Motul de ada. ptr Lingiale LIMBA ROMANA Testu 1 Partea I 1. inlocuiti verbul a apuca“ cu verbe potrivite: Mama l-a apucat pe bitiat de mand. Batréna nu a mai apucat sarbatorile de iarnd. Abia am apucat si ménénc inainte de a pleca. Elevul s-a apucat de teme. 2. Ga cinci cuvinte inrudite cu ,om*. Alcituiqi enunquri cu aceste cuvinte. 3B. Analizati partile de vorbire subliniate din propoziti Doi oameni cunoscuti calatoreau odata, vara, pe drum. 4. Scrieti semnele de punctuatie corespunzatoare. Vezi ce bine-i sade lui - zice mam’ mare - cu costumul de marinel Mamito nu gi-am spus cd nu se zice marinel Dacum Marinal... Ei ziceti voi cum stiti eu zic cum am apucat Asa se zicea pe vremea mea céind a iesit intai moda asta la copii - marinel Veai ci sunteti proaste amandoud intrerupe tandrul Goe Nu se zice nici marinal nici marinel Da cum procopsitule intreaba tanti Mita cu un zémbet simpatic Mariner..." (I. L. Caragiale, ,D-1 Goe“) Parten a ll-a Redactati o scrisoare in care s: de vara la bunici, in redactarea scrisorii veti avea in vedere formulele specifice scrisorii si regulile de povestiti unei prietene/unui prieten cum aji petrecut vacanya sctiere corecta. bs= Testu 2 Partea I Scriegi un text de 20-25 de rinduri, dupa urmatorul plan de idei: ~ primele semne ale venir ierniis ~ pregitirile pentru sirbitorile de iarnas ~ jocurile copiilor. Dafi un titlu potrivit compunerii. Partea a Il-a Se da propozitia: »Coata deasdia acoperit muntele." Ceringe: a) Analizati partile de vorbire din propozit b) Alcituiti trei propozitii in care substantivul ,munte* sa raspunda, pe rind, la urmitoarele intrebiri: a cui? cine? de unde?. ©) Formulagi trei propozigii in care verbul ,a acoperit* si aibi alt ingeles decit cel pe care il are {in propozitia dati. d) Gisigi doui adjective inrudite cu substantivul ,ceaga* si alcdtuigi enunguri cu acestea. ©) Realizagi un dialog de 8-10 replici intre muntele inalt si norul singuratic, Testun 3 Parrea I Se da textul: wIn gradini, in camp, pe dealuri, prin poiene gi prin vii, Ard movili buruienoase, scotand fumuri cenusii.” Ceringes a) Alcituiti trei propozigii in care cuvantul ,vii* sa aiba ingelesuri diferite. b) Transformati trei substantive din textul dat in adjective. ©) Analizayi pargile de vorbire subliniate. d) inlocuigi cu verbe expresi scoate ochii cuiva; a scoate la ivealé e) Despartiti in silabe cuvintele: camp, viile, buruienoase, fumuri. £) Scrieti trei propozigii in care pluralul cuvantului ,cenusiu! in interiorul propozitiei; la sfargitul propozitiei. ao scoate la capatt. sa se afle: la inceputul propoziticis Partea a Ul-a Pornind de la textul dat, alcituigi un text cu titlul ,Primavara in livada* in care si folosigi de- scrierea si dialogul dintre o albina gi florile de cires. Respectati piryile unei compuneri si regulile de scriere corecta.Testu 4 Partea I Citigi cu arengie versurile: Tar rosul mac inchide floarea, »Prin visini vantul in grading Din ochi clipeste-ncet cicoarea Cataind culeus mai bate-abia $i-adoarme apoi $i ea." Din aripi, si curand s-alind, (George Cosbuc, ,Pastel") 1. Transcriei, din text, doud cuvinte care congin grupul de sunete oa“ pronungat in acceasi silaba. ‘. Scrieti cate un cuvant care si aibi acelasi sens pentru verbele: bate, s-alind. 3. Mentionagi doud cuvinte inrudite cu substantivul ,floare* 4. Numiti partile de vorbire subliniate: Jar rogul mac inchide floarea.* S. Rescrieti, din text, un substantiv cu aceeasi forma atat la singular, cat si la plural. ©. Construiti o propozitie in care si existe trei ortograme. 7. Selectati si wanscriegi, din text, o propozitic. 8. Transcrieti, din text, un vers care s4 contina o imagine vizua 9. Mengionayi momentul zilei deseris in fragmentul citat. Partea a Il-a Imaginati-va ca aveti puteri supranaturale gi ingelegeti graiul florilor. Scriesi un text in care si prezentati un dialog intre acestea, la lisarea serii. Gisigi un titlu adecvat. Folosigi in text trei adjective agezate inaintea a trei substantive la genul masculin, un pronume personal de politete la persoana a Il-a gi verbul ,a clipi*. _ 1 Estu. S . Desparyigi in silabe cuvintele urmatoare: copii, copiti, exercitiu, explica, exemplu, pictura, inegal, televiziune, zimbru. 2. Gasiti cuvinte cu sens opus pentru: a véri, silitor, curajos, ambiguu, intotdeauna, ambalat. 3. Alcatuiti enunquri in care fiecare dintre cuvintele ,tanar* si sare“ si fie paryi de vorbire dife- rite. Precizagi care sunt aceste parti de vorbire si analizati-le. 4. Corectati cuvintele scrise gresit in textul de mai jos. Rescrieti textul corect: A-si plimba palmele peste fata ei. ~ Cei? Sari bunica speriata. Se frecé la ochii gi iel crezu ca ia fript fata. | |~ Te usturd obrajti, bunicd? o intreba. ~ Nu md usturd. Mia mirosit a cirese si am sarit din somn. Dar tu de ce razi ~ Pentru ca a-m doud fulgere, zise baiatu si istorisi ce facuse." (Fanus Neagu, in zori, pe plaaie’) 5. Alcituigi un text cu titlul ,Un vis‘. Folosisi in compunere cuvantul ,somn* cu alt ingeles decat cel pe care il are in fragmentul de la punctul 4. Respectagi regulile de ortografie si punctuagie. = Testu G 1. Se da textul: Jar cand surorile se intoarserd de la bal, ea le intreba daca petrecuserd tot atat de bine ca intaia ara $i dacti mai venise acea frumoasi printesd. Ele ti povestird ca venise si ca fusese mai incéintdtoare decét data trecuté, dar ca fugise la miezul noptii, pierzénd unul din cei mai frumosi pantofi ce au fost vétzuti vreodata." Cerinte; a) Precizagi titlul si autorul textului din care face parte fragmentul dat. b) Transformagi vorbirea indirecta in vorbire directa. ©) Precizati ce pargi de vorbire sunt cuvintele: surori, venise, incéntatoare, noptii, intdi, ea. d) Gasigi in text cuvinte cu inteles asemnator pentru urmitoarele cuvinte: candva, chestiond, conduri, se distraserd, anterioard, relatara. ©) Extragesi din text si analizagi un pronume personal, un adjectiv gi un substanti £) Alcatuigi o propozitie in care cuvintul ,frumos" si fie subiect. 2. Scrieti un text de cel pugin 25 de randuri in care sa povestigi cum ati petrecut de ziua voas- tr, Descriegi cadoul care v-a plicut cel mai mult si motivagi de ce. Dayi-i un titlu potrivie! Trstu. 7 Pasrea I Realizati o compunere liberi cu tema: ,Flori pentru mama‘. in cadrul compunerii este necesar s& introduceyi portretul mamei, dar si un scurt dialog. Panerea a ll-a 1. Despirtigi in silabe cuvintele: alee, argintiu, covrig, vasla, dovlecel, alcool. 2. Corectayi, prin rescriere, greselile din textul urmator: Fata ce-a frumoasd nu sa imbracat cu rochia rozd primita in dar de la matusa s- mutato colegii pentru a merge la balul care v-a avea loc peste o saptamand,” . Ea ia impru-. Sctieti trei enunquri cu sensurile diferite ale cuvantului ,,floare“. 4. Completati spasiile punctate cu verbul din parantezi la timpul cerut: Tu El poezia. (a sti— timpul prezent) . poezia. (a sti — timpul viitor) 5. Alcituiti o propozitie in care si folosigi, in ordine, urmatoarele semne de punctuagie: linia de dialog, virgula, semnul exclamarii. 6. Numigi pirjile de vorbire din enungul: jwlnaltul munte este frumos ca un templu." Testu 8 L. Scriegi un text de 15-20 de randuri in care sa prezentagi frumusetile sari noastre. In redacta- rea acestui text folosigi-vi de informatii aflate la orele de geografie si de istorie, Dai un titlu potrivit. 2. a) Sctiegi din memorie prima strofi din Imnul de Stat al Roméniei. b) Precizagi titlul si autorul. ©) Prezentagi, pe scurt, mesajul autorului. B. Precizati patru sensuri ale cuvantului ,corn®. Scrieti, apoi, patru enunguri in care si folosigi formele de plural ale celor patru substantive. 4, Alcatuigi doua propoziti a) si fie pronume personal; b) sa insoyeasca un substantiv, exprimand un numar. 5. Alcatuigi propozigii in care cuvantul ,noui*: 2) si fie adjectiv; b) si fie pronume personal. Testu 9 . Jupénul Corb, pe-o creanga cocotat tinea in clont un bot de cas furat. Ademenita de mirosul casului, cumétra Vulpe-i spuse-aga borfasului:" (La Fontaine, ,Corbul si vulpea")Cering . a) Explicagi scrictea cuvintelor: pe-o, Vulpexi. b) Explicati folosirea ghilimelelor si a semnului ,doua puncte. ¢) Scrieti cuvinte care au ingeles asemanator cu: creanga, spuse, cocofat, clont, bot. d) Transformati cuvintele urmatoare in verbe: cocofat, mirosul, ademenitd. ¢) Alcatuigi propozitii in care substantivele ,Corb* si , Vulpe* sa se scrie cu litere mici. £) Transformati propozitiile din text in propozigii simple. @) Scrieti cinci expresii pornind de la verbul ,a sine*. h) Ordonati in alt mod cuvintele celei de-a doua proporitii din text. ’) Alcatuigi patru enunguri in care cuvintele cas", ,nea, ,las", »nas* si fie scrise cu cratim: 4) Analizati cuvintele subliniate text, Pantea a Il-a Imaginagi-va ci sunteyi personaje intr-un basm sctis de Ion Creanga. Scriefi o compunere in care si povestiti intamplatile prin care ai trecut. Dagi-i un titlu pottivie. Trstu 10 cemnele de punctuafie care lipsesc din textul de mai jos: Ce crezi car fibine sa-i cumpar fratelui meu de ziua lui 0 consulta Sanda pe prietena ei Tai si tuo carte cd-i baiat mare N-are rost Mai are una de acum doi ani si nici pe aceea n-a citit-o . Scrieti ce sunt ca parte de vorbire cuvintele subliniate: s@-i, cé-i, citit-o. 3. Formulagi patru propozitii in care verbul ,a avea si intre in componenta unor expresii 4. Scrieti trei propozii in care cuvantul ,baiat" si rispunda, pe rind, la urmatoarele intrebari: cine? ale cui? cui?. S. Scrieti un proverb inspirat din textul de la exercigiul 1. G. ‘Transformati urmitoarele substantive in adjective: frate, prietend, curiozitate, cenusa, pri- mavara. 7. Selectayi din textul de la exercitiul 1: a) un verb la persoana a Il-a, numérul singular, timpul prezent; ) un cuvant care exprima un numirs©) un pronume personal la persoana a IT-as ) un pronume personal la persoana a III-a, numarul singular, genul masculin. 8. Analizati cuvintele subliniate din propozitia: De ziua lui, Sandu a primit, de la un prieten, un papagal. Partea a Il-a Pornind de la propozitia dati la exercisiul 8, redactagi un text in care si va imaginagi cum ajun- ge papagalul cel mai bun prieten al lui Sandu. Folositi in text descrietea si dialogul. Dagi un tila potrivit textului creat de voi. in ras. Testu 11 Partea I ‘L. Explicati de ce s-au folosit semnele de punctuarie din textul urmator: ~ Bund ziua, fetelor! zise Maria, N-ati vrea sa adundm impreund mere din livada bunicilor? = Ba dal Chiar astiizi am rugat-o pe bunica ta sd ne permita sd ludm céiteva fructe zemoase. 2. Scriegi cuvinte cu sens asemanator, respectiv cu sens opus pentru: adun, zice, permite. 3. Formulati sase propozitii in care cuvantul ,bunica* si rispunda la intrebari diferite. 4. Formulagi enunguri cu fiecare dintre expresiile date: a luat in greutate, s-a luat ziua bund, a luat bataie, a luat-o la sanatoasa, a luat seama, a luat S. Alcatuiti o propozitie dupa schema urmatoare: s+aes+v+ ppp + ppp Nota: ppp = pronume personal de politete ©. Analizagi cuvintele subliniate din textul de la exercigiul 1. Partea a Hl-a Realizagi un text cu titlul ,Hora fructelor* in care si imbinagi descrierea cu povestirea si dialo- gul (20-25 de randuri.). Intamplarea prezentata si aiba loc in anotimpul toamna. aa]Testu 12 Parra 1 Scriegi un text de cel pugin 25 de randuri cu titlul ,Povestea razei de lumina®. in text inseragi un dialog dintre doi copii. Partea a ll-a 1. Gasigi doua cuvinte cu sens opus substantivului lumina“ adaugindu-le adjective potrivite. 2. Scrieti cu ele, inci cuvinte inrudite cu lumina“. 3. Alcatuigi trei propozitii in care substan nul ,lumina* sa aiba sensuri diferite. Precizati-le! 4. Gisiti cate doua cuvinte ,mici* ascunse in urmatoarele cuvinte ,mari*: lumina, intuneric. 5. Pornind de la substantivul ,lumina*, gasisi verbul si respectiv adjectivul corespunzator. ©. Scrieyi o propozitie in care si folositi, in ordinea data, un verb, un adjectiv, un substantiv comun, un substantiv propriu. 7. Analizagi subiectul si predicatul din propozitia de mai jos, Transformati-o in propozitie simpli. An linistea serii se ridicara pe bolta albastra luna $i covorul de stele aurii Testu. 13 Panes I Realizagi un text de 20 de rinduri in care si descriegi anotimpul preferat, motivand de ce anu- me Lagi ales. Panes a 1. Scriei corect cuvintele date: informativa, miramas, povestitio, 2. Precizagi sensurile cuvantului ,diplomat“ din enunturil a) Mama pregateste pentru ziua mea un tort Diplomat. b) in diplomat se giseau actele firmei. ©) Eleste diplomat in relatiile cu vecinii. d) Un diplomat al Ambasadei a suferit un accident.3. Alcituiti cinci propovitii cu formele de plural ale cuvintelor: coala, inghetata, sord, chiuvetd. 4. Analizati cuvintele subliniate din textul: Povestea pe care ne-o spunea bunica despre Ileana Cosfinzeana aduna in juru-i nepotii gdlagiosi. S. Dezvoltagi proporitia ,Primavara va sosi", astfel incit noii propoziii si-i corespunda schema: Statstatvets+ppts. Testur 14 Parrea I 1. Alegeti forma corecta a cuvintelor date si utilizagi-le in propozitii simple: argesean/argesan, bazma/basma, greseald/gresala, asazi/aseazi, al optsprezecelea/al optisprezecelea. 2. Construigi cite o propozigie in care ,cenusiu“ si ,pustiu si insoyeascd substantive la genul feminin, numirul plural si si fie asezate inaintea acestora. B. Identificati analiza corecta a cuvancului subliniat din fiecare propozitie si notagi in casera litera corespunzatoare. a) Satenii hotérard s& ducé lenesul la spainzuriitoare. Jenesul = substantiv comun, numarul singular, genul masculin Tenesul = adjectiv, se acorda in gen si numar cu substantivul pe care il determina _| b) Cucoanei i s-a facut mild de lenesul om. lenesul = substantiv comun, numar singular, gen neutru_| Jeneguil = adjectiv, se acorda in gen si numar cu substantivul pe care il determina _| 4. Completayi propozitiile de mai jos in funcyie de verbul si timpul cerut: EW visnsnennee Uh peisaj de basm. (a crea, prezent) Marius . un cosules din paie. (a crea, viivor) S. Se dau cuvintele: nevoias, sluga, strangi, fascinanté, mahnire, june. siti pentru fiecare dintre cuvintele date cite un cuvant cu sens opus. Partea a Il Redactafi, la alegere, un text cu unul dintre titlurile: »Cénd doi se cearta, al treilea castiga." Paza bund trece primejdia rea."Testu. 15 Citigi cu atengie versurile de mai jos, pentru a rispunde ceringelor formulate: »Mi-a spus o fetita cuminte Cé-si aduce aminte Cum vara vine din copilarie | Sicum Inmiros de lapte, de fan side fum, Aluneca de-aici, Trasd de fluturi, de buburuze si de furnici Inspre huni (Ana Blandiana, ,Cine poate sti?*) Parrea I a) Transcrieti din text: doua substantive, doua verbe, un adjectiv. b) Explicagi folosirea cratimei in grupurile: mi-a, ca-si, de-aici. ©) Construigi doud enunguri in care cuvantul vara“ si réspunda la intrebarile: de care?, ale cui? si apoi scriegi un enuny in care acest cuvant si denumeasci un om lenes. d) Sclectagi din text cuvinte in care se afla litera ,i*. ©) Despartigi in silabe cuvintele: aluneca, fluturi, buburuze £) Scrieyi cinci cuvinte inrudite cu substantivul ,lapte*. g) Formulagi o propozitie in care si folosigi doar patru cuvinte din fragmentul dat mai sus. pirtile principale de propozigie studiate (subiect gi predicat). Subli Pantea a I-a Continuagi proporitiile de mai jos pentru a realiza o compunere cu titlul ,La munte*. »Soarele si-a trimis primele raze calde sa-mi méngaie fata. Deschid ochii si privesc pe fereastré crestele inalte ale Bucegilor. Se aude prelung sunetul talangilor. Este a doua zi de tabard la Busteni....” ue Testu. 16 Citigi cu atengie textul de mai jos: ~Ursii care trdiesc la Polul Nord sunt albi. Cred cd din pricina asta le spunem ursi albi. Printre ursii albi de la poli s-a rétacit intr-o bund zi un urs cafeniu, mare si frumos, care venea tocmai din muntii nostri. ~ Ia te uitdl!... Un urs murdar! strigd o foca si toate surorile ei incepurd sa chicoteasca. Bietul urs tgilud talpasita, mormdind. Pe drum, se intélni cu niste ursi albi. ~ Fragilor! striga bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare ca va vad! = Cine-iurdtul dsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispret un urs alb. 12De ciuda, Martin simi ca-i dau lacrimile. —Dar bine, fratilor, nu vedeti ca sunt un urs ca si voi? ~ Ursii cumsecade sunt albi. Si plecard, legdndndu-si ingamfati blanurile. Martin se aseza pe un sloi si incepu sa planga. Un pinguin se apropie incetisor. ~ De ce plangi, ursule? intreba pinguinul. ~ Cum sé nu plang, pinguinule, daca w La noi in munti toti ursii sunt cafenii.” (adaptare dupa ,,Povestea ursului cafeniu“ de Vladimir Colin) i albi ma dispretuiesc si rad de mine? Eu sunt cafeniu. Partea l (56 de puncte) L. Gasigi in text cuvinte cu inyeles opus pentru cele enumerate mai jos: frumos, apreciere, modesti, se opri, rapid. Gp) 2. Rescrieti enunturile urmatoare, inlocuind expresiile subliniate cu verbe potrivite. (6 p.) Rusinat, ursul si-a luat talpasita din calea focilor. Ce bine-mi pare cid intdlnesc un prieten! Lau dat lacrimile lui Martin de ciuda 5. Formulagi cite un enung in care cuvintele ,noi si ,care" si aibi alte ingelesuri decat cele din text. 6p) . Scrieti ideca principala pentru fragmentul marcat in textul ,Povestea ursului cafeniu“. (8 p.) S. Explicaji folosirea semnelor de punctuatie in enungul urmator: ~ De ce plangi, ursule? intreba pinguinul. (8p) G, Sclectati din text un substantiv insotit de adjectiv, apoi scrie-I, trecindu-l la plural. (8 p.) 7. Transformayi urmatoarele cuvinte in substantive potrivite: ,s-a ratacit“, ,venea“, ,murdar*, valb*. (8p) 8. Transformayi propozitia urmatoare in propozigie simplé si analizagi pargile principale de propozitie: Printre ursii albi de la poli s-a ratacit intr-o bund zi un urs cafeniu, mare si frumos. (7 p.) Parcea a H-a (34 de puncte) Pornind de la textul dat, seri in creagia voastra veti urmari: > prezenta a cel putin dou’ personaje; (4 p.) folosirea naragiunii si a dialogului; (6 p.) > respectarea semnelor ortografice si de punctuatie; (6 p.) % folosirea a cel pusin tei expresii frumoase; (6 p.) %* aspectul scrisului si asezarea corecta in pagina; (4 p.) + originalitatea ideilor. (8 p.) i un text de minimum 15 randuri in care si continuagi intimplarea.Testu. 17 Citigi cu atengi textul de mai jos: levi, profesorul nostru de limba romané a scris pe tabla «Vacanta...», cum se obignuieste la noi in ultima ord de scoala. Dar in loc sa pund semnul exclamarii dupa cuvantul vacanta, a adaugat trei puncte. Acestea ne vorbeau despre o despartire mai lungé: profesorul se pensionase. fn clasd s-a ficut tacere $i toti am incercat un sentiment de tristete, de parere de rau, care nu insemna altceva decat ca Lam iubit mult. Dupé fetele noastre si-a dat seama si profesorul nostru de acest lucru si a incercat printr-un zambet sd ne lumineze inimile, — N-o sd va uitam niciodata, a rostit Camelia, poeta clasei. Profesorul s-a grabit sa ne spund: Nu plec din oras si casa mea vi este cunoscuta... Si usa casei mele n-are lacit. Un ropot de aplauze a adus in clasa buna dispozitie. Camelia I-a rugat pe profesor sd ne treacd pe tofi, asa cum suntem noi, in cartea pe care o scrie. Profesorul a zambit si a vorbit: — Se cuvine sa stam de vorbd in ora aceasta ca la o lectie pe care as vrea sn-o uitati. Si dascalul nostru a inceput sé ne povesteasca din copildria lui: cum nu uita un copac in care se urcase de multe ori, cat de rau i-a parut cind a secat un izvor... Apoi ne-a vorbit despre patrie. ~ Aceia ce nu-gi iubesc casa in care au venit pe lume nu ingeleg niciodata ce este patric Fata fi intinerise ca intr-o poveste. A spus destule cuvinte care parca aveaui 0 putere magica. Ne-azémbit sia dat mana cu fiecare. Ne-am luptat sd ne tinem bine si barbateste la acea insem nata despartire, dar Camelia a izbucnit in plans." (dupa Calin Gruia, ,La despartire’) Pantea I (56 de puncte) ‘L. Precizati despre ce moment din viata dascalului si a elevilor se vorbeste in text. (7p) 2. ‘Transcrieti enungul care exprim’ tristeyea elevilor la despargirea de profesor. (7p) 3B. Despirtigi in silabe cuvintele: exclamérii, puncte, zambit, despartire. (8p) 4. Transcriegi din text trei cuvinte si apoi ,alintati-le* (p.) S. Selectati din text doua verbe aflate la timpuri diferite si analizagi (Bp) ©, Alcatuigi cate o propozigie cu urmatoarele cuvinte: niciodatd/nici o data; decat/de cat; par- ci/par cf. (6p) 7. Comentati propozitia ,Si usa casei mele n-are lacat*. (7p) B. Povestiti in 8-10 randuri textul, respectind ordinea desfiguririi intimplarilor. (7p) Panren a Ha (34de puncte) Pornind de la textul dat, alcatuigi o compunere de cel pugin 15 randuri in care si povestiti o intamplare deosebiti din cei patru ani de scoali.Pentru a obsine punctajul maxim veyi avea in vedere: alegerea unui titlu sugestivs (5 p.) % respectarea relatici dintre titlu si continutul compuneriis (19 p.) % folosirea a cel pusin cinci expresii. (10 p.) Testu 18 Citigi cu atenyie textul dat si rispundeyi corect ceringelor de mai jos: »Frumoasé esti, padurea mea, Cand de subt* frunze moarte ies Cand umbra-i ined raré Inumbra viorele, Si printre crengi adie-abia Jar eu strabat huceagul* des Un vant de primavara. Cugéndurile mele... Cand strdlucesc subt roud grea Cardri de soare pline, Frumoasa esti, padurea mea, Si singuré ca mine...” (George Topirceanu, ,Cantec’) subt = sub; huceag = pddure mica, tandrd si deasa ‘Susectur | (55 de puncte) 1. Numiti doud elemente care descriu anotimpul despre care vorbeste poetul, in textul dat. (6 p.) 2. Explicayi semnificagia versului ,Cind umbra-i ined rara*. (7p) 3. Alcituiti dowd enunguri in care cuvantul ,mine* si aiba alte sensuri diferite de cel din text. Gp) 4. Scrieti patru cuvinte inrudite cu ,padure*. (6p) S. Transcrieti din text doua substantive insotite de adjective. (Bp) 6. Transformati urmitoarele verbe in substantive potrivite: adie, des, strdlucesc. (6p) 7. Analizati partile de vorbire subliniate in text. 8p) 8. Alcituigi trei enunguri in cate substantivul ,padure* si rispunda, pe rind, la intrebarile: cine?, unde?, al cui?. (6p) 9. Explicati folosirea primei ortograme din text. (3p)‘Sustectun at H-tea (35 de puncte) Pornind de la textul dat, scriefi o compunere de 15-20 de randuri in care si relatagi o intam- plare petrecuta in pidure. Respectati paryile compunerii si regulile de ortografie si punctuatie. Testu 19 Citigi cu atengie texcul si rezolvati fiecare ceringi: »E cilatoare! A iegit din musuroi furnica si-a pornit, cum face in fiecare dimineata, a pornit si vaddi lumea... Ea stia cé ochii duc si mintea intoarce; cd, vazand multe, stii destule si ai de unde da si la alfii (...) In dimineata aceasta a luat-o spre rasarit. Incéntata de frumusetea soarelui, care se prevestea prin manunchiurile lui de raze, totusi avu puterea sé se gandeasca, drumeata, ca, privind si minunén- du-se numai, nu cdstiga nimic. De aceea, indata ce dadu, prin miriste, de cizma unui vanator, igi gi puse in gand sa cerceteze, sd cunoasca mai bine faptura omeneascé in apucaturile ei. Indrazneata si destoinicd, se ridica pe calcdiul pe care cateva fire de nisip se prinseserd, apoi, cu iscusintd, o lua incet pe cusdtura carambului, in sus. Calatoarea igi dete toata silinga s@ se urce mai repede pe cizmé, caci vederea ei ti amintea, cu groaza, privelistea pe care cizma unui alt vandtor i-o déduse intr-o zi: trei tovardse din furnicar strivite, dintr-odata, sub talpa grea a omului. «Ciudat, géndi furnica in sine, s-ar zice cd numai pentru ca sé facd rau isi invelesc oamenii pi- cioarele in pielea groasé a incdltamintelor.» Si tot gandind astfel, furnica ajunse la panza imbécsita de praf.a pantalonilor vindtorului. fi sui si pe acestia, in zigzag, si, cand dadu de cel dintai buzunar al surtucului, se opri. Sa se coboare, sii nu se coboare-n el? Din cele ce invafase dintr-atatea cdlatorii, si de la alti, stia ca pe oameni, mai ales, cu _greu ti poti cunoaste pe dinafard. lar in buzunarul unui om, ti povestise o bunicd a ei ca picase odata peste un pumn de oud furate dintr-un furnicar; bunica dadvee de veste numaidecat, intreg neamul furnicesc venise gi, in vreme ce drumetul dormea in iarba, cat ai clipi, carabénira toate oudle, ca pe-o prada de ratzboi. ‘Asa, furnica isi lud inima in dinti si, usoard, se cobort in buzunar. Scotoci incolo $i-ncoace; intr-un colt dadu peste cativa bani de arama. Ii pipdi, ti mirosi ~ intrebuintare nu le putu gasi! «Ce-or fi facand oamenii cu lucruri care, dupa cat se vede, nu le aduc niciun folos?» judecd ea." (Emil Garleanu, ,Caldtoarel...‘) Sunectu I (60 de puncte) 1. Formulagi intrebari pentru urmiatoarele raspunsuri: (6p) é Aiesit din musuroi furnica. é Furnica ajunse la panza imbacsita de praf a pantalonilor vanatorului. duc si mintea intoarce; ca, vazind multe, stii (6p) . Explicati ingelesul enungului Ea stia ci ochi destule si ai de unde da gi la alg 46 |B. Selectagi din text: a) doua cuvinte care arata insusiri ale furnicii; b) doui cuvinte care denumesc elemente ale spatiului pamantesc. Gp) 4. Selectati, apoi scrieyi despartirea corecta in silabe a cuvintelor urmatoare: incdntatd: in-c-nta-ta; i-nca-nta-ta; in-can-ta-ta cailediul: ca-led-iul; cal-ca-iul; cal-cai-ul destoinica: des-toi-ni-cé; des-toi-nicé; de-stoi inca mbul-ui; ca-rém-bu-lui; car-am-bu-lui 6p.) carambului: ca- S. Scrieti cate un cuvant cu sens aseménitor si cate un cuvant cu sens opus pentru: indata, indrazneata, se ridicé. (6p) . inlocuiti expresiile cu cite un cuvant potrivit: isi puse in gand, isi lud inima in dinti, dadu de veste, cat ai clipi. Gp) 7. Alc&tuiti cite un enunr in care cuvantul ,rasarie* si fie verb si apoi substantiv. (6p) 8. Selectagi din text: un verb, numérul plural, persoana a IIJ-a; un pronume personal, persoana a Ill-a, numarul singular, gen feminin si un substantiv comun, numarul singular, genul neuttu. (6 p.) 9. Explicagi folosirea virgulclor in proporitia: ,Ce-or fi ficind oamenii cu lucruri care, dupa cat se vede, nu le aduc niciun folos? judeci ea. (6p) 1O. Alcituiti un enung care si respecte toate ceringele urmatoare: a) si congina o ortograma din textul citit; b) si cuprinda o expresie din text, alciruita dintr-un substantiv insorit de un adjectiv. (6 p.) ‘Supwectur at [ua (30 de puncte) Pornind de la informayiile desprinse din textul citi, redactagi un text, in care si va imaginati o intamplare prin care trece furnica in buzunarul vanatorului. Dagi un titlu potrivit textului si respec- tafi regulile de scriere corecta. Testu 2O Ciriti cu atengie textul si rezolva fiecare cerinya: A sosit vesela prietend a copitlor, a sosit zapada! Deieri a inceput sa cada deasé, in fulgi mari si albi, ca florile de cires. Ce veseli eram dimineata la scoala, cand o vedeam cum se lipea de geamuri si se gramddea pe pervazurile ferestrelor! Chiar profesorul se uita bucuros la ea $i igi freca mdinile. Toti ne inveselim gandindu-ne ce de bulgari o sa facem si cum o sé ne batem cu ei. Ce-o sd ne mai dm pe gheata si ce dulce o sa ni se pard, dupa aceea, caldura de acasdi (...) Ce frumusete! Ce veseli eram la iesirea din scoala!" (Edmondo de Amicis, ,Cea dintai ninsoare") |Sumectur I (60 de puncte) 1. Precizati partea de vorbire pentru fiecare dintre cuvintele subliniate in text, apoi alcatuiti cite un enung cu fiecare dintre ele in care acestea si fie alti parte de vorbire. Precizati noua parte de vorbire in fiecare enung. (14) ‘2. Gisiti cuvantul cu acelagi inteles si cuvantul cu ingeles opus pentru fiecare dintre cuvintele: bucuros, prietend, a striga, a sosi. (12p) 3. Gisiti pentru fiecare expresie data verbul cu care poate fi inlocuita: a da bund ziua, a dao batéllie, a da viata, ada pe gat. (10p.) 4. Selectati din text un substantiv comun, numarul singular, genul masculin; un adjectiv, numirul singular, genul feminin; un pronume personal, persoana a Iil-a, numérul plural, genul masculin. Op) S. Construigi o propozitie, folosind trei cuvinte din textul dat. (>) ©. Scrieti trei enunguri in care si utilizati semnul exclamarii in alte situagii decat cea in care este folosit in text si precizagi care sunt acestea. @p) Sumectun at U-tca (30 de puncte) Pornind de la informagiile desprinse din textul dat la subiectul I, redactayi o compunere, in care si descriei jocurile copiilor in anotimpul iarna. in redactarea compunerii, trebui > si dati un titlu potrivit textului vostru; (3 p.) > si respectati pirtile unei compuneris (2 p,) % si aveti un continut clar, logic; (12 p.) & si folositi expresii frumoase; (5 p.) + si respectati normele de ortografie, de punctuagie i de incadrare in pagi (8p) Testm QL Citigi cu atengie urmatorul text, pentru a putea rispunde ceringelor: »Pe vremea cénd mu eva tiparul, cand nu era hartie mult ca azi, cind nu erau cérti pentru toata lumea, nici scriitorii nu se prea osteneau sé scrie si nu aveau asezare. Bi pribegeau ca si cantecele lor fiird cuiburi, din loc in lo, strabéteau tairile cu scripca subsuoaré si, pretutindeni unde se opreau, isi tanguiau povestirile in téicerea poporului, adunat la desfittare si daruit de Dumnezeu cu minunea sféntului auz.(...) Povestirile spun si infloresc lucruri intémplate si oamenii au fost intotdeauna lacomi sd le cu- noascd si sd invete din cele petrecute cite ceva. Cand povestitorul putea sd le zdruncine sufletul cu povestirea lui, oamenii se bucurau cu mirare si ziceau ca intr-adevar pribeagul cantaret fusese trimis de Cel de Sus." (Tudor Arghezi, ,Cartea cu jucdrii“)(60 de puncte) iedumerire, naratorul, vioard, obo- (12p.) ‘Sumecrun I 1. Identificagi in textul dat cuvinte care au acelasi sens c seau, céldtoreau, jeleau. 2. Scriegicinci cuvinte inrudite (familia de cuvinte), pornind de la cuvantul ,infloresc*. (10p.) din text cuvantul care determina substantivul ,cdntireg* si apoi realizagi analiza B. Transcri cuvantului gisit. (Sp) 4. Precizati ce sunt ca parti de vorbire cuvintele subliniate in text. (8p) sa aiba sensuri diferite de cel pe care il are in Op) S. Scrieti trei enunfuri in care cuvantul ,cirgi textul dat. 6. Explicagi ingelesul enungului urmitor: Povestirile spun gi infloresc lucruri intémplate si oamenii au fost intotdeauna lacomi sé le cu- noasci si sd invete din cele petrecute cate ceva. (16p.) Susectun at Het (30 de puncte) Redactagi un text de 15-20 de rinduri in care si descrieti intilnirea cu un scriitor preferat. Folositi in textul vostru, la alegere, cinci cuvinte din textul de la subiectul I. Testu 22 Citigi cu atentie textul si rezolvagi fiecare cerint nintr-o zi, era mare agitatie la bucdtarie cu pregatirile care se faceau pentru marele bal ce se dadea in sala cea mare in cinstea tanarului print. Nici ca se mai pomenise atata vanzoleald. Fuseserd invitate toate doamnele si domnii din tinut $i trebuiau pregatite mancaruri, curdfate si frecate vasele de argint si de aur, lustruite podelele. Totul trebuia sa stréluceasca lund pand seara. Ce mult as vrea sd merg gi eu la bal zise Bland-de-pisica Auzind aceasta, bucatdreasa cea haind ti zise Ce O spalatoreasa de vase la bal Ca bine ti-ar mai sta in blana ta de pisica, jerpelitd si unsuroa-| i zor cu treaba neobrizata ce esti! i | | | sa, printre togi cei din lumea bund Hai dé Pe lingd ocard arunci si un lighean cu apa murdara in faga fetei, dar Bland-de-pisicd rase si-si sterse apa de pe ochi." (adaptare dupa Fratii Grimm, ,Bland-de-pisica") Susecru. 1 (60 de puncte) 1. Rescriegi fragmentul marcat, folosind semnele de punctuatie corespunzatoare. Scrieyi un in até situagie decit in cele din textul dat. Explicagi in ce situagie agi (10 p.) enung in care si folositi virgule folosit acest semn de punctuatie.2. Gasiti cuvinte cu acelagi ingeles ca cel din text pentru cuvintele urmatoare: agitatie, sala, cinstea, tinut, ocard, jerpelita. Gp.) B. Scriegi cinci enunturi in care verbul ,a lua" si intre in componenga unor expresii cu sensuri diferite, (10p.) 4. Explicagi folosirea cratimei in grupul ,ti-ar* (Sp) S. Transformati enunturile de mai jos in asa fel incat: a) Toate verbele si fie la persoana a Il-a numérul plural, timpul viitor. Am inceput concursul mai tarziu deoarece am asteptat elaborarea subiectelor. b) Toate pronumele personale si fie inlocuite cu pronume personale de politeye. Dansul a explicat de ce ei trebuie sit meargd la scoala ta. (10p.) G. Alcituiti trei enunguri in care cuvdntul ,lume* si intre in componenga unor expresii. (9 p.) 7. Alcituiti o propozitie dupa schema urmatoare: subst. (s) + pronume personal (pp) + verb (v) + subst. (8) + adj. (a) (10p.) Sumectun a. H-tea (30 de puncte) Redactati un text in care si va imaginagi o intdlnire intre Blana-de-pisica si Neghiniga. Imbinayi povestirea, descrierea si dialogul. Respectati regulile de ortografie si de punctuatie si folosigi cel pugin patru expresi Testu 23 Citigi cu atengie textul si rezolvagi fiecare ceringa: »Copilul privi creionul intrigat, fiinded nu vazuse nimic special la el. = Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vaizut in viata mea! ~Totul depinde de felul cum privesti lucrurile. Exista cinci calitati la creion, pe care dacé reugesti sale pastrezi, vei fi intotdeauna un om care traieste in bund pace cu cei din jur. Prima calitate a creionului este cd poti face lucruri mari. Dar sé nu uiti niciodata ca exista cineva care ne conduce pasi Din cénd in cand trebuie sit md opresc din scris gi sd folosesc ascugitoarea. Asta inseamnd un pic de suferinta pentru creion, dar péné la urmé va fi mai ascutit si va scrie mai bine. Deci, sd stii sa suporti unele dureri, pentru cat ele te vor face mai bun, este a doua calitate! A treia calitate: creionul ne va da voie sd folosim guma pentru a sterge ce era gresit. Trebuie sd in- telegi céia corecta un lucru nu inseamnd neapdrat ceva rdu. Este bine sii ne mentinem pe drumul drept! A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioard, ci mina de grafit din interior. Tot asa, ingrijeste-te de ce se intémpla in suftetul tau! Si, in sfarsit, a cincea calitate a creionului: lasd intotdeauna urme. Tot asa, sa stii ci ceea ce faci in viata va Idésa urme, astfel ca trebuie sa fii constient de fiecare fapta a tal (adaptare dupa Paulo Coelho, ,,Povestea creionului“)Sumecrn I (45 de puncte) 1. Transcrieti din text: (16 p.) — trei verbe la timpuri gi persoane diferites ~ trei substantive la numirul plural si la genuri diferites — dou adjective care si insoyeasci substantive la numere diferite. 2. Formulagi un enunt in care cuvantul ,drept* sa aiba ingeles diferit de cel din text. (9 p.) Bz Scrieti patru cuvinte inrudite cu substantivul ,ascugitoarea*. (10 p.) 4. Analizati cuvintele subliniate din propozitia: Pe foaia albd a caietului se vedea urma lasata de creion, (10p.) ‘Susectur at U-te (15 puncte) Realizagi un dialog de maxim zece replici intre un creion nou si unul foarte folosit. Dayi-i un titlu sugestiv! Sumnecrun at Hll-tea (30 de puncte) Pornind de la enuntul: ,, Tot asa, sd stii cd cea ce faci in viata va lasa urme, astfel cé trebuie sa fii constient de fiecare faptd a tal", scricti un text, de cel putin 15 randuti, in care si prezentagi fapte cu care vi mandrigi. Respectati pargile unui text (introducere, cuprins, incheiere) si regulile de sctiere corecti si caligrafica, Nu uitati si dati un titlu potrivit! Testu. 24 Cititi cu atengie textul de mai jos si apoi rezolvayi ceringele date. Béiatul se sculd inainte de miezul noptii si se uitd pe fereastré. In pridvor, calul lui de lemn lepadase capastrul si ménca ciuperci. ~ E-hei, zise baiatul, paiele nu-i plac, de iarba nici nu vrei sa te atingi, dar la ciuperci te-ndesil Ciocéni in fereastra si calul, speriat, se lipi de perete si incepu sd sfordie. Sus, in cer, luna, buca- lata si pusa pe gélceava, traigea de codite 0 stea verde, ~ Proasto, sa nu te mai prind ca-ti bagi botul in copca pe care-am facut-o in Dundre! Steaua, fiindea fusese prinsd asupra faptului, tdcea si-si trosnea degetele subtiri si nevaizute. Era o noapte pe la sfarsitul lui februarie, linistita; in casa mirosea usor a frunza de salcie, iar afard, pe Dundre si in stuf plutea un vant necunoscut. = In noaptea asta o sa se-ntample ceva ce n-am mai vdzut, se pomeni baiatul vorbind, si trecu din nou la fereastra. $i, ce sit vezi?"‘Susectu. I (65 de puncte) 1. Explicagi utilizarea virgulei in enungul: 4~ Proasto, sé nu te mai prind cé-ti bagi botul in copca pe care-am facut-o in Dunare!“ (5 p.) 2. Precizagi pargile de vorbire pentru cuvintele subliniate, apoi gisigi cuvinte cu ingeles opus pentru ficcare dintre ele. (6p. B. Explicati expresiile: a trage de timp, a trage pe sfoard, a trage foloase, a trage cu urechea. (10p.) 4. Sctieti corect cuvintele urmatoare: cantrun, gésitumila, vézutulai, davar, vazutula. (10 p.) S. Realizagi schema propozitiei: in pridvor, calul lui de lemn lepddase cipastrul. (20p.) G. Despar in silabe cuvintele: februarie, inainte, pridvor, galceava, fiindca. (0p) 7. Sctieti o propozitie in care cuvantul ,galceava“ sa réspunda la intrebarea ,a cui?" (4 p.) Suaiectan. at Hea (25 de puncte) Continuagi textul, imaginindu-vi ce i-a aritat luna biiatului. (25-30 de randuri) fn claborarea compozitiei veri avea in vedere urmatoarele aspect ‘* stabilirea unui titlu sugestiv; (4p) + imbinarea armonioasd a naratiunii cu descrierea si dialoguls (4p) > originalitatea si expresivitatea continutuluis (10 p.) * respectarea regulilor de ortografie, punctuatie, asezare in pagina; (Gp) > incadrarea in limita de spatiu mengionata. (2p) Testi 25 Rezolvati sarcinile date, dupa ce afi citit cu atengie textul urmator: »Demult, in vremuri indepartate, toate fiintele si lucrurile din lume primiserd in dar céte o cu- loare, Numai fulgul de zépada fusese uitat. Degeaba umbla el si se rugd de toate florile. Niciuna nu dori sa ti dea fulgului din culoarea ei. Doar ghiocelul, milos din fire, se indurd si ti zise fulgului: — Iti place culoarea mea alba? O impart bucuros cu tine! Fulgul primi cu bucurie darul ghiocelului, exclamand fericit: — iti multumese, ghiocelule! Pentru bunatatea ta, te voi rasplati! Vei fi mereu cea dintai floare care vesteste sosirea primaverii! Timpul a trecut sia sosit iarna. Mii de fulgi albi, stralucitori au imbracat copacit in cojoace albe. Florile, ierburile si gazele adormira. Curdnd adormi si ghiocelul in culcusul lui alb. Intr-o dimineata, un glas subtirel, ca un fir argintiu, il trezi pe ghiocel din somn. Acesta deschise ochii. In fata lui statea fulgul de zapadd, care ti spuse zambind: ~ Ramai cu bine, ghiocelule! E timpul ca eu sa plec, iar tu sd suni din clopotelul tau gingas!" (adaptare dupa legenda populara ,Ghiocelul si fulgul de zapada‘)‘Susectut 1 (60 de puncte) ‘L. Gisigi cinci cuvinte inrudite, pornind de la cuvancul ,culoare*. (10 p.) 2. Scrieti patru enunguri in care urmatoarele cuvinte si aiba alt inteles decat cel pe care il au in textul dat: fulgi, fire, dar, somn. (10p) B. Teanscrieti din tex sonal la persoana a II-2 in verb a timpul viitor, un verb la timpul prezent, un pronume per- , numarul singular, un substantiv comun, la genul neutru, un adjectiv care si determine un substantiv la numéarul plural. (10p.) 4. Extrageti din text cuvinte potrivite pentru a completa textul dat mai jos. (18 p.) ‘Transcrieti, apoi, textul trecind toate substantivele la numirul plural. Un biiefel ......., imbricat intr-o haind de vantului, se. ede MicUga ssc simu o rupse. , ghiocelul nu stia cum si-i mulgumeasca. 5. Scriegi trei propozitii in care pronumele personal de politere la persoana a II-a, numarul singular, genul feminin, sa raspunda, pe rand, la intrebarile: a cui? pe cine? cine?. (Gp) G. Scrieti doua propozitii in care si folositi diferite forme de plural ale adjectivului ,argintiu“. Adjectivele vor fi asezate inaintea substantivelor si dup’ acestea. Gp.) Suasecrin at Hea (30 de puncte) Scrieri o compunere cu titlul ,De vorba cu un ghiocel", in care si folosisi si cuvinte cu sens opus pentru: fericit, niciuna, adormird, au imbracat. Respectati regulile de ortografie si de punctua- fie.MATEMATICA — Testun 1 1. Si se giseasca toate numerele de forma xy17, stiind ca xy + yx = 7. Q. Trei frati au impreuna 33 de ani. Care este dublul sumei varstei celor doi fragi gemeni, daci al treilea frate are cu 5 ani mai mult decat gemenii la un loc? a 3. Calculati diferenta dintre suma numerelor de 3 cifte identice si suma numerelor de 2 cifre identice. 4. intr-o ograda sunt gaini, rage si curci. Dinere tea, 55 nu sunt rage, 38 nu sunt giini, iar rage sunt cu 7 mai putin decat dublul curcilor. Cate 4 sunt din fiecare fel? 5. Aflagi valoarea lui a din egalitatea: 7 ~[100x52:13-5x(3x120—2xa)]: 20-2. Testu. 2 1. Determinafi toate numerele de forma abedea care indeplinesc simultan conditiile: + ab este cel mai mare numar impar format din cifre diferite; ¢ de este cel mai mare numar par mai mic decat 71. 2. Din produsul numerelor 463 si 325 scidegi suma numerelor 74 975 si 38 477. B, Afiagi a“ din egalitatea: {4 850.5 ~6%[2x(1 075-987) :(32:8%2) ]}:(8xa)=4 rest 6. 4. Calculati valoarea lui a“, stiind ca: ata:2+a:3+a:4=2 300. S. intr-o libririe crau 990 de caiete de matematica si de limba romana, cele de matematici fiind cu 138 mai pusine decat caietele de limba romani. Pe caietele vindute intr-o zi, s-au incasat 255 de lei. Stiind cd oricare caiet costa 3 lei, iar numérul caietelr de limba romana vandute este de 4 ori mai mare decat al celor de matematici, aflagi cite caiete au rimas din fiecare fel.Testu 3 L. Completagi cu incd 3 numere sirul dat, dupa ce ati descoperit regula: 3.279, 7 355, 6 488, 2. in dou’ ravi erau 68 de prajituri. Dup’ ce din prima tava s-au luat 12 prj doua 20, in a doua tavi au rimas de trei ori mai putine prijituri decat in prima. Cate prajituri au fost la inceput in fiecare tava? 3. Calculagi: 325: {126 -[239-+17 x16 :4—(44—5x8)]:3}+(13x7+63)= - 4. La suma numerelor impare cel putin egale cu 9 si mai mici decat 22, adaugati produsul numerelor naturale nenule, cel mult egale cu 7. Ce numir obtineti? S. Gisigi un numar natural de 3 cifre care are suma cifrelor 16, iar cifra unitagilor este dublul ciftei zecilor si cu 1 mai mic decat cea a sutelor. = ESTUL 4 L. Completati cu semnele operatiilor aritmetice invagate si cu paranteze, pentru a obtine re- zultatele date: a35_|7_|5_J15=15 b)35_|7_|5_J15=85 935 _|7_J5_J15=25 2. Aflati cel mai mic numér natural de trei cifte, stiind ca cifra sutelor este egala cu cifra uni- lor si ca daci impartim numirul la 25 obtinem restul 16. B. Stiind ca: a= (5 + 7:7 + 2-2: 2) x 25 b = [666 : 6 + 15: (35: 7-28:7)-1]:5-5; c=7 43x (2-3: (5x5-99:9x 2], calculatia + 2xb 4. Aflati termenul necunoscut: [109 +8x(2x13—4x5)+18x2+9]-15x(45:m+2x5)=7. S. in wrei cosuri erau 3 360 de nuci. Dupa ce din al doilea s-au pus in al treilea 85 de nuci, in fiecare dintre cele trei cosuti se gisea acelasi numr de nuci. Si se afle numarul initial de nuci aflate in ficcare cos. 98— Estu, S 1. Affari citul numerelor a si ,b“, stiind ca: a =[(34 790-1534) «047 x9%4 ]:18; b =327-165-(5x12+7x12)-16. 2. Sisse afle doud numere, stiind ca diferenta lor este de trei ori mai mica decat suma, iar daca adunam suma cu diferenta lor obyinem 160. B. Aflati suma numerelor de forma 3xy, stiind ci x + y = 5. 4.. 5 copii au fiecare cite o suma de bani. Aflati cati lei are fiecare, daca: a) primul are dublul sumei celui de-al doilea copil; b) al doilea are cu 15 lei mai mult decae al treilea copil; 6) al treilea copil are cu 26 de lei mai pusin decit al patruleas d) al patrulea are o treime din suma celui de-al cincilea; ©) suma ultimilor doi copii este de 1 200 lei. Testu. G 1. Stiind cia + b = 15 sib +c= 24, calculagi 3xa+4xb+e. . Verificagi egalitatea: [(6 000-477 -13«13)x8+7 168]:1 000=50. 3. Affari toate numercle naturale care, imparyite la un numar format dintr-o singura cifra, dau catul 7 si restul 6, 4. Catul a doua numere este 3 si restul 2. Daca il micsoram pe primul dintre ele cu 17, iar pe celilalt il mirim cu 15, cele doua numere devin egale. Care au fost inigial numerele? 5.5 copii mannca 5 ingherate in 5 minute, Casi copii vor manca 30 de ingheyate in 15 minute? Trista 7 1. Se dau relatiile: a= (1680 : 60 + 7 x 400) x 3; b—c=250x 5 +30 x 90 +36 100: 10; atb+c=18 044. Si se afle valorile numerelor ,a", ,b" si wc".EE <<< 2. Gasigi trei numere naturale a ciror suma este egala cu produsul lor. 3. Sa se determine numérul natural de forma ab, stiind ca: ab+ba=110sia-b=2. 4. Triplul sumei a patru numere este 480, Aflati numerele, stiind ca: 3xa=6xb=c+10=d—20, 5. Din cele 500 kg de banane si portocale aduse unui magazin, dupa ce s-au vandut 78 kg de banane si 30 kg de portocale, portocalele rimase reprezinti cu o treime mai mult decit cantitates de banane rimase. Cate kilograme s-au adus la inceput din fiecare fel de fructe? Testu. 8 16+2x{18:6+3+4x[120:5~(72:2-11x3)+8]} = 2. Descoperiti regula si completati fiecare sir cu cite 5 numere: a) 1, 3,7, 15, b) 2, 3,5, 8, . ©) 2,5, 14, 41, .. 3. Care este suma primita de fiecare elev, stiind ci Ana si George au primit impreuna 80 di lei, George si Maria au primic impreuna 90 de lei, iar Ana si Maria au primit impreuna 100 de lei 4. Affari trei numere naturale care indeplinesc simultan conditiile: suma lor este 3745 impiryindu-l pe primul la al doilea, obsinem cétul 6 si restul 2; impargindu-l pe al treilea la al doilea, obrinem catul 9 si restul 4 5. Intr-o gileati incap maxim 10 kg de beton. Cate drumuri trebuie si se facd pentru a se transporta 112 kg de material, daca avem la dispoziyie doar o singuri gileati? Observatie: reprezinta distanta dus-intors. Testu 9 1. Calculagis {643 950:6+ 4 -[74x104—4 + (310:5+14%3)+264: 4]}—4 08:73 = 2. Scrieti toate numerele naturale de patru cifre care au cifra sutelor de 9 ori mai mare decat suma ciftelor unitatilor si zecilor, iar suma tuturor cifrelor este mai mica decat 15.3. Catul a dou numere este 7 si restul 5, Daca impartim suma numerelor la diferenta lor, obsinem catul 1 si restul 274. Sa se afle numerele. 4. Aflagi cagi termeni are sirul urmator: 1; 500; 2; 501; 3; 50: 53 574. . intr-un cog sunt de 3 oti mai multe mere decat pere. Daci am adauga 6 fructe de un singur fel, numirul merelor ar deveni de 6 ori mai mare decit numérul perelor. Cate fructe sunt in cos? Testu. 10 1. Caleulay: 6 799+ 5x{329x8-+4x[(3 912:8-11)—2 390:5]}= (18p.) ‘2. Aflagi trei numere naturale ,a“, ,b“, ,c, daca: ax b = 35,axc=21 sib+c=8. (14p.) 3. Suma dincre triplul numarului ,x* si 5 se dubleazi. Produsul obsinut se scade din 80. Dife- renga obsinuta se injumatageste, dupa care se scade din 100, obyinandu-se 86. Aflagi-l pe x". (18 p.) 4. 6 ursuleti costa cat 4 papusi, iar o papugi este cu 9 lei mai scumpa decat un ursulet. Ce rest ptimeste Andrei daci a dat 500 de lei si a cumpérat 2 ursulegi si 3 papusi? (20p.) 5. Monica are de rezolvat 60 de probleme, Pentru fiecare problema rezolvata corect primeste 10 puncte, iar pentru fiecare problema gresita pierde 5 puncte. Punctajul final este de 0 puncte. Cate probleme a rezolvat corect? 20p.) — Testu 11 1. Calculagi suma numerelor naturale impare de 4 cifte distincte care indeplinesc simultan condigiil * cifra miilor este cel mai mare numér par; * cifra unitigilor este cu 2 mai mici decit cifra zecilor; * cifra sutelor reprezinta jumatate din suma cifrelor unitagilor si zecilor. (12p.) 2. Sa se calculeze: (18p.) [(789x7-894 :6)x8+3 008]:1000= B. Aflati necunoscuta: {111-[408 : (2-5) +260]:3}x9+4x8 = 239. (24p.) 4. Un fermier are 4 vaci, 8 porci si 84 de gaini. Zilnic el repartizeazi, in medie, unui pore 0 cantitate de 2 ori mai mica de taraye decat cantitatea consumati de o vaci si tot atit cat consuma12 gini la un loc. Stiind ca 12 gai i consuma in medie 1 kg de tarafe zilnic, aflayi necesarul de hrana al fermei pentru lunile de toamna. (24p) S. Suma a doui numere naturale este 54. Dacd impartim primul numar la 7, obfinem catul si restul egale cu al doilea numar. Affagi numerele. (12p.) n rstu, 12 1. Calculati diferenga dintre , [459 - (206 -19 + 38) b=[(20-5x3)x13-11]:6. si sb%, daca: (20p.) 2. Aflagi termenul necunoscut: (20p.) 1000-{3+4x[100-(7x3+a+15x2):2—60:5]+574} = 243, 3. Gasiti toate perechile de numere (a, b), astfel inca egalitatea si fie posibi (a+2)x (b—1) =24, (14p,) 4. La suma de 350 de lei primigi in total de la buni au acum sume egale. Cai lei a primit fiecare copil din bar siti 60 de lei, al doilea 52 de 1, trei copii au adaugat economiile lor gi bunicului, daca primul a avut economi- jar al treilea cu 26 de lei mai mult decit al doilea copil? (22p.) 5. Diferenta dintre dowd numere este 5. Dacd marim primul numér cu 5, obrinem dublul celui de-al doilea numar. Care este suma numerelor? (14p,) Testur 13 1. Se di numarul 123 456 789. Taiayi 5 cifre, astfel incat, citind cifrele in ordinea rimasd, si se obtina: a) cel mai mare numir par de patru cifre cu cifra zecilor mai mica decat 7; b) cel mai mic numar impar, cu cifta zecilor mai mare decat 7; ©) cel mai mic numar impar cu cifra zecilor mai mick decit 45 4) cel mai mare numar par la care diferenya dintre cifrele consecutive este 2. (15p.) ‘2. Cu cat este mai mare suma numerelor naturale impare de la 11 la 21 faa de suma numere- lor pare cuprinse intre 9 si 19? (15 p.) 3. Aflati doua numere pare consecutive, stiind ca: (20p.) 2xm+(5x4 381-13x7)x0+2xn45 475:5-138=1 001 23.. Aflayi valoarea a doui numere naturale, stiind ci suma lor este 141, iar dacd il mirim pe primul cu 7, obsinem cu 37 mai mult decit suma dintre 15 si cel de-al doilea numar. (25 p.) 5. intr-o fermi erau 525 de pui si 300 de gaini. S-au sacrificat 415 pasiti, puii rimasi fiind de 4 oi mai multi decat gainile. Aftati cite gaini si cati pui au ramas? (15 p.) Testu 14 1. Calculayi: 3 423 ~{650:5 +132: 4x[510~(54:9+8)x13]:8} = (20p,) ‘2. Aflagi numerele a“ si ,b“, stiind ca: 301-(a+b)x2-89=78 a:b=2rest 1. (20p.) 3. Aflagi diferenta dintre triplul sumei primelor 12 numere naturale nenule si dublul sumei acelorasi numere. (20p.) 4. Pentru a cumpara 4 mingi de fotbal mai trebuic 15 lei, iar dacd se cumpara 3 mingi, mai Himan 10 lei, Cat costi o minge si citi lei sunt? (0p) 5. Zilnic, Maria rezolvi de 3 ori mai multe probleme decit Marcel. Maria lucteazi probleme timp de 3 zile, iar Marcel timp de 7 zile, impreuna rezolvand 64 de probleme. Cite probleme rezolvi. zilnic fiecare dintre cei doi copii? (20 p.) Testu. 15 1. Determinati felul fractiei care are la numérator rezultacul exercigiului: (36 p.) 18 424 :49-[11x17+(24+6):5], iar la numitor rezultarul exercitiului: [1330-126 4+(1 0175+ 390:6):2—1]:10x3. 2. Calculati suma si diferenga dintre cel mai mare si cel mai mic numar par de forma abca (ab # 0), stiind cé dublul lui ,b* este egal cu triplul lui ,c*. (8p) B. De cate ori s-a folosit cifra 7 pentru numerotarea unei cargi care are 478 de pagini? (6 p.) 4. La weimea sfertului unui numar adaug cel mai mic numar par de patru cifte distincte, re- zultatul il adun cu incincitul lui 48 si obyin 1 267. Care a fost numarul inigial? 0p.)