ES rORMATICA, or ing Mircea Eremia | Analiza asistata ENT br. ing, Horia Crise | de calculator eo — tng. Bogdan Ungureanu | a regimurilor eased tng, Constantin Bulac | Sistemelor electroenergetice Metode. Algoritmi. Aplicatii o Miss, wnt, 7 EDITURA TEHNICA ots ebolee Bucuresti — 1288RECHNERGESTUTZTH ANALYSE DER ELEKTROBNERGBTISOHEN SYSTEMBETRIDBE In der Arbeit wird in Teil der hauptelchlichen Berechnungs- und Analyseprobleme, mit denen ‘tie Faciouteindhren Studien uit Projektierengen von elsktrocnergetiseien Sysfemen ‘sul walond des ietricbes derselben ral0sen haben, entwiclel ‘Es warden Bereshaungemethoden naagew'ii. welche aot der Weltebene und aut dem Gebiet der technergestiteion clektoenergesschen Analyse bodingt wurden. ‘Die Abit id in 4 Tellon steakturir® (© Analyse der Normatbstriebo, in welchea die Herochnungemethoden der permanenten petrol, Deru det Awscnsysemne dah Evstanstve Ward REL Dino, ETH) spe fische cod Awsalivaiantenrechaung nd Tecdsiken (Wckenhafte ‘Matrix, geordnete Besit- anges) geschvisben wetdet (© Analyse nichtstationtrer Vorginge, wo die Merechmungsmethoden der | Kuzschlus- steime? ansigae der statischon wud teanseten Stabtae nd etaehlieslich durchErsatanetze ‘atwickele werden, "© Optimierung dee Betsieboweide, in denen die Probleme dor knomischen Vertilong det Wink Sind! tindlestangen im System dargelogt Werden, wabel die mathematischen Program- Imierangimettoden angewandt werden. fe Echtseit State Estimation eines Systems aul Grand der online Meldungen wad Med- wweite fbr Zeige und Kaoten Tim allgessinen Wied Jedes Problem im einzlnen behandelt, wabel Lsungsmethoden, Berechnungstigorythinon (el aueh FlaBdiagramme und Peispile) durch Anwendusgen on car a en rd ot etode de clea A ent pentr calcul cura de sout- Met Antica TH 1) an 1 a aot gente calcula cuentilor deacurteiret etd am elinitare a efctlor curenilor de scrt- L1.s, Tuitizarea calestatoarelor numerice pentru calcul oenfior de Le sepoaiite fn RUS. pet cates) coentor de Stabilitatea tranzitorie pe termen seurt 5.1. tpoteze de calcul ‘i ea: teeters fnvineidenta imagnetica comsderata la node de inl tensiute 1 respecte 3} 1 2 3 4 . = Xan, In practica ealculului regimului permanent de functionare a sistemulai electroenorgetic, nodurile generatoare si consimatoare ni sint reprerentate prin eurenft injectati in noduri~curengit nodali-— ei prin paterie nodale. Paterea nodala a unui nod i (P, + jQ,) reprezint’ suma alegebric’ dintre plea generat, prin convene uate seminal" putea consumata in nod Iwata en semnul, "sau soma algebricd @ paterilor din lature ince dente in nodal * atora de considers oa incident (Wi ete coneetat la aes nod ich in nodal ¢ lack transformatorul ideal 26Folosind relatia dintre curentul, tensivnea si puterea nodal a unui nod, ecuatia de functionare din metoda tensiunilor nodale (1.10) capati. forma! r rexint sistemul de ecuatit nodale, a carui rezolvare, ‘ginind seamna de mirimile impuse gi cele necunoscute prezentate in tabelul I.1-, Gonstituie obiectul metodelor de calcul al regimului permanent al refelelor electrice. ‘Tinind seama de expresia (1.14), puterea aparenti trifazatl injectat’, §n sistem pe la nodul ¢, se exprim’ in inivimi complexe sub forma: U.S vaor (15) Pot iO. Pentru exprimazea curentilor nodali se foloseste relafia (1-14) sub forma: — ~ 1.19 ue 46) ee eat ee ee ae aero ase cue eat ringer etre ist eto de ote {tre faze) ou valor de caren de V5 ori mai mar deit caren pe fara. © particularitate in calculul regimurilor permanente prin metoda ten- siupilornodale 0 constituie tratarea nodurifor de tip generator, ceea ce revine Ja incadrarea in limite a paterii reactive debitate de_generatoare. Asemenea noduri au posibilitatea sisi regleze puterea reactivi in limitele admisibie a Qnu ast Init tensiuna, in od st se mengin Io valareimpust. eu ageasta tensiunea rezultatk in procesuliterativ de ealeul (¥. metoda Seidel Gauss, parag. 1.2) se corecteaz& conform relafiet (ty) si se uilizeara la caleull pateri reactive generate in nod Pack paterea reactive caleulat se incadgeazi in limitele Q™* = Qs, atunci tensiunea noduloi este chiar tensiunea Ua. In caz_contrar, valoarea [uteri reactive generate se fixeazi ln Valoarea Osa Q™" dup cum res- ateictia fost wolattastinga sta dreapta, iar tensunea in nod este tensione U;rezultatd din procesul de cacal. In continuave, nodul se va trata ca un nod Ge'tip P- (consomator) pind cind, in procesal de caeul, puterea reactivd tevine in himitele Q™!* = Q™*, Cireultia putrifortransportate prin laturle nei rele electrce se sta~ tilete pan aparenteroreler le Kicilf condapelufl genta) hi utlianeatie pentru seprezentarcalnilr electrce, eit sa transformatoarlor tg. 19. Jat eka Fig. 16, Coaripatl gene ‘al in pentea xed trough de puter Curentii Zip si Ze avind sensul adoptat in fig. 1.6, se determins in funefie de tensiunile U,, Uy si de elementele cuadripolului conform rélatiilor: La = La — I= (Gi — Th) Ye + Dadra (1.18) Log = (Cu ~ Ti) sar + Case Puterile complexe tranzitate prin laturd, de la nodul é la nodul &, res- peetiv dela nodul Ala nodul i sint = UC: — Ue) You + Derwo)* (19) net Usd] Tinind seama de expresile elementelor cuadripolului in Il, pentra diver sele-tipuri de laturi, circulatia puterilor se determin’ dupa eum urmeaza : @ pentru Liniile electrice aeriene sau in cablu sint valabile selatiile (1-19). Avind in vedere legitura clementelor cuadripolului eu elemen- tele matricei admitantelor nodale ig = Jse = — Yr (Wind elemental ne~ Alagonal in matrices (Yay) expresile puterilortranaitate pe Tne ectice ievin Ba Ulyho + C(O, ~ Ci)" YR (1.20) 1 = Ubi + Ue(C, — Ua)* ES 28Primi termeni din relatiile (1.20) constituie aportul capacitiv al Jiniilor si corespund curentilor Lj $i Jay injectati in nodurile cuadripolului. epentra transformatoarele cu raport real de transformare, finind seama de expresiile (1.3) ale elementelor cuadri- polului side legitura cu elementele matricei admitantelor nodale (¥ie—— Toe Sige —Ya/Neo),relatile (1.19) devin: Sa =UlOs — NeW) Yul* (1.24) Cil(Gy — Caf Nes) Yaa © pentru transformatoarele cu reglaj longo-trans vers al (cu raport complex de transformare), finind seama de expresile (1:4) ale elementelor cuadtipolului si de legitura cu clementele matriceiadmi- tanfelor nodale (sg: ~ Yue $i tw = — Yee, relafiile (1.19) devin: So = T(E, — NeW) Yu* (1.22) Su = TMU, — GX) Yad Determinarea regimurilor permanente de funefionare ale sistemelor clectroenergeice pe bazs modelaiel mntematic presentat se face pe cae jterativg, prin dows categorii de metode numerice’ directe i indirecte Metodele direct sint cole care dau solufile dupa electuarea vnui ‘mumir dleterminat de operatii aritmetice. Aga sint motodele care utilizeazi matricea invorsa factorizata si nefactorizata. Metodele directe utilizeaz’ ecuatile de regim sub forma lineard, deci scrise pentru curenti (Za Ls) — (Oa). Dezavan- tajul, aplicieii acestor metode consti in faptul c& ‘necesitind inversini de ‘atrice, solicit un consum mare de timp si memorie in calculator: din aceste notive.ia sistemele mari ele nu se pot aplica. Metodele indivecte sint cele care dau solutiile dupa efectuarea unui name nedeterminat de operati aritmetice, prin pasi suceesivi care apropie rezultatal dde valoarea final. Asa sint metodele de tip Gauss ~ Seidel, sau metodele de tip Newton — Raphson. Practie toate programele de caleul comerciale pentru calculul regimulai permanent sint bazaite pe una din aceste metode. Ble pre~ Zinta o’serie de avantaje: permit utiizarea ecuafiiler de regim sub forma de puteri, memoria ocupatt tn calculator est® mai mici, fiind proportional eu imensiunile scheme. Metodele indirecte prezinta mele dezaVantaje legate de problema convergenfei si a mumirului de pasi necesari pentru. obtinerea solutic. In continuare se vor prezenta algoritmi pentra calculel tegimolai permanent folosind matricea admitanfelor nodale si respectiv matrices im- pedanjelor nodale, 2914, Metode utilizind matricea admitanfelor nodale 1.4.1. Algoritmul pentru formaren matricei admitanfelor nodale Algoritmo. pentru formarea matrice admitanfelor nodale s= ‘bazea28 pe regalile stabilite in subcap. 1.3 pentru caleulul direct al termenilor diago- nnali si nediagonali si cuprinde urmitorii pagi 1, Initializares cu zero a viitoarei matrice pitrate (Yyq) a admitanfelor 2 Initializarea numarului curent al laturii / = 3B. Citirea datelor referitoare la Iatura 1 (cuadripolal i—2) al re(ele. 4 Calculal elementelor cuadripolului in MI folosind relatiile (1.1) si (12) pentru line elctrce sf relaile (1.3) sau (1.4) pentru ltantle cu. transformatoare 5 Insumarea la termeni diagonali Y,, si Yaz a valorilor admitantelor longitudinale Yq respectiv Y,, 5H transversale Vay espectiv Tro Calculul termenilor nediagonali folosind relatiile Yur = — Ya si You — Yew Incazal refelelor far8 transformatoare cn reglajlongotransversal, ter= meni nediagonali sint egali, ¥ve = Ye 7, Daci nu s-au citit datele referitoare la toate lature se stabileste LeU si se repeti operatiile incepind cu pasul 3. 8, Tipiirea matricei admitantelor nodale (Y.41 Pe baza color prezentate s-a elaborat schema logica din fig. 1.7 pentru formarea matricei admitan{elor nodale a refelelor electrice ce includ si tran- ‘sformatare cu raport de transformare complex, La elaborarea schemei logice s-a considerat ci nodurile i gi # au acceasi u, In canul transformatoarclor tensiume nominali adici Ney = My, Ty ‘eu raportul real, in datele de intrare se va considera a, <0; programul de Clea in fig: 1.8 fost realzat in aceasta ipoter, raportl de transformare find ealelat cu seatia: Ne, Satin YNOD apelin aul program de alba post apa si tn cadrul ator programe pentru formarea matrice!admstanfelor nodale sa nor reel elects ce conn maximum 30 de nodari 3 60 de lata Parameri wiivat ia cadrel programlat de caleul au urmatcorele semnifcai AW este auindrat de nodurt iadependendente at refeet analiza; Tar Nomireldelatarial refe INDTTP(H) — fade ware definegte pel Iegstucis —U pentra lini gi +1 penta transfor tear oN, Nj = matriem adm IHG) lace modu de satrare al conde TS{H] indole ud de dopre st expel 30Re. ‘Cire tet panes Te bit us ‘ie Se ei [bite AP tet 044 —— Mau: Bue | taster sue a) Meee Ler 1.7, Sehema logicd pentru formarea matrice admitantelor nodale a retcletor elestic 32PACS TINCT TANTO Hage SURG Roscoconssteces,Bg. 18, Prot de alent YNOD pete frtsea mmc’ aditanftor node eo sen ei sl eco, wap rena de sate 4 x0 (cienpeinioe ati seis, 190, rexpctiy pede de ptere (8) influ transfor iA Q} vou — Mcp agate dal IP) sine etre, eget tenia inSsolt TA)a nsfrmatart i C) vost = seine hi ete 8, ee em APLICATIA 1. Formaren matrcel admitanfslor nodale penira refeaum sistemulut vind in vedere aplicatitle oltericar, 0 va calc matrien admitantelor nodate pent refraua sistem TEST Lattin carol retell fark tronsformatoare, et Su coal considertit {ansfornmtenclor blo (legate 1 Pe baza color prezenatein ubcap. 2 3 precum gia datelor de fetes din. dex 1 se Intocmescchomele echimalente (ig. 19 48 19) 9 se calulears parametth.cosdripaon. ig. 19, Schoma clectieécchivalentéasstemulai TEST Liacluzind si translormatoarse boc 33Atte: = pent linile electsice =(0,003196—j 0019272) s 1 Sa HOS 2B 3 TMT (0.004994 j 0.030112) § 1 Ie = TET wT “iON j 0.02109) 8 nj aj 00001733 tan pees 25 00mm 5 j,Pantstrnsormatcrce oc se slelaed mai nth permet aseiora rapertat 4a teaultnea nomimli'a nodunlor 4 cspeci Fa ape parame seas APons the gg _ 280-105-108 yn Me ys Lstoos-10 a = wa5F 220.10 80-2 Iam PPR a 75025-109 Se ao Maer Ue 11-10,5* coe ee 0-8 wa 2a = VR Rh = 48491071. 10-9 Xa = Veh Bh = 75,746745 10° t to agg a (0,589704-5 20,0085) Ss 28 RaNe ” THOT | ReamTaTT ~ OPTA-5 20.0645) t 10 ae ee rerias — 0479781 — 138445 Has aes ~ OT I s w a0, y= 183 0047 pao 0In oonfoemitate eu reapile (1.3), paramatei cundsipalilor 1—4 46 3 an valocile wine du ~Nage = (002719 — j 0.983480) § Jw Nal Sa (0.025892 + j0.936540) 5 Yav=(O—Nai = (052513 — j 19622043) § Shs = Neate = (0022897 0.620257) $ 0,02 904} 0.309224) § Yow NelNer— 0 Yor=(1— Ne) gr-=(OA56853— j12,599173) § Matron sdmitantelor sodalo pentru ceo doo scheme echivalente din fig. 13 si LD 20 ‘bine flosind reguite de scriece directa a termenilr. ‘= Tn neu ree fara transformatoare Terme dager Y= YP Guat Ja) Your Set dirt Fo 0.00819 j 0.049098) 8 You Seterh Yaw Fe~(0.007191-j 0043040). § Yon = Sot Yaw You =(008989—j 0.093952) 8 ‘ormenihnedingonal Ya Yyere¥a=(-0003196.45 0019272) s Y¥q—¥n (00019044) 9020112) s You=You{--0,003005-4) 0.02400) S evultd matvicea admitanfolor nodule a refelel sistemas TEST te |_0:008 19} 0.048090 | 0,005 186 40,010272 |, 004004 40,030 112, 2 |-0,000106-+4 0.019272] 0,007191-j0.043049 |-0, 003005 +50,02409 3 [£o,004994 50030112 |-0,00505; 62409 | o,on8089—, 039952 ~ Pentru seeone ev transormatoare ble calle so elactocaz fa. me smi c mates sdmitantslor nate find date tn fig. 18 (calculate ajetooal subrationt YNOD}, 1.4.2, Metoda Seidel-Gauss Utilizarea metodei iterative Seidel—Gauss in rezolvarea sistemului de ecua{ii nodale (1.14) ocup un loc important in calculul regimului permanent al sistemelor electroenergetice. acest sens se expliciteazsi, din relatile (1.14) tensiunea nodulut 7, sub forma? Pi _ & aS Labs) i40 (123) care constituie relatia de baz din metoda iterativa. Gauss.Avind in vedere cit in nodul de echilibru ¢, tensiunea este impust ca modul si argument, calculul iterativ al tensiunilor cu relatia (1.23) se efectueazi humai pentru n—1 neduri, pornind de la un set de valori inifiale pentru ‘tensiuni Pentru un pas carecare (p-+1) ce urmeaza pasului p in cadrul procesului iteratiy, relafia (1.23) capitl forma pe Bw ( ensiQa ue Mu ( up -% xavy); ige (1.24) he In cadrol variantei Seiiel—Gauss, se gribeste obinerea solute’, utilizin~ use in cadrul pasului p-+I valorile tuturor tensiunilor nodale Uy cu # <é, calculate deja in cadral acestui pas iterativ, conform relatiei: Beet = 7 ( ~ Fx yy, Up) ide (1.25) Pentru reducerea timpului de calcul se folosesc relat de accelerare a procesulul de convergentéy de forma Uy! = Uy + wpa — OP), ite (1.26) Observai. Postma sgltres inoduluhai Uy al tensiuni ynoé nod consumator i 0, waleare smpuat Df? 39 penten reglarea clreslalel de patere activa Pla ovaleare impust PAP? prin ‘modificaresraportali real de transformare Nay, respectir a agumentalsi ay el raportal ate Slormatorass afl pe lgitra hi, dupa fecare pas Meraiy se mecificd valorbe a1 6 341 ‘waind real sent ssiuir— ve) (126) PM a re PEEP PED Valorie cofisientilor positivity sat determinate empiic, cunoscot sind fptul ck fo valoare pr sich alo inetinete Convergent, iar 0 valoare mare a acestora poate produce ncn process iterate, ‘Modiiarea rapeastel smatsicel aduitanflor no {e transformae mplic8 modsticarca dpa eave pas Keatiy a eal Algoritamul metedei Seidel-Gauss utilizind matricea admitanfelor nodale [Yu cuprinde urmitoarele etape de calcul 4. Citirea datelor nodale si de rejea. 2. Formarea matricei admitantelor nodale {¥,_] conform algoritnmului prezentat la § 14.1 3. Inifializarea procesului iterativ 3.1, stabilirea indicelui curent al iteratiei p = 0. 3.2. stabilirea valorilor inifiale ale tensiunilor nodale Ue G12, im ise)i 36