatea constructivă a 10 9
reazemelor suplimentare
11 Securitatea muncii 10 10
12 Evacuarea aşchiilor 10 9
13 Complexitatea sistemului de fixare 10 9
14 Posibilitatea apariţiei deformării de 9 8
încovoiere sub acţiunea forţelor de
strângere
15 Posibilitatea de modificare a 10 10
schemei de orientare optimă
TOTAL 143 141
75
SF - O
76
F.IV.4 Proiectarea elementelor şi mecanismelor de strângere sau
de centrare pentru materializarea schemei optime de strângere
(SF – O)
A.IV.4.1. Alegerea variantei optime de construcţie pentru dispozitiv
În cele ce urmează pentru stabilirea variantei optime constructive

de mecanism autocentrant şi de fixare se vor avea în vedere următoarele
aspecte:
- mecanismul trebuie să realizeze autocentrarea şi în acelaşi timp fixarea
piesei;
- mecanismul trebuie să nu aibă un gabarit prea mare pe motiv că astfel ar
exista posibilitatea creşterii erorilor în timpul prelucrării;
- mecanismul trebuie să permită montarea de cepuri sub piesă pentru a
putea permite accesul sculei în zona de prelucrat, pe toată lungimea ei,
- pebtru punerea în mişcarea a componentelor mecanismului se va face uz
de mişcarea de translaţie pentru uşurarea calculelor ulterioarea şi
înlăturarea eventualelor erori;
- mecanismul trebuie să permită legătura cu mecanism de transmitere a
mişcării necesare strângerii – centrării;
- mecanismul trebuie să aibă în structură un reazem de tip prismă.
După analiza variantelor menţionate s-a conceput un mecanism de

centrare- strângere pentru piesa în discuţie de forma mai jos pezentată:
77
A.IV.4.2. Elaborarea schiţei dispozitivului ales
Pentru fixarea piesei s-a ales un mechanism de centrare – fixare

cu prisme acţionate prin pârghii:
78
A.IV.4.3. Dimensionarea mecanismului
Dimensionarea prismelor şi a cepurilor s-a realizat în cadrul

paragrafului A.III.4.3.
Brida are dimensiunile:
Falca are dimensiunile prezentate mai jos:
Placa port – cep este caracterizată de următoarele dimensiuni:
79
Şurubul cu cap cilindric cu locaş hexagonal de fixare al plăcii port
cep are dimensiunile:
80
A.IV.4.4. Alegerea ajustajelor, toleranţelor şi rugozităţilor
Pentru bride, pentru suprafaţa acestora s – a stabilit Ra = 6,3 μm.
Pentru şuruburile de fixare:

- abaterea de la dimensiunea nominală: ±0,8 mm;
- rugozitatea filetului: Ra = 3,2 μm;
- rugozitatea altor cote: Ra = 6,3 μm;
- abaterea limită la filet: ±0,33 mm;
Pentru suprafeţele găurilor de asamblare: Ra = 6,3 μm
A.IV.4.5.Alegerea materialelor şi tratamentelor termice
Pentru prisme se alege materialul OLC 15.

Pentru corpul menghinei, se alege OLC 45.
Pentru role se alege un oţel RUL 1, care, conform STAS 1456/1-
89,
este supus unui tratament termic de îmbunătăţire pentru ai spori duritatea
până la 55 … 60 HRC.
Pentru pana multiplă se alege un oţel pentru scule: OSC 8, care,
conform STAS 1700-90 este îmbunătăţit până la 55 – 58 HRC.
81
A.IV.4.6. Determinarea cursei de strângere
Cursa de strângere a fălcilor care intră în contact cu piesa se

determină cu relaţia:
Cs = Td + jmin;
Jmin – jocul minim care trebuie să asigure introducerea şi scoaterea uşoară a
piesei din dispozitiv;
Cs = 0,02 + 1
Cs = 1,02 mm
A.IV.4.7. Determinarea cursei de acţionare
Cursa de acţionare se determină cu relaţia:

a
Ca = cs b ⋅ tg α ;
Cs – cursa de strângere, cs = 1,02 mm;

a = 73 mm;
b = 61 mm;
α = 300 – unghiul de înclinare a feţelor penei multiple;
Ca = 2,11 mm.
A.IV.4.8. Determinarea forţei de acţionare
Forţa de acţionare necesară antrenării dispozitivului pentru

prinderea piesei se determină cu relaţia:
b tg (α + ϕ1 )
n ⋅ F. ⋅
Q= a 2 ⋅ l1 ;
1 − tg (α + ϕ1 ) tgϕ 2
l
F = forţa de strângere dezvoltată de fiecare prismă F = S, F = 321,455 N;
a = 73 mm;
b = 61 mm;
α = 300 – unghiul de înclinare a feţelor penei multiple;
l = 19 mm;
l1 = 13mm;
φ1= φ2 = 5040` - unghiul de frecare dintre plunjere respective pană;
82
n = 2 – numărul de pârghii;
Q = 427,021N.
83
E V. Elaborarea schemei de acţionare şi proiectarea elementelor
şi mecanismelor componente
F.V.1. Elaborarea schemei de acţionare
A.V.1.1 Alegerea modului de acţionare
Modul de acţionare al dispozitivului ales va fi mecanizată conform

STE – cap. II.2.
A.V.1.2. Alegerea tipului de acţionare mecanizată
Pentru fiecare tip de acţionare se precizează avantajele:

a) acţionarea pneumatică:au gabarit redus, pot fi folosite la acţionarea
dispozitivelor staţionare şi rotitoare, pompele folosite sunt pompe mici, care
oferă o presiune mare, forţa de strângere desfacere este realizată de uleiul
aflat sub presiune care apasă asupra unor pistoane ale motoarelor, permite
creşterea rigidităţii sistemului tehnologic, reduce vibraţiile, transport uşor;
b) acţionarea hidraulică: realizează presuini de lucru foarte ridicate (20 …

100 daN/cm2) şi deci forţe de acţionare mari, motoare uşoare, gabarit
redus, durată de exploatare mare, forţa de acţionare realizată se distribuie
liniştit fărăr vibraţii;
c) acţionarea pneumohidraulică: posibilitatea realizării unor forţe de

acţionare mari;
d) acţionarea mecanohiodraulică: nu necesită reţele de aer comprimat sau

circuite hidraulice speciale, pot dezvolta presiuni mari de lucru deci forţe de
acţionare mari, pot realiza forţe de strângere constante;
e) acţionarea mecanică: simplitate constructivă , costuri mici;
f) acţionarea electromecanică: dezvoltarea unor forţe şi curse mari de

acţionare, economisire de energie;
84
g) acţionarea cu vacuum: posibilitatea prinderii unor semifabricate cu
rigiditate scăzută, şi semifabricate plane;
h) acţionarea magnetică: asigură forţe de acţionare ca la acţionarea

electromagnetică, permite realizarea comodă a unor dispozitive pentru
prinderea semifabricatelor cu alte suprafeţe de prindere decât cele plane,
costul exploatării mic;
i) acţionarea electromagnetică: prinderea şi desprinderea uşoară a

semifabricatelor, permite prinderea pieselor de diferite forme, asigură
repartizarea uniformă a forşei de strângere pe suprafaţa de prindere a
piesei, oferă o bună accesibilitate la suprafeţele de prelucrat,permite
utilizarea integhrală a mesei M-U;
Analizând aceste avantaje ale diferitelor tipuri de acţionări s-a ales

ca fiind optimă acţionarea hidraulică.
85
A.V.1.3. Alegerea variantei de acţionare
Datorită avantajelor pe care le oferă se alege acţionarea

hidraulică:
A.V.1.4.Stabilirea schemei de acţionare
86
A.V.2.2. Alegerea variantelor optime
Se va alege un motor hidraulic cu piston, care se leagă prin intermediul

unui şurub.
Dintre distribuitoare se alege un distribuitor cu sertar cu comandă
manuală varinta cu filet.
Pentru pompe varianta optimă este cea a pompei cu roţi dinţate cu
cuplare cu pană şi debit constant.
Supapa de sens - tip traseu.
Filtrul – tip de aspiraţie.
Conducte – se aleg ţevi din oţel.
87
A.V.2.3.Dimensionarea componentelor
1. Motorul hidraulic.
1 – corp cilindru;
2- piston;
3 – tijă;
4 – capac;
5 – capac;
Q
D = (15…18) ;
Pa
Q = 321,455 N,
Pa – presiunea lichidului, 250N;
D = 20 mm;
d = 10 mm;
D1 = 30 mm; d1 = M8; H = 50 mm; H 1 = 45 mm;
L = 80 mm;
88
Filtru
Deschiderea nominală: D = 10 mm;

f = M14x1,5; s= 25 mm .
89
Supapă de sens unic pentru montaj tip traseu
Pn = 200 daN/cm2;
Dn= 13mm; d = 14mm, E = 31,2 mm; F = M22 x 1,5; L = 76mm; S =
27mm
Conducte: diametrul exterior: 16mm;

Grosimea peretelui: 1.5 mm;
Material OLT 35
90
Bibliografie:
1 S. Crişan, I. Stănescu, Al. Vaida, V. Killmann, I. Băcioiu -
Maşini – unelte, vol II, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1963;
2 Gherghel N. – Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol III,
Proiectarea elementelor de orientare ale dispozitivelor, Instit.
Politeh., Iaşi, 1992;
3 S.V. Roşculeţ, N. Gojineţchi, N. Gherghel, ş. a., - Proiecatarea
dispozitivelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1982;
4 Simionescu Cristian, Simionescu M., Prejban Cornel – Album
de dispozitive de precizie pentru prelucrări mecanice,
Ed.Tehn., Bucureşti, 1992;
5 Druţu Silvia – Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, Instit.
Politeh., Iaşi, 1978;
6 Tache Voicu ş.a. – Construcţia şi exploatarea dispozitivelor,
Ed. Did. şi Ped., Bucureşti , 1982;
7 Remus Olteanu, Valasa Ioan – Atlas de dispozitive de precizie
pentru strunjire, găurire, frezare – Ed. Tehn., Bucureşti, 1992;
8 Gherghel N. – Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol I,
Analiza temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea
datelor iniţiale. Stabilirea soluţiilor de ansamblu ale
dispozitivelor, Instit. Politehn., Iaşi, 1992
9 Institutul român de standardizare – Scule aşchietoare şi
portscule pentru prelucrări metalice, vol I, (Colecţie STAS), Ed.
Tehn.
10 Picoş Constantin ş. a. – Calculul adaosului de prelucrare şi ale
regimurilor de aşchiere, Ed. Tehn., Bucureşti, 1974;
11 Cozmâncă Mircea – Scule aşchietoare- Îndrumar de proiectare,
Institutul Politehnic Iaşi, 1972;
12 Picoş C ş. a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin
aşchiere (2), Ed. Tehn., Bucureşti, 1982;
13 Gherghel N. – Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol II,
Elaborarea schemelor optime de orientare în dispozitive,
Instit. Politeh., Iaşi, 1992.
91

Dispozitiv de Prindere A Piesei La Prelucrarea Prin Gaurire

Cargado por

Información del documento

Título original

Derechos de autor

Formatos disponibles

Compartir este documento

Compartir o incrustar documentos

Opciones para compartir

¿Le pareció útil este documento?

¿Este contenido es inapropiado?

Copyright:

Formatos disponibles

Dispozitiv de Prindere A Piesei La Prelucrarea Prin Gaurire

Cargado por

Copyright:

Formatos disponibles

Tema de proiectare

Să se proiecteze un dispozitiv special în faza de

F I.1. Analiza temei de proiectare

Din necesitatea utilizării piesei din desenul anterior, adică

În urma studierii literaturii de specialitate, s-au găsit

Nr. Denumire soluţie Sursa

Piesa are rol de distanţier

Formă de disc cu o complexitate redusă

1. Date legate de piesă

1.2 Formă şi complexitate

Date legate de scula

2.3 Dimensiuni de gabarit d= 20 mm; L = 25 mm; con Morse 3 575-80STAS

Mandrină pentru strângerea burghiului [2]

± 0,08 mm0 … 200 mm;şubler; STAS

t1 = d/2 = 10 mm; i 1 = 1 i2 = 1 Ac 1 = d/2 = 10 mm;

4.1 Tip :Date legate de scule verificatoare

Date legate de accesorii

7.1 Adaos de prelucrare: Date legate de regimul de lucru

7.7 Condiţii de răcire – ungere :

Tb = L/V Tb1 = 0,2,38 min; [11]

Întreprinderea este dotată cu tot necesarul şi posibilul de instalaţii , MU şi echipamente

tdo = 3min;Tpî = 4min Nt = Tpî/n + tb + ta + tdt + ton + tdo ; Nt =

8.3 Mărimea forţelor şi a momentelor de inerţie8.2 Mărimea greutăţii piesei:

Date legate de disponibilităţile întreprinderii

Timpul disponibil pentru proiectarea dispozitivului

8.5 Puterea necesară 8.4 Mărimea forţelor şi momentelor de prelucrare:

9 9.4 Timpul de deservire şi odihnă:9.3 Timpul de pregătire încheiere:

F.II.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare, control sau

A.II.1.1. Stabilirea schemelor de prelucrare, control sau

În cele ce urmează se prezintă un tabel care va contura

Prelucrare succesivă fără

A.II.1.2. Alegere schemei optime de prelucrare, control sau

4 Gradul de utilizare a puterii disponibile a maşinii - unelte 0 0 0 0 30 30

5 Necesitatea trasării punctării 0 60 60 60 60 60

8 Complexitatea capului multiax 60 60 60 60 60 60

11 Timpii de trasare - punctare 0 60 60 60 60 60

16 amortizaPosibilitatea amortizării dispozitivului în perioada în care se va 60 50 60 60 0 0

Ca urmare a stabilirii unor variante de fixare a piesei în

Poziţia piesei orizontală

2 Tipul de dispozitiv, după gradul de Dispozitiv special

F.III.1.Elaborarea schemelor de orientare tehnic posibile

A.III.1.1. Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează

Implicită 0,004 T2 supra-fata C C Da Dă poziţia relaţivă a su-prafeţei şi este

Implicită 0,02 T20 Axa supra-fetei A A Nu Dă poziţia relaţivă a su-prafeţei şi este

influenţată de procesul de O.P.

explicita 0,05 T2 Supra-faţa C C Da Dă poziţia relaţivă a su-prafeţei şi este

( CD1 ) suprafaţa E ⊥ +0,02 axa

( CD2 ) suprafata E 0,1 suprafata A

( CD3 ) suprafata D 2± 0.01 suprafata C

CONDIŢII (C) Gradele de libertate

A Da Da Introducere uşoară a piesei pe elemen-tele de orientare

C Da Nu Este suprafaţă de determinare a bazelor de cotare

Suprafaţă inelară plană

Suprafaţă inelară plană

Prismă îngustă, Un punct conţinut în 2t 2g: [1]

Bucşă rigidă scurtă Un punct de sime-trie al 2t 2g: [2]

Mecanisme de Un punct de sime-trie al 2t 2g: [4]

Suprafaţă cilindrică A Un punct de simetrie al suprafeţei

Un punct de simetrie al suprafeţei

Un punct de simetrie al suprafeţei

A.3.2.1. Determinarea erorilor de orientare admisibile

Condiţia de precizie determinantă Toleranţa la Relaţia de Eroarea

0,1 ε oa =1/2 TCD 0,05