Agenda Electricianului 1986 (Editia IV - E. Pietrareanu) - Text

AGENDA
electricianului
Iiig. Emil Pietrreasiu
AGENDA
electricianului
Ediia a IV-a
revzut i completat
EDITURA TEHNIC
Bucureti— 1986
Lucrarea reprezint o reeditare actualizat, îmbuntit i
completat a lucrrii cn acelai titlu aprut în 1979. Ea prezint
sub form de tabele, scheme, diagrame, nomograme t texte sinte-
tizate datele necesare rezolvrii rapide i cu exactitate convenabil
a problemelor curente de proiectare, execuie, exploatare, între-
inere i reparare a instalaiilor electrice la consumator precum i
a altor probleme ivite in practica electricianului.
Deoarece dup apariia ediiei anterioare industria noastr
electrotehnic i~a îmbuntit i îmbogit producia, iar actele
normative privind instalaiile electrice s-au modificat i completat,
coninutul lucrrii a fost tratat corespunztor, inclusiv înlocuirea
schemelor electrice cu altele noi sau adaptate la noile semne i
notaii convenionale. De asemenea, avmd in vedere importana
consumului raional i eficient de energie electric, s-a acordat
atenie întocmirii bilanurilor electroenergetice. Din practica uti-
lizrii lucrrii s-a considerat necesar concretizarea chestiunilor
tratate printr-un numr apreciabil de exemple de calcul, scheme
i planuri de instalaii, de un real folos aplicativ.
Prin coninutul ei bogat i variat, bine sistematizat i
atrgtor
prezentat, lucrarea satisface, dup caz, cerinele de informare
—
comod a electricienilor de toate categoriile ingineri, tehnicieni
i muncitori — înlocuind cu succes un volum important de manuale,
acte normative i cataloage de produse, greu sau chiar imposibil
de a fi în totalitate la îndemîna solicitatorului, oriunde i oricind.
CUPRINS
Date introductive utile iu activitatea electricianului / \f

1.1. Acte normative privind proiectarea, execuia, exploatarea
i întreinerea instalaiilor electrice .
" if
1.1.1. Acte normative republicane v
1. Acte normative departamentale
1.2.
jg
L 1.3. Standarde de stat .
2Z
1.2. Date i relaii de calcul electrotehnice uzuale [ 23
1.2.1. Mrimi electrice, magnetice i fotometrice
i unitile
lor de msur . . t
£3
1.2.2. Transformri curente de uniti de msur de putere
i energie
26
1.2.3. Relaii de calcul ale mrimilor electrice folosite
curent 27
1.2.*. Corespondena între cosinusul i tangenta aceluiai
vpgk* ; 32
1.2.5. Valoarea curenilor pentru 1 la tensiunile stan- kW
dardizate sub 1 kV
23
1.3. Categoriile de medii în care se pot amplasa
instalaiile
electrice
1.3 A. totegorîite
9
de medii in funcie de" pericoiul de'incencUn

'
^
{P . 1 18-8j>)
£4
1.3.2. Categoriile de încperi in funcie de
numai-uTê
persoane pe care 0 pot adposti
34
1.3.3. Categoriile de medii normale (17) '
* 33
1.3.4. Categoriile de medii cu pericol de explozie
(I D 17) "
35
Categoriile de medii in funcie de pericolul
de electro-
cutare (STAS 8275)
3?
1.3.6. Categoriile de zone exterioare funcie de gradul 'de
poluare (PE 109/81) /_ m 33
1.4. Protecia mecanic a echipamentelor electrice , . . aq
IA. L Grade normale de protecie "
Y 40
L4.2. Protecia an tiexplozi
1.4.3. Protecia climatic
_ v . .
.
'
. \
"
Ji
]
43
p™tecia
.
_ instalaiilor electrice în' zone" poluate

,
1.X btilizarea echipamentelor electrice în 43
funcie de mediu . . „ ! 44
L6 - Personalul autorizat s
proiecteze, execute, exploateze si
întreine instalaiile electrice -
1.6- 1. Electricianul autorizat
__ 4
/. . . . . . ]
47
1.6.2. Personalul do exploatare, întreinere i execuie al
instalaiilor electrice ....... 4S
1.7. Semne i notaii convenionale folosite în schemele i planurile
de instalaii electrice ...... ........ . . . * 50
1.7. L Semne convenionale . . . . . » 50
1.7.2. Litere reper pentru identificarea categoriei elementelor
sau funciilor gene -ale in schemele electrice 64
2. Materiale electrotehnice . , 66
2. 1. Materiale conductoare . . .............. 66
2.3.1. Caracteristicile tehnice ale materialelor conductoare 66
2. 1.21 Conductoare ce bobinaj . . . . . 67
2* 1.3. Cabluri i conducte electrice izolate . 68
2.1.5.1. Clasificarea cablurilor i conductelor electrice
dup comportarea la foc 68
2.1.3.2. Cabluri de energie de utilizare normala . . . . 69
2.1.3.5. Cabluri de. comand, semnalizare i control Si
2.1.3.4. Cabluri si conducte de telecomunicaii ... . 82
2. L3.5. Conductoare pentru instalaii electrice fixe $5
2. 13.6, Cabluri i conducte pentru instalaii electrice
manile - - S7
2. 1.3.7. Cabluriconducte pentru utilizri speciale
si
2.1.3.8. Conductoare torsadate izolate TYIR <?0
1
2. 1.4. Conductoare neizolate 91
2.1.4.1. Conductoare neizolate pentru linii electrice
aeriene . . . . . 91
Bare neizolate
2. 1.4.2. 94
2.1.3. Conductoare ionice (soluii apoase) 98
"2. 1.6. Materiale conductoare de mare rezistivitate ...... 100
2.2. Materiale semiconductoare 104
2.3. Materiale electrod olante . 105
2.3, L Caracteristici tehnice 105
2.3.2. Materiale electroizolante utilizate în construcia, ma-
inilor i aparatelor electrice 107
2.3.2. 1. Clasele de izolaie 107
2.3.2.2. Lacuri eîeetroizolante 10$
2.3.2.3. Mase de turnare-compu ndur i-chit u r i HO
2. 3.2 A. Hîrtie i
esturi impregnate iii
2.3.2.5. Materiale flexibile lcuite 11
2.3.2.6. Materiale stratificate dure 11
2.3.2.7. Materiale stratificate placate cu cupru .... 113
2.3.2.5. Produse pe baza de mica foi 114
2.3.2.9. Produse pe baza de hîrtie de mic ........ 115
2.3.2. 10. Izolaii combinate 1 16
2.3.3. Izolatoare electrice 1 17
2.3.3.1. Izolatoare pentru Unii electrice aeriene .... 117

2.3.3.2. Izolatoare pentru staii electrice 11
2.3.3.3. Izolatoare pentru instalaii de joas tensiune 119
2.4. Materiale magnetice 121
2.4. 1. Materiale magnetice moi . . 121
6
2.4.2* Materiale magnetice dure * 122
2.5. Materiale de protecie mecanic i
de susinere în instalaiile
electrice .... T ........... * ..............
- M*> ;
2.5.1. Tuburi i evi de protecie a conductoarelor 12

2.5.1,1- Tuburi si evi de protecie a conductoarelor
izolate . . - • 123
blocuri i evi pentru proteciea
2.5.1.2. Tuburi,
cablurilor electrice 125
2.5.2. Semifabricate metalice 126
2.5.2.1. Profite din oel laminate la cald 126
2.5.2.2. Prolile din band de oel formate Ia rece .... 127
2.5.2.3. Table i împletituri din de oel ...... îrm 129
2.5.3. Materiale pentru susinere Ia liniile electrice aeriene 130
2.5.3.1. Stîlpi . - - -- 130
Elemente de susinere
2.5.3.2. . . . . 131
2.6. Accesorii pentru executarea conexiunilor 134
2.6. 1. Papuci pentru conductoare 134
2.6. 1. 1. Papuci stanai pentru conductoare de cupru
i
aluminiu . . . 134
Papuci presai sau 1 urna i pentru conductoare
2.6. 1.2.
multifilare din cupru - 135
2.6.2. Cleme de legtur i racordare 136
2.6.3. Cleme de legtura pentru linii i staii electrice .... 137
3. Aparate electrice de comutaie i protecie 140
3. 1.Categoriile de utilizare 140

3.2. Aparate de. comutaie acionate manual HI
3.2. Separatoare
1. HI
3.2.2. întreruptoare de sarcin de JT 142
3.2.3. Comutatoare cu came H2
3.2.4. întreruptoare pachet de utilizare generala 144
3.2.5. Aparate de conectare pentru instalaii de iluminat
i de prize aferente ... 145
3.2.6. Prize i fie industriale 146
3.3. Aparate de conectare electromagnetice 147
3.3. 1. Contactoare i rupt oare de curent continuu de utilizare
general 147
Contactoare de curent alternativ
3.3.2. 147
3 A. Aparate de protecie contra supracureiiilor 149
3.4. 1. Sigurane fuzibile de joas tensiune 149
3.4.2. Sigurane fuzibile de medie tensiune 150
3.4.3. Relee termice tripolare 151
3.5. Aparate de conectare i protecie , . 155
3.5.1. întreruptoare automate de joas tensiune 155
3.5.2. Contactoare i întreruptoare automate de medie i
înalt tensiune 162
3.6. Aparate de protecie contra supracurenilor i supraten-
siunilor * . . . 166
3.6. 1. Bobine de rea ct ant urcate, l- miez de fier, pe cadru
de beton - . . 1G6
7
3.6.2. Descrctoare 167
Aparate de pornire a motoarelor i reglaj al turaiei 168
3*7.1. Comutatoare st ea- triunghi i de inversarea sensului
turaiei --V v 168
3.7.2, Autot ra n sf ormat oare de pornire a motoarelor, elec-
trice trifazate de curent alternativ _ . . 170
3.7*3. Reostate de pornire pentru motoare asincrone cu
rotor bobinat . . ......
, . . , . . 171
3.7.4. Reostate de pornire i reglaj metalice pentru motoare
asincrone cu rotor bobinat , 172
3.7.5. Reostate de pornire i reglaj cu lichid pentru motoare
asincrone cu rotor bobinat . , 1 73
3.7.6. Reostate pentru maini de curent continuu 175
3.7.7. Rezistene pentru acionri diverse . . 176
3.7.8. Controlere < . , 177
3.7.9. Convertizoare miniatur pentru acionarea reglabila
a motoarelor de curent continuu 177
3.7. 10. Convertizoare statice de frecvena pentru comanda
motoarelor de curent alternativ . . . . t82
3.8. Aparate de comutaie i protecie în construcie antiexploziv 183
4. Aparate electrice de acionare, automatizare, msurtori i control 135

4. 1. Aparate pentru acionri i automatizri electrice 185
4. 1. 1. Aparate de comand manual ...... 185
4. 1.2. Microintrernptoare ......... 1 S
4. 1.3. Limitatoare . . . 152
4. 1.4. Electromagnei de acionare 19,>
4.1.5. Relee uzuale , 194
4. 1.6. Aparatur de automatizare din compunerea buclelor
de reglare 205
4.2. Transformatoare de msurat ___<*. 207
4.2. 1. Transformatoare de curent 207
4.2.2. Transformatoare de tensiune 21
4.3. Aparate electrice de msurat 2 12
4,3. 1. Aparate de msurat de tablou ........... 212
4.3-2. Aparate pentru msurarea energiei electrice 21S
4.3.3. Aparate electrice pentru msurarea mrimilor ne-
electrice 221
4.3.4. Aparate i instalaii pentru încercri i verificri
electrice 223
4.4. Aparate de semnalizare . 227
4.5. Echipamente pentru instalaii de acionare msurtori si
control în construcie antiexploziv 22S
5. Lmpi i corpuri de iluminat ....... 229

5. 1. Lmpi electrice 229
5.1.1. Lmpi
cu incandescen 229
5. 1.2. Lmpi
fluorescente tubulare 230
5. 1.3. Lmpi
cu vapori de înalt presiune ... ...... 230
5.2. Corpuri pentru iluminat fluorescent 232
5.2. î. Caracteristici generale 232
5-2.2, Coeficieni de utilizare , . 240
5.3. Corpuri pentru iluminat cu incandescen 243
5.3. L Caracteristici generale . ....... 243
5.3.2. Coeficieni de utilizare , 244
6. Aparate electrice de putere 246

6. 1. Transformatoare electrice i> . 246
6. 1. L Generaliti .... . . , . 246
6, 1.2. Transformatoare mici ....... . 253
6. 1.2. 1. Transformatoare mici de utilizare curent . . 253
6". 1.2.2, Calculul transformatoarelor mici pîn la
630 VA 255
6~. 1.3. Transformatoare de putere . . . 25S
6.1.3.1. Transformatoare trifazate m ulei cu dou
in Uurri de aluminiu 6, 10,20/0,4 kV,
reglaj ±5% 258
Transformatoare trifazate uscate cu dou
5.1.3.2,
înfurri din cupru, regla] ±5% , . , 259
6". 1.3.3.
Transformatoare iu ulei cu dou înfurri
de medie i înalt tensiune 261
6. IA. Transformatoare de sudare cu arc electric 262
6.1.5. Exploatarea, întreinerea i repararea transforma-
toarelor . . , . . , . . 263
6-2. Condensatoare pentru compensarea energiei electrice reactive
in reelele de curent alternativ 265
6.3. Aparate pentru producerea curentului continuu utilizat în
instalaiile industriale .,"
, . . . . 266
6.3. 1. Acumulatoare electrice
266
6.3.2. Redresoare cu seleniu 26%
6.3.3. Redrcsoare cu tiristoare ........ 272
6.3.4. Bloc de alimentare pentru curentul continuu operativ
din staiile electrice, tip BACC .... . . 274
?. Maini electrice m 275

7. L Generaliti . 275
7,1. ]. Formele de construcie ale mainilor electrice ...... 275
7. 1.2. Marcarea capetelor înfurrilor i a bornelor
. . 276
7. 1.3. Executarea conexiunilor Ia borne . , . 278
7. 1.4. Serviciile mainilor electrice . , , 279
7. 1.5. Proprietile i domeniile principale de utilizare
ale
motoarelor electrice de uz curent ........... 282
7.2. Motoare asincrone ...... -
S B
.
m 2#3
7.2. 1. Ecuaii i caracteristici de funcionare principale
.... 2S3
7.22. Puterile, tensiunile i turaiile nominale normate ale
motoarelor electrice asincrone trifazate , . . _ 2S5
7.2.3. Motoare electrice asincrone trifazate cu o singur
turaie de utilizare curent în acionri electrice .... 2S6
7.2.4. Motoare electrice asincrone cu mai multe turaii
pentru acionri generale "
a 2SS
9
1.2.5. Motoare electrice asincrone trifazate cu inele de
utilizare frecvent . . . . . * ......... .
290-
%% Maini electrice sincrone . . .

291
7.3. 1. Caracteristici funcionale principale 29 l
7.3.2. Generatoare sincrone de uz general 292

7.3.3. Motoare sincrone 292
7.4, Maini de curent continuu .......... . ... t ..... . 293
7.4. 1. Ecuaii i de funcionare
caracteristici . . . . 293
7.4.2. Generatoare de curent continuu de utilizare general 29
7.4.3, Motoare de curent continuu de utilizare general 296
7.4.4, Motoare de curent continuu alimentate prin conver-
tizoare, pentru acionrile principale ale mainilor
unelte cu comanda numeric . . . . 29S
7.5. Motoare electrice diverse . , 304
7.5. 1, Micromotoare electrice i microreductoare ........ 304
7.5.2. Motoare de curent continuu cu în trei ier axial i rotor
disc - - < - 305
7,6". Grupuri convertizoare . . - , , . - , - 306
7.6. 1- Grupuri convertizoare de curent . . 306
7.6.2. Convertizoare de sudare cu arc electric 306
7.6.3. Convertizoare de medie frecven 3QS
7.7. Grupuri electrogene de curent alternativ ...... 309
7.7. 1. Grupuri electrogene cu comand manual 309
7.7.2. Grupuri electrogene cu comand automat 3 10
7.8. Indicaiii generale privind exploatarea, întreinerea i repa-
rarea mainilor electrice , . . . . < . . . . - 3 12
7.8. 1. indicaii de exploatare i întreinere . 3 12
7.8.2. Categorii de reparaii . . . , . 3 13
7.8.3. Calculul rebobinarii motoarelor asincrone trifazate în
colivie 3 14
7.8.4. încercrile mainilor electrice reparate . . 32
8, Echipamente electrice prefabricate 324
8. 1. Tablouri de distribuia l c ] oas tensiune . 324

8. 1. 1. Tablouri de distribuie pe plci izolante . 324
8. 1.2. Tablouri de distribuie pe plci sau cadre metalice . .
324
8.1.2.1. Tablouri de apartament 324
8.1.2.2. Tablouri de distribuie deschise 326
S. 1.2,3. Tablouri de distribuie STELBLGC 328
8.1.3. Tablouri de distribuie debroabile 329
8.1.4. Tablouri de distribuie in panouri 331
8.1.5. Tablouri de distx ibuie in dulapuri 334
8. 1.6. Tablouri de distribuie capsulate 337
8.1.6.1, Tablouri de distribuie EA, ICMA, TIAB . . 337
S. 1.6,2. Tablouri de distribuie ELECTROCONTACT
Botoani ....... 344
$.1.6.3. Cutii terminale 346
8.2. Celule prefabricate de medie tensiune 347
$.2. 1. Celule prefabricate pentru instalaii de conexiuni .... 347
8.2.1.1. Celule de interior închise 347
10
5.2. 1.2. Celule de interior deschise 350
8.2,2. Celule prefabricate pentru posturi de transformare . . 352
8.2.2. 1. Celule de interior închise ^ t _ 352
de interior deschise
$,2.2.2. Celule , . , 353
8.2.2.3. Celule de exterior 354
8*3, Baterii de condensatoare statice pentru îmbuntirea fac-
torului de putere ................. 357
r
5.3.1. Baterii de condensatoare statice 380/220 V . 357
8.3.2, Baterii de condensatoare de medie tensiune 360
0.4. ZkiQ neizolate capsulate sau protejate ...... . 362
8.5. Post^- Jrîisicirmare prefabricate . . . . . 364
9. Alimentarea consumatorilor d:i energie electrica , 368

9-1 Tensiuni i frecvene de aUiiiV^jare 368
9*2. Sigurana alimentrii electr oenergerice a consumatorilor i
receptoarelor i sistemele corespuns fiibar^ .de racord i
distribuie . . 371
9.3. Condiii impuse în utilizarea receptoarelor care ar putea
prejudicia funcionarea reelei furnizorului de energie
electrica ........... , . „ "] . . . 375
9.3: Autorizarea utilizrii receptoarelor electrotermice si â
1-
motoarelor electrice , T . . T . . 375

9.3,2. Limitarea regimului deformant 375"
$.3.3. Combaterea efectului de flicker în reelele de distribuie
377
9.4. Sarcini i
consumuri electroenergetice 37$
9 A A. Metode de calcul simplificate 378
9.4.2. Date de consum pe ramuri industriale . . . . 33 y
9.4.3. Date de consum pe categorii de receptoare
385
9.4.4. Curenii de calcul pe categorii de receptoare la ten-
siunea de 3S 0/220 V 39 q
9.4.5. Bilanuri electr oencrgetice , ¥ . 392
9.5. Defecte i regimuri anormale principale în funcionarea
reelelor electrice ....... '
4Q 1
9.5.1. Scurtcircuitul. Punerea la pm
în t. Suprasarcina . 401
9.5.2. Calculul curenilor de scurtcircuit , 403
10. Instalaii de conexiuni i transformare 412

10. 1. Categorii de instalaii i compunerea lor 4 12
10.2. Partea de construcie a instalaiilor 417
1. Condiii de amplasare
10.2. . . 4 17
10.2.2. Construciile aferente instalaiilor interioare ....
420
10.2.3. Construcii aferente instalaiilor exterioare ...... 426
10.2.4. Instalaii aferente i dotri . . , . 42S
10.3. Echiparea electric.
430
10*3.1. Distante minime de izolare în aer i de pro-
tecie "
' * - 430
10.3.2. Alegerea transformat oarei or , 43^
10.3.3. Alegerea bobinelor de reactan
435
10.3.4. Alegerea barelor i izolatoarelor
437
10.3.5. Alegerea aparatelor de conectare
442
11
10. 3. 6. Alegerea transformatoarelor de * msur . . 445
10.4. Protecia i automatizarea instalaiilor de conexiuni i
transformare 45
10.4. 1. Protecia barelor colectoare i cuplelor 45
10.4.2. Protecia liniilor 453
10.4.3. Protecia transformatoarelor ..... . . . _ 458
10.4.4. Instalaii do automatizare uzuale în reelele
electrice ale consumatorilor ........... . . 462
10.5. Exploatarea, întreinerea i repararea instalaiilor de
conexiuni i transformare . , . . . . 4*>2
1 1. Instalaii electrice de for . . 463

11. L Pornirea motoarelor electrice de -acionare 465
11» 1*1- Pornirea motoarelor electrice asincrone in colivie 465
11.1.2. Pornirea motoare^ electrice asincrone cu inele 472
ll.-ll.-3. Pornirea motoarelor sincrone _ 47S
11.1.4. Pornire cotoarelor de cnrent continuu . . 479
11.2. Reglajul turaiei motoarelor electrice 4S l
ll.Ll. Reglajul turaiei motoarelor asincrone ........ 4S1
* '1,2,2* Reglajul turaiei motoarelor de c.c .......... 3E4
11.3. Instalaii de for de joas tensiune 4S4
11.3. L Dimensionarea circuitelor ....... ....... 4S4
1 1.3.2. Dimensionarea coloanelor 490
H.3.3- Alegerea circuitelor motoarelor asincrone tri-
fazate cu tensiunea nominal de 380 V . . 491
11.3.4. Electroalimentarea utilajelor de ridicat i trans-
portat pe ci de rulare 493
11.3.5. Instalaii de distribuie 501
1 1.4. Instalaii electrice de medie tensiune 503
J 1.5. Exploatarea, întreinerea i repararea instalaiilor elec-
trice de for . 504
12. Instalaii electrice de iluminai 508

12.1. Alegerea sistemului de iluminat _ 50&
12.1.1. CaîegOîii de iluminat electric 50S
12.1.2. Alegerea surselor electrice de iluminat .._ 511
12.1.3. Iluminri medii normate pentru iluminat normal 511
12.1.4. Iluminri medii normate pentru iluminat de
siguran ........... 515
12.1.5. Asigurarea calitii iluminatului 516
12. 1.6". Criterii de alegere a sistemului de iluminat .... 517
12.2. Calculul iluminatului electric , , 5 19
12.2. 1. Metoda factorului de utilizare _.. 519
12.2.2. Metoda punct cu punct 523
12.2.3. Metoda puterii specifice . .
'.
_ . 526
12.3. Dimensionarea circuitelor i coloanelor instalaiilor de
iluminat . . — 527
12.3.1. Dimensionarea circuitelor instalaiilor de iluminat
i de prize pentru aparate electrice de uz casnic
i similare 527
12
12.3.2. Dimensionarea coloanelor pentru racordarea ta-
de distribuie ale instalaiilor de iluminat
blourilor 531
12.4. Montarea, aparatelor instalaiilor de iluminat . 532
12.4. 1. Condiii generale de montare 532
12 .4 .2. Distane de montaj ale corpurilor de iluminat . . 535
12.4.3. Distane de monta] ale aparatelor de conectare
ale instalaiilor de iluminat 536
12. 5. Exploatarea i întreinerea instalaiilor electrice d e iluminat 538
13. Instalaii de condensatoare statice pentru îmbuntirea fac-

torului de putere . 54
13. 1. Organizarea instalaiei 54
13.2. Dimensionarea instalaiei . . 542
13-3. Montarea, i exploatarea instalaiilor . 546
14. Instalaii de protecie a construciilor contra trsnetului , . . , ... 548

14.1. Criterii de prevedere i amplasare 54 8
14.2. Compunerea i execuia instalaiilor 550
14.2. 1.Instalaii de protecie contra efectelor directe
ale trsnetului, montate pe construcie . , 550
14.2.2. Instalaii de protecie contra efectelor directe ale
trsnetului, montate independent de construcie 555
14.2.3. Instalaii de protecie contra efectelor secundare
ale trsnetului 555
14.2.4. Protecia contra descrcrilor laterale 556
14.2.5. Detalii suplimentare de execuie 557
14/3. Calculul zonei de protecie contra trsnetului ........ 557
14.4. Verificarea instalaiilor . . . . . ... 560
15. Protecia muncii în instalaiile electrice 56 1

15. 1. Generaliti 56 1
15, L I; Msuri
de protecia muncii în instalaiile electrice 561
15.1.2. Limite de tensiune i curent 566
15.2. Instalaii de legare la pmînt pentru protecia contra
electrocutrii 568
15.2.1. Compunere. Materiale. Execuie 568
15.2.2. Utilizarea în comun a instalaiilor de legare la
pmînt 572
15.2.3. Dimensionarea instalaiei de legare la pmînt . . 572
15.2.4. Msurarea rezistenei de dispersie i verificarea
instalaiilor de legare la pmînt 580
15.3. Instalaii de legare la nul de protecie 581
15.3. 1. Mod de realizare 58
15.3.2. Materiale. Seciuni minime 582
15.3.3. Verificarea instalaiilor de legare la nul de protecie 583
15.3.4. Cazuri particulare 584
io~. Reele electrice 587
16. 1. Condiii generale privind utilizarea materialelor ........ 587
16. 1. 1. Materialul conductoarelor , 587
13
16. 1.2. Seciuni minime în folosirea conductoarelor .... 588
16.1.3. Seciunea economic a conductoarelor 588
16.2. Linii electrice aeriene 593
16.2. L Condiii de calcul 593
16.2.2, Condiii de execuie . , . . . , . . 603
16.2.3- Caruri speciale . . . , 605
16.3. Reele eu cabluri electrice 6 17
16.3. L Alegerea cablurilor 6 17
16,3,2. Condiii de instalare 6 ÎS
16.3-3- Msuri speciale de protecie contra incendiului în
gospodriile de cabluri 62 S
16 .4. Reele cu conductoare 630
16.4. 1. Conducte montate aerian in cldiri 630
16.4.2. Conducte izolate montate în evi, tuburi sau goluri
(canale) practicate in elemente de beton pre-
fabricate 63
16.4.3. Conducte plate cu izolaie si manta . 632
16.5. Exploatarea, întreinerea i repararea liniilor electrice
aeriene 632
17. Particulariti în proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor

cu caracter special . . . . t 635
17. 1. Instalaii de acumulatoare electrice 635
17.1.1. Organizarea instalaiei 635
17. 1.2. Dimensionarea instalaiei 636
17.1.3. Exploatarea instalaiei de acumulatoare 640
17.2. Instalaii electrice înmediu cu pericol de explozie ...... 642
17.3. Instalaii electrice aferente instalaiilor de sxins incendiu 644
17.4. Iluminatul de balizaj 646
17.5. Instalaiile electrice aierente instalaiilor de galvanizare
i electroliz 647
17.6. Instalaii electrice aferente centralelor termice 649
17.7. Instalaii electrice aferente fabricilor i staiilor de dis-
tribuie de oxigen 649
17. S. Instalaii electrice aferente instalaiilor care produc sau
utilizeaz acetilen 650
17.9, Instalaii electrice aferente cuptoarelor industriale .... 65
17.9.1, Cuptoare electrice cu arc 651
17.9.2, Cuptoare electrice cu rezistene 653
17.9.3. Cuptoare electrice cu inducie 654
17.9.4. Instalaii AMCR
pentru utilizarea ^raionali a
energiei , - . 655
17.10. Instalaii electrice aferente utilajelor de înalt frecven 656
17. 10.Reguli generale
1. ... 656
17. 10.2. Reguli pe categorii de instalaii ... 657
17. H. Instalaii electrice aferente utilajelor de ridicat i trans-
portat . 660
17. 1 L 1, Instalaii aferente macaralelor 660
14
17. li. 2. Instalaii aferente ascensoarelor 661
17. 12, Instalaii electrice pe antiere . . * . . 664
18. Instalaii de telecomunicaii la abonat 666

18- 1. Generaliti , . , 6fâ
18.2. Instalaii de telefonie , ... 669
18.3. Instalaii de dispecer, interfon i cutare persoane .... 673
18.4. Instalaii de radioficare i TV .„. 673
18.5. Instalaii de ceasuri electrice 674
Instalaii de semnalizare a incendiilor . 675
—
1. DATE INTRODUCTIVE
UTILE ÎN ACTIVITATEA ELECTRICIANULUI
l.î. Acte normative privind proiectarea, execuia,

exploatarea î întreinerea instalaiilor electrice
î.l.L Acte normative republicane
§C 17-75, Normativ privind proiectarea i executarea insta-

laiilor electrice la consumatori, cu tensiunea pîn la 1 000 V
ÎNCERC.
120-79* Normativ privind proiectarea i executarea insta-
laiilor de protecie contra trsnetului a construciilor —
ÎNCERC.
PE 107-81. Normativ pentru proiectarea i executarea
reelelor de cabluri electrice —
ISPE.
'
PE 124-78. Normativ privind alimentarea cu energie
J(
electric a consumatorilor industriali i similari —
ISPE ;
PE 136-80. Normativ privind folosirea raionala a energiei
electrice la iluminatul artificial i Ia utilizri casnice —
ICEMENERG,
PE 135-85, Instruciuni tehnice privind determinarea
seciunii economice a conductoarelor în instalaiile de dis-
tribuie de 1— 110 kV IPB. —
PE 145-85. Normativ privind stabilirea puterilor no-
minale economice pentru transformatoarele din posturi —
IPB.
P17-85. Normativ pentru proiectarea staiilor pentru
electrocare i electrostivuitoare —
IPIU.
LI 8-82, Normativ pentru proiectarea i executarea insta-
laiilor interioare de telecomunicaii din cldirile civile i
industriale —
ICPTTc.
17
C56-75. Normativ pentru verificarea calitii
lucrrilor
de construcii i instalaii aferente ÎNCERC. —
C204-80. Normativ —
cadni privind verificarea calitii
lucrrilor de montaj al utilajelor i instalaiilor
tehnologice
pentru obiective de investiii —
IGSIC + ICCPDC.
C 167-77. Norme privind cuprinsul i modul de întocmire,
completare i pstrare a crii tehnice a construciei —
IGSIC + ICCPDC
C 16-79. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucrrilor de construcii i —
instalaii aferente ÎNCERC.
Norme republicane de protecie a muncii
P1 18-83. Norme tehnice de proiectare si
— MM -f MS.
realizare a
construciilor privind protecia ia aciunea focurilor—
ÎNCERC +
IPCT.
Norme generah de proiecie împotriva incendiilor pro-
la
iectarea i
realizarea
nr. 290/16.S.1977.
construciilor si instalaiilor — Decret
LI. 2. Acte normative departamentale
Ministerul energiei electrice:
PE 003/79. Nomenclatorul de verificri, încercri i

probe privind montajul, punerea în funciune i darea în
exploatare a instalaiilor energetice.
PE 005/80. Regulamentul pentru analiza i evidenta
incidentelor de exploatare din instalaiile de producere, '
transport i distribuie a energiei electrice i cldurii.

PE 006/61. Instruciuni generale de protecie a muncii
pentru unitile MEE.
PE 119/82. Norme de protecie a muncii pentru instalaiile
electrice.
PE 101/85. Normativ pentru construirea instalaiilor
electrice de conexiuni si transformare (completat cu instruc-
iunile PE 101 A/85).
PE 111 —
vot I, 11/75 +
voi. 111178. Instruciuni pentru
proiectarea staiilor de conexiuni i transformare.
PE 102/69. Normativ pentru proiectarea instalaiilor de
conexiuni i distribuie cu tensiuni pîna la 1 000 V ca. în
unitile energetice.
18
PE 112/83. Normativ pentru proiectarea instalaiilor de
curent continuu din centrale i staii electrice.
PE 103/70. Instruciuni pentru dimensionarea i veri-
ficarea instalaiilor electroenergetice la solicitri mecanice
si termice în condiiile curenilor de scurtcircuit.
PE 104/79. Normativ pentru construcia liniilor aeriene
de energie electric peste 1 000 V.
PE 105 [83. Metodologie pentru dimensionarea stîlpilor
metalici ai liniilor aeriene,
PE 106/83. Normativ pentru construcia liniilor aeriene
de joas tensiune.
PE 707/5/ cu modificrile din 1983. Normativ pentru
proiectarea reelelor din cabluri electrice,
PE109/81. Normativ privind alegerea izolaiei, coordo-
narea izolaiei i protecia instalaiilor electxoener getice
împotriva supratensiunilor.
PE 1 14183. Regulament de exploatare tehnic a surselor
de curent continuu.
PE115173. Regulament de exploatare tehnic a insta-
laiilor auxiliare din staii (aer comprimat, ventilaie, ilu-
minat i for).
PE V 16/84. Normativ de încercri i msurtori la echipa-
mente i instalaii electrice.
PE118/79. Regulament' general de manevre în insta-
laiile electrice.
1
PE124/78. Normativ privind alimentarea cu energie

electric a consumatorilor industriali i similari.
PE125/78. Instruciuni privind coordonarea coexistenei
instalaiilor electrice cu liniile de telecomunicaii.
PE 126/82. Regulament de exploatare tehnica a echipa-
mentelor electrice de distribuie primar,
PE 127/83. Regulament de exploatare tehnic a liniilor
electrice aeriene.
PE 128/73. Regulament de exploatare tehnic a liniilor
electrice în cablu.
PE 129/81. Regulament de exploatare a uleiurilor electro-
izolante.
PE 131/74. Regulament de exploatare a motoarelor
electrice.
PE 134/84. Normativ privind metodologia de calcul a
curenilor de scurtcircuit în reelele electrice.
19
PE 739/77. Instruciuni privind normarea consumului
de energie în reelele electrice.
PE 742/80. Normativ privind combaterea efectului de
flicker în reelele de distribuie.
PE 743/80. Normativ privind limitarea regimului de-
format,
PE 147/83. Normativ de proiectare privind tratarea
neutrului în reelele de medie tensiune.
PE 501/85. Normativ privind proiectarea instalaiilor de
protecie prin relee i automatizare.
PE 502/75 ... 80. Normativ privind dotarea instalaiilor
tehnologice cu aparate de msur i automatizare.
PE 503/77. Normativ de proiectare a instalaiilor de
comanda i control din centrale i staii electrice.
PE 505/73. Regulament de exploatare termic a camerelor
de comand i de supraveghere a instalaiilor electrice,
PE 500/83. Regulament de exploatare tehnic a instala-
iilor de circuite secundare.
PE 601/84. Instruciuni de proiectare a instalaiilor de
telemecanic a staiilor electrice fr personal permanent.
PE 602/80. Regulament de exploatare tehnic a insta-
laiilor de telecomunicaii. .
PE 603/82, Instruciuni pentru proiectarea instalaiilor

de telefonie aferente staiilor electrice.
PE 902/70 (E 2 7/70). Normativ privind metodica de
+
întocmire i analiz a bilanurilor energetice în întreprinderile
industriale i similare.
PE 905/60. Normativ privind dotarea cazanelor de abur
i ap fierbinte cu mijloace de msurare, în scopul exploatrii
lor economice.
PE 909/61. Instruciuni pentru exploatarea economic
a cuptoarelor electrice cu arc cu aciune direct pentru
topirea oelului precum i pentru întocmirea i analiza bilan-
ului energetic al acestor cuptoare.
PE 913/67 {E 19/67). Normativ privind dotarea cup-
toarelor industriale cu mijloace de msurare în scopul
utilizrii raionale a combustibililor.
PE 928/81. Instruciuni privind modul de calcul al
indicatorilor care definesc eficiena economic a consuma-
torilor tampon de energie electric i tarifarea energiei
pentru aceti consumatori.
20
PE 929/06. Prescripii privind recuperarea resurselor
energetice secundare i determinarea eficienei economice a
acestei recuperri.
PE 930 [67 +
supliment modificri 19 70." Regulament
pentru exploatarea tehnic a instalaiilor electrice din între-
prinderile industriale i similare.
PE 937/75. Instruciuni privind compensarea puterii
reactive la consumatorii industriali i similari.
PE 936/83. Instruciuni privind modul de autorizare a
introducerii în proiecte, a montrii i a utilizrii receptoarelor
electrotermice.
3RE-I12-83. Instruciuni privind supraîncrcarea tem-
porar, accidental sau periodic a transformatoarelor de
putere în ulei.
3.1 .RE-I1 5-78. Instruciuni privind calibrarea, înlocuirea
i evidena siguranelor fuzibile.
3.2.RE-I17-82. Instruciuni privind repararea liniilor
electrice subterane cu tensiuni pîn la 35 kV inclusiv.
3.2.RE-I18-70. Instruciuni pentru verificarea aparatelor
electrice de pe panouri,
3.2.RE-I20-70. Instruciuni pentru lucrrile de revizii
Ia instalaiile de anclanare automata a rezervei (A AR).
3.RE-I23-78. Instruciuni de exploatare i întreinere a
instalaiilor de legare la pammt.
1 .RE-I41-82. Instruciuni privind atribuii i responsa-
biliti pentru aplicarea în activitatea de proiectare a pre-
vederilor de protecia muncii cuprinse în legislaia în vigoare,
3.1 .RE-I42-82. Instruciuni tehnologice de lucru sub
tensiune în instalaiile electrice de joas tensiune.
Ministerul industriei chimice:

I.D .17-1973. Normativ departamental pentru instalaii
electrice în medii cu pericol de explozie.
NPCICh-1972. Normativ departamental pentru pro-
iectarea i executarea construciilor i instalaiilor din punct
de vedere al prevenirii incendiilor (n_a. —inclusiv instalaii
care produc sau utilizeaz ac etilena).
P.D.43-74. Normativ departamental pentru proiectarea
fabricilor de oxigen i staiilor de distribuie oxigen.
P.DJ 03-72+ Normativ departamental privind proiectarea
depozitelor de azotat de amoniu.
21
1.1.3* Standarde, de stat
STAS 1590*71 ... 79. Electrotehnica i electroenergetic.

Semne convenionale.
STAS 1842-73. Instalaii electrice interioare în construcii.
Semne convenionale.
STAS 11381-80 ... 84. Semne convenionale pentru
scheme electrice.
STAS 12120-83. Instalaii electrice. Scheme, diagrame,
tabele,
STAS 6755-81. Automatic. Semne convenionale i
simboluri 1 iter ale
STAS ES303-69. Noiuni energetice de baz folosite la

elaborarea bilanurilor i balanelor energetice.
STAS 2557-69. Instalaii de producere a energiei electrice.
Puteri. Terminologie.
STAS 930-75. Reele electrice. Tensiuni nominale i
abateri admisibile.
STAS 7044-75. Reele i receptoare electrice miniere.
Tensiuni nominale.
STAS 4297-79. Aparate i utilaje electrice. Cureni
nominali.
^
STAS R9321-72. Prefabricate electrice de joasa tensiune,
STAS 832-79. Influene ale instalaiilor electrice de
înalt tensiune asupra liniilor de telecomunicaii. Pre-
scripii.
STAS 4936-71. Marcarea barelor i baretelor colectoare
pentru centrale i staii electrice de conexiuni i transformare.
STAS 9638-74. Marcarea conductoarelor izolate pentru
identificarea circuitelor instalaiilor electrice,
STAS 8275-78. Protecia împotriva electrocutrilor.
Terminologie.
STAS 6119-78* Instalaii electrice de joas tensiune.
Instalaii de legare la pmînt de protecie.
STAS 7334-83. Instalaii electrice de înalt tensiune.
Instalaii de legare la pmînt de protecie- Prescripii,
STAS 4102-80. Piese pentru instalaii de legare la pmînt
de protecie.
STAS 6616-83. Instalaii electrice de joas tensiune.
Instalaii de legare la nul de protecie. Prescripii,
22
STAS 6489-80^83 Coordonarea izolaiei în instalaiile
electricecu tensiuni peste 1 kV. Prescripii.
STAS 8074-70. încruciri între liniile de contact pentru
tramvaie i troleibuze i linii electrice aeriene sau linii aeriene
dc telecomunicaii. Prescripii,
STAS 9637-74. Instalaiile electrice ale cldirilor. Ter-
minologie.
STAS 234-79. Branamente electrice. Coloane.
STAS 8138-83. Echipamente electrice pentru maini
industriale.
STAS 831-79: Linii aeriene. Utilizarea în comun a
stîlpilor pentru linii de energie electric, de traciune i de
telecomunicaii. Prescripii.
STAS 7070-74. Instalaii de automatizare. Reguli pentru
întocmirea documentaiilor tehnice desenate.
STAS 8028-75. Sisteme de reglare automat. Termi-
nologie.
STAS 4663-85. Poduri rulante. Chestionar de proiectare.
STAS 6773-79. Poduri rulante. Linii de contact. Pre^
scripii de proiectare i execuie.
STAS 7335-74 ...80. Protecia contra coroziunii a con-
struciilor metalice îngropate.
STAS 6877/1 ... 11-74 ... 79. Echipamente electrice pentru
atmosfer exploziv.
STAS 5325-79. Grade normale de protecie asigurate
prin carcasare. Clasificare i metode de verificare.
1.2. Date i relaii de calcul electrotehnice uzuale
1.2.1. Mrimi electrice, magnetice i fotomeirice i

unitile lor de msur
Mrimea Urtitatea de msur
Denumirea Simbolul Denumirea Simbolul
1 2 3 4
Mrimi electrice
Sarcina electrica Q conlomb C
Densitatea sarcinii electrice:
— de volum coulomb/metru cnb C/m*
23
1.2.1. (continuare)
— de suprafa a ceulomb/metru
ptrat C/rna
— de linie (liniari) PI c o u Io mb/m et ru C/m
Intensitatea curentului
electric I, i amper A
Intensitatea cimpului
electric E, (K) volt /metru Y/m
Tensiune electric U, u volt V
Potenial electric F, volt v
9
Tensiune (for) electro-
motoare E volt V
Moment electric P coulomb-m etru C m
Polar izaie electric P coulomb/metru
ptrat C.'m-
Flux electric coulomb C
Inducie electric B coulomb/metru
ptrat C/m 2
Capacitate electric C faraci
Permitivitate farad /nief m F 'm
Densitatea curentul ui
electric:
— ele suprafa J > J CLAU^tÎ7 jlUC tril
JJtl H.£i t jîji I.U

— de linie (pînz de
cnrent) A * (a.)/
\
am ne
IJ* r
fi k /ts
J. f
t
J-J-ICT mi
{,\
Rezisten electric R onm

Rezist ivi tat ea electric 0 dun. metru -
r _ I III
Condu ctan electric G siemens
Conducticitate electric f siemens/metru
Impedan z
i
ohm
Reactan X ohm £2
Adrnitan Y siemens s
Sus c eptan B siemens s
Putere electric activ
Putere electric reactiv
P watt w
Q var var
Putere electric aparent s voltamper VA
Energie electric W, E wattorâ Wn
Mrimi magnetice
Intensitate cîmp magnetic H amper /metru A/m
Tensiune magnetic amper A
Tensiune mague tonio toare amper A
laductîe magnetic B tesla T
Flux magnetic weber
Moment magnetic m amper - metru
ptrat A m2 -
24
1.2,1, ( continuare
Ma^netîâî io M Hi amper /metni A/m

Polarizaii magnetic jl Bi tesla T
.Permeabilitate V-
henry/metra H/m
Permean A s
(P) henry H
înductan proprie L benry H
Inductan mutuala
Reluctan
$$* % henry
1 /henry
H
H" 1
-
Mrimi fotometxice
Intensitate luminoas % î"

candel
lumcn
cd
lm
Flux luminos .
Randament luminos rumen/watt im/W

Cantitate de lumin lumen secund |m s
Qv, Q *
Densitatea fie suprafaa a

fluxului luminos lum eu /metru
ptrat lm/m 2
lAuninan, LVl L caiidel/nietru
ptrat cd/m 2.
Emitan luminoas M M Vf lumen/metm

ptrat lm/m 3
Iluminare Ev. E lux lx
Kxpu nere luminoas lux secunda lx- s
Mrimi diverse
Frecvena ]f |
hertz |
Hz
Not: 1. Multiplii i submultiplii unitilor de msur an prefixele

î valorile din tabelul urmtor;
Denumirea deca hecto Mlo mega tera peta exa

Mul-
ti- Simbolul da h k M G T P K
plii
10* - UM 101 10* IO 3 10* 10* IO 12 10 1S lOis
Sub- Denumirea deci ceni mili micro nano pico femto atto
mul- m n a
Simbol d 0 p f
ti-
\Q~ n 1 io- 10" 15 ir*
plii L"M IO"
25
2. Constante universale:
Denumirea Simbolul '
Valoarea
Sarcina electrica elementar 1,6021. ÎO^ 19 C

Permit! vi ta tea vidului $,85419- 10~ 12 F/m
Permeabilitatea vidului 4.7Z-IO" 7 H/m
Constanta Ini Bolzmarm -2
k 1,38054- IO * J/K
Constanta lui Plaak h 2w 1,0545- 10^ 4 J.s
Masa de repaus a electronului m 9, 1082- IO"
31 k-
3. Tabelul respect prevederile STAS 737/4-84 ;9-S3 ; 1.1-84'.
1.2.2. Transformri curente de uniti de msur de

putere i energie
CP^kW f
CP kW CP kW |
CP kW CP- CP-> kW
1,36 1.0 0,736 3,67 2,7 1,987 5,98 4 4 3,238
1,50 o,sio 3,81 2,8 2,061 6, 12 4,5 3,312
1,63 1,2 0,883 3,94 2 9
r
2,143 6,26 4,6 3,386
. 1,77 1,3 0,957 4,08 3,0 2 208 6,39 4,7 3,459
1,90 1,4 1,030 4,22 2,282 6 53 4.8 3,53£
2 04 i,5 3,104 4,35 3,2 2,355 6,66 4,9 3,606
2,18 i. 1,6 1,177 4 49 3,3 2,429 :
6,80 5,0 3,680'
2,31 "1,7 1,251 4,62 3,4 2 502 7,4S 5,5 4,048
2,45 1,8 1,325 4,67 3,5 2,567 8,16 6,0 4,4 ifr
2,5S 1,9 1,398 4,90 3,6 2,650 8,84 6 5
P
4,784
2,72 Zfi 1,472 5,03 3,7 2,723 9,52 7,0 5, 1.52
2,86" 2,1 1,546 5 17 3,8 2,797 10,20 7.5 5,520
2,99 2,2 1,619 5,20 3,9 2,870 10,90 8,0 5,880
3,13 2,3 1,693 5,44 4,0 :
2,944 11,60 8,5 6,256
3,26 24 1 766 5,58 1
4,1 3,0 IS 12,24 9,0 6 62'4
3,40 2,5 1,840 5,71 3,091 12,92 9,5 6,992
3,54 2,6 1,914 5,85 4.3 3, 165 13,60 10,0 7,360
Coeficient de echivalen în energie:

Energia de
transformat, electric mecanic cldur abur normal comb. conv.
UM kWh kgf - m kcal kg- c.c.
Electric,
kWh 367 - IO 3 860 1,344 0,123
Mecanica,
-3
kgf' m 2,72- 10"* 1 2,34 - IO 3,656 - IO' 5 0,335- IO"*
Cldur,
kcal 1,16- IO"3 427 1 1,563 10" s 0,143- IO" 3
Abur normal,
kgf 0,744 203, 1 - IO 3 640 1 91,5- KT*
Comb. c,
kg c.c. 8,14 2,99- 10* 7- 10* 10,938 1
26
Exemplu de utilizare. Echivalentul recuperrii a 342 MWh. energie
-electric este:
3,42" 10- 0,123 = 42 066 kg c.c sau
3,42. 10 s -860 = 294,12 Gcal.
1.2.3, Relaii iz calcul ale mrimilor electrice

folosite curent
Mrimea. Relaia de calcul

1
2
Relaii între curent, tensiune, putere i rezisten sau impedana
Intensitatea c.c. 1 I = UjR = Pj'U

-curentului c.a. / = SjU = P;U cos o = U cos yjR ;
monofazat î a = î cos 9; I r = I sin <p
c.a, trifazat I = U = P/v'3 tF cos 9;

I = I cos 9 I = I sin 9 ; r
Tensiunea CC. U m + p/j

c.a.
monofazat U :
5// = Pjî cos 9 — iîi^cos 9

c.a. trifazat Î7 = S/V3 7 = P/V3 I cos 9,
Rezistena c.c.
electrica ca. R = U cos 9/J
Rcactanta K= XI sin 9/I
Puterea elec- c c P= UI = U 2 JR = PZ 2
trica activ ca.

monofazat P= UI. cos. 9
c.a. trifazat p= ^3 37/ cos 9
Puterea reactiv ca.

monofazat Q = UI sin 9 = P tg ^
c.a.
trifazat g = ^3 UI sin 9 = P tg 9
Puterea c.a. = P/cos 9 =

aparent monofazat — g/stop
ca. P/cos 9
trifazat = jj/sia 9
27
1.2,3. {continuare}'
_ J 2__
Rezistene, reactane i impedane electrice
Rezistene {pentru
% fig. de Ia AÎ7)
l,
K* = p —=—
1 l
unde;
^ vi
P = Pot 1 + ÂOj ; A6 6 - 2fl
Reactana inductiv
— v, fig. de la AU)
Induc tarta specific a La conductoare rotunde si J& tevi"

conductoarelor nemagnetice,
[H/m]
^-^,6 ]g
La conductoare dreptunghiulare
1,-2 fin 2 **** ;O p

03l lO-^
Reactana capacitiv
Y— 1
- 1
-
1
Capacitatea specific. [F/m]

c* = —L_ .
W -?
Im pedanta electric Z =*JR 2 -j- X* = J?/cos ? = tr/z
Condu ctana c.c P G = i/j? = j/tr

electric
ca. G = RjZ* = Icos 9 /U = P/U* =
= V cos 9 = V^ - 2
Susceptana B = XfZ 2 = I sin 9/L = QjU* = T
= y sin 9 = jY*— ga
Aâmitana
i
1.2.3. (continuare)
» 1 %.. ,
Legarea. în serie numai R= ie, j- ... -f i? n

& rezistenelor sau reactan-
elor de aceeai natur.
— H- 11
Legarea în serie a rezis-

tentelor i reactanelor
z = V^ 2 + V(« c )
2
& l
_ Xr.
Legarea in paralel numai

a rezistenelor sau reactan-
clor de aceeai natur
1 1
1
= + +
-r t—~ — Xl, .
Xl^
Xq — X<Jj_ -|- . . , r Xc n
^
,1,1 v- -1
Legarea în paralel a rezis-

tenelor i reactarielor
*
z- .
Vl + (Ro>C) z
29
1 .2. * ( continuare
1 2
Trausf igu raia din triunghi

în stea i k, -
invers
P^ + + P31
i Pi 2 P2 ^
Pia # ^23 + ^31
p, -
v « — fij^s + J?,fi3 + R,^
_ KjH* + fi,fis 4- R3 R4
Jt23
^31
a
Relaii între cderile de tensiune sau pierderile de putere i dimensiunile
conductoarelor
Cderea de c_c Al/= c^f = Z'Z/ys ^ IP/ysU
tensiune Aî7 ca AU — cos o -•- x 0 sin cp) ; pentru
monofazat ^ 500
E7 V:
A?7 — llr 0 cos sin cp)
trifazat pentru 1/ s£ 500 V:

AU = ^3lIr Q =
r=] = tPlysU
AU% = 100
cos
AI//C/


(v. fig. de la A 17) c.a T AP = 3 r<// 2 = 3JJ2/ys =
trifazat = lP2 j'ys U cos 2<p
o/
fo AP% = 100 AP/P
Not; Semnificaia simbolurilor, v. § 1.2.1 cu precizrile l comple-
trile :
p i y sînt exprimate în
2/m mm
respectiv Sm/mm 2 s — seciunea
f ;
conductorului în 1 mm
ot — coeficientul termic al materialului conducto-
;
rului, în 1/grd (v. §2,1.1); p 0 — reziti vitatea la temperatura de 2Q°C

4
30
în mms /m
(y. §2.1.1); O, A0
— temperatura, respectiv supra temperat ura
conductorului in sarcin, in °C; d — distana dintre barele extreme, in
cm; & fa _ limea total (a pachetului), respectiv înlimea ba-
relor, în cm; — distana medie geometric între conductoare (în
%m
ca, monofazat, d m€ d = d12 iar în ca. trtfazat, d m€ d = \ > >
Y ~
raza conductorului, Da cm l — lungimea circuitului, in ;
m (y. fig.
de la A 17) r Q x G — rezistena, respectiv reactana specifici, în
; ,
Q/m *
Exemplul 1.1. O LEA - 3 x 380 V, 50 Hz, avind l =150 m, con-

ductoare Al — 2.40 3
pe consol orizontal cu mml2
— = 40 cm,
transport o putere de 100 la coscp — 0,9 i 0 = 50X. Se cere deter- kW
minarea mrimilor posibile cazului ,
specificate în § 1.2.3;
= 0,0294 (1 -f- 0,004 30) = 0,033 Q mms /m;

Rm = 0,033- 150/240 = 0,021 £i;
L 0 = 4,6 lg (50,4/1) + 0,5- IO -7 = 8,366- 10"' H/m;
XL = 2tt 50 150 8,277 - 10^ 7 = 0,039 O;
Z = V 0,021* + 0,039* = 0,043 O; G = 0.021/0,043* = 11,36 S;
B = O,O39/0,043 2 = 21,09 S; Y = 1/0,043 = 23,26 S;

S = 100 3
10 /0,9 = 111 kVA; Q = 100 0,48 = 48 kvar
100 - 10* AU = 1,73- 169 (0,021 0,9 -f
i = 169 A:
1,73- 3SO-0,9 + 0,039 0,468) = 1,1 V;
-
Za = 169-0,9 = 152 A; AZ7% = 100- 1,1/380 = 0,29%;

Jr = 169 0,468 = 79 A;, AP = 3* 0,02 169- IO-3 = 1,S
1 - kW.
Exemplul 1.2. Se d
circuitul din îig. 1.1, a cruia se aplic la borne î
1/ = 220 V. Se cere determinarea rezistenei echivalente i a curenilor.
M
1 «J?^
a &
Fig. 1-1. Transfigurarea triunghiului m stea:
A — reea dublu triunghi; transfigurarea triunghi-stea 124; c — transfigurarea
triUD^hî-stea 234.
31
;
Calculul rezistenelor :
Din fig. 1.1, b: Din fig. 1.1, c:
Jîj = 3o/(3 -f 5 =+ 2) 1,5 £1; i?3 ^ 4 -

2/(4 -f 2-f- 2} ^ 1^0 Q;
K* = 3-2/(3 -f -f 2) =
5 0,6 ft; fe£ = 4-2/(4 4- ^ f -2) = 1,0 Q;
- 5-2/(3 + 5f2) - 1,0 O; W = 2 2/(4 - 4. 2 4-2)=: 0,5 Q;
1 -f
(3 + I) (5 -h 0,5)
0,6 -f 4 -h 1 + 2 3+14-5-} 0,5
^ 3,316 ^; =
3,316 Q;
Calculul curenilor
Din îig. 1.1, & i 1.1, c:
I = 220/3,316 *= 66,3 A; i
= 66,3 (3,316 - 1)/(1 3)
^ = 66,3 (3,316 - 1,5)/ = 38,38 A;
# /{0,6 + 4) = 26,17 A;
= 66,3 (3,316 - 1,5)/ 1» = 66,3 (3,316 i)/(0,5 + 5)
1(1 4-2) = 40,13 A; 27.92 A;
Din fig. 1,1, a:
/aa = 38,38 - 26,17 = -(27,92 40,13) = 12,21 A,
1.2 A. Corespondena între cosinusul i tangenta

aceluiai unghi
cos cp tg 9 cos <p tg 9 cos 9 cos 9

! I
0,40 2,29 0,52 1 64 0,64 1 20 0,76 0,86 0,88 0,54

0,41 2,23 0,53 1,60 0,65 0,77 0,83 0,89 0,51
0,42 2,16 0,54 1,56 0,66 1,14 0,78 0,80 090 0,48
0,43 2,09 0,55 1,52 0,67 1,11 0,79 .0,78 0.91 0,46
0 44 2,04 0,56 I.4S 0,68 i,os 0,80 0,75 0,92 0,43
0,45 1,98 0,57 1,44 0,69 1,05 0,81 0,72 0,93 0,39
0,46 1,93 0,58 1,41 0,70 1,02 0,82 0,69 0,94 0,36
0,47 1,88 0,59 1,37 0,71 0,99 0,83 0,67 0,95 0,33
0,48 1,85 0,60 1,33 0,72 0,96 0,84 0,65 0,95 0,29
0,49 1,78 0,61 1,30 0,73 0,94 0,85 0,62 0,97 0,25
0,50 l p
73 0,62 1,27 0,74 0,91 0,86 0,59 0,98 0,20
0,51 1,69 0,63 1,23 0.75 0,88 0,87 0,57 0,99 0,14
32
1.2.5- Valoarea curenilor pentru 1 kW la tensiunile
standardizate sub 1 kV
U, V 6 12 24 48 110 120 220 440

6
eS
7, A 166,7 8-\3 41,7 20,8 9,1 3,33 4,55 2,27
U f
V 12 24 42 48 110 127
1,00 166,7 $3,3 41,7 23,8 20,8 9,1 7,9

0,95 175,4 87,7 43,9 25,1 21,9 9,6 S,3
0,90 185,2 92,6 46,3 26,5 23,1 10,1 S,7
0,85 196 1 98,0 49,0 28,0 24,5 10,7 9,3
0,80 208,3 104,2 52,1 29,8 26,0 11,4 9,8
0,75 222 2 111,1 55,6 31,7 27,8 12,1 10,5
0,70 238,1 1 19 0 59,5 34,0 29,8 13,0 11,2
0,65 256.4 128,2 64,1 36,6 32,1 14,0 12,1
0,60 277,8 138,9 69,4 39,7 34,7 15,2 13,1
0,55 303,0 151,5 75,8 43,3 37,9 16,5 14,3
0,50 333,3 166,7 83,3 47,6 41,7 18,2 15,7
0,45 370,4 185,2 92,6 52,9 46,3 20,2 17,5
0,40 416,7 208,3 104,3 59,5 52,1 22-7 19,7
>
v 220 380 500 U, V 220 380 500
1,00 2,63 1,52 1,16 e- 0,65 !

4,04 2,34 1,78
m
Q 2,54 1,93
0,95 2,77 1,60 1,22 O 0,60 4,38
£3
0,90 2,92 1,69 1,28 0,55 4,78 2,77 2,10
0,85 3,09 1,79 1,36 0,50 5,25 3,04 2,31
0,80 3,28 1,90 1,45 0,45 5,S4 3,38 2,5V

< 3,80 2,89
0,75 3.50 2,03 1,54 0,40 6,57
0,70 3,75 2,17 1,68 J 0,35 7,51 4,35 3,30
Exemplu de utilizare: Curentul pentru 1357 k\V la tensiunea, alterna-
tiv trifazat, de 380 Vi cos<p = 0,95 este:
I = 1357- 1,6 = 2172 A.
33
1.3. Categoriile de medii în care se pot amplasa
instalaiile electrice
1.3.1. Categoriile de medii în funcie de pericolul de

incendiu (P. 118-83)
Categoria A: locuiile cu substane care pot se aprinds

sau s explodeze în contact cu aerul, apa sau alte substane,
cu lichide cu T < 2S°C i cu gaze sau vapori cu L Ux <
< 10% — cînd
îv
sînt în cantiti favorabile amestecului
exploziv i nu sînt utilizate ca combustibil.
Categoria B: locurile cu lichide cu T iv 28 ... 100° 0,
gaze sau vapori cu L iex >
suspensii de fibre, praf sau
pulberi, cînd sînt în cantiti favorabile amestecului exploziv
i nu sînt utilizate ca combustibil.
Categoria C: locuiile cu materiale combustibile solide sau
cu lichide cu Tiv >
I00°C, dac: 1) nu-s utilizate pentru
comenzi hidraulice, rcire, ungere i tratamente termice în
m
cantiti de peste 2 3 sau pentru ardere 2) materialele :
combustibile din spaiul respectiv, inclusiv cele din uti-

laje sau pentru ambalajul i depozitarea materialelor in-
combustibile (palete sau rafturi combustibile) depesc
15 000 kcal/m 2 (63 M
J/m2 ) \ 3) cantitatea de ulei a echipa-
mentului electric depete 60 kg/unitate, iar materialul
combustibil al fluxurilor de cabluri depete 2,5 kg/m
flux.
Categoria D: Locurile cu substane incombustibile în
stare fierbinte, topit sau incandescent, cu degajare de
cldur radiant, flcri sau scîntei sau cu substane solide
lichide sau gazoase ce ard ca combustibil.
Categoria E: locurile cu substane sau materiale incom-
bustibile în stare rece sau combustibile în stare de umiditate
înaintata, deci fr
posibiliti de aprindere.
Lâ.2* Categoriile d& încperi în funcie de numrul de

persoane pe care îl pol adposti
Sli aglomerate: încperile distincte sau cu comunicaie

directa între ele, cu mai puin de 4 2
m
/persoan i unde pot
fî simultan: 1) oricîte persoane, în slile de teatru dramatic
34
sau muzical: 2) miramum 150 persoane, In alte sli de
spectacol i în sli de întruniri, expoziii, cluburi i case
de odihn, aflate la etaj 3) minimum 200 persoane pentru
cazul 2), daria parter, precum i în sli cu alte destinaii, cu
excepia vestiarelor din anexele social-administrative ale
întreprinderilor unde se admit minimum, 400 persoane.
încperi cu aglomerri de persoane: alte încperi decîfc
cele anterior artate, în care se pot afla simultan minimum
50 persoane, fiecreia revenindu-i maximum 4
2
de par- m
doseal.
1.3.3, Categoriile de medii normale (17)
U0 —
încperi uscate: umiditatea relativ sub 75^
(camere de locuit, birouri, magazine, sli de clas, teatre,
cinematografe, ateliere mecanice sau de tîmplrie etc),
—
UL încperi umede cu intermiten, (cea i condensaii
pe perei de scurt durat): umiditatea relativ peste 75^
perioade scurte (buctrii i WC-uri în locuine, clctorii
i usctorii de bloc, pivnie aerisite, oproane etc).
—
U3 încperi umede (cea i condensaii frecvente pe
perei, fr
igrasie) umiditate relativ obinuit 75 ... 91%
:
(bile i spltoriile din locuine, WC-urile din cldirile civile

i industriale, buctriile din cantine i restaurante etc).
U 3
— încperi ude (cea i condensaii permanente pe
perei, cu igrasie): umiditatea relativ obinuit peste 97^
(bi i duuri sociale, spltorii industriale, WC-uri publice,
camere frigorifice, spltorii de vehicule etc).
K— încperi cu ageni corozivi: cu degajri sau infiltraii
continui sau periodice, cu aciune distructiv asupra meta-
lelor (ateliere de acoperiri metalice, staii de încrcare acumu-
latoare etc).
T — spaii cb temperaturi ridicate: peste +40°C în per-
manen zonele cuptoarelor i de turnare din turntorii etc.)
PI —
spaii cu praf inccmbustibil cu degajri sau infiltrri
:
în cantiti' periculoase prin depunere pe echipamentul

electric (fabrici de ciment, depozite de nisip etc).
33
PC —
spaii cu praf, scame sau fibre combustibile în sus-
pensie în cantiti insuficiente formrii amestecurilor de
aprindere sau explozie (unele ateliere de tîmplrie, depozite
de crbune etc).
M— spaii cu pericol de loviri mecanice, care pot degrada
echipamentele electrice (zone de comunicaii i manipulri
de materiale, suprafee verticale sub înlimea 'de 2 etc.)- m
CE —
încperi cu pericol de electrocutare, avînd elemente
de construcie {perei, pardoseli ele.) i dotri conductoare
de electricitate.
EE — încperi destinate exclusiv echipamentelor electrice
i accesibile numai personalului autorizat (staii electrice,
camere de comand etc.)
I— spaii expuse intemperiilor (soare, ger, ploaie, zpad, -
ghea etc.) în general neprotejate prin cldiri.

L — zon de litoral, lat de 3 km în lungul rmului
maritim.
Nota. Simbolurile M, I nu-s normate, ci introduse de autor, mediile

respective fiind lipsite de simbol.
13 A. Categoriile de medii cu pericol de explozie (I.DJ7)
—
E Io locurile unde amestecurile explozive de gaze sau
vapori inflamabili exist permanent, în condiii normale
de funcionare.
EI— locurile unde amestecurile explozive de gaze sau
vapori inflamabili exist: 1) intermitent sau periodic, în
condiii normale de funcionare 2) frecvent, datorit neetan-
;
eitilor sau operaiilor de întreinere i reparaii; 3) oca-

zional, la avarii sau funcionri anormale ale instalaiilor
tehnologice.
—
E Ia locurile unde: 1) gazele sau lichidele inflamabile
sînt pstrate, manipulate sau depozitate în vase sau insta-
laii închise, din care pot scpa accidental (la avarii sau
funcionri anormale); 2) concentraiile periculoase sînt
evitate obinuit prin ventilaie mecanic; 3) pot 'ptrunde
concentraii periculoase din încperile vecine de categoria EL
E Ih — locurile unde: 1) gazele sau vaporii inflamabili
au LieX > 15% i miros puternic la concentraia limit
36
admis; 2) lucrai se face sub nie sau hote de "absorbie \
3) cantitile de gaze i vaporiinu pot forma concentraii
periculoase.
—
E II locurile unde: 1) praful combustibil este î»
suspensie permanent, intermitent sau periodic în funcionare
normal i-n cantiti favorabile aprinderii i exploziei \
2) oprirea sau funcionarea anormal a instalaiilor ar duce
îa formarea concentraiilor periculoase, posibil fie aprinse s
de deranjamente concomitente la instalaia electric; 6) pot
aprea prafuri bune conductoare de electricitate.
—
E Ha locurile unde praful combustibil nu este în mod
normal în suspensie dar se poate depozita pe echipamente,
îngreunînd cedarea cldurii în exterior sau putîndu-se aprinde
de la arcurile electrice sau scînteile produse.
—
E IU locurile unde se manipuleaz, fabric sau folosesc
în procesul de fabricaie fibre sau materiale care produc
scame uor combustibile în suspensie, dar în cantiti ne-
periculoase.
E lila — locurile în care se manipuleaz i depoziteaz
fibre uor combustibile.
L3.5. Categoriile de medii în funcie de pericolul de

electrocutare (STAS 8275)
Foarte periculoase: umiditatea relativ peste 97%, tem-

peratura aerului peste 35°C, suprafaa din zona de manipulare
ocupat de obiecte conductoare legate electric la pmînt
peste 60%, medii corozive.
Periculoase: primele trei condiii de sus cu valorile"
C
75 ... 97%, 30 ... 35 C, sub 60%; în plus cu: pardoseli con-
ductoare (beton, pmînt etc), pulberi conductoare (grafit,
pilituri metalice etc), fluide care micoreaz rezistena
electric a corpului omenesc.
Puin periculoase: umiditatea relativ maximum 15%^
temperatura aerului 15 ... &5°C, pardoseli izolante.
Not. Pentm primele dou categorii, condiia de clasificare este în-

deplinirea singular sau cumulat a criteriilor menionate.
37
î.3.6. Categoriile de zone exterioare funcie de gradul
de poluare (PE 709/81
Caracteristicile zonei
Distana, in km, faa de sursa de poluare*
(definirea categoriilor A, pentru gradul de poluare
B, C se d
în nota final)
r li 111 IV
IV
ii Zone forestiere, montane, Nn se

agricole nefertilizate chimic, normea-
sate i
orae fr
surse z
poluante
2. Zone agricole fertiliza Nenor-

te chimic mat
3. Zone mltinoase, Ung 0-1
«ursuri de apa san cu cea
frecvent
4. Triaje i traversri c,f. - Perime- -

$u traciune cu abur, zone trul zo-
cu trafic mtier intens, nei res-
orae mari pective
5. Instalaii categoria A MG 7-10 5-7 0-5

$Hmice: categoria B >7 5-7 0-5
categoria C >3 0-3
6. Industria metalur-
gici, construcii maini, A >7 ,
5-7 3-5 0-3
©relucrare metale* mate- B >5 3-5 0-3
riale construcii, cate- C î>3 0-3
goria:
7,Prelucrarea lemnu-
lui, alimentelor, produ- A >5 3-5
selor animaliere, textile, B >3 0-3 —
categoria:
8. Extragerea minereu- A >7 5^7 Z-3

srîlor, categoria: B >5 3-5 0-3
C >3 0-3
9, Instalaii sanitare i de >3 0-3
salubritate* ferme zootehnice
10. Centrale Comb, solid >4 2-4 0-2

termoelectrice Pcura >3 1-3 0-1
> 156 tcc/h Gaze naturale £>1 0-1
1.3.6. ( continuare
1 2 3 4 5
11. Centrale Comb. solid >5 3-5 0-3

termoelectrice Pcur i>3 2-4 0-2 —
-3150 tec/îi Gaze naturale >1 0-1
12. Zone litoral fa sud >18 15 — ÎS 10-15 0-10
0-5
j
de paralela 44°3(T la: j

nord >10 7-10 5-7
13. Terenuri saline 1 =$3% Zona
eu concentraie : L >3% Zona
Not, 1. Clasificarea industriilor dnp aciunea noxelor asupra izo-

laiei externe a instalaiilor electrice:
— Industria —
A întreprinderi de amoniac, acid azotic,
chimic:
îngrminte azotoase, acid sulfuric, bioxid de sulf, acid clornidric l produsa
clomrate, acid flnorMdric i srurile Ini, sulfuri i
hidrogen sulfurat .pro-
duse sodice* îngrminte chimice complexe (superfosfai), celuloz
hîrtic, fibre artificiale, sruri minerale, carbid, negru de fum; B între- —
prinderi de prelucrarea petrolului, colorani organici i produse interme-
diare, colorani minerali, medicamente sintetice, monomeri pentru mase
plastice, cauciuc sintetic; C —
solveni i reactivi organici, distilare lemn,
rini sintetice, prelucrarea mecanica a materialelor plastice, lacuri i vop-
sele, laminate din hîrtie sau esturi îmbibate cu rini, produse gaienice a
tanini;
— Industria metalurgic, construciei de maini i prelucrarea metalelor:
A — întreprinderi de preparare cocs, topire font, topire metale neferoase
direct din minereuri i
din concentrate; B—
producerea aluminiului
i metalelor ueferoase, topirea oelului prin metode Martin, în converti-
zoare sau în cuptoare electrice, turnarea fontei, mcinarea zgurei, înno-
bilarea metalelor: C —
întreprinderi pentru prelucrarea mecanic a me-
talelor, acumulatoare, cabluri, aparate maini electrice; i
— Industria materialelor de construcii : A —
fabrici de ciment, va?,
magnezit, dolomit ; B—
fabrici de prelucrare zgur; C fabrici de pre- —
fabricate din beton, crmid,
sticl, piese faian porelan, carton as- i
faltat;
—Industria extractiv: A—
extragerea srii brute crbunelui, i
brichetare crbune; B —
extragerea minereurilor din subteran i înno-
bilarea lor; C —
extragerea ieiului;
—Industria prelucrrii lemnului: B —
fabrici de cherestea, placaje,
prefabricate din lemn; C —
instalaii de obinerea crbunelui din lenm
i conservarea lemnului;
— Industria textil: A —
ateliere de îmbibare chimic a esturilor
cu hidrogen sulfurat, de decolorare t Jibrelor B — ateliere de îmbibar
;
& esturilor cu lacuri i

uleiuri izolante, filaturi de bumbac;
—Industriile nenomiiializate mai sus se încadreaz prin asimilare.
2. Distanele se msoar
de la locul emanaiei noxei (co de fum^
secie industrial, depozit crbune etc).
39
3, Zonele de litoral desprite de mare prin perdele protectoare sau
relief favorabil reineriipicturilor de ap
de mare se pot considera prote-
jate contra efectelor polurii.
4, La stabilirea gradului de poluare sc va ine seama c: sursa cea
mai nociv este determinanta, msurrile în teren au prioritate în caracteri-
zarea zonei, condiiile atmosferice defavorabile (cea frecvent i persis-
tent, umiditate intens i staionar) sau vîntmi dominante cer adaptarea
izolaiei corespunztor gradului de poluare imediat superior,
5, ICEMENERG, la comand, poate defini prin msurtori sau
comparare cu întreprinderi similare, gradul de poluare al zonei care inte-
reseaz.
IA Protecia mecanic a echipamentelor electrice
1.4.1. Grade normale de protecie
Protecia contra ptrunderii apei

2Î
ca
^ "3
o b/J
&
d
T3 ^ nî kS K3
d Cm Cu
d
d ai Eh
13
de
ti o
Protecia contra atingerii
prilor interioare sub O
tensiune icontra ptrun- 1 »-
derii corpurilor strine Ai ;ni
o3
conform STAS 5325-79, d d
625-7 l 5860-51)
g
t
IJ SO o
u 3 5 o O o
L>
4-» *j Pi
_d-
03 5S > "a? "ST
+j
iî p
Ui
3 £ *3 O o i— :— rr
3 3 5
Fr protecie
50 m:n
Protejat Ia
ptrunderea
12 mm O
corpurilor 2;5 mm O
strine so- I mm O M
lidemai parial M
mari de o O
total
Condiii supli-
W Protejat contra unor condiii atmosferice
mentare care se Probat la ptrunderea apei cu motor oprit

pot cere, simbol M Idem, cu motorul în mers
40
Not.
I* S-au notat: M — maini electrice (excepie ultimul);
^4 —
aparate electrice ; X — maini aparate electrice
si O — aparate i ;
transformatoare electrice ; ©— maini, aparate i transformatoare elec-

trice.
2. Mod de simbolizare 1P urmat de: :(dac este necesar), prima W

«ifr 0 ... 6 {protecia contra atingerii sau ptrunderii corpurilor strine)
a doua cifr 0 8 (protecia contra ptrunderii apei), M sau S (dac este
.necesar) Exemple
.
— IP30 — protejat contra ptrunderii corpurilor strine solide mai

mari de 2,5 mm i Eeprotejat contra ptrunderii apei;
— IPW54 — protejat contra intemperiilor, parial contra ptrunderii
prafului i contra Stropirii cu ap;
— IP45M — protejat contra ptrunderii corpurilor strine mai mari
<le 1 mm i contra jeturilor de ap, cu probe cu motorul în mers.
1.4.2. Proiecia antiexploziv
Ageni explozivi uzuali pe clase

Grupele de protecie (v. nota 2)
1
temperatur (v. nota 3)
o
e Denumirea — w TI T2 T3 T4 T5 T6
Simbolul 200°
destinaia 450° 300° 135° 100° 85°
©
mm J
^3 !
I. Anti|prizu-
toas — mine Ex.J 0,5 TI
o, II. Antiex- Ex..IIA TI T2 T3 T4
ploziv — alte Ex.JlB 0,3 XI T2 T4
sectoare Ex.JIC 0,2 TI T2 T5
Sim-
Denumirea Destinaia
bolul
o Capsulare antideflagrant d Pentru prile din echipa-

O Capsular presurizat P mentul electric unde se
Cu înglobare în nisip q produc arcuri i seîntei
o Imersie în ulei o electrice sau înclziri pe-
Protecie special s riculoase în funcionare
normal
B
o
Siguran mrit e Idem, fr arcuri i seîntei»
Siguran intrinsec i La circuite de slab putere
ce nu aprind mediul din
jur
Nofca. L Tabelul respect prevederile STAS 6877/1 „. 1 1 i ID. 17- 1973.

2. S-a notat w —
interstiiul maxim admis constructiv la modul
<de protecie d pentru L = 25 mm,
41
3, încadrarea informativ a unor gaze i vapori cu pericol de explozie
pe grupe de explozie i clase de temperartur
— grapa I: TI — metan;
— grupa II A: Tl — acetona, amoniac, acetat de etil, acetat de metili,
acid acetic, acid cianhidric, alcool met ilic, clor benzen, clorur de metili
clor ur de vinii, etan, gaz natural, metan industrial, naftalin, oxid de
carbon, propan, propiien, toluen, p-xilen; T2 — acetat de amil, acetat
de butii, acetat de propti, acetat de vinii, alcool butilic (butanol), alcool
etilic, benzin grea, ciclohcxanin, etilbenzen, izooctau, motorina, izo-
pentan; T3 — benzin, gazolina, ciclohexan, n-decan, n-neptan, n-nexan„
hidrogen sulfurat, n-nonan, octan, pentan, iei; T4 — aldehidâ acetic^
eter etilic;
—
grupa IIB: Tl — gaz aerian, etilena; T2 — bntadien, oxid de
oxid de propilen
etilena, T4 — dioxan ;
— grupa IIC: Tl — hidrogen, gaz de ap; T2 — acetilen; T5 — sui-

fur de carbon,
4. Echivalena dintre vechile i noile simboluri
STAS 6877-68 A Ex a v, vp t I n u
STAS 6877/ U73 Ex.J Ex..,II d P i |
q o
STAS 6877-6$ s X A I II III
STAS 6S77/K73 e s I IÎA IIA sau IIB IIB
STAS 6877-68 IV Gî G2 G3 G4 1 G5
STAS 6877/ 1-73 IIC Tl T2 T3 T4 | T5 T6
Exemple de simbolizare: Ex.d.I
5. — protecie antigrizutoasâ prin
capsulare antîdeflagrant ; Ex.e.HA,T3 — protecie
antiexploziv su\>
grupa IIA prin siguran mrit cu limita de temperatur admis de
200°C.
1.4,3. Proiecia climatic
Caracteristicile zonei macroclimatice

teciei c
^mar &\?Ma f
C
C' t mt °C t M , % ?,% Alte aspecte
m -33 + 40 + 45 0...I5 rar>80

F -60 +40 -65 + 45 -10... 1 rar>80 v.nota 3
TH + 1 + 45 -10 + 50 20 27 v.nota 3
TA -10 + 50 -20 + 55 22 ,27 v. nota £
T Climat tropical-umed (TH) i tropîcai-uscat (TA)
U Toate zonele macroclimatice de uscat
M -30 +40 —40 I + 15 - 2
v. nota 3
MT + 1 + 45 !
- i |
- I
1
v. nota |
v. nota 3
MU Climat marin tropical-rece (M) i tropical (MT)
W Toate zonele macroclimatice de uscat i marine
Categoria de 1 în aer liber

exploatare 2 în spaii practic rmmai acoperite (tip opron)
(v. nota 4) 3 în încperi ÎncMse daT neclrmatizate
4 în încperi încMse clima tizate
42
Nota. I. Semnificaia simbolurilor: protecie
pentru exploatare pe
cu climat N - tem-
uscat (inclusiv riuri, lacuri) iu zone macroclimatice :
perat F - rece TH -tropical-unied, TA - tropical-uscat T - tropica*

;
umed' i uscat/ U - toate zonele (protecie generala);

protecie pentru
exploatare în zone macroclimatice cu climat marin: M
- temperat-
rece- — tropical,
MT MU- teuiperat-rece i tropical; W
- protecie
universal (pentru toate zonele macroclimatice de uscat i
marine)
2. Zonele muntoase pot diferi ca încadrare fa
de zonele din jur.
3. Alteaspecte climatice pentru zonele; F —
prezena chiciurii,
ghetii vintului cu pulberi fine de zpad; TH -
? se da pentru cel puin
toreniale, aciunea
12 h din 24 h timp de 2... 12 luni/an, prezena ploilor
biologei, radiaiile solare, condensaia umezelii, uneori aciunea
factorilor
vrafului- TA -
radiaia 'solar intens, variaii mari ale temperaturii
in 24 h, 'coninut ridicat de praf i nisip
în aer; M-
umiditate si coninut
de sruri aer ridicate;
în umiditate mai mic ca in TA, coninut
MT -
de sare în aer.
ridicat
4. Pentru produsele complexe, categoria de
exploatare e , „
refera ia
.
ansamblu i nu la componente interioare. zon

5. Exemplu de simbolizare: TH2 - Protecie climatic pentru
tropical-umed cu exploatare în spaî exterioare
acoperii
cu macroclimat
6 Se respect prevederile STAS 6535-83, 6692-83.
IA A, Producia instalaiilor electrice în zone poluate
Pe cît posibil instalaiile exterioare se amplaseaz în
zonele nepoluate (grad I i II -

v. § 1.3.6)- Cînd nu-iposibil,
justificat tehmeo-economic, se admite

amplasarea m zone
de gradul III sau IV de poluare, daca:
Exist echipamente cu lungimea minima a
_ liniei
.
de
fug specifice Lf conform condiiilor din tabelul urmtor:
Specificarea instalaiei
L f cmfV centru U < HO kV i
.
poluare:
montate în exterior grad I grad II

1 |
grad III \
grad IV
2,0 2,7
Linii electrice aeriene
Echipamente electrice
Lanuri de izolatoare de
u 2,0
susinerea conductoarelor
2,0 2,3 2,8 2,S...3,6
flexibile
— Se iau msuri suplimentare de combatere a

efectelor
polurii prin acoperire cu unsori protectoare i splare a

depunerilor poluante; cînd acestea smt solubile în
sau ap
neaderente se prevd instalaii fixe sau mobile de splare
sub tensiune;
43
j— Se d
posibilitatea scoaterii pariale de sub tensiune
a instalaiilor în vederea curirii, afectarea consu^ fr
matorilor, prin asigurarea accesului uor (construcii
joase
i semiînalte);
— Se adopt instalaii asupra crora poluarea are efecte
minime cum ar fit scheme de comutaie simple {preferabil
bloc) cu transformatoare de curent înglobate i cu renunarea
pe IT la transformatoarele de msur, preferarea îmbinrii
conductoarelor prin sudur i nu prin cleme, evitarea mon-
trii în staii vertical, în V, în Y sau A a izolatoarelor de
suspensie
— în zonele corozive construciile metalice vor aco-
;
fi
perite corespunztor asigurrii durabilitii cerute;
— LEA vor pe metalici sau de beton; cznd se
fi stîlpi
adopt nevoit stîlpi de lemn, se iau msuri contra aprinderii
prin trsnet, prevzîndu-se coborîri metalice stabile termic;
—
Clnd experiena exploatrii instalaiilor similare exis-
tente în zon dovedete necesitatea i altor msuri, acestea
se vor adopta.
In cazul în care nu se pot asigura aceste condiii, se adopt
instalaii electrice interioare.
1.5- Utilizarea echipamentelor electrice funcie de mediu
fu interior
în
Categoriile A,B Categoriile C, D, E terior
Specificaie 1
aî
-s >-!
<— • 1— '1— i— — i— c fsî
w w 'Â ui S p p< H K p
CI
1 2 3 5 6 7 s 9 10 ti 12 13 14 35 16 17 18
Conductoare neizolate 0 0 O 0 OO 0 o-
Neprotejate o 0 0
c> 11 |
IV, IPF, IPFR ( 1 1
u
FEL OQOo o o0
T o 0 o 0 Ooo o OO OO
c o OO
w.
o IPY, IPFY Oo 1 1 1
IPEY o o o 0 O
V \
Cu manta (punte) - Oc - 0
44
1.5. [continuare)
1 3|4[5 6| 7| S |
9 10 11[I2|13|H|15| 16|l7|lSjl9
j
... YY
YP
ypy
..HP
... YAY
... YPAY
1 ... HPB
...HPBî
Neprotejate IP 00
IP 30
IP 33
IP 44
IP 54
Ex. d
Ex. i
Special o
IP 00
IP 30
IP 33
IP 44
IP 54
Ex. d
Ex. e, s
Speciala
IP 00
£3 O IP 20
IP 33
IP 54
Ex. d
-Ut te Ex. e, s
Q1 Special
IP 00
IP 22
IP 23
IP 44
IP 54
Ex. d o
Ex. e s h
Special oo o
45
1-5, ('continuare fi
1 2 3 s 5 6 7 9 'lOlll: 12| 13 14|15|16 17] 18119-

:
IP 00 — — 0 - — —
—
ea p
° « ~ IP 20 _ - - :
———O
IJr £il O - - -
P^ B9 O
o
IP 23 1 o i O 0 -
p
i/i
d ii IP 44 1 o
uf 4> O
IP 54 0 o00 u i
d 3 Ex [v 2
) 0 0 l O i
Special 1 i00 o
i
IP 00 o
.£ £O IP 30 00
« -S
(fi c IP 33 o o
n -M +->
IP 44 0
c o
IP 54 0
Not: I. Semnificaia simbolurilor utilizate în tabel:

— în capul tabelului, v„ tabelul 1.2; excepie face S — spaiu exte-
rior special (corosiv, cu praf, zon litoral etc)
— Pentru cabluri: — YY — cabluri nearmate cu izolaie i manta de

PVC; — YP, — HP— idem, cu izolaie de PVC, respectiv hirtic i manta
de Pb; — YPY — idem, cu izolaie de PVC i manta de Pb cu înveli
exterior din PVC — YAY — cabluri armate cu izolaie i înveli exterior
;
de PVC; — YPAY — idem, cu izolaie de PVC, manta de Pb i înveli

exterior de PVC; — HPB, — HPBI — idem, cu izolaie de hîrtie i manta
de Pb, fr, respectiv cu înveli exterior combustibil;
— Pentru protecia echipamentelor, v. tabelele 1.4,1 i 1.4,3.
2. în privina condiiilor de utilizare:
—
In încperile de categoriile A, B, C conductoarele barele nei- i
zolate neprotejate se pot utiliza numai ca linii de contact pentru ali-
mentri prin culegtori de curent (este îns preferabil utilizarea cablurilor
trenate)
'
—
Conductoarele izolate neprotejate tuburile PVC i cablurile ca t
manta de PVC montate aparent în încperi de categoria C se admit numai

dacâ o avarie în aceste instalaii nu poate provoca un incendiu;
—
Temperatura mediului trebuie s fiecuprinsa în limitele —25 ...
,
-f40°C pentru tuburile PVC î — 30 ... ~-40°C pentru cablurile cu izo-

laie i manta de PVC;
—
Materialul conductoarelor neprotejate i înveliul exterior al con-
ductoarelor izolate, tuburilor de protecie, cablurilor i carcaselor trebuie
s fie rezistente la aciunea coroziv a mediului de amplasare, iar în exte-
46
la intemperii; stabilitatea, materialelor la aciunea
i principalilor
dor,
ageni chimici este indicata, spre* orientare, în tabelul urmtor:
Specificaie
HCl HNO s H 2 SOd CI M(OH)
5%/50% 5%/50% 5% 150% 5% (50%
Cupru P/N N/N M/N S/M N N s N

Aluminiu N/K N/M N/N P/N N N N P
Oel N/N N/X N/N N/N" N N M M
Plumb P/N N/N M/P P/P N M P S
Staniii S/M M/P S/M M/M N M M s
Alam P/N P/N S/N P/N N P S N
Porelan S/M S/M S/S S/M S S P S
Cauciuc S/M M/P P/N S/M M S S M
PVC dur S/S S/S S/S S/S M s s S
PVC plastic S/S S/M S/M S/M S p S
-unde: HCl — acid ciorhidric, HN0 2 — acid azotic, H 2 S0 4 — acid sul-

furic,CH3GOOH — acid acetic, HF — acid fluorMdric, Cl — clor, M{OH)
- baz M, NH3 - amoniac, N — nestabil, P — puin stabil, M - mij-
lociu stabil, S — suficient de stabil;
— Tuburile i cablurile cu înveli de PVC nu pot fi montate îngropat
£n elemente de construcie combustibile; se pot monta ins, aparent pe
aceste elemente, dac se interpune un
strat de material incombustibil
— Transformatoarele i pentru medii cu pericol
condensatoarele
de explozie se monteaz obinuit în încperi separate, bine ventilate;
cind este absolut necesar se pot monta i
în mediul cu pericol de explozie,
numai daca sîot fr
lichide combustibile de rcire i
dac, sint în protecie
antiexplozivâ corespunztoare (v.§ 1.4.2)
3. Tabelul respect prevederile normativelor 17- 78, I.D.17-1973,

jp US/83 i indicaiile întreprinderilor productoare de ecliipamente.
1.6. Personalul autorizat s

proiecteze, execute, exploateze
i întreine instalaiile electrice
1.6.1 . Electricianul autorizat
Proiectarea, execuia i
verificarea instalaiilor electrice
de alimentare i
nu pot fi îndeplinite decît de
utilizare
personal calificat (ingineri, maitri, tehnicieni sau muncitori
calificai), care a obinut autorizarea Ministerului Energiei
Electrice în urma unui examen de verificare a cunotinelor
teoretice i practice necesare.
47
Autorizaia este de cinci grade, difereniate dup studiile,
practica i cunotinele electricianului precum i com- dup
plexitatea i importana lucrrilor pe care acesta urmeaz
s le execute; competene:
Gradul autorizaiei ]|
1 ]
2 3 i 5
J
10; 1 100; 1 oricit; 35 oricît; 6Q oricit
Examenul pentru obinerea calitii de electrician auto-

rizat se ine periodic în întreprinderile furnizoare de energie-
electric. Candidaii trebuie s
prezinte o cerere de înscriere
la care se anexeaz chitana de plat a taxei de examen i
actele doveditoare a calificrii profesionale i a funciei.
Exercitarea dreptului de electrician autorizat se face
numai in cadrul organizaiei economice în care acesta este
angajat i pentru lucrrile din competena organizaiei
respective limitate la gradul autorizaiei. Nu se admit
lucrri pe cont propriu.
Pentru lucrrile de instalaii electrice, beneficiarul, prin
electricianul autorizat executant, trebuie s înainteze furni-
zorului de energie electric:
—înainte de execuie, dosarul preliminar cu cererea-tip
de avizare a proiectului i a începerii lucrrii i cu planul
i schema instalaiei care urmeaz se execute; s
— Dup execuie, dosarul definitiv cu: cererea de bran-
ament, declaraia electricianului autorizat asupra execui e*
lucrrii, planul i schema definitive ale instalaiei executate^
eventuale alte date cerute de furnizor.
1,6.2_ Personalul de exploatare, întreinere i execuie

al instalaiilor electrice
Atribuii:
— personalul de exploatare: operativ servirea i/sam
întreinerea curenta a instalaiilor electrice;
—personalul de întreinere: execuia lucrrilor de revizie»,

reparaii i remedieri ale eventualelor avarii, pentru men-
inerea instalaiilor în starea corespunztoare;
48
— personalul de execuie : execuia lucrrilor de investiii
i reparaii ale instalaiilor electrice în cadrul unei uniti de
constmctii-montaj specializate.
Condiii de desfurarea activitii cerute personalului:
— sa sntos
fie i
fizic fr Infirmiti care l-ar
psihic,
stînjeniîn activitatea profesional;
— s posede cunotine tehnice i de protecie a muncii,
corespunztoare funciei pe. care o îndeplinete.
Pentru încadrarea personalului într-o activitate în care
va lucra independent:
— iniial i se va face un instructaj privind cunoaterea
regulilor generale de exploatare tehnic a instalaiilor elec-
trice, a normelor de protecia muncii i a instalaiilor
pe
care le va executa, exploata sau repara;
— dup verificarea însuirii acestor cunotine, va face
ca dublur un stagiu de 12 zile la locul de munc sub îndru-
marea unui electrician experimentat, maistru sau inginer,
putînd executa lucrri numai cu permisiunea i sub supra-
vegherea acestuia; , ,
"—la expirarea stagiului, va fi verificat de o corxusie-

numit de conducerea întreprinderii pentru admiterea
definitiv (în caz negativ, se admite înc o verificare dup
15 zile).
Semestrial pentru muncitori, anual pentru maitri i
ingineri i ori de cîte ori este necesar, se vor verifica cunotin-
ele, de ctre comisii numite de conducerea întreprinderii,
relativ la:
— cunotinele profesionale i obligaiile ce reies diri
actele normative în vigoare legate de activitatea profesional

desfurat;
— cunoaterea normelor de protecia muncii, a pericolelor
de accidentri i a acordrii primului ajutor]
— cunoaterea normelor de paz contra incendiilor, a
posibilitilor de incendiu i a utilizrii mijloacelor de alarmare
i stingerea a incendiilor în instalaiile respective.
Personalul fr
drept de exploatare a instalaiilor electrice
se admite In încperile cu instalaii sub 1 000 V, îns numai
cu permisiunea energeticului-ef , lociitorului lui sau efului
seciei i numai sub stricta supraveghere a unui electrician
calificat cel puin în grupa III NPM.
49
;
1.7. Semne i notaii convenionale folosite în schemele

i planurile de instalaii electrice
1-7.1. Semne convenionale
Semnul convenional Semnificaia semnului convenional
i 2
Semne con renionale generale

SQU
o
= r^j ry^
b c b
Natura curentului:
—
alternativ; —
« — continuu;
o pulsatoriu sau
2N 220V ^ 50Hz redresat.
d e Exemple: d — cit;., 2 conductoare
1
active i neutru, 220 (110 V între

3N ^ 50Hz380V extreme i neutru); e — ca,, 50 Hz;
f
/— ca. trifazat cu neutru, 50 Hz
380 V (220 V intre faz i neutru)!
C _
Sensul micrii; a — translaie
b —
rotaie (uiumul, cu limitare de
curs).
Comand mecanica: a legtur

mecanic — revenire automat c —
; b ;
idem, neant ornat; d — dispozitiv de

blocare poziional blocat e — idem, ;
_ ts. 'ti._ .
deblocat; / — dispozitiv de zvorîre

h
într-un sens; g — idem, blocat; h —
f g
idem, eliberat; i — idem, în 2 sensuri

i j k
blocat; j —
idem, in 2 sensuri eliberat;
k —
idem, în 2 sensuri cu blocare,
'sting fiind blocat; — cuplaj meca-
o- s -
l
O^-- nic decuplat; m— idem, cuplat; n —

0 p frîn; o — motor cu frin srrîns)
p — idem, liber.
50
jt.ftil. ( continuare
Comanda mecanic manual: a —

b c 6 semn generali b — cu restricie 1&.
acces; c — prin tragere; d — prin

împingere e — ; ; /
— prin-
prin rotire
f 9 volan; g — prin levier; h — prin ma-
net amovibil; i — prin cheie; § —
prin buton de securitate,
0 D Comand & — prin resort; £ — hi-
:
h i draulic sau pneumatic; m — electro-

O-— ce— ; ; magnetica.; — prin motor electrici
o — prin efect termic p — prin ceas-
:
;
k [Ti
electric.
>-- ®~ -
n 0 P
Ma
1
ct
b
i
Comand prin mrimi neelectrice:
a — nivelul unui fluid; b — debit
de fluid; & — debit de gaz; d — numr
de evenimente; e — efect higrometric*
ti e
Diverse: a —
legare la pamînt, semc
general; b idem, de protecie; c —
—
legare la d — echipotenialitate
mas ;
& — ecran (conturul se adapteaz la*

1 I L_J situaie) / — defect; g — magnet per-
;
manent.
Semne convenionale pentru elemente de circuit
Conductor, grup de conductoare*

linie, circuit: a — reprezentare mo-
Sti^SOHz 3S0Y nofilar; b — reprezentare multifilaxâ
(circuit de c.a. trifazat, 50 Hz, S
conductoare 120 2 mm
i unul de
50 mm 2
)
c — conductor
; flexibil
d — conductor ecranat; e — conduc-
tor rsucit; / — conductoare in mautav
comun (cablu) g — conductor co-
;
axial; ~k — idem, ecranat; i — cablu

neracordat la o extremitate / ;
—
idem, si izolat.
f-
Borne i conexiuni: a — conexiune
de conductor; b — born; c — deri-
c b c d
vaie simpl; â — derivaie dubl.;

e — cleme de ir {reglet de borne}.
5i
;)
1,7.1, ( eonii nuare
-c c-^- Dispozitiv de conectare: a — priz

b
i fi monopolare;
idem, tri~ & —
polare; c — ansamblu de conectoare
cuplate (partea fis i partea mobil) ;
â — dispozitiv de conectare (închis,
c d deschis)
Rezistoare: a — semn general;

b — cu rezisten variabil; c — cu
a b c
contact mobil ; d cu doua prize —
-ti- -fcj- -nrm- fixe; e — sunt; / — element de în-
d e f clzire.
_L ±L j. Condensator s — semn general;

T T T ~T
:
b — polarizat; c — variabil: d — va-

a b c d
riabil, cu dona armturi mobile,
Inductan a semn general; b —

;
cu miez magnetic; c — idem, i între-

a
fier; d — cu prize fixe; e — cu miez
fe c d
magnetic variabil continuu f — va- ;
e' f
riabil în trepte cu contact mobii;
g — variometru.
g
Dispozitiv e de protecie
a — Siguran fuzibil ; b — si-
guran fuzibil- întrerup tor-separa-
t
a
i
b
t
c
n d
tor; d — siguran fuzibil cu circuit
de semnalizare separat; e — eelator;
/ — eelator dublu g — paratrsnet
;
h — tub cu gaz limitator de tensiune;

i — tub cu gaz limitator simetric.
e f g h f
Rele e electrice
Elemente de coman <r ~ bobin d :
cu o înfurare; b — idem, cu dou

a b înfurri c — bobin de releu cu
;
temporizare la revenire d — idem, la ;
a~î M^p tSÂ

j
i
a~h acionare e — idem, la revenire i
;
c d e f acionare / — bobin de releu cu acio-

;
nare i revenire rapid g — pentru

r^~i tgrj~i iTrS ;
releu termic; k — pentru releu cu rei^

[pr|~i
g h i
j
nere mecanic; i — pentru releu pola-
rizat; j — peatru releu cu zcm&n&nBt.
52
Ij. L { continuare
Releu de msur,: a — de tensiune

nuli; 6 — de curent invers; c — de-
putere activ minim ; d — de im*
Vo 1
pedant minim; e de sesizarea —
c b întreruperilor în înfurri; / —
idem, defazajului în sistem trifazat;
d
mm -«
f
g
I
—
de curent
—
de curent
maxim temporizat;
maxim pentru 2 ele-
?ii >l > A "> mente de msur cu reglaj de 5~ 10 A;
i — de
1 1
S. .iQ&
curent maxim i minim
9 h
reglaj peste 5 A i
sub 3 A; j de- —
a > na* O a > sesizare a scurtcircuitelor între spire;
>
1
k h — a blocrii rotorului prin

idem,
j
msurarea curentului: l de putere* —
reactiv maxim cu transport de-
energie spre bare, reglaj 1 Mvar
si cu temporizare reglabil 10 sj.
cr
m n
™— de tensiune minim, reglaj 50—
+ 80 V si k T€V 130%; n = Buch- —
nolz o; —
dispozitiv de reancJanare-
automat.
Contact: a — normal deschis; b —

normal-îndbis ; c — dublu deschis^
d — dublu închis.
Contact cu 2 poziii (comutator):
e — cu i / — fr
întreruperea cir-
cuitului de comutare; g — cu poziie*
de mijloc.
Contact pasager care se închide;
h — laacionare; i — la revenire;
j — atât
la acionare cît i îa reve-
nire.
Contact de zvorîre: n.d.* k—
l — u.î» întrerup tor: m — inerial;
n — cn mercur cu trei borne. Contact
fa de celelalte cu închidere: o —
rapid; p — întirziat; cu deschidere:
r — rapid s — întirziat.
;
53
1.7.1. (continuare)
Contact: a — n.d. cu temporizare

la închidere ; h — idem, la deschidere;
c — jiâ. cu temporizare la deschidere;
â — idem, la deschidere e — n.d,
sGM sau sou sau e ;
temporizat la închidere i deschidere;

/ — ansamblu de contacte cu 1 n,d.
i 1 ixA. temporizate Ia deschidere.
Aparate auxiliare de comand
ii
a b
Wc d
<2
Buton acionat prin: a
—
c
împin-
gere cu reinere; b — împingere cu
revenire: —
tragere eu reinere;
tragere cu revenire; e — rotire
cu reinere; / — rotire cu revenire,
—
Liriiitator de cursa: g — cu contact

normal-dechis % ;
— eu contact normal-
închis.
întrerup tor: i — care funcioneaz
sub efectul temperaturii cu 1 cu.d.;
/ — idem, cu 1 e. n.î, k — acionat ;
prin efect termic (bimetal) cu 1 c.n.î;

l — idem, cu zfcvorire.
4
54
1.7,1 (continuare
1 2
i MU 1 l
>2JS •
1 11 III III III Comutatoare multipolare; — cu*

^ poziii (exemplu 6) & — cu 4 ;
\ -1 t poziii cu diagram de poziie (cînd

1 1 1
!
y e necesar se indic prin text pfe
c e e diagrama: funcia fiecrei poziii,
1 2 3iS e modul i sensul de acionare etc,);
UIMI IUI LI c — cu 4 poziii fr
cout&ct pe po-
ziia 2; — cu 4 circuite indepen-
1 !
dente comandate manual; £ — ou &
r i
poziii cu scurtcircuitarea contactelor
g în timpul trecerii de la o poziie ia
r alta; / — idem r fcu scurtcircuitarea
a 3 contacte pe fiecare poziie i
g — cu 6 poziii (Includerea la contact
3 se face în avans, iar Ia contact 4
A S C [ :
E în urma celorlalte la un sens de rotirea;
î
cîieii i invers la cellalt sens.
- + Comutatoare complexe: h — exem-
2 + + c plu pentru comutator cu 6 poziii
+
+
+
4
+ c
c
o
o
i 5 ÎK>me [A B3 C3 D, E) însoit de
r
3
tabloul de conexiuni.
L + *
* + X
5 :
l X
X
'
. 6
•
b
Af arate mecanice de conectare
4 J
a —
Contactor ; h —
conta ctor aso-
{ ciat cu uit releu de protecie; c rup- ~
1 ) tor; â —
disjunct or (întreruptor};
o 4 e & —separator; /—separator cu 2
poziii i cu poziie de izolare (sepa-
i rare) median; g —
întreruptor-sepa-
tator; h —
intreruptor-separator cu
i deschidere automata.
t
55
1.7.1 (continuare)
Maini electrice rotative
»
a b c
r.
ii
Elemente de maini electrice: în-
furare
tor: £
a — de comutaie; b — scrie;
c — derivaie; d — semn
lamelar;
bolizeaz, mimai
evidenierea).
general (se
prefer mai departe) ; perie de colec-
— / —
dac
inelar
e
(se sim-
necesar
9
Mamî de c.c.: motor cn excitaie
g — serie; h — derivaie; — mixt; i
j —
generator cu excitaie indepen-
dent k
;
—
motor cu excitaie cu
magnet permanent; l convertizor —
rotativ de c.c. cu excitaie comun.
Maini de ca. cu colector; a -— mo-

nofazat cu excitaie serie
; b mo-* ; —
nofazat cu repulsie; & — trifazat serie;
d — monofazat cu repulsie, cu 2
sisteme de perii (tip Deri) ; e — tri-
fazat cu caracteristica derivaie, ali-
mentat prin rotor, cu 2 rinduri de
perii (tip Schrage).
Maini sincrone: a — generator tri-

fazat cu excitaie cu magnei perma-
neni; b —
motor monofazat; c —
generator trifazat conexiune stea cu
neutrul scos; â —
generator trifazat
cu 6 borne.
Maini asincrone: a motor mo- —

nofazat rotor cu
în scurtcircuit,
(?) cu faz auxiliara i borne de ieire;
b — motor trifazat cu rotor în scurt-
circuit o ;
—
idem, cu 6 borne de
ieire pe stator; d — idem, cu rotor
bobinat.
56
1 . 7. î .
(continuare
1 2
—
rfh
1
© Diverse:
cu
a
excitaie
pas cu pas.
comutatrice
derivaie;
trifazat
b — motor
a b
Transformatoare, bobine de reactan i de stingere
h4 ti Transformator
plificat i
{reprezentare sim-
detaliai): a — monofazat;
— trifazat cu 2 înfurri (co-
b
nexiune YD); c — idem, cu 3 înfu-
a b c rri (conexiune YYD) cu tensiune;
reglabil: d — monofazat (cu comu-

-8' N tator cu prize cu reglaj continuu,
'o | f respectiv cu prize î comutator mane-
vrabil fr tensiune) ; e — trifazat (cu
comutator cu 4 prize, respectiv cu co-
M-ysbbk iii mutator cu prize manevra oii sub sar-
cin,).
ci e
Autotransfarmator (reprezentare
simplificat i detaliat) a — mono- :
V y y t fazat; & — trifazat, conexiune în stea;

reglabil: c — mono-
cu tensiune
fazat, cu reglaj continuu d — tri- ;
fazat cu 9 borne de ieire.

a b c d
Ar Af J"
^ Y f Regulatoare
ficata i
(reprezentare simpli-
detaliat) : de inducie —
—
a — monofazate ; b —
« trifazate; c
de faz trifazat.
o b
8Î
c
57
L7. 1. (continuare
1 2
Bobin de reactan a — normal;

:
& — jumelat; c — bobin de stingere

Cp 'ih c ) (Petersen).
a b c
Aparate i cuptoare electrotermice
Aparate de înclzire cu rezisten]—

:
a — semn general, & — cu încrc-

tur solid înclzit direct, € — sau
lichid înclzit indirect, d — cu în-
clzire direct în toat, masa încr-
cturii; cu inducie — e — semn ge-
neral, / — pentru înclzire direct*
g — aparat capacitiv, h — aparat cu
f
ultrasunete.
Cuptoare electrice: cu rezisten:

ct — semn general, & — cu încrc-
tur solid în mediu lichid
înclzire* i
în toat masa materialului, c cu= —
încrctur solid în mediu gazos i
înclzire indirect la suprafaa ma-
terialului;cu electrozi: d — semn
general, & —
cu înclzire direct i
încrctur solid; cu arc electric:
/-cu înclzire indirect, g cu- —
înclzire direct i încrctur solid;
cu inducie: h — cu înclzire directa
Ia suprafaa încrcturii, t — cu în-
clzire indirect, j — capacitiv, k —
cu radiaii înfraroii ; l — electronic.
Aparate electrice de msurat
Aparate indicatoare: vo lt m et ru >

00®©© ampermetru, wattmetru, varmetru >
©©©©© cosfimetrn, fazmetru, frecvent metru^

indicator de sens curent, sincroseop,
00@00 Jambmetm, osciloscop, galvanometru^

salinometra, termometru
metru, tabometru.
sau piro-
—
1.7,1. {continuare/
Aparate înregistratoare: a — imt»

tmetru, & — wattmetru i varmetru
0 [combinat), c — oscilograf; contoare:
d — msoar energia într-un sens,
DHlBi
d e f
e — idem, în ambele sensuri,
perormetru, g — de energie activa,
h — idem, cu dublu tarif, i — de
/ — am-
energie activ care comand un dis-

1 Vtfjr.gX pozitiv repetitor, j — de energie reac-
tiva, h — de energie activa cu dublu
tarif si cu indicator de maximum.
HM a
Transformator de curent
zentare
— cu
(repre-
simplificat i detaliat}:
o înfurare; b — cu doua
înfurri pe miezuri separate; c —
idem, pe miez comun; â — de sec-
ven homopolar.
c d
Transformator de tensiune: a —
monofazat, sau bifazat b — dou ;
monofazate conectate Iu V; c — tri-

i i
l_î_j s aa fazat cu conexiuni stea-stea«triungîil
n deschis.
Centrale, staii l tablouri de distribuie electrice
O o tat)
Centrale
: #
electrice
— semn general;
(existent/proiec-
& —
exte-
rioare; 0 — interioare; 4 —
subterane}
a o g — CTE — ternôenergetic,/— CEN
— cu energie nuclear, g — CHE —
B 0 0 hidroelectric h — GET
;
;
electric de —
e
B B
f 9
termoficare.
59
1,7. 1, ( continuare
Staii i posturi de transformare

(existent/proiectat) : a — semn gene-
ral; b —
exterioare; £ — interioare;
OOOOQO
q
e/7A.
b c
fy\
d e f
^ —
stîlp.
subterane;
Punct de
e —
alimentare
mobile;
{existent/
/ — pe
— suprateran
@ § ® © proiectat):
h — subteran,
g
@ ii • •
g h i
j i
Staii diverse
— de redresare;
(existent/proiectat)
j — de acumula-
toare.
0
tsi ^5 jA ^ # — Firid de branament.
Tablouri de distribuie b — pe plac, :
tffb
d
^^ e f
electxoizolantâ; o — tip bloc de apar-
tament; d — capsulat;
deschis
e — metalic
/ — metalic închis.
;
Lii iii electrice
linie electric; a — semn general;

b — subteran; c — sub apa; d —
o b c
aerian.
d
~ — —.— ^+-4-~* — —— Cablu subteran de energie (existent/
+ +
e f
g
,
proiectat): — 1—10 kV; / — 15—

e
— 35 — peste 35 kV; cablu
kV; g
subteran h — de semnalizare i pro-
;
h i
j tecie; — telefonic if — de iluminat,,
i
pentru exploatarea reelei electrice.
Accesorii pentru cabluri: a — cu-

tie terminal b ;
— manon de jonc-
ci b c iune ; c — manon pentru o deri-
-i-
'd
o
e
o f
vaie; d
de distribuie; / — ni.
—
idem, 2 direcii; e — cutie
60
1.7.1. (continuare)
© o e
© ® © H b c d
1118
i j k 1
Stilp de susinere (existent/pro-
iectat): a — de lemn; b — de De ton;
c —din eavâ metalici; d — din pro-
file laminate.
Stîlp simplu de întindere, de col,
terminal (existent/proiectat); £ —
de lemn f — din; beton ; g — din
eavâ metalic; h — din profile la-
minate.
Stîlp dublu (existent/proiectat]
:
i — lemn; j — din beton. Stîlp

din
A: simplu — k — din lemn; î — de
beton dublu m
; : de lemn
j.
—
n — de beton.
Stîlp portal din stîlpi A sau simplu
o o — de lemn; p — de beton
Stîlp ancorat: * — de lemn;
O-O $ —de beton,
Stîlp proptit: i — de lemn;
de beton,
Stîlp de lemn cu adaos de beton:
v — simplu; w
— dublu; x — A;
y — portal.
9 9? 9
? ? f f
r
(continiâarcfi
1 Branament
port pe cldire; &
latoare montat pe
aerian prin
— consol
zid.
: a — su-
cu izo-
Diverse
a — Funcie de redresare b — ele- i
a b c ment de acumulator; o — baterie de

acumulatoare.
•d
Aparate de semnalizare a — lamp&

Q W
:
<g) (§) 'Q de semnalizare (semn general) b — ;
Idem, cu pîlpîire; c — indicator; d —

indicator cu circuit de semnalizare*
o b c d e separat; e — indicator electromecanic
cu o poziie fr
curent i 2 poziii
semnificative / — claxon (hup) ; g
;
—
f
. g h sonerie; h — siren,
Termocupluri a — cu indicarea sem-

:
nelor de polaritate; b — idem, în-

groat polul negativ; c — cu element
înclzitor neizolai d — cu element
;
a b t d înclzitor izolat.
Semne convenionale pentru planuri de instalaii electrice
Indicarea trecerii circuitelor prin

planeer a — urca la nivelul superiori
b — urc de la nivelul inferior; c —
coboar de la nivelul superior; d —
. / /
b c
///
d 5
coboar la nivelul inferior; e trece
la nivelul superior din cei inferiori
—
c t
/ — trece la nivelul inferior din cel

superior.
62
1.7.1. (continuwrs)
1 I
2
întreruptor mono, bi i tripolar
cT
tf
/ «TVW
^ VW
în execuie: a
c — autiexploziv.
normal»; b
bi i tripolar în execuie: â
mala e — etana /
;
—
etan;
Comutator mono,
nor-
antiexplozi ;
—
—
—
v 3
o b c d | f g —comutator de capt; h — idem,

crxice- Priza: i —
bipolar, fr. contact
de protecie; j idem, cu c.p. —
k —bipolar dubl c«p 1 fr + ;
—
g h i j k l m tripolarâ fr cp,; m— idem, cu
contact de protecie.
Corp de iluminat: cu lmpi incan-

a b c
descente pentru a — iluminat gene-
:
ral; b — de paz, & — de siguran;

cu lmpi cn descrcri: â — cu tu-
buri; e — cu becuri cu vapori sub
d ' e f
g presiune; / — balast; g starter. Pro- —
iector: h — cu bec incandescent; i —
cu bec cu vapori sub presiune; j —
cu distribuie larg; k — idem, con-
centrat.
h î j
-
k
Instalaii de avertizare: a — cen-

—[pcn ceh £3S
~~c
o
3—
tral de avertizare incendiu; avertizor
a b c d
de incendiu: b — manual; o — termic;
me
LE
f
ho-
g
d — de fum e — automat / — aver-
;
tizor de paz; g — celul

tric.
fotoelec-
;
Instalaii de paratrsnet: a dis- —

TVA ? t 1 1 V
sau h (ÔTlrllir-H'rtT
•
f-a f t t"l t~i j3 <=» i
b c
c — legarea Iui Ia conductorul de
coborîre; â — conductor i a — elec-
d e trod al prizei de pmint" / pies —
de legare la elemente metalice ale
construciei (g —
exemplu Ia burlan).
* 9
63
1.7. 1. ( oovJinuare
1 2
Aparate i echipamente telefonice:

a b
^ — firid telefonic; b — rozet (pri-
z) telefonic; central telefonic:
f^l CE] CIO H~! c — automat, i - cu BL, & — cu
c d f .
f BC; / — post telex post telefonic:
;
W W g h
Tkf
g —
mai multe
cu BL, h — cu disc, i — pentru
linii.
i
-ra -tn -o Aparate
amplificare: a
echipamente de
— amplificator;
radio-
b —
b c — difuzor; c — microfon.
Antene: a — radio; b TV cu —
dipol deschis; c TV cu dipol —
închis; â — RTV
colectiva.
a b c d
Distribuitor de anten colectiv
G23 îil lUJ cu o intrare i: e dou, / —
trei, —
Ti TTT TTT r; g —
patru ieiri; h — priz de anten
e f g h colectiv.
ii i cipal
Instalaie
(mamâ)
cu motor; â —
de
; b
ceasuri:
cu contacte; o —
—
cu control de înscriere.
a — prin-
a b c d
Not. Semnele convenionale din tabel respect indicaiile STAS

1590-3-71,4-71,6-7 1/7-71 ,9,71,11-75; STAS 1842-73; STAS 113$ î/2-80
3-84,4-84, 5-84,6-SO, 7-80,8-84, 13-81, 15-81, 20-80,2 1-82,22-82,23-85,24-83 25-
80,27-80,28-80,31-8 1 STAS 12 120/ 1-83, 2-83>83>83,5-S3,6-S3
;
1.7,2, Litere reper pentru identificarea categoriei elementelor

sau funciilor generale în schemele electrice
Litera Categoria elementului Funcia general

1 2 3
A Ansambluri i subansambluri funcio-

nale Auxiliar
B Traductoare Direcia de micare
C |
Condensatoare Numrare
64
1,7.2, ( corJwuare
1 2 3
D Elemente binare, dispozitive de

memorare i de temporizare Diferenial
E Dispozitive diverse
F Dispozitive de protecie Protecie
G Generatoare (dispozitive alimentare) încercare
H Dispozitive de semnalizare Semnalizare
I Integrare
K Relee i contactoare (diferite de cele Apropiere (exemplu ; po-
din categoria F) ziionare de nivel)
L Inductane
M Motoare Principal
. & Dispozitive de calcul, regulatoare Msurare
P Instrumente msur^ dispozitive
Proporional
O Aparate de comutaie pentru circuite Stare [pornit, oprit, sfîrrfc
electrice* de for de cursa)
K Pezistoare Rearmare^ tergere
s Aparate de comutaie mecanica pentru Introducere în memorie^
circuitele electrice înregistrare
T Transformatoare Temoorizare
U Modulatoare, convertoare
V Vitez (acceleraie,
frînare)
w Ci transmisie, ghid tinde, antene Sumare
X Borne, fie, socluri Multiplicare
Y Dispozitive mecanice acionate
electric Analogic
Z Sarcini corective, transformatoare
hibride, filtre, egalizatoare, li-
mitatoare .
Numeric
Not. Respect prevederile STAS 12120/2-83.
65
2, MATERIALE ELECTROTEHNICE
2J, Materiale conductoare
2.1.1. Caracteristicile tehnice ale materialelor conductoare
P 20 c
<, a
-3
E m y
Denumirea IO 10"* daN daN kg
materialelor
m grd grd mm a mm 2 V dm J
- IO" 2 - 10 s
1 2 3 4 5 6 7 8
Cupru electro-
tehnic moale 1,748 16,42 13 21 4-0,34 8 735
h
Idem, tare 1,748 3,93 16,42 10,6 38,2 + 0,34 8,9

Bronz 1,92^11 4,00 16,6 9-U 50-85 7,4-8,9
Alam Am5S/S5 7, i/5 1,3-2 17,5 S-10 18-88 8,9-8,73
-m
,
Aluminiu 2,941 4,00 23,8 5,5 15,7 2,647

Aidrey 3,33 3,60 23,0 6 30 2,7
Alcoro 5,28 3,6a 23,0 5,6 29 4 a 2,647
Zinc laminat 5,92 4,19 39,5 13 n,2 -0J6 7,4
Zinc recopt 5,92 4,19 39,5 13 13,3 -0,76 7,4
Fier 10,00 6,57 12,3 21 50 -0,44 7,86
Oel A (LEA) 14,2 4,5 11,0 18,8 i
39,2 7,647
Oel B (LE A) 25,2 4,8 11,0 19,6 117,6 7^647
Otel C (LE A) 25 7 2 4,8 11,0 19,6 137,3 7,647
Magneziu 4,6 3.9 26,0 i
4,5 20 -1,56 1,74
Wolfram 5.55 4,68 4,5 37^41 350 -0,5$ 19,32
Nichel moale 3,69 4,4- 13,0 20,5 40 -0,25 S,9
Nichel tare ^52 -6,9 13,0 20,5 80 i
-0,25
Molibden 4,76 4,71 5,2 | 33,6 80-2501 10,2
66
2.1,1, (continuare)
1 2 3 4 7 8
Platin 10,3 3,92 8,9 17 20-30 + 0,86 27 45

Argint î 6 3,6—4 19,68 S,2 25 + 0,81 10,5
Aur 2,2 14,3 7,9 14 +U 19,29
Plumb 20,8 4,23 29,3 1,7 1,5 -0,13 11,34
Stan iu 11,4 4 4 27,03 4, 15 2,75 -0,10 7,3
Mercur 93,8 0,9 1,82 + 0,86 13,546
Not» Semnificaia simbolurilor din capul tabelului este: P2W°C re

~
zistîvitatea de 20°C; a — de variaie a reziti vi taii cu tempe-

coeficient
ratura; X — coeficient mediu de dilataie liniar; E — modulul de elasti-
citate; a —
rezistena specific Ja rupere; V — potenialul electrochimie
fa de hidrogen ; y — masa specific.
2.L2. Conductoare de bobinaj
Tipuri standardizate (STAS 10570-83):

— conductoare emailate Cu-EM-3 (2 ;3)-105 ; Cu-EMU-
:
2-105; Cu-ES-l(2)-l 05(130 ;155); Cu-ESA-I{2)-105(130);

Cu-ET-l(2)-155(l&0; 220); Cu-ETV1(2)-155; Cu-ETbF-2(3)-
180; CuP-EM-i(2)-105; CuP-ET-i (2)- 1 55 AI-EM-1{2)-105; ;
A1P-EM-1(2)-105;
—conductoare izolate cu Mrtie: Cu-H; CuP-H; Aî-H;
AIP H;
— conductoare izolate cu fibre textile: Cu-2(3)B;
Cu-E(2)B; Cu-(2)Mt; Cu-E(2)Mt; CuP-2(3)B; CuPf-BT(4B);
A1-2(3)B; A1P-2(3)B;
— conductoare cu
de sticl: Cu-2S-1(2)-
izolate fire
155(180): Cu-E2S-l CuP-2S-l (2)»155(180)
(2) - î 55(280);
CuP-E2S-i(2)-155(18$J; CuP-2Sy-l(2)-l 55 (180).
Dimensiuni standardizate:
—Pentru conductoare rotunde, 0, în mm: 0,025 0,032 —
0,04—0,05—0,063—0,071—0,08—0,09—0,1—0,112—0,125—
0,14—0,1 6—0,1 8—0 ,2—0 ,224— 0 ,25— 0,28— 0 ,3 1 5—0,355—
0,4—0,45—0,5—0,56—0,63—0,71—0,75—0,8—0,85—0,9—
0,95— 1—1 ,06— l 1 2—1 ,1 8—1 ,25—1 ,32—1 ,4—1 ,5—1 fi—
,
2,1 2— 2,24—2 ,3 6—2,5—2 ,65—2,8—3
67
* ?
= 2—2,24— ^ dreptunghiulare, « x &,în mm:
2,5—2,8—3,15—3,55-^—4,5— 5—5 6—6 3—
-9-10-11 2-12 5-14- ^ * = b-0 9-1-1
Ît! ' '
12 1
a^mificaia ^Murilor: Ca, Al -

conductor de cupru, aluminiu-
î-en&e-^^^J^
JT??***' M ~
UpSe?te
c n P">pnetat mecanice ridicate; S
^-êW
circulari
'
- -
tobuStt V
P
raDunâtrt. ^^^
b-
de transformator;
811"1
„
A
- rezisteut la ageni frigorifici; U -
-.*™°*^;
,-cu oc /mic
sudabil; T
rezistent la ulei
aptitudine de bobkure îmbuntit 1 2 3 -
gradul de izolaxe (simpl, dnbl,
tripl); 105, 130, 155, ISO 220 - indici
r H * de Mt -Bînfurare
bumha?^ ;60 CU-?°Usmt 1 **We de bumba Iau
^-
^
pletitura de t ^v *T
bumbac an de bumbac în amestec
de mtase; T - îm-
cu fire sintetice ; f - ftedbil
de SUcl imP^t
cu fire ^^5"amestec
d"? sticl
de
CU
încu un
fire 3Sy - dou înfurri
impregnate fir sintetio
S;
2.1.3. Cabluri i conducte electrice izolate
2. 1.3. 1. Clasificarea cablurilor i conductelor electrice dup comportarea

la foc
Conform STAS 11388/7-80, dup comportarea la foc

cablurile i conductele electrice pot fi:
Fr
întârziere la propagarea flcrii (supuse un
anumit
timp anei flcri de iniiere, continu ard, flacra nroprie s
propagmdu-se pm
la distragerea complet a epruvetei
de
r e: (A)CHPAbI CSHPI CSHPAbI,
CCHH CCHPAHl ' '
Cu întârziere la propagarea flcrii (supuse un anumit

timp unei flcri de iniiere, continu ard, flacra proprie s
propagmdu-se pe o lungime determinat, dup care se
S\\^^^"
SSP If
irS^P"
A
e Ie: (A)CYY-lkV. (A)CYAbY-lkV, (A)CYHSY-
S 6kV' (A)CYSEY-IO kV, (A)CYSEAbY-
1 kV' (A)CYPY-1 kV, (A)CYPAbY-l
AJHPAb-l(6) kV, CSYY, CSYAbY, CSYEY, CSYEAbY
CSHP, CSHPAb, CCHP, CCHPAbj
kV,
—- Cu întârziere mrit la propagarea flcrii (lungimea

medie ars la încercarea de grup nu depete
50% din
*ungimea epruvetei în 10 min de ardere autonom) exemple
s
68
(A)CYY-F, CSYY-F, (A)CYAbY-F, CSYEY-F, CSYAbY-F,
CSYEAbY^Fj
— Rezistente ia foc (supuse aciunii prelungite a flcrii
de iniiere, continu s funcioneze normal timp nelimitat.
2.1.3,2. Cablri de eaergie de utilizare normala
Tipuri constructive
Tipul cablului nc x sc> mm* nc x £c, miu 3

1 2 3 4
Cabluri cu izolaie de Mrtie impregnat în manta de plumb

(STAS 4481/2^80)
ACHP 0,6/1 3 x 16 ^"150 3 x (25 -=- 150) +
4 x 10 ^16 + 16 -r 70
ACHPAb 0,6/1 3 x 16 ™ 150 3 g; (25 -=-

(240) ^
4 x 10 4- 16 *f- 120
ACHPAbI 3,5/6 3 x 185

CHPAbI 0,6/1 3 x 16 -=- 150 3 x (25 ™ 150) 4-
_j_ 16 70
Cabluri cu izolaie de PVC în manta de plumb (STAS 2405-79)

ACYP 0,6/ 1 X 4 -r 500 3 x 4 95
2x4- 120 4 x 4 35
ACYPY 0,6/1 1 X 25 500 4 x 4 -f- 35
2 x 4 4- 120 3 x (25 70) 4?
3 x 4 ~ 120 + 16 -f- 35
ACYPAbY 0,6/1 1 X 25 -r- 185 4 x 6 ~ 35

2 x 6 ~ 120 3 x (25 -=- 70) £
3 X 6 + 95 -3- 16 35
GYP 0,6/1 1 X 1,5 ~ 185 4 x 1,4 35

2 x 1,5 ~ 120 3 x (25 70) -£>
3 X, 1,5 -r 95 4- 16-35
CYPY 0,6/1 1 X 25 185 ! 3 X (25 -r 70) +
2 x 4-h 120 + 16 35 +
3 & 4 + 95 4 X 4 -r 35
CYPAbY 0,6/1 1 X 25 ™ 185 3 x

(25 70) 4, +
2x4r 120 -f-16 -E- 35
3 K 4 -=- 95 4 K 4 35 ^
69
2,1.3,2, (continuare
Cabluri cu izolaie $i manta de PVC (STAS 8778/2-80)

ACYY 0,6/ 1x4- 400 4 X 1,5 35+
2 x 1,5- ^ 16 3 x (25 -:- 240) i
-h 240 ;
-H 16 ~
120
ACYAY 0,6/1 1 X
16
400 4
3
X
X
U ~ 400
(25
4-
240) 4-
3 x 4 ™ 120 + 16 4- 120
ACYHSY 3,5/6 1 X 25 -- 300 3 X 25 - ^ 240

ACYHSAbY 3,5/6 1x25-- 300 3x25-h 240
ACYSEY 5,8/ 10 3 x 35 - - 150
5 8 '10 - UI/
A2YSY U/20 1 x 95 ~ - 150 NID 6094-77

CYY 0,6/ 3 X 1,5h - 400 4 X 35
1,5 -:-
2 x 1,5 -
^ 16 3 x (50
240)- +
3 X 1,5 -
^ 240 +25 4- 120
4 X 2,5; 35 — 16
1 X 2,5 -~ 400 4 X 1,5 4- 1S5
2x1,5- -r 16 3 x (25 > 240)
3 x M5 - ^240 + 16 <- 240
CYHSY 3,5/6 1 X 25 - 300 3 X 25 4 - 150

CYHSAbY 3,5/6" 1 X 25 -r 300 3 x 25 -i - 150
CYSEY 5,S/ 10 3X35- 150
CYSEAbY 5,8/10 3 X 35 ~ 150
N*AYY-J 0,6/1 4x 16-f 500 VDE 0271/69
Not. 1. Datele de mai sus se refer la producia actuala,
Simbolizare: C
2« —
cablu de energie; A (la început) conductor —
de aluminiu (cind lipsete, conductorul este de cupru) izolaie ; Y—
manta sau înveli exterior din PVC; 2Y izolaie, manta sau înveli —
exterior din polietilen; (dup C) H
izolaie din hîrtie; —
- semicon- H
ductor S ; —
ecran de cupru E ecran P —
manta de plumb Ab
; ; — ;
—
—
armtur din band dc oel I înveli exterior de protecie din material
;
fibros impregnat.
3« Temperatura de înclzi re maxim admis pentru cabluri, de care
se ine seama la încrcarea lor (vv paragraful urmtor) este:
Un, kV 1 6 10 20 30
... HP so 65 65 60
0, X ... Y, 2Y 70 70 60 60; 70 55
(cu cifre grase s-a notat pentru cablul A2YSY-20 kV).
70
f I
1
1
i
I
|
I
1
I
1
I
l
i
1
i
[
i
^- O O O ^ iOoo
flf;i>^Tr i5or)ocnoo ,
"O- n
\ i 1 1 1 i r*^0000 OOO OOO 1 l
r-l ^- /v> ri l-j f-, <-> k"} IO
i 1 1 1 1
1
i
[
J
*~>ooooooooo
oo ^- urm n -l o\ o
fi
i : i ! i
1 1 lOÔOOOOOOOi
{Ni o} ^) o t* in Tj o
— < cm m o *o *o o o o »o o o o O O l
Hinc4<îo*oo*o i
o»ooooooooo
^_ ^^^^ ^jh in
71
2 MII MM
E ! J I
MM
j I !
I I II
MM SS- ÎS ? S S ? m £? ® S MII
MII I I M
t MM
o
O
r r j
I
înî
5
S§§°S§
«-> T 1
Ô
CO^îOirjQiooO "ooîriooiîi
o ni> ^
r
1 ! i r I i
oi i i i
^ t>
J i
W ^ ol ^ Q
' 1 1 1 1
rt
ioinotr>oo<n
_ 1^
i— l
1
1
1
1
1
|
1
1
J
|
J | T^H
^ 03 cî
QQ ^
oo
îrurjino^^'moofi w >n o o ^) 'O ^ o
c l
1
|
J
OcNOCO^<rî\aOM" l
o ,
<r
1 |
1
T j 1
^ ^ ^ (N N ^ «1
i i
jooooo noo<no E
l
1
1
1
i
1
I
1
I
J i
r
i
I O
*o o run
oo N
irno
o\ ^ Ol
ori
00
1 1 1 OO «"i oOOOoo 1 I [ f j 1 lOOOOOOO
O irôo*r:tnooto*noo
— — —
i
1 1 1 J
î^^ôooooo
c CN
' Tf ^ r- ] {
U
o
& o o >n »n tho m io oo i
^ rt ^ Ol M cM rt
8
£
*o
O
u 1 1 omo-oo^jiooiriioin
*S
^ ^ ^ <^ cH co «3 (S|
O
T oôwsoommooiooo
^ ^ C
i
C-^ j Cfl C"j
C^<T>^M^t^>OcSIOC?v
_ _ — rOr^^'OCVE
V
i
^. 1 .-.
; cj r
f (
,
fi
Ci
i
1
\rH
*r ,
<o*oooo*noooof™iQ
Tjc>-oroâ\iriOO'-'om
•0^000000^0000
73
o oo
<N O
^r jo <n
1
r-- M 1 I I I
OT;oOOTioOOÔO
i-î —^^ cî H r^r^Tfi^
oo o
O r-
r-q MMI TîiOSOÔOOOOOOO
^^^^ ^ ^ ^ 0 ^^ ^ c-,
ooo
o IO:
M J J [ f M ] M f 1 M J I [
•o oo I E
o* -n- ti o
o oO
r- \c r>
00 Tfi io o
o oo
00 ^ o I MIM! M ! f M M 1
OO ]
*o ^ ~- o3 fvj sa ^r" Ti
O*
n OO 1
I I !
OO 1
r-io^'OFÔfî'nooor- — o o \o i cvi o
T" Tj
OO ( O ^ r^loooÔOOOTjOOOOOO
Oh l
—i^fv^ r> n * t Ti io
OOO
f-î \o
ô*nô«ooTioooooooooo
CN
43 f- OO
o o *o O O' ^ O O *o O O o o
oooo
ir* -r*- \o
o ~*
~ - ^-i-Mfj^jtoi^-^r^'iOOOTr'ooo
- ^-
r-j ci ir pi
-^r *o
i ii i i i t i i i i i
I 1 M I I I ! 1 1 I M ^
o
I îi
I
fi
— 1
^— 1
<S
1
s ir
»0 tT \0
75
ini i^sgss
1
" 'Psmiii
2 [ 1 1 M M M 1 1 ! [ 1 1 I [ 1 1 1 I [ 1 1 1 I î
os MM isssggsgs
00 mii lassssgss
o I 1 1 1 I i 1 1 I ] 1 1 [ I M ] M 1 M M M i
Q <N M ^ r-
oo
Ô ^ O0
M <N
I J 1 1 !
^ N
s
3,
1
N
o
w |
"V
4*
tr> tn mo
Ot 1
o
J o
CO DO
o"
o o »n
o\
o
OS T" o O o'
S|
f*l
c": <T} tt" O
2 1 I 1 1
o
T
OO
m « OO i-t
m *r
^ Tj +
o"
00 04
ooO ^
*r>
oO
00 * *H ^ (O
1
} a «13
o Pi
1 1 [ l
— I «O OJ J
o
co in
O OO + o o"
W1 tt O, »0 1
|
' O
O
o n ^*
a
m
tt
oOO 1
*o n
OO
|
O
S
O 00
O*
o" o*
in o o
O n ^« o
.
i
°
O oi
•3
oOO 1
5
OJ
sa
o
To oO
oO o
CM rt ^ *o
77
c La cablurile pozate în pmînt :
^ = ^^^3 (2.1}
£pi — coeficient de corecie funcie de rezistena termic a solului
Cablu Rezistena termic specific rQt °C - cm/W

70 100 120 j
150 f
220 |
250 300
1*
1;2 x 2,5 + 25 1,09 0,95 0,88 O,S0 0,73 0,69
1; 2 x 35 -E- 95 1,11 1 0,94 0,87 0J8 0,71 0,66
l;2 x 120 240 1,12 1 0,94 0,86 0,78 0,70 0,65
I;2 x 300 1,13 1 0,93 0,86 0,77 0,69 0,65
3; 4x2,5 4- 25 1,11 1 0,94 0,87 0,78 0,72 0,67
3; 4 X 35 ^ 95 1,13 1 0,93 0,86 0,76 0,70 0,64
3-4 x 120 -- 240 Î,H 1 0,93 0,85 0,75 0,69 0 63
P
3; 4 x 300 1,15 1 0 92 P
0,85 0,75 0,68 0,63
|
Valori orientative pentru r$: sol obinuit — 70; cuar 11; granit — —
25- calcar —
45; nisip uscat —
310; nisip umed 10% (20%) - 105 (175);
pmînt nisipos uscat 5% (8%) 95 (60) pmînt argîios— 65, ;
-
— coeficient de corecie funcie de numrul de cabluri alturat
Mod de pozare Numrul cablurilor alturate

(d — între cabluri)
3 I
4 I
5 I 6 I 8 | 10
Direct în pmînt
â =
1 cm 1,00 0,85 0,75 0,68 0,64 0,60 0,56 0,53
în evi aezate în
linie 0,82 0,74 0,70 0,67 0,65 0,63 0,60 0,58
Trefl (3 x mono-
fazat), d = 25 cm 1,00 |
0,85 [
0,72 ; 0,72 |
-
— coeficient de corecie funcie de temperatura solului
D
Temperatura mediului ambiant, C
| 15 20 25 30 [
35 40
85 1,04 1,00 0,96 0,92 0,88 0,83

80 1,04 1,00 0,96 0,91 0,87 0,82
70 1,05 1,00 0,95 0,89 0,84 0,77
65 1,05 1,00 0,94 0,88 0,82 0,75
60 1,06 1,00 0,93 0 87 0,79 0,71
8c — temperatura conductorului
78
d. La cablurile pozate în aer:
k ai - coeficient de corecie funcie de modul de pozare
Cabluri cu coordonatele .în manta comuna, pentru

Vezi
% •
i 1
4 |
6 I
9 1 1
2 1 3 1
6 1
2.1 Alipite imul de altul

w Distanate între ele
0,90 0,88 0,85 0,84 0,90 0,84 0,80 0 75 0.73

&
0,88 0,85 0,84 0,95 0,84 0,80 0,75 0,73
;
I 0,95 0,90
0 85 0,83 0,81 0,80 0,95 0,80 0,76 0,71 0,69
2 0,90 P
0,83 0,81 0,79 0,78 0,95 0,78 0,74 0,70 -0,68

3 0,88
0,31 0 79 0,77 0 76 0,95 0,76 0,72 0,65 0,66
0,86
0,98 0,96 0,93 0,92 0,95 0,84 0,80 0,75 0,73
1 1,00
2 0,95 0,93 0,90 0,S9 0,95 0,80 0 76 0,71 0,69
1,00
3 0,94 0,92 0,89 0,88 O 95 0,78 0,74 0,70 0,68
1,00 p
0,90 0,87 0 80 0,95 0 76 0,72 0,68 0,66

6 1 00 0,93 P
0,95 0,90 0,87 0,86 0,95 0,78 0,73 0,68 0 66

1,00 i
Vezi +-> CnKirrri monofazate în sistem trifazat; nr. sisteme:

fig*
2 3 i 2 3 1
1 2 *
2.1 i 1 |
1
1 1
0,92 0,89 0,83 0,94 0,91

'
0,89 0,89 1
0,86 1 0,81
c; e 1 0,92 0,S9 0,S8 1,00 0,97 0,96
2 0,87 0,84 0,83 0,97 0,94 0,93 Not. Cind
distan-
3 0,84 0,82 0,81 0,96 0,93 0,92 ele fa de
perete i
6 0,82 0,80 0 79 0,94 0,91 0,90 dintre cabluri dep-
j- m 0,95 0,90 0 88 1,00 1,00 1,00 esc 2 cm, respectiv
1 0,95 0 90 0 88
P
P
1,00 0,98 0,96 20cablu, fojfc = 1
2 0,90 0,85 0,83 1,00 0,95 0,93 nu

2. Nr. de sisteme
3 0,88 0,83 0,81 1,00 0,94 0,92 normeaz.
se
6 0,86 0,S1 0,79 1,00 0,93 0,90
— coeficient de corecie funcie de temperatura mediului ambiant
Temperatura mediului ambiant, °C

X 45 50 55 60
15 20 |
25 30 35 40
80 1,05 1,05 1,05 1 0,95 0,89 0,84 0,78 0 71 0,63

 70 1,06 1,06 1,06 1 0,94 0,S7 0,79 0 71 0,61 0,50
O n 65 1,00 1,00 1,00 1 0,93 0,85 0,76 0,65 0,53 0,38
60 1,00 1,00 1,00 1 0,91 0,82 0.71 0,58 0,41
80 1 14 1,09 1,05 1 0,95 0,89 0,84 0,78 0,71 0,63

70 1, 17 1,12 1,06 1 0,94 0,87 0,79 0,71 0,61 0,50
izolaie
PVC 65 1,19 1,13 1,07 1 0,93 0,85 0,76 0,65 0,53 0,58
60 1,22 1,15 1,08 1 0,91 0,82 0,71 0,58 0,41
79
e. La cablurile pozate în ap:
^20 '
i ,
,
d
ÎQ-QSL
1Q_L
| "ta 1
i ^20% \2d\2d\ 2d\2_d
o
4^ 2d
.& m &
k
ife & >M I2d\ td \2d\ Ad
£L_J2l_
Fig. 2 A* Moduri de pozare a cablurilor în aer (se citete cu tabelul
valorilor coeficientului h a $ i
* - pcpardosealâ sau fund canal, alturate; 6 - idem, alipite; pe pat
de cabluri (cnÎaia aerului împiedicata} a lturate; â -
idem, alipite;* -pe
STtare, alturate; / - idem, alipite; g - ft stela sau perete,
p j distanate;
~~ Idei
?* alipite; * — sistem trifazat din cabluri monofazate alturat- ii^t de
perete; j — idem, pe fund de canal sau pardoseal;
k — idem, pe pat de ca-
bluri; ^ — idem, pe grtare ; m idem, distanate. —
Exemplul de Se cere încrcarea maxim admis pentnx
caicul 2,1.
un cablu ACYY-lkV - 3 x 150 + 70 2
mm
; «) pozat îngropat în
argilos din zona de cîmpie, alturi de alte 4 cabluri
? mînt
distanate la 7 cm
nul
^^ tul; &) P° 2at intr-° turntorie cu temperatura la locul de pozare
^ +40 C, pe pat de
de cabluri cu dou grtare cu 6 cabluri pe grtar.
a) Pentru pozarea în pmînt;
3fp
= 1,14 -0,64 - l = 0,73; 1^ = 0,73 -
275 = 201 A.
b) Pentru pozarea în aer;
ka = 0,9 0,87 = 0,733; J^ 0 0,783 250 ='196 A.
80
Rezistentele i reactanele inductive specifice pentru cablurile trifazate
în manta comun
Q/km x 0r O/km, pentru tensiunile:
Cu ~j
l
J
[
IkV 1 6 kV 1
10 kV 20
1 W 1 30 kV
11,933 19,067
7,160 11,440
4,475 7,150
2,983 4,767 0,101 0,144
1,790 2,860 0,096 0,143 0,142
1,119 1,788 0,090 0,123 0, 132
0,716 1,144 0,086 0,111 0,122 151
0,511 0,871 0,084 0, 106 0,112 142
0,358 0,572 O,0Si 0, 100 0,106 129
0,256 0,409 0,079 0,096 0, 101 122
0,188 0,301 0,078 0,093 0,098 117
0, 149 0,238 0,077 0,091 0,095 112
0,119 0,191 0,077 0,0SS 0,092 109
0,097 0,155 0,077 0,087 0,090 106
0,075 0,119 0,076 0,086 0,089 102
0,060 0,095 0,076 0,083 0,086
0,045 0072 0,074 0,082
Nota, Pentru cablurile monofazate pozate în sistem trifazat, reactana

inductiv se calculeaz funcie de amplasare, utilizând relaiile corespun-
ztoare din § 1.2.3.
2.1.3.3. Cabluri de comanda, semnalizare i control
Simbolizare nc X $c, mm 2 NI-STAS

1 2 3 4
Cabluri cu izolaie din MrtU impregnat i mania de plumb
CCBP 400 4- -37x1,5; 2,5 NI 909

CCHPI 400 4- -37x1,5; 2,5 n : 2,3, NI 909
CCHPAb 400- 4- -37x1,5; 2,5 4, 5, 6, 7, NI 909
CCHFAbI 400 4- -37x1,5; 2,5 8, 10, 12, NI 909
CSHP 400 2- -61x0,78; 1,5 14, 16 S 19, STAS 7288-80
CSHPI 400 2- r 6lx0,78; 1,5 24, 30, 37, STAS 7288-80
CSHPAb 400 2- -61x0,78; 1,5 44, 48, 52 STAS 7288-80
CSHPAbI 400 2- r61x0,78; 1>5 56, 61 STAS 7288-80
SI
2 . 1 3. 3. (continuare /
C&bluri cu izolaie i mania de PVC

CSYY-raasiv 500 5 7x0,75-6^9-
j
3, 4, 7 STAS S799-S0
CSYAbY-masiv .
]I2x0,75-M-14, 16 19 21 24 STAS 8799-80
CSYEY^masiv 27, 30, 33, 37 x 0,75^-2 5^42 STAS S799-S0
CSYEAbY -masiv 52, 61x0.75+ 1,5 STAS S799-S0
CSYY-flexibiZ 3, X 5,7x 1,5 + 6^9; 12 STAS 8799-80
CSYAbY-flexibil X 1,5^4-14, 16, 19 21 24 27 STAS 8799-80
CSYEY-flexibil 30, 33, 37 x 1,5-2,5-42,52,' STAS 8799-80
CSYEAbY-flexibil 56, 61 x 1,5 STAS 8799-80
Nota, Datele din tabel se îefer Ia pioducia actual.
1.
CC - cablu de comand i control; CS - cablu de

2. Simbolizare;
semnalizare; H
- izolaie de hirtic; Y - izolaie sau manta din PVC-
i - manta de plumb; E - ecran din
folie de aluminiu sau hîrtie metali'
zata; Ab - armatur din band de oel;
I - înveli exterior de protecie
combustibil; n c x sc - nr. conductoare
x seciune (scara seciunilor:
0,75 1 - 1,5 - 2p - 4 - 6 2
}. mm
3, Intensitatea maxim admis în conductoare:
Iad, A —
pentru cabluri cu — corecie peste 2
la conductoare
2 conductoare cu sCt 2 mm :
1,5 2,5
Pozare îii pmînt la 20°C
30 |
41 !
53 f
65
Pozare in aer la 30°C
21 |
29 | 38 | 48
2- 1-3.4. Cabluri i conducte de telecomunicaii
Simbolizare Mp Xn c x dCt mm
sau c x $c, mm2 Observaii
1 2 3
Cabluri si conducte telefonice

TCYY 2lx 1x0,5- 1-^80x2x0,5-
-6^S0x2x0 6-5^55x2x >
X 0,8-6-^50 X2 X 0,9-11-^
82
2.1.3.4. (continuare)
-M6x 3x0,6-11x3x0,8;
- 45 x 4 X G,5 -2 + 34 x 4 x
6,9
X0,8; ;0,9- 15x5x0,8:0,9 NID 2033
51,61,70, 80, 101,202,303,
404x2x0,5 NID 2033
1x0,5; 0,6; 0,8; 0,9; 1; 1,2;
1,3; 1,4; 1,8-2x0,5-0,9
STAS 4037
6^204x2x0,5^-0,9-306;
408x2x0,4^-0,9-612;
913x2x0,4-^0,6- 1224 x
X 2x0,4; 0,5-102; 1020
X2x0,4^l00x4x0,6 STAS 6QQ6-&0
11-^202x2x0,5^0,9-26;
51x4x0,5; 0,6-51x4x
X0,7~lO^25x4xO,8 STAS 6006-80
26x2x0,5-16x2x0,7 STAS 6006-80
52-1224x0,2x0,4^11-^
^1224x2x0,5- 11^-612x2 x
X 06; 0,7-11-^408x2x0,9-
-5, 10x4x0,5; 0,6-5-:-
-20x4x0,8-6x4x0,8 STAS 6006-80
26x 2x0,7:0,9-5 I--202X
x2x0,4^0,9-306: 408
2x0,4^-0,7-612x2x0,4^-
-^0,6-918x2x0,4 STAS 6006-80
26x2x0,7; 0,9 -5 1^202
X 0 5-0,9-306; 408x2 x
X 0 5->0,7-6l2x2x0,5:0,6
J
NID 38 12
4^-61x4x0,9^1-=- I9x4x 1,2 NID 2090
4 X 4x 1,2^37x4x0,9-5 kV-
4^37x4x0,9 NID 2762
3^61x4x0,9^1^ 19x4x l r
2 NID 2090
4-61x4x0,9-1-=- Hxix 1,2 NID 2090
3^19x4x0,9; 1,2-24^70 X
X4X0 9 NID 3806
3^19x4x0,9; 1,2— 24-91x
X 4x0,9 NID 3S06
3^19x4x0,9; 1,2-24-^91 x
x 4x0,9 NID 3S06
TIHADY-JF-S 27- 114 x 4 x 0,9 - 7-i- 19x4x1, NID 3806
TIHADY-JF-DM 27^ 114 x 4x0., 9 NID 3806
TIHADYAbY-S I2^19x4x 1,2-274-lHx
X4x0,9 NID 3806
TlHADYAbY-D 27-^114x4x0,9 NID 3806
TI H AD2 Y Ab Y - S 27^114x4x0,9 NID 3806
XI H AD2 YAb Y- D 12-^-114x4x0,9 NID 3806
83
2. 1.3,4, ( continuare.)
TlHAD2AbY-DM 7x4x 1,2 NID 3306

TlHAB4AbY-S 34x4x0,9 NID 3806
TBUCTi STAS 4483/2-80
TBUOCTi 2x 1,15 STAS 4483/3-77
TBUOY 2x 1,13 STAS 4483/4-77
TBU2YY NI 2457
TBlCTi 2x 1,05 STAS 4483/2-80
TiOCT 2;3x0,9 STAS 4433/3-77
TiOY 2x0,9 STAS 4483/4-77
TPOCTi 2x 1,4 STAS 4483/3-77
TFOY 2x 1,4 STAS 4483/4-77
Conducte de conexiuni pentru telecomunicaii si autamatizri

(STAS 4037-80)
Tc2BL 0,5:0,6; 0,7; 0,8 * 1 în locuri uscate

Tc2ETEL 0,6; 0,7; 0,8; 1; 1 4 legturi fixe în
Tc2ML 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 1 semnalizri, Tc,
TC 2MTML 0,(5; 0,7; 0,8: 1- 14 instalaii elec-
trice
Tc(E,
TC (E,
% C) ML 0,6:0,7; 0,8; Conducte ali-
% C) 2MTML
TC (E, Y, C)2BTBL
0,5; 0,8; 1
mentare în orice
0,5; 0,8; 1 mediu de lucru
TcU2BML Idem — uscat
TC (JE, Y, C)2MLF 0,5 Îîx orice mediu
Tc (E, Y, C)2BLF 0,5 Tc l
semnali-
Tc{E Y,C)2MLFXML 0,5
f
zare cu atenua-
Tc(E, Y, C) 2MTHÎLFTML 0,5; 0,8 rea perturba-
iiior induse
TcM(Y, C)ML 0,5; 0,81 Legturi sensi-
bile la încr-
care statica
TeUY 0,1; 0,25; 0,35; 0 37- 0 5- Semnalizare, Tc,
Tc LiYF 0,6; 0,75; 1; 1,5; 2,5 rama radiotehnic,
TC Y 0, 196 0,283; 0,385; 0,503 j
; electronic —
TcYF 0,636; 0,783; 1,131; legturi iixe
1,327; 1,539; 2 545 mm a
Tc Li2MBl 0,05; 0, 10; 0,25; 0 5 mm* Idem — legturi '
TcLl2MBL 0,05; 0,10; 0,25; 0,5 mm* flexibile
TcLiYTBL 0,35; 0,5; 0,75; 0,88; 1; în apar taje de

TCLiYTBLF 1,20; 1,5; 1,93; 2,5; 3,4 mm* radio si teleco-
Tc2MY 0,07; 0,2; 0,5; 0,75; 1; L5 municaii
84
2.1.3.4, (continuate}
1 2 3
T\-T
"J
1 >\TV 0,12; 0,35; 0,5; 0,75; 1; Idem, unde este
1 5 mm^ necesar. flexi-
TcLi2MYF 0 35; 0,5; 0,75; 1; 1,5 2 mm bilitate Ia
TcLi2MYmF 2; 3x 0,35; 0,5; 0,75
2
mm montaj
TcBF 0,1%; 0,282 ; 0,3S4; 0,502; 0,783 In aprata je de
TcLiBCF 0,371; 0,596 0,789; 1,009; 1,528
;
radio i teleco-
municaii
TcCBFBL l; 2x0,282; 0,502 Idem
Cordoane pentru conexiuni telefonice si telegrafice
TLAYYd I 3(1X3D) - 4(1 X 5S) STAS 3627-80

TLAYYs 3;4(lx3D)-3; 4(1 x5S) STAS 3627-80
TLAYi 3; 4(3 x5S) STAS 3627-80
TLFYB 2; 3; 4(lx6D) STAS 3627-80
TLIAYY 2; 3; 4; 16x (18x0,1) -
— n^n/xd/} STAS 10366-76
Simbolizare. Pentru cabluri i conducte telefonice: TC, TU, TI (la

început) —
cablu sau conduct telefonica de centrali, urban, interurban;
TBU, TBI —
conducta do brid urban, interurban; Ti (la început) —
conduct telefonic do interior; Y—
izolaie sau manta do PVC; 2Y, H, C —
izolaie de polietilen, hîrtie, cauciuc; (ultima litera) autopurtat; A —
Ar, Âb — armtur de oel din sîrm rotund, band; P — manta de
plumb ; E — ecran de cupru, folie de aluminiu sau benzi metalizate—
T, Ti (la sfirit) — împletitur textil neimpregnat, impregnat; I
înveli protector exterior.
Pentru conducte de conexiuni! Tc (la început) conduct de conexi- —
uni pentru telecomunicaii; li —
li; B, 2B, M, 2M înfurri din fire —
de bumbac sau mtase la 1 sau 2 straturi ; T tres din fire textile —
E— lac de emailarea conductorului Y, C izolaie sau manta de PVC,
;
—
cauciuc ; m—
acoperire comun F tres de ecranare (faradeizare)
; —
I— impregnare cu cear de albine; B strat de lac electroizolant. —
Pentru cordoane: T — cordon do telecomunicaii; A — aparat; F —
fi; Y — izolaie i manta do PVC; L — fir leonic; î — împletit; s — spi-
ralat,
2. 1.3.5. Conductoare pentru instalaii electrice fise
Simbolizare Un .V n c XsC( mm* STAS-NI

1 2 3 4
PCTi 750 1 X 0,75 - '- 150 STAS 526-SO

FCTiff 750 1 X 0,75 - r 150 STAS 526-80
ACTi 750 1 X 2,5 ~ 150 STAS 9436/3-73
85
2.1.3.5. {continuare)
1 1 2 1
3 4
PSCTi — kV 3> CTAQ Sfî4*7 Sil

FsCT CT \ O 1 rt") 1 CA
FciCTi 250 1 0 75X CT*A C l/l**^ Ort
FciCTip 250 2 v 0 75 o JL i UZ
FY 75® 1 y 1 ~
300 l ? i iî . i Ijoyt-J-'Q-U
AFY 750 1 X 2,5 400 STAS 6S65-S0
FYYA
FPYY
750 U4x 1,5 4 STAS 2552-69
3S0 2; 3 X 1-2,5 STAS 6864-76
AFPYY 380 2; 3 X 2,5; 4 STAS 6864-76
AFPYYS 3S0 2 x 2,5; 4; 3 x 2,5; 2 x 4;
1 X 2,5; 3x2, STAS 6S64-76
Not. 1. Simbolizare: F — conduct pentru instalaii fixe A —

(la) început
— aluminiu; P — punte; p —
construcie plata; S — izolaie special;
;
s — suspendare ci — corpuri de iluminat (cîud se utilizeaz i pentru

;
suspendare, nu se mai scrie); C — izolaie de cauciuc; Y, 2Y — izolaie

sau manta de PVC, respectiv de polietilen; A — armtura din împleti-
tur de oel; T, Ti — împletitur textil neimpregnat, respectiv impreg-
nat; I — rezistent la intemperii; f — flexibil; ff — foarte flexibil.
2.încrcarea maxim admis în regim permanent la temperatura
mediului ambiant de -r25°C, conform tabelului urmtor:
Montaj Montaj în tub protecie; nr. conductoare:

în aer 2 3 2
mm 3 I 1
« 5;6 3 5,6
Cu 1 AI Cupru Aluminiu
1 20 14 12 11 10
1,5 25 17 H 13 n
2,5 34 27 24 20 18 m 18 16 15 13
4 45 35 31 26 24 21 23 20 18 16
6 57 45 40 34 31 27 30 27 25 21
10 78 61 55 49 45 39 41 36 33 29
16 104 82 73 64 58 51 55 47 43 38
25 137 107 100 84 76 67 74 66 60 53
35 168 132 125 108 9$ 87 95 83 76 65
50 210 165 150 135 125 104 118 103 94 82
70 260 205 200 171 156 137 155 131 119 104
95 210 245 241 218 198 174 187 166 151 133
120 365 285 272 250 228 196 217 191 174 153
150 415 330 310 280 255 224 238 214 195 171
185 475 375
240 560 440
300 645 510
400 750 605
86
Pentru alte temperaturi ale mediului ambiant, se aplic, funcie de
natura 'izolaiei, urmtorii coeficieni de corecie:
0,°C +5 + 10 + 15 +20 +25J

+30 + 35 +40 +451 +50
c 1,250 1,195 U35 1,070 1 0,926 0,845 0 757 0,655Î 0,535

P
Y 1,200 1,156 1,110 1,053 1 I 0,943 0,884 0,818 0,746j 0,667
3- Diametrele interioare ale tuburilor care pot proteja numrul de

conductoare menionat in tabelul precedent sînt artate în §2.5.
2.1.3.6, Cabluri i conducte pentru instalaii electrice mobile
Simbolizare nc X sc , mm3 STAS

1 2 3 4
Cordoane -pentru utilizri casnice si semîindustri&le
MCTp 250 X 0,75 -> 1,5 STAS 4937-80

MCT 250 3x 0,75 -h 1,5 STAS 4937-80
MCTs 250 3 X 0,75 1,5 + STAS 4937^80
MCCU 380 3,4, 5 x 0,75 4 STAS 1236/2-80
MCCUT 3S0 3 x 0,75; 1 STAS 1236/2-80
MMCM 500 3, 4, 5, 6, X 0,75 ^ STAS 1236/3-74
MMCMT 500 2,3,4 X 0,75-2,5 STAS 1236/3-74
MYUp 300 2 x 0,35;0,5O; 0,75; 1 -
- 3 X 0,5; 1 STAS 7350/2-80
MYYUp 300 2x0,5r 1 STAS 7350/2-80
MYYU 300 2 x 0,75: 3 x 0,5 STAS 7350/2-80
MYYM 300 2, 3, 4, 5 x 1^ 2,5 STAS 7350/2-80
Cordoane i cabluri pentru utilizri industriale,
MCCG 750 1 X 1,5 ^240 - 2, 3,4 x STAS 1236/4-74

MCCG-I 750 X 1,5 ~ 95 - 5 x 1,5 -=- 16 STAS 1236/4-74
MCCM-îs 500 2, 3, 4, 5, 6, 7 x 0,75 4 ~ STAS 1236/6-74
MCCG- îs 1000 240 - 2, 3, 4 x
1 X 1,5 -+
X M
^ 95 - 5 x 1,5 -=-
+ 16 -6; 7 x 1,5 € STAS 1236/^74
MYYG 450 2, 3, 4 x 4 STAS 7350/4-80
MYff 660 1 x 0,75 ^- 95 STAS 910S-80
Cablu de ascensorne
MAsCTi 380 I 6; ÎS x 0,75 STAS 1237-80
MAsYTiR 3S0 |
26; 34 X 0,75 STAS 1237-80
Cabluri de sudura electr ie*
M Sud C 1 X 16 ~- 150 STAS Î020/2-SO

M Sud C-IU 1 X 16 -=- 150 STAS 1020/2-80
M Sud CC 1 X 16 ^95 STAS 1020/2^80
87
r
1 2 4
I I
3 |
Cabluri pentru pompe submersibile

MESCCI [ 500 [ 3 x 2,5; 4 j
Ni 1263-63
Not. 1. Simbolizare: (la început) cordon sau cablu pentru M —

instalaii mobile; Y, C (a doua liter) izolaie PVC, cauciuc; C (în in- -
terior) -manta de cauciuc; T, Ti împletitur textil neimpregnat, ~
impregnat; I -
greu combustibil; U, M, G - execuie uoar, mijlocie!
grea; *—
cauciuc special {la cablurile MCC) tres semiincastrat (la cor- f
doane MCT) ; As - ascensor; R - Or de rezisten; p - form

t— form rotund; Sud - sudur electric;
plat"
- rezistent la ulei. Culo- U
rile conductelor: conductoarele active AD — albastru — negru,
E — brun sau maron de protecie VG — verdc-galben.
deschis, N
;
2. încrcarea maxim admis in regim permanent, Ia temperatura

mediului ambiant de -^25°C:
s^mm 2 0,5 0,75 1 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70
1 40 50 65 90 120 160 190 235 290

2 12 16 18 23 33 43 55 75 95 125 150 1S5 235
3 14 16 20 2$ 36 45 60 80 105 130 160 200
2 T 1,3.7. Cabluri i conducte pentru utilizri speciale
Simbolul nc x sCt mm 2
sau ttc x 0 mm C, STAS - NI
1 2 3 4
Cabluri i conducte pentru instalaii pe autovehicule
VAY 1 XI 1,5 £TAS 960-80

VLPY 1 XI 0,5 -r 150 STAS 1021-80
VLPYA 1 x 0/75 120 STAS 1021-80
VLYY 3 -r- 4 x 0,75 -j- 2,5 . STAS 102 US0
j
Cabluri navale
Cabluri cu izolaie din cauciuc

CNI 750 1 X 1^240;2h- 3 x 1 -=-
-r 70; 4 ~ 37 X 1 -S- 2,5 NID 3173-72
CNlff 750 1 1-r 240; 2 t3^1^
X 70; 4 -h 37 x l ~ 2,5 NID 315BSQ
CNIE 750 1 ^ 1 -^95;2 ~ 3 x 1 -=- 16
1x1»6;5tIPx1t
-2,5 NID 3173-72
88
2.1.3.7. (continuare.)
I 2 3 4
CNIAr
4^ 12 y 1^25- NID 3173-72
19 x 1—15 NID 3173-72
CNCI 750 2, 3,4, 5, 7^12, 19,27, 37,
48 X 1 NID 2478-68
CNCIE 750 2. 3, 4, 5, 7, 12, 19, 27, 37 x 1 NID 235E-80
CNC85C 750 3 x 1 -î- 10;4x
5 -=- 37 x 1 + 2,5 NID 109E-79
CNC85CE 750 1 ^ 3 X 1 -E- 10; 4 x 1 ~ 6;
5 12 x 1- 2,5; NID 109E^79
CNC85CAr 750 19 x 1,5 NID 109E-79
IX l-r24G;2^3 X 1 -r-
95 4 x ; 1 -™- 6;
5 -j- 37 x X ~- 2,5 NID 10£E-79
Cabluri cu izolaie din PVC

CNYY 750 1 x 1 -=- 240; 2 -h 3 x l ^
- 120; 4 x I ~ 16; NTR 211E-81
CNYYAr 7^0 x 1 -r- 2,5
5 -h 19 NTR 211E-S1
CNfYY 750 lxl_i. 240; 2v3x 1
-=- 120; 4 x 1 ~ 16; NTR 211E-S1

ONYYJLY /Di) 5 -> 13 x l-r-2,5 NTR211E-81
CNYY-F 750 1 X 1 ~ 240; 2 r3x 1t
-> 120; ixlvlfi; NTR 211E-81
CNYYAr-F 750 5 -E- 19 X 1 -4- 2,5 NTR 211E-S1
£NfYY-F 750 1 x 1 ^240; 2 -s- 3xlv
-r 120: 4 x 1 16; NTR 221E-81
CNYYEY-F 750 5 + 19 x 1-r- 2,5 NTR 2UE-81
miniere
<MGCG€Eî 1000 3 -f- 3/(3E) - 2,5 -r 95

6000 3 + — 6 95
3/(3E) -=- NID 6069/5 GE-79
CMCCGCEf — * eoni. — pentru perforare —
3 X 4 -f 3 X 4/3E + 3 x 2 5 3
E-6069/1-S3
CMCCGCEf — pentru combin — 3 x 25 -f-
-f 16/4E -f 3 x 25 4- l X 25 corn;
3 X 25 -E- 95 + 16 -r 50/4E -j- 7 XI
Xi 2,5 + 1 X 4 corn E-606P/1-S3
Cabluri pentru A MC
CT Cu-Const 2 >g 1,38 — pentfu terrnocupluri NID 31S
CT Fe-Gmst 2 Xi 1,38 — pentru termocupluri NID 318
^FPCu-Const 2 X 1,50 — pentru termocupluri NID 318
CEPFe-Ccmst 2 x 1,50 — pentru termocupluri NID 31S
C2YT-pH 2 X1
0,75 — pentru pH-metre CS 501S-7S
89
2. 1.3.7. (continuare)
TDYY-F-G 4 X 0,75 — pentru debitmetre

electromagne t c e i KTRG SQ-S2
A2YSEY-EF 1 x 70 — 110 kV c.c. — pentru
electrofiltre |
NTRE 3057/1-83
Simbolizare : Pentru autovehicule: V—
conducte pe autovehicule;
—
A — (a doua liter} aprindere; L lumin, P — pornire; C — izolaie ;
sau manta de cauciuc; idem, de PYC; Y— — armtur. A

Pentru nave: CN —
cabluri nayale; I — neinf lamabll E — ecran; ;
Ar —
armat; ff —
foarte flexibil; F — cu întîrziere la 2>ropagarea mrit
flcrii; C (la mijloc) —
izolaie de cauciuc; — izolaie manta de PVC;
Y i
f — flexibil.
Pentru mine: CM — cabluri miniere; CCG — izolaie i manta cu în-
propagarea flcrii i rezistent la ulei in execuie grea CE —
tîrziere la ;
conductor concentric de legare la pmînt din cupru, aplicat în jurul fiecrui

conductor de faz, peste izolaie; / — flexibil; corn — conductor auxiliar
de comand din cupru,
2. 1.3.8. Conductoare torsadate izolate TYIR
Caracteristicile conductoarelor
— mm2 Domeniile de utilizare
numr, seciuni , material
1 2
2; 4 x 10; 16 ru M Branamente monofazate, res-

2; 4 X 10 Al rm pectiv trifazate, pozate pe faa-
3 x 25 Al ru 4- 16 Al ru dele cldirilor
2; 4 x 16" Alrm Idem -f- pe console de acoperi
3 x 25 Al rm + 16 Al rm
50 OL-Al -f- 16; 25 Al ru Reele monofazate faadele
50 OL-Al + 25 Al rm respectiv trifa- cldirilor
50 OL-Al + 3 x 25; 35 Al ru zate de distribu- idem, sau
50 OL-Al + Î6; Al ru ie la abonai stîlpi de
50 OL-Al + 3 x 16 Al ru sau iluminat pu- LEA
50 Ol-Al -f 3 X 16 70 AI r m blic, pozate pe:
50 OL-Al 4- 25 Al m
-r 16; 25 Al ru Fascicul comun la faade
50 OL-Al 16; 25 Al rm -f 16; reele monofazate, faade
25 Al rm respectiv trifaza- cldiri
50 OL-Al + 3X 16 70 Al rm + zate de distribu- sau stîlpi
+ 16 Alrm ie la abonat sau
50 OIÂl H- 3 x 25 -=- 70 Al rm + iluminat, pozate
-f- 3 x 16 Al rm po:"
50 OL-Al + 3 x 35 -=- 70 Al rm +
-h 3 x 25 Al rm
50 OL -Al + 3 X 50; 70 Al rm +-
+ 3 x 35 Alrm
90
2.1.3,8. {continuare)
50 OL- A] -f 3 X 16 50 Al rm -f Idem, trifazate de distribuie

+2 x 16 Al rm i bifazate sau monofazate de
iluminat public
Not. L îa-CS 1/75; U n - 1000 V.

2. Simbolizare: T — fascicul de conductoare torsadate; Y — izolaie
PVC; I — rezistent la intemperii; K— rezistent la ardere; Al — conduc-
tor de aluminiu ; OL- Al — conductor de oel aluminiu ; iu — rotund uni-
filar; rm — rotund mult iii tar.
2 A A, Conductoare neizolaU
2, L4. L Conductoare neizolate pentru linii electrice aeriene
ladA 1^ 25°
Fire dc Fr
mm 2 cond. mm daN kg/km H/km int. est.
l 2 3 4 5 6 7 S
Conductoare din cupru - CS 404-75
6 1 1 2,7 228 52 3,059 50 70

|
10 1 3,5 379 87 1,839 80 95

10 7 4,0 360 89 1,899 80 95
16 1 4 7
T
588 142 1,126 100 130
16 7 5,0 - 575 142 1,184 100 130
25 7 i
6,3 907 224 0,751 140 180
35 7 7,5 1251 309 0,544 170 220
35 19 7,5 1258 312 0 543 170 220
50 19 9,0 1S07 448 0,378 215 270
70 19 10,7 2631 628 0,270 270 , 340
95 19 12,5 3395 842 0,201 335 415
120 37 14,1 4340 1028 0 157
P
393 4S5
150 37 15,7 5394 1339 0,126 465 570
185 37 17,4 6612 1642 0,103 530 640
240 37 19,9 8734 2169 0,078 635 760
240 61 19,9 8657 2153 0,079 635 760
300 61 20,2 10S11 2o~S6 0,063 740 880
400 61 1 895 1050
Conductoare dc aluminiu - STAS 3032-80
16 7 5,1 290 44 1,802 75

25 7 6 3 f
425 67 1,181 105
T 5S5 94 0,833 130 170
35 / 7,5 [
91
2.1,4,1. ( continuare
'
i
50 7 9,0 810 135 0,5 7o 165 215

50 19 $60 133 0,595 165 215
70 19 10,5 IDO
!
181 0,437 210 265
95 19 12,5 1595 256 0,303 255 320
120 19 14,0 1910 322 0,246 300 375
150 37 15,7 2570 400 ;
0,19(5 355 440
185 37 17,5 3105 501 0,159 410 500
240 61 20,2 4015 670 0,119 490 590
300 61 22 5 4850 827
,
!
0,097 570 780
Conductoare de oel zincat, categoria A — STAS 3734-71
16 7 5,1 588 127 8,800 75
25 7 6,3 592 194 5,800 100
35 7 7,5 1269 275 4,100 135
50 7 9,0 1823 396 2,800 165
50 19 9,0 1784 386 2,900 165
70 19 10.5 2420 528 2, 100 210
95 19 12,5 3440 750 1,500 260
95 37 12 6 3469 751 1,500 260
120 19 14 0 4312 940 1,200
120 37 14,0 4283 935 1,200
150 37 15,S0 5355 1185 1,00
1S5 37 17,4 6693 1460 0.800
Conductoare de od zincat t categoria B — STAS 3734-71
16 7 5,1 1764 127 16,0 75
25 7 6,3 2670 194 10,0 100
35 7 7,5 2802 275 7,3 135
50 19 9,0 5341 386 5,2 165
70 19 10,5 7276 528 3,8 210
95 37 12 6 10393 751 2,7 260
120 37 14,0 12804 935 2,2
150 1
37 15,8 16307 1185 1,7
185 37 17,4 21090 1460 1.4
Conductoare de od tfincat ^categoria C — STAS 3734-71

16 7 5,1 2058 [
127 16,0 75
25 V 6,3 3116 194 10,0 100
35 7 7,5 4420 275 7,3 135
50 19 9,0 6243 386 5,2 165
70 19 10,5 8457 528 3,8 210
95 37 12,6 12162 751 2,7 260
120 37 14 0 15014 935 2,2
150 37 15,8 18973 1185 1,7
185 37 17,4 23407 1460 1,4
92
2.1.4. U (continuare)
Conductoare de otel -aluminiu normal — STAS 3000-30

ono
6 + 1
<Y7
/
1
ivu
6+1
6+1
M
9,6
1234
1710
139
195
0,830
0,594
135
165
170
210
26 + 7 11,6 2520 272 0,457 210 265
26+7 13,4 3375 366 0,321 260 330
26 + 7 15,7 4560 503 0,236 305 380
26+7 19,2 6620 757 0,157 475 510
26 + 7 21,7 S5S0 96S 0, 122 505 610
26+7 24,2 10660 1205 0,098 548 690
63+ 19 27,3 16150 1628 0,066
54+19 36,0 21040 2570 0,043
Conductoare de otel-aluminiu întrit — STAS 3 000-80
12+7 I 16,0 7965 712 |

0,300 260 330
30+19 i 25,2 13170 1390 j
0,096 585 690
68+19 30,2 17500 2016 [
0,065
Not. 1, Simbolizarea din capul tabelului s e — seciunea conducto- :
rului; Fr — Xm — curentul maxim admis. Pentru conduc-

fora de rupere;
toarele OL- Al se d: în coloana 1, raportul Al/OL, iar în coloana 2, suma
Al + OL.
2. Reactantele liniilor electrice aeriene cu conductoare neizolate (valori
medii), pentru seciunea conductorului, în
2
mm :
<2 mcd £ î 16 25 35 50 70 95 120 150 185 250
l 2 3 4 5 6 7 S 9 10 11
mm Conductoare de cupru sau aluminiu (10 3 O /km )

400 333 319 308 297
:
283 274
600 35S 545 336 325 309 300 292 2S7 280
800 377 363 352 341 327 318 310 305 298
£000 391 377 366 355 341 332 324 319 313
1250 405 391 380 369 355 346 338 335 327
1500 416 402 391 380 366 357 ,
349 344 338
mm Conductoare de oel -aluminiu fiO"3 O/kmJ

Î500 385 374 364 353 347 340
2000 403 392 382 371 365 358
2500 417 406 396 3S5 379 372 365 357
3000 429 418 40S 397 391 384 377 369
93
QJlj&Ji. {conin ziare
X |
2 |
3 8 10 11
Conductoare de oel (1CT3 Qfkm)
^ — reactana inductivi intern

1 540 330 230 160 80
5 — 630 400 260 ISO 80
10 930 550 300 210 80
15 1330 750 350 230 80
20 — 1630 1040 420 250 90
30 — 2010 1050 590 3G0 90
40 — 2090 1690 800 370 100
50 2070 1720 1000 450 110
75 1850 1600 1140 680 140
100 1670 H30 1130 730 230
150 — — 1270 950 730 340
200 — 690 350 —
mm reactana inductiv externa
400 311 290 281
600 335 317 308 295
800 354 333 324 311 303
1000 368 347 338 325 317
1250 38 361 352 339 331
1500 393 372 363 i
350 342
2000 412 391 382 369 361
2500 425 405 396 3S9 376
3000 437 416 407 394 386
2. IA. 2. Bare neizolate

Dimen-
siuni,
Masa, im a 1 Dimen- Masa, Iad,
siuni,
kg/m kg/m
rom pol cc. 1 ca. mm pol c.c '
ca.
1 2 3 4 1
|* j
6 7 8 9 ! 10
Bare de cupru
Bare dreptunghiulare Bare roi unde
20 x 3 0,53 290 295 6 0,252 140 140
20 x 5 0,89 385 390 7 0,343 180 ISO
25 x 5 1,11 465 470 S 0,447 215 215
30 X 5 1,34 530 540 10 0 699
P
300 300
40 x 5 1,78 710 715 12 1,007 385 385
3,56 2 1180 1215 14 1,370 465 465
40 X 10 3,56 1 1000 1025 16 1,790 565 570
|
7, 12 2 1770 1S30 18 2 265 665 670
94
2.1.4 .2, ( continuare }
-
1 2 3 4 k
5 1 1
6
jC 7
7 %
b 10
1
!
50 X 5 2,23 1 S50 870 20 2,S00 1 770 775

4 46 2 1410 1500 22 3,380 l 885 895
50 X 10 4,45 1 1215 1260 26 4,370 1 1065 1080
8,90 2 2125 2240 28 5,480 1 1225 1360
60 X 5 2,67 1 1000 1025 30 6,291 1 1340 1380
5,34 2 1685 1770 32 7, 158 1 1440 1540
8,01 3 2300 2475 35 8 563 1 1640 1770
60 X 10 5,34 1 1415 1475 38 10,100 1 18 10 1940
10,68 2 2475 2595 40 11,180 1 1925 2090
16,02 3 3305 3540 45 14, 150 1 2220 2470
m X 5 3,55 1
2
1260
2240
1300
2360
;
tt&r&
7,10 !
10,65 3 2950 3185 20/24 1,23 1 600 600

80 X 10 7, 12 1 1840 1970 22/26 1,43 1 650 650
14,24 2 2950 3305 25/30 1,93 1 830 830
21,36 3 3895 4600 28/34 2,20 1 925 925
1590 1650 35/40 2,62 1 1100 1100
100 X 5 4,45 1
9,90 2 2715 2950 40/45 2,98 1 1200 1200

13,35 3 3540 4010 45/50 3,32 1 1330 1330
100 X 10 8,90 1 2215 2360 50/55 3,67 1 1380 1380
17,80 2 3655 4245 55/60 4,04 1 15S5 1585
26,70 3 4720 5780 62/70 7,38 1 2295 2295
35,60 4 6370 7315 72/80 8,49 1 2610 2610
Bare de aluminiu
Bare dreptunghiulare Bare rotunde
20 x 3 0,162 1 225 230 6 0,077 115 115

20 X 5 0,162 1 300 310 7 0,077 140 140
30 x 3 0,243 1 325 335 8 0,136 170 170
30 x 5 0,405 1 415 435 10 0,212 230 230
40 X 5 0,540 1 530 555 12 0,305 • 305 305
1,080 2 920 955 M 0 416 370 370
40*X 10 1,080 1 770 805 16 0,543 450 450
2, 160 2 1380 1425 ÎS 0 687 530 530
50 x 5 0,675 1 645 6§0 20 0,848 615 620
1,350 2 1115 1175 22 1,030 700 705
50 x 10 1,350 1 940 975 25 1,330 840 855
2 700 2 1660 1750 28 1,660 975 1000
60 x 5 0,810 1 770 805 30 1,910 1065 1100
1,620 2 1335 1390 35 2,600 1300 1380
60 x 10 1 620 i 1105 1150 38 3,060 1435 1540
3,240 2 1930 2000 40 3 7 390 Î530 1660
4,860 3 2620 2S75 45 4,290 1750 1960
95
2,1.4.2. (continuare
'
1 1 2 3 4 5 ^ ^ 9 IU
F 1 |
80 X 5 1,080 1 1010 1045

2,160 2 JJare tabulare
1725 1840
3,240 3 2300 2530 ,
20/30 0,475 575 575
4,320 4 2990 3220 25/30 0,583 640 640
80 x 10 2, 160 1436 1496 30/40 0,645 765 765
4,320 2 2460 2645 35/30 0,795 850 850
3 3680 40/45 0,901 935 935
8,640 4 4370 4715 45/50 1,010 1040 1040
100 % 10 2,700 1 1750 1815 50/55 1,130 1145 1145
5,400 2930 3220 54/60 1,450 1310 1310
8, 100 3 3910 4485 64/70 1,700 1545 1545
10,800 4 4945 5750 1
74/80 1,960 1770 1770
Bare. de otel
Bare dreptunghiulare Bare rotunde

20 x 3 0,47 1 65 100 8 0,395 4S 4S
25 x -j 0,59 i
1 80 120 10 0,617 57 57
30 X 3 0,71 1 95 140 12 0,888 67 67
40 x 3 0,94 1 125 190 H 1,210 81 81
50 x 3 1,18 1 155 230 16 1,580 95 95
60 x 3 1,41 1 185 280 18 2,000 100 100
x
j
70 3 1,65 1 215 320 20 2,470 124 124

80 x 3 1,88 1 245 365 22 2,9S0 132 132
90 x 3 2,Î2 1 275 410 25 3,800 147 147
100 x 3 2,33 1 305 460 30 5,550 ,
172 172
20 x 4 0,65 1 70 115
25 x 4 Bare tubulate
0,78 1 85 140
30 x 4 0,94 1 zoo 165 13,50/2,25 0,624 l 75 75
40 x 4 1 26 1 130 224 17,00/2,25 0,819 1 90 90
50 x 4 1,57 1 165 270 21,25/2,75 1,250 1 118 118
60 x 4 1,88 1 195 325 26,75/2,75 1,630 1 145 145
70 x 4 2,20 1 225 375 33,50/3 25 2,420 1 180 180
80 X 4 2,5! 1 260 430 42,25/3,25 3,130 1 220 220
90 X 4 2,83 1 290 290 48,25/3,50 3,860 1 255 255
100 X 4 3,14 i 1 325 535 60,00/3,75 5,200 1 320 320
Bare 75,50/3,75 6,640 - 1 390 390
din- oel eornicr
'
80,25/4,00 7,640 1 455 455
25x25x3 155 233
30x30x 3
1,18
1 87
1
i 194 320 .
in de cale ferata
Profil
40x40x4 2,54 î 260 430
45x45x5 3,12 i 278 278 7 7,000 1 390 390
50x50x5 3,96 î 345 596 9 9,300 1 410 410
50x50x6 4,60 i 347 640 11 10,900 1 510 510
96
2 1 .4 .
2 .
f continuats
! 2 3 4 | 5 * 7 |8| 9 10
j 1 j
60x60x6 5,69 i 416 1 776 14 M/720

1
! 1
1
j
560 560
60x60x8 7,41 i 431 887 |
18 17,650 1 625 625
80x80x8 9,66 i 619 j
1.140 24 23,600 1 1
720 720
Not. 1. IMPORT-A NT
înainte de stabilirea, curentului maxim,
I
admis în bare, valorile din iabel (date pentru: temperatura mediului

ambiant de +25°C. altitudinea maxim de 1000 m, montaj pe muchie
Ia distane una de alta conform fig. 2,2), pe traseu orizontal i vopsite)
vor fi corectate, funcia de alte condiii de pozare, prin înmulirea
lor cu urmtorii coeficieni:
rr
Fig, 2.2. Distane mi-
jr- nime intre bare le-
gate în paralel :
a — un singur pachet;
i — dou pachete.
(2.4)
in care :
^ — corecia de temperatur a mediului ambiant
0, °c -| 15 4-25 -f-35 --45 + 55

1. 1 1 0,88 0,75 0 5S
?
&a — corecie de rcire forat

u p
m/s 1 2 5 7 9 10
** 1,45 1,77 2,02 2,24 2,42 2,5
£3 — corepi la montarea barelor pe lat ; valori
nr. bare '

1 2 3 4
Z, mm 50-? 200 50-:- 200 50-:- 80 100-120 160 200
*3 0,90 0,85 0,85 0,80 0,75 0,7
—
&4 0,85 —
corecie de traseu vertical mai lung de 3 m
k= 1000/(9000 4- H) — corecie de altitudine mai mare de 1000 m,
unde H se ia în m
97
— ka — corecie pentru bare nevopsite, k 7 — corecie funcie de jm-
mrul dc Dare pe pol {aplicat numai la barele din oel); valori:
%/pol 1 2 3 2 4v2 4
0,8 0,&4 o>7 0,9
c.a. 1,65 2.00 2,5

CC, 1,70 2,40 3,5
2. Rezistentele specifice la temperatura de 4-65°C

i reaetanele in-
ductive specifice pentru barele de seciune dreptunghiulara:
a x b r« }
m mQ/m pentru a m r&. î n mm
mm Cu 1
Al 100 150 200 300
25 x 5 0,161 0,285 0,179 0,200 0,295 0,244

30 x 5 0,134 0 237 0,163 0,189 0,206 0,235
40 x 5 0, 100 0 177 0 145 §, 170 0,189 0,214
40 x 10 0,050 006 0, 145 0,170 0,1S9 0,214
50 x 5 0,OSO 0,142 0.137 0,157 0, 180 0,200
50 X 10 0,040 0,071 0, 137 0, 157 0,180 -0,200
60 X 5 0,071 0,115 0 120 0,10,1 0, 163 0 189
60 X 10 0,0.35 0,059 0,120 0, 195 0, 163 0 lS9
r
S0 X 5 0,050 0,090 0,102 0, 126 0,145 0,170

80 X 10 0,025 0,054 0 102
P
0,126 0, 145 0,170
100 X 5 0,040 0,071 0,090 0,113 0 133 0,157
100 X 10 0,020 0,031 0,090 0,113 0, 133 0,157
în acest tabel = Hz a izaZi eSl:e ^taua medie geometric

dintre baxe
2.1 5.h Conâudoare ionice (soluii apoase)
Reziti vi tatea uaei soluii de sod funcie de temperaturi l commiatâe*

în MQmni 2 /imii:
X °c
20 30 40 50 60 70 SG 90 3 00
% X
1
0 19,60 16,20 13,90 12,30 11,10 10,00 9,00 8.30 7,60

0,1 8,S0 7,20 6,00 5,10 4,30 3,80 3,50 3,00 2,80
0,5 1,60 1,40 1,20 OM 0,84 0,72 0,63 0,56 0,51
1 120 1,00 0 88
r
0.7(3 0,66 0,5S 0,52 0,47 0,53
3 0 45 0,35 0,29 0,26 0 24 0 22 0,21 0,20 0, 19
5 0,33 0,2S 0,24 0,20 0,18 0,16 0,15 0,14 0,13
•0 0,21 0,17 0,15 0, 13 0,11 0,10 0,10 0,10 0,10
20 0,15 0,13 0,11 0,10 0,08 0,07 0,06 0,055 0,05
25 0, 12 0,11 0,09 o,os 0.07 0,06 0,05 0045 0,04
98
Msurarea aciditii soluiilor apoase se face determinînd
pH-nl definit prin una din relaiile:
pH = — log % 20
- sau pH = — log a Us0+ = — (log cHi0+ +
în care: r^ 0 +
c este concentraia ionilor de H, în iono-gram/
litrusoluie
^n-o+ — activitatea ionilor ele H (produsul dintre
concentraia c i coeficientul de acti-
vitate /) ;
Metodele de msurarea pH-ului

—elcctrochimic; utilizeaz obinuit un electrod de
msurare de hidrogen i electrozi de referin din calornel,
clorur de Ag sau oxid de mercur; precizie 0,0 î pH;
—calorimetric utilizeaz soluie sau hîrtie indicatoare
;
precizie 0,1 pH.

Scara pH exemplificata
$tâm
S
i
— i
-+
2
1
S
s
4
i
%
<
6
1
7
L
8
!
3
:
'—$~—f %
x
§
Valorile pH pentru soiii iile standard

N
\Soluia
i
'
0>05 M te- Tratat de
0,05 M fra-
0,025 M 0,0 IM
i raclat KH sal u~ (KB,P04 + horax
deK rat 25°C Na3 HPQ 4
e*c\j )
X 1 2 3 4 5 6
0 1,67 4,01 6,98 9,46

5 1,67 4,01 0,95 9,39
10 1 67 4,01 6,92 9,33
15 1,67 4,00 6 90 9,27
20 1,68 4,00 6,88 9,22
25 lf M 3,56 4,01 6,86 9,18
30 i;6S 3,55 4,01 6,85 9,14
35 1,68 3,55 4,02 6,84 9,10
40 1,70 3,54 4,03 6,84 9,07
9S
( continuate)
i 2 3 4 5 u
6
45 1,70 4,04 6,83 9,04

1 71
Ju 3,55 4,06 6,83 9,01
55 1,72 3,56 4,08 6 84 8,99
60 1,73 3,57 4, 10 6,84 8,96
70 3,59 4,12 6 85 8,92
£0 3,61 4,16 6,86 8,88
90 3,64 4,20 6 P
86 8,85
95 3,65 4,22 6,87 8,83
2.1.6. Materiale conductoare de mare rezistivitate
p oc 6; (7 r
T
Denu- Compozi- o
°C C ciaN kg Utilizri generata
mirea %
m grd mm dm
1 2 3 4 5 6 7
Aliaje pentru rezistente de precizie i reostate
Man- \
86 Cu Rezistene eta-
ganin 12 Mn 0,42 5^ 10 960 60 55 8,4 lon,de msur,
2 Ni adiionale, uii-
turi, reostate.
5 -r- 33Cu Rezistene peit-

60~67Mn tru cureni mici.
17^-28Ni Aparate de m-
sur.
Izabe- 84 Cu Reostate de
lin 13 Mn 0,5 300 7,97 precizie.
3 Al
Terlo 85 Cu Reostate de
(Aliaj 9,5 Mn 0,45 ±1 pornire
A) 5 5 Al
,
jSTovo- 82 5 Cu Reostate de
12 Mu 0,45 1 pornire
tantaa 4 Ar
1,5 Fe
100
2.1.6. (continuare)
1 2 4 5 6 7 *
1
Cons- 60 Cu 0,44 400 + 40-:- Reostate. Ele-

tanta n 40 Ni ^-0,52 —5 1270 450 50 mente înclzire
sub 450°C. Ter-
moeuplc, cu Cu
sau Fe sul>
700°C: Reostate
Nîcbe- 66 Cu 20 1230 250 48 8,8 + Reostate

lin 34 Ni 11,3
Ar- SO Cu Rezistene la
16--20Ni 0,3+ 40 1050 150 + 45 + S,5 aparate de mi-
tan 20+23Zn 0,4 190 55 surâ obinuite.
Reostate
Alpaca 5S + 60Cu Reostate. Re-

15 Ni 0,3+ 270- 200 + 35 + zistene Ia apa-
27 + 25Zn 0,4 360 300 65 rate de misurA
Aur- 80 Au 0 33
h
1 Rezistene de
crom 20 Cr precizie
o 82 Ag Rezistene de
% 10 Mn 0,5 0 39 precizie
> ÎS
i ,Ei
'§
?
^ s
,
80 A* Rezistene de
> 17 Mn 0,46 0 precizie
3 Sn
Aliaje pentru elemente de înclzire
Ni- 81 + 79Ni 1,1 + 130 1390- 1150 92 8,4 Cuptoare, la-

crom 19-:-2lCr 1420 boratoare, lo-
cuine
F<?ro- 60-:-62Ni Cuptoare, la-

nicmra l5+20Cr 1 + 1,5 130 1380- 1050 70 8,1 + boratoare , lo-
25+ 18Fe H20 8,2 cuine
Fee ral 12 Cr Reostate, sobe,

2 AI 1,2 + 180 1450 850 70 7,6 termos ta te apa-
,
$6 Fe rate eleetro-
1 casnice
101
2.1,6 ( continuare
1 2 3 * * 6 |
7 8 9
"I 1
Aliaj ! 16 Cr Cuptoare in-

5 Al 50 1450- - 1000 6,8 + dus triale, apa-
79 Fe l
f
4 1500 1150 70 7,2 rate electrocas-
rtice
Aîiaj 25 Cr 50 H50t 1250 7,0 + Cuptoare

îir. 2 4 Al 1500 80 7,2 industriale
Aliaj 45 Cr Cuptoare
nr. 3 10 Al
45 Fe
P 1500 1350 90 6.9 industriale
Cro- M Cr Sirme de mare

mp} 4 Al 1,35 40 1500 1250 80 seciune pentru
66 Fe cuptoare indus-
triale
Kan- 21 Cr Cuptoare in-

thal A 4,9 AI dustriale, apa-
3,8 Cq 1,35 80 1510 1250 80-:- %4 rate elecfrocas-
70,3 Fe 85
21 Cr Keostate de re-
Ean-
thal D
5,8 Ai
3,2 Ca
u 90 1510 1150 80 ~
85 7,25
glaj,aparate
eiectro casnice
70 Fe
30 Cr
AHaje 2,5 Si 0,95 1480 1050 7,45 .
Aparate de
crom- 67,5 Fe înclzire
siliciu-
fier ÎS Cr
H70
:
3,5 Si 1,05 900 7,55 Aparate de

fo,j kt Jnclzire
93 Fe-
6 Cr 0,32 1520 500 7,2 Aparate de
0,5 Mn i
înclzire
Oel- 81 Fe
croni 18 Cr 0,56 1500 750 7,6 Aparate de
0,5 Mn înclzire
69 Fe
30 C 0,63 14S0 850 7,5 Aparate de
1 Mn înclzire
Not. 1.Semnificaia simbolurilor din capul tabelului este: p — re-
zistivitatea ; a — coeficientul de variaie a reziti vi taii cu temperatura;
Oi i 9; — temperaturi ; a r — rezistena la rupere y — masa specific- ;
102
2 Dimensionarea r&zistendor electrice de înclzit
T
Diametrul sîrmei :
unde: P este puterea pentru care se calculeaz rezistena, în Wi

XI — tensiunea reelei, în V;
o — rezist îvitatea materialului sîrmei, în O mm /ni ;
p — încrcarea specific a sîrmei, în W/cm 2 .
Valorile informative ale încrcrii specifice [p)

pentru:
_ fierde clcat p - 4— W/cm*;
- oala de fiert p = 5— 7 W/cm2 ;
- plit descoperita p = 9-^11 W/cm3 ;
- fierbator p = 10 ... 11 W/cm2 ;
Lungimea sîrmei ;
unde: 2? 0 este valoarea Ia rece a rezistenei, m Q, data de relaia
- rezistena specific a sîrmei, în D/m, dat de relaia
r = 1,27 ;
— coeficientul de variaie a re zistivj taii cu temperatura*

* — temperatura la care se înclzete rezistena, în °C;
£ — diametrul sîrmei, în mm;
p — reziti virat ea sîrmei, O
2 /m. mm
Diametrul ds spitalizare :
D= (4 ... 10) d.
Pasul spiralei î
P
= (2 ...'3) &
103
2.2. Materiale semiconductoare
Semicom cm 2 Utilizri
ductoml
la 0*K cm Structura
eV industriale
Vs Vs
Si 1
1,12 I90< v m S Diamant Redresor. Celul sola-
r, Detector de radia-
ii. Tranzistor. Tiris-
tor?
Ge 0,78 3900 1700 Diamant Redresor. Detector de
radiaii . Tranzistor,
Oe-Si 0,78-:- 1,12 Generator termoelectric
Se 1.6-1,9 _ 1 Hexagon Redresor.
ZnSe 2 H
f Blend Zn Substan, fluorescent
CdSe 1,84 240 Blend Zn Fo torezist ent
PbSe 0,45 1400 640 mo. FotoelemenL
Bî^Se 0,28 600 H exalau Raci re termoelectric
AlSb 1,65 150 400 Blend Zn
GaP 2,35 100 150 Blcnda Zn Dioda luminiscent
GaAs 1,52 7000 450 Blend Zn Tdem . Laser. Diod
tunel.
GaSb 4000 2000

InP 1,42 4500 Î50 Blend Zn FiKrn de infrarou
InAs 0,43 27000
|
450 Blend Zn Idem. Generator Hali.
loSb 0,24 76000 700 Blend Zn l?iltru i detector de
infrarou. Generator
HalJ. Sond magne to-
rezist iv
XÛiA,-* 2 06 ] (){) t-upit tied resor
ZnO 200 Wurtzitt Substan fluores-
cent.
ZnS 3,5-;- 3, 8
j
Wurtzifct Substan fluo-
rescent,
104
2,2. (continuare
1 2 5
-
Wurtzitt Fotorezistcn, Do-
zîmetru raze X.
PbS - 0,37 640 350 NaCl Fotoelement.
PbTe 0,45 2100 840 NaCl Foto element.
0,28 600 Hexagon Rcire termoelectric
Not, Semnificaia simbolurilor din capul tabelului este: &
— rigi- E
ditatea cli electric, - ii^ — mobilitatea electronilor (viteza într-un eîmp
<yu intensitatea de 1 V/cm), corespunztoare conductivitii electronice
(prin cedare ele electroni) \i n — mobilitatea golurilor, corespunztoare
;
.conductivitii de goluri, (prin acceptare de electroni);
2.3, Materiale electroizolante
2.3.1. Caracteristici tehnice
KC
fi To
Denumirea kv daN-
kcal daN daN daN'
materialelor Qcm era
cm mhgrd cm 2 cm 2 dm 3
cm 2
1 2 3 4 5, 6 7 s
Rini termoplastic
Polietilen de înalt presiune 40 * [OI? 0,29 800 fr 0,917
Polietilen de joas presiune 45 IO 17 0,41 800 250 fr 0,960
Polipropilen 40 IO 17 0, 19 450 330 fr 0,906
PoUclorurâ de vinii 50 WP 0 14 200 230 1,35
14
Polistiren standard 50 IO 0, 12 1000 550 22 1,05
Polistiren -f- acrilnîtril 40 \W 0, 14 1200 600 28 1,07
Idem bridadicn.
-|- 33 10 lJ 0, 18 750 490 fr 1,06
Poliamid. 6 34 io 14 0>3 950 600 fr 1; 12
Poliamid 6 — 6 45 10 1S 0,22 S50 570 fr 1, 14
Poliamid 6 — 10 45 IO** 0, 19 650 400 fr 1,08
Poliamid 1 45 10 14
0,25 550 500 ir 1,04
Poliamid 12 40 IO*5 0,21 570 470 fr 1 01
Poliuretan 35 IO 15 0,3 600 600 fr 1,21
Policarbonat 15
25 IO 0,17 750 650 fr 1,20
Polimetilme tacrilat 30 W*5 0, 16 1 150 760 ÎS 1,18
17
Politetraf 1 uoretilen 30 IO 0,21 190 200 fr 2,20
Po litri fiu ore t len i 40 IO 17 0,10 540 320 fr .
2,10
Acetat de celuloza 33 0 22 600 460 7S 1,29
Acetobutirat de celuloza 36 10 lfi 0,20 550 370 18 i : i
Oxid de polifenilen 40 IO 17
0,28 1000 750 fr 1,06
Poiisulfon 35 10 v 0 21 1200 750 fr 1,24
Tereftalat de polietilen 30 IO 17 0,15 1170 540 fr 1,38
105
2.3.1. (continuare }-
1
1 ^ 3 4 5 1
1
x
6 7 $
1
Rini termoreaciive
Fenol — pulbere de roci ! 10] 10 11 I

0,65 500 150 3,5 i
l,$
Fenol ~r fibr de azbest i IU 0 65 500 200 3,5 l
Fenol + mic 10 l 0,60 500 !
200 3,0
1
]
4
;9
Fenol -r nur de azbest IO'* 0;65 700 250 15 2,0
Fenol 4- fain de lemn
Fenol 4- fibre, de hîrtie
12
i
c
10 11
0,30
0,31
600
600
250
250
5
5
1
\
m 1,4
Fenol 4- past 6 10 X * 0,27 550 250 3,5 f
1,4
M
,
Fenol ~h toctur de hirtie 5 10 s

0,25 aoo 250 8 1
Fenol -r estur de hîrtie 5 10 3 0,25 1200 400 15 1

1'4
Fenol -h fibr de bumbac 5 0,32 600 250 6 1,4
Fenol -f- pînz din cil i
de bumbac 8 10 11 0,29 600 250 12 î,4
Fenol + mtase artificial 5 10 11 0*29 600 400 14
Fenol -f fin lemn +
fibr bumbac 5 10* 0,29 600 250 5 1,4
Uree -f- fin lemn 8 10 11 0,31 700 250 6 1,5-
Uree + past s IO 11 0,31 soo 300 6,5
Melamin + fin lemn 5 10 10 0^34 700 300 6 t/5
Melamin 4- fibra past 8 10 11 0*34 800 300 7 1,5
Melamin + fibr bumbac S 10 11 0^34 600 300 5 1,5
Melamin 4- past de
3
cîli bumbac 5 IO 0,34 600 300 6 1,5
Melamin ~- pulbere de
roc 5 l£r 0,55 400 300 2,5 2,0
Melamin 4- fin azbest 3 10 & 0,55 500 200 3,5 1,8
Idem -h fin lemn '
4 10* 0 45
t
600 250 4,5 1,7
+ +
|
Melamin fenol
fin lemn 8 10* 800 — 6 1,6
Idem -f- pulbere de roc 6 IO 8 700 — 4,1 1,6
Melamin -f* fibr past 5 10* SOO — 7 1 6
1*7
Poliester + fibre sticl 10 IO* 2 600 450 22
Poliester + fibre textile 6 10* 400 8 1,5-
Epoxi pulbere de roc

-r m 0 25 700 — fi i1 t a
y
Epoxi -f fibr sticl senrt 15 0,22 800 — (S
Epoxi + fibr sticl lung 15 10 1* 0,18 1200 IO î 0=
Silicon 4- pulbere cuar 10 10 15 0,50 500 200

Silicon 4- fibre sticl 10 10 1* 0,50 600 200 30 1,8-
Rini termof'e&cHvfî ds turnare

1Q1S 16 1100 600 9
Poliester întrit la rece j
30\ 0, [
1,2
Poliester întrit la cald 25 10 15 0, 13 1500 850 20 1,3
Epoxi întrit la rece 20 10 12 0,15 900 550 15 £2
Epoxi întrit la cald ÎS IO* 4 0,15 1400 600 16
Metacrilat întrit la cald 40 10 14 0,16 1200 -700 15 1,2
106
2.3.1 {cord inuare )
1 |
2 |
3 4 |
5 |
6 | 7 [
8
Matcr fale izoîa-n ie anorganice
Predominant silicat de
aluminiu :
*
— Vn rida n, Metal itti 350 10 11 1,40 400 250 2,4

— IVodur, Karbowid 390 IO 12 2,00 800 420 2 2 }
2,5
Predominant silicat de
magneziu
— Steatit 200 IO 12 2,00 1200 450 3 2,6"
— E]it, Clit, Kozajit 300 10 12 2,00 H00 450 4 2,8

Oxid de (Han: Simit 100 — 3,00 900 300 2,5 3,5
Titanai: Konstit, Keralar 100 — — 900 300 2 5 4,0
Silicat Mg i Ai: Sîpa 100 10 11 1,70 500 250 1,8 2,1
Titanat de bariu
Sibatit 30 600 5,2
Silica t niagneziu: mas
ceramica
Silicat aluminiu masa :
1,10 500 100 y 2,0
ceramica 250 IO 12 2,50 1200 400 4 2,6

Oxid magneziu ceramic. : 7,00 2.5
Silicat tic zirconiu 2,90 900 2 2,5
.Eucriptit 300 i£)io 0,90 1300 2,4
Sticl de bcrosilicai 220 10 1 * 1,00 900 2,3
Not. Semnificaia simbol urilor din capul tabelului este: li s — rigidi-

tatea diclectriea; p v —
reziti vita tea de volum, ys — conductivitatea
termica; afr c?j — rezistena, ia traciune, respectiv rupere; rezi- HC —
lien; y 0 —
densitatea. In cuprins: fr rupere, — fr
2,3,2, Materiale electroizolanU utilizate în construcia

mainilor i aparatelor electrice
2.3.2.1. Oasele de izolaie
Conform STAS 6247-60, materialele electroizolante uti-

lizate în construcia mainilor i aparatelor electrice, dup
temperatura care le caracterizeaz stabilitatea termic, se
clasific în urmtoarele clase de izolaie:
Q
Clasa de izolaie Y-90 C izolaii din bumbac, mtase :
sau hîrtie neimpregnate sau neintroduse în lichide electro-

izolante i alte materiale dovedite experimental c pot func-
iona la '90%. '
107
Clasa de izolaie A-105°C : izolaii din bumbac, mtase
sau hîrtie impregnate sau introduse în lichide electroizolante*
i alte materiale dovedite experimental pot funciona c
la 105°C.
Q
Clasa de izolaie E-120 C : unele pelicule organice sintetice
*i alte materiale dovedite experimental c
pot funciona la
temperatura de 120°C
Clasele de izolaie B-730°C si F-155°C : materiale pe baz
de mic, azbest, fibre de sticl cu liani i compunduri de
impregnare corespunztoare i alte materiale dovedite
experimental c pot funciona la BOT, respectiv la 155°C.
Clasa de izolaie H-180°C : materiale pe baz de mic,,
azbest i fibre de sticl cu liani i compunduri silico-organice
i alte materiale dovedite experimental c
pot funciona
la 1S0°C.
Clasa de izolaie C — peste
1S0°C : materiale pe baza de
mic, porelan, cuar, sticl cu sau fr
liani organici i
alte materiale dovedite experimental c
pot funciona la
peste 1S0°C (temperatura de utilizare este limitat numai
de caracteristicile fizico-chimice i electrice ale acestor
materiale).
în paragrafele 2.3.2.2 ... 2,3.2.10 se indic clasa de izo-
laie pentru fiecare dia materialele prezentate.
2.3.2.2. Lacuri electroi zolante
• Lacuri de impregnare, cu uscare la cuptor; tipuri:

— lac C41 (447 } — NID 332-53 A — 50 : 22 kV/mm ; 8 h —
la 100 „, 110X 1 olcobituminos
; —
negru, nu rezist Ia ulei;
pentru bobinaje cu izolaie textil;
— lac C42(458) — NID 330-53 A —
55; 15 kV/mm
:
—
4 .._ 6 h la 120°C; olcobituminos —
negru, rezistent la umi-
ditate dar nu la ulei; pentru bobinaje izolate cu bumbac ^
la repararea mainilor si aparatelor aflate în exploatare;
— lac C 43 (460) NID 331-53: A 50; 21 kV/mm— —
10 ... 15 h la 100 ... 1 Î0°C; oleobituminos —
negru, rezistent
la umiditate dar nu la ulei; pentru ultima impregnare peste
lacul 042;
1
Clasa de izolaie — rigiditatea dielectric — timp de uscare la tem-
peratura idem, la lacurile de acoperire i diverse.
;
108
— Iac — NIS 45-77: E — 55 kV/mm — 2 h
C51 (11 54-)
la 110°C; oleogliptalic — galben-brun, nu rezista la ulei;
pentru bobinaje;
— C51M(ALM~1 — NID 1007-68 B —80 40 kV/mm
lac ) : ;
— 10 h 120°C; oleogliptalic — galben-brun, rezistent la

la
ulei;pentru bobinaje;
— C56— NTRE-2514/1-S2: F — 851; S5II kV/mm
lac
— 2hlal20°C apoi trepte 2hlal50°C, 16hla 120°C,
fri
5 h la 150°C; lac alchidic modificat cu rina fenolic C-56,

galben-brun
_ i ac
—
C71 NID 3008-82: F 45; 20 kV/mm S ... — —
10 h la 120°C apoi în trepte de 8 ... 10 h pîn Ia 160X;
—
poliuretanic galben pentru bobinaje în înalta frecven
— —
;
— —
lac C82 NID 300S-S2 F 50 80 kV/mm 10 ...
:
— ;
15 kV/mm — 10 h la 130 150°C; poliesteric imidic

... 15
galben; pentru maini electrice mari expuse la temperaturi
de regim pîn la 155°C.
« Lacuri de acoperire, cu uscare în aer (la temperaturi
sub 30°C) sau la cuptor (la temperaturi de la 100°C în sus)
tipuri:
— lac — NID 649-57 A — 40; 10 kV/mm—
C44 (462 ) :
241i
la 20°C; oleobituminos — negru, rezistent la umiditate i

acizi dar nu la mineral, d pelicul dur i lucioasa cu
ulei
proprieti mecanice bune; pentru bobine i piese fixe;
-^lacAA-62M(SDV-A) —NID 2703-72 : A—30 ; 8 kV/mm-

— 24 h la 20°C oleogliptalic modificat
;
pigmentat gri, —
rezistent Ia uleiuri minerale dielectrice clorurate dar nu la
acizi i baze; pentru suprafee metalice (carcase, statoare,
pachete magnetice etc);
— Im AA-63(KVD I— NID /
650^57: A — 30; 7 kV/mm
— 24 h 20°C oleogliptalic modificat — pigmentat rou
la ;
în similar AA-62M;
rest
— C21 (202 — NID 334-53 E — 50 kV/mm — 12min
lac ) :
la 220X oleorâinos — galben, d pelicul neted, lucioas,

;
foarte dur, flexibil ii rezistent la umiditate, uleiuri

ageni chimici; pentru lcuirea tolelor;
— AA-66
lac NID 3230-72: B— 60 kV/mm — — 23 h
la 20°C; din rini sintetice transparent, rezistent — la umi-
ditate si ulei de transformator, cu aderen bun;
109.
^4- 57 7-NiD
~o? c rini 3230-72:B-30 kV/znm-24 h
,
la 20C; sintetice
mineral dorurat la acizi
— pigmentat gri,
rezistent la nlei
i baze; utilizare ca Iacul AA-62M-
-te CA-âJM(SPD) NID 2703-73 E —50 UlcV^
— ta 120 v.; olcogUptahc — pigmentat d
:
gri
;
peli-
GU Pr°pnet
SL +
iczibtenta i
la
- ^
arc i ulemn minerale. ? ecanite ridate, aderent bun i
,
• Lacuri de emailare pentru conductoare de crora
_
FT-
tipun 1 - '
:
- lac CA.S3
3655-74 — NID
F P 30 J- 5 s : — = •
"
^==250 ^50 s»;

poliester tereftalie— bran, rezistent'
la
solveni, cu stabilitate termic ridicat? -
lac CA84
rest ca CA83;
NID 3655-74:— 280 4-
"~ 70 s- în F—F = 1
— lac CAS5 — MD 3655-74 F — P =.30 ± 5

— brun,
:
F = 500 ± 100 s; poliester imidic rezistent

:
s,'-
bunâ
la solveni i îmbuntit oc termic
la
™ laC C 86i
î -
CS i6 "8 5 s; 50 —
H P = 30 + F= ±
—
^ 1
± 50
_i_
s; poliesterimidamid izodanurat
brun pelicul d
cu rezisten bun
la solveni i foarte buna Ia ocuri
termice •
» Lacuri diverse; cu uscare Ia cuptor- tipuri-

— lac C77 (IFJ—Nm 511-79: B — 10 k V/mm —
...2 mm Ia 160T; fenolfonnaldehidic brun-iosc,t de — -
l
«copenre i încleiere, d
pelicul dur, lucioas, rezistent
la uleiuri, acizi i ageni
atmosferici dar puin «elastic •
uulizan multiple (la produse stratificate

presate, în com-
poziii de presare);
—mm C12 (IKJ—mD
îac 511-79: 14 kV/mm B— —
...3 Ia 160°C;
crczolformaldebidic brun-ro^cp t
proprieti dielectrice mai bune ca Cil, în rest Ia
— -
'
1
cii
fel.
2.3.2.3. Mase de turnare — compunduri — chihiri
• Mase Uiuminoase negre STAS 3987-83" —

120 kV/cm 12% — —
65°C 2 ; tip B90: 120 JeV/cxa —
lin H65-
Wf, —
90°C; pentru umplerea manoanelor cu
n 6kV, U - si cutiilor
terminale cu £7. 10 k V. =
* Clasa de izolaie-visooziiaf^: P - lip pfci, F - tip filier
»ugidrta.te dielcctric - concentraie volumetric ••
p
* -,',r. c t de
picurare.
110
a Mase mMtumincaSe galbene — STAS 3898-80: tip 35:
160 kV/cm— 1034— 55 ,..75°C; pentru

umplerea man-
oanelor i cutiilor terminale pentru tensiuni pîn la 3:>
k\
inclusiv. ~Â
» Chit pentru bobine —
NID 710-80: rigiditate dielec-
. . ,
trie —
2; 1,5 kV/cm; uscare la
cuptor în 10 h la 110 t,
neagr.
7 h la 150°C; mas plastic omogen, dens,
2,3.2.4- Hîrtie i esturi impregnate
«HîHii impregnate i Mrtii lcuite tip HI NIS 35-83: —

B; în sul lat ... 2 m; tip sulfat,
impregnate
clas izolaie 1,5
în lacuri fenolformaldehidice cu diverse
încrcaii de rina
presate.
pentru fabricat piese stratificate
m Hîrtie impregnatei pentru izolarea cablurilor
tip A —
impregnate cu mase
NIS 877-60: clasa izolaie A, benzi
izolarea îmbinrilor si capetelor de
nebituminoase pentru
cabluri subterane înainte de eompu udare. . _
• esturi de bmnbac impregnate tip TJ— -NIS j>o-79:
clasa izolaie E, în sul lat 1400 100 ± mm, impregnate

ca HI.
2,3.2.3. Materiale flexibile lcuite
© Hîrtie lcuita HL — NID 512-60: A— s. Im X 0,1;

#14 mm — r 1-15, 20, 25, 30 X
0,1; 0,M- mm 1 Wrtie sul-
;
fat — Iar. pe baza de ulei de in polimeri zat ;

pentru bobina jo,
— 165-63:
© esturi l-cuite din mtase (galbeni) XII")
—
W&L mtase natural A — m
s.0,9 mm,X 0, 0, 15
mm tip MVL —-mtase
1
tip : ;
— r 2 10 15, 20, 25, 30 X

0,1 ; 0,15
mm — f2.I0, 15, 20, 25,
;
vegetal: A — s.l m.x0,15; 0,17

30 X 0,2; 0,24 mm; Iac ca ia HL; pentru izolaia mainilor
si aparatelor electrice.
* esturi lcuite din fire paîiamidice -NID 106-76:
mm — mm
——
A R.6,85;lm X 0,1 0,15 rl.10; 15 X 0,1; 0,15
;
r2.20; 15 x 0,15; 0,2 mm; lac ca la pentru maini HL ;
si apr râie electrice.

0 esturi lcuite din fire poUesicrice tip
vttt^
NID TP —
2274-67: A — s.0,9 X 0,1 m
0,15 r 1.10; 15 X mm —
0,2;
mm —
;.
0,1 r2.20; 15 X 0,15; 0,2 mm; lac poliestcnc saturat;

pentru izolarea capetelor de bobine.
1
Clasa de izlaw - sul lime X grosime material - rol (dreapta)
sau rol 2 {diagonal) lime x grosime material.
iii
-
• esturi lcuite- din fire de sticla
-UP463 - NID 3299-74: F-sXm" X 0,1; 0,15 mm —
rlAX 20, 25, ^0 mm x 0,2; 0,1 0,15; 0,2 mm; lac organic"
;
pentru izolarea bobinelor i barelor de inducie ale motoa-

relor electrice;
— tif SRSi - KID 1324-63 H — s-1 m x mm
— rf. mm.
X0,2; 0,1; 0,15; 0,2 mm; lcuite cu
10
:
0,1 ; 0,15
rin
silicomca; pentru lcuirea bobinajelor, capetelor
de bobin
etc. la mainile electrice.
• Band
de fretare BF — NID 3450-78 F — rigiditatea :
dielectricâ 10 kV/mm — rl.20 X0,3; 0,4 mm; din de fire

sticla i rin poliestenc ncsaturat; pentru consolidarea
rotoarelor i transformatoarelor.
• Tuburi izolante flexibile, pentru izolarea
conduc-
toarelor i conexiunilor mainilor electrice; tipuri:
TL — tuburi lcuite din împletitura din fire de vîseoz
sau bumbac — STAS
9297-73; A 0,5-0,12 mm. —0 =
L = 1,1 m; lac pe baz
de ulei polimerizat;
t
— SLO —
tuburi impregnate din foit de sticl
NII> —
2269-67: B—& = 1^1.2 mm, L -0/4-i m; lac organic
poliestenc sau poliuretanic)
— —
SC Si —
1,2,3,4 tuburi din fire de sticl impregnate
cu siheom— NTRE-1350/I-80: H L 0,85 m; cauciuc — =
siliconic
— SFR-1; 2 — tuburi din fire de sticl lcuite cu poli^
metan — CS 24-80: F — 0 = 1,5; 1,2 mm, 1 = 0,85 m
2.3.2.6. Materiale stratificate dure
•Materiale din Mriie impregnat (straticel) utilizate la

_
maini i aparate electrice, în aer sau ulei mineral; tipuri:

—HS1 2, 3, 5, 6 7 —
plci din hîrtie impregnat —
—
f f
STAS 71 44-80: E 1 400 4- 1 500 x 900 4- 1 400 x0,2 4-

4- 50 mm; prin presare la cald a mai multor straturi
de
hîrtie impregnat cu rini termore active ; admit prelucrare
mecanic ;
— ES8 — plci destinate calibra — CS 26-80:

straticel rii
ca HSl-=-7; pot debita se în fîii
— HS9 — plci — CS 1-80 E — 400 —
straticel 1 : 1
4- 2 000 X 900 4- 1 400 x 4 4- 20 mm;

112
— placat cu
straticel cauciuc CS 39-82 36-82: —
E—
p
000 x 250 x 1,6 mm, respectiv 1 000 x 250x2 2mni

l
— 620; 622 tuburi —

rulate din hîrtie (straticel tu-
p
buri) —
STAS 9463-73: E 0, 4-^600 mm, L —
400 -f- L
=
-±2 450 mm
respectiv 0^ 10 100 mm, L =
400-H 900 — = mm
prin rularea i tratarea termic a hîrtieî impregnate cu rini
termoreactive;
produse fasonate din straticel NIP 14-75, NI 687-58, —
NID 1723-65, NiP 16-75: piese izolante presate iu matrie,
formate prin rulare sau prelucrate mecanic clin plci sau
tuburi, la cerere.
Materiale din esturi de bumbac impregnate
© >
—
ST1 :2 —
stratitex plci STAS £579-80 E 1 350 x — :
—
X 850 x 0,5 -=- 60 mm; prin presarea la cald a mai multor
straturi de estur impregnat cu rini termoreactive;
— — —
ST4 stratitex plci CS 25-80 E — 1 400 X 850 X :
X 10; 20 mm; idem;

— ST3 — bare: E — 0 =
stratitex ^ 60 mm, 8
L = 550 mm ca ST1
— produse fasonate din ; 2
— NID 2514-69, 1772-65,
stratitex
;
CS — produse fasonate din

10-78, 15-78, 17-79: v. straticel.
• Materiale din esturi din de sticl impregnate fire
— plci:
sticlostratitex S672 — STAS 10288-80 — E, tip
:
1200 X 850 x + 25 mm; 673/1 — STAS 102888-80—

2,5 tip
— 1200 xS50 x
F, 30 mm; SFR4 — NTRE
0,5 -=- tip
2406I/I-82 — E, 300 X 000 x ~
'1 mm; ca 0,2 2,5 *>T7;
—
1
sticlostratitexSGW4 — NTRE 205 placi 1 /

1
-8 1 B,
:
1 300 x 1 000 x 0,5 2,5 mm ; idem, dar impregnat cu

rin epoxidic
— prepeguri pentru scopuri generale PG70 — IADE 157-
79 B, de 050 mm idem
sul lat
— produse fasonate
:
i din
1
— CS rulate
;
sticlostratitex 6-76„
19-80; v. produse fasonate din straticel,
2.3,2,7. Materiale stratificate placate cu cupru

Se utilizeaz pentru cablaje pentru circuite imprimate;
tipuri
Sticlostratitex placat cu Cu (simplu 1/10 sau dublu
•
t/l) SG10 —
NID 6432-77 SFR4 NID 6420-77 (rezistent —
—
: ;
la flacr); SG11 NID 82E-79; clas izolaie B SG10„ —

SFR4 i E —
SG) 1 grosimea foliei de cupru —17,5; 35 \i\
;
113
Straticcl simplu placat cu Cu F22
* NID 5799-79: —
E, X 1 050 x 1,6
1 450 mm;
folia de cupru de 35 ^; re-
zistent la flacr.
2.3.2.S. Produse pe baz de mic foit

- • Mmê /aMf — admite formarea la cald; tipuri:
— MMS foi — elsic —
— mlcaf MMG
(mic hîrtie
(mic foia
NID
— lac gliptalic —
x
hîrtie sulfat)
sulfat),
— olii
169-78: B- coaie 900 600 X 0,15 -=-0,5 mm-
— MMSÔJO MMS-0J5 — micafoliu special — NID
foia — elac —
;
969-76: B, sul 400; 900 xO,l; 0,15; mic

îiîrtie japonez;
— 707 — sticlomicafoliu — NID 2925-71: 600
—x
F, sul
X mm; mica foi — rin epoxi —
0,12 hîrtie japonez
estur sticl.
s Micanii, pentru lamele izolante la maini dectriee;
tipuri
— MFS (mic foi — elac), MFG (mic foia — lac
gliplalic)— micanit de formare — NID 70-71: B, coli
S50 x 550 x 045 ~ mm; 1
— CMS — micanit de colector — NID 1045-76: B, plci
350 X 550 x mm; mic foit —
0,4 -=-
1,5 selac;
— micanite — NID 2878-74
flexibile 850 X 550 ium; coli
MG — —
:
11p £ Î5 ( mie o) F, k f i lac pol *

st cric, gre s
74o (S1MG) —
- >
O,15-r-0,6 mm; tip mica foi --lac F,

— suport estura textil, gros 0,2—0,5 mm;
poliesteric 1
tip 747 (S2MG) — mic foi —lac F, —2 poliesteric su-

porturi estura gros mm;
sticl, 748 (MSi) — %
0,2 -=-6,5 tip
mica foi — gros OJ5-=-0,5 mm;
lac siliconic, 749 tip
(SI MSi) — H, mic foi — conic — suport estur Iac sili
750 fS2MSi) — H, mic
1
sticl, gros 0/2^0,5 mm; tip

foia — lac — 2 suporturi estur
siliconic gros \ sticl,
0,2 -=-0,5 mm.
• Micabenr, de tipurile:
— negre — NID 2481 -71 tip H2MX — B; role 5 #
X 0,1 -=-0,13 mm, mica
:
foia. — lac ol e o bi luminos

1
—
2 suporturi Mrtie japonez; tip T2MN — B, role 15 -=-45 x
X 0,13 mm, mic foi — lac oleobituminos —2 suporturi
mtase natural;
albe — — NID 2481-71: role 15H-45 X 0,13; tip 759
(S2MG ) — mic foi —
F, lac poliesteric —2 suporturi
114
mtase natural; tip 760 (S1MSÎ) — H, mic foi — lac:
siliconic — suporturi estur sticl tip 7§1 (S2MSi) —
mic foi —-lac siliconic —2 ;
suporturi estur sticla,

o Produs & i rulate
— izolatoarefasonate
mic — sticl MS50 NID 1672-75:
clc —
amestec de mic foi i
sticl mcinat presat la cald pe
armturi i cepuri metalice ?
—
cilindrii din micafolii i micanite NID 1 151-621 CMF —
0— 10-^-50 mm; pentru colectoare maini electrice;
—
diverse produse fasonate NîD 145-77, 1 49-77 — „_
3695-77 prin presare la cald sau în matrie speciale.

:
2.3.2.9. Produse pe baz de liirtie de mic

Hîrtie de mic muscovit sau fia gopil
o NIS 6 -76 — i
sul 000 X 0,055

1 0,25 mm; mic brut muscovit sau
flagopit dezintegrat cu jeturi de ap i constituita în foaie-
coxitiariS.
& Produse rigide
— de mic impregnat P777 — NID 3375-73:
hîrtie B,.
sulpe 950 mm;
4 foi presau. mic - elar 1
lat hîrtie -
— termomicanit P770 — NID 3281-72 plci

.,
: C,
950 X 450; 920 x mm; mic — 0,2 hîxtie lac siliconic;
— micanit de -- NID 3280-75: P781 colector lip
P782 — B] plci 950 X 450 X mm, MrtSe mic — 0,3 1
mim: P7JS5 — plci 950 X 450 X

tip mm, F, 0,2 Irjrtie
mic — u po xi
fi i" fi si e
© Produse flexibile:
— micanit P712 — NID 26-74 — B, sul 950 x 0,08
tip:
0,14 mm, Mrtie mic — lac poliuretanic P713 — N
;
0,1 T
3377-73 — B, sul 950 x

3 ; \
0,15; 0,17, hîrtie mic — lac

;
0,1
poliuretanic-— suport estur sticl; P7Î4 — NID 3377-
;
-I
73: B, sul 950 x 0,15 0,22, hîrtie mic — lac poliuretanic —
2 suporturi estur sticl; P715 — NID 3377-73 —
;
f\ sul
950 X 0,09; 0,11; 0,14 mm, mic— Iac epoxidic; hîrtie
P716 — NID 3377-73-- sul 950 x0,ll 0,15; 0,17 mm, V,
mic — lac epoxidîc
;
hîrtie suport estur sticla;

P717 — NID 3377-73" — F, sul 950 x0,15;'o,22; 0,15 mm,
l
hîrtie mic —-lac enoxidic — 2950suporturi estur siiela;

P718 — NID 3377-73 — H, sul 'x 0,09; 0,14 mm, 0,11
mic. — lac P719 — NID 3377-73 —
;
hîrtie siliconic ; sul
na
<95Q x0,ll; 0,13; 0,15 mm, hîrtie mica — Iac siliconic —
1 suport estura sticl; P720 — NID 3377-73 — H, sul
950
porturi
X 0,15; 0,22
estur
mm, hîrtie mic— lac siliconic — 2 su-
sticl;
— micaband — NID 3373-73, tiourile: P713 —B rola
15-^45 x0,l; 0,15; 0,17 mm; £774 — B rol 15 -45 x
X0,I5; 0,22 mm; P716 F, rol I5 45 X — 0,11
:
0 16"
0,17;P717 —
F rol 15 -=-45 X0,15; 0,22 mm; P719
r —H
rol 15 -=-45X0,11; 0,13; 0,15 mm; P720 H — rola
15 -=-45 X
0,15; 0,22 mm.
• Produse termoreactiv€
— micafoliu sau micaband— NID 3376-78: F P701
sul 950 X0,15; 0,18 mm,
15 ^ 45 x0,15; respectiv rol
0,18 mm; hîrtie demic — — suport estur iac epoxidic 1
de sticl;
— micaband — NID 3376-78; P711 — F tipuri: role
15 -=-45 x 0,13; 0,15 mm; P722 — F,
0,11 15-^45 X role
de mic — lac expoxidic —
;
X0,14 mm; hîrtie suport 1
estur de sticl;
— micanit i micaband P723 — NID 3376-78: H, sul
950 x 0,13 mm respectiv rol
0,1 1 45 X 0,13 mm 15 -=r 0,11
de mic — elastomer
;
nevulcanizat — suport
;
hîrtie siliconic 1
estur sticl.
2.3.2.10. Izolaii combinate

Se utilizeaz pentru izolaii în crestturi i între straturile
înfurrilor mainilor electrice.
• tip 500, 507, 503
Stratifol, NID 2920-71: E, sul —
1 m x
respectiv 0,25; 0,2; 0,22 mm, prepan folie poli- —
esteric —
prepan ; tip 507] 508 NID 3417-73: E, sul —
1 m
x respectiv 0 25; 0,19 mm, prepan folie poliesteric. —
—
P
• Izolaii combinate NID 2977-7 B coli

esteric — mic —
î :
850 x 500 x 0,2 mm ; folie poli hîrtie de

folie poiiesteric.
• Izolaii de cresttura, tipuri : 744 (HMHJ—NID
2878-74 — B, coli 850 x 550 x 0,22
poîieste- mm, folie
ric — mic foi — poliestcric 725 — F,
folie coli
poli esteric — estur de
;
900 X 550 X 0,25; 0,2 mm, folie

sticl — de mic —hîrtie polie c rin epoxidic folie steri si
.570 — F, 900 X 450 x 0,25 mm, csltur de
coli id s
lcuit i folie poliestcric.
116
2.3.3. Izolatoare electrice
2.3.3. L Izolatoare pentru linii electrice aeriene
Specificaia Masa,
Tipul
daN kg
Izolatoare pentru LEA de joas tensiune
Izolatoare de susinere — N 87 50 1000 0,360 87 X sa

STAS 665-80 N 97 150 1800 0,550 97 X 95
Izolatoare de traciune — T 65 25 500 0,320 65 X 75
STAS 8999-71 T 80 50 1000 0,550 80 X 95
T 115 150 1500 1,400 115 X 120
TD 80 50 1250 0,700 W X 80
TD 115 150 2000 1,500 115 X 115
Izolatoare pentru sigurana '
Sig S5 6 500 0,300 85 X 64
fuzibile - STAS 1652-75 Sig 115 16 1G0G 0,600 115 X 74
Si HO 50 1200 1,000 140 X 89
Izolatoare STAS A' 3730 0,750 no X 78-
pentru 3187-68 A 6 6000 1,720 118 X 96
ancorare; A 8 9320 3,800 170 X 325
CS 314-65 IN 0,200 66 x 64
CS 476-65 IOA 0,370 80 X 62
CS 526-66 KS, 0,300 93 X 81
CS 733-67 IS 0,430 81 X 70
IAS 3 0,800 135 X 10X
Izolatoare pentru LEA de medie tensiune.
Izolatoare fie suspensie tip iTfs 60/6 21 6570 9,50 485 X 120
tij 20 kV — m 2734-70 iTfs 60/7 21 6570 10, 10 530 X 120^
Izolatoare de kV 10 IS-Ns 10A 25 981 5,28 172 X HO
susinere tip IS-Ns 10B 25 981 5 67 172 X HO
suport — NI 20 kV IS-Ns 20A 25 981 7 34 246 X 165
2709-70 20B
1
IS-Ns 25 981 7,77 246 X 165

Izolatoare suport A A35 2452 287 X 267
STAS 2513-73
Not, 1. Semnificaia notaiei din capul tabelului: scM — seciunea

maxima a conductorului (pentru jT), 2 mm
0 eM — diametrul maxim al
;
conductorului (pentru MT), mm; Er — fora de rupere,

2 L Izolatoarele A se folosesc cu suporturi metalice STAS 411-67.
117
:
2.3.3.2. Izolatoare pentru staii electrice
Denumirea — Tipul Elem antele eo npo n i

1
1 1 1e STAS
Suporturi izolau te:

I - 75 -20 -H 195 -
1 O SR ; 10 4 CI 4 SOI sau I7S5-73; 80
SRH DI
I-7,50-2()-:-250-SO;SR --Ci 4 SOI sau 1785- 73; HO
X_ 12,5-20^ 170— SP Tc>.-t'I-:-Sp- |

DI 17&5~73:; 80
1-3,75-75-:- 195 11 :
-A:; '-Ai 5852-72 S0
I— 7,50—754- 1&5 Ii4As.4Ai 5852-72; 80
1-12,5-75-- 195 Ii !
As+Ai 5852-72; 80
Treceri izola nte:

—
Ti 7,5— 60; 75— T/ TB; TC f
FO-T:4Cr- 1786- 73 ; 80
-4004- 1000 _Ti-î T-Ti-f M
—
Tî 7,5-60; 75— B/ TB; TC4FO— Tri- 1786-73; 80
630-;- 1000 CL-Tn-B-Ti
Ti- 12,5^60; iTi+FP-Ti CR- ! 9979-74
-T/ 1000-1-2000
75 — Tî + T— TH-M
Ti - 12,5 - 60 -R/ 1000 ITî-f-FP-Ti + CL- 9979-74
— Ti '-B-Tl
Ti- 12,5- 73 -B/ 1000; ITi 4 FP— Ti ;CL- 9979-74
1250 Ti-fB^TI
Te— 7,5-60; TBef FP — Te 4 CR —
J
3538^74; 90
75— T/400™ 1000 —Ti f T-Ti+M
Te -7,5 - 125 -T/400 ; 630 ITe-f FP-Te4Ci- 10370-75
— Tc 4 Ce — Te 4 T — Te
Gabarit
Specificaia Tipul m
mm
Masa
kg //xA
mm
0 1 2 3 4 5
Izolator de 10^PA-75/3 Sr-10 3,90 415 x 160

MT tip Su- -CS 1013-7J Sfm-10 3,90 283 x 160
port pentru 2G-FA- 125/4 Sr-20 8,00 495 x 200
staii inte- -CS 1013-73 Si3n-20 8,00 405 x 200
rioare, 20-PB- 125/4 54- B 5,40 338 x 160
simbol -NI 2760-70 55- B 5 40 368 X 160
56- B 5,40 327 x 160
Izolator CS 472-65 ISIS 1 0,57 97 x 110
suport de SN 6 1 20 90 X 140
exterior CS 592-66 Sce 35 2 3,50 250 x 370
CS 396M SSE 35 10,80 370 x 286
CS 612-67 SSECG 33,60 524 x 200
118
2.3,3.2. ( con imitare)
0 1 2 3 4 5
Izolator de CS 1095-75 35XB-200/5 720 28,00 536 x 190

IT tip CS 1039-74 60-CB-350/13 1840 52,70 871 x 220
coloan CS 1095-75 11CCB-450/9 1725 65,20 1200 X 220
(Fr = 8 kN) CS 1095-75 110CB-550/14 2650 72,30 1203 x 270
Nota. 1. Semnificaia simbolurilor suporturilor i trecerilor izolante:

I —suport izolam: II, Ic — izolator suport dc interior, exterior CI — cap;
;
;
SOI, SRI, SP — soclu oval, rotund, ptrat DI — disc de închidere As, ; ;
Ai — armatur superioar, inferioar Ti — trecere izolant iuterior-

;
interior; FO — flan oval; CR — capac pentru tij rotund; T, Ti — tij.

de trecere ;
— bue» de centrare B-Ti — bar de trecere ;..FP-Ti — flan
M ;
ptratâ CL-Ti — capac pentru bar lat; TB, TC — izolator

;
de trecere
de interior clasa A (Fr = 7,5 kN), clasa B (F r « 12,5 kis ) ITÎ
r izolator ;
—
de trecere interior; prima grup de cifre — clasa de efort (corespunztoare
forei de rupere de încovoiere, respectiv 3 750, 7 500, 1.2 500 N) a a<?ua ;
grup de cifre — tensiunea de inere la impuls 20, 45, 60, 75, 125, 170»
195, 250 kV, corespunztoare tensiunilor nominale de utilizare de 1, 3,
6, 10, 20, 30, 35, 45 kV.
2. Pentru trecerile izolante de tensiuni peste 10 kV se vor respecta
prevederile STAS 2874-30.
2.3* 3,3- IzolatoareJpentru instalaii de joas tensiune
M,
Specificaia Tipul
mm kg mm
1 2 3 4 5
Izolatoare rol pentru NI 3618-74 R 18 8 0,006

susinerea conductoa- R25 10 0,020
relor R35 12 0,060
R45 18 0,120
R55 20 0,220
RC 35 8 0 070
RC 45 11 0,070
RC 55 15 0,150
Km 12 6 0, 100
Km 20 10 0,030
CS 3 15-66 IRM 12 0,004
CS 760-69 DSÎ 11 0 035
CS 761-69 RI 6 0,230
CS S 18-70 RCT-& 11 0,600
119
2.3,3,3. (continuare
Pipe pentru tuburi de protecie P9 o,u 35 x 19

CS 636-76 (corespunztoare diame- p n 0,0 15 46 x 23
txelor interioare ale tuburilor) P 13 0,020 52 X 25
P 16 0,030 60 x 30
P23 0,060 80 x 38
P29 0,110 100 x 46
Tiie pentru tuburi de protecie T9 0,002 .15 x 14
STAS 5763-73 (corespunztoare dîa- T 11 0,005 18 x 20
mctrelor tuburilor) T 13,5 0,009 18 x 23
T 16 0,007 18X 25
T21 0 015h
22 x 34
T23 0,020 22 x 36
T 29 0,020 22 x 43
Izolatoare pentru trac- CS 156-66 IBT 0,078 40 x 50
iune electric IIT 0,080 29 x 50
ÎM-S 0,300 63 x 35
CS 440-66 JALE 0,280 71 X 62
CS 446^66 IRTTV 0,075 24 x 56
CS 462-65 ILT 0,300 64 x 69
CS 652-67 IS 0,650 120 x 90
CS 695-70 ISLT 0,150 52 x 62
ICS 0,450 S0 x 90
Izolatoare do traciune IM- 0, 180 39 x 65
electric Ia macarale si 1M-2 0, 100 50 x 52
poduri rulante IM-3 0,150 86 x 49
CS 732-68 IM-4 0, 100 36 x 50
CS 667-76 ISM-1 1,140 86 x 98
C$ 523-66 ISM-3 0,450 55 X ICO
CS 790-69 ISM-4 0,250 42 x m
CS 460-65 IS 0,500 95 X 75
CS 653-67 IC 0,500 85 x 75
CS 620-67 ISLP 0,550 S5 x 75
CS 588-66 IP I 0,200 50 x 70
CS 656-70 ISPR 0,510 100x 80
CS 480-65 IMPR 0,358 34 x 65
N'ot, Semnificaia notaiilor din capul tabelului este: & C M diame- —

trul maxim al conductorului; M H
— mas; x D — înlime x diametrul
(grosimea).
120
2.4, Materiale magnetice
2.4.1. Materiale magnetice moi (v. fig, 2.3, a)
Permeabilitatea
Denumita Compoziia 10^* H/m 4tt^
mater i alelor
0/ H/m T
1
. . -
1 2 3 4 5 6
Fier srac
în carbon 99,8Fe 4- 0,21 0, 151 2^ 1 143,24 2,12
^îi>r
J.iCX A
/%. T-T"T1
1 li f (_
Ji (,,.
t "if
,
gg' Tp^
77. ii V j_
|
Q
V/j
u
Ji.il 0,3 14 8,792 63,66 2 2
Carbon iL 99,9Fe f 0, li —
2,0 1 5,02 25, 1--Z7 6^37 2^17
jr ier siliciu Q5Fe 4- 4 Si 0,629 8,792 39,79 1,97
U 07Fe 4- 3 Si JU Z 7*96 2'00
L1 1 (.. 1A 4 . l\ JLI J, i-L l f
85Fe 4- 9 5Si 4-
+ 5, 5 Al 37,68 150,72 3,98 S 00
lîa dîometal 50Fe 4- 47Ni 4-
3, I4 3 , 4 l,.5n
\T f )"î T •.
r- r T'l ^ 65Ni -f- 10Mn 4-
4- 25Fe 6,027 31,4 6,37 0,86
Pprma nv
Cllll<*llVjf
A. 11 45 55Fe 45Ni -j 3, 14 31,4 23,87 1,60
Idem 30
+ ^>"V f- TT
r.?-x-x 11 ret t
f"l>
50 Fe 50Ni 4- 6,28 251 3,98 1,56
x eriiiciinjy
"I r- TTÎ 11 f T ^"i "i T, fi S 65Ni ^5Fe -s- 12,56 125,6 7,96 1,30
68Xi _l 32Fe 1,507 3H 2,39 Oo
Permalloy 78 7S,5Ni 4- 2l,5Fe 12,56 125,6 3,98 1,08
T ^ jii-TT-n
« f
n i T iniicr
[[icLUt?>
[
7S'5Ni 4- 3 8Cr 4-
-cu crom 4- 17,7Fc 15 r
07 73,6 2,39 0,80
Permalloy 78,5Ni- 3,8Mo -f-
n 6*7
cu molibden — 17,7Fe 15.07 150,72 J, Io 0,5 f
Aliaj 1040 72Ki f- HCu 4-

4- 3Mo 4 llFe 5,02 125,6 31,59 0,65
Mu metal 77Ni J- 5Cu r
H- 2Cr + 16Fe 25,1 125,6. 3,98 0,72
Supermalloy 79Ni - 5Mo -f-
4- 16Fe 125,6 1256 0,23 0,80
Dynamax 65Ni 2Mo -f- [
4- 33Fe 1884 0,40
PH, W/kg Inducie inagnotictL T Masa, kg/dm 3

Calitate
fr
rialul mare rial m B25 B50 B100 B300
oxizi
cu
oxizi
1 2 3 4 5 6 7 8 9 ~T6~
Eîo.5 3,5 8,2 1,53 1,63 1,75 1,98 7,85 7,80

EII-3,0 3,0 1,50 1,62 1,75 1,98 7,80 7,75
f3
EH-2,6 2,6 6,1 1,50 1,62 1,75 1,98 ,
7,80 7,75
121
2.4.1 { cont binara }
1 2- 3 5 6 7 8 9 10
* 1 j
xi k3
^ eâ-
ElII-2,4 2,4 5,8 1,48 1,59 1,73 1,95 7,70 |
7 65"
EIII^2 2 J
2,2 5,8 1,48 i 59 1,73 1,95 7,70 !
7,65
EIII-2 2,0 1,57 1,72 1,94 7,70 7,65
Not. Semnificaia simbolurilor din capul tabelului este \±i permi- —

tivitatea iniial; [lm —
permitivitatea maxima; c fora coercitiv; H —
4tt/j —
intensitatea de magnetizare la saturaie; fij pierderi prin his- —
terezis: P
10 I\- ,
—
magiietizare în cicluri în cimp magnetic 50 Hz -pentru
valorile de H vM B =
1; 1,5 Wb/m la 20*C B^...^
3
inducia magnetici ;
-
corespunztoare cim purilor H =- 25,. .300 A/cm.
2.4.2. Materiale magnetice dure {v. fig. 2.3, h)
Denumirea Codul
T kA/m kj/m 3 kA/m
m Y
g/cm3
1 2 3 4 5 6 7 S
Materiale metalice magnetic dure.
Aliaje S/4 R 1-0-1 0,50 36 8 1

37 15 7,1
alnico 10/5 R 1-0-2 0,60 50 10 51 4,0 7,1
izotrope: 14/5 R 1-0-3 0,65 54 14 56 4.0 7,1
14/S R 1-0-4 0,60 72 14 78 3,0 7.
18/9 RUM 0,62 80 18 86 3,0 7,0
Idem, in liant R 1-2-1 0,29 72 7 78 2,0 5,5
Aliaje 13/5 m-uo 0,70 48 13 49 5,0 7,1
alnico 30/3 Rl-1-1 U5 40 31 41 5 0 r
7 2
anizo- 35/5 R 1-1-2 1,18 48 35 49 5,0 7,2
trope: 28/7 R 1- 1-3 0,85 64 2S -65 4,0 7,2
34/5 R 1-1-4 1,26 50 44 51 4,0 7 2.
50/6 Rl- 1-5 1 26 56 50 57 3,0 7,2
56/6 Rl-1-6 1,30 56 56 57 3,0 7 Z
56/7 RMw 1,22 65 56 66 3,0
t
72
28/10 R 1-1-8 0,80 100 28 104 2,0 7,3
60/11 R 1-1-9 0,90 1 110 60 112 2,0 7,3,
Materiale oxidi&e magnetic dure
Ferit dur izo-

tropa 6/20 S 1-0- J 1 0,20 116 5,6 200 1,2 4,&
Idem, în liant S1-2-L1 0, 135 91 3,0 181 1 1 ; 4,0
Ferit 20/22 S1-1-K0 0,32 215 20,0 223 U 46
122
f
2.4,2. (continuare)
1 2 3 4 3 6 7 8
Feriii 22/ m SI-l-Ki 0,35 131 22 3 135 1 4,6

dura 25/13 S1-UK2 0,37 150 24.S 135 1,1 4,8
aniz'o- 27 ,'13 &1-1-K3 0,39 130 27,1 135 1,1 4,9
24/23 S1-1-K4 0,36 223 25,9 231 1 05 4,6
trop
S1-1-K5 0,38 223 27 1 131 1,05 4 8
27/25 7
Not. 1. Stobplîizare: Iî f — inducia magnetica remanenta H — for

Cr
coercitiv ;
\i rev — permeabilitate reversibil ; y — greutate specifica*
2. Compoziia imaterialelor- Alnieo: Al, Cu, Ti, Nb, V\ Fc ti i diferite %;
Ferite: FeÂ, BaO, SrO, PbO în diferite % (STAS 6S22-S3}.
3. la saturaie, rm-tn cu o energie magnetic
Dnpâ magnetizare
reduc mare, fdudu-le proprii ui.ilb^rit In consirucl magnailor per-
iianciîi din componena circuitelor magnetice statiee i dinamice
B,
Fig, 2.3. Curba histerezis Ia ma-

terialele magnetice
a — moi: b — dure.
2.5. Materiale de protecie mecanic i de susinere în

instalaiile electrice
2.5,1. Tuburi i evi de proiecie a conductoarelor
2.5.1.1. Tuburi i evi de protecie a conductelor izolate
Mrimea Masa Kr. conductoare FY, AFY protejate în

g 3 mm
nomi- mm mm kg/m tub/seciunea conductorului, în
nal
1 2 3 4 5
Tub izolam IPY - STAS 6990-77

13 13 1 0 1 0,066 i/6-
16 16 1,0 0,081 1/16 2/(5 -3/2,5 -4/1,5-5/ 1,5 -6/1-7/1
IS m 1,0 !
0,091 1/25
123
2.5 JJ. (continuare)
1
|
2 1
3 *
\
25
32
25
32
u 0,160 1/50-2/16-3/10-4 5/6-6/4-7/2,5
0,250 1/95 -2/25 -3/25-4 -10—5/10—6/6 ;
39 39 i$ 0,340 1/120 -2/50 -3/35-4/25 -5/ 16
-6/10-7/10
Tub izolani IPEY — STAS 6990-77
16 16 i.o 0,081 1/16-2/2,5-3/1,5-4/1
1
20 1
20 CI 0, 128 2/4-3/2,5-4/1,5-5/1 5-6/1

25 25 y 0, 160 1/50-2/10-3/6-4/6-5/4-6/2 5-
-7/1,5
32 32 0,250 1/95 -2/25 - 3/ 1 6 - 4/ 1 0 - 5/ 0 - 6/6 -
1
-7/4
40 40 1,8 0,352 1/ 185 - 2/50 -3/35 -4/25 -5/ 16 -
-6/10-7/6
50 50 20
p
.
0,484 2/95 - 3/70-4/50 - 5/35 - 6/25 - 7 / 16
63 63 2,0 0,609 2/15O-3/95-4/70-5/63-6/35-7/35
Tub FEL - STAS 7983-80
16,1 18,6 1,25 0,54 1/25-2/6-3/4-4/2,5-5/1 5
17,9 20 4
r
1,25 0,59 1/35-3/6-4/4-5/2,5-7/1 5
20,0 22,5 1,25 0,66 1/50-2/10-3/10-4/6-5/4-6/2 5-
-7/1,5
25,5 28,3 1,40 0,93 1/70 -2 /25- 3/ 16 -4/ 10 -5/6 -6/6- 7. 6 r
34,2 37,0 1,40 1,23 1/18^2/50-3/35-4/25-5/16-

-6/10-7/6
44 0 47,0 1,50 1,68 2/70-3/50-4/35-5/25-6/16-7/10
evi din oel Jr sudur — 2\$S 530/1-80
12
16
12
16
W 0,388 1/6-2/2,5-3/1 5-4/1
1,5 0,536 1/10-2/4-3/4-4/2,5-5/1,5-
-6/1,5-7/1,5
20 20 1,5 0,684 1/25-2/10-3/10-4/6-5/2 5-6/2 5
28 28 2,0 1,280 1 /70 -2/25-4/10-5/10- 6/6 - 7/2 5
35 35 2,0 1,630 1/120-2/50-3/25-4/16-6/10-7/4
42 42 2,0 1,870 1/185-2/70 -3/50 -4/25-5/25 -7/ ia
53 53 3,0 3,700 3/2 40 -2/95 -3/70 -4/50 -5/35
-6/35-7/16
70 70 4,0 6,510 2/ 185-3/120 -4/95-5/70 - 7/35
80 80 4,0 8,380 2 + 240 - 3/ 185-4/ 185-5/ 120 -
-6/70-7/50
Not, 1. Simbolizarea tuburilor: J — izolante; P — de protecie ;

E — etane; Y — din PVC; L —
lcuite.
2. IPY — alb-glbui pîn
Tuburile la cafeniu — i IPEY — vernil —se
manipuleaz i monteaz la temperaturi (3c -b5 ... -f 40°C; tensiuni nominal
124
660 V respectiv 1 000 V ; accesorii de montaj (STAS 552-SO) doze de aparat :
tip AIP (metalice) si DMPA 13, 16" 18, 25 (din material plastic); doze de
,
ramificaie: RIPR îl; 13,5; 16 ; 23 l R1PP 29; 36 (metalice) i DMPR 13,

16, 18 (din material plastic).
3, Tuburile PEI. se livreaz, cu mauoane de legatul

corespunztoare
diametrului nominal [numai la cerere, fr).
Fixarea Tuburilor aparent sau pe console se face cu brîde
de oel
4.
urechi, respectiv tipurile: BM1-14; 17; 20; 22,5; 25;
29;
cu una sau doua
32 si BM2-40, 45, 50 T 55, 60, 65.
2.5.1.2. Tuburi, blocuri i evi de protecia cablurilor electrice
Denumirea Caracteristici de utilizare
Tub întreg de beton — m

STAS 4905-72 di = 93 mm ; g = 23 mm ;
L — 1 .05
Tub din dou buci de

beton - STAS 4905-72 dt = 93 mm; g = 23 mm; L = 0,55 m
Bloc întreg de beton — 4 guri d = 93 mm / = 240 mm ;
STAS 4905-72 L = 000 1 mm

Bloc beton din 3 buci 4 guri â = 93 mm; l = 240 mm;
STAS 4905-72 £ — 510 mm
Tub de beton canalizare di, mm 100 150 200 300 400
STAS 816-80
nun 22 24 26 36 42
^,
L. mm 1000; 1250; 1500; 2 000 2500 ;
L = 3 000 mm
Tub de azbociment — STAS di - 80, 100, 125, 200, 250, 300 mm
7345/1-75
di = 75, 100, 125, 200, 250, 300 mm;
Tub gresie NI 743-68
L = 1 m
centru dimensiuni
S >
M
*> 1 1
evi oel STAS 530/2-80 i
mni 20 25
evi clin PVC - tip 1 - 1. dv 16
STAS 6675/2-80
2. g, mm Ifi M 14
0, 148
0
0,239
3. M, kg/m 0,075 0,1G5
1 40 50 63 75 90
2 1,8 t# 1,8 1>S 1,8
3 0,334 0,442 0,536 0,642 0,774

Not comun. La ale-
110 140 160 i 250
gerea materialelor se va ine 1 .1.25
seama ca diametrul su inte-

2 2,2 2 5 2,8 3.2 4,9
rior s. fie minimum 1,5 X
3 14 1,47 1,84 2,38 5.65
X diametrul cablului protejat- 1,
125
2,5.2. Semifabricate metalice
2.5:2. L Profiîe din oel laminate îa cald
Oel eornier cu adpi Oel IE economic

egale - STAS Oel ptrat
428-80 STAS 7550-66 STAS 334-80
1
kg/m % cui |
bxd t
mm ! Eggaj l=«, mm I W/m
20x20x4 fc* n .00 x 5, 1K.4 14
!
I 1! 1,510
30x30:-,; 4 1 78 20 100x5 2
f 21,0 16 2,010
40x40 :4 2 42 22 110x5 .4 24,0
|
18 2,540
40x40x 5 1 2,97 1 24 115x5 6 27,3 20
50y5(- 3, 140
5 3,77 i
25 4, 190
50x50 6 ? 4,47 Oe3 UE economic J
STAS 30 7,040
60x50* 5 5,42 7551-66 î
J
36 10,200
7,09
40 12,600
70x70x7 7\m 6 : .
tZ, mm kg/m :
l
45 lo,.W)
70 x 70 S £,63
m
,•
1
70x5.1 50 9,600
î
100 x 100 10 15,00 [
8,7
20 76x5,2 24,600
9,0
24 90x5,6
Oel eomier cu aripi Oe] T3 cu aripi egale
neeâle- STAS 425^80
1
Oel beton
J
STAS 565-80 STAS 438/1-80
ax'&X mia ;
kg/m- |l a t
cm ^ mm J d, mm | ksf/m
^0x65x8 [
8 66 3 4 1,77 6 0,222
*G&.X 75x9 \ '
ll£Q \ 4 1
5 2,96 S 0,295
10 U.6I7
Oel ]ai 395-80
12 0,888
a ^Vlasa liniar,, l<#/m k pentru & r
mm 14 100
Dnn 1,580
•5 | 8 [
io 1 12 1
m 18
*
50 1% 20 2,470
1
3,14 .\92 - - 22 2,9S0
70 4,40 5 49
1
0.59 S 79
100 I !
-
6,28 7.85 9,i2 12,50
25 3,850
120
1
32 <5;3Î0
m
150
7,54
8,16 !
9,42
10,20
11,30
12,20
15, i0
16,30
40 !
0,42 11,80 14,10 18,80 1

;
'Sand de oel STAS 908-80
a Mkg/m pentru ft, mm kg/m pentru mm:

mm 3 3,5 '4 *
nun 3 3,5 4
\ 2 3 4 5 6 7 8
20 0,471 0,550 0,628 65 1,531 1/786' 2 04l

25 1 0,585 1
0,667 0,785 70 1,649
j
f 1,923 2,
r
m
126
2.5,2. i. £Qidin&f& )
1 1
2 1 3 13 5 ,
6 7 8
75 1,766 2,061 2,335

30 0,707 0,824 0,942
80 1,884 2,198 2,512
35 0,824 0,962 1,099
85 2,022 2^333 2,669
40 0,942 1,099 1,256
90 2,120 2,473 2,826
45 1,060 1,236 1,413
95 2,237 2,610 2,y83
50 1,170 1,374 1,570
100 2,353 2 748 3,140
'55 1,295 1,511 1,727 r
200 4,710 5,495 6,280

60 1,413 1 649 l
1.S84
Not. 1, Semnificaia literelor de cot hi iig. 2.4.
2. Penim instalaii se folosete

OL 37.
2.5.2.2. Profile din band de oel formate Ia rece
Profil cornier cu aripi egale L aXaxgtiC - STAS 7836/
axaXg, mm feg/m \
a X a X g, mm Isg/m |
axaXg, mm |
60x60x5,0 4,35
20x20x 1,0 0,38 40x40x3,5 2,60 |
60 60> 6,0 5,11

20x20 a 1,5 0,44 45x45x2,3 1,68 •
25x25;
25x25x2,0
l;5 0,36
0,73 45
45x45x4,0
< 45 x 3,5
1,99
2,49
2,59
SOx&O x 3,0
80x80x4,0
80 X80x5,0
H
5,92
30x30x 1,5 0,67
80x"80x6,0 6,99
30x30 ,2,0 0,88 50x50x2,5 1,88
2,23 80x80x7,0 s;rr
30 X 30 : 2,5 3,09 50x50x3,0
2,K0 100:; 1C0 4,0 0,05
35x35x2,0 1,12 50x50x5,5 . !
100X 100 X 4 .5 0,80

35x 35x3,0 V>o 50x50x 4,0 2,91
2,70 100 x 100 5,0 7.49
40X40 2,0 1,20 60x60x3,0
3,53 100 x 100x6,0 8,37
40x4:; 2.5 1,49 60x60x4,0
120 X 120 5,0 9,06
i
40x40x3,0 1.76 60x60x4,5 3,80 j
Profil cornier eu aripi neegaie L axh/.^ BC - SIV
axb x £, mm axbxg, mm ,
00\ &:<bxg t
txim
|
22x20;-; 1,5 0,46 50x 25x2,0 1,43 80x40x3,0 3,44
30x25:- 2,5 0/Î9 50x40x3,0 1,99 80x50x4,0

60x40x \0 2,84 $0x50x5,0 6,55
40x20x2.0 0,88
5,70
40x25x2,0 a 96 60x50x4,0 4,10 100x50x4.0
}
100x50x33) 3,64
40 x 30 X 3,0 1,94 70x50x3,0 3,44
45x25x 1,0 0,68 70 < 50x4,0 4,50 100x60x4,0 4,79
100x60x5,0 5,92
45x30x3,0 .
2,09 70x50x5,0 5,55
127
2 5.2
T ,2. ( continuate
)
JEfrqffZ U cu aripi egale U A x5 x^ BC - STAS 7385/ 1-80
bxbxg, ram hxbxg, mm I
kg/m j
kxb\g mm f \kgjm
20x2£>x 1,5 0,64 70x70x3,0 4,69
25x25x 1.5
140x60x3,0 1
5,87
0,82 80x25x3,0
25x50x2,5
2,8 H0x70x3,0 6,34
I
iM 80x30x3,0 3,04 140x80x3,0
i
6,81
3Qx 15 x 1,5 0,64 80x40x3,0
>0x20x 1,5
•
I
3,51 HO x 100x4,0 1
10,21
0,76 80x45x4,0 4.87
35x 15x2,0 160x25x2,5 4,11
0,80 80x60x4,0 5,81
I
35x20x
|
160x 40x3,0 1
5,10
1,5 0,82 80 x 70x
I
4,0 6,44 160x60x3,0

40x20x2,0 I 6,34
1,24 80x80x4,0 7^07 1.60 x 80 x 3,0 7,28.
40x25x2,0 1,29 100x25x2,0 2 24
40x32x2,0
I
180x50x3,0 1
6,34
],52 100x40x2,0 2^71
j
180 x 60 x 3^0 6,81

10x40x2,0 1
1,77 100 x 45x3,0 4,15

I
40x50x3,0 180x50x4,0 :
10,21
3,01 100x50x3 O 5 ,68 180 x
100x4 0 11,46
40x00x3,0 3,51 100x60x4,0 6,80
I
50x25x2,0 200x25x3,6 5,63

1,45 100x70x6,0 |
50x32x2,0 1,67
10,2 1
200x40x 4'0 1
8,32
,
100x80x4,0 7 70 200x50x3,0 8,68

50x40x2,5 2,38 100 X 100x4,0
h
8,95 200x60x3 0
I
50x50x3,(7
'
9,2^
3,28 1.20 X 30 X 3 0 3,99 200 x 70x4,0 ^0,21
60x20x2,0 1,45 120x40x3,0 4,47
I
60x35x2,0
j
200 X 80x4 0 ,
13,80
1,61 120x45x3,0 4,69 200 X 100x4,0 15,40
60x30x2,0 1>77 120x50x3,0 4,93
I
I
200 x 120x5,0 '
16
60x40x2,5 2,58 120 x 60 X 3 0 5,40
r
5fi.
60x50 <3,0
j
240x65x5,0 1-3,8]
3,51 120x80x3,0 6,34 1
240x90x5,0
l
L 15,77
50 x--60x 3,0 3,9.9 120x 100x4,0
70x 40x 2,5
9,58 I
260x40x 4 0 I 10,21
2,77 12.0X 120x4,0 10,84
7O X 50X 3,0
!
[
300x50x4,0 13,80
3,75 140x40x3,0 4;S>3 320x45x5,0
I
1
1
70x60x3.0 15,38
4,22 140 x 50 X 30 5,40
I
I
320x50x5,0 ! 16,30
Profil Z ca aripi egale Profil eu aripi egale
STAS 8296-80
ProfilT vax aripi
STAS ^67-80 STAS 8249-80
hxbx g mm bg/m |&xfrx<»x.g, mm
s
|
kg/nî bxhxg, mm jkg/m
43x 17x2,0 20x45x 14x2 1,93 I 30 x 30 x 5 0,98
53 x 17x3,0 25 x
1
r
13,3 x 15x2 1,05 30 x30x2,0

80x 40x 3^0 1,2S
25x
j
46,7 -,
\;} .
2 2,10 I
40x40> 15
150 x 70x 5,0 1,33
25x46,7x25x2 2,41 40x40x2,0 1,75
30 x 32 x 13,5 X 2 1,67 50 X 50x 1,5
Profi] Z eu aripi egale L,69
30 x 1.5 x 36,5x2 0,97 50x50x2,0
STAS 8609-80 2,22
40x25x 15x2 I
1,65
J?_xBxbxg> mm 50x20x 16x2 0,68
kg/m
|
50x20x20x2 1,81
50x29x 13x 1 Notâ. I. Seninii aia
^5x^5x32x 1,5 1,26; 0,99
Uterelor de cota
80x40x32x3,0 3,33 95x20x20x2 2,51 est c
96x64x46x4 dat în fj.£. 2.4.
95x50x25x3.0 3,75 8 90S
100x50x40x3,0 160 x 80 X :
32x4 11,12
2. Material: oel de
4,22 uz general Oîl 32
120x50x25x4,0 5,66 STAS 500/2-80.
128
Fig. ZA. Profile din oel.
2,5.2,3, Table i împletituri din s ferm de oel
Format Masa, kg/foaie, pentru g f
Tabl pentru cons^

trudii metalice
ax b, mm 1 i
¥ 1
2 2,5 3
STAS 901-80
Material: oel de 510X 1500 9,00 12,00 15,01
uz general pentru 510x2000 16,01 20,02
construcii OL 32 600x2000 14, 13
750 x 1500 8,83 13 25
800x2000 12,55 13,25
1000x2000 15,70 23,55 31,40 39,25 4?,1©
129
2*5.2.3. (c&niwiuâre)
Format Masa* kg/m, pentru; mm:

Tabl striat
mm
flX&
STAS 3B40-80 t
4 | 5 \ 6 7
Nervuri:
tip 1 — în romb ;
tip i7 — ovale; 7004-1250 I 34 42

b =0,5-=- 1,2 mm.
X6000, tip II 33 41
Material: OL 32 7004-1500 I 50 59
X6000, tipii 49 57
7004-1500 I 67
x 12000 II 65
Plas cu l Masa, kg/m*, pentru d, mm:

ochiuri
ptrate STAS 2543- mm 2 2,24
1 [ 2,5 | 2 S S 3,15
Material: sirm 10 1,50 6,96

N — neagr, 15 4,il 5,23
& — zincata, 20 2,36 3,60 4,58
FOS - fosfata- 25 2,19 2,76 3,49
t; lat 0,75-1^1,5- 30 1,72 2,16 2,73
— 2 — 3mj 3,48
lung 10— 40 1,20 1,50 1,88 2,40 3,08
4-25 m. 50 0,98 1,23 1,54 1,96 2,61
J — latura ochi; 60 o,ss 1,10
4 —0 sirm 70 1,04
1,39
1,31
1,79
1,6$
so 0,73 0,93 1,17
100 0,68 0,86 1,09
2,53. Materiale fenlm susinere la liniile electrice aeriene
2.5.3. 1. Stîlpi
Tipuri de atîlpi din:
Destinaie Lemn Beton armat Metal

Stîlpi de
LEA normal precomprimat [normal LEA
14-20 kV centrifugat UOkV
vibrat
1 2 3 4 5
susi- normali SLS SC-LEA SCP .SE sv Sn

nere: | speciali 14-20 LEA LEA LEA Ss
SCS 14-20 14-20 14-20
de întindere SLAI LEA kV kV In
kV
de întindere i col
terminali (de SLAC 354- / ICn
©apfc SLAP i
110 kV j ITa
130
2.5.3.1. (continuare}
1 2 3 5
SLI sr ÎL
de iluminat
de folosin- comun SF SFP
Not: La alegerea tipurilor de stîlpi. se vor avea in vedere dispoziiile

utilizarea raional
limitative în vigoare la data respectiv privitoare la
a lemnului si metalului precum i posibilitile de livrare ale
întreprinderilor
productoare (ICMP), Stîlpii de metal se utilizeaz cînd mi pot fi utilizai

cei din beton.
2.5,3-2. Elemente de susinere
Secificaia Tipul Utilizarea
1 2 3
Elemente de susinere pmtru LEA pînâ Ia 1 kV

Suport drept (d) sau SdN 87; 97 Pe stîlpi lemn, beton pe con-
sole
pentru izola- ScN 60-S-97 Pe stîlpi, lemn, înurubat
curb (c),
toarele de susinere SczN 60^-97 în zidrie, încastrat
tip N SeblST 60^97 Pe stilp beton, cu piuli
ScbrN 60-^97 Idem, cu brar rotunda
ScbdN 60+97 Idem, cu brar drept-
unghiulari
SaIN 60^-97 Pentru 2 izolatoare înurubat,,
SabN 60^97 Idem, cu piuli
SazN 60+97 Idem, încastrat
Suport pentru izola- T 65; 80 Pe stilp lemn, direct
toare de traciune UT 65+115 Pe consol vertical
tip T i TD Terminal Pe stîlp beton, cu urub l
piuli
Suport suspendat SsT SO Pentru izolatoare de
StT 80 traciune T 80
ScT S0
Suport suspendat Ir 1 Pentru izolatoare rol R 35
Ir 2 Pentru izolatoare rol Kc 35
Consol verticala V-l Pentru 1, 2 3 supori trac-
f
pentru supori de V-2 iune (T sau UT) la stilp

traciune V~3 de lemn sau beton
Consol orizontal CZN Pentru 2 — 4 izolatoare tip H
pentru izolatoare cm pe stîlpi dc lemn, beton,
metal.
C2Ts Idem tip T, pe stîlpi de
C4Ts lemn, beton armat sau metal.
131
2.5.3.2, (continuare
C2Td Idem tip TD, pe stîlpi de

C4Td lemn, beton armat sau metal.
C3T C Pentru 3 — 5 izolatoare trac-
C5Tc iune pe stîlpi beton vibrat
de col
Plcute de otel C, D~T, TD80 Pentru fixare izolatoare trac-
STAS 382-72 E p
F^T, ÎD115 iune pe console orizontale
Console pentru cutii Pentru 1—2 cutii terminale
terminale STAS 382-72
Brar pentru fixarea L Pentru 2 izolatoare
consolelor orizontale BC N87-97, pe
p e stSp lemn (L)
STAS 382-72 BP beton armat centrifugat (C),
precomprimat (P).
Band OL Pentru console din pro file.
Consol, orizontal tip Pentru 2N87-=-97 pe stîlp de
brar STAS 382-72 beton sau metal
Vîrfar de susinere cu Pestîlp de lemn sau beton,
traciune simpl sau pentru conductor activ sau
dubl, STAS 382^72 de protecie
Elemente de susinere pentru LEA peste 1 kV
Consol de întindere superioar Pe stîlp de lemn. Execuie
sau col, de legtur mijlocie plan 211-61-252-257
simpl sau dubl: inferioar
Consol de derivaie Pe stîlp de lemn. Execuie
coronament triunghi plan 211-61-285
Consol de iuind ere simpl Pe stîlp de lemn. Execuie
sau col, coronament dubl plan E21 1-6 1-282; 283
în triunghi, de legtur:
Consol de întindere simpl Pe stîlp de lemn terminal,
pentru legtur: dubl cu separator (E2Q-6 1-284)
CD. 140-87 Pe stîlpi de beton, la
deformabil o-
Coronament
rizontal întin-
CM O LE A 6-1-20 kV
metalic ci- no
dere consol
CD V- 100
Suport drept pentru S35A Pentru izolatoare A, pe stîlpi
Izolatoare S35B1, Bla de beton armat fs
B2
Idem, izolatoare Is-Ns SA 10; 20 La LEA de distribuie de
SB10; 20 10-20 kV
Pies distanare Tip 1 (110 kV) La lanurile duble de izo-
latoare, la coluri
Cap pentru izolatoare C16~; 20 Armarea i prinderea în lan
de suspensie a izolatoarelor Io 170/280,
190/280
132
2. 5 m 3,2. (continuare f
Vîrfare metalice SUPL25; 35 Fixarea conductoarelor do

SOPL25; 35 protecie pe stîlpi de lemc
ICFL25; 35
SSAL25 35 : Fixarea conductoarelor active
SDAL25; 35 pe stîlpi de lemn
IAL 25; 35
SSAB150; ISO; Fixarea conductoarelor active
240 pe stîlpi de beton
SDAB150;
ISO; 240
Tij cu 2 rotule, pentru T2rl6; 20 La prinderea: între ele a
armturi de suspensie, T2rS16: 20 izolatoarelor cu 2 cape; de
STAS 677-75 izolatoare, a clemelor de sus-
inere sau nucilor cu ochi.
Ochiuri pentru arm- OSsî6; 20 La prinderea lanurilor de
turi de suspensie. OSdl6; 20 Mrimile 12, 16,
izolatoare.
STAS 677 75 OSoM2, 16, 20 20 corespund tijelor T12^
OSdrl6 20 H
16, 20
OSrl6, 20
Juguri de suspensie Jsl50- 12 La lanurile de izolatoare ds
simple (s) sau duble Js200^S; 12 întindere sau suspensie
Js250-S-M6
Js400-S->16
Js500-S^20
Jd250/Î 50-24
Jd400/ 150-24
Jd400/2C(M2;
24
Jd500/200-12;
24
Jd500/400-
-12^32
Agrafe pentru arm- Vil, 16A, 16B Zvorârea rotulei în loeasuî
turi de suspensie V20; 24 ei la armturile de suspensie
W11^24 ale lanurilor do izolatoare
Cîrlig pentru suspensie A 2-60 La suspendarea lanurilor de
B 6,5 izolatoare
Nuca scurt, NI SS-71 {Norm ClEET)
Nuc cu ochi pentru NOdl6; 20 La prinderea lanului de Izo-
armturi de suspensie NOrl6: 20 latoare de clemele de sus-
inere sau întindere, pentna
tije T16; 20, T2r, T2rsl6; 20
Amori zoare de vibraii AY1-5 Micorarea vibraiilor conduc-

toarelor ©L70^95, OL-AS
95/15-E-450/P7
133
2.5.3,2, (continuare}
:
JClj5 cu rotul TU, 15 20,24 Prinderea între ele a izola-
toarelor de suspensie sau a
armturilor de suspensie de
Ia captul lanului.
2.6. Accesorii pentru executarea conexiunilor
2.6.1. Papuci pentru conductoare
2.6.1. L Papuci ianai pentru conductoare de cupru i aluminiu
Mrimea Pentru Cu mm Peutrn Al,
^ £\, mm mm mm a
l n g t &
1 2 3 4 5 6 1 7 S 9
4 ~~
4x2,3 10 13,0 5,0 0,6
5x2,3 12 4 ^ fi 0,6 —
4x3,1 10 6 14,5 6,0 0,8
5x3,1 12 ÎS 16,0 6,0 0,8
6x3,1 14 6 17,0 6,0 0,8
10X3,1 21 6 21,0 6,0 0,8
Î5x4,3 12 10 18,0 8,0 1,0
6x4.3 14 10 19,0 S,0 1,0
10x4,3 21 10 24 0
H
8,0 1,0
-5x5,4 12 16 19,0 10,0
6x5,4
10x5,4
14
21
16
16
21,0
27,0
10,0
10,0
M
1,2
6x6,8 14^ 25 24,0 10,0 1,0 40 25 1,2
Sx6,S 13 25 27,0 10,0 1,5
10x6,3 22 25 27,0 10,0 1,5
6x8,2 14 35 29,0 11,5 1,8 , 29 25
8x8,2 18 35 29,0 11,5 1,8
10x3,2 22 35 29,0 11,5 tfi 45 25 :
8x9,5 ÎS 50 32,0 13,5 2,0

10x9,5 22 50 32,0 13,5 2,0 45 25 t,s
15x9,5 30 50 38,0 13,5 2,0 55 25 1,8
SxH,2 ,
ÎS 70 ,
35,5 16,0 2,5
10x 11,2 22 70 ; 35,0 16,0 2,5 50 36 2,0
i6x 11,2 3$ 70 44,0 16,0 2,5 60 39
10 X 13,5
12 x 13,5
22
25
95
95
38,0
41,0
19,0
19,0
3,0
3,0
59 30 M
134
2,6,1.1 ( continuare p
>
1 3 4 5 8 9
% 1
__
22 3,5
'
lv X iJ,? 120 44,0 24,0

1 "> v 1 ^ fi
li x 25 120 47; 0 24*0 3 5 55 30 2,S
f
10 X 16 5 22 150 44 0 29, 0 4^0

12x16*5 25 150 53,0 29^0 4,0 65 40
10 x 18,5 22 185 47,5 29,0 4,0
12 x IB7 5 25 185 53,0 29,0 4,0 65 40 3,4
16 x 18,5 32 185 56,0 29,0 4,0 70 40 3,S
12x21,0 25 240 59,0 34,0 4,5 65 40 4,0
16x21,0 32 240 62,0 34,0 0 70 40 4,0
Not. Semnificaia simbolurilor din capul tabelului dx — diametrul

1. :
interior al masonului în care se introduce conductorul: ~ diametrul 4

aproximativ al gurii pentru born; — seciunea maxim a conduc-
l — lungimea pîn
torului; (f3 - diametrul exterior al capului papucului;
Ia centrul gurii; a - lungimea manonului; g
- grosimea papucului.
2. Pentru protecia contra coroziunii electrochimice, la locul
de
contact dintre manon i conductorul de aluminiu, manonul va fi
etanai
cu band lcuit i lac de bacnelit sau benzi adezive din PVC.
3, Exemplu de notare: Tafuz 16 X 9,5 STAS
243-80.
2.6.1.2, Papuci presai sau turnai pentru conductoare multifilare

din cupru
Mrimea Cote de gabarit, mm

sCl mm — d x d mm
2
lf JP a l S
1 2 3 4 5 5 f
25-7x8,4; 10,5 15 19 22 38 5 20
25-8 xM; 10,5 15 19 22 38 5 20
35-3,5x8,4; 10,5 17 22 24 42 6 23
35-10x8,4; 10,5 17 22 24 42 6 23
50-10x 10,5 19 26 26 45 7 25
50-12x 17 19 26 26 45 7 25
70^l2x 10,5 22 26 28 50 8 28
70-13,5x 17 22 26 28 50 8 2S
95- 3,5 X 13,5: 17 24 30 30 55 9 32
95 -16 ,5 x 13,5; 17 24 30 30 55 9 32
120-15x13.5; 17 28 34 34 62 11 37
120- 19 x 13,5; 17 2S 34 34 62 11 37
150- 15x 13,5; 17 28 34 34 62 11 37
150- 19 X 13,5; 17 28 34 34 62 11 m
135
-2.6. L 2. (continua**?}
7 7 4
1 2 4 0 7
185- 19 x 17j 23 30 38 38 70 14 42
240 -22 x 17; 23 30 38 38 70 14 42
300 -24 x 17; 23 36 45 42 so 16 48
Not. 1. Simbolizarea din capul tabelului: jt

Cp l a, ±
— v. §2.5.1.1;
0 — diametrul exterior al
t
capului papucului; D — t
idem, al manonului;
S — grosimea papucului; o — distana dintre axa manoimlui i axa
gjapucului cotit*
2.6.2. Cleme de legtur i racordare
Codul Tipul sc ,mm2 — mm x mm Gabarit

In, A
Simbolul mm 2
unifilar multifilar ax&Xc, mm
1 2 3 4 5 6
GUmi Ugdiurd si de racordare — IAEÎ — Titu
509 16,0 2,5/4 l™4 1^2,5 6,5x33x^3

535 16,0 2,5/4 1-4 l~2 t 5 6,5x35x32,5
510 31,5 6 2,5-i-o~ 2,5-M 3x40x49,5
511 63,0 16 4~1G 10^16 12x48x52
512 100,0 35 10-35 10^-35 20,5x60x63
505 16~0 0
P
50 16^-50 16^50 34xS4x3S
525 200 0 h
70 25x5 50^-70 115x 100 x65 5
f
526 250,0 95 30 x 5 70 + 95 I70x> 110x72,5
527 315,0 120 30x5 95^120" I70x IH)x72,5
521 10,0 12 poli 0,75-^ I 0,75-;-
523 16,0 12 poli 4
344 16 0 Kacordare cu papuex 54x33,5x9
Gljsme de ir pentru circuite — IC;,!
S0 10,0 - 1-2,5 ÎH-2,5 |

7x48x39
Si 25,0 2 5-M0 2.5 -MO 10x60x50
Z
P
% 100,0 10-:- 35 10-35 18x72x71
Cleme de ir pentru bare — IC Iii A

200,0 25x5 120 38 x 110x98
*t 400 0 p 30x5 2x150 44 x 125x98
630,0 30 x 10 2x240 52 x 140x98
Î36
2.6.2. ( continuare
I | 2 | 3 |
4 5 6
Cleme de ir — TIAB
10,0 2,5 2,5
25,0 I0 0
P
10,0
S2 100,0 25,0 25,0
.33 630,0 240,0 240,0 55 x 13^x76
Not. Compunere: corp izolant termorezistent, ci de curent din

i^lam (521; 523 — borne din alam i uruburi pentru fixarea legturilor),
eticheta de marcaj (nu la 544}, bar de montaj (nu la 521; 523; 544),
piese de fixare. Caracteristici generale: n =500 V; grad de protecie U
IF00 sau IP10,
2.6.3. Cleme de legtur fienim linii i staii electrice
Condiii de utilizare
Specificaia Simbolul
nxm 2 — alte precizri)
1 2 3
Cleme, pentru linii electrice aeriene i staii
Cleme universale
pentru legturi de
m
U2
6->25 Cu
6—95 Cu
deri /aîe (la UA 16-;- 95 Â] cu sc egale
LEA < 1 kV) UB 16 -,-95 Al cu sc
diferite
Cleme de legtur LEPC 16 Cu, Al, OL, OL-Al-Sc egale
J-i
electric cu plci LEPC2 25 -=-300 Cu, 25 r 210 OL- Al,
de contact idem
(la LEA > 1 kV) LEPC3 300^450 OLÂl, î£ egale
CLE Al 450-1-973 OL- Al, $ c egale
Cleme de active TP 35^95 OL- Al, stîlpi speciali

traciuue active i TLC2 3^^-95 OL- Al, stîlpi speciali
pentru de pro- TLC3 185-1-240 QL-Al, idem
prinderea tecie CTPF 35-1-120 OL, OL-AJ, idem
conduc- de pro- TP1 35-:- 95 OL, c u respectiv fârâ
toarelor tecie TP2 izolatoare, st îi pi speciali sc
(la LEA TP3 nealimentat, idem
1 kV) CTP1 Conductoare OL-AIS, idem
CTP2 Derivaii OL-A1S, idem
CTP3 Derivaii OL-A1S la 90°,
iiein
137
2.6.3. (continuare f
1 2 3
v. ir. . .1 U L. Li.-. SOT Conductoare active i de

susinere SOL protecie
(Ia LEA SOLD Conductoare active OL- Ai
1 kV) cu rra c - STIL Condiict'Oti r o £icrive- (3Ij-.A.1
e
513
CSEP 50^95 OL, 954-160 OL-Al,
•a de alu- CA Pe izolatoare nestrâpungibile

necare
1-3
de dis-
tanare
1* Clem, de înndire C-Cu 10 —

120 Cil
O C-Al l6-=-240 Al
cu crestaturi (Ia
LEA î> 1 kV) C-OL 16 4 150 OL
4J CTÎ
c oi Ai 25—240 OL-At
O Idem cu presare IP 60^-670 OL- Al active
îtS 4j
LEA > 1 kV
-M
Clem blocare CB J ptra-hiri fhi"M<» TFA-MT
Gem cu ghear A îrmdire i derivaie. Cu
B Idem Al, OL-A1
C Idem OL
Cleme pentru Unii electrice subterane
Cleme de 35 kV CLPN 10-100 Cu, Al prin lipire

legtur CLPL 254-500 Cu, Al prin lipire
în pre- CLPR 16710-500/400 Cu, Al, idem
lungire 10 kV NS 16" ™300 Aj, prm presare
pentru
LES:
i-i
Cleme de derivaie CLD 104-240 Cu, Al în manoane
(LES s£ I kV) CTD Cu, Al cu papuci la conduc-
tio
toarele principale netîate
$ »,
Cleme de derivaie CD-Br La abonai cu Un = 500 V

brana- de nul CN 3 Legtura dintre nulul alimen-
mente de nul CN 9 trii i branamentului
Cleme pentru staiile de transformare exterioare

Cleme de derivaie CDA2A1 504-240 Al, 50^185 OL-A
aerian CDA3A1 300 Al, 2404-450 OL- Al
CDAS1A1 670 Al, OL-A1
CDRSIVA1
138
2.6.3. (continuare)
CDRSIVA1 1A10SO->6O+2OL-
Al450-^6S0
Cleme legtur- (L) CLP2A1 50-^240 Al, OL-Al
sau derivaie (D) a CLP3A1 300 Al, 240-680 OL-Al
conductoarelor la CLK2A1 50^-240 Al, 50-rlS5 OL-Al
borne plate (P)sau CLR3A1 300 Al, 240-:- 450 OL- Al
rotunde (R) din CLR2BzAl 50^-240 Al, 50—185 OL- Al
aluminiu (Al) sau CLR33zAl 300 Al, 240-450 OL-M
bronz (Uz) CLTUAi 50-^ Al, 50-^lS5 OL-A1
CLK3A1 300 Al, 240^450 OL-Al
CLR2B*A1 300 Al, 240 ~- 450 OL-Al
CLR3BzAI 50-240 Al, 50 -h 185 OIÂl
CLRSIA1 450^680 OL-Al, 1 conductor
CLRSIIA1 450-^680 GLL-Al, 2 conduc
toare
CLRSIHA1 eavâ Al 0 S0^-60
CDRSIIA1 ea^â Al 0 30
CDRSIIIA1 Tea v Al 0 50-i-SO -J-20L-A1
Elemente cu rol© CSEM Susinere bare OL-Al 450^

<J73'
Clem suport CSIC Idem 450^-670
Clem susinere CSIIt Susinere bare Al pe izola-
Mi toare
Pies întoarcere PI Idem -f- întoarcere la 90°
6. APARATE ELECTRICE DE COMUTAIE SI
PROTECIE
3.1. Categoriile de utilizare
Categoriile de utilizare sînt definite prin valorile limita

ale curenilor i tensiunilor (curent, tensiune de închidere
i deschidere/curent, tensiune nominale de utilizare) însoite
de valorilecorespunztoare ale factorului de putere (în
ca.) sau constantei de timp (în cx.). Precizri, conform
tabelului:
Categoria Domeniu] de utilizare a aparatelor categoriei

respective
AC-1 DC- i Sarcini neinductive sau slab inductive [exemplu,

cuptoare cu rezisten}.
AC-2 Motoare cu inele pornire, inversare sens.
r
DC-2 Motoare derivaie: pornire, întrerupere motor

lansat.
AC-3 Motoare cu rotor în scurtcircuit: pornire, între^
rupere motor lansat.
DC-3 Motor derivaie: mers cu ocuri, inversare sens^
AC-4 Motor cu rotor în scurtcircuit; pornire, mers cu
ocuri, inversare de sens.
AC-U UC-U Circuite de comand cu electromagnei d« acionare
AC-20 închidere i descMdere fr curent.
AC-2 i DC-21 Sarcini reziti ve inclusiv suprasarcini moderate,
AC-22 DC-22 Sarcini inductive i reziti ve (mixfee) inclusiv
suprasarcini moderate.
AC-23 DC-23 Sarcini foarte inductive (exemplu motoare asin*,
T
crone respectiv motoare serie).
140
3.2. Aparate de comutaie acionate manual
3_2.1. Separatoare
Denumirea i simbolul Im % Gabaritul, mm

aparatelor A kA/kA kA Acionarea
1 2 3 4 5
Separatoare de JT - ELECTROCONTACT — Botoani
Separator trîpolar de sar- 100 223 126x 160

cin cu cuite sau cu 250 304 x 184x246
sigurane MPK 00 — 400 318x 181x253
J0O-E-63O A - 660 V 630 374x200x310
Separatoare de MT i ÎT — ELEC TROP U TE RE - Craiova
Separatoare de interior, 400 16/40 Acionare prin

tipSMlm STTm, STlPm,
f
630 16/40 AMI sau
STÎPIm - 12, 24, 42 kV 800 16/40 DPI
Separatoare de interior 1250 50/125 Acionare: AMI 11
tip SMln, STln, STlPn, 2000 70/175 13, H; ASI "AP 3
STlPla - 3, 6 t 12, 24, 3150 70/175 (cuite principale)
42 kV 4G€G 80/200 4- AP 2 {cuite
(p.p. — punere la pmînt) 5000 120/300 P-P-)
6300 120/300 L
"Separator tripolar de inte- 100 31,5* * Rupt de sigu-

rior cu sigurane fuzibile 125 31,5 ran.
incluse, tip STIF 12 kV - 160 31,5 Acionare
FIM 7,2 kV -
100-250 A 200 31,5 AMI 13.14.15
-cu fuzibil: 250 31,5
Separator rotativ 12 kV 400 15/38 20,0 Dispozitiv cu
<iesarcin STIRS - 24 kV 200 10/25 10 0 p
resort
Reparator de exterior 1250 315/80 A ctionare : AME

tip SME, SMEP STE 2000 315/80 ASE, AP
STEP — 72,5; 145 kV
Simbolizare : S — separator ; M — monofazat T — trifazat ; ; I — de
interior; E —
de exterior; P —
cu cuite de punere la pmînt: PI idem, —
inversare; ni —
modernizate; n nou; — F —
sigurane fuzibile incluse;
FIM —sigurane fuzibile de interior pentru protecia motoarelor; ro- R—
tativ; S (Ja urma) —
de sarcin; AMI, AME —
dispozitiv de acionare
manual de interior, exterior; DPI —
dispozitiv de acionare pneumatic
de interior; ASI, ASE —
dispozitiv de acionare electromagnetic de
interior, exterior; AP —
dispozitiv de acionarea cuitelor de punere la
g>âmint.
141
întrerupioare de sarcin de JT
Codul In Gabaritul
I Rt kA Protecia
mm
Tipul A maxim,
1 2 3 4 5 6
întrerupt oare cu pîrghie

1301 25 380/440 10/25 IP20 110xS4x 130
1302 63 380/440 40 IP20 110x80
155 x
1303 100 380/440 63 IP20 175 x
119x86
1342 200 3S0/440 404-200 IP00 230 x 438 X 180
1345 400 380j44O 100-^400 ipoo 230 x 438 x 180
1351 630 380/440 200-:- 630 IP00 1400x260x450
1355 1000 500 200 -r 1000 IPOO 1400x260x450.
într&rupio&re automate fr relee
AMRO 100 560/220 800 105x 166 x HO

USOL 250 660/220 1500 H0x225x 175
USOL 500 660/220 3000 - 192x289x207
1000 660/220 6000 - 225x370x223
Not* 1. întrerupt oarele cu pîrghie : productor ELE CTROCONT ACT

Botoani; Ir — curent de rupere, scara 10, 25, 40, 63, 100, 200, 400
r
630, '1000 A.
2. întreruptoarele fr relee: productor ELECTROAFARATAJ -
Bucureti; pot fi pentru montaj F — fix sau D — debroabil, ambele
cu CA — contacte auxiliare.
3*2.3. Comutatoare cii came
Specificaia C16 C25 C40 C63 C100 C200
1 2 3 * 5 6 7
Simbolizare cerut de productor

Codul pentru variantele:
— de baz, nemontat 9785 9786 9787 9788 9789 9790
— acionat din faa uii 9811 9812 9$ 13 9814
— capsulat în bachelit 9821 9822 9823 9824
— capsulat în siluminiu 9S31 9832 9833 9834
—
|
idem, cu revenire 983 IR 9&32R 9S33R 9834E

— cu. blocare cu yala cu 9841 9842 9843 98^ 2945 2946
mecanic 3 lacte 2925 2926 |
idem 4- bl, us 2925A 2926A, 2317 j

2318 |
142
3.2.3- (c&itfî&'U&fe )
£ I r 1
1 2 j
4 * 7
— cu acionare în tandem 9S51 9S52 9853 9854 — —

— cu revenire 72; 52 9683 — — — —
— cu revenire 4 9772 — — — — —
— cu revenire 32 9851 9862 — — — -
— cu revenire 31 9871 9872 — — — —
— 21
cu revenire 98$ 1 9S81 — — — —
Unghi de sacadare 2-^4 2—4 3; 4 3; 4 3 3
Protecie climatic 1—5 l-E-5 1^-5 2 2
Schema electrica.:
— m. etaje, la variantele :
• de baz, nemontat 01^-12 01- 12 01-^08 01 -=-08 OlH-06 01^03

* acionat din faa uii 01^10 01-rl0 01-=- 03 01—03 —
• capsulat 01^05 01-h04 OlH-04 0I-E-04
« capsulat cu revenire 01-^02 01-h02 01^02 01^-02
* cu acionare în tandem 06-10 05-09 05^-06 04 -=-06
• cu revenire OlÔS 01-^08
— nr, poziii cheie 02-r0S 02- OS 02-06 02-f06 02 02
— nr. schema conectare 01—99 — din catalogul produsului
Caracteristici tehnice
Curent nominal, A 16 25 32 63 100 200
Categoria dc utilizare:
— AC-3-Pn motor 380 V, kW j
5,5 7,5 15 22
acionat: 220 V, kW, '
2,2
- AC- 11 la 380/220 V, A
— DC- 3 la 220 V cx. cu 6 6,3 10 16 25
contacte serie, A/con IO5 IO 5 10 s IO5 —
- DC- 11 la 24 V c.c, A 16 (cu 4 contacte scrie) —
Gabarit variant- de baza:
— latura capacului a f
mm 55 66 90 110 110 110
— diametrul pachetului, mm 56 56 80 100 100 100
— lungimea pachetului jL x :
* cu un etaj, mm 55 65 80 78 95 125
i» cu nr. maxim de etaje, mm 200 290 233 195 188 177
Not. 1. Simbolizare: unghi sacadare, — 30°, 2 — 45°, 3 — 60* 1
4 — 90°, 5 — 120°; protecie climatic, — N pentru export, 2 — N

l
3 - T2, 4 - T3, 5 - naval (pentru aV, T2, T3 - v. §1.4.3); 72, 52, 41

32, 31, 21 : — prima cifr — nr. poziii, a doua cifr — din c£te pozii
se revine,
Gradul de protecie pentru variantele; ne montat — IPOO, capsu-
2.
lat —IP54 restul IP42. Un etaj are 2 contacte cu dubl rupere de tipurile
J
menionate în fig. 3. 1 in care se d

i un exemplu de schema. Productor
ELECTROCONTACT - Botoani.
3. Exemplu de simbolizare: 9872-32-02-3 1.01 — comutator cu came
C25 cu unghi de sacadare de 60°, execuie climatic N, cu dou etaje, cu
trei poziii cu revenire dintr-nna, schema de conectare 01,
143
B&nenfr de contact
deschis
m închis
mcca
idem '
«\în
'nirerupere
A»
KrV" comvfure
H
m
închidere înaintea
deschiderii ce/orfaffe
cu închidere scurta
intre do ud pozrfii
g:
& *
Fig. 3-1. Comutatoare cu came:

d '
— semne convenionale pentru elemente de contact b - eie^plis ;
pentru comuta toruj C16, cod 9?77 32.02.03.03.
3.2.4. întremtoare pachet de utilizare general
Tipul Codul K kg Protecia Gabaritul, mm
P.2-25 0520 0,30 IP00 95xS2x 102

P.2-25 1030 1,50 IP56 200 x 126x36
P.2-25 1115 1,50 , IP56 165 x 126x86
P.2-63 0540 0,72 IPOO 117x lllx 14 î-
P.2-63 1050 3,00 rP56 230 X 170x221

P.2-63 1125 3,00 IP56 195 x 165 x 167
PJ-10 05 13 0, H Cu capac 082x80
P.3-25 0530 0,35 IPOO 95x82x 112
P.3-25 1040 1,60 IP56 200 x 126x86
P.3-25 1110 1,60 IP56 155 x 126 X 12&
R3-63 0550 0,S5 IPOO Il7x lllx 115
P.3-63 1060 3,20 IP56 230 X 170 X 167
P.3-63 1120 1
3,20 1
IP56 195 x 165 x 167
Not. Caracteristici generale: n 380 U V c .a„ 220 V c.c; I= Bln l

Ir = 6/ 0 -
10 A; l,57 ra 25; 63 A. -
Simbolizare : P —
întrerup tor pachet; prima cifr — nr, de polii
ultimele dou cifre —
curent nominal, f A
144
Fij. 3.2- întremptoare*
H- O
pachet-
40® OG
S.2-5. Aparate ie conectare pentru instalaii de iluminat
i de prize aferente
Denumirea, Codul aparatelor

aparatelor
Aparate montaj fix STv PTy STm STm FS - ÎS 2S

întrerup t or mono-
001 017 011 062 070 071 072
polar
002 019 073 074 075
întreruptor bipolar
003 018 015 063 067 068 069
întreruptor dublu
004 020 016 094 076 077 07S
Intr. dublu-punte
Comutator cruce 005 024 0S2 083 084
006 026 014 066 079 0S0 081
Comutator Scar
Buton ele sonerie 007 023 013 065 0S5 086 OST
Buton de lumin 008 022 012 064 0SS 089
Variator de lumin 919A
Idem, cu priz 948
Automat de scar 950
Priz bipolar 152 153 207 159
Priza bipolar + PA 171 17 IA
Priz bipolar dubl 15S 210
163 164 165
Priz bipolar + CP 160 155 211
Priz pentru main
ras 212 212A
Priz de telefon 222
Complet GO 1-1-004 142
de idem-h
aparate 160
Prize mobile, cuple si fie -CP + CP"
Priz tripla mobil cu cordon 203A 203
Priz bipolar rotunda cu cordon i fis 10 A 206
145
3 £.3. (m$îmare
Prizâ tripl bipolara cu cordon i fi 10 A . ZOSA

Priz tip rulet 6 A 27S
Cupl cu cordon 3 x 1 mm- _
Fi bipolar dreapt 6" A
jjj
f 255A 255
i51
Fi bipolar dreapt 16/10 A c.c,/c.c. — [ ,
252
Not. I.
Caracteristici generale: n U = 250/220 V c .a./c (Cl In - 10 A — ;
fctreruptoare, 16/10 A-
prize, 1/0,2 A - buton sonerie, 10/2 A - buton
lumin; rezistenta la uzur electric, manevre; 5 000 - întrerup toare
i buton lumin, 6 000 ^ prize, 10 000 - buton sonerie; materiale-
soclu -
bachelit, capac - mas plastic, contacte - alam* {cu nituri
de argint Ia i n tr erupt oare) automatul de scara; P^[I„ = $ W/2 A"
;
id = 60-MSOs
2 b^ ev
(reglabil}.
eri: ST ?T m - sun, pe tencuiala
/
(m<êrnîzat) FS,
- fri cu 1, cu 2 C )
' -
ÎO 2S
0
+ CP, -CP - cu,
, ;
ÎS tuuri; contact de pro-
tecie; + PA — protecie contra atingerii.
3.2.6. Prize i fie industriale
Aparate In, Car- Gabaritul,

Codul IP
V A |
cas mm
PF-3+2 706 380 16 ÎP44 -Jt5 B 102x60x 109
PF-3+2 707 3S0 32 IP44 ~/l5 B 110x71x270
PF-3+2 70$ 380 63 IP44 -/15 T, Sil 207x470x 170
PFÎO 9I8&A 3S0 16 IP32 B 168x 152x30
PF-18 0960 3S0 &~
1P44 500/- Sil 150x60x70 +
PF-lS+1 0962 380 6 IP50 500/- Sil + 153x66x70
PF-3 1560 + 36 2000 156x78x90 +
1575 CC. 25 IP32 30 Sil + 140x062
PF^3+1 1625 + 380 16 IP32 5000 68x68x35 +
L&26 16 IP32
PI -3
380; 120 Sil + 120x 056
0920 + 5000 137 x 137 x 108
0930 250 10/4 IP43 120 Sil + 140x 060
PI-3+1 0921+ 5000 :
137 x 137 x 10S

0931 250 10/4 IP43 120 Bz + 140x^60
C-3+2 715 380 16 IP44 -/15 E 194x80
C-3+2 716 3S0 321
j
i IP44 -/15 1 B 110x71x270

Not. 1. Producie ELECTR OCONTACT - Botoani.
2. Abrevieri; PF — priz cu fi; PI — priz cu Wreruptor pachet
C — cupl; 3, 10, 18 — nr. de contacte active; + — contact ele protecie;
1
+2 — contact de nul de protecie contact de legare la + pmmt
3. Simbolizarea din capul tabelului neevidentâ: R« /f
c ff
~ rezistenta
*a uzur electric, manevre/frecvena de conectare, con/h, B — bacnelit;
T— tabl de oel; Sil siluminiu Bz —
bronz. ; —
146
3.3. Aparate de conectare electromagnetice
3.3.1. Coniadoare i rupioare de curent continuu de

utilizare general
CA mm
Tipul Codul m, V 4 A Nr. poli Gabaritul,
220 60 2 191x240x ISO

BC 3531
160x325x200
RMC 3600 220 80 1 1+2
1+1 116x400x216
KMC 3(520 220 150 1
Nota. în capul tabelului: CA — contacte auxiliare nd + ni.
cod 253i cod 3600
Fig. 3.3- Contactoare i ruptoare de curent continuu.
5.3.2. Conectoare de curent alternativ
Tipul Codul %A PnM kW ,

CA Gabaritul, mm
2 3 4 5 6
\
Contadoare de for
TCA 4000 6 2 2 1+0 47x72x79
TCA 4001 6 2,2 2+2 47x72x98
TCA 4003 10 5,J 1+0 47x72x79
TCA 4005 10 5,5 2+2 47x72x98
TCA 4010 32 H,0 2+2 83x96 x 119
TCAC 4007 10 5,5 0+1 47x72x93
TCAC 400S 10 5,5 2+2 47x72x IU
TCAC 4011 32 11,0 2+2 83x96x 142
AR 8100 6 2,2 1 +0 48x50x75
AR 8101 6 2 2 i 3+2 48x50x90
14?
3.3.2. (continuare )
1 2 3
1
AR 8104 10 5,5 2+2 48x50x90

AR 8105 10 5,5 1+0 48x50x75
AR 8106 10 5,5 2; 3+2 48x50x90
AR 8107 16 7,5 2; 3+2 50x55x 100
AR S10S 25 11,0 2; 3+2 S0x60x 100
AR 7700 10 1 +0 48x50x75
AR 7701 16 2+2 55x55 X 100
AR 7702 25 2+2 55x55x 100
AR S109 40 18,5 0-^4 + 4-0 75x75x 115
AR 8110 63 30 0 O-M + 4^0 SOxSOx 120
AR 8111 100 45,0
P
0-4+4-0 105 x 105 x 160

AR 8112 160 90,0 0^4+4^0 140 x 140 x 175
AR 8113 250 132,0 2(4) + 2(4) 150 x 190x200
AR 8114 400 220,0 2(4)+2f4) 190x215x240
AR 8116 630 315,0 2(4)+2{4) 245x280x330
RG 40 18,5 2+2 83 X 96x 119
RG 8170 63 30,0 2+2 103x 102x 116
RG 8171 125 55,0 2+2 156 x 170 x 195
RG 8172 200 110,0 2 +2 190 x 198x210
RG 8173 250 132,0 2(4) +2(4) 214x239x261
RG 8174 400 220,0 2(4) + 2(4) 245x260x310
Confactoarc de comand
8102 6 8^-4 + 0^4 48x50x90
S103 6 4+2+2--4 48x50x90
4003 6 8-M + 0-4 47x72x98
4004 6 8^-4 + 0h-4 47x72 x 111
Not. 1. Tipurile AR-8 109-^8 116 i RG se produc de ELECTRQ-

APARATAJ — Bucureti; restul, des Contactoare — Buzu.
I.
2. In capul tabelului: P nM — puterea motorului acionat la 380 V în
regim AC3; CA — v. § 3.3.1.
3. Pentru contactoarele TCA: U n = 500 V ca. U b = 24, 48, 110, ;
220, 380, 500 V ca.; rezisten la uzur electrica — IO 6 conectri; frec-

vena de conectare - 600 con/h; DA == 100%; grad protecie - IP00
(U, — tensiunea de comand),
4. Peatm contactoarele TCAC: U$ = 24, 48 60 110 220 V c c 5
rest - ca TCA.
Pentru contactoarele AR i RG: U, ca TCA i TCAC; rest — ca
5.
TCA. La cerere se pot livra cu:
— DCC — dispozitiv de acionare în c.c. — codurile 8100-^8111;
— IB — dispozitiv de interblocaj mecanic pentru dou contactoare
identice, cod 8100^-8144, 8171-8174;
— DZM — dispozitiv de zvorîre mecanic in poziia închis la con-
tactoarele cod 8100-^8109;
148
—R10 —
reglet pentru conectarea simultan a patm circuite la
contactoarele cod B lQ0-£-8 106.
6. Contactoarele de comand: Ut> Ia AS, D8 ca la TCA, la CC ca — —
la TCAC; categoria de utilizare — ACU
i DCI 1; DS 2+4 are i 2ndia —
(Kofmal descMs cu închidere avansat) iar DS—
4+2 are i 2 nîdi (normal
închis cu de^hidere xntîrziat) în rest ca TCA. ;
—
3.4. Aparate de protecie contra supracuremilor
3.4.1. Sigwane fuzibile de joas Unsiunc
Denumirea Specificaia,
1 2
Sigurane cu filet 660/220
Mrimea// T BII/25 DIII/63 DIY/100

Soclu cu LS 2003 20 D 2020
legturi: LF 2031 2041
LFi 2QS1 2071 2080
Patron : cod/Iji/, A 2240/24-25 2070/35+63 2290/88+ 100
Elemente contact $+&+*
Capac: cod /filet 2004/E27 2005/E33 20O6/GU/4
Gabarit LS 53x53x 144 63x63x 148 S4^S4x 1SS
ansam- LF 73x44x^6 $7x81x48
blu, mm LFI 62x42x61 76x52x63 SlxSOx 105
Grad protecie LS, LF, — IP20; LFi IP00
Sigurane MFR 660/440 V c^.jc.c.
Suport 4 + 160 Sist 101^411 NT00-406

Sist + 6+ 160 Sist 150-412 NTO-407
patron NT 35+250 Sist 201-413 NT 1-408
- cod 224+400 Sist 400-414 NT2-409
pentru I A;\ 400-^630
y Sist $30-415 NT 3-4 10
Mister — cod Pentru toate gabaritele: 416
Cod suport + cod 4U + 406/45X 120x60; 4 12+ 407/42 x 17ex75
patron/gabarit, mm 413+403/58 x 200 X 82 4 14+409/64 x 225 x 98 1
;
4 15 + 4 10/67 x 250 x 105
149
3,4.1, (continuare
Sigurane ultrarapide MPR pentru protecia semiconductoarelor de

putere
Tensiune
B.ominai, V 660 1000 1250
•Gabarit sigu- 00- 400/ 0.1-46 1/ 3.2-450/400;
ran, — cod// n , A / 16-^100; /63^r200; 2^
{Se pot echipa cu 1- 419/ 1.1-462/250; 3.2-476/S00
percutor, adugindu- / 100^200; 2 J -463/315;
]a cod P exemplu
; 2 - 420/ 3,1-464/350-i
<3abarit 00 - /250-MOO; 400;
-cod 400P) 3-421/500 2x3.1-418/
/1000
Not-
1. Simboluri, breviaiuni LS, LF, LFi legturi In. spate, în
: —
fa cu capac, idem fr
capac la soclu; , b, i — aib, buc, inel;
—
MPR mare putere de rupere.
2- Seara curenilor nominali (i indicatorul de fuziune ia siguranele
cu filet), A: 2 (roz) —
4 (brun) - 6 (verde) - 10 (rou) - 16 (gri) - 20
(bleu) -
25 (galben) -
35 (negru) - 35 -
50 (alb) - 63 (armiu) - 80
(argintiu) — 100 (rou) — 125 —
160 — 200 — 224 — 250 - 300 315 — —
— 355 — 400 — 500 — 630 (cu cifre grase, valorile ce înlocuiesc 35 cu
36, 315 cu 300 sau m
plus 224 l 355 la patronul NT).
3. Caracteristicile de fuziune: pentru siguranele îig. 3.4, MPR —
pentru siguranele cu filet:
In, A 2-M 6-^10 16^-25 35-^63 804- 100
10 10 10 10 10
7,00 -
U 0,05 0,1 0,15 0,2 0,35
Curent rupere, A 1600 1600 1600 3000 8000
3.4.2, Sigurane flizibile de medie tensiune
Fuzibilu] Suportul Un Masa Gabaritul

A In, A kV *s mm
1 2 3 4 5 6
Sigtwcme tip SFîM — 7 2

T hV
so ieo-:-3iO 250 7,2 11,5 162x682x255
100- 250 375-5-825 250 7,2 13,6 162x6*32x255
315; 400 1320; 1570 400 7,2 19.2 162x652x361
?50
3.4,2, ( conlinuara /
I 2 3 4 5 6
Sigurane tip SFln — 64 -35 kV

'
2,54-63 400* 100 6,0 11,0 110x453x235

804-100 300* 100 6,0 12, 110x453x235
2,5-63 450* 100 10,0 12,0 110x553x255
80 4- 100 325* 10O 10,0 13,0 1 10 x 553 x 255
2,54-63 700* 10O 20,0 24,0 110 x 705 x 335

254-40 425* IGO 20,0 24,0 110x705x335
2,44-10 700* 100 35,0 42,0 110x853x455
25-40 400* 100 35,0 42,0 110x853x455
Sigurane tip SFEn — 6 4-35 kV

2,54-63 400* 200 6,0 65,0 670 x 875 X 453
8O4- 100 300* 200 6,0 65,0 670x875x453
2,5-63 400* 200 10,0 65,0 670 x £75x 453
804-100 325* 200 10,0 65,0 670 x 875 x 453
2,54- 16 700* 200 20,0 90,0 875 x 1155x684
254-40 425* 200 20,0 90,0 875 x 1155x684
2 5-10 700* 200 35,0 288x868x526
254-40 400* 200 35,0 288x868x526
Sigurane tip SFlTn — 64-35 kV

\
500* 100 6,0 11,0 |
110x453x235
1000* 100 10,0 20,0 110x553x235
| 1000* 100 20,0 15,0 110x705x455
|
1000* 100 35,0 22,0 1 10 X 853 x 455
Sigurane tip SFBTn *~ 6*4-35 kV

500* 200 6,0 €70 x 875 x 453
1000* 200 10,0 670x875x453
1000* 200 20,0 875 x 1155x684
!
1000* 200 35,0 288x868x526
Not- 1- Prodnc&tor: ELECTROPUTERH Craiova- —

2.Simbolizare: SF1M —
siguran fuzibil de interior pentru pro-
tecia motoarelor electrice ; SFln, SFEn —
sigurane fnzibOe de interior,
exterior pentru protecia transformatoarelor de for., condensatoarelor etc.
SFlTn, SFETn — sigurane fuzibile de interior, exterior pentru protecia
transformatoarelor <le msnr,
3. Scara curenilor pentru FIM, 1*/!^ A: 25/100-31,5-160-40/
1 190-50/220 -63/270 -80/310

- 100/375 - 125/485- 160/638 20.0/748-250/
-
825 3 15/ 1320-400/ 1570.
4. Alegerea fuzibililor pentru protecia transformatoarelor de for
i a motoarelor electrice — v. fig. 3.5.
151
xo wosoowo 3001000 000
tfwsawhmm sso
Tensiunea transformatorului fW
30252015 J{J
Inhnsitaka nominal a franjo motorului (A

6 \ IU \tS\ 25 \ hB 1 WjM \ ffi
Iniznsifaido nominal a hiihlblm (Â)

h
&ig. 3.5. Diagram pentru alegerea fuzibilelor de medie tensiune i
a — ip SFIM 6 - tip SFln,
;
SA 3. Relee termice ifipolare
\ Tipul
\ TSA TSA TSA * TSAW Ph

O
\ 10 16 32 400-630
!>
Ca.x3.c- \
teristici \
Cod 5670 3671 3372 367SA 3677 3679
Ijt f A 10 m 32 400 630 630
*r , A 0,4-11 0,4^16 0,4-32 80-=- 400 315^630 6 3 -=- 630
Produc- I, Conta ctoare-Buzau ELECTROAPARATAJ .
tor
Not,
1, Caracteristici comune: n 660 I t jîT U =
0,67— 1 V = ;,
i>, A/V -
3/220; 2/380; 1/500 {î tr It Ijî 3
-
curent de reglaj, reglat pentru
protecia termic la suprasarcin, de rupere a contactelor] conectri p& ;
or — 15; grad protecie — IPOQ; execuie —JNT, M, T; rest— conform 0g. 3.6.
2. FG — pentru protecia motoarelor cu pornire grea 13 S [la 6/ r )„
mar
1
JS> a * c
5B>§
TSÂ 38 58,5 83 s
\
TSA 53 96M m
w
'
-
\
7W-
Fig. 3.6. Schemele i construcia releelor termice tripolare»
154
o o
oo o —
C\ rO tt
c$ i/>^— ^ ^"1 s 1
kJ^J
^ r> C5v
i
vo
iD^â ^
h (30 \3 \0
XXX °" ^^ X X X
t>
ooo X X fs
X X X X X X
O "1X o 0
oc o ""1 ^^ O — O ~ <N i
*-«
xxxxxxxx XXX 1—'

XXX ""^
X X o ^ oi
ooo X'
o- oo — ^— oc* '
3 I
o -i r* h 1
S ta ta
i
" K hî .O iJ
IH
00
o, in fi ooooo O >0 >fl Ô 'I'
T—I T-H \Q '
ev * *
iM IM
4 ~H -^H ^
-\- !- -3-
-l- -l- -t- -l- -l-
o —"o* o o" o"
^^^ l-H ^^ ^-1 ^ v-t <r<-} r<7> «j <r>
1^, IA IO O O »0 'O OOO

*o *oo
^
*^
-*j
*n
<si
155
in N M
in tun ^- ^ ^ ic o O Oi o o o*
10 \oO Oi CN
C?i o,
X X X X X X X
<*; os IT) c o o o
XXX
QO «")
X X
00 oo
XXX
00
ac
X X X X
iO M^- O t-* ^ ^ rj n eh a\ 01 0\ Ci r- r-- 1>-
N (M ^ N O "O tr> tO 4"> IO
r*-
io tn *nnrv
X X X X X X x XXX X X
oi
XXX
\a *q \o
X X X X
T" ^*
^V Oi 0\ T V C\ ^n
1
CO'
't4 tTi to f*) O."
*^ ^ N N N N
>yu
*o in ^ o-
Tf T}- ^ TF fl" <^

t£
+j
c3 ctf
-*j
(ft c ^ "' fJ [£•
O C- O O O O O o o" o o
a d a g s n c 3 a a (9
u PQfiflP Si
&
O Q lr-j ^ ^
O ^ ^^^ O *â
2 g HÎ J l4 <<<<
5 ^tziÊE *g
"3
——'
1
<—• CM f<4 <SJ eNi
S o oooo
*o <o
o c-- -•3 lOTOTi
O O O C3 o o o o C o
O
o 3£
oOoO
<St
-f-
{M Ol «O
* ]
[ -J-
"O «3
-l-
oo
— oo
o Oo
Qo Oo
£S
O ^ ooo
\o o »o
o
oooo
oooo
oooo
o --NMT 1
ir t <N t*> onon
ooooooo
'O'n'oonno o
oooo
o o
O o
OO o oo
O O' o oooc
oooo
M £M N ^« *") O^ O O IO ^ C OÔOTi
^ ^N CS T -^^CNtf^
£ ÎS .=
5f ^
t ,o oo
tof^ ^
*o. *
o ^^
i
r--
o
I
ch ^ ca <n cm
r
o 7j
X X X X X
>n moOO 3 s
I
to E
X X X X X
ra
s s* Tî O ^
00 OOO I
-l-
"te ca ra *r T t
^
1
Q O Hi
[
8§ io
I
>
si ,g
W W 1=1
QflflQP
frî txj
zi ca
<n
vnr
I
oo
I
P fl fîR F
I
o
o
s s iO
o ^
M
ti 03 O
O
!
o
o
C
> ^ -*+ o
i
<
>
. IO
Ph io
Ai
c3
J tJj
— o i
5 s
i
7 9 -
^ -) I
o
o
f
o xS I
O
o.
i
no * o
* *0 H
o" o" o o* s .2 ra
in «
g
K o o
H 1
oooo ^!
(OI
i ci
ti — • ca ra
* -l- -l-
-3- ^ O o
o oooo o o o p
ca t- o o o
ti <U
«3 13 O 1 fel o n
T T^T O' X3
s
Ph
3 T O
^ D
a. .5
0 TT"
S .«a
oOo o "O
oo ^ ° o
!
—O
-S
^ — ^! ^| IN
I
55 I
157
1 ; ;
— Montaj: F — fhc sau , D— debroabil; legturi: LF — fa£*,

Î,S — spate;
execuie deschis (pentru dulap) sau capsulat i
— Echipare suplimentara: fr
sau cu CA — contacte auxiliare-
Cu DTm — declanator de tensiune minim (poate fi temporizat cc
releu RZ3 — 220 V c.c.) sau DD — declanator de deschidere,
Pentru întreruptoarele ASRO i OROMAX:

4.
—
Declanatorul maximal de curent poate fi de tipul MK, MKs,
MKsi, MKE, M KEs, MKEsi, cu caracteristicile de mai jos:
Protecie ss Protecie la scurtcircuit
1^ A
600; 1000 2 4-4; 4-rl2 instan- 10,20, 30

1600 0,5 + 1 10/6^ 2-:-4 ^ 4^10 taneu: 10, 20, 3G-
2000 0,5-:- 10/6TJ 2-^4; 4^-10 MKsi si 10; 20; 30

i
2500 0,5^-1 10/61^ 2-E-4: 6 . MKEsi; 20; 30
|0,l~-0,5s:
4000 0 t
5+ 1 10/61, 2-4; 3-^6 I
MK ^ f
20; 30
I MKE îi)
— NA — printr-o manevra sau N — prin ma-

Acionare: manuala,
nevre repetate; motor electric 110; 220 V c.a. sau cjc_j
NM — prin
— Echipare suplimentar: DTm — declanator de tensiune minim
(110, 220, 380, 415, 500 V ca, sau 220 V c.c; poate fi temporizat prin
releu RZ2 — 220, 380, 500 ca.), ED — declanator de deschidere i
V
E — electromagnet de comanda a auclanarii (110, 220, 380, 415, 500 V ca
sau 24, 48, 110, 220 V c.c.) sau motor (v. acionare).
5. Pentru întreruptoarele cu RPACD:
— în coloana 4 sînt trecute valorile nominale ale curenilor de
defect I& rt în amperi.
— tensiunea de alimentare a DTm va fi aceeai cu tensiunea auxiliar
de alimentare a RPACD (220, 380, 500 V ca.)
— RPACD poate fi montat i la alte întreruptoare în limitele valorilor
nominale ale I Afi „
158
d e
Fig. 3,7. întomptoare automate de joas tensiune 1:
mono i bipolare; b — ultrarapide 1250; 3150 A (CA — v. fig. c) a — idem, 2500

; A;
d -~ AMRO 10 ...63 A} t — AMKO 100 A (acionarea prin motor — v. fi*. 3.8, e).
159
160
Oq p<? Tq
PFs
i5W\m g 71 51 Jf i f?\45\
{
i T * T
^ i S* t-î f
S^bph-rf r>eowdefife_
CF - confoci fine cursa
C$ - contact semnalizare
„resuorte armate''
CSO - idssri deschk.prin
de-.hnsare
CB - ccrJactbfacere maior
h defect mecanic
PFd-
-
prize
prize
l % dreapta
fise sttnga
PFs $î
5\ 7
A A A A
ifdîid Î2 Ta Io % %o %2 m T«
UZ
Cod um
Fig, 3.9. întxeraptoare automate de joas tensiune 3;

— ASRO; — OEOMAX ; e - declanare inSrzia la minima tensiune.
161
Io S
s
°
8»"°
P4 «
2 •O
OO
o
o Vi o
st o
I
1
o O
O o
r-- bo
P *
tu oo est tsr
o — (NI
OJ
o" o" a o* o" o"
...
-t- 1- [ -f-
-1-
DO \D oo
o o— o
o' o" o" o" o"; cT o"
35
> o
o o
o
o o
ui
v r *o v-i I
O o f < H i—
o
o o
.-csi
oo o
o 7
o o l
> <o P^ P- I
I
>>
I
vi O o
1 1
<SE
hsa ^ cm
<m o
Oh
Oh fii
P P P
162
^ 3
y aj £î
* c o
03
t> <u
— —
j- 1
^
2 -2
ti Ph O o PS" Ptf Pn 
o o
p E 5
St*©;
14
M&& B
o o
oo oo
o IO oo
oo
irj
(SI n~i
ri
Nl
— O O o
C
I
»0
o oo oo
I J 1 f f
o I I ]
k£>
^3 £
—— ' ' es f
-
iS^.g
. Pk
tai ^> 3
I
U a) fl <l>
rt 5 o cj
2 (S c; =; o.
163
o
g
03
ws
0
<M
o
Ol
o m
1—
VS
iod A 1 J ] 1 1 '
<""> 1 1 [ i i
01 oî
I
g T— o 0 o
O 01 o
o o 0 o oo
o o
ho— (M o o
i— ol uî
—--O Oî
Q O
r
T i i i
IO 1 I
01 »o L ir> cr> !
>o
00 o
1
Oî —
Ol
, O o
Ol
o F— Ô^^îO 1
oj
4-
o
Ci
1 1 1 1 00
"l"<30
T Ô— 1
1
1
1 1
I
o ^
rt
T3
O
<N
O o est
IMS <M
oo
o* ^ oo (M
i n
1—
o
Oi
00
P
n OOOO -l-R î
^
1 1 1 !
o -o
I
] 1
.-V
P *o
0
01
o
<N
H t
QQ OOO <N1
^j.
O O* o
s
|
1 1
^* ^ o o
C^j
est «o
g|
H > ° o
CSI
o
CM
o o 01
Oô oo °> ~
Oo
i
o ^
00
Oî O
.|. ]
<-*
ot *o [ g I [ J
*,h Oh
\ON IO ^ — o ro i ol as
« o o o
O O
«i
!ÎO >
.-3
h-
1
oj o 1O^ o
l-in o 1
1 1 1
T Ô
1
O o? !©
1
rt^^
= ^ £ o o
^3 --
Dl
MEI-0
III!
i i i t
f 1
Oî
^ sa
O k5
e s <s c
rt cri O
™
o q ti
^
s o o o Oi
g g
1-1 câ
ti
o w 0 « di re si îî "cj
rt
g g j a « g ^
o 6 *
H6 Ôu
cc
5 Sort
rt
Ol
*3
^ O
01 ^
rTi
PH ^^ c c rt îl rt 3£
i64
c
Fig. 3 10. Schemele electrice ale dispozitivelor de acionare ale
întremptoarelor automate de medie i înalt tensiune:
a -± tip MR; b — tip DPI; c — tip MOP-1:
165
3.6. Aparate de protecie contra supracurenilor i
supratensiunilor
3.6.1. Bobine de reaciani uscate, fr miez de fief ',

pe
cadru de beton
Tip-DV, kV//
A-A'i,, %
Iflj
kA kA 10^ 2
mD J
Gabarit, mm 1
Masa,
kg
0 ii
1 2 3 4 5 fi 7
T JT} ^ >^/"3AA q < — — _ —
Tîi? fi C — —
DO fTM j"rt Trt
,
—
1 JT? /T "? / 1 f1 J 9" 16
J\U0 3 r 5Q0
i"
1025 700 1360

J3 r\.-t) Zi jj-o
/
2 „50 4,58 8,200 1140 790 1775
T?TJ fi i'JAA 4 t A An 835
25^40 1,410 835 1900
JU> IV-lJ ^ ^ \J\i- 1 — _ — —
31,75 0, 162 1025 925 1900
iSK-O. J00- 10
1
3,00 9, 16 2,640 1140 1195 1900

UT? fi/jCnA
I3i\.-D d
/ 0 UU-i 15,00 38, 10 1, 120 1025 835 1S00
JJ K.-0/ 0{Ji? - J 12,00 30,48 1,000 1140 735 1700
BR-6/600-6 10,00 25,40 1,400 1140 835 1900
TP1D /; {flt\f\ -\r\
JztJX-G/oOu- 10 6,00 15,24 1,S50 1140 1015 1900
tj -j
fZtf?*r\ t\
15.K-0 / OT,0-y
— —
Jt>xt-0/ / jUO 15,00 38, 10 7,700 1140 970 1850
xjIv-Oi 1UUU- l 25,00 45,80 0,740 1140 790 1775
JjIv-u I00u-xJ 20,00 50,80 0,630 3140 880 1900
TfîTO /în Af)A jC
JLSJX-)/ 10{JvJ-0 16,60 42, 10 0,565 1140 : 925 1950
JtjK-O/ lOOO-lO 10,00 25,40 0,575 1140 1195 2050
±}K->/ lj)00-o 25,00 63,00 0,414 U40 1095 1850
18,75 47,62 0,393 1420 745 4300
13K-Oy O0U- 10 15,00 38, 10 0,462 1420 $35 4550
-tsiv-O/Z 000-0 33, 30 84,58 0,210 H20 835 4525
J3K-0/^0vv-o 2500 63,00 0,163 1420 925 6000
BR-6/2 x 1000-2 x S 25 00 63 00 0 243 1420 1660 9750
BR-6, 3/200-4 25,00 45,80 0*740 1140 790 1775
BR-6,3/1000-10 10,00 25,40 0,575 1140 1195 2050
BR^, 3/2000- 10 20,00 50,80 0,276 1420 1060 6670
BR- 10/200-3 6,66 17,00 4,060 1025 790 1770
BR- 10/400-4 10,00 25,40 1,880 1140 , 1015 1S00
BR- 10/400-5 8,00 20,32 0,214 1140 1015 2000
BR- 10/400-6 6,66 17,00 2,560 1140 1285 2200
BR- 10/400-8 5,00 12 70 3,180 1420 925 4{j00
BR^f 0/400- 10 4,00 10, 16 3,640 1420 1015 4300
BR-i 0/600-4 15,00 38,00 1,495 1140 835 1900
BR- 10/600-8 7,30 17,00 1,880 1140 1195 .
1950
BR- 10/ 1000-4 25,00 !
63,00 |
0,620 1140 970 |
1875
166
3.6.1. (continuare)
1 2 3 4 5 6 7
[•
Jttit-lU/ liîuU-0 42 16 0 720 1140 1060 2000

BR- 10/ 1000-8 12,50 31*75 0*900 1420 835 4000
BR-lO/1000-10 10,00 25,40 1,020 1420 925 4100
BR- 10,5/600-6 15,00 38,00 1,495 1140 1015 1950
BR- 15/300-5 6,00 15,24 4,250 1025 1010 1900
Not. 1. Simbolizare tip: —

B bobin; R — de reactan (in beton).
2. Utilizare:protecia instalaiilor interioare prin limitarea curen-
ilor de scurtcircuit sau a cderilor de tensiune provocate de acetia sau
de curenii de pornire ai motoarelor de mare putere. Producie IEP.
3.6.2. Descârcio&re
Tensiune amorsare,
kV, mediu: Gabaritul Masa
Tipul mm
uscat ploaie
1 2 3 4 5
Deseârctoare cu fibr
DTF 3/0,2-1,5
DTF 3/1,5-7
DTF 6/0,3-7 42 39 51,5x520 2,0
DTF 6/1,5-10 51,5x520 2,0
DTF lQ/0>7 43 80 51,5x520 2,0
DTF 15/0,4^6 60 57 33,5x585 2,0
DTF 20/0,8-6 51,5x720 4,2
DTF 25/0,4-3 28,0x720 1,7
DTF 35/0, 4^3 105 83 43,5x720
DTF 35/0,8-5 105 73 51,5x840 2,5
DTF 35/1,8^10 96 82 68,0 x 788 4,2
DTF 60/0,4-2,2 85,0 x 1100 8,5
DTF 60/0,8-5 85,0 x 1100 8,0
DTF 60/1,2-7 85,0 x 1100 8,0
DTF 110/0,4-2,2 213 200 85,0x310 9,0
DTF 10/0,8-5
1 260 198 85,0 x 1300 9,0
DTF 110/ 1,2-7 214 202 85,0 x 1300 7,5
DTF 110/2-10 85,0x1300 10,0
toare cu rezistent variabil

DRV-6 16- -18 0433x475 41,0
DRV- 10 26- -30 0433x475 46,0
DRYr 15 38- -48 0433x755 50,0
167
$J>J2„ (continuare $
DRV-20 48-60 0433x935 55,0

BRV.25 58-72 0433 x 1115
DRW 35 76-96 0433 x 1395
74,0
83,0
DRV-60 134^168 0433x2395 130,0
DRV- 110 232-288 0 433x3407 210,0
Not. 1 Simbolizare tip: D— desc^rctor T— tubular ; F— cu

R-
;
fibr; cu rezisten; V-
variabila; prima grup de cifre ten* ~
sitinea nominal în kV; a doua grup de -
cifre (numai ia DTF) "limitele
curenilor de descrcare iu kA sfm
2 ' Utilizare: protecia instalaiilor de medie înalt tensiune împo- i
,
triva supratensiunilor atmosferice.
3,7. Aparate de pornire a motoarelor i reglaj al turaiei
3.7. L Comutatoare stea-iriunghi si de inversarea sensului

turaiei
Xipul-
Codul MA fccjh Protecia
Gabaritul,
mra
1
!
2 3 4 5 6 7
Comutatoare Y—A in ut ei manuale —

CST 100 |
500 37 --55 |
6 !
IP33 406x266x508
CST 200 500 75+ 100 IP33 406x266x508
Comutatoare Y — A în aer manuale -- JEG — Botoani
'
1724 32 500 5,5+15 30 IPOO 90x90x 131

1725 23 500 5,5^-15 30 IP44 U6x 168x200
1734 63 500 15-^22 30 IPOO Hlx UlX 182
1735 63 500 15-22 30 IP44 194 x 189x212
1744 100 500 22^-37 30 IPOO UlX 111x250
Comutatoare Y- -A în aer automate - - EÂ — Bucureti
8197 ] 25 380 11 12 IP31 327x530x206
S198 40 3S0 18,5 12 IP31 ,
327x530x206
8199 63 380 30 12 IP31 352x610x237
8200 100 380 45 12 IP31 440x680x225
8201 160 380 90 12 IP31 590x750x310
168
3.7 A. (continuare)
Inversoars de sens — EC - Botoani

1764 j
32 500 1 15/7,5 30 IP00 90x70x 176
1763 32 500 15/7,5 30 IP44-B 116x 158x200
1756 32 500 15/7 5 30 IP44-S 126 x 172 x 190
1774 63 500 22/15 30 IP00 HlX lllx 175
1773 63 500 22/15 30 IP44 138 x 194x212
1784 j 100 | 500 I 37/22 30 IP00 110x90x219
Noi. în capul tabelului: nM P puterea maxim motorului la
380 V pentru comutatoare, la 380/220 V pentru inversoare; fc — frecvena
de conectare.
m'2A;1735A
I
1 l
I I t
1[ L^vJ !
0 0 0
\
L
L. ~4fefcj
6
S 0 0.
"fii X
X r-
£3*
|/febkl ? llftki«>l
c-4x
Fig. 3.11, Schemele electrice ale comutatoarelor stea- triunghi ale inver- i
soareior de seus:
& — tip EC Botoani; & — tip IMEB c — tip EA: 7 — circuite primare [montaj rdeo
;
termic* A — pentru ij, jî s, B — pentru

^ ^>
£ s), 2 —
circuite secundare varianta I E 6A ^
3 — idem, I c G A; 4 —
legturi cletne pentru comand: # —
de pe aparat, y — de
la distan, prin buton dublu dc acionare, x. —
idem, prin întreruptor; d —
înversor de sen*
169
ft.7.2. Autoiransformatoare de pornire a motoarelor
electrice trifazate de curent alternativ
Tipul
Sat, Un, LxlXh, Masa,
kYA kT mm kg
ATP- 1.1 85 500 S32x 463x700 320

ATP- 1.2 130 500 832x468x700 335
TPS-320/0,38 320 380 850 x 530 x 1177 420
TPS-320/0,5 320 500 850 x 530 x 1177 420
TPS-650/0,38 650 380 850 X 530 x 1297 540
TPS-6~50/0,5 650 500 350 x 530 x 1297 540
TPS-580/6 580 6000 915 X S10x H47 822
TPS- 1000/6 1000 6000 9 15 x 810 x 1-147 822
TPS- 1600/6 1600 6000 915x8 10 X 1627 933
TPS-2500/6 2500 6000 915x810x 1627 1350
TPDO80/6 580 6000 915 x 700 x 1550 850
TPD- 1000/6 1000 6000 9 15 x 700 x 1550 850
TPD- 1600/6 1600 6000 9 15 x 700 x 1550 950
TPD-2500/6 2500 6000 9 15 x 700 x 1730 1050
Not* 1» Simboliza-
re : ATP.TP — autotrans-
formator de pornire
S — cu sigurana mrit
D—
r tan
cu comand, la dis-
(comutare auto-
mata). La ATP: prima
cifr —
pentru motoare
cu U\ =
220, 380, 440,
î 500 V; a doua cifr —
pentru motoare cu 1 —
P n = 404-55 kW, 2 -
P^ = 75h-100 kW. La
TPS, TPD: prima gru-
p— de cifre (numrtor)
puterea nominal a
transformatorului de
pornire (calculata pentru
regim de scurta durat)
a doua grup de cifre (nu-
mitor) — tensiunea no-
minal a motorului ac-
ionat.
2. Alegerea trans-
formatorului, v. § 11. 1. X
Fig. 3.12. Antotransfor-
TPS matoare de pornire.
170
3.7.3, Reostaîe de pornire pentru motoare asincrone cu
rotor bobinat
SC
Tipul Un V Im A
,
% Gabaritul, mm
1Zeostate de p07 nire în aer

RA-2.1 500 59,6 425x410x430 40
RA-2.2 500 78,5 425x410x536
j 50
RA-2.3 500 111,0 425x410x589 55
Reosiate de pornire în ulei
RC-3 450 40,0 3 +9
343x343x484 30 5,5^22
EA- 1.1 500 36,0 1+7 420 x 2(54 x 546 23 15+22
RA-1,2 500 51,0 2+8 483x314x640 34 30+37
RA-L3 500 82,5 2+ 10 483x314x^49 38 45+55
EA- 1.4 500 117,0 2+12 533x366x725 57 75
RPUm-1^ -6/100 1200 nota 3 9 1060x716x460 260 = 100
RPUm-lH -8/200 1200 no ta 3 9 1136x748x520 430 100+200
RPUm-1-; S/320 1200 nota 3 11 1186x 1014x520 520 200 + 320
RPUm-3- S/500 1200 nota 3 11 U31x 1014x520 570 320 + 500
RPUC-1+ 8/320 1200 nota 3 11 1180x 1014x520 520 200+320
RPUC-3 + S/500 1200 nota 3 11 H31x 1014x520 570 320+500
RPUD- U 6/100 1200 nota 3 9 1145x620x873 380 = 100
RPUD-U S/200 1200 nota 3 9 1145x620x873 550 100+200
RPUD-1^ -8/320 1200 nota 3 11 1245 x 850 x 1105 640 200+320
RPUD-3+ S/500 1200 nota 3 11 1370XS50X 1105 710 320+500
Not. 1. Simbolizare:
reostat R—
A — pentru motor asincron^ ;
" ^T^V * lei - modernizat; C - (dup R) de

raC ' re în
>
m
comanda, (dup U) cu compensator de faz; D - comandat
de la distanta *
1^ RA, prima cifr - mediu de rcire 1 - ulei, 2 - aer), a doua cifr - va-
(
(1 + 8) - gabaritul
rianta de construcie; la RFU, prima cifr
reostatului
(/. nota S) ultimele o cifre - puterea nominal maxim
r
a motorului
acionat.
2. Se utilizeaz numai pentru pornire, acionate manual
prin controler
Durata maxim a unei porniri - 30 ; se admit 3
porniri succesive i
apoi o or pauza pentru porniri cu 0,5
;
se poate dub a. An contacte auxiliare de

n puterea motorului acionat M
blocaj i semnalizare
± ^Pîle
RPIj se construiesc în 8 gabarite funcie de
valoarea
raportului k = UJIa (unde U2 i I sînt valorile nominale
2 ale tensiunii
i curentului rotorului, în V, respectiv A; codificarea
gabaritelor:
4.
codul
I
Algerea reostatelor
12345678
0,4-0,6-0,8^- 1,2- 1,6^2,4-3,3-4,7-6,7
— v. § 11.1.1.
171
<o <n in tn in Ti in io (N <M rvj d
o ^ vo
> <o CSI
\Q kO ^> ^> ^> VQ
rri nn ro «to
iri in in io
XX X X XXX XX XXX XX XX XXX X X X X X X X

o
oo oooooC
CO CQ (M 00 00
o N iS
<NI t>
H i> r-- o-
o
to n ^ <o CJ ^ tn to
to o f*i
^ (rj
co
O *0 *0 (O Ti
(O tO *0
X X X X X X X X X XXX X
J
X X X XXX oX oX oX oX oX oX oX
3 O
o f-1
o o co 'o r- to co co co oo
r-~ r*-
to *0 t"
-1-
OQ 00 ^ co nn
oo
> o" o"
OO H -ro6 ~r
fM
oO
O O O O o oo — oo o o o co co
^ + — ^T™ oo
1
o
E
-r- no o
>
j
o
n oo
1
o o o Vi :+++- d + ^ 0\ +
<— o o o V ^ o o o v ^ q TO O o o ^ ^
f}
»o
oo
^ No r*- r*.
^) N C C C HO
o O *- fo jj"
oo-o 1-
!.
^
4_ -L..r-. co
^
+© + +
O T 1
+ 1-1 oo
T-
sg
TO to o% o KOT i>»nooooo, H
X cN^^VifNo3To %'OfNfO^ x
<^î o\'
O ^ ^ ^ ^ ^ ° cl 1^ ^ Ci ^
ô" oo
ocî ^n^t^mcoisoo-iio^ r v^tN >n
> X X X X X X XS X X X X S S X X X X X X x x x X XX
co.o - ^. *n ^. v 3 co:qr> ^ .
SS^SgSSSg
5
w ^ to ^ io co cji ^ rî *o ^ >n t-n oq

— to -«r <o_ \o oq cs
^ w—
.
^h" ^ t
iJ" — t'
^h' -h" *-J t-T —t"
i'
i—i'
' r-" i>" r-' o" r^"
Î72
MD
NNN CM
o ^ I
^
1
(n (o cri ifl IO »o -t*

-
XX X X XX X X XXX
oOooooo
^ » — T—* -l— o \o r*- io t 1
XXX X ioX XXX

X X X
oooOO to «*s
O
o
O CM
*n oo oo oo 00 00 5C 0C CO
rO 00 O •o
fi
O '
o" 5-
ooo
_|_ _J_ _L «- rT J F qq
3 ooo X X X X X X
h o
~ H*
<sT ta
+; »i >
2 iS
2 fi
s o
r
T
+
+ o ^ fi p «
S ° K
fi ^
^-O —^ OO
C> CM <sf 0*00 O O tTO
XX X X XX X X X XX H fi ^-^«^
SS 22 S 22 £ ««
N 1 O v <S
£ I
1> r; C
"
<KOPM «Nl = o
o o £
M _,s ro
1
\© \o \o \o . *
. I I p i
^ w o
-s
J=
173
3_7,5, Reostaie de pornire reglaj cu lichid pentrui
motoare asincrone cu rotorul bobinat
JNlr.
Tipul In, A Un, V -FW kW C-E
crt. mm Qe, m 3 /h*
1 RL-1 1ZJ>0 60 400 850
2 RL^2 IOOO 3000 2500 120 550 2150
3 RL-3 1250 3000 5000 120 750 4600
4 RLD-1 630 3000 2 X 1250 60 400 2x350
5 RLD-2 1000 3000 2x2500 120 500 2x2150
6 RPLD-1000 630 1600 nota 2 400 15*
7 RRLD-500 630 1600 nota 2 400 IS*
8 2xRPLD-lOOO 630 1600 nota 2 400 2x 15*
-
|
9 2 x RRLD-500 630 1600 nota 2 400 2x ÎS*
Nr. Dispozitiv Grup rcire Cote amplasare Masa,

crt- de rcire Tip - \(F kcal ansamblu , mm kg
1 DI- 1x57 GRL-50; 100 2600 x 1330x3000 1350

2 Dl-2x57 GRL-50~2x 100 3500 x 1530x3500 2270
3 DL3x57 GRL-2x 100 4000 x 1780x4000 3170
4 D 1-2x57 GKIÎOO 2650 x 1810x3150 1800
5 DI-3x57 GRL-2x 100 3460x2210x3650 3000
6 1540 X 1808x2365 1250
7 1730x IHSOx 2365 1250
,
8 2027x3702x2365 2500
9 2422x3700x2365 2500
Not. 1, Recitatele tip RL, RLB
se compun din module: roostat
propriu-zis cu tabloul electric i roata pentru determinarea timpului de
pornire, DI —
dispozitiv de înclzire (dac este necesar), grup GLR —
de rcire. Electr olitul din reostat soluie din carbonat de sediu i
:
dis- ap
tilat sau demineralizat temperatura maxim admisa +75 b ci Lichidul
;
de rcire din GRL: ap

industrial. Grad protecie IP54.
Codificarea reostatului (cerut de furnizor) RL sau RLD 4- cod: :
— prima cifr, cod I n 1 — 630; 2 — 1000; 3 — 1250;

:
— a dona cifr; cod protecie climatic: 1 — N; 2 — T2; 3 — T3;

— ® treia cifr, cod Ua — f — eventual T3 1 — 380-50 2 — 380- r ;
50-T3; 3 - 500-50; 4 - 500-50-T3; 5 - 380^60; 6 - 3S0-60-T3

— a patra cifr, cod i v î — 20; 2 — 30; 3 — 45 4 — 60 5 75-
: —
6 - 90; 7 - 120; 8 - 140;
—
— a cîncea cifr, cod tip DI eventual T3: 1 — lx 57; 2 —2x57'
5-3x57; 4^ Ix57-T3; 5-2x57-T3; 6"-3x57-T3;
— treapta 6. cod GKL — eventual T2, T3; A — 50; B — 50-T2*
C - 50-T3; D - 100; E - 100-T2; F - 100^T3; G - 2x 100; H - 2 X
100-T2; K - 2 X 100-T3;
174
— ultimul numr ; frecvena pornirilor reostatului stabilit, Ia alegerea
tipului de reostat ia grupului de rcire (v. § 11.1,1),
2* Reostatele tip RPLD, RRLD smt compuse dintr-un singur an-
samblu care cuprinde reostatul propriu-zis i mecanismul de comand,
acionat de un servomotor, Electrolitul i lichidul de rcire, v. nota 1.
Puterile motoarelor acionate:
Reglaj Reglaj
Acionare Pornire Mt — const. M T = kn^
PnM, kW: RPLD 100-1000 maximum 132 maximum 320

RRLD ioo~ igoa maximum 250 maximum 500
,6| o o
|
o| 6, o 6 I & I
o~c "o\o\ 6 \o
o o \
o o . o o o J o
Fig. 3, 13. Schema electric a reostatelor de pornire i reglaj cu

lichid tip RRLCD.
3.7,6. Reosiaie Pentru maini de curent continuu
Tipul £% v In, A R, 0. Lxlxh, mm

=
1 2 3 4 5 6
Reost&te âe Excitaie
Re 5S0/13.5 230 0,840 164,000 33 202x245x275

Re 580/3,1 220 0 22$ 702,000 33 202x245x275
Re 581 220 0 240 834,000 33 202x245x275
Re 582 W12 160-:- 200 207,700 48 320x255x285
Re 582 WL2b 160 0,766 350,000 47 320 x 255x285
175
3.7,6. (continuare
1
1 !
••
7 3 * 5 6
1
Reostatz de pornire
RP 542 110 20,00 2,66 4 216x267x276

RP 544 no 12,00 5,14 4 216x267x276
RP 548 110 39,25 4,36 4 «— w V ,X, 7lU X O IU
RP 551 220 15,00 8,442 260x440x310
RP 552 220 6,05 18,725 216x267x276
RP 553 220 19/75 3,404 260x440x310
Reostale de pornire i reglaj
RPZ 547: 110 260x440* 3 10

— pornire 41,00 2 25
r
- reglaj 148,40 1,06
,
Not. Producie IM.E3. Grad protecie ; Re — IP0O; rest — IP12.
3.7.7. Rezistene pentru acionri diverse
IU, Un,
Tipul Tipul
Vxln, A Vx/ A fl(
RM f 11-» 114 1500x63 3x0,72 RM 211-214 1500x63 3x 1,0S

RM 121-r-tM 1500x80 3 x 0,48 RM 221+224 1500 x 80 3x0,72
RM 131-134 1500x95 3x0,36 RM 231 + 234 1500x95 3x0,54
RM 141-144 1500 X 110 3x0,27 RM 241^-244 1500 x 110 3x0,41
RM 151-M54 1500 X 125 3x0, 19 RM 251-5-254 1500 x 125 3x0,29
RM 16 1-5- 164 1500 x 165 3x0,11 KM 261-5-264 1500 x 165 3x0,15
RD-10 RD-1,5
RD-20 2,0 RD-2,5 2,5
HD-4 1,5+2,5 i
Not, 1. RM
se pot utiliza la pornirea i frînarea motoarelor de c.c.
i ca. pentru macarale, traciune, laminoare sau Ia reglarea vitezei mo-
toarelor de c,c. ca rezistente de protecie i econoraizare. Masa:
*
111-5- RM
164-55 kg; RM
211-^264-70 kg,
2. RD se monteaz în circuitul rotoric al motoarelor sincrone pentru
limitarea tensiunii rotorice la pornire, stingerea acceleraiei cîmpuluS
rotoric la conectare i micorarea cuplului monoaxial la mers în asincron.
Valoarea ei se alege cu relaia:
Ra = 8... 12 R2r
unde 11% este rezistena pe faz a circuitului rotoric, în O.
176
3.7.8. Controlere
Tipul-codul con/b Lxlxk, mm M, kg
Controlere pentru circuite auxiliare-
CM3-6000 500 10 3+ 3 600 230x318x320 21 03
110* 2,5
CM6-60 10 220* 2,0 7+7 120 390x384x345 26,0
CA6-6020 440* 0,5 1200 471x273x270 22,0
CS 10-6069 500 10 6+6 600 180 x 110+200
220* 1,5 X 11^
CC-456M 500 10 6+6 362x284x402 17,5
Controlere pentru circuite principale
CMA 1 500 63 5 5+ 120 360x346x372 19,0

CMA 2 500 63 6+6 120 336x346x372 21,0
CMA 3 500 80 6 6+ 120 336x346x372 22,0
CMA 4 500 100 6+6 120 336x446x372 22,0
Not. Se utilizeaz la comutarea circuitelor de comand, respectiv

principale cu trepte de rezistena exterioare ale motoarelor electrice ^
Tipurile de rezistene i puterile motoarelor acionate:
Tip controler CMA 1 CMA 2 CMA 3 CMA 4
Tip rezisten TR, SR TR, SR TR, ZR 2;r

Pn motor, kW 3-M6 3^-16 23 + 32 45-^60
5.7.9, Convertizoare miniatur pentru acionarea reglabil

a motoarelor de- curent continuu
Felul acionrii i simbolul Ni. crt. al motorului acionat

co ia ver tizorului din § 7.4.3
1 2
A cion ars nereversibil
ACMM 50.220,2/20Û(T}-B(C D) J
... 1; 3
ACMM 50.220.2/50-U(T)-B(C,D) ... 5
ACMM 5C.380,2/20-U{T)-B(C,D) ... 2; 6; 7; 9; 35; 36; 33; 42; 45;
49; 50
ACMM 50.380,2/50-U(T)-B(C D) ... i 8; 12; 46; 48; 49; 50; 51
ACMT 50.3$0.6/70-U(T)-B{C,D) ... 28; 52; 53; 54; 55
177
3.7.9. ( cont inuare )
«
Acionri în 2 sensuri de rotaie
prin reversar ea curentului de
excitaie
ACMMS 50.220.4/20-U-B(C, D) 1; 3
ACMMS 50.220.4/50-U-B{C D)
ACMMS 50.380AJ2Q-V-B(C, B) ,„ 2; 6; 7; 9; 35; 36; 39; 42; 45;
49; 50
ACMMS 50.380.4/5Q-U-E(C D) 8; 49; 46; 48; 50; 51
ACMTS 50.3S0.4/40-U-B(c/ D) .., 52; 53; 54; 55
Acionri reversibile cu contact oare
în circuitul indusului
ACMMC 50.220.4/20-U(T)-B(C D) 1; 3
ACMMC 50.220.4/50-U(T)-B(C D) 5
ACMMC 50.380. 4/20~U(T)-B(C '
J D) ... 2; 6; 7; 5; 35; 3(5; 39; 42; 45;
49; 50
ACMMC 50.380.4/50-U(T)-B(C, D) ... 8; 46; 4S; 49; 50; 51
/2 cionare reversibil cu 2 puni anti-

paralel i comutaie de impulsuri
ACMMI 50.220.8/20-U(T)-B(C D) 1; 3
ACMMI 50.220.8/50-U(T)-B(C' 0) 5
ACMMî 50.380,8/20Û(T)-B(C, D) .„ <2; 6; 7; 9; 35; 36; 39; 42; 45;
49; 50
ACMMI 50.380.S i 50-i;('I>B{C, D) ... 8; 46; 48; 49; 50; 51
Not. I. ACM — M sau I - lips, I, C sau S — 50 sau

Simbolizare:
60^220 sau 380 — 2,
- 20; 50 sau 70 — T sau U - B, C, D
4, 6 sau 8
sau X — N, A, T sau Z — tip caracteristici motor. Semnificaia: ACM — ac-
p
ionare prin convertizor miniatur M — monofazat, T — trifazat felul ;

;
acionrii: neindicat prin liter — nereversibil (acionare într-un singur

cadran din planul cu piu- turaie), l ~
reversibil cu comutaie de impulsuri
(acionare în 4 cadrane), C — reversibil cu contactoare de sens pe indusul
motorului (acionare in 4- cadrane), S — reversibil din stare de repaos
cu contactoare pe excitaie (acionare în 2 cadrane) 50 sau 60 — frecvena ;
reelei, in Hz 220 sau 380 — tensiunea de alimentare, în V; nr. de tiris-

;
toare 2 — punte monofazat semicomandat, 4 — punte monofazat

:
complet comandat, 6 — punte trifazat complet comandat, 8 — punte

monofazat în montaj antiparalel cu comutaie de impulsuri; curent de
ieire în A c.c : 20 sau 50 — numai pentru acionri monofazate, 70 — nu-
178
mai pentru acionari trifazate; modul de obinere a reaciei de turaie:
T — prin tahogenerator, U— prin traductor de tensiune de la bornele
luduului cu compensarea în convertizor a cderii de tensiune pe rezistena
circuituluirotorle mod de livrare B — in componente independente :
(fr& conexiuni între ele), C — montaj pe contrapanou, D — montaj în

dulap, X — cind se solicit, pe ling ecîtipamentul standard i alte circuite
sau alt variant de construcie i echipare (de exemplu, mai multe ac-
ionri în acelai dulap) ;

condiii de mediu, (temperatur, umiditate rela-
Pozitîa de acionare
f3 Dreoofu 1
0
7\6\S\± f 2\3\i,\5\5\? \
ozif& CQtir&cfei&r j Paitputie acionare-

®4 Sfini Mmm
m
i
\
1
<
CD? X X X XX 1
lW\°\rrAd\
X X XX X X
X X XX < X
cm XX:Xx XX X X X X X
i
£&*
C$4 X X X /. X,
XX X X X X X
xbc X X X X X X X X X X 1 CSI "x XX
X X X
t
m X X CD?, y.:
XîX 1
1
\
K| |
i
t
CS3 x 1 N
CM 6 -cod 6010 CMS-codâOOâ
CSW-cod 6080 CAS- 6020
Fig, 3 J4. Scheme 1
i diagrame de controlere.
179
l
3.7.9. (continuare
Fig. 3. 15. Schemele conexiunilor exterioare ale convertizoarelor

miniatur
tiv) :
>: - +5
( ... +45fC, m%; A — (—10 ... +55)°C, 80% T — (— I0_...
... 90%; tip i
55)°C, caracteristici motor r cod, putere, tensiune pe indus,
turaie maxim.
2. Pentru acionrile principale ale maînilor-unelte cu comand
numeric, alimentarea, pornirea i reglajul turaiei motoarelor de c.c.
MCU (§,7.4,4) se îac prin convertizoare VA RET {(ig. 3.21) asociate cu
bobine de reea (BRT+BR-j-BF) i, la cerere, eu acessorii pentru cuplare
180
3.7.9, (continuare)
a~ utilaj i întreinere a acionrii. Completele AP — standard livrate de

ELECTROTEHNICA în acest scop (pentru utilare, numra] lor curent
este menionat corespunztor pentru fiecare motor MCU în § 7AA):
Cod - AP50 - VARET BRT- ER-

crt.
35+10~A(B) .,./! 380 25 IE+K + A 1/30 3,5/10
2(2) 35+10-A(B) .../l 380 35 IE+N + A 1/30 3, 5/ 10
3(3) 135X+ 10~A(B) 3S0 80 IE+N + A 0,5/60 3,5/10
4(4)
'
Î35Y+ 10-A(B) .4% 3S0 135 lE+N-f-A 0,27/105 3,5/10
5(5) 135W-f-10-A(B) ...jl 380 135 IE+F+B 0,2/170 3,5/10
m
7(7)
135Z+ 10-A(B) „,/l
250+10-A(B) „./l
3S0 150
380 250
IE+F+B
IE+F+B
0,2/170
0,2/170
3,5/10
3,5/10
8(8) 250-i-20-A(B) _/l 380 250 I+E+F+C 0,1/350 1,2/20
9(9) 340 + 20-A(B) „./l 380 340 I+E+F+C 0,1/350 1,2/20
10(10} 430+2CKA(B) .../l 380 430 I+E+F+C 0,1/350 1,2/20
11(11) 575+20- A(B) ,../! 380 575 I+E+F+C 0, 1/350 1,2/20
în tabel: A(B) — caracteristica de turaie P=/(rt)-fig. 3.15;
IE -indus-excitaie; I - indus; N, F- rcire naturala, £or|ata; A,
B, C — forma constructiva; Ua — tensiunea de alimentare; Ie M — curent

maxim de ieire. Bobinele de filtraj BF- 15/30; 5/63 se aleg funcie de
motorul utilizat.
Fig* 3. 16. Caracteristicile de re-

glarea turaiei motoarelor MCU
7 cu echipamente AP.
(A)® — domeniu de reglaj a turaiei
la" motoarele MCU; c —
tere-ttraie la motoarele MCU; d
dependena pu-
dependena puterc-iuraie ceruta de

—
mainile -unelte moderne.
181
3,7.10. Convertizoare statice de frecven pentru comanda
motoarelor de curent alternativ
Tipul Sn
kVA
I\
-ii-
—
V
SSj %
kg
Gabaritul,
mm
Ventilaia
CSFV 025 25-37,5 40-60 450 850 x 750 x 2100

CSFV 050 50-75 5 80^120 500 850x750x2100
CSFV 100 Î00-130 160-210 750 1550 X 750x2100
CSFV 160 160^210 256-340 aoo 1550 x 750 x 2100
CSFV 200 200^260 320-420 950 1540x750x2100
CSFV 270 270-350 432-570 1000 1550x750x2100
Not, 1. Caracteristici tehnice generale: Ua = 3x380 V 50

Hz-
U, = 3x{35^360)Vcff 5-200 Hz; vj > 0,95 la P ,3Qm i cos =
n 9 l]
cos 9 inductiv — 0^- 1; utilizare — v. § 11.2.1.
2. Jjx fig. 3.22: Sa - surs auxiliar; SA — surs alimentare;
CCTF - redresor comandat; FI - filtra intermediar; -
IX invertor
trifazat; SCCFF - sertar comand (U - canal reglare tensiune, f - canal
reglare frecven, C — circtiite comune).
3*3B0V 5DH2
t
CSFV
Fig. 3.17 Schema bloc a

CSFV i caracteristici de uti-
li zare a converti zoarelor (v.
3.7.10 -
nota 2).
m
§
J.... 200Hz AM/Mn
i
î
)
25 47 75 fr'z
182
ffl "**
^ ÎC S 1
t* <o *n H ^ ^^ tt
1
t
1
rfi
& & E
M M+ + Î
j.
H
t-t
HHH
h- hH I— w .
*d
w" M M K
O Hî WWW « w g
s 1
^ ^ o
a
oo cti \o
-r+-[-+ + +-f
r-
+ tSl
6o
«O \o VO T" v-j o *o *o *o
io r- +
+
+ +n + ^+ ^+ -IH- + H- -f
] + V
^^ TT cq
3-1 ifi f^l
-f
+
§
o oooooo o
ooooooo o o o o
o o o o
o
u
o
l-l
Oi
oooo
>a <e 4) v OOOOOOOOOOOOO
ooooooo ooooo
as
5.5 ^^^^h ooooooo ooooooo
Sôoo
tontoo
Î^^^Cl^^^C^
oooooo o" tT o o' o" o" o~
*° 10
5
s
o
* * #
ÎS <j o"
aiawooa^
^^^^^^^ *o ^
*o
_i
T>
^ *o
^ ^
ti,
ca
<
00 ooooooo
Ti OO IO CQ DO '50 T-,
o o o o o o
&0 0C 00 GO
oî nNom^ n cm
c*s o r*j c*>
*o OO3 t*1 o >o o «o «o o \o o —

3
<SJ
Q O n
O t*>
o]
icr-'oôior^'or-
ooooooo o ^ .j\di>-^
* vd ^>
si
r- <si
183
o w
I
43 acrS p Q*^ TJ u. 5 ^
n ^ n t^n in I
CC
*3
TJ T? 13 *d "d Ti Î Tf 1
.2 ^s I £ i
W X" X M X X" K
u ca "<ri
J
g
— < i^/j *n ._ i >
u *s ^ ^ 5 53 s . o g
.~r ^ qo oo oo co oo oo
7+ -f- -i- -i- -i- >
a? 3
^ sigilii s
oooooooo
V n " .^sd _2
Jfc « cri
cri g n3
q £^ :
o B o * J
I
"§ ° § "
s 9 -d
i «a -s m
<v ^ (o iri trj ir>

^"r^ ^ * u£
s ° -
^ <s -£ S-3
i3
s
H
r!
oooooo^^
n
f0 <m r<i oi <n
5S 8 & v f
4S
5 S£^ - ^ *o
n .r © « 1
^ ^s ^3s d
o
OOOCDOOOO
ii'Siti} î-" Sr^,îi
Oôooooooooooo "8
^ J ''
'
'
(M [3
« K O
O o ^1 îl
184
4. APARATE ELECTRICE DE ACIONARE,
AUTOMATIZARE, MSURTORI I CONTROL
4.1. Aparate pentru acionri i automatizri electrice
4.1.1. Aparate de comand manual
Codul
CA Gabaritul, mm
Denumirea aparatului
.
ni + nd
1 3 4
Butoane t
selectoare i manipulatoare — Î.A.E.I. Tif»
Buton coma ud, simplu 650 2+ 2 46x41x79

Buton comand simplu 650A 4+4 46 x 55,5 x 115
Buton ciuperc 651 2+2 46x41x92

Buton ciuperca 65 IA 4+4. 16x55,5x 12$
Buton ciuperc cu reinere 652 2+2 46x41x92
652A 4+4 46 x 55 5 x 125
f
Buton cu lampa 65$ 2+2 46 x 41x89

Buton cu lamp 653A 4+4 46 x 55,5 x 1S4
Buton ciup curc cu lamp 665 2+2 46x41x52

665A 4+4 46 x 55,5 x 128
Buton cu lamp ! transformator 669 2+2 52x51x145

669A 4+4 52 X 51x ISO
Buton ciuperc cu lamp i 670 2+2 52x51x 156
transformator 670A 4 +4 52 X 51x 191
185
4,1,1. (continuare
1 2 3 4
Buton comanda BF 6 587 1+1 4Sx 48x69

Buton de comand BDAD 65 x 5 1 x 38
Selector cu 2;3 poziii 645 2 —2
(6 variante 0-r 5} 654A 46 x 55,5 x 135
Selector cu cheie cu '
663 2+2 46x41x 109

2; 3 poziii (idem) 663A 4 +4 46X55.5X 145
Selector cu buton cu 2 poziii 660 2+2 46x41x 100
(4 var. t-=-4) 660A 4 +4 46 x 55,5 x 135
Selector cu buton cu 3 poziii 661 2+2 46x4lx 100
66 IA 4 +4 46 x 55,5* i35
Manipulator reinute 613 octogon;
cu 4 dlr. nereinute 614 — 64 x 126
Idem i blocare reinute 611 — octogon

pe 0 nereinute 612 64 x 126
întreruptor I4-MRI 598 1+ 1 45x45x72
Comutator prin apsare 595 0+3 056x59
Aparate de comand — ELE C TRO CON TACT - - Botoani
Cheie de comand CIO fr LS 1188 6p, 6e 50x50x 110
{variante A, B, C): cu LS 1189 6p, 6e 50x50x 186
Cneie de comand C16 fr LS 1181 6p, 6~e 66x66x 163
(variante A, B, C) cu LS 1187 6p, 6e 66x66x240

Cutie cu butoane pentru 2 2840 2(1+1) 220 x lOOx 105
montaj fix pe utilaje 4 2842 320x 100x 105

(contactele butoanelor 6 2844 6(1+1) 445 x 100 x 105
se conecteaz dup $ 2846 8(1+1) 540 x 100 x 105
necesiti); nr. de 10 2S4S 10(1+1) 670 x 100 x 105
posturi: 12 2850 12(1+1) 445 x 200 x 105

4.1.1. { continuare)
1 2 3 f
Cutie cu butoane pentru 2 Zo4 1 2(1^ I) i« v AA w ins
4 2S43 jif
t nn \/
JO X iUU
i
X insJ
mont aj suspendat (con- 4(1+1}
tactele butoanelor se 6 2845 6(1+1) 576 X 100 X 103
conecteaz dup. nece- 8 2S47 S(l+1) 676 x 100 x 105
siti) ; nr. de posturi: 10 2849 10(1+1) 795 x 100 x 105

12 2S51 12(1+1) 576 X 200 105
Not. 1. Aparatele TAEI - Titu: n jîn V/A ca. (cos <p == 1) - 500/1;
U ,
380/2; 220/3,5; 127/4; 48 (42)76 24/ 10 U n jlnt V/A c.c. (L//e -0) -440/0,2;
; ;
220/1; 110/2; 48/3; 24/4; rezistena la uzur electric: butoane— 1200 000
—
manevre (excepie 652, 652 A 10 000), selectoare 100 000; frecvena
'
de conectare 600 con/h grad protecie — IP32 {excepie cod 650, 653-IP54) ;
;
seciunea conductoarelor de legtura — l-r-2,5

2
mm .
Variantele codurilor 654, 654 A, 663, 663A cu 2 poziii, 0 — reinute, :
1 —cu revenire cu 3 poziii, 2 — reinute, 3

; cu revenire cu 3 poziii, — ;
4 — reinute, 5 — cu revenire.
2. Cheile de comand se utilizeaz ia acionarea separatoarelor i
întrerup toarelor de medie i înalt tensiune. Caracteristici tehnice:
U n - 500 V Eu& — T
manevre; fc - 800 eon/h; VA — 100%;
10 000
i„ - 1,5 A la 380 V, 2,5 A la220 V, 4 A la 1 10 V.
3. Cutiile cu butoane de comand au caracteristicile electrice din
nota 1. Grad de protecie — 1P54.
Fig. 4.1. Exemple de aparate de

comand manual:
a —
buton de comanda cu revenire (num-
rul dc contacte, conform coloanei 3};
b — idem, cu reinere; o — selector cu
2 poziii cu reinere: d — butoo cu lamp
de semnalizare cu transformator.
187
o °_ T, ^ oo^^^ o^n n oô * ^ o ^
f^-J O^ C1''} C3 O w
NM^nNa.1 n#S —
- i
. u — —
'
- 1 1
1 — *
csj
— ™o
oo a.
cT o" o" o" o" o" o" o" cT o" o! o" o" o* o* o" o" o" o" o" o" o~
oo^ t- o ^ *n
n^
r-
oO
1
csi *o «n o -r* (N)

no n on
io \o xor- r-
mn nn nci
j
I î*> Tfî p^. f*> f*5
nn no *n f)ci o n c*3
Oo 0 ^ ^w^
o rt fO ^
c*>
On oo c> no oo
ea
ti
o *^ ^ IOCT\<S(»Ooo^ \o \a N tn QO ^
O oO irj
ut: OO^^H^C^
noonno |
J-co
I
1
o
i£ ii VQ f-
U"l U"!
n^ c^.
t-.
e*s *o n oo t*> f o o_ ^ o__ o <n.
o — o" vo~ p> t

4
-"*
tsf Vc^f
o o"o O'OO o ©se?
— o 00 0C (N O
^ ra b b 2 oo
o oo
oo
oow
<Ni
' tsa
<n
fNl.
—i io ci o
o* o" o" o" ol o" o* i — o
i
o -*r o
Ol
00 oc
Oi, (N£
co oo
»0
(VJ TJN •o N 01 o "O T) *0
O. O
ro om
OQ 00
— ^ S3 O, C\
00
oo oo
1
<N tTs <N *n »n

V ^ O
cNE (Ti "O
on
t^-
<rj
Ti
n t* rt
'T
n
G\ Oi
•O "O
o O o o r- 'o ^ ô
T T *o f N
"O fO
n o&
n oo TT
<si *o. fNl
t***-
O 'tP oo Ol
00 00
O, C\
io <n mO
^ »o ^ iri -T ^r
1 1
Eh
k3
P O
u>* F
£ ai
*£ ^3
Ci*
c D
ii ti
- I
ta® aj
s 3 ^
+J- +*-
fî ci £d™
a -s -s nî ca
te
-a j3
C5
^ ^
ca
,cp ;^ >C3
. ci
H In
^^
H
2 P P 3
OUUU fa i i :
189
3
îi
n O m
-^
13
Sg
vi **n co ^ 10 oo <o h
V Ojj J^f £^ ^h" ^j- o"' ^h" ^vj"
1
.x
5s S 1
G g
O
oO
<o o o" tô&w"
r> o nN"HN-
o O'-o o o
|
000"i o" o o" o" o

r - 4 O^ ' - 1
o" o"
E
~ rt
j
1
.§ S
o
» o K is
ta o
o ^ b
'
| I J
£g 5 W
JO ^M C\ n \0
O
OiO\rO
Ol C\
SSS O f
1
OlO O <0 tO
Oi O O Ol O O,
s3
s
O^Ô OOJO O QO *o "O
1
0 >r-,
0
0000 o orôôf^ I
uri
—o
in o. og 00
^r ooooooo i 0^1 — 1
-\ ca o
^ S O 0
o" o o" o" & o" o" o" cT o"
1
o" cT o" o" 0" I
,
s
0
fa
C00 0,\00i0,0 ldi0'0

l
1
J"- OO Oi
r-J (N
O "i
<r>
O O
io
Q •O io
IO IT! *0 ITi ^ Jr; n C*l
t'i
^5
n n Cfi
n oO Oi O,
(0 'O
o\ Oi
iO
u o
-5 irf
U ;_ .3 2 P 2
?
" ^1
:
'"-Zi >
if
7? £ -U- 4*- -S f 03
jfi O
£5 5 axa ,a
&- Oh
I f MIM
190
j i £ j
1 „frfr* 1 1
U I
^ * ?s
o u gg
O? -r- o .O
ol
CM
'<r3
io P
•±J> o.
00 M
cm T 1-1 0J
«
43
yô
le
00 00 00 ^5 0
^ o o" o"
,-T *M <M
CM <N
rM rM fM CM CM CM fM .|. -|- .]-
CV r*y ° ---. cu
o" oo 4
c\ rM — ' CM |
!— ta _o
o ^ 'O o
ca
V3
i
cu
Ch crv
\d o vo "O ^ O r- oo
— —
r-j
«
cu pq
rJ rM
cM
n M "O
rM
r-r
iN fM CM
N N 3 S^^ u^
O O SC O o o io
t-'l
m to in irj «t, »n O KO OSO
^ -i K ;C
& D
^ Si H |4 I
CM
\o cu
=3
°
CU
C! S =3 Cui
5? b . .a ^
^ B W
^ Bo
.CU ro
"tf M-f g
pCJ I t rM qj t-
1 ^ k
V h=H
i
CU
3
3 +^
kS
a
xî J3
rfH WÎ <^ 3 5
3 S§
13
S B 3 £
„ C3 Ph
^ 3 S ? tr
E 6 u o u ^
191
4.K3. Limiîaioare
Specificaie Cod In, A Frotec. CA Gabarit, mm

1 2 3 4 5 6 7
Limitat oare. de curs capsulate — ELEC TEO CON TACT

Cu translaie 4463 500 5 IP32 1+1 157 v 90x52
Cu translaie 1
4464 500 6 IP32 1+1

Cu rotaie
142x90x52
4471 380 IP54 —i
Cu rotaie 396x222x233
4472 380 fi i
IP54 -4
Cu rotaie 396x222x233
4474 380 IP54 -4
Cu urub 396x222x233
4475 U IP54 348 x 100 x 100
Cu pîrghie 2 pol 4481.* O IP54 1+1
tip furci
i
k
220x265x255
1 pol 446*2.4
Cu bra
: \
u IP54 2+2 220x265x255
si rola 44S3 IP54 —4 240x410x235
Cu bra si rota 4486 JOU 1/1/
IP54 ^4
Pt. maini unoitt 6 102
240x410x236
4 1P43 1+ 1 112 x 100x45
JJe 111 fir 3 ill <mT 6 122 40. T IP65 1+1 52 x 11x95
Tip CS2 7405 Juu 1A
IU IP66
Tip C2 74 fi fi S/YA 1 rt
124x40x40
IO IP66 114x40x40
Tip C3D 7407 JUU 1
IP66 141x65x40
Tip C3I 74/10
10 IP66
Tîd CS2R 141x65x40
74 10 10 IP66
Tip C2R îA
129x40x40
i 1 1 «>0U IP66 120x40x40
Tip C3.DK 74 12 J\JU IU IP66
Tiu C3JR i a
147x65x40
74 13 iu IP66 147x65x40
Tip CS2R 74 15 1 a IP66 146x40x40
Tip C2B 74 16 1
10
/"!
IP66 136x40x4^
Tip C3DB 7417 500 t 10 11*66 160x65x40
Tip C3IB 74 18 500 10 IP66 J53x 65x40
Tip CS2-FB2 7420 500 IP66
Tip C2^FB2
to 207x40x40
7421 500 10 1P66
Tip CS2.FB1
198x40x40
7425 500 10 IP66 160 X 40x40
Tip C2-FB1 742(5 500 10 IP66
Tip C3D-FB1
152x55x40
7427 500 10 IP66 187x65x40
Tip C3I-FB1 7428 500 10 IP66 187x65x40
Tip CS2-FB4 7432 500 10 IP66 180x40x40
Tip CS2-GB4 7435 500 10 IP66
Tip C2-GB4
,
161x40x40
7436 500 10 IPG6 151x60x40
Tip CS2-GB5 7440 500 10 IP66 150x40x40
Tip CS2^FB3
j
7430 500 10 IP66 200x40x40

Tip C2-FB3 7431 500 10 IP66 190x40x40
Limitatoare de curs necapsulate — ELEC TROCON TA C
Tip NS2 7400 500 10 IP00 60 X 30 x 26
Tip K2 7401 500 10 IP00 60x30x26
Tip N3D 7402 500 10 IP00 87x30x26
192
4,1.3. ( eonii nu are p
î 2 3 i 5 7
Tip N3I 7403 500 ,„ IPOO 87x30x26

Tip N2R 7404 500 10 IPOO S3x62x 13-
Tip N1RI 7404A 500 10 IPOO 83x62x 15
Tip NIRD 7404B 500 10 IPOO 83x62x 15"
Limitaiore de mers în gol cu temporizare — ÎEAB
Tip UVfGT [
7447 24 i>5 Temporizare i 52x80x 105
Tip LMGT 7447A 220 1,5 iOO 52xS0x 103
Tip LMGR 7445 220; 63 30 330 X 250 x 1W
380
Not. Limitat oarele LMGT —

pentru maini unelte i Imgr pentre —
redresoare de sudur se regleaz în limitele de temporizare menionat©,
Tensiunea datâ este cea de alimentarea aparatului.
4.1.4. Electromagnei de acionare
F ni daN Acionare fc, c/h

mm
Cod U nt V Gabarit,
Cji, mm Poz. func. DA,%
1 2 3 4 5 6
Electromagnei de ca, (Un = 24, 48, 110, 220, 380, 500 V)

6490 3/8 t + î/o 220 600/40 64x75x 104
6500B 1,5/10 î/0 500 1200/100 70x80x70
6502 1,5/5 î/v 500 1200/100 70x74x6&
6503 2,5/12 H-î/o 500 1200/100 64x93x°6
6505 5/10 t/v 500 1200/100 89 x U4x
125
6505A 2/ 3,5/10 t/v 500 1200/100 89 x îHx
125
6307 5/10 t; î/v 500 1200/100 89 x H4x
125
65 10A 5/25 t/v 500 1200/100 104 X 112 x 143
6515 5/25 î/v 500 1200/100 ÎHx 1HX 172
6545 0,1/15 t/v 220 120/40 0 1OOX 128 x 151
6550 3 / 3/25 t/v 220 300/100 114 x 163x250
6553^1 16/40 t/v 220 120/15 140 x 190 x35&
6560 1,3/15 t/v 500 1200/100 53 x 73 x Î13
6561 2,7/15 t/v 500 1200/300 55x5Sx 139
6562 7,5/35 t/v 500 600/100 S5x 138x231
6563 10/40 t/v 500 300/60 102 x140x225
Electromagnei de = 24, 48, 60, 110, 220 V)
6520 5/25 t/v |
220 i 1200/100 1 #106x218
6525 1,5/10 î/o |
24 1200/10 50x60x 119
193
4. 1 .4 . ( continuare
l 3 4 5
1 % !
6531 0/5 î/v —o 24 1200/60 73x73* 116

30/2 i/v 220 3600/ î 00 0 40 x 23-î
1
9/30 t/v 220 1200/100 130 X 130 g 3 10

6552 Ui HO t/'/ 220 120/15 L4G x H0 X 358
6555 0,4/5 i/v-o 22c; 3600/100 •
5S xS6x91
6556 0,4/5 i/v —o 220 3600/100 j
Elcdromagnei capsulai peni rilmie h idra ui ic
65 12 5/5 1
500 70 x $1 X 50
6504 3,2/2,5 500 3600/100 45 x 100 x 79
6526 6/5 60 3600/100 70 x &0 x
|
553S 4/2,5 60 {
3600/100
Nota. 1. SîtriJ>61izâri i £ibrfîvi-;'ri F^ - fora : nominal de acionare;
C« — cursa nominal tîe acionare ; t tragere ; : — — uripî&gere ; o — poziia
de funcionare orizontal; v —
idem, verticala,
2. Se monteaz, uumai în incinte etane.
3. Sint echipate cu redresor pentru alimentare de Ia reea de curent
alternativ.
4. Elearomagneli capsulai cod 6512 i 6526 sînt cu legturi libere;
restul, cu fis i cupl.
5. Producie ELECTRO APRATA J - Bucureti,
4.L5. Relee uzuale
Relee intermediare — lai re prinderea ele relee Media:

s RI 8, variante: RS 7144 si RS 71§9—F RS
72009 —D ; Ua — 12, 24, 36, 48, 60,' 1Î0 V c.c, Pa =
t
3
'
W;
co?i£acte l-=-3 ni, nd sau
simple sau întrii e, în 4 grupe
c,
de combinaii: A 1 —
o grup de contacte simple, A 2 o —
grup de contacte întrite, ± doua grupe dc contacte B —
simple vzute din partea frontal; i^—-idem, întrite;
B$ — idem, mixte; Jnc A c.c./c.a. contacte simple sarcin
, :
inductiv — 0,5/1,25, —
rezlstiv 1/2,5, contacte întrite
sarcin inductiv — —
1,5/2,5, rezistiv —
3/5 i? ac IO 7 ma-
nevre; G — mm —
38,5 X 27,5 X 92,5 D, 44 x 19,5 ^
;
51mm — M —F; +
130 g releu —
30 g priza g— D, 70 F;
• RI variante: pentru ca. — RS 72040 — F
9,
RS 72078 — D; pentru cx,- RS 71055 — F, RS 72010 — D;
F
194
Ua = 12, 24, 36, 48, 60, 110, 170, 220/12, 24, 42, 60, 110,
220 V cc./c.a.; Pa —
4,5 W; contacte 1^2nx, nd sau c,
simple sau întrite, în 2 grupe de combinaii: o grupâ d—
de contacte întrite, C 2 —
doua grupe de contacte întrite
vzute din partea frontal ITCt Rv€ ca la RI 8 G 26 H — —
mm — QiM —
;
;
X 60 x 60 mm —
F, 30 X 64 x 105,5 220 g
releu 50 g priza D, 150 g F;— —
e I?/ 10— R$ 71810, variante: A simplu, B cU — —
indicator de poziie, C cu indicator de —
funcionare cu
remanent; tip fia; h\ 24, 4S, 60, 110 —220 V cc$ ,
Fc = 3 W- contacte 4 c (în execuie navala, 2c) I t 10 A, ;

^
Ja =0,2/1 A c.c./u.;/( 1 200 man/h; i?^ = 250 000 ma-
-
nevre; G —
70 X 38 X 103 mm; 350 g releu -f 200 g M
priza;
o RI 11 — RS 71811 , variante: A-, B, —
C v, RI 10]
£7 ff =-24, 48, 100, 110, 220 ca. Sa V =6 VA; contacte— v,
— 70 M — 350
;
RI 10; G X 61 X 103 mm; g releu +200 g

priz.
p #j 12— RS 72000 (pe regulatoare MR-192, LR-192)j
Un = 24 V ce; P == W; contacte — Ic, Inc = 4 Aj 1
*
£ = 400 man/h; J?^ = 2 000 000 manevre; G — 68 Xi2 3

fl
X 25 mm; M — 150 g;
© 13— RS 72500,variante: pentru ce, 4 — exe-
cuie normal, .47 — pentru temperaturi AT2 — cu ridicate,
sarcina de 10 A pe contacte, AS2 — pentru instalan ener-
getice cu AS3 — idem, cu
2c, ,41— de intensitate, 3c,
execuie naval] pentru ea., B B2\ BT2, BS2, B1 — similar
ca pentru ce; U — 24, 48, 110, 220/6,
t
60, 110, 12, 48,

220 V ca./ec- S — 3 W ce,
m
VA ca.; contacte: 3,4
A(B)1 —2c, — 3 c; G — 35 X 35 X 75 mm; M — 150 g
rest
a
releu -J^ 75 g priza alte date
Varianta A(B)S2 A, B, A(B)T, A(B)T2

A(B)1
3 10
!U c / c/Ii 50 000/3 600 1000 000/1200 250 000/1200
RI 14 ^RS
72510, variante: A cm 2c pentru AT —
temperaturi normale, înalte, B, BT cu 4c idem; debro- — t
abil, de tip tot sau nimic; cod Ua V ce: 1 24; 2 48, ,

— —
195
S — — 220, 5 60; I =0,2/2A cc/ca.;
110, 4 nc
R^t = 100 000
manevre; f 200 man/h; G — 34 X 64 X 1
& 105,5 mm; M — 270 g releu + 50 g priz;

c
• 17 — RS 72778, variante: A B — 2c respectiv t f
4c repartizate în 2 grupe de contacte; cod U V c.c:

1 — 2 — 48, J — 110, £ — 60
f
c P
24, 220, 12,

P* = W; I„ = 3,15 A: R = 10 manevre; f — 200
4,5
s
1
26 X 67 X 60 mm; M — 150
.
Uc e
man/h; g-
• RI 27 — RS 73354, variante: A~ pentru cx,

B — pentru ca.; debroabil; U — 24, 110,220/12, 24, a 12,
48, 60, 100, 220 V cc/ca.; contacte — 5c;
110, A—
E/220 V cos = 0,5/220 V — cos o =
<p 0,7, 0,05/220 V — 0,4,
L/R = 15 ms; = 3,5 W c.c, 5 VA ca.; G — 38 X 47 X
X 71 mm; M — 200 g releu 60 g priz -fc-
• RI 28 ; de tip tot sau nimic; debroabil, montaj

aparent; Un —\2, 24, 48, 60, 110, 220/12, 24' 42, 60, 110,
128, 220 V c.c./c.a.i P8 -5,5W, 7,5 VA; contacte 2c, 3c,
4 C inc =
6,3 A; t s tA i0ms;PR —
\ 500 VA cos 9 — 1, — =
W— = W-
:
660 VA cos 9 — 0,4, 150 =

,
L/R 0, 75 L(R =
= 40 ms; fc =
1 200 man/h; G 24 X 52 x 72 —
2c, 3c, —
%2 X52 X 72 4c; —
• RI 33 — RS 74650, variante: A — montaj fix,
g_ debroabil; Ua 6, — 24, 48, 110, 220/24, 48, 110,
12,
220, 380 V cc/ca.; G — 38 X X 35 mm — A, 73, 8
fi8 X 55 X 35 B; mm — M — 100 g — A, 100 g releu+ 90 g
priza; contacte:
Poziie lnd 2nd 3nd Ic 2, 3c

1
220 cx. sau 220 c.a.
16 16 10 16 16 10
Im, A 60 60 40 60 60 40
VA 2200 2200 1500 2200 2200 1500
W 66 66 44 66 66 44
* RIB 1 — RS
73372 (bistabil mecanic în circuitele ;
de impulsuri de memorie); debroabil; Ua

i 6, 12, 24, —
60, 90, 110, 220/24, 48, 110, 220 V cc/ca.; contacte—2 x3c;
Inc =
6A; fc 1 200 =
man/h; G X 38 X 75 mm; —U
M— 275 g releu +
55 sau 200 g priz.
196
Relee de timp:
• RTpa 5 —
RS 71806 (IR-Media), variante: A Ind —
cu temporizare la închidere lc instantaneu, B lud, + —
idem +
ind glisant cu temporizare la închidere $> lc instan-
taneu; Vm -
24, 48, 60, 110, 220 V ce; P. 15 (30 = W W
la anclansare) Inc 5/3 A —
temporizat /instantaneu; —
=
;
Rui 5 000 manevre; G 90 X .14 X 145 mm; —

1,32 î M—
kg releu + 0,5 kg priz (este debroabil);
e RTp 7 — montaj aparent, RTp 77— montaj îngro-
pat: variante: Un = 24, 110, 220 V ca.; — 20 VA la
anclanare, 10 VA în regim permanent; Inc 6 A, R^ =- =
= 10 000 manevre;/, 20 man/h; G 34 x 130 =
X .170 î — mm
Tipul - codul Felul temporizrii Contacte
RTpa 7 - RS 71868 Cu temporizare la 4c: lt-r3v£t-r-2ii

RTpa 71 — RS 73167 anclanare 3t-Mi, 4t
RTpr 7 — RS 72300 Cu temporizare la 3c:A-ît+2i,
RTpr 71 - RS 73168 revenire B-2tH-H; C-3t
• RTp 8: U, — 24, 110,220 V — ici+ Ici ca.; contacte

7^ =5 A; Pn — 30 — 50 msj
W — 220 V; ^ —
40 ms, ^
temporizare: 4—0,12-7-3 £ — 12 C — 5-7-126 s s, 0,5-?- sj
0,5-7-12 min, £ — 5-7-120 min, 0,5—12 h; variante construc-
tive G — 53 X70 X 115 mm— RTp 60 X75 X 125 mm— 8,
RTp 81; 81; M — 600 g — RTp
:
900 g releu + 400 g 8,
,
priz — RTp 81, 82;
Tipul RTpa S RTpr 8 RTpa 81 RTpr 81 [RTpa 82 RTpr 82

| [
Cod RS 73730 RS 73S12 RS 738 M RS 738 15 RS 73816 RS 738 If

Montaj A —-F A-F A— l-D I-D
• RTL1 —
Releu de timp lung ICEMENERG (în —
schemele de comand i automatizri pentru funcionare
intermitent, unde se cer temporizri variabile ale perioadei
de lucru i de pauz}: U a 220 V; tr 15 min -r 2 h în = —
9 trepte, independent atît pentru lucru cît i pentru pauz;
ieire prin releu RI8 cu c,; 1,5 kg; M=
9 RLT21 22: — 10 mim. — RTL21,
Ua = 220 V; tr 6-=-
12 -=-20 min — RTL22 G — 80 X 186 x 166 mm M = l,5kgj

;
197
Relee de pîîpîîre - ICEMENERG:
© RPOa —
Releu de pîlpîire tranzistorizat (pentru ali-
mentarea cu impulsuri a ba re tei de pîlpîire pentru semna-
lizarea ne cor e spunz tondenei dintre poziia elementului de
comanda i a elementului comandat) Ua ^2A] 48 V cc :
P& 40 = W
(sarcin din becuri incandescente); fP 1^ 2, — ;
BHz± 20%; G — S0 X 186 X 143 mm; M = kg. 1
RP7a — Releu de pîlpîire (utilizare — v. RP6a):

a>
C = 110- 220 V c.c, ca. P — 15 W/110 V, 25 W/220 V;

r
c
/ — 1,5 -=-2,5 impulsuri/s; G — SG X IS6 X 143 mmj
ff
M = 2 kg;
m RPPS417 — 24 V, „— e<
RPPS412 2A V
pîlpîitor, —
pîlpîitor — Releu de cu protecie la scurt-
pîlpîire
circuit (utilizare, ca RP6a -{-semnalizare de poziie) 24] ; =
4S V c.c. IM = 5/3 Ala 24/48 V; fp = 0,5 -=-2,5 Hz ± 20%
G—
; j
150 X 132 X296 mm; M — 4,5 kg;
Relee de semnalizare:
» RSE —
RS 72250 IR-Media;. variante: ? de — —
curent sau de tensiune de lucru, 2 idem, de repaos, —
—
A debroabil în montaj aparent, B fix în montaj —
îngropat, C —
debroabil în montaj în cutie (exemplu de
simbolizare: RSE Â2 —
RS 72250A2); n 24, 4S, 60, U =
1Î0, 220 V, c.c; In =
0,01—0,015— 0,025—0, 075—0,1—
— 0,25 — — IA
0,5 c.c — —
toate variantele, în plus 1,5 2,5
—5—7,5—10 A c.c— A1, B1 CI; P^ — W Un 1,5 la
0,75 W la I DA = 100%; contacte — 2c; 1^ = 6 A;
t ,
n ;
= 50 000 manevre; f = 600 man/h; G — 50 X S0 x

160 mm — Al, A2, 53 x 74 x 170 mm — Bl
c
B2;
variante: d& construcie — I (îngropat), RS 74000, RS74207,
;
RS 74208, A (aparent) — RS 74209, RS 74210, RS 74316,

D debroabil) — RS 74376, RS 74377, RS 7437S; cof^
iade — A — lc acionat in poziie de semnalizare avarie
(
la releul de curent, B — 1c lp acionate în poziie de

semnalizare avarie de tensiune, D — 2c acionate
la releele
în poziie de semnalizare avarie Ia de tensiune; releele
funcionare — L — semnalizeaz avarie alimentarea la re-
leului,R — semnalizeaz avarie întreruperea alimentrii la
198
releului; V c.c./P# — W— 24, 48, 60, 110, 220/2,5
17.,
—
RS 74207, RS 74209, RS 74376; U V c.a./^, VA UOj
,
mt
220/4,5 — RS 74208, RS 74210, RS 74316; I = 5 Aj

mm — 73 X 73 X 100 mm — A,
D,
G — 60 X 60 X 91 I,
73 x 73 X 92 mm-D; exemplu de codificare: RSE-
RS742Q7-LID;
© RSI6; 6.2 — Releu" de semnalizare prin impul-
suri — ICEMENERG (pentru semnalizri preventive i de
avarie cu repetarea aciunii): U V/A — 24-^220/5 Ia n /I n
maxim de semnalizri — 25;
,
RSI6 220/2 RSI6.2; la nr.

G — Î8S X 80 X 142 mm; M = 2,5 kg;
r
o RSS1 — Releu rapid dc semnalizare — ICEMENERG

{pentru semnalizri centrale prin cu contact pasager): relee
U =a24; 220 V c.c; P* — 5; 10 W conectare, 5; la 3,
7 W la deconectare, 2,5; 3,5 W de durat; I = A cx.\ nc 1,5
R^ = IO manevre G — 80 X 174 X 85 mm M = 0,6 kg;
7 ; ;
© ASPP-3 — Aparat pentru semnalizarea punerilor la

prnînt i pentru msurarea preventiv a rezistenei de
izolaie în circuitele de curent continuu, compus din dou
subansambluri; variante: 24, 48, 110, 220 V; L m pentru —
semnalizare 5-^6 kQ 24 sau 43 Y, 6-M2 —kQ 110 V, —
20 -MO kQ —
220 V, pentru msurare 0-=-oo; G 140 X —
X 140 X 73 mm —
aparat msur, 140 X 140 X 127 mm —
aparat semnalizare;
a £vg£ —
Clapeta de semnalizare a curentului de scurt-
circuit — ICEMENERG (pentru determinarea selectiv a
fazelor defecte ale cablurilor de racordate la posturile MT
trafo sau punctele de alimentare): m 600 -M 000 Aj D —
G —
50 X 60 x 80 120 g. mm; M=
Relee de protecie de curent i de tensiune — IR-Mediaj
variante lud, B
: A—lnî; Xnc — —2A închis, 1 A cos <p — 0,5
sau 0,2 A — =
L/R 2,5 ms; Rue = 000 manevre; conectare 1
prin priz; tipuri:

© RC2 — RS 71900 — Releu maximal de curent: 1JIJ
n A — S VA — 0,2/0
a7
0,2/0,3—3,5; ,05 -r 0,6/0,15-^-0,6/
/ 0 ;9—3,5; 2/0,5 -=-2/3—3,5; 6/1,5^6/9—3,5; 10/2,5-=-10/

/15™3,5; 20/5-=-20/15— 7,5; 50/12,5-50/15^30; 100/25-=-
^-100/15— 120; 200/50 -r 200/15—500; G 90 — X 115 X
X 155 mm; 500 g releu M— 500 g priz;
-
+
199
• RT3 — RS 71901 — Releu maximal de tensiune:
®JU jUM V — Sa V — 60/1 ~ 60/66—3,5;
T , , 200/50-^200/
/220—3,5; 400/100^-400/440— 35; G — 90 x 115 X 155 mm;
M — 500 g releu -f- 500 g priz
• RT4 — Releu minimal de tensiune — RS 71902:
®«/U /UM V — Sr VA — 48/12^48/64,8—3,5; 160/40^-
a,
*
-=-160/216 —3,5; 320/80^320/432—3,5; G — 90 X 115 X

,
155 mm; M — 500 g releu

£5 500 g priz; -j-
• RT3S — RS 72627 — Releu maximal de tensiune cu

stabilitate termic ridicat: UJU /U
M V~S VA — 30/ r B
^5^30/110—5- 60/30-^60/220; 120/60 -M 20/440; G — 80 x
,
& 115 X 165 mm; M — S00 g releu + 500 g priz;

• RT4S — RS 72628 — Releu minimal de tensiune cu
stabilitate termic ridicat: UJU /UMi Y~S VA— 15/
/7,5-M5— 7; 30/15-^-30/110—5; G — 80x115 X 165 mm;
r
M — 400 g releu + 500 g priz ;
Relee de protecie complexe ICEMENERG:

• DIP — Dispozitiv
pentru indicarea selectiv a liniei
pus pamînt în reelele cu neutrul izolat sau compensat
ia
capacitate —
3 -=-18 Unii; L
m (reele izolate/compensate)
10-=- 1000 mA —
50 Hz/0,5 -=-500 mA 250 Hz; Zf sub — —
1 Qla 50 Hz; Ua V cx.jla mA —
24/10, 48/8 110/6, 220/6
<£ — 215 X 160 X 225 mm;
, ,
M—
6 kg; montaj îngropat;
P j
DPP —
Dispozitiv pentru protecia selectiv împo-
triva punerilor la pamînt în reelele cu neutrul izolat sau
compensat; capacitate 3-^5 — linii (peste 5, se interco-
necteaz DPP); Ua
— 100/0,1 Z = a- echipamentul de"' A se
nr. corespunzi lor de ,
V/7 a , (re-
dresor) ; f \ linie
alimenteaz din sau transformatoare homopolare cu
filtre
minim 10 mA — 250 Hz, 22 mA— 150 Hz, A— 50 Hz;
<î— 568 X259 X 215 mm; M = 25 kg; montaj aparent
1
pe panou vertical;
© RDT —
Releu direcional de procese tranzitorii (pentru
protecia contra punerilor la pmînt în reelele cu neutrul
izolat sau compensat a unei singure plecri; înlocuiete
DIP sau DPP
cînd sînt sub 3 linii protejate sau curentul
capacitiv total al reelei depete 3 A): UHt YjIHf A 100/5 .
= j.
200
—
1,5 — =$ ce 20 1^ — = £ , —
1 s; L m mA —
min. 50
curent stabilizat de punere la pmînt Sa — 2 VA— circuit
curent, 15 VA — —
circuit UB , 8 VA circuit Ua G— 187 X
;
X331 X165 mm] M= 4 kg;

• i?CC — Releu de curent capacitiv (pentru protecie
contra punerilor pmînt în reelele cu neutrul
la cu izolat
cureni capacitivi mici); Lm — min, 20 -MO mA alimentat
direct, 1^3,5 A alimentat prin = 100 V; U V/I tor;
A = 24/100, 48/70, 110/50, 220/30; S — VA —
a> rt ,
1 circuit
UH G — 255 X 295 X 185 mm;
a
curent, 10 VA — circuit ;
M = 6 kg;
• RDL — Releu pentru protecia diferenial longi-
tudinal a scurte, prevzute cu cablu
liniilor T pilot: nlj
J = 5 A/52 mA
b3 I = 0 65
(trifazat) J* U — 220, ...1,5 a
— max,
r a
-
; r
110, 24 V comutabila- S VA
48, mA c.a./i a c_c.
i/50— repaos sau 100 — acionat; cablu pilot CCS cu
a, ,
0 m firÔ.9 mm iR = 200 mm — 18 km) M — 8 kg

£3 (1,5 2
; 1
pentru separarea galvanica a cablului pilot — în special la

^circuiteasimetrice unde pot aprea pe cablul tensiuni pilot
longitudinale periculoase pentru i personal — relee se uti-
lizeaz :
• TI — RDL — transformatorul de izolare pentru pro-

tecia diferenial longitudinal: I = 50 mA, IM — 2I n
G — 226 X 223 X 130 mm M — 5 kg;
nj
Jc = 1 ; ;
• RBM — Releu de blocaj a comenzii PDL socul la

<de curent de magnet izare aprut la anclanarea liniei, cînd
în zona de protecie este i un trafo In 5 A, IM 21 n : — = ;
£/« = 24, 48, 110, 220 V c.c. comutabila; Sa VA c.a,/J

mA c.c. —
ca RDL; G —
354 X 322 X 1S0 mm;
,
ffl ,
• RDC3 —
Releu direcional cu elemente statice uti-
lizat ca organ direcional în schemele de protecie prin
relee ale reelelor complexe; 1^ =
5; 1 A; Un == 100 V;
=
U a 24, 48, 110, 220 V cx.; Lro mm. 0,2 V la I n i unghi—
vde sensibilitate maxim (comutabil) de 30, 45, 110° capacitiv;
I& —n* — t=m, 307, —
*=1 s; Sai VA c.a./Ja mA
-C.c, — —2 circuit curent, 15 —
circuit tensiune/30 220 V, — ,
JO — 110 V, 70 —
48 V, 100 —24 V;
• RAR2c —
Dispozitiv de reanclanare automat rapid
trifazat pentru reelele de MT în doua cicluri sau într-un
201
Fig. 4,2. Schema de conexiuni a dispozitivului RAR,
ciclu: = 110; 220 V ca.] S Û VA — acionare,

17 VA — rcpaos; tapul de pauz reglabil 2-4-20 ms, timp
blocaj pe ciclu 60-^100 ms; durata impulsului
1-^1,5 s;
dispozitivul se blocheaz: dup
fiecare ciclu, o co- dup
mand voita de închidere, dup
funcionarea unor pro-
tecii fr RAR (v. fig. 4.2);
* DAFET — Dispozitiv automat pentru functionarea-

economic a transformatoarelor pentru reducerea consu-
mului tehnologic de energie în staiile si posturile echipate
cu cîte 2 trafo identice: Un —
220 V ca.; 220 110 48
24 V ce; G —
590 x 5% x 257 mm; Af 35 'kg; = '
* KFm4 — Reîeu de frecvena minim pentru de-

automat dezeentralizat a sarcinii format din
conectarea
mai muli consumatori puin importani: [/_ = 100 Vj
—
fr=M ,„ 50 Hz; G 330 X 1S0 X 162 mm;
* RPA — Releu de putere activ pentru DASPi
Un — 100/V3 sau 3 X 100 V; I n = 1,5 A; Ua = 220 V c-cj
202
Pr
= 0,5.„3P,; ^ = S5%; 74 - 10 A, I* — 0,5 A
VA —
ca.-
0,2 A cx. ;
S — max. 2 VA —
a circuit curent, 5 circuit
tensiune; G — ISO X 385 X 235 mm; M=7 kg;
Relee pentru protecia motoarelor — IR-Media:
0 RC6 — RS 74006 — Releu

minimal de cx. pentru
protecia motoarelor de cx.; montai fix aparent; I*, A
_ 0 ,6— 1—1,6—2,5—4—6— 10— 16—25-^40—63— 100—
_I60—250—320—400—630; contacte — Ind + J = lnî; flC
« 10 A cx., = 100 A cx.— 380 V, 25 A cx.— 110;

I,
220 V, I R — 10 A ca. — 380 V, 2,5 A cx. — 110 V, A 1
cx. — 220 V; IP00;
c RCS _ ss 74006, RC5M — RS 74005M — Releu ma-

ximal de curent cu revenire automata, respectiv manuala,
pentru protecia motoarelor de cx. I — ca RC6 + 250 A ; n 1
cx. contacte — lnd+ în — ca RC6 G — 160 X

lnî; rest
< 630 A, 6 kg —
;
;
X 190 x 180 mm; M— 2,6 kg —

—I = a 1 250 A;
e RPTIa,
b —
Releu electronic de protecie a motoarelor
electrice la supratemperaturâ (ca traductoare de sesizare
a variaiei de temperatura se folosesc texmistoare cu coeficient

termic negativ daca nu depesc 2 500 la 25°C) montaj ;
fix; contacte lc; 2 A — 4—

cos <p= 0,8 U* = 220 V— ;
ca.; G — 83 X 134 X 92 mm.
Relee diverse — IR-Media:
© — RS 75006 — Releu de putere pentru controlul

RT5
tensiunii lamotoarele de cx.; monta] U = 220 V cx, fix; a
{reglaj 0,25-=-0,8ÎJJ P = 25 W; contacte — Ind +

a
lnî;
Inc ^ A io j — A —
c Cij
. 3S0 V ca., 0,5
;
A
2,5 — 220 V cx,
= = 10 acionri; G
i? Ke — f
1106 X 190 X 180 mm)
203
• RSS1 — RS 74685 — Releu static de supravegherea
izolaiei cu buton pentru testarea funcionarii i posibilitate
de anexare a aparatului indicator MO-42 lABM-Trmioara —
JJ& = 220 V; 5^=7 VA; contacte 1 nd+ lnî; Inc — 5 A i
circuit supravegheat — UM — 1 000 V ca., 1500 V cx.,
C = 1-HQ jjlF, D m = 3^-100 kQ; R^ s
= 50 000 manevre^
G ~ 145 X 92 x 165 mm;
9 RSMT1 — RS 747 66A —Releu static de msurarea

tensiunii (pentru protecie, control în reelele de i msura
JT); montaj aparent sau pe ina profil; Ua = 2A V c.c;
24, 48, 110, 220 V c.c; P a i c.c, 4 VA — W

ela.; contacte
lnd + Ini, 1^ ==5 A D m cod: 50 -=-500 mV —
AA/ 24 V —
—
;
c.c, AB/24; 220 V ca., ^4 C/48; 110 V ca.; 25 -=-250 V

BA{DA)j2A V c.c, BB(DB)j24.; 220 V ca., BC{DC)lî
110 V ca.,; 50 -=-500 V —
CA(EA)/2A V c.c, CB(EB)/24-
220 V c.a„ CC(EC)IAZ 110 ca. (în parantez ; codurile —
pentru ca.) pentru U* = 48, 110, 220 V cc se folosete
; ,
rezistena adiional RBC 1009-330 BFG6025 — 1,5 kb,

respectiv BGF6040 — 3,6 kQ; RU€ = 50 000 manevre t
G — 53 X 70 X 102 mm;
o RIP1 —
Releu de impuls i pauz (în instalaii de
automatizare care cer un anumit raport Intre ij_ timpul —
de lucru i t 2 —
timpul de pauz) ; t-Ji^ reglabil 220 V, — ;
Sa = 3,7 VA; perioada T= 60 s; contacte — microîn tre-

ruptor cu c ; debroabil; M — max. 100 g;
Not. Simbolizri necvidente F, D-

monta] fix, debroabil ; U<$
:
Paj S& — tensiune, putere activ, putere aparent de alimentase I Ia* ; t
I Ry Ir — curent de închidere, deschidere, mpere, reglaj nî, ud, c, p — con- ;
tact: normal- închis, n ormal-deschis comutator, pasager t i& — timp

, ; f
de închidere, deschidere a contactelor t T — temporizare de reglaj ; R U€

;
re_ —
zistena Ia uzura electric; fc —
frecvena de conectare fv frecvena ;
—
de pîlpure V mt L m — domeniu, limite de msur; i, î (la contacte)
;
instan- —
taneu, cu întîrziere
- ; G— gabarit; M (ca indice) — maxim.
204
4,1.6. Aparatura de automatizare Mn compunerea buclelor
de reglare
Aparate inter- Aparate Convertor

Aparate primare mediare secundare de ieire
3 4
1 2
Presiune relaiivâA, absvrbii-2, difer enialâ-3

FE100; s,ELR, ELX, X902; s.ELA]
I. FE 1Q ESC
ELX100, ELC
422^425
idem idem idem
2. FE IA idem
3. FE 3D idem idem
idem idem
ELF271, EET370
Debit
AT 36 ; 1D 100
idem
JFE8Q0 F£96 idem.
Nivel
FE 7D; FE 7B FE10G; s.ELR, ELX t

X902; s.ELA;
ELX100, ELC ELI
P
ESC
422-425
ESC
SN106, UG, 111,300
Temperatur
'Term ocupi uri ELT162, s.EER, ELX, X002; s.ELA j
ELT163 ELC ESC

s. E0 ... ESC
ELT162, s.ELR, ELX, X902; s.EL A
Ter morezrstene \
ELTH53 ELC ESC

s,El ... ESC
X722 ESC
RPT ESC
î>etector cu ter-
snistor 2151-2152 RSC ESC
Plrometru S.E5 ... ESC
Umiditatea aerului
U21, U22, U23 - I s.E7 ... ESC

vD cu T 2911-2914 - RSC ESC
Concentraii de SO H 2 ,
NaOH, S03
W16 |
- |
*.E9„. ESC
Conductivitatea apei
W44 ! ELT730, I
s,.ELR, ELX j
X902 ;
sJELA ;
|
ELT733 ELC ESC
205
4.1.6* (continuare
Concentraiei ionilor de hidrogen (pH

Wm—Sl 622, 632 ELT630, |
s,ELR, ELX, I X902; s EL A
t ELT632 | ELC | ESC
Potenial axitforeducere a soluiilor (redox
W623, W533 I ELT633 ! S.ELK, ELX, |X902 ;sELAr

1 I
ELC ESC
Prezena flcrii
Tij ioniza re ACT379;

ARGUS;
RS70SS2A ESC
Cep vizare SFTÎS8;
AKGUS ESC
Proximitate metal
TPR, TFT ESC

Port
DC, DI ECB, EBT J s.ELR, ELX, I
X302; sELAj
I
ELC I
ESC
Turaie
DT171 CFC170 s.ELR, ELX, X902; s.ELAj

ELC ESC
TR3 Pil
; ESC
N7ot. 1. Coninutul coloanelor: apraiaj primar — delectoare, tra-
ductoare de nivel; aprataj intermediar — adaptoare,
convertoare /surse;
aparalaj secundar - aparatur de panou (indicatoare,
înregistratoare!
regulatoare) eovertor de ieire - aparatura pentru comanda
;
elementelor
de execuie (sec - echipamente de semnalizare si comand, care
primesc
semnal contact furnizat ca semnal de ieire de aparatele
primare sau
secundare)
Adoptarea funciei suplimentare T la seriile E 0 5
1 7
9— m combinaie cu ELX 120 sau ELX 1203 permite convertirea' sem-
nalului de msur in semnal unificat i respectiv prelucrarea informaiei
prin aparatele seriilor ELX, ELC, ELA, X902.
2, Producia aparatelor este repartizata Ia; I EA- Bucureti
IEPAM-
Birlad, ITRD-Focani, IEIA-Cluj, lAEM-Timioara.
206
oooooooooooooooo
"i fi io*oTiirnr)Viioioin
in 10 v> *o i
X E I i
ia
O OOOOOOOOOOOOO Cî QOOOO
oo
O oo
o o <0 'O o o o
i-H — ^ LO O ^ <0 O O ^ r-- '><0 o
LO
— —^
0 n co '-O
W \/ ^ Ti ~ — Ti O O T) •O — — TI Tj O O io io ;
1
v y \^ v v v v v v v v vvvv vv v
„
f^Ttl— — -> p 1
—— <"*j Ci £2_^> Z> ""i
r
rj
oo^^
i
oFt) tT'" {>] <o <o io

1
" rrWVS~Tr^
oooo oooo
T> "O
nf
O
• • o » O
5 o
Tj O
X v o
51 ^2
o ooo
C O Tj O
io " <s
trj r^j c*4
-i-r I- -l" -l-

X ^ T>A Ti" X o
oo oo
oo o
TI
»o o
|
,
OO
I I
0
01
O
I I
(Ni
T>
I
I
kO
Mi
O Ti Ti
V3 00 o o o™ o
co pi p=l ftf
h- 1— 1—
uuu
1 I
oo uoaa
207
x
1 1 I 1 ! I [ 1 | | r =° | | ,||| ggggg gg'
ss-sssssss ,
,gss8 , , ,
,gsgggggg
o
§§§§L§JL
^^^^^ ^7 - oooooooonn
^
T*
SSsULU
o o" o'
1 1 [ 1
$ ~f
- '
1
to ^ s£^°°°
gg = orin
o ooo
—
A Aoo ^
VW^ £
rim ; ^ rt -*~*"
.£ :2
oooooAA
, .
AV
irT^ ! I 1 1 1 f 1
o
V7 vAi^ '
* * c 0
- «Srîr
V >' > > > >> vv
cs» ^^ «n i^T^? -° ^ J 1 1 s 1
ô 3 *C±,3 o o o o o o O'
o— • o" '- 1
o"'
o" o" o" o"" o*
4
o" cf
o — >. ^
o io
IO to
iO — 1
°
o °
o S
o oo
gg g** ^g g ggigll^ ||i

V—l 1
^g o....5..-"C»i+oo=ii "^-i -l-i"

1 |!
« ..S-^wSnnu o [ 0 o"2g°°28S8 i -l- -[- - « A

ogggooOooog772lf5
2222g22SS-g77S Sts 2*4g?4SS
99999999999E
HHHHHHHHHhHHHttîPipH
Gh HHH HHHHhhHpHfS^
W
HHHHHHHHHHHHHMHH ti Oh
HH 'A ti -ti ti
IJ—IMH-II—II—II— l- 4— 1—s
:
1 1 ;
208
•O
o 3 Q £ tâ 6C
I
I I I 1
K p
U h
Vh
l-H
O
O
J
^
lT "te
ou '
Q s s .
-d s "° * 1
g*0 a>g>
! I I
*H
- £ "S ^
= ca
o
3
3
^ * £ § O
O
% 5 - o
OJ
a 3
^ ^ «« £
I
â-'-H
I I I
1
d *d
ce
no ^
o I ^- 1> (SI
!
w°[.,s
o i; s j
a a - I
A
i w
I I 1 "3 u
2
I
1
M % -T 5 S
c <D
Ti
Ort
£ o —U l
fii
Vj i—1 — s cî
m 5 i3
U — O kC CsJ
; «o a ^
^H f
g c ,§
^ i?S~ irT u"T

—
qj o" o" o" * a «
* 4>
-d O ^
!
1 8 f g Ioo "ir.
O fg
»
°« ol F*
w
£ sip
= 's «>
o " „ 53 îs ^ *^
o 'a.
1
f -S ^ s s Ti
«o o * S s
OI ^ " SH S | £
^1
s 1 o
*J
O o
"ti
o o §
o 2 o o —
**
I
f*> I .1 1
a
XXx
Ol Ol <N
I
33 o -if 5 îs
E
23 P'
o"
I
i—
o
P h H
I
IO I
»0i o m o / -
H
"
p»o
I
n ^ **}.
Efl C/l
l—l w -r i_ ^
u o u u o
209
4,2.2. Transformatoare de tensiune
Con- Cl&PîL prcci z i 6 [5 nu r i VA

Tipul V*
£ %- î j r tGlj
E ' î
Msura. Protecie
1 2 3 5 6
TIRMO GIO 6P/6Q

ii 0,!/#
G10
0,5/50; 1/50
TIRMO 3/V3 0,1/3 0,5/30; 1/50 6P/{>0
TIRMO 4/^3 o i/V:>

( G10 0,5/30; 1/50 6P/60
TIRMO 0,1/3 G10 0,5/jO; i.;-?0 oP/oC
TIRMO QJI& G10 0,5/30; 1/50 6P/60
TIKMO 0,1/3 G10 0^1^ 1/50 6P/S0
TIRMO 6,3/^/3 0, i 1/0,22 G20 0,5/30; 1/50 6P/G0
TIRMO IO/V'3 G20 0,5/ KX); 1/2C0 3P/60
0; i /3
0 1/0,2 G20 0,5/60; 1/120 3P/ioa
TIRMO
TTRMU '
ivi v j
5
0,^/100; 1/iiOO J I /Zui?
0,2/3
0,1/0,1 G20
TIRMO
n r/
U, l/v J
TIRMO G20 0,5/ 100; 1/200 3P/60
TIRMO 0,1/0, 1/3 G20 0,5/ 100; 1/200 3P/60

TIRMO 1/^3 0,11/3 G20 1/200
1 0,5/100;
0,11/0,22
TIRMO n/^3 G20 0,5/100; 1/200 3P/60
0,1/^3
TIRMO G20 0,5/100; 1/200 3P/60
0,2/3
TIRMO 15/3^3 0,
3P/S0O
1 ^ t 0,1/0,2
lIRiViO 13/ V
r /
J 0,5/60; 1/121) 3P/10G
0, l/v/3/0,
iJ r
^ J G20 0,5/100; lj^W ârf l(Ju
0,l/V'-3
TIKMU 20 /V 3 0,5/100 GP/ 120
0,1/3
TIRMO 25/V5
G20 0,5/100 6P/120
TIRBO 0,100 G10 0,5/30; î/50

TIRBO 0,100 G10 0,5/30
TIRBO 5 o, ioo G10 0,5/30
TIRBO 0,100 GIO 0,5/30
TIRBO 0, 100 G10 0,5/30
TIRBO 1© 0,100 GIO 0,5/30
TIRBO lî 0,050 GIO 0,5/100 5P/40O
TIRBO 11 0,050 G20 0,5/100 3P/400-
4.2,2. ( con Un uars )
1 2 3 5 6
TlRBO 15 0,050 G20 0,5/100 3P/400

TIRBQ 20 0,100 G20 0,5/200 3P/600
25 0,100 G35 0, 5/200 3P/900
TIRBG 35 0,100 G35 0 5/200
TEMU 20/^3 o 1/J3 3P/60
TEMU 25/J3
V / 0, 1/3 0 5 /oo -
i/ iso 'noo 3P/60
TEMU* 35/ v 3
,r
0 5/90- 1/18O snoo 3P/60

TEMU1 1 10/^3 0 lullffi 1
TEBU 20 0,1 0,5/80; 1/180; 3/300 3P/60

TEBU 25 0,1 0,5/90; 1/180; 3/300 3P/60
TEBU 35 0,1 0,5/90; 1/180; 3/300 2P/60
TECU no 2x0,1/^3 0,5/2 x 100 3P/ 120
0, 1/V3;0,1
Not. 1. Semnificaia, simbolurilor din capul tabelului: UnX U& — ten- ,
akuxea nominal primar, secundar; — puterea nominal secundar.

Simbolizarea tipurilor J T —
transformator de tensiune; I, E de interior, —
=srcterior; C— tip capsulat; R, V cu izolaie —
de turnare, în ulei; rin
M— monofazat; B — bifazat; O — variant construcie; grup cifre ten- —
siunea nominal primar /secundar, in kV; G10; 20; 35 — gabaritul
do execuie.
2. Tipurile TEMU- 3 5 ; 110 se fac cu linie de fug: normal 1,6 kV,
*nxit 2, 1 kV, foarte mrit 2,9 kV.
3. Utilizare v. § 4.2,1,
3 —
nota 3. Idem furnizor — nota 4.
4L Schemele de conexiuni posibile ale transformatoarelor de tensiune
*lnt artate în fig, 10.3.
4.3. Aparate electrice de msurat
4.3. L Aparate de msurat de tablou
Tipul cp Domeniul de msurare Gabaritul, mm

1 2 !
3 4
Aparate magnetodecirice pentru c.c.
U9 1,5 d - 100 fiA-E-25 A, 1-E- 1600 V; ^- 72 x 72x6S

MII 1,5 10 A^-2,5 kA 144 x 144x 105
31 §96 1,5 idem 96x96x78
212
4.3.1. (contit*uar§$
1MR96 IA i —
100 \lA, La cerere — alte Dm 96x96x73
M52 1,5 d —
14-600 mA, l-i-15 A, 100 x Î00X125
M53 1,5 l,6-r600 V> se - 25 + 1500 A 120 x 120 x
125
M541 1,5 idem SOxSOx 125
M58 15 d — 1 + 600 mA(în automatizri) 120 x 120 X 125
M592 2,5 d _ 50 — 500 iA. La cerere — alt D s 63x63x43
1MC72 d - l-;-600mA, 1-^15 A, 1,5 4-
600 V; & -25-1-1500 A 72x^2x78
1MDS3 d— 100 \xA+ mA. La cerere, alt D
1 7 S5x 72x04
IMDlÛ 1,5 d — 100 \lA+ 1 tnA, La cerere, alt A 121 x 102 x4J
1MD 135.1 100-600 fiA, l-hlSmA, 1+ 135 X 110X61
1MD 135.2 600 V- si — 15^-25 mA; — 25-=- e
60 A 135 x 110x61
44L2 1>5 d - 1-r 15 [iA 25+600 mA, I-h
t
600 V; si — 25-r600mA 1+6 A; J
se - 10 V 1500 A 96x96x^0
2MQ72 2,5 0-r2 MO
(cu bloc adiional 2B72) 72x72x^7,5
/{parate magfietoeî scitice pentru
1MH 120 2 5 |
tc — +
0 5 A; tt 0-M00 - V 120X 120 X 10C'
44L1 1,5 44- -55 Ha, 55-E-65 Hz, 450—550 ,
Hz 96x96x80
Aparate feromagneti$e pentru c& M
IE Q 144 15 d — 0 6-250 A, 6-^600 V; tc; M- 144 x 144*79

1EQ96 \5 d - 0,6+ 100 A, 6^600 V tc- ii- ; ; 96x96x73
E$72 15 d - 0 6—60 A ; 6-E-600 V; tc* tt- 72x72x57
E52 1*5 tc - 0— 1200 A; tt-0 + 30; 120 V 100 X 100x123
E53 1*5 d - 0,6^60 A; 6+600 V ; tc-; it- 120 X 120 x 125
E54 1,5 d - 0,6+60 A; 6-=-600 V ; ; tt- S0-E-S0-M25
E541 1*5 d- 0 6-60 A; 6-^600 V; tc-; tu 100 x 100 X 125
D4 2 5 \ d - 3 x 220 V/6A-2,5kW(kvar),
3 X 380V/6A-4kW (kvar) ; 3 X 220V/
*c-5-2000A/l; 5A-2-^S00kW (fcvar)
3x380V/^5-M000A/l; 5A-3,5^-
700fcW {kvar) ; rf-0 J 5-=-400kV/100V ;
*c-5~-10000A/l; 5A-2-^900kW
(kvar), 1500 (Mvar) MW 144 x 144 x 115
Alte aparate de tablou
2Fv-72 - FrecQefdTnctfK- CP — 0,5; Dm — 4S-=-52 Hzi © - 72 3

&72x$2 rom.
Cosfimetru cu traduotor electronic compus din:
— aparat indicator magnetoelectric tip M9, 10, îl; MQ96; M07%\
M52, 53, 54; A 172, 96, 192; MP42; 64; AID; 44L2; MD85, 120,
Ml t
135; MK63;
213.
4-3.1 (continuare)
— traductor de putere tip TPM-79& Dm — cod, 0,5c-- 1—0 5i 5 —

^Sc^l-hO.Si - ft 0,9c-M->0,5i - 9; V -
cod, HO -
3, 220 6; -
A- cod, 0,5 - I, 1 - 2, 5 — 3, - 45+65 Hz:; 20 120% -
- mas. 0,25 VA; S e , mA - cod, 1^-5 -01, 2-=- 10 -
02, 4-=-20 03, -
0-5 -04, O-E-10 - 05, ^0-:-20 - 05, -5-^5 - 07^, -10-ri0 - 08;
CP - 1; t7 ffi ,
V - cad, 24 - î 220 -2; Sa - max. 6 VA; G - 70'XÎ
}
X 148 X U7 mm; M— I kg; grad protecie — IP50 (borne IP20).
Not. Simbolizare; CP
I* clas de precizie; â —
prin conectare —
direct,; e, i—
prin sunt exterior, interior; tc prin transformator de —
curent / 1 ; 5 A; .
—
transformator de tensiune 100 V; m Ui do- D D —
,
mediu de msur, util pentru intrri Sn semnal intrare pentru o intrare;

;
—
Sa G,, M—
v.§ 4.1.5. nota. -
untnrile inter an j abile care se conecteaz la ampermetrele mag-
2,
toelectrice de tablou de cx. sînt de 75 mV, clasa de precizie 0,5%; I n A ,
nespecificat mai jos: 15, 25, 200; gabarit, borne:
A Gabaritul, mm Borne Â Gabaritul, mm Borne
1<M -40 25 x25.x 120 M5 400 S5x40x 135 M16

60 37x25x 120 MS 600 90x6~0x 165 M20
100 37 X 35 X 135 M10 1000 $5x10x0x65 M16"
150 ^250 5Sx35x 135 M12 1500 90 x ÎOOx 1S0 M20
3. Pentru comutarea ampermetrelor i voltmetrelor pentru msu-

rtori pe diferite circuite se utilizeaz comutatoarele cu came C 16 — Electro-
contact — Botoani, tip-cod:
-CVI- 1191, CV2-1192, CVS- 1193, CV4-1194. CV5-1195, CV6-1196",
CV?- 1197, CVS-U9S;
- CA 1-9890, CA2-9891, CA3-9892, CA4-9393, CA5^9*954,.
4. Conectarea aparatelor din tabel se face conform fig. 4.3—4.9.
t c d &
Fig, 4,5. Cadranele aparatelor de msurare:

*-M9; 1*. 11-MQ72; 96; 144-D4; b - MH96; 120; c — MS«:
53; 54: 541-IMC72-1MDS3; 120; 135-44L1 : 2, /- M592,
214
0 "
CAS i
2 3 —2 3 .
w
A~8 A-6 iX
C'O 1
1
j
C-D fK\ n
E-F X X _ r-r 1
X- -X -X--x- X- -x-Tx
G-H
l-X
L
W-0
M
—
h
-^|^<T~!'xl >
*
X X
.-x
-X-
...
X
M
§
f
ici ——
RS LII
e f
Fig. 4.5. Conectarea ampermetrelor
a— diagrame-le eomatitoarclor ampermetrioe (v. § 4.3.1 —
nota 3; cnnectareaampennetreIor£
*— prin tmt, r. $ 4*3.1 b — —
direct, nota 2) ; d —
pe o fa ii, prin transformator de
cnrent; £ —
trifazat, prin transformator de curent; /—pe
dcu2 (ase, prin transformator
da curent cu \m ampemietni cu comutator.
215
va-/ 5
:
ir*; i_ a "
: 2
\ x" /
1
r ix x^x i
fe&l
ni
§
rx
1
•
;
X X
i X
jx;x X
i
k X X ii
<? x XI 1 1 X
rr. \j
i 5T AS 0 SC 7>: f 7;
N /
!
/ 7 \ \ !
X X X X
2x-fX X X
X X X X
W X
X
X
X X
X
X
y
ii
I
k X X
X
X
X
x
X X
x- x X
P STQ CVS
Fig, 4-7, Conectarea voltmetrelorj

* — d-UgTJimola comutatoarelor voltmetriee (v. § 4.3-1 — nota 3} \
conocUre* Toitmflr&lori & — direct ; <T— eu rezisten adiional;
& — prin transformator da rainr; e prin comutator pentm —
mtur* sn&iuiiiS între fazflj /— Itlem, piua p? faze.
216
fi
Sursa — Consumator Surs— Consumator Sursa ^Consumafor
7 CP
T
imn QED op"
Ui*
>?JJ
E ia I
Fig. 4,8. Conectarea wattmetrelor i varmetrelor
a — dir-cti- b— directâ pentru circuitele de tensiune i prin
transformator de m-
prin transformatoare de tensiune de curent.
cur p-rîtru' circuiiele de curent;
TFP-79
*o i r
^8\9Wimm\w
7W-75 TFP-79 Tf'P 79
* ni* Epspp
4.9, Conectarea cosfinietrelor de tablou cu traductoare electronico

pentru cureni mai mari de 5 A:
a — 1b reea monofazat; b — M reea simetric încrcat; a — idem,
dezechilibrat»
217
<0 QQ
—
—
'O
CM
NO oi ol <N Ol ol £N CN
t
—
-
SE
-UT
X X —X X X X X X X X X X X X
h <o \6 «6 •o *0
N
"—
cN
&
— CN 03 -
OI
*0
CN CN
?î
CN tN
rO
vo
o?
X X X X X X X X X X X X X X
«o c*l co <o ro cri f"
l CN CV
ni—4
(N CN Ol
-
co 00 co co 00 CC
tri Jn «"j ir> io

c£ sf of of of
w' oo* co" ocT v5" to*
'2!
IO
CP io N MM (S N (3 O CN <N
IO
<nF
"2 O
o O
o o 'O
'f-
o
ia ol
•-•!
CN <o
o
CN
c
-1-
I
>î3
C/3
in "O «O
3
o îq.
O,
n si §
io
I CN
4'
CN
-l- ?l-
o O
CNCN
O o"
kO io *o *] 1-
"f-
CN of of of in «1 O
O
O O
o o
o o
r-- CN
CN Ol
O* CN CN
cN
CN
i—t to o o
CO
oo 00
<*>
o
oc
(N
OJ O O r>
b b tn Ol o*
O >o.
CN
<N o o
o
X X o X 1
o"
oi ol
O CN?
i
OJ
c X X X X
Ol ca
CN <N oî CN
r"j ^
S* -r 1
sr 1
o
^—
^ <
H In"
O o s
o u o O CN fN
H H H ^ H H H
Oî CN <N O CSf
218
CSI c3 <n
00 <
O
X X X X X cm
io i&
n
ci
©
sj
m
o n
n
X X X X X X
a tei
îs
io
io"
3
S 3
<L> ti
CSI 3 *
i g
i <
o
o •s. 3
S
a?
o m o 1 §
a
r..]
X 2 1 X
1 1
? Q
x 5
ISI
îs
^
n
3 -
o O o
a
3 <
ol
H H H
219
Fig. -3.10. Conectarea contoarelor:
a -1,3, 5, 6, 30CM4, 1CM5; & i r — 7CM4 d — T2-CA32 (linie plini) i BMT (iioi*
p;iuâ i punctat) prin transiormatoare de curent & — T2-CR32 prin transformatoare d&
;
curent / — împreun cu d i £ — conectarea circuitelor de tensiune prin transformatoare

;
de msuri; £ — T2-CA43 (Uuie plin) i BMT (linie plina i punctata) prin transformatoare-
de curent; gh — T2-C R43 — idem î — 1CA2IMDT (s-au marcat numai
; bornele con-
toarelor pentru înelegerea racordrii CA — circuitelor auxiliare) j — 2T-2CA32.GI;
(RI — receptor de impulsuri); k — 3T-2CA32GI.
22€
^.^^^^^.N-^^
xBxxpxx^
^- ^ v <a S oo o.^
XX XX XX XX
XX X X
x x x x x x x x x x x x
te
A
x
i£ <l^ x Oxo
X£ 50
xxx
V fNi r*î <N OT OJ fM O OJ oa «O T
o"
— ~
^ o" =T o o" cs cT o" o o" O o" csr « cT cT cf o" o o" of f>

'
io «n io o >o »n »o m ^ £ in *°„ ^ "1 Ti ^\ ""l *\ "i
fi - Q
« ^ c 5 c c
G a a
I i
^ g n |
£ S £ » B a- & E:
G - Si 2^
o
^ OV ^«j: 00:
T {Ni T
^r&W n.n^ r-oi^ — r- o* — t- o\ --
O ^ ^ âbi^ Ph p
*i y y 55 1^ HHHHHHHHHHHH
221
S
d O
'O S© 43 \C'
ca rsa cj c\r
X XX X x >
'o 'O ^ \o îfl
0\ Q\ £\
C?i
XX X XX
<S3 rs rsi tsi
C\ O. CTn o"
I I ^ 1 J
Ci
o
< ffi
o
c5
5!
;
«
4> j^*
- 1
s
ce
^ c
3^
T
.
o -a
0o™
«O « o""
'i-
]
o
£â ^ O
ni
oo M O
(X V,'
u > I
q —
f-t
:=;
:-*
Oi
o
"Si
HJ ttJ £ <N5
eg "5c
ta &c ^ <J - CJ r—â

Ev
O I-
p O H ,
-
T ~* s
Sl flMO
o i
p 2
^ "O
f
5
6
;e -] -l-
An <n o c/}
« » o +5 sa
SIo
îl
ce 5 3 X b
£î (M C3 S\o
i o
Fig. 4.11. Exemple de conectarea aparatelor electrice
de msurat mrimi neelectrice:
a - tip MI; b — tip Lî-72n, 06p oi 3 fire; c — id«m, cu 2 firfl
£ — rezisten de linie, £ — rezistent de verificare, T — terme -
4.3.4. Aparate i instalaii pentru 'încercri i verificai

electrice
Denumirea — tipul DaMe principale
1 1
Ampermetru portabil de Variante: 51-0,2/1 A; 52—1/5 A\

curent alternativ — 53 - 5/20 A; CP - l; M= 1,6 kg}
AP-5 G — 183 X 167xS2 mm
Voltmetm portabil de Variante: 51 - 30/75 V; 52 - 150/300 Vj
curent alternativ — VP- 53 - 300/G00 V; CP — Xj M= 1,6 kg;
&P5 G - 183 x 157x82 mm
223
4.3.-3, (continuare ^
Voltmetru portabil de Un = 100, 200, 380 V; scal (Un = 100 V) -

c,a. - VAP-5 0,5+400 V; CP, M t
G - v. VP-5
Volt metru cu scala Un « 100, 200, 380
m V; D - 0,5-^400 Vj
dilatat - VSD CP— l; M=l,6 kg; G-H4xH4x
107 mm
Indicator de continuitatea An- 50000 D; M - 230 gi G — S5x
circuitelor ICG-4 72 x 54 mm. Poziie orizontal de func-
ionare
Megohmmetru tranzisto- CP - 2,5; Dm — MT50/ 10 — 0,5+ 100 MLl-
rizat - MT (portabil) 500; 1000 V; MT25-0-2 000 M-
2 500 V; M = 2,2 kg; G- 150x230x
120 mm
Dispozitiv pentru reglarea Lf r = 0 + 250
V, 50 Hz; IM = 50 A;
tensiunii — A TR (în Ua = 220 V, 50 Hz; acionare manual;?
inst, fixe, mobile) electric: M
— 60/80 kg;'G — 260 x 340
720 mm/340 x 3-30x720 mm
Instalaie pentru arderea P»fPi = 10/40 kVA; Ua /Î7i = 220 V/7j
defectelor în cablu 1 A; J 3 s S; 4 Aj••
JT - TAD-1Q M P0 kg; {Pi de scurt durat i

pauz — 60 min)
Instalaie pentru arderea PnIPi -= 5/20 kVA; UafUt = 22Q V/0,5;
defectelor în cablu JT 1; 2 kV; = 10; 5, 2,5 A; 1^=40; 20;
de ca. - TD-2 10 A; jfcf = 50 kg
Trus pentru încercarea U a = 220 V; Lh = 60 kV c.c, 42 kV ca.*
71 C - 60 kV
cablurilor Sa = 880 VA; G — transformator IT —
i descrctoarelor 427 x 242 x 333 mm, pupitru — 465 x 280 X
TÎC-DRV 29S0x 195 mm, redresor IT — 0 145 x
500 mm, tang — 500 mm; M = 46 + 14+
+ 9 + 0,7 kg
Generator de impulsuri (2 baterii condensatoare1 uJF, 20 kV c.c
pentru detectarea defec- + rezisten de limitare curent încrcare
telor în cabluri cu me- condensatoare + eclator + tang pp +
toda acustic — GIDC tang acionare UJG
eclator; =:
20 f2*
40/0,5 kV/pJF
Decalor monofazat de (Verificare relee de distan, direcio-
unghi — U DM nale etc.) ; U a = 3X 100, 110, 220 380 V
^ = 0-h360 M = g
; 15 kg; G - 360
X 275 x 244 mm
Trus de curent — TC-12 (încercare relee primare i alte aparate cn=
(transformator mono- Im = l 200 A) ;
Ua — 220 V ca.; Î T ^ 100,
fazat cu prize -J- tc) 200, 300, 400, 600, 1200 A; M%
Trusa de curent i Ua = 220 V ca.; l r = 5, 10, 20 A;
tensiune — TCT-2 Ur = 110, 220, 440 V; M = 20 kg;
Q - 400x200x300 mm
224
4.3.4. (continuare}
Trus pentru încercarea Vi = 0 — 2 kV; ardere defect Im = 100 mA)

izolaiei — TOS -2 U a = 220 V; M - 20 kg; G - 403x215*
X 400 mm
Trus pentru msurarea, D m (comutaii) 10, 100, 1, 1000; M- - tru-
rezistenei prizelor de s - 4,3 kg, rastel - 10 kg; G (145*
de pani* nt — APP-3 . x245x 195) + (780 x 150 x 100) mm
Grup de frecvent U« = 3x380/220 V c .a.; lam = 12 A-
150 Hz - GFM (veri- Uir = 0-^380 V, /3 = 136 4- 144 Hz;
ficarea izolaie trans- J2 M = 20 A; M — motor-generator —
formatoare tensiune 115 kg, pupitru c — d—4 1 kg, cordoane
inductiv 6-j-110 kV) legturi 5 kg; — G — (103x365x586) -f
+ (S05 x 2S5 x 375) mm 4- (4-5) m
Trus de curent 2 000
raport multiplu. —
A cu ^ = 220 IY 3 50 Hz; V* = 2S 14, 7 V
= 60 A, IsM =^ 500, l 000,
T
(în gol) ; aM
TCRM (verificarea ft* 2 000 A; M — transformator - 85 kg,
Ia transformatoare de pupitru — 2 1 kg, cordoane i cleme —
curent) 75 kg ; G — (500 x 405 x 650) + (405 x
X 260 X 350) mm + 8 cordoane X 4 — m
150 mm 2
Transformator de curent Ua = 200 V ca.; ÎT = 5, 10, 20 A;

1 000 VA - TC- 1 000 Sn = VA - 1
100 3 000 YA - 10 s| îi,
(anex Ia TVR) M =± 12 kg; G - 220 X 220 x 170 mm

Trus de msur rezis- (Prin metoda ampcrmctrului i volt-
tene ohmice la trans- metrului); U a = 3x220/380 V Ujl, = 5/
M=
;
formatoare — TMR /80; 10/40; 20/20 V/A; Sa = 750 VA;

28 kg; G - 330x735x470 mm
Clete voi tampermetru de Dm - 10^ 1 000 A, 300; 660 V; CP - 2,5
JT - CJT (pentru Ujtf — 650 V; conductor msurat
3
curent alternativ) 0M — 70 mm; M — clete — 1,5 kg,

hus — 650 g
Indicator de tensiune Un = 110 kV; Ua = 3 V cc, ; semnal
fonie de 110 kV — -85 dB - 2 000 Uz; M =* 1,8 kg;
ÎFU L = 1,2/3 m
Aparat de determinare Ua = 220 V c.a t Ui = 0^-60 kV; F nici -
M .= 50
;
rigiditatea di electric = 500 cm3 ; kg; G - 570x560x

uleiuri —
ARU-3 x415 mm (Ui — tensiunea de încercate)
îrecvenmctru numeric D m — v.„Denumire" aii a —4
j c.z. £7^ =.
M
; ;
40-^(50/10- £999 Hz X220 V, 42-^52 Hz; 4,8 kg ; G — 320

FRANC X220 x 140 mm (verificare relee de frec-
ven)
Fazmetru numeric — Dm - 0^350°; afiaj - 3 c.z, ; Ua = 220 V,
DEMN 484-52 Hz = 5,4 kg; G
; M — 320 x 220
X 140 mm
225
4.3 4 r P (continuare)
Cronometru numeric de (Msoar timp acionare/revenire) D m — 0™ ;
verificare relee pro- -f-999 ms/0^-9 999 ms; afiaj - 3 c.z,

tecie — SEVER M = 3,9 kg; G - 275x200 x 150 mm
j
Generator semnale fi =
900 Hz; 10 kHz; Se - dreptunghiulare
pentru cabluri Uv =
220 V ; M
— aparat — 9 kg, anten —
(localizeaz 650 G - (265 x 230 x 170) + (27 lx 183 x
defecte) x38) mm
Aparat pentru testat Dm - 10-^200 jts; =
220 V ca.;
cabluri — CA BLO- M= 11 kg; G — 3S2 x 400 x 174 mm
TEST
Generator de semnai (Identific cablul avariat dup sptur)
de cabluri — GS-1,5
j
Ua = 12 V; Se dreptunghiular — — apa- ; M
(alimentat la baterie) rat — 2, 1 kg, baterie — 0,2 kg, antena — 65g
Receptor semnale pentru

cabluri — RS-Ql^ (loca-
Î7ff — 9 V cx. ; /a = 10 mA ; M — receptor —
2 kg, traduc tor inductiv (sonda*) — 600 g,
lizeaz defecte, mau- traductor acustic (êofon) — 800 g, casc
oane, traseu, deter- radio G ; —
(235 x 185 x S2) -f (014 x 750 -
mina adincimea tija + 040 X HO — bobin) -f { 05x550
tij -f- 058 X 110 — corp)
Cronometru numeric de An - 0+9 min; afiaj - 4 c:Z. Ua = 220 V,

verificare contoare 48-52 Hz, M = 3 kg;
;
G - 242 x 155 x
ONEST X 115 mm precizie }-0, 1 s
Generator de precizie de Ara — 30 +69, 99 Hz; unde sinusoidale;

50 Hz — GP-50 (re- Ua = 220 V ca,; M = 12 kg; G - 469 x
glare, verificare etalo-
, X 207 x 4 13 mm. Cu amplificator de puteri
nare, traductoare de verific i ~
relee de frecventa precizie 4 —
pîna
frecven, frecven- la 3 10-*
met re
Dispozitiv de msurare în plus msoar
modulul tensiunii i
a defazajelor dintre curentului i
indic succesiunea fazelor
M
j
mrimi sinusoidale — Ua = 220 V; Sa = 5 VA; — 1,2 kg

FA VE aparat -f- 0,5 kg — clete ampermetric
Indicator numeric Ufl £>m = 0-r 9,99/0-^99,9; afiaj - 3 c.z.
de verificarea releelor t/« 220 V, 48-^52 Hz; S B = 15 VA;
de distan — DIRZ M = 6,2 kg; G - 320 x 220 x 140 mm
Amplificator de putere (La verificarea releelor de protecie, traduc-
pentru utilizri t oarelor de curent, tensiune, frecvena,
PRAM — APR AM putere i altor echipamente eu mrimi mari
de intrare £/4 ^ 0^0 1/ IjfîG V; £/c = 0-=- 150
:
300 V; a U =
220 V
226
4 3.4
. . { cuniinuare
Stand de laborator (Pentru verificarea i repararea aparatelor

pentru probe elec- cu instalaii electrice) ;
—
U a 220 V, 50 Hz
trice — SLE-2 (mas Usl = 0-r3 V - 0,02 A ;Us « = 220 V 6 A, -
lucru + pupitru co- 0 - 250 V - 6 A, 0-:-S V -6 A; 220 V -
mand i alimentare V — 4 A c.c»
-J- panou msur,)
Indicator de succesiune în reele de 3 x (60^-500) V 50 H2 între faze P
a fazelor — DSF M = 500 g; G - 85 X 140 x 60 mm
Nota. 1. Aparatajnl este produs de ÎCEMENERG i poate intra în

dotarea serviciului energetic de întreprindere.
2. Simbolizri: CP — clas de precizie; U r Ui, Ui — tensiune de
,
reglaj, lucru, încercare; Pi — putere intermitent; Tiva = curent secundar

de durat; Br — unghi de reglaj; M (indice) — maxim; M> G, D m>
Ua , Uf, Sa — v. § 4. 1.5 ; c.z, -cifre zecimale.
4.4. Aparate de semnalizare
Denumirea — codul Echiparea

1
Gabaritul, mm
Lamp de semnalizare- 66 24 ce. bec RA9S/3W 45x45x58

Idem, cu transfonnator-667 380:220 bec BA7s/2W 54x54x HO
Idem, cu tr. i pîlpîire- 184 24 transf. 2 VA 54x54x 132
Lamp semnalizare- 645 220 bec 15 W 0 31,5 x S5
Claxon (hupa)-70465 24, 220V ca., c.c.
12; 175 V cc
Claxon (hup)-UCMB 220 V
ca -
6 A 135x76x215
Hup eleciromc-I-PA 40 V, 220 V ca., 100 dB 267 x 200 X 135
Nota. 1. Lmpile de semnalizare sînt produse de lAEI-Titu. Culorile

vizoarelor: rou' portocaliu, galben, verde, albastru, incolor, transparent.
Releele de semnalizare — v. § 4.1.4.5.
2. Claxonul 70465 — EUciroUhnica are variantele codificate: cod/V.

cc -Aj 175, G/220, H/110, //24, JT/12; cod/V ca. - D/220, £/H0,
P 124. Consum 200 itjA. Execuie: normal, IF54.
227
4.5, Echipamente pentru instalaii de acionare msurtori
i control în construcie antiexploziv
Categorii de Coninutul Gabaritul

Denumirea.
protecie (v, nota î) mm
Cutie de comand, i semnalizare f\JUV 1+3+4+5 88 x 305 x 110
Cod 2 19 1-IP33, rest-lP54; 7000A 2+5+4+5
toate — Ex.e.d.IIB T5 sau 4 7020 1+3+4+5 S$x305x 100
Ex.e.dJlC.T5 702OA 2+3+4+5 58x303x 110
2182 1+3+4+5 115x295x 100
9 1 A ^
1
JL<5
S'î
J 1+3+4+5
T 1 i i
1 15 x 29 J x 100
2184 J_ 1
î
ii- 4 J_ ^
jt^+ '
1 DX -iSOx 100
2101 24-4 051x56
3799 1+4 130 x 227 x 137
Cutie cu microîntrerup toare, 2294 , 6+ S 052x 140
butoane i limitatoare. XB54, 6145 7+9 174x 206 X 109
Ex.d.IIC.T5 -f Ex,eJI,T5 6146 7+9 175x210x95
Cutie cu electromagnei, IP54 + 2295 6~+ 10 215 x 445 x 170
Bx.d.HC.Tj 2296 6+9+ n 255x479x200
Cutie aparate msuri. IP54 + 21S5 1+13 |
325 X 2l0x 166
Ex.d JIC.T6 -l- Ex.eJI.X (borne) 21S5 14+15 360 x lS2x 1S0
Not,1. Coninut: 1 — carcas cu siguran mrita dîn siluminiu;

2 — idem, din mas plastic; 3 — soclu lampâ E14 cu protecie an Ude-
flagrant; 4 — butoane de comand. în construcie antideflagrant
5 — lamp de semnalizare LSG-1 [cu neon i rezisten inclus) i LSeT-î2;
24 V/3 W; 6 — carcas din tabl sudata; 7 — idem, dîn font; 8 — limi-
ta tor cod 7401 turnat în napoacril; 9 —
microîntrerup tor 10 — clectro- ;
raagnet tip IFMA-7Q daN;,lX - idem, 95 daN; 13 — ampermetra IEQ96

sau IEQU4; 14 — transformator 220/24 V ca.; 15 — Iorametru indicator
Ll96p,
2. Caracteristicile electrice sînt cele ale aparatelor componente.

Producie ELECT.ROCONTACT ™ Botoani.
228
5. LMPI I CORPURI DE ILUMINAT
5.1- Lmpi electrice
5.1.1. Lmpi cu incandescen
Specificaie :
®i> Im Filet
Tensiune nominalii, V 120 220

Becuri ©glindate 290 240 J&Z J f£/ 10U0
câ
pentru iluminat OU 460 3S0 ~po7
JCZ f fz,
t
,
y /7
r
flf\f>
lUUU
1
S nan
tocai, JM ijyts-jT 1UU S00 7S0 1
1U0U
|,
H 1
uu 1560 1320 "F9 7 n 7 lULfU

Becuri clare pentru 25 i 217 150 E27/27 1000
â iluminat general, 40 372 312 E27/27 1000
m STAS 6115/USO 60 613 517 E27/27 1000
o
73 S4Q 690 E27/27 1000
100 1210 1040 E27/27 1000
o 150 2GS0 1770 E27/27 1000
m
200 2SS0 2540 E27/27 1000
U
«3
300 5000 45S0 E27/30 1000
500 8S0O 8250 E40/45 1000
'o. 1G00 issoo 1S500 E40/45 1000
i Becuri ornamentale 25 ss EH/25 1000
sferice OP sau lu- 25 ds 205 i 1000
q minoase OL, 40 ss 370 E27/27 1000
STAS 9419-82, 34 40 ds 475 350 idem 1000
Tensiunea nominal, V 24 12
.3 -S Becuri rezistente la Z3 245 E27/27 1000
M C
O
l-i trepidaii, NID 40 420 E27/27 1000
23SS-68 60 655 E27/27 1000
^ g 100 1360 E27y27 1000
Lmpi pentru sli 35 525 B15syi9 100
I! de operaii, BA20d/24
NID 2007-66
229
5.i.2_ Lmpi fluorescente iubulare
Tub fluorescent Balast

— Tip
Simbol 1
m
012 X
Im
j
012x
!m
0i3x
Im
Tip
|
COS <p %A starter
LFA-H 450 360 390 BIA-14 0,25 0,39 SLB-20

LFA-20 860 1100 720 740 BIA-20 0,35 0,37 SLB-20
LFA-40 2150 2700 1350 1790 BIA-40 0,5 0,43 SLA-40
LFA-65 3600 4400 2800 3000 BIA-65 0,5 0,67 SLA-65
LFR-20 800 1020 700 700 BID-20 0,35 0,37
(
LFI^40 2100 2700 1850 1730 BID-40 0,5 0,43 —

LFA-20/
w 1100 BlM-20 0,35 0,37 SLA-20
LF-D28/
20W^2 1200 BIA-20 0,35 0,36 SLU-01
LF-D2S/
4QW-2 3000 ,
- BIA-40 [
Op |
0,43 |
SLU-0 1
Not. L. Tensiunea nominal a balastelor — 220 V; durata — 6500 h /an,

tensiunea nominal a starterelor — 198 ... 242 V, exceptînd SLU caro
au 193 ... 264 V.
2. Prcxiucie —
întreprinderea do cinescoape Bucureti.
3, Lmpile LF-D28 cu diametru redus se pot schimba f&r modificri
cu lmpile standard.
5.1.3. Lmpi ai vapori de înalt presiune
Balon fluorescent Balast
—
Tipul
— Pn, W 01, im Tipul %V In, A cos q>
Alte accesorii
2 3 4 5 6 7
Lmpi cu vapori â& mercur

LVF 80 3 100 BVA 80
1 220 [ f
0,8 [
0,4 Condensator 6,3 ijlF
LVF 125 5 500 BVA 125| 220
|
|
1, 15 ]
0,5 Condensator 10 uF
230
5 A, 3. (continuare)
11700 EVA 250 1
220 2,15 0,55 Condensator 20

jjyY 250 j
VF 400 20 500 BYA 400 220 3,25 0,6

'
Condensator 25
Lmpi ou vapori de sodiu

LPN 175 13 000 BNA 175 220 2, 15
Dispozitiv electro-
LPN 25D m 000 BNA250 220 3,00 0,42
nic de amorsare
BNA 400 220 0,44 (igniter) tip DA-
LPN 400 38 000 4,40
0>, 187 _ 242 V Ia
LPNT 250 20 000 BNA250 220 3,00 0,42 toate lmpile
LPNT 40Ol 40 000 BNA 400 220 4,40 0,44
Not. 1. Durata de funcionar e 6 000 li /an. Se recomand: LVF, in
hale industriale cu înlimi de 7 ... 15 m; LPN LPNT,

r
idem, peste 15 m
i în exterior.
Fig. 5.1. Scheme electrice de conectare a lmpilor fluores-

cente (se citesc cu tabelele 5.2.1 i 5.3.2).
231
0ôo^0^<o cn co ^"oy*
^ zL^l
ti ^ ^° ^ <m" to"
1
o"
^ca^ ^, a so o a "^"cT*
<N csi ^ c$ *n \o
>
X-
OOQOOOOOOO oi c\r fsr <m
_ o o <m
o
est csr
— >
HHHHHHHMHH
P* Ph .Oh L.. puf Ch Ph 0j p<
H
'3
—
CU
•a.
s
03.
1
—
o
'rt __ ^S°°©ooo
POOOMI«50«}000
"E
£ ooofl c^ a & ^ ^ ^ ^
s 8 7 î?i,iJUJL
—xr-,^,in 'O io îiîr^trT
1 J
HI
fi
O
f t f
Si CD
P<
in *n
«jt-j
«-)
ir-f
X X x
X vA A X j»X 05X oX X X sX ooo
fi
N fS
Oi CA Ox ^ ^ —
<M Oi CN
tSl ^ S ^5 *-i in 40 <n
cu
xxxxxxxxxx XXX
r- C 1
) cSj
« >—
O \0 N IO >o M ia M io ^ (M u O fS
CD
q
N <•>
O o3
0-
r^1si M
CM o °i C> 0O Ol C\ OO fltj 0O C\ O Ol CA
o" o" o"
O O
u
|
r
o"' o" a~ o" cT o" o" o" cT o"
3.
o
«3
F— <
ca
O^
O "O
*o
cN c^ oî
232
— ^—^'O — O t> Q\ rî s* o_ o_ o csj
ioô^-t*—^ TUO ^ o w io
od" oC o" scf of o" r-f r\j c> vq tVi**-^
oooooooo
MNNO M J (M (S <N
,Q O OOO
(N a rsl tsl
p oooooooo
o 00
oW oo ooo o
00 io eo "O ^G-
O -r O ooo
:
O O0
00 OG
c\
o* cn o-î o\
-r iO (N fN
1
*o — >o
r-3 ^r"
1
JLJLi.
1
JLJLJLJL
I I
I 1
7^111!
o o o oo O "O o n ^ ci io 2 ^
•n <n
^ _^ ^ 22^^^"^ ||
C
O
O —i 1£)
1
^^"—i — i
^— < trj OO
XXX
ooOoooo o
X X XX X X X X X
tO to O "O
xxxxxx
X ôOO^rÔO
O T T 00 <^ M >J
Ô Q
nO
cn cn ca
mn
ri ^t
e*î
1
N cn
fj o O OS Q\ _i ^-
i—"
5C'
XXX X X XXX o
X X X X
o
XXXXXXXX
OOOOOOOO
io
(Sj
io
•o
io <M •o
o oo \c
*o >o
i >n <sr
ôO nt EN \o <N *o "O "O cn
OOOOOOOO OOOOOOOO
<
T 1
"O ^ ^T" O ^T ^ o *o OO
\o cm ^
O O o o »o <N
CM ^ tM T
ooo
^ —
1
c**> i cv T —
1 1
(N
OOoo n On
o rt oooOoo
o
<
I—
233
T*>
est o ^.^=L 00 )G
o"o0~ oTo* Ei-
o 00
of
ol
OJ
«înin iot) ^ i-r

+MH
I
0-1 MM G
ti HHHHH
Pnllr PU ftj pu
S
w
»:g
"c <;
î
j
*5
?
*d
xrf
_>
îs
CD o
oo O -K
o \o
"w
o
CU
^ o °« ^ o O\o
^ O h \oo 0
Pi «3 Oi r- 0 oi
—x ^ *
c3 Ol
o l f
j r r 1
-S ri 03
o
T o 1
— fa. 00 ^ O 5*
*e
n E/J ^ Ol
1
<M ^MN 1 c:
O 0
0>
X x £ XX X * XX
*n
0>
o O r- w ss O t*
X
0* O*
X
oo PLf
C\
*J
r H — <N O* •
ce X X
i—
X X v XX XXX
l*"
"o XX set
«r>
0"
O? 05 Oo o- o- r-
oC
O
OoO % 0 O OG
00 00
«5 ^
ol io
fi "fl- 1 O io
DC
g
.2
1?
6
in
^ g O O«
O a c\ i/^ u-j 43
rJ tji
3
i
cTo o" o"
3
< 1
PU
o
<
os
Ph pu
o o- o* o "O
o *^ T "O o <n
— «
00 oî
tN
<N Ol
^ O* £N
'
OOOOOOl Ol 03 (N
234
o «n o n © 10 o o_
of of o* of of i-t %d cf
01 ol Ol Ol
<o t*} n o n o o d ci
O
O)
OJ
o o
io io
X x
! ^X OlX tiX X
OJ
Xi
Ol
>3 Xî
*o o o o
£3
io ô Vi
CC ca
**> ?o
I S OS **> VO ol OJ 00
X X x X x X X X! X-
o o o o
o o
JO. i ~ io u-j
o- r-
Os o\
iOq
Ol o
-5 ^ ^
oi
a
B ^ 0
01
M ^
OS os
ou 0*.
I
o o" >
O
X
o S* a ^ —
»o
Ol cl. ^ "TT "7T "o" TT *a
<
Oh V
<
S 2
w n
cu &
fi
di
ta
>>>>>>>>>>>>
235
o o o o o o o o \fl o O O tOI p si m d
t> oo <nT o" ef
1
oo "O oT iIm* — *
trf
<N <N 1 — 1
tvJ i-< ^
cu T3 £
n n ,S v -
a 3 o s
OhO H
O O O O «1 o oo
o *o o
N o 'o
*o
•50 Cu * — R
<
X X X X X X o 3 33
3
o
^ oo o O o o
00
<0
oo oc oo
f*} T^:
+ X
X X
o o
X X X X X o o ^ C
o o^ o o r-
IO
V3 IO rr> —
o *o « "O
1
cî *o oo io § ti—4a ia ^ u X rsg

P £ C ^>
p\_OQ GV Oy 0\ Oi OV Oi_ os Ol
o" cT o~ o" o" o" o" o o o" o 4
CD V ^
x S M
£ ^ *3 o -
*o £J
^
=« < <; pq pq < <
oo oo
oo «
m pq
m w pq PQ pq pq m m 2; o "oi
> > > >
Oh
pi
Ah Oh Ah
>>>>>>>
Ph
«
^
tn ui
Pn &H
ft,
I
236
237
239
5.2,2. Coeficieni de utilizare
Factorul 0,70 0,50 0,30

de reflexie
0,50 0,30 0,10 0 50, 0,30 0,10
\ 1
1
r 1
1 0,50 1 0.30 1 0 10
Corpul i Coeficienii de utilizare u
1 2 3 4 5 6
1
t
I
7 i
8 1 9 ] 10 ! u
0,60 0,33 0,31 0,26 0,37 0,30 0,25 0,36 0,29 0,25
o 0,47 0,41 0,36 0,46 0,39 0,35 0,45 0,39 0,35
1,00 0,52 0,46 '
0,42 0,51
j
0,46 0,41 0,49 0,44 0,41
1,25 0,57 0,51 0,46
<
M 1,50 0,61
0,55 0,50 0,46 0,52 0,4S 0,45
0,55 0,50 0,5S 0,53 0,49 0,56 0,51 0,48
2,00 0,66 0,61 0,56 0,64 0,59 0,56 0,52 0,57 0,54
2,50 0,72 0,67 0,63 0,69 0,65 0 62
1
0,66 0,63 0,61
0,2.2. ( eoni ii i tiare)
1 2 |
3 4 ? 6 | 7 8 9 io [
n
3,00 0,75 0,70 0,70 0,72 0,68 0 65 0,69 0,65 0 63
4,00 0.79 0,75 0,74 0,75 0 72 0,70 0,73 0,70 0,68
p 5,00 0,81 0,77 0,77 0,78 0,74 0,72 0,75 0,72 0,70
<
— Kr. tuburi 1 2 3 4
fa
1
Corecie 0,66 0,91 1 0,94
O Ca FIA-O 1, dar Nr. tuburi l 2 3

cu coreciile
<
i— fata de taliei corecie 0,72 0,76 0,74
fa
o. 0,60 0,28 0,22 0,19 0,26 0,22 0,18 0,26 0,21 0,lS
th 0,80 0,34 0,30 0,27 0,31 0,29 0,25 0,30 0,28 0,25
O 0,38 0,34 0,30 0,36 0,33 0,30 0,35 0,32 0,29
< 1,00
0,41 0,37 0,39 0,36 0,33 0,33 0,37 0,34 0,30
1,50 0,44 0,40 0,37 0,42 0,3S 0,36 0,^0 0,36 0,35
1
2,00 0,48 0 44 0,41 0,46 0,43 0,40 0 44 0 41 0 39

i—
o 2,50 0 52 0,49 0,45 0,49 0,47 0,44 0,47 0,45 0,43
3,00 0 54 0,51 0,48 0,51 0,4S 0,47 0,49 0,46 0,45
< 4,00 0 57 0,54 0,52 0,54 0,52 0,50 0,52 0,50 0,48
5,00 0,59 0,5(5 0,54 0,56 0,53 0,52 0,53 0,51 0.50
0,60 0,19 0 16 0,13 0,19 0,15 0, 13 0,20 0,15 0,13

0,80 0 24 0,21 0,19 0 23 0,20 0,1S 0,23 0,20 0,18
1,00 0,26 0,23 0,21 0,25 0,23 0,21 0,25 0,23 0.21
1,25 0,28 0 26 0 23 0,28 0,25 0,23 0,27 0,25 0,23
1,50 0,30 0,27 0,25 0.29 0,27 0,25 0,29 0,26 0,25
FIDA{S)
2,00 0,33 0,30 0,28 0,32 0,30 0,28 0,32 0,29 0,28
2,50 0,35 6,33 0,31 0,34 0,33 0,31 0,34 0,32 0,31
3,00 0,36 0,35 0,33 0,35 0,34 0,33 0,35 0,33 0 32
4,00 0,38 0,37 0,35 0,37 0,36 0,35 0,37 0,35 0.35
5,00 0,39 0,38 0,36 0,39 0,37 0,36 0,3S 0,36 0.36
FIDI Coeficienii de la FI DA înmulii cu 0,65
0,60 0,31 0,25 0 21 0,30 0,25 0,21 0,29 0,25 0,21

0,80 0,37 0,31 0,28 0,36 0,3 i 0,28 0,35 0,31 0,28
1,00 0,42 0,37 0,33 0,42 0,37 0,33 0,41 0,37 0,33
FIRA(S>01 1,25 0,47 0 42 0,39 0,46 0,42 0,38 0,45 0,41 0,3S
1,50 0,51 0,46 0,43 0,50 0,46 0,42 0,49 0 45 0,42
2,00 0,56 0,52 0,49 0 55 0,52 0,49 0,55 0,52 0,4$
2,50 0,60 i
0,57 0 54 0,59 0,56 0,54 0,58 0,56 0,53
3,00 0 62 0,59 0,57 0,61 0,59 0,56 0,61 0,58 0,56
241
1 }
5,2,2. ( conin ua re
1 2 3|4|5|6]7]8|<)]i0 n
t—t
O 0,66 0,64 0,62 |
0,65 0,64 0,62 0,65 0,63 0,62
5,00 0,6a 0,67 0,65 0,68 0,66 0,65 0,67 0,65 0,65
|
<
J—
Nr + tuburi I 2 3 4
Corecie 1,02 1,03 1 1,02

CaFIRA-01, dar Xr. tuburi
cu coreciile
faa de tabel: Corecie 0,81 0,94
Ca FIRA-01, aar Kr. tuburi
FIPRA-01 cu coreciile
iat de tabel: Corecie 1, 17 1
0,60 0,25 0,20 0,17 0,24 0,20 0,17 0,23 0,20 0,17
0,80 0,30 0,28 0,23 0.30 0 27 0,23 0,29 0,27 0,22
1,00 0,34 0,30 0,26 0,34 0,30 0,26 0,33 0,30 0,26
1,25 0,38 0,34 0,31 0,37 0,34 0,30 0,36 0,33 0,30
1,50 0,41 0,37 0,34 0,40 0,37 0,34 0,39 0,36 0,34
2.00 0,45 0 42 0,39 0 44 0,42 0,39 0,44 0,42 0,39
2,50 0,48 0,46 0,43 0,47 0,45 0,43 0,46 0,45 0,42
3,00 0,50 0.47 0,46 0,49 0,47 0,^6 0,49 0,46 0,4.5
4,00 0,53 0,51 0,50 0,52 0,51 0,50 0,52 0,50 0,50
500 0,54 î 0,54 0,52 0,54 0 53r 0,52 0,54 0,52 0,52
0,60 0,21 0,17 0,14 0,20 0,17 0, 14 0,20 0,17 0,14

0,80 0,25 0.2 1 0,13 0,25 0,20 0, 18 0,24 0,20 0,18
1,00 0,29 0,25 0,22 0,29 0,25 0 22 0,28 |
0,25 0 22
1,25 0,32 0,29 0,27 0,31 0,29 0,26 0,31
'
0,28 0,26
1,50 0,36 0,31 0,29 0,34 0,31 0,29 0,33 0,31 0,29
2,00 0,39 0.36 0,33 0,37 0,35 0,53 0,37 0,36 0,33
2,50 0,41 0,39 0,37 0,40 0,38 0,37 0,39 0,38 0,36
3,00 0 42 0,40 0,39 0,41 0,40 0,38 0,41 0,39 0,38
4,00 0,45 0,44 0,42 0,44 0,44 0,42 0,44 0,43 0,42
5,00 0,46 0,46 0,44 0,46 0,45 0,44 0,46 0,44 0,44
Valorile PVSGb înmulite Cu 1,06
0,60 0,14 0,10 0,07 0,13 0,09 0,07 0,11 0,08 0,07
0,80 0,18 O.H 0,11 0, 16 0,13 0, 10 0,15 0,12 0,09
1,00 0,20 0,16 0,14 0,20 0,15 0,13 0,17 0,H 0,12
1,25 0,24 0, 19 0,16 0,21 0,18 0,14 0,20 0,16 0 14
1,50 0,26 0,22 0,18 0,24 0,20 0,17 0,22 0,18 0,15
2,00 0,30 0 25 0,22 0,27 0,23 0,20 0.24 0 21 0,19
2,50 0,32 0,28 0 24 0 29
7
0,26 0,23 0,27 0,24 0,21
%,oo 0,35 0,30 0,28 0,31 0,28 0,25 0,28 0 26 0 23
4,00 0,38 0,34 0,30 0,34 Q;31 0,28 0,31 0,28 0,26
5,00 0,40 0,35 0,33 0,36 !
0,33 0,3) 0,32 0,29 0,2S
242
5,3, Corpuri pentru iluminat cu incandescen
5,3.1. Caracteristici generale
Tipul Un, V Protecia Dulia Gabaritul, mm
Corpuri pentru iluminat interior
Armturi impermeabile (P ) i etane (!)
F-IC 60 220 60 IP23 E27 0242x223 0,46

P-IC 200 220 200 IP23 E27 0305 X 404 0,83
P-IB 60 220 60 IP23 E27 #280x364 0 56
t
P-IB 200 220 200 IP23 E27 0305x429 1, 19

I-ED 60 220 60 IP23 E27 016OX 1S8 1,50
I-EP 60 220 60 IP23 E27 0 160x235 1,60
Corpuri cu protecie antiexploziv
AI-200 250 1 100 lF54 + n.l E27 0300x410 8,00

LMS-7 220 200 IP54 + KL.1 E27 096 x 66 0,20
Plajoniere metalice sau din material plastic
PA- ISO 220 100 IP20 E27 0 1S0 + abajur 0,23

PA 233 220 100 IP20 E27 0 236 4- abajur 0,36
PDA-0 1 220 40 IP20 E27 157 x 74 4- abajur 0,19
PDA-02 220 60 IP20 E27 208x69+aî>ajur 0,27
PDA-03 220 2 x 40 IP20 E27 3 14 x 78 x abajur 0 34
P
PAB-01 220 60 IP32 E27 126 x 187+abajur 0,58
Lmpi portative de atelier i în construcii
LPA 250 60 IP40 E27 166 x 166x380 0,72

LPA-2 220 25 ÎP40 E14 0200x250x330 2,5
Corpuri pentru iluminat exterior
P3000C(D) 220 1000 IP23 E40 635x541x415 7,8

CZ 220 500 I.P03 E40 600 x 460 8,0
PIP-1 220 100 IP22 E27 0334x750 4,2
Nota, 1. Protecii antiexplo2ive: AI — Ex.d*eJ.T4 sau Ex,d.e.
IIA(B)T4; LMS — Ex.dJ,ÎIIA (B, C).
2. Parurile P3000C (D) i CZ pot fi echipate i cu lmpi LVF. Corpurile
de Iluminat tip PIP sînt ornamentale.

3. Productor — ELBA — Timioara.
243
5.3.2. Coeficieni de utilizare
Factorul p* 0,70 0,50 0,30

de reflexie
0,50 ! 0,30 1 0,10 0,50 [ 0,30 |
0,10 0,50 1 0,30 0,10
Corpul i Coeficienii de utilizare, u
1 2 3 1 4 | 5 | 6 | 7 & \ 9 10 | 11
o£
1
0,60 0,22 0,17 0,14 0,22 0 22

g 0,80 0,2S
0,17 0,14 0, 14 0 17
0,23 0,20 0,27 0,23 0,20 0,27 0,23 0,20
1,00 0,31 0,26 0 23
r
0,30 0,26 0,23 0,30 0,26 0,23
1,25 0,35 0,29 0,26 0,33 0,29 0,26 0,30 1
0,28 0,26
244 .
5.3.2. ( conin uare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 |
11
1,50 0,36 0,33 0,29 0,35 0,31 0,29 0,35 0,31 0.29
2,00 0,39 0,36 0,33 0,39 0,36 0,33 0,39 0,35 0,33
2,50 0,44 0,40 0,36 0,42 0,40 0,36 0 42 0,38 0,36
3,00 0 46 0,43 0,39 0,44 0,42 0,39 0,44 LT, >.\i v ^> o
,
4,00 0,49 0,45 0,43 0,48 0,45 0,43 0,47 0,44 0,42
iO-P-IC-200
5,00 6,51 0,4S 0,46 0,49 0,47 0,44 0,4S 0,46 0,43
6
i— Bec 60 W 200 W
&
Corecie 1 1,21
0,60 0,18 0,14 0,10 0,17 0,13 0 10 0,16 0,12 0,10

0,80 0,23 0 18 0,16 021 0,17 0,H 0,20 0,16 0 14
1,00 0,26 0,23 0,18 0 24 0,20 0,17 0 22 0, 19 0, 16
1,25 0,29 0,24 0 21 0,26 0,23 0,20 0,26 0,21 0,1S
i—
1 50 0 31 027 0,23 0 29 0,25 0,21 0,27 0 23 0 21
1
2^00 0*36 0,31 0,27 0,32 0,29 0,26 0,30 0,26 0,24
Q 0,38 0,34 0,30 0,35 0,32
:
0,29 0,33 0,30 0,37

2,50
i— 3,00 0,41 0,37 0,33 0,37 0,34 :
0 31 0,34 0,32 0,29
4,00 0;44 0,38 0,37 0,41 0,37 0,35 0,37 0,34 0,33
5,00 0,46 0,43 0,39 0,42 0,39 0,36 0,39 0,36 0,34
PAB-01 Valorile IED -f IEP corectate cu 0,94
0,60 0,10 0,07 0,05 0,10 0,07 0,02 0,09 0,07 0,05
0,SO 0,12 0,09 0,07 0, 12 0,09 0,07 0,12 0,09 0,07
1 00 0, H 0,11 0,09 0,14 0,11 0,09 0,13 0,11 0 09
S
1,25 0,16 0J3 0,11 0,15 0,12 0,10 0,14 0, 12 0,10

1,50 0,17 0,15 0,12 0,16' 0,12 0,12 0,16 0,13 0,12
^g £o 2,00 0,20 0,17 0,15 0,19 0,14 0,14 0,18 0,15 0,14
2,50 0,21 0, 19 0,16 0,1S 0,18 0, 16 0,19 0, 17 0, 15
3,00 0,23 0,20 0,18 0,22 0,19 0,17 0,20 0,19 0,17
4,00 0,25 0,23 0,20 0 24 0 21 0,20 0,22 0,20 0,19
s a 5,00 0,26 0,24 0,22 0 25 0,22 0,21 0,23 0,21 0 2fc
h
245
6. APARATE ELECTRICE DE PUTERE
6.1. Transformatoare electrice
6_1_1. Generaliti
Ecuaii i caracteristici de funcionare* Ecuaiile de

funcionare în sarcin (fig. 6.1, a i b):
= ii + feM;
io
Ri = ~Mi + rxh + jxdx \ (6 .

1
U_2= Mz — r I 2 ~jxj2 2 ,
în gol {cînd % este deschis), I2 = 0, U_ z = U 20 ; (4.1)

devin {fig. 6.1, c):
— Io +
/© a lor'.
Ui = —&x + nU + jxJq-, (6.2)
Caracteristicile de funcionare cderea de tensiune în

:
sarcin AU (fig. 6.2, a) i randamentul 73 (fig, 6.2, b) deduse f
cu relaiile:
AC/ = «([^ cos 9 + U r sin 9) -f a?(Ur cos 9 —

—U a sin 9)7200; (63)
vj = 100 — 100{a P + P )/(aS

s
5, Q n cos <p + « P + P0
a
ÎC ),
în care: este puterea nominal a transformatorului, în
246
Vig. 6.1. Funcionarea transformatomîui (
a — schema electric, de funcionare; b — diagrama de funcionare în sarcina;

£— idem, în gol.
WA; P — pierderile nominale în scurtcircuit, în kW;

sc
Pq — pierderile nominale i mersul în gol în kW; cos 9— fac- y
torul de putere pentru 'care se face calcului; a — SjSn unde

S este puterea pentru care se face- calculul, în kVA;
247
Ua = \OOPsc jP n — componente active a tensiunii de scurt-
circuit, în %; U r = \rU%—U% —tensiunea nominal în
scurtcircuit, în %.
Simbolizarea transformatoarelor. Conform STAS 1703/2:
• Natura agentului de rcire: 0 — ulei mineral sau
licliid izolant sintetic; L~ lichid izolant sintetic neinfla-
mabil G; gaz — ; W—
ap A aer ; — ;
e Natura circulaiei fluidului de rcire: N — natural;

F— forat cu agentul de rcire nedirijat ; D — idem,
dirijat.
Modul de rcire cuprindeîn simbol patru litere:

Pentru agentul de rcire în contact cu înfurrile:
©
prima —
natura agentului de rcire, a doua natura cir- —
culaiei ;
Q
Fig-. 6.2. Caracteristicile principale de funcionare ale trans-
formatorului.
248
* Pentru agentul de rcire în contact cu sistemul extern
de rcire: a treia —
natura agentului de rcire; a patra na- —
tura circulaiei.
Exemple: ODAF —-transformator în ulei cu circulaie
forat i
cu circulaie forat a aerului
dirijat a uleiului
de rcire; A NAN —
transformator uscat cu carcas, de
protecie neventilat i cu rcire natural a aerului în inte-
riorul i exteriorul carcasei.
Grupele de conexiuni ale transformatoarelor trifazate cn

înfurri separate- înfurrile de faz ale transformatoarelor
trifazate sau cele de aceeai tensiune ale transformatoarelor
monofazate în grup trifazat pot fi legate în stea, triunghi
sau zigzag; simbol: Y, D Z- pentru înfurrile de IT,
t —
y, â, z —
pentru înfurrile de MT sau JT (cînd punctul
neutru este scos: YN, zn — la stea, ZN, m — la zigzag).
Defazajul dintre tensiunile primare i cele secundare se
exprim orar, considerîndu-se vectorul tensiunii primare pe
poziia 0 {1—30°, 2—60*, 3—90°; 4—120° etc.)
Grupele de conexiuni uzuale ale transformatoarelor
trifazate cu înfurri separate sînt artate în fig. 6.3-
Marcarea bornelor transformatoarelor. Se face conform

tabelului urmtor i fig. 6 4:T
înalta Medie joasa

Specificaie
tensiu ae . tensiune tensiune
începutul bobinajului 4, Bj C Am, Bm Cm

2
a, b }
c
Sfiritul .bobinajuluî X, Y Z
M
Xm Ym Zm f t
Punctul neutru scos afara m »
Not. Bornele sînt atfel aezate Incit, privind transformatorul dinspre

IT, ele sînt dispuse dc la stînga Ia dreapta in ordinea NABC, nafec.
250
A X Fîg. 6A* E^cempI©
de marcarea bornelor
transformatoarelor
a —
monofazate; b —
tri-
fazate cu doua înfu-
rri; c — trifazate cu trei
înfurri.
mb c Nm \Bm yfc
\
Am Om
Durata admisibil a suprasarcinii, în minute, Ia transfor-

matoarele de putere :
Sarcina anterioara Durata maxima pentru Sm, în % din

de <iurat, în % din
puterea nominal
10 20 30 40 50
50 ISO 90 50 30 15
75 120 60 30 15
90 60 30 15 8 4
Funcionarea în paralel a transformatoarelor.

Condiii obligatorii
Diagramele vectoriale ale tensiunilor transformatoarelor
trebuie sfie identice, ceea ce se poate obine dac transfor-
matoarele respective au
— acelai raport de transformare;
-
—aceeai grupa de conexiuni
251
— tensiunile de scurtcircuit egale în limitele tolerantelor
admise (diferen maxim 20%).
Recomandri suplimentare
— raportul puterilor între dou transformatoare care se
conecteaz în paralel s
nu fie mai mic de 1/3, respectiv
mai mare de 3/1, pentru a nu supraîncarc inadmisibil
transformatorul mai mic;
— cazul puterilor inegale, transformatorul de putere
în
mai mica s aib tensiunea de scurtcircuit mai mare;
— puterea total a transformatoarelor conectate în
paralel s
asigure funcionarea echipamentului de joas
tensiune în condiii de scurtcircuit.
Not. La conectarea în paralel a unui transformator, succesiunea

conectri bornelor la barele colectoare se determin cu ajutorul unui
voltmetru (fîg. 6.5)
R
S
Fig, 6.5. Identificarea

fazelor la conectarea în
paralel a transf ormatoa-
relor cu ajutorul volt-
metreîor care trebuie s
indice Q:
252
6,1.2. Transformatoare mici
6.1.2.1. Transformatoare mici de utilizare curent
Sn VA
, Uj&*, V Gabarit* mm
3 4
^T*fa*î^/brmafoar^ monofazate Uf TMA

£ •> 110; 220/6 1,10 84 v 64 x 90
200-^500/24, 36, 42, 110, 220 1,90 96x82x 120
IUU 220, 380, 440, 500/24-26-28, 2,22 Gfi v Oi v 1 70
160 20—33—36, 42, 105-110 — 115; 3,55 120x80x HO

220
250 220 380 440,500/24-26-28, 4,20 120x9ix 140
400 30-33-36,42, 105-110-115,
220 6,05 x 155
120 X 108
630 220 ~ 500/30 - 33 - 36 - 40, 42, 8,90 150 x 130
x 155
105— 10—115, 220
! 15,1 1S0X 303x270
1000 220; 380/24-28-42,
£600 100-110-120, 2 X 100, 200 19,4 180 x 123x270
220: 380/220; 325
Transform atoare monofazate tip TMA C

63 200-500/24; 36; 42; 110; 220 3,20 I20x80x HO
100 220; 380 440; 500/24- -26 -28;
; 3,90 120x90x 140
160 30-33-36; 42; 105-110-115; 4,70 120 x 100 x 140
220
250 220; 380; 440; 500/24-26-28; 6 37 150 X 112 x 155
400 3(>_33_36 ; 42; 105-110-115; 8,05 15,0 x 128 x 155
220
630 220-E-500/30- 33 -36 -40; 42; 10,23 150 X 147 x 155
105-^110-115; 220
1000 220; 380/24 -28-42;
100-110-120; 2x 100; 220 15,10 180 X 140x285
1600 220; 380/220; 325 19,40 180 X 130x285
Transformatoare monofazate tip TMAN

25 220, 380/24; 220 2,80 96x95x 115
63 220; 3S0/24; 110; 220 4,46 I20x78x 115
100 220; 380/24; 115; 220 4,97 120x86x 140
160 220; 380/24; 220 5,80 120x°7x HO
250 220; 380/12; 24; 220 6,37 150 x H2x
155
400 220; 380/24-26; 220 8,05 150-54128 x 155
630 380/220 10,32 150x 147 x 155
1000 380/220 15,20 180 x 103x270
1600 380/220 20,80 180 x 123x270
253
6. 1 ,2. 1 . ( conii mare
Transformatoare monofazate tip TMA cu miez înfurat

63 200-500/24; 36; 42; 110 -
220 Mx77 x 119
100 220^500/24-26-28; ÎO0xS4x 119
160 30-33^36; 42; 105-110-115 10SxS5x 140
220
250 220^-500/24 -26 -2S; lOSx 107 x 140
400 30-33-16; 42; 105-110-115: 120 x H2x 159-
220
630 220^-500/30-33-36-40" 42- 152 x 119x 17g
105-110-115; 220
Transformatoare monofazate tip TMA C cu miez înfurat
25 110; 220/6 94 X 77x 119
40 220 500/6; 24; 6-24; 220
\ 100xS4x 119
63 220 H- 500/24; 36; 42; 110- 220 10S X S5 x 140
100 220-^500/24-26^28; I08x 107 x HO
160 30-33-36; 42; 105-110-115- 127 x 112 x 159
220
Transformatoare monofazate tip TA ou miez -înfurat MN
25 220; 380/24; 220 94x 77x Î0S
40 220; 380/24; 220 94xS4x 108
63 220; 380/24; 110; 220 I02xS5x 120
100 220; 330/24; 110; 220 102 x 107x 129
160 220; 380/24; 220 127 x 112 x 14&
Transformatoare de protecie TP neprotejate i TPC — capsulate
63 220/24 - TP - montai fra 100 X 106 x 10O
- TPC - portabil, cu Z
!
100 220/24 i
106 x 106 x )A9
f
cordon
A uioiran sform a i oa re tip AM
100 220/125 125 x
'
32x51
200 225/120 338x45x64
300 220/125; 240/120 138x45x64
400 220/125 148 x 55x 74
500 220/125; 240/120 I53x 60 x 79
600 220/ 125 153x60 v 79
S00 220/125; 240/120 7,50 150 x 166 x 129
1000 240/120 S,50 150 x 166 x 139
Not, L Simbolizare: T — transformator ; M— monofazat; A — uscat;

C (dup A) — de comand, (dup P) — capsulat; X— naval.
2, Utilizare: TMA —
în instalaiile de automatizare cu sarcini rezîstîve
(cos zp= pentru alimentare i separare, în tablouri electrice;
1)
TMAC — idem, pentru sarcini inductive; TMAN — îdem, pe nave; TP— ali-
mentare Ia tensiune redus; TPC — idem, pentru corpuri de luminat :
portabile.
254
6.1.2.2. Calculul transform atoaielor mici pîn Ia 630 VA
Se- dau sau se cunosc: U — tensiunea primara, în V;

— tensiunea secundar, în
x
V; S2 —
puterea nominal la
bornele secundare, în VA; / — - frecvena reelei de alimentare,
în Hz; ycu 8,9 daN/dm*, yFe =7,55 ... 7,6 daN/dm
3
greu- = —
tatea specific a cuprului înfurrilor, respectiv a miezului
magnetic.
Se aleg înainte de începerea calculelor:
« tipul de construcie a Iransf ormatorului în manta —
sau cu coloane, conform fig. 6.6;
* $ =
0,035; 0,05 cm grosimea tolei avut la dis- —
poziie
* j
;
= 1,6... 2 A/mm 2 — densitatea de curent în înf-

urarea primar jt i cea secundar j2 (valorile mici/mari
se iau pentru înfurarea cu tensiunea mare/mic);
#_ B —
inducia magnetic, vi randamentul, AU r c- — —
derea de tensiune pe înfurarea secundar, A ptura —
de curent specific, feu —
coeficientul de umplere a ferestrei
t ransformatorului conform t abelului urmtor
,
VA 25 63 IOC 160 |
250
|
4G0 630
-f.
j
*
a/
i
a 76 SI S5 91 m 96 97
26 2i 15 10 6 D 5
A, A/cm 129 134 136 Ho 150 166 190
B T la
t
l 0,35 1,26 1,19 î, 17 1,15 1,M 1,10
mm: 0,5 1 3
1S 1,15 1,M 1,13 1,12 L-iii 1,09
0,20 0,23 0,24 0,26 0,28 0 30 (
0,31
a b
Fig. 6.6. Formele de construcie a miezului magnetic la transformator rele mici i
a — îa coloane; b — în manta.
235
Se calculeaz:
• Sx = — puterea absorbit din reea,

100 Szjr t în VA;
• I\ = S jXJ ~ curentul primar, A;
1 1 în
• J2 — ^2/^2 — curentul secundar, A; în
• — seciunea miezului magnetic, în cm 2 ;
© a — limea tolei corespunztoare seciunii

(fig. 6.6), în cm (pe cît posibil astfel ca S Fe s se apropie
de mi ptrat)
• n = SF Ja — numrul de tale necesar;

o b=\ 15n$ — grosimea miezului
r magnetic, în cm;
• w = 2 225/fBSTo — numrul de
Q spire pe volt;
e 7i\ = w 0 U — numrul dc spire pe înfurarea
1 se-
cundar ;
• ^2 = w Q U»(l + A r
/l 00) — idem, pe înfurarea se-
cundar ;
• 2 (lw) = ™Ji + v>zh — ptura de curent total, A; în
• dl =V 1,27 Ij/j^ d2 =V iyj4 — diametrul conduc-

1 ,27
torului înfurrii primare, respectiv secundare, în mm;
• $cu = TClO^^d! -f seciunea total a spi-
relor înfurrilor, în cm 2 ;
• = Sc /ku — seciunea ferestrei miezului, în cm 2

Sf a
;
m Hf = l(Iw)\A — înlimea ferestrei, în cm;
© Lf = Sf iII; — limea ferestrei miezului, în cm;
• G Fe = 25 Fe (Hf + Lf + 2a) TFo IO" G Fe = 4SFs (Hf + 3

;
+ + a) yFe IO" — greutatea miezului mane tic, în daN,

-
2
pentru transformator cu coloane, respectiv în manta;
• 4 = 2(a + b + 2Ljr) — lungimea medie a unei spire,

în cm;
256
* Gcu — S^Î/fu ' ÎQ * — greutatea cuprului înfurri-
lor, în daN_
Exemplul de calcul 6, 1. Calculul unul transformator de 250 VA —

220/24 V, 50 Hz,
Se aleg: transformator in manta, S = 0,035 cm, jx = 1>6 A/mmE(

jfi
= 2 A/mm 4 , B= 1,15 X, 73 = 94%, AU = 2 6%, -4 = 150 A/cn»,
ku = 0,23.
calculeaz:
- 100-250/94 = 266 VA; Ij = 1,2 A;
12 = 250/24 = 10,41 A; SFe = 7 266 - 16,3 cm 3 ;
a = 4 era ; n = 16,3/(4 0,035) ^ 116 tole;
Sp e .</ = 116 0,035 4 = 16,24 cm 3 ;
b = 1,15- 116-0,035 = 4,66 cm ;
w0 = 2 225/(50 - 1,15 16,24) = 2,38 spire/V;
w1 = 2,38- 220 = 524 spire; w% = 2,38 -24(1 + 6/100) >= 6 1 spire
2{îw) = 524- 1,2 -f 61^ 10,41 = 1258 A;
x
= «Jl,27~ 1,2/1,6 - 0,96 mm - se alege CuEM — d± = l mmj
a% = -j 1,27 -
10,4 î/2 = 2,57 mm - se alege CuEM - d± = 2,65 mm|
^cu - 3, 14 10" 2 (524 l
2
+ 61 2,65*) /4 = 7,48 cm 2 ;
Sf = 7,48/0,2$ = 26,71 cm; Hf = 1 258/ 150 = 8,4 cm;
Lf ^ 26,71/8,4 = 3,2 c m
Ove = 4 16,24(8,4 4- 3,2 -f 4)7,55- 10^ = 7,65 daN;
h = 2(4 + 4,66 + 2- 3,2) = 30,12 cm;
GCu = 7,48 30, 12 8,9 Î0" s =2 daN; G T - 7,65 + 2 - 9,65 daH,
257
Ci 0 0
(O
0
0 0
0 33
ol oi t- 0 10 O- u
(N) Oi <N
4J X X X
X X X X X X
*o 0
0 0
0 O
*n
0
V*
0
0 §
or
O
t>- r- DO 00 o\
o- X X X X X X X X X
0 0 0 0
0 0 0 0 0 O 6 o
0 0
1
> 00
00 g 0
*o
0
00
O
J4 OZ OJ
or oi
0 0 0 0 0 0 0 ii ^ +-
ol 01 Oi Ol i> Ol Oî
1
10 "O ^> 00 00
o
o o o o o
TS O
^ ^3 i ii ii
OJ
o
o o
o e 2 ...
V c$ u
00 O
na O T3
h> ^ 0 1 a
o of
*n
of
^ C\
—
ci *
î> cj .-
Eh
£3 S '5
o o fj g pj u
S-6 1 =
1
§ 8 3 S £
«îl
000O
O
O »n **}
o
o
o
o
Ol
o
o *rt p (U on _
^
rf fsT ^ h « 3
*C. t-t C tJ
o O
<n
Q
o O
o O
o
OJ c\ <m 3
o" o" -* 1
of "5 S
+^ Ni ^ T-*
*
ea t5 wi ^ ^
s S ° g I
o
»-r
8 'S "3 ^ g
— Q
q *gT3
N
SS 01
23
01
55
000O
— '
M"l
Oî v1
*™
^
4-1
.oj -S
r^;
£
Ci £
oî
d c*
258
ooooo
.10 *o
ooo
oîoeîo^^Q^\o cî 0
0
*o 0
0
0
xxxxx0^0*2
0000 00 0.0
0 ca 0
0
0
x 0 2 «
x ^
-S
oooooooo
OO
X
Ov
^
X
m
N © >
Kj:
tî
X
0
^
IO
X
"o
OO
X
^
X
ci
00
X
*o
00
— '
X
\o
a.
- 1
oooooooo
OOl<S|rN|t^t^r-{S*
g 93
w
O 4
>
8-° o a
0 tî ^ ^ 0 00 00
li
is* of n fSi" n 1-1 — — 1
—- o
D4
>H
95
«a
oooooooo
—*
~
*o 0 r4
c?
0
w
0 01 ko
00"
i
0
O
<si în- b?s
o J
o .E
0
— 0
0 0 0
*o
«o
i>
0.0
in
fl3
Jr
c -
CM V*
S s
O
o
O +e
eS
^ s
t 1-1
.> o
Q O Q ir. e % »
u
0 >h O C\ Q
£ 2 8 £
O
p *r
0" 0" 0"
-r
o"
4
*r
0"
>r
0" 0" 0"
4=
O
cu
«
T?
ce
S
CJ
1
-£3
1
OOOOO'OO'O
— — O* i-« est
CC 3
Oh ^
o 1
03
s
OOOOOOOO
0 *n u-j 0 <^ 0
ÎS ^ "ri
a si w
259
260
6.1.3.3. Transformatoare în ulei cu dou înfurri de medic
î înalt tensiune
Bobi-
5»,
MVA kV
Reglaj m% Conexiuni
naj
M, kg- Rcire
1 2 3 4 5 6 7 8
Transformatoare monofazate în ulei cu reglaj sub sarcin
16 [
110/27,51 ±9x 1,78 |
10,5 |
I I
Cu j 3$ 400 \
ONAN
Transformatoare trifazate în ulei fr reglaj sau cu reglaj în absena
tensiunii
10,5/6,3 ±2x2,5 v,o Dd-12 Al 12 000 ONAN
20,5/10,5 ±2x2,5 7,0 YNyn-0 Cu 11000 ONAN
22,0/6,3 ±2x2,5 7,0 YOd-5 Al 12 000 ONAN
22,0/6,3 ±2x2,5 8,0 YOd-5 Al 15 400 ONAN
30,0/6,3 ±2x2,5 8,0 Yy-0 Al H 365 ONAN
10,5/6,3 ±2x2,5 7.0 YOd-5 Al ,20 450 ONAN
22,0/6,3 -2x2,5 7,0 YOd-5 Al ONAN
22,0/10,5 ±2x2,5 7,0 Dd-12 Al ONAN
123/6,3 11,0 YNd~ll Al 32 000 ONAN
121/10,5 11,0 Yjsra-u Cu 38 400 ONAN
121/6,3 15-17 YNd-11 Cu 45 700 ONAN
121/10,5 12,0 YNd-11 Cu ONAN
121/6,3 12,0 YNd- H Cu 69 600 ONAN
121/6,3 17,0 YNd-5 Cu 65 500 ONAN
123/10,5 11,5 YNd-11 Cu 87 900 GFAF
121/10,5 15-17 YNd-11 Cu 109 000 OFWF
123/10,5 12,5 YNd-11 Cu 136 000 OFAF
123/15,75 12,5 YNd- 1 Cu 149 000 OFAF
Transformatoare trifazate cu reglaj sub sarcina
10 110/6,3 ±9x1 7H 11,0 YOd-îl Al 32 430 ONAF

10 110/6,6 ±9x 78 1 11,0 YOd-11 Al 32 470 ONAF
10 110/11 ±9x 7S 1 11,0 YOd-11 Al 32 425 ONAF
10 110/22 ±9x1 78. 11,0 YOd^ll Al 32 390 ONAF
16 110/6,6 ±9x 78 1 n,o Yd-11 Al 3S 400 ONAF
16 1 10/22 ±9x 1 73 11,0 Yd-11 Al . 38 400 ONAF
25 î 10/6,3 ±9x 78 1 11,0 YOd-11 Al 43 430 ONAF
25 110/6,3 ±9x 1 78 11,0 YNd-11 Al 42 965 ONAF
25 110/6,3 ±9x 78 1 17,0 YOd-11 Al 50 200 ONAF
25 110/6,6 ±9x1 78 11,0 YOd-11 Al 43 430 ONAF
25 îlO/6,6 ±9x 78 1 11,0 YNd-11 Al 42 965 ONAF
25 1 10/6,6 ±9X 78 1 17,0 YOd-11 Al 50 200 ONAF
25 U0/11 ±9x1 78 11 o YNd-11 Al 43 025 ONAF
25 110/U ±9x 1 11,0 YOd-n Al 43 430 ONAF
25 110/22 ±9x 7*H 1 17,0 YOd-11 Al 50 200 ONAF
25 110/22 ±9x 78 1 11,0 Y'Nd-ll Al 42 965 ONAF
25 110/10,5 ±9x 78| 1 11,0 YOd~ll Cu , 40 000 ONAF
26Î
,
6,1.3.3, {continuare )
1 2 4 5 6 j 7
i
25 116/6,3 ±9x 1,78 H O p

YNd-11 Cu 40 300 \ ONAF
40 110/6,3 ±9x 1,78 12,0 YOd-11 Cu 58 500 ONAF
40 110/ 10,5 ±9x 1,78 12,0 YOd-11 Cu 57 000 ONAF
40 110/20,3 ±9x 1,78 12,5 YOd-11 Cu 52 700 ONAF
40 110/6,3 ±9x 1,78 12,0 YOd-11 AI 56 650 ONAF
40 110/6,3 ±9x 1,78 12,0 YNd-U Al 55 900 ONAF
40 no/6,6 ±9x 1,78 12 0 YOd-11 Al 56 650 ONAF
40 110/6,6 ±9X 1,78 12 0 YNd-11 Al 55 900 !
ONAF
40 110/11 ±9x 1,78 12 0 YOd-11 Al 56 650 ONAF
40 110/11 ±9x 1,78 12 0 Al 55 900 ONAF
40 110/22 ±9x l 78 12 0p
YOd-U Al 5 6650 ONAF
40 HO/22 ±9x 1,78 12 0 YNd-11 Al 55 900 ONAF
63 U0tâ,6 ±9x 1,78 12,0 YNd-11 Al 55 900 ONAF
63 110/6,6 ±9x 1,78 17 0 p
YOd-11 Al 73 700 ONAF
63 1 10/22 ±9x 1,781 12 0 P
YNd-11 ! Al 76 700 ONAF
Transformatoare pentru nul artificial i servicii interne
15 10,5/6,3 ±9x 1,78 7,5 Dd~0 Cu 30 600 OFAF

23 J
15/6,3 ±9x 1,78 7,2 Dd-12 Cu 40 800 OFAF
23 15,75/6 3 P ±9x 1,78 7,2 Dd^l2 Cu 40 800 OFAF
25 24/6,3 +9x 1,78 8,0* Dd-12 Cu 41700 OFAF
6.1.4. Transformatoare de sudare cu arc electric
Tipul TSAM-300 TS- 130
DA, % [
30 60 10 20 i
30 1
40 60
220 V 125,0 89,00 64 26,0
/lf A 3S0 V 72 0 51,00 37
500 V 55,0 39,00 28
J, p
A 420,0 300,00 220 130,0 115,0 95,0 80,0
V 37,0 32 00 28 25,2 24,2 23,4 .
22,6
£, kVA 27,5 19,50 14 5,7
COS (J>
0,54
V, % 86,00 51,7
Masa, kg 2 5
]
*4
Gabarit, mm 700 x 635 x 805 500x240x420
Not. 1. Semnificaia simbolurilor din capul tabelului este data în.
anex.
2. în tabel s a încadrat cu linie groasa regimul normal de lucru.
3. Transformatoarele menionate sînt produse de I ET-Bucur eti
în plus ELECTROBOBINAJUL produce transformatoare de sudur
de 200, 300, 500 A, respectiv de kVA, alimentate la 220;
14; 22,5; 37,5
380 V.
262
;
6.1.5. Exploatarea, întreinerea i repararea

transformatoarelor
Transformatoare de putere:
— înainte de montaj —
la cererea furnizorului, dup
transport sau depozitare necorespunztoare sau dup repa-
raii capitale —
vor fi controlate vizual la partea decuvabil
(fr decuvare, dac au guri de om);
— Punerea în exploatare se face dup probele legale,
urmate de verificarea sistemului de rcire, a circuitelor
primare i secundare i a etaneitii cu vei
— punerea sub tensiune: sub 10 MVA, direct la Uni
peste 10 MVA, progresiv de la 0 la 1,1 Un dup care se fac
,
trei conectri i deconectri în gol;

— în exploatare se va urmri încrcarea transformatoa-
relor,mregistrîndu-se orar (în staiile cu personal permanent)
sau cn ocazia controlului (în staiile fr personal permanent)
puterea activ i curentul; la funcionarea în suprasarcin,
înregistrrile se vor face la 30 minute;
263
—-Controlul transformatorului: o dat pe schimb
în
staiile cu personal permanent i de dou ori
pe lun ia
celelalte; se verific: nivelul i temperatura
uleiului, cur-
enia canalelor de scurgerea uleiului, etaneitatea cuvei, '
funcionarea instalaiei de rcire, zgomote anormale

— La semnalizarea proteciei de gaze se va cerceta cauza
;
i dac este exterioar transformatorului, acesta se va

menine
în funciune ;
— La deconectare prin aciunea proteciei contra de-
fectelor interne, se repune în funciune numai
dup veri-
ficarea strii instalaiei i eliminarea eventualelor
deteriorri
— Pentru micorarea pierderilor, transformatoarele vor
funciona dup grafic, funcie de sarcin;
— Transformatoarele de rezervi vor meninute con-
fi
tinuu în stare bun;
~'Cu ocazia reparaiilor fac i msurrile încercrile
se si
prevzute în instruciunile de exploatare;
— Reparaiile curente ale transformatoarelor, cu scoterea
de sub tensiune, se fac cel puin odat pe an; comutatoarele
de reglajul tensiunii sub sarcin se repar conform indicaiilor
furnizorului;
—
Reparaiile mijlocii se fac cel puin odat la cinci ani
car cele capitale, funcie de constatrile fcute cu
ocazia
celorlalte reparaii.
Transformatoarele de sudare:
— Amplasarea utilajului se face cit mai aproape de locul

de lucru, cu acces pentru intervenii
—înainte de conectare se controleaz întreaga instalaie
i în special starea contactelor legturilor de protecie, izo-
laiei conductoarelor de lucru, furtunului de cauciuc si
mijloacelor de protecia muncii;
— Sudura se execut utilizîndu-se dou conductoare:
pentru aducerea curentului la electrod se folosesc conducte
flexibile izolate în furtunul de protecie; drept conductor
de întoarcere (legtura dintre piesa de sudat i surs) se
admit bare de oel de orice profil, plci de sudur, steiaje -
i construcia care se sudeaz, legturile respective facîndu-se
264
cu atenie, prin baloane, dispozitive de strîngere i cleme
(se interzice utilizarea în acest scop a conductelor i cons-
truciilor metalice ale altor instalaii, utilaje sau cldiri)]
—Carcasa i borna secundar a transformatorului se
leag la panimt;
— Utilajul se cur zilnic; izolaia conductoarelor de
sudare se verific cel puin o dat la 5 luni, (Rix > 0,5 MQ) j
— Reparaiile curente se execut odat Ia 6 luni, iar cele

capitale, o data pe an.
6.2. Condensatoare pentru compensarea energiei electrice

reactive în reelele de curent alternativ
Tipul Un kV
,
kvar
Lx lx Hm, mm M ,
kg
1 2 3 4 5 6
Condensatoare de joas tensiune
CS 0,380^15-1 0,380 15 330,0 353 x 103x590 29.0

CS0.3S0-15-3 0,380 15 330,0 353 x 103x480 28,0
CS 0,380-20-3 0,380 20 440,0 353 x 103x575 35,0
CS 0,530-5-3 0,380 5 111,0
1
CS 0,380- 10-3 0,380 10 220,0

€3 0,500-15^1 0,500 15 193,0 325 x 100x570 32,0
CS 0,500-15-3 0,500 15 193,0 325 x 100x480 320
CS 0,525-5-3 0,525 5 58,0
CS 0,525- 10^3 0,525 10 116,0
CS 0,660-5-3 0,660 5 36,5
CS 0,660-10-3 0 660 10 73,0
CS 0,660- 15-3 0,660 15 109,5
Condensatoare de medie tensiune
CS 3,64/6, 3-25-2E 3,640 25 6,0 4l8x 127x510

CS 3 64/6>50-2E 3,640 50 12,0 41Sx 127 x 786
CS 0,9 10/6, 3-25-2E 0,910 25 96,0 41Sx 127x510
CSC 3 64/50- 100-2E 3,640 100 24 0 4l8x 127x800
CSC6,06/50-100-2E 6,060 100 m,i 41Sx 127x800
CSC 7,20/50- 100-2E 7,200 100 S,9 418x 127x800
CSC 12, 1/50- 100- IE 12/100 100 2.2 4lSx 127x800
265
6.2, (continuare
1 2 3 4 5 6
CSC 3, 15/50- 100-2E 3,150 100 32J 4 18x 127x800 44,0
CSC 5,25/50- 100-2E 5,250 100 11,55 4 18 x 12 / x SOO 44,$
CSC 6,3/50-100-2E 6 30O

s
100 8,0 4 18 X 127 x SOO 44^
CSC 10,5/50- 100-2E 10,500 100 2,9 418x 127x800 44,a
CSC6,06/50-l67-2E 6,060 167 14,5 418x 127x800 44^
CSC Î2/1/50-167-2E 12, 100 167 3,65 "4l8x Î27x800 44,tf
Not. 1. Simbolizare: C— condensator pentru îmbuntirea fac-

torului de putere ; S — impregnat cn ulei sintetic clorurat ; C — cu dielectric
solid (hîrtie din polipropilen) prima grup de cifre:
;
la CS — TJn (tensiunea
nominal — între born si cuv) sau Un /tensiunea intre borne, în kV;

ia CSC — JJnt în kV /frecven, în Hz a dou grup de cifr& — Qn (puterea
;
uominalâ), în lc/ar; a treia grup — nr. fazelor (la JT) sau al bornelor
(la MT) ; E- de exterior.
2, MT au rezistenele de descrcare incluse în

Condensatoarele de
scnema intern pentru
lor cele de JT trebuie montate rezistene exterioare
;
de descrcare — v. relaia (13.4),
6.3, Aparate pentru producerea curentului continuu utilizat

în instalaiile industriale
6.3.1. Acumulatoare electrice
Tipul C10J An Gabaritul, mm Masa, kg
1 2 3 4 5 6
Le 2 2 24 2 4 74 x 125 x 170 4.11

Le 3 2 36 3,6 96 x 125 x 170 5,05
Le 4 2 48 4,S 12 lx 125 x 170 6,80
2Le 2 4 24 2,4 226 x 167x256 9,90
266
: )
6.3 A. ( continuare
1 9 o 4 < b
|
2Le 3 4 36 3,6 282 x 167 x 256 12,20

f ^ nrt
T ^îo T,.5 o IU X 10 X £30
/ i j,yy
3Le 2 6 24 3l2x 167x256 14,75

3Le 4 48 4,8 444 x 167x256 23,85
£Le 2 12 24 24 586 x 167x256 29,00
*6Le 3 12 36 3,6 775 x 180 x 256 36,10
i&Xe 4 12 48 18 860 x 180x256 47,50
KL 1 2 36 9,0 85x215x443 14,50

KL 2 2 72 18,0 120x215x433 21,75
KL 3 2 108 27 0 155x215x433 2S,75
KBL 1 2 27 6,6 85x215x402 12,40
KBL 2 2 54 13,3 120x215x402 19,30
L 1 2 36 9,0 85x215x355 13,50

L 2 2 72 18,0 120 x 215 x 355 20,50
X, 3 2 108 27,0 155 x 215 x 355 27,00
L 4 2 144 36,0 200x215x355 34,50
L 5 2 1S0 45,0 240x215x355 42,00
L 6 2 216 54,0 280x215x355 50,00
T <i
z. Zoo
L 10 2 360 50,0 240x215x645 78,00
L 12 2 432 108,0 280x215x645 91,00
L 14 2 504 126,0 315x215x645 105,00
L 1(5 2 576 14^0 400x215x645 128,00
L 18 2 648 315,0 440 x 215 x 645 142,00
m
V
i ico
I 100
2
2
218
363
54,0
90,0
106x206x535
171x207x535
37,50
60,50
VI î 100 2 435 103,0 203x207x535 73,70
II GO 39 2 57 14.0 6lx 148x305 8,30

III GO 39 2 85 21,0 87 x H8 x 305 12,30
IV GO 39 2 114 28,0 114x 149x305 16,20
V GO 39 2 142 35,0 140 x 149x305 19,90
VIII GO 39 2 228 56,0 219x 150x305 31.60
3. VII ZO 50 2 222 42,5 300X770X345 150,00
Nota: 1. Utilizri generale: telecomunicaii (tipurile Le, KL, KBL

iL 22 H- 28 nemenionate în tabel) staii electrice, iluminat sigurana
;
si similare (tipul L, 1 -r- 20) telecomand feroviar (tipul L 20 ^ 124).

;
2. Curentul de utilizare, în A, pentru un anumit timp este dat de

relaia
ande C este capacitatea acumulatorului, în Ah, dat in tabel pentru 10 h,

iar £ este timpul de utilizare.
267
î
6.3.2. Redresoare
Nr.
crt,
Tipul fa* -A- Ur V ,
1 2 3 4 5 6
Redresoare pentru.
1 PMG 6/12/24-10 220 l p

8 6/12/24 10
2 PMG 6/12/24-20 220 4,0 6/12/24 20
3 PMG 4S-10
d
220 4,0 48 10
4 PMG 6/ 12/24/48-63/30 220 10,5 6/12/24/38 65/30
5 PMG 6/ 12/24/48- 100/50 220 16,0 6/12/24/48 100/50

6 PTG 80-25 3x380/220 5/9 80 25
7 PTG 220-10 3x380/220 5/9 220 10
s PTG 80-40 3x380/220 7/13 SO 40

9 PTG 160-20 3x380/220 7/13 160 20
10 PTG 320-10 3x380/220 :
7/13 320 10
11 PTG 80-125 3x380 25,0 80 125
12' PTG 160-60 3x380 25,0 160 60
13 PTG 320-30 3x380 25,0 320 30
Redr&soare pentru alimentare în
14 AMGF6-1 120/220 0,4/0,25 6 1
15 AMGF 2,5-1 120/220 0,15/0,1 2,5 1
16 AMGF 4-1 120/220 0,3/0,2 4 1,0
17 AMFG 2 x 60-2 120/220 2x60 2,0
18 PMGF 24^8 (siliciu) 220 24 8,0
19 TIMG 1S0-2 120/220 6,0/3,5 180 2,0
20 TIMG 260-1,5 120/220 6,5/3,5 260 y?

21 SR 2-2 160-240 0,2 2 2,0
22 SR 12-6 160-240 12 6,0
23 SR 15- 220 0,2 15 1,0
24 SR 24-24 220 5,0 24 24,0
25 SR SO-S 220 7,0 80 8,0
26 i
AMG 6-0, 5 1
220 0,05 |
6 0,5
268
€U seleniu
Compo- Gabarit Masa
Reglajul tensiunii RS
redresate, V nentei alter-
nativ, mV LxlxH, mm kg
S 9 io 11
7 i
încrcarea acumzdatoarelor
260x200x290 10,0 749 16
6^8,1;5,4^6,6;
12-^16,2; 1 0,8 -E- 13,2; 300x200x290 14,0 75039A
24-^-32,4; 21,6-=- 26,
43^64,8:43,2^52,8 300x200x290 14,0 75093B
ca nr. crt. +3 525x305x380 44,0 75240

1(2}
ca nr. crt, 1(2) +3 685x360x545 85 0

p
74950
60-80 300 x 330 x440 45,0 75875
180x220 300 x 330 x 440 45,0 75785
60-^80 450x480x530 100,0 73269A
120-160 450x480x530 100,0 73269B
240 -r 320 450x480x530 100,0 73269C
12-80 7 15 x 570 x 1550 300,0 74756
110-5-160 715x 570x 1550 300,0 75080A
220^-320 7 15 x 570 x 1550 300,0 75237
tampon cu baterii de acumulatoare

250 x 220 X 175 10,0 7088SA
250 x 220 x 175 10,0 708SSB
208 x 150 x 128 3,2 70460
500x320x220 30,2 7599A

4-24 330 x 200x220 15,0 75750
90-190 450x350x450 37,0 7273A

130-280 450x350x450 37,0 7273B
155 x 210 x 150 5,0 70418
220 x 300 x 175 8,0 70026
220 x 240 x 175 8,0 7002S
400x650x650 80,0 70025
70 -S0 400x650x650 80,0 70145
135x50x55 0,5 75222
260
1
1
27 AMG 6-0,5 (T3) 220 0,05 6 0,5
28 PMGF 6-5 220 0,6 6
29 PMGF 10-10 220 1,0 10 10,0
30 PMGF 110-2 220 20 110 2,0 i
îtedtesoure cit
31 AMGFS 12-0 S 220 0,25 12

32 AMGFS 12-1 6 220 0,35 12
33 AMGFS 12-3 220 0,6 12
34 APMFS 24-0,6 (T3) 220 0,2 24
35 AMGFS 24-1 220 0,3 24
36 AKGFS24-1 6 220 0,5 24
37 AMGFS 24-2 5 220 0,7 24
38 AMGFS 24-3 220 0,7 24
39 AMGFS 36-2 220 0,7 36
40 AMGFS 24-6 220 2,5-3,5 24
41 PMGFS 24-6 220 3,5 24
42 PMGFS 24-10 220 4,5 24
13 PMGFS 25^25 3x380 3,0 25
44 PMGFS 25-50 3X380 5,0 25
45 PMGFS 25-100 3x380 8,0 25
46 PMGFS 25-250 3x 380 25 0 25
47 PMGFS 50-4 220 2,0 50
48 AMGFS 52-2 120/220 3,0/1,75 52
49 PMGFS 52-4 120/220 6,5/3,5 52
50 PMGFS 52-6 220 4,5 52
51 PMGFS 52-10 120/220 10/5 52
52 AMGFS 52,10 120/220 10/5 52
53 PMGFS 52-25 3x380/220 5/10 52
54 PMGFS 52-32 3x380/220 8/ 14 52
55 PMGFS 50-60 3x380 10,0 60
56 PMGFS 50- 100 . 3x380 25,0 50
57 PMGFS 50-120 3x380 20,0 50
58 PMGFS 50-250 3x380 35,0 50
59 PMGFS 36-16 220 5,0 36
Not. 1. Componenta alternativ psofometricâ pentru redresoarete

nr. crt. 39 ... 41, 52 ... (fr baterie), iar
58 valorile sînt redate cu baterie
2. Produse de întreprinderea ELECTROMAGNETICA BîicnretL
270
6.3.2. ( continuare }
10 11
1 8 |
135x50x55 0,5 75222
73030
2 —6
355x135x270 73026
4-10
355 x 185x270 16,0 73151
entrSiunea stabilizat
60 310 X loU x 11U j, j 74 100

11,5^13,5^10% 74100B
11,5-13,5+10% 60 j 10 X IQy X l'J
60
AX
o 110 ^ ZDO x 1i 7^
O Â \^ /•> 7 fi
11,5-13,54=10%
24 + 5% 2,0 zoo xyjxw 72890
ZoO x 9j X 1^0 S fi
J,v 74600
24 + 5%
24-27+5% 2,4 ^00 x 150 X io O J t
730 15
1 9 fi
24 ±5% 2,4
24-27 +5% 2,4 jOO X I0U X X/y 7 fi 75 153A
JtJy X Y. L/J 12 0
36 ±5% 2(5) i
710 v 260 v 240 45*0 73028

24 -32 ±2% 2,4(5)
470x350x930 90^0
!
72590
24-27+2% 2,4(5)
24-27+2% 2,4 470x350x930 80,0 72596
24-27+2% 20(7,5) 600 x 400 x 1200 150,0 73272A,B
24-27+2% 20(7,5} 650 x 520 x 1550 250 0 r
73273
24-27+2% 20(7,5) 600x500x2180 320 0 73274B,C
24^27+2% 20(7,5) 705x685x2300 500,0 73275B
50-54+2% 600x285x200 28,0 73584 ,
'
30-54+2% 405 x 320 x 140 20,0 72271

50-54+2% 470 x 350 x 930 60,0 72134B TJ B
50-54+2% 470x350x930 70,0 72135C
50-54+2% 470x350x950 so,o ;
7594 IA
50-54^2% 2(5) 815x290x210 65,0 754 1B
50-54+2% 2(5) 600 x 400 x 1200 210,0 72136
50-54+2% 2(5) 600 X 400 x 1200 210,0 72918
50-54 + 2% 2(5) 660 X 505 x 1500 250,0 73000
50-54 + 2% 2(5) 700 x 640 x 1800 450,0 75450
50-54+2% 2{5) 660 x 505 x 1500 300,0 73001
50-54+2% 2(5) 800 X 790 x 1940 700,0 74755
24-40+5% 465x375x205 ,
30,0 75290
cu tensiune stabilizat este msurat cu voltmetru electronic; pentru

pentru 43 46, pînâ la frecvena de 300 Hz (peste aceast frecven).
271,
6,3.3. Re dresoare cu iirîsioare
Gama 'de reglaj

Simbolul
Tipul
Gam de reglaj rejee
stmc-
ie
Automat Manual Um, Vc.c
J
RUT-2-S/110 B 24-E-3Q 15-^35 20- f-24 .JV -- j. j

RUT-24/250 B 24-^30 20- =-24 JU — 0—'
t^.
RUT-24/630 A 24-30 15^35 20- r24 -;/> - -î

S
RUT- 1 10/30 110^123 70-r 145 90- -110 f> ^ " liJ
iiJ—
:
14^"
:
RUT- 1 10/6 B 110-E-125 70-^145 90- -110

T5TT- 10 100
1 /
110-M25 70 -E- 145 90-1 -110
220-E-250 140-290 180-i -220
RUT-220/53 B 220 -=-230 140-^290 1S0H -220 ,

220 -f- 29&
RUT^220/100 B 220-E-250 140-290 ISO™ -220 220-^290
RUT-220/200 A 220-E-25O 140 -e- 290 130^ -220 220-^-290
RUT-220/400 A 220-^250 ,
140 -v- 290 180 -220 220^290
Not, 1. Redresoarcle tip RUT au utilizare general. Schema bloc

este dat. în fig. 6.9, a unde:] IST-3M — surs de tensiune stabilizata;
IAE—X — amplificator de ieire pentru impulsurile de aprinderea tiris-
toarelor; IBCG-3Y— bloc comand pe gril; IBR-7M —bloc reglare;
IBVPP — bloc de valori prescrise l praguri de tensiune minim i maxim
IPB-3 — bloc de protecie; UX-TT2 — traductor de tensiune; UX-TC2 —
traduc tor de curent; — ventilator (numai la varianta A): MTS — mo-
dul trafor sincronizare T — transformator R — redresor cu tiristoare
; ;
P — priz de curent.
Echiparea se face in dulapuri in variantele menionate in coloana
2 a tabelului i
schiate în fig. 6.9, b.
2, Pentru galvanizri i electrolize se produc redresoare
4 Tip R-CCT(R) variantele 135, 250, 430, 630 A cu trafo încorporat,,

cu sau fr comand la distan, cu sau fr
programator; gabarit i mas:
SOO x 700 x 2100 mm
- circa 750 kg;
• Tip R-CPR(R)i variantele 1250, 2500, 3750, 5000 A cu trafo sepa-
rat,cu sau fr
comanda la distan, cu sau programator; gabaritefr
i mase: DC — 636 x 736 x 280 mm
— circa 500 kg, DFN — 736 x 1036 x
X 2040 mm — circa 1000 kg, DFR — 1436 x 1036 x 2040 — circa mm
2000 kg;
272
• Pentru cureni mai mari pîn la 15 kA, redresare modulate-
R-CPT(R )i — IX 3750 2 x 3750 3 X 3750 4 x 3750 A; fiecare modul în dulap
1000 x 900 x 2500 mm - circa 1250 kg; rcire prin schimbtor de clduri
800 x 1000 x 2000 — circa 2000 kg, care poate servi 3 mo4ule; transformator
separat, cu sau far comanda la distan,
varianta B_
mo
1
varii *nfaA
vonanio C \
§3Q
*
b
Fig- 6.9. Kedresoare tip RUTi

* — schema bîoc (v. 5 6.3.3 — nota l); b — variante de cei; parc {idem — coloana 2);
273
6.3.4, Bloc de alimentare penim curentul continuu operativ
din staiile electrice, tip BACC
Utilizare: surs de tensiune redresat, pentru alimen-
tarea pârtii logice a schemelor de protecie {relee RI, RS,
RTp) i a bobinelor de acionare ale întreruptoarelor, în
instalaiile cu curent alternativ.
Caracteristici: I n =
5 sau 10 A Un =
100 sau 220 V c a
110 V c.c; M= 5 kg; 220 X 226 x 130 mm.
Observaie dispozitivul este adaptat pentru bobinele
:
<îe acionare MR2, MR3, care se rebobineaz cu CuEm-

0,23 mm — 7 200 spire R 425 £2. — =
I HI
I
J\
<&&Kl U -
—
l l_J
i/r
/j# .
ax.
r/r
t/r ,
(/r
Fig. 6.10. Bloc de alimentare BACC
274
7. MAINI ELECTRICE
7J. Generaliti
7. LI. Formele de construcie ale mainilor electrice
Maini cu ax orizontal — IMB I Maini cu ax vertical — IMV
M35
-rno-T
MV 30
-far"
275
Not: 1. Semnificaia simbolurilor: IM — simbol de baz, adoptat
pe plan internaional; B — maini cu axa orizontal; V — maini cu
axa vertical,
2. Corespondena dintre simbolurile codurilor I i ÎI conform
STAS 3998/l;2-74:
1 Cod II Cod I Cod II
TM E3 IM 1001 TM V4 ]M 1
IM B5 TM 'îOOl IM IM iu 1
IM B6 IM 1051 IM V6 IM
TlLT IA';
10 Jl 1
IM B7 IM 1061 IM VS
IM B3 IM 1071 TlVf
JL1VI Vvoj im
Vlljf fi 1 1
y 131
1
IM E9 TM o in î livi V IU IM iu 1 1
IM B 10 IM 400 1 TM V 1 TM 4 Al 1
IM B14 IM 3601 IM V15 IM 2011

IM B 15 IM 1201 ÎM V16 IM 3131
IM B20 IM 1101 IM VIS IM 36 1
ÎM B30 IM 9201 IM V 19 IM 3631
IM B34 IM2101" IM V21 IM 3015
IM B35 IM 2001 IM V30 IM 9211
IM VI IM 30 U IM V31 IM 9231
ÎM V2 IM 323 1 IM V36 IM 203 î
ÎM V3 IM 3031
7-1.2. Marcarea capetelor înfurrilor p a bornelor
Marcarea capetelor libere ale înfurrilor
Specificaie Marca
1 2
Maini ds curent continuu ; începu t-sfîrit

— indus (rotor) Al — A2
— poli auxiliari:
• înfurare cu dona capete Bl — B2
• înfurare din dou jumti 1(2)^1 - 1(2)B2
— înfurarea de compensaie:
• înfurare cu dou capete CI - C2
* înfurare din dou circuite 1(2)C1 - 1{2)C2
— înfurarea de excitaie serie:
• înfurare cu dou capete Dl - D2
• idem, plus dou prize intermediare Dl - D2, D3, D4
— înfurare de excitaie derivaie El — E2
276
7.1,2. (eoniinuare£
— înfurare de excitaie separat (in-

clusiv înfurarea de excitaie a ma-
inilor sincrone) FI F2
9 înfurare cu dou capete FI F2
9 idem, din 2 jumti (legare serie —
paralel) FI - F2;F5 - F6
— înfurri ajuttoare (corectoare poli
auxiliari, captare variaii flux etc.) pe
axa direct HI - H2
— înfurri ajuttoare pe axa transver-
sal Jl- J2
— la legarea in serie a înfurrilor
(v. exemplificarea în schemele din. Simbolul extremitilor
5 7/1.3) libere
Muini âe c.a fat colector trifazate

t
Stator (rotor)
— capetele de faz scoase in vederea U1-U2; V1-V2; Wl-
legrii în triunghi sau în Stea (început W2 (K1-K2; L1-L2*
— sfîrit) Ml-Mfc)
— conexiune interioar în triunghi cu U, V, W
trei capete scoase (K, L, M)
— idem, stea cu 4 capete scoase (3 faze U, V, W, N (K, M, Q)
sinul] ;
— idem, stea fr nul scos TJ, V W (K, L, M>

— înfurare secionat în dou jumti XJlÛ2-f-U5-U6; Vl^
pentru legare serie sau paralel (înce- -V2 + V5-V6; Wl^
pu t-sfîrit) -W2+W5-W6
— înfurare cu prize intermediare cu 6 21L 2V 2W-1TX IV, 1W
capete scoase pentru comutarea nu-
mrului de poli
Maini de ca. fr colectat bifamte t U, V {K, L)

Masînî monofazate f stator ) :
— înfurarea principal
• cu dou capete libere UI - V2
© din dou jumti U1-U2; U5-U6
— înfurare auxiliar Zi - Z2
Maini sincrone — înfurarea de
excitaie v. maini c.c,
Circuite speciale
— protecie termic P
— înclzire I
— alimentare frin electromagnetic c.c.
(ca.) Z(F)
— legturi de egalizare
— legare la pamînt STAS 1590-64
277
Not. Pentru maini de gabarit pîna Ia 132 mm
înlime inclusiv,
rsimboM literar pentru marcarea capetaor libere ale înfurrilor poate
Sfi Înlocuit prin cablu sau indicator colorate*
Cablu Indicator Trifazat Monofazat
pentruY-A 2 turaii
albastru
Alegru
albastru lung
negru lung"
U
V
UI
VI
2U
2V
m
ZI
rou rou lung w wi 2W U5
violet albastru scurt U2 IU U2
alb negru scurt V2 IV Z2
verde rou scurt W2 1W U6
Marcarea bornelor
Marcajul pe placa de borne nu este obligatoriu, Cînd se

face, va avea simbolul captului liber al înfurrii conectate
la borna respectiv; cînd la aceeai born se leag mai multe
capete de bobine, se poate face:
• marcaj compus din suma marcajelor succesive (com-
plete sau numai literele) în ordine alfabetic, separate printr-o
limu între cifre;
• marcaj
simplificat: simbolul complet sau numai
litera simbolului înfurrii celui mai apropiat de începutul
alfabetului (v, exemplele din § 7,13).
Observaie, Modurile de marcare a capetelor libere ale înfurrilor
-i a bornelor mainilor electrice respect prevederile STAS 3530-71.
7,1*3. Executarea conexiunilor la borne
Tipul Rotire dreapta Rotire stînga
1 2 3 4
Motor sau gene- A& RF

a rator derivaie
£
E
{ £2 AtQAz
-S °
Motor
P 1
serie
r
0^D2 AhÂ2 5™&
378
7.1.3* (continuare)'
1 j 2 3 4
Generator serie
, » 1
i^ryg mm 1
o
u
+J Motor cu excita- $ w*
K
ie mixt, adiio-
nal
Generator cu f B
câ
excitaie mixt,
adiional,
Tipul Pentru YA Conexiune Y Conexiune A
a
Main trifazata
V stator
Ui
ES >
tu If
io-
Main mofazat 1
stator '*
L
Not. S-au indicat marcajele bornelor posibile conform § 7.1.2.
IA A, Serviciile mainilor electrice
Serviciile tip ale mainilor electrice fig. 7.1):
# 57 —
continuu: funcionare în regim constant pe
durat suficient atingerii echilibrului termic
SZ —
de scurt durat: funcionarea în regim constant
pe o durat determinat sub cea necesar atingerii echili-
brului termic, urmat de o perioad de repaus suficient
revenirii la temperatura mediului de rcire;
m $3 intermitent periodic: succesiune de cicluri iden-

tice, fiecare cu o perioad de funcionare în regim constant
27»
sso
i o perioad de repaus, suficiente pentru atingerea echili-
brului termic în cursul unui ciclu i în care curentul de
pornire nu influeneaz sensibil înclzirea
# S4 — intermitent periodic cu o perioad de pornire:

succesiune de cicluri identice, fiecare cu o perioad de pornire,
urmat de funcionarea în regim i apoi de repaus fr
atin-
gerea echilibrului termic în cursul unui ciclu i în care
curentul de pornire influeneaz sensibil înclzirea;
• S5 — intermitent periodic, cu perioade de pornire i

frînare electric: succesiune de cicluri identice, fiecare cu o
perioad de pornire, alta de regim constant, a treia de
frînare electric rapid i ultima de repaus, de durate insu-
ficiente atingerii echilibrului termic în cursul unui ciclu;
• S6 — neîntrerupt cu sarcin intermitent:

periodic
succesiune de cicluri, fiecare cu o perioad de funcionare
în regim constant i alta de funcionare în gol, de durate
insuficiente atingerii echilibrului termic în cursul unui
ciclu
# 57 — neîntrerupt periodic cu perioade de pornire i

cu o perioad
frînare: succesiune de cicluri identice, fiecare
de pornire, alta de funcionare în regim constant i a treia
<le frînare electric, de durate insuficiente atingerii echili-
brului termic în cursul unui ciclu;
a S8 — neîntrerupt cu modificri de vitez:

periodic
succesiune de cicluri identice, fiecare incluzînd o perioad
de pornire, alta de funcionare în regim constant corespun-
ztoare unei viteze predeterminate, urmat de una sau mai
multe perioade de funcionare în alte regimuri constante
corespunztoare unor viteze de rotaie diferite, toate insu-
ficiente atingerii echilibrului termic în cursul unui ciclu.
Serviciul nominal — unul dintre serviciile tip indicate mai

sus, ales pentru funcionarea mainii.
281
1.1.5, Proprietile i domeniile principale de utilizare
ale motoarelor electrice de uz curmi
Tipul
motorului Proprietile Utilizarea
Mo£oa?& de curent continuu
Serie Cuplu de pornire mare. Su- Traciune, pompe

port supraîncrcri (la tensi- ventilatoare
une constant). Se ambaleaz în
gol, deoarece turaia variaz cu
sarcina
Derivaie Cuplu de pornire mic. Nu Maini de ridicat,
suport supraîncrcri mari. masini-unelte cu turaie-
Nu se ambaleaz în gol, avind constant (strunguri
turaie constant etc.)
Mixt Cuplu mic la pornire. Tura- Instalaii deestorie
diferenial '
ie constant
Mixta Cuplu de pornire mare. Supor- laminoare, prese de
adiional t supraîncrcri. Turaia varia- forfecare, pompe, ven-
z cu sarcina tilatoare, maini de ri-
dicat
Motoare de curent alternativ
Sincron Se pornesc în asincron sau cu Grupuri couverti-

motor auxiliar (de antrenare) zoare, maini de niare-
Cuplul crete cu sarcina. Turaie puterficu turaie con-
constant (de sincronism). La stant, compensator
suprasarcini mari iese din sin- sincron
cronism, Supraexcitat, debiteaz
în reea energie reactiv.
Asincron Cuplu i cureni de pornire în toate domennie

trifazat mari. Turaie aproape constant. de acionare avind ,
Factor de putere sczut la mers o mare pondere în

în gol, 0,3—0,5, iar la plin utilizri industriale
sarcin 0,8—0,9,
Asincron Aproximai''/ acelai proprie- Cind slut necesare
monofazat ti ca i ale motorului asin- puteri mici i nu se
cron trifazat. Nu are sens de tu- dispune de reea tri-
raie stabilit, necesitînd pentru fazat (aparate elec*
aceasta un dispozitiv special de trocasnice)
pornire
282
7.2. Motoare asincrone
7.2.1, Ecuaii i caracteristici de funcionare principale
Schema echivalent pe baza creia se determin ecuaiile

i caracteristicile de funcionare este data în fig_ 7.2, a, în
care
X
U lf Ilf Rx, x sînt respectiv tensiunea, curentul, rezistena
i reactana inductiva de scpri pe faza ale circuitului
statoric
Rl Xi sînt respectiv curentul, rezistena i reactana
inductiv de scpri pe faz ale circuitului retoric, raportate
Ia stator:
I 10 , Rq, Xq sînt curentul de mers în gol la sincronism,
rezistena echivalent pierderilor în fier, reactana inductiv
echivalent a fluxului de magnetizare
s — (fi^ — n)jn y este alunecarea;
nx — 60/jp este turaia de sincronism, în rot/min;
n, f p sînt respectiv: turaia real, frecvena tensiunii
7
«de alimentare, numrul de perechi de poli;

<0i = iTmÔO este viteza unghiulara de sincronism.
Ecuaiile de funcionare corespunztoare fig- 7.2,
Ui '— I$£m +
I&=I<g„ (7-1)
h+n=u
Cuplul electromagnetic (fig. 7,2, b) '
M= pWnJA^S 7
Ttnde: m x este numrul de faze statorice: restul v. sus_

Variaia cuplului în timpul pornirii depinde de felul
acesteia, care se poate face:
—la motoarele cu rotorul în scurtcircuit, prin conectare
la reeaua de alimentare: direct {fig. 7.2, b) f prin comutator
stea-triunghi {fig, 7.2, c)> prin autotransformator de pornire
sau prin bobin de reactana*;
* Scheme electrice în lig. 11.6, 11.7.
283
— îa motoarele cu rotor cu inele: cu reostat de pornire
în circuitul rotoric (fig;. 7.2, d)*.
Caracteristicile de funcionare principale: fig. 7.2, e~
s
îl
2W vr
\
'
i
8 Djj nb nc 0,5 S 075 0.50 075 W

d
Fig. 7.2. Funcionarea motorului asincron:
a — schema electric echivalent; b — variaia cuplului motorului cu rotor în scurtcircuit
Ia pornire direci; c — idem, prin conectare stea- triunghi; d — idem, la raportul cu inele
colectoare; c — caracteristici de funcionare.
Pz iW iOBB ffl
Fig. 7.3. Timpul o> pornire în gol al motorului asincron:

a — cu rokc interioar; b — CD ventilaie exterioar.
* Scheme electrice in fig. 11.6, 11.7.
284
7.2.2. Puterile, temiunik i turaiile nominale normate
ale motoarelor electrice asincrone infamie
Tensiunile nominale
n >
rot/ Caracteristici în exploatare

Puterile nominale, mm
]
% la
Kotor \l nf V Cone- Ser-
Pornire
50 Hz xiuni viciu
220
0,06-0,09-0,12^
|
A/Y 220 A Y — A;A

0, 1& -0,25 -0,37- 3000- in
3S0 380 Y Y
0,55™0,75-l,i- 1500- colivie 3S0 A 380 A Y-A;A
1,5-2,2-3-4-5,5 1000™ 500 A 500 A Y—A A ;
™7,5- li- 15-18,5 750- 660 Y 660 Y Y

-22-30-37-40- 600- ~220~
55_75-90-110 500
220 A prxn
- 132 A/Y
bobinat 380 380 Y reostat
500 Y 500 Y rotoric
660 Y 660 Y
-132 -(150) 3000- IP44 IP21S...IP23S

(125)
-160 -(185) -200™ 1500-
<220)-250-(280) 1000-
-(300) -3 15 -(335) 750- Un Nr.
Puteri nominale, kW
-(375) -400 -(425) 600- V poli
- (450 -475) -500- 500-
^530-560-600)- (428- max. min. max. min.
630 -(670 -720) — 375-
{750) -800 -(850) - 333-
<900 -950)™ 1000 - 300- 315
272- 2 315
{1120)- 1250™-
- 220- 4 315 315
{ 1400) -1600
250)
380- 6 250 315
1800) -2000 250
{ 660- 8 200
(500) 10 160 200
12 132 160
6000- 2 200
(3000- 4 160 200
3300 - 6 160 200
6600) 8 12 îl - 132 160
Not. In parantez, slut trecute valori admise pentru comenzi speciale.

—
Pentru frecventa de 60 Hz turaiile nominale, în rot /min: 3600—1800
- - -
Î200 900 720 600 (5 - 14- 450 - 400 - 360-327—300)
285
Î?TTTT??V?TT?T
o o o o o o ^ o o o o o o -o
o"o~
c
o
^ ^ -V- ti vi" te?" 'o" \c" r*-" Oi 1
ÎN OS
oi r^f r** <nT ViViVjVT oi" ca" tsT ni" ^jVf cmT
la — * ^ w *sf r*~ <sf —" ^VpWVT r-T —T -h" —
&-
w oo oo re t- no
o [
o o" o" o" o" o" o" o" o" o" o" o" o" o" cT cT o" cf ef
cn^fîtrjrô% ^H ^*)'*f
-
>0'Or^re'CfiiO
V Q
O f^
00 O
r*.
in
li-o — 0 o
o o
O* o" o* o* o" o o" o" o" o" — "
cT o"
*
o
cu
^
on >n fi oo tryin oOO <n vi io
j
t "
1
fln" jj-f u-j" u-r in" rT vi" 'o"' ' '
T1
T*" 'O"
s"
cr c_ o_ o_ oo o_ o
<<r
r- t> '
r*- r*» fîo" io'\o"\o" 5"£"

i r
niriMjorltTO^hxoo
o
o" cT o" o" o" o" o" o" o" o" c? o" o"
MO IO <n t> <o

^
2? ^-i m r^J ri n o" oo 4
286
^ .2 >
f*î <3
i>
O
oo
"
OOOOOOOO^ÔS rt OO MO I \ i
-2
o o* o" 0~ O* ^ —
*"
o" o" o" o* o" o" o" o*
o o "o in >o o o oô oôôôôôô^ »a »o <o

"1 f
\o" \cT ô" ô" t>~ o^-o^ c-^ t*-" o-"* r^-" bo OG io o
«"O
"
N^NNttM(S|(SD Ol r^ ^ r
^'l i 1 o^ o^ o^ ei*
of of of of of of ofof of of of of of of C^CL f*fr*ff*f
— —_ —
- 1 Of
S
>
ooo
1
^_ u"}
cxTcTo" oôTc^'o^cT qq^-ôo^ oo_ oo. oo^ qc^ -
O
-~*"of of of of of of of —r— — — ^ — _ 1> oo
o
1
rT5
4
oo 00 no
o" o" o" o" o" o" o" o" o" o" o" o" o" o" o" o"
4
o" o" o"
60 a
ioOl^^r ,
^-'v0 043 0 0 , 1 ,
0*SOOOO "3 *
ooooooooor r^^trôo^f^ô^
^—
I
I
O o" o" o" o" o" o" o" o" o" o" o" O 1
o*
I ! I
*^00 n ^
i ,l i^r
lir ,r* ,'->£= h Oooaoc2
*c scf ^ '•o "vs' i-- 1*- [- r- r- t*- i"**
ol oô*_ T 1
Ôî oî. NN N <M ^ ^ s— I o
of c£c£ l>f of of'of (ST of of of of of of of en" ^ OJ
oc^cTo tM of 'NO cTo
—?of"o? of oi" of of of of
I
» 00^ .a " **
ooooooo o" o" ooooooo ^ o" o"
oi'
o.
O)
i> !
1
^* T s
"
S
(*l
«n,
gSfe g
,
^—
i
' o^
o"— "of ^ w oo of
T -.^-* rs)rif^-T,ri
287
7.2.4. Motoare asincrone cu mai multe turaii
electrice
pentru acionri generale
Pn, kw n, rot/min COS q? M v jM n — MmI^ti
Motoare cu doua viteze

Tip MTS — ou înfurri separate
18/11 2940/ 1460 87,0/8 1, 0,78/0,92 7,8/7,8 1,5/1,5 -2,0/2,G
1,4(0,9 1450/960 78,0/69,0 0,78/0,60 7,0/5,5 1,8/1,9 -2,2/2,2
5,5/2, J 1450/950 82,0/78,0 0,80/0,75 6,5/6,5 1,8/1,8 -2,0/2,0
7,5/2,5 1450/950
*5
10/7
1450/950
1450/950
86,5/78,0
51,0/80,0
81,0/80,0
0,35/0,76
0,70/0,60
0,70/0,60
7,0/6,5
7,0/7,0
1,7/1,8 -2,0/2,2
1,6/1,6 -2,0/2,0
7,0/7,0 1,6/1,6 -2fij2fi
13/9 1450/950 81,0/80,0 0.70/0,60 7,0/7,0 1,6/1,6 -2,0/2,0
11/(5 9(50/725 84,5/81,0 0,65/0,60 5,0/5,0 2,0/2,2 -2,2/2,4
Tip ATV — cu înfurri separate
0,37/0,12 1420/950 56,0/42,0 0,80/0,76 3,6/3,0 1,4/1,4- -1,8/1,7
0,55/0, 18 1395/920 58,0/46,0 0,80/0,72 4,0/3,0 1,6/2,4- -1,9/1,8
î/0,34 M50/9I0 68,0/51,0 0,76/0,77 4,9/3,0 1,5/1,3- -2,0/1,6
1,4/0,45 1425/945 67,0/52,0 0,77/0,74 4,9/3,2 1,7/1,1- ^,2/1,5
2/0,66 1430/960 76,0/65,0 0,82/0,60 6,3/4,1 1,6/1,5- -2,4/1,8
2,5/0,8 1445/965 78,0/63,0 0,78/0,70 6,3/4,3 1,8/1,5- -2,4/1,9
3,3/1,0 H 40/960 77,0/58,0 0,75/0,65 6,0/4,5 2,0/1,3- -3,0/2,0
4,5/1,5 1440/955 82,0/71,0 0,34/0,75 7,4/4,5 2,2/1,1- -3,2/1,9
(5,0/2,0 1440/970 84,0/78,0 0,86/0,68 7,5/5,5 1,9/1,6- -2,7/2,8
0,22/0,04 1390/650 47,0/30,0 0,75/0,63 3,4/2,1 1,6/1,7- -1,4/1,9-

0,3/0,06 1425/650 53,0/30,0 0,74/0,65 3,7/2, 1,7/1,9- -1,8/2,3
0,5/0, U 1400/635 62,0/43,0 0,76/0,66 1,5/1,3 1,7/1,5- -5,0/3,5
0,75/0,18 H00/630 65,0/42,0 0,79/0,72 4,5/2,3 1,S/1,5- 2,0/1,7
1/0,25 1400/620 69,0/51,0 0,70/0,61 5,5/2,6 2,3/1,8- -2,7/1,3
1,3/0,3 1435/675 69,0/49,0 0,72/0,61 5,4/2,9 2,3/1,9- 2,3/1,$
2,0/0,5 1440/710 78,0/64,0 0,78/0,58 1,9/1,5- 2,9/2,4
2,5/0,55 H50/720 80,0/64,0 0,77/0,54 6,6/3,7 2,1/1,7- 2,8/2,7
3,7/0,9 1425/690 79,0/63,0 0,80/0,60 6,4/3,0 2,4/1,6- 3,3/2,2
5,0/0,9 1440/720 82,0/74,0 0,83/0,60 6,8/4, 2,0/1,6^ 3,5/3,0
6,8/1,7 1455/710 80,0/78,0 0,74/0,62 7,0/3,4 2,1/1,3- 3,5/2,2
Tip A TV — cu înfurri DaMander
0,75/0,6 2800/ 1420 70,0/68,0 0,83/0,75 6,5/6,5 1,8/1,6- -2,2/2,2
2,0/1,5 2910/1440 69,0/74,0 0,70/0,75 $>5/6,5 1,7/1,9- -2,9/2,9
3,8/3,0 2910/1440 80,0/81,0 0,89/0,82 7,5/6,5 2,0/1,9- -2,4/2,4
4,0/3,4 2920/1450 80 0/81,0 0,86/0,80 7,0/6,5 2,0/1,6- 2,2/1^
6,5/5,2 2885/1435 81,0/84,0 0,87/0,83 7,0/6,5 2,2/1,8- -2,4/2,0
7,5/(5, 2865/1425 83,0/84,0 0,86/0,83 7,5/6,5 2,3/1,8- 2,5/2,2
288
7.2.4. ( continuam)
2865/1425 84,0/85,0 0,87/0,84 ,

7,5/6,5 2,3/1,8-2,5/2,0
2930/1450 83,0/86,5 0 89/0,83 7 0/7,0 1,7/1,7-2 0/2 0
2940/ 1460 85,6/87,5 0,89/0,83 j 8,0/7.0 1,7/1,5-2,2/2,2
2900/1435 83 0/87, 0 0,91/0,88 7,0/45 1,5/1,4-2,2/2.2
2965/1475 83 0/88,0 0,93/0,88 9,0/8,0 1,4/1,5-2,0/2,0
2950/ M60 84,0/88,0 0,94/0,89 8,5/8,0 1,4/1,4—2 0/2 0 f
2950/ 1470 88,0/90,0 %9GfQffl 8,0/7,0 2,0/2,1-2 i/2,6
1420/710 76,0/66,0 0,85/0.56 5,2/3,6 1,4/1, ,7/1,8

1430/710 79 0/66 0 0,87/0,62 5,3/3,4 1,5/1 7-1 ,8/2,0
1450/710 75,0/75,0 0,81/0,65 7,0/5,0 2,2/1,6-2 ,4/1,8
H60/715 73,0/75,0 0,78/0,70 6,5/5,0 2,2/ î,6 -I ,4/1,8
1455/725 81,0/80,0 0,85/0,69 7,5/7,5 1,7/1,5-2 ,0/2,0
1450/720 86,5/81,0 0,87/0,73 7,0/6,5 1,7/1,4-2"
1460/720 83,5/83,0 0,88/0.73 6.5/6 5 1,4/1,4-2! .0/1,8
1460/720 £6,0/84,0 0,90/0,73 7,0/6,5 1,4/1,4-2, G/M
1467/730 87,0/85,0 0,90/0,75 6,5/6,5 1,2/1,2-2, 2/2,0
H60/720 88,0/85,5 0,93/0,81 7,5/6,5 1,5/1,3-2, 0/1,9
1470/730 87,0/88,0 0,89/0,74 8,0/8,0 20/20 -2, 8/2,8
Motoare cu trei trepte de viieze ATT
1410/ 44/35/29 0,75/ UI 1,4/1,0/1,2-
920/630 0,78/0,71 2,3/2,0 1,6/1,6/1,0
1425/ 48/37/34 0,74/ 3,8/ 1,4/1,2/1,7^-
930/670 0,75/0,65 2 5/2 2 2,0/1,8/2,0
1420/ 61/47/37 0,79/ 4, 1/ 1 2/1 0/14-
890/670 0,80/0,63 2,5/2,4 1,7/1,4/2,2
H40/ 60/45/36 0,75/ 3,6/ 1,2/1,0/1,2-
920/690 0,79/0,61 2,7/2,3 2,1/1,7/2,2
H50/ 76/56/53 0,76/ 5 > A-i 1,7/1,5/1,3-
960/710 0,68/0,59 3,3/2,8 2 4/1 9/1 5
1450/ 74/61/58 0,77/ 5,4/ 1,5/1,3/1,3-
965/710 0,70/0,59 3,9/2,9 2,1/1 7/1,7
1455/ 74/56/52 0,70/ 7,2/ 2,0/1,2/1,7 -
955/715 0,71/0,52 4 2/4 0 3,5/1,7/2,0

1460/ 79/71/68 0,83/ 7,7/ 1,9/1,4/1,4-
970/725 0,70/0,60 5 2/4 2 2,4/2,3/2 5
1450/ 78/72/71 0,73/ 7,7/ 2,2/1,4/1,5-
970/725 0,66/0,60 4,8/3,9 3,4/2,5/2,2
1457/ 84/77/73 0,82/ , &l 1,4/1,3/1,2-
937/725 0,76/0,52 4,5/3,5 1,8/1,6/1,6
1472/ 86/83/76 0,84/ 7.0' 1,7/1,6/1,5-
968/739 0,78/0,58 5,0/4,0 1,8:1.8/1,6
Not. Construcie motoare închise cu ventilaie exterioara; grad

:
de protecia; MTS, MTV, MTD-IP44, IP54, IP55 iar ATT-IP44, IP54;

forma constructiv — IMB3, 5, 35; clas izolaie B; tensiunea nominal
380 V la 50 Hz.
289
1.2.5* Motoare electrice asincrone trifazate cu inele de
utilizare frecvent
h ! u* t
% COS
kW rot/min
t
V A
i
y A %
cp
M daltfni3
Tip AFI — de utilizare general

10,0 1450 380 22,0 315 20,4 84 0,825 2,2 0,415
13,0 1450 380 27,8 257 32,7 85 0,835 2 2 0 3^2
15,0 1450 3S0 33, 296 32,4 84 0,82 2,2 0,86
17,0 1450 380 35,6 408 26 ,6 86 0,845 2,2 1,160
18,5 1470 . oou 39 9 JOv 32 0 81
o~f fi Rin 2,2 1,270
22,0 1475 380 45^3 442 32> 87 0,850 2 2 1,300
22,0 1475 380 46,6 404 35 0 p
86 0,835 2,2 1,230
30,0 1470 380 62,5 410 47,0 87 0,840 2,2 1,560
u
10,0
970
970
380
380
18,1
23,5
366
433
13,4
15,1
82
83
0,770
0,780
1,8
a
0,630
0,725
13,0 970 380 29,8 418 20,6 84 0,790 1,8 1,915
5,5 730 380 14,6 H5 H,6 80 0,720 1,8 0,937

720 380 19,2 310 81 0,735 1,8 0,815
10,0 730 380 24,7 353 20,6 82 0,750 1,8 1,420
13,0 730 3S0 31,4 391 22,2 83 0,76 1,652
Motoare pentru maini de ridicat 380 V
kW
n,
rot/min
%V M Mjsr Tip AÎM-E Tip AIFM-E
n cos <p
!
rh % cos 9
5,0 1320 160 2,3 77 0,78 0,11 77 0,76 0,12

6,3 1320 160 2,8 79 0,73 0,12 78 0,73 0,13
8,0 1350 170 2,8 81 0 71
P
0,15 79 0,71 0 16
P
3,2 $50 120 2,5 0,69 0,17 67 0,64 0,18

-4,0
5,0
840
840
125
130
m
2,5
fa
11
73
0,69
0,65
0, 19
0,21
72
72
0,64
0,60
0,20
0,22
2,5 660 120 2,5 71 0,49 0,17 65 0,53 0 1S
P
3,2 660 125 2,5 67 0,57 0,19 66 0,56 0,20

4,0 660 125 2,5 71 0,56 0,21 70 0,55 0,22
Not. Utilizare pentru acionri cu pornire în plin sarcin prin

:
reostat RC3 construit pentru sarcin 1/1 pîn la 40 A (v, § 3.7.3).

Date de construcie:
— tipul AFI: IMB3; 5, IP54 si IP44, clasa izolaie B;
— tipul AÎM-E ÎMB3 : ; 5; 35 i IM VI - TH, TA, T-l, 2, 3, IPW54,
S3 — 40%, clas izolaie B;
— tipul AIFM-E : au i frin electromagnetic ; grad protecie IF54
în rest ca AIM-E.'
290
7.3. Maini electrice sincrone
7.3 . L Caracteristici funcionale principiale
Sînt artate în fig. curentul

7.4 in care s-au notat: ie —
de excitaie; — idem, la mers în gol sub tensiune no-
C — idem, egal
>i
eo
minal; corespunztor unui scurtcircuit trifazat,

simetric de curent cu cel nominal; I — curentul no-
n
minal ; Jk —
curentul permanent de scurtcircuit î ko — idem,
— ten-
;
corespunztor lui iw ; n tensiunea nominala U f — ;

U
siunea de iaz.
0.5 1$ 15 2 $Jzl5
Fig. 7.4, Caracteristicile de principiu ale mainilor sincrone:

*— caracteristica
do mers în gol; b — J = fiu) r*ntru u =
x
'
c
LT>I st ^ =
7 Lrotoarelor.
'
I = const., tos <> = const.; cî — caracteristicile de funcionare ale
291
7,3.2. Generatoare sincrone de uz general
Tipul rut/
cos cp Masa.
kVA V fa V A
SCRM-2T 2,0 1500 110; 63 0 0,8 — _

SCRM-3T 3,0 1500 220; 66,0 0,8 —
SCRM-4T 4,0 1500 230 70,0 0,8 —
SCRM-5T 1500 idem 72,0 0,8 — —
SCRM-6T 1500 idem 74,0 0,S — —
5,2 1500 îdem 74,0 0,8 — —
SCR~30T 30, C 1500 400Y 86,0 o,,s — 320
SCR-38T 38 O 1500 400Y 87,0 0,8 — 377
8CR-40T 40,0 1500 400Y 88,0 0,S — 380
SCR-62.5T 62,o 1500 400Y 89>G 0,8 — .
540
SCR-SOT S0,0 1500 400Y 90 0 0,8 — 550
SCR-1C0T 100,0 1500 400Y 90,0 0,8 — 650
SCÎM25T 125,0 1500 400Y 91,0 0,8 — — 720
SCR-Î5QT 150,0 1500 400Y 90,0 08 — — 760
GSA-M 265,0 1500 400 91,3 0,8 63 107,0 1200
590,0 1500 400 94J 0T8 84 110,0 2000
130,0 1000 400 89,6 0,8 62 63,0 1100
175 O 1000 400 90 3 0,8 68
f 71,0 1300
245,0 1000 400 90,8 0,8 75 94,0 1500
|
;
390,0 1000 400 92,3 [ 0,8 | 95 97,5 1900

Nota Tipurile SCRM i SCR se compun din generator si
:
tablou electric
cu sistem de autooxcitatie i autoreglarea tensiunii. Construcie:
IMJ33 -
IP2Î (SCRM) i IP23 (SCR) Producie HVIEB. .
Tipul SA-M se ut ilizeaz la grupurile electrogene ale; navelor mari-

time. Tipul constuciei 1MB 20. Producie IEP.
7.3.3. Motoare sincrone
Tipul Apara-
Fur- rot
kW V V
%
A
Masa,
taj de
Construc-
nizorul
rriin
% kg
pornire
ie
2 3 4 5 6~
7 8 9 10
MSI-D 300 100 380 88,5 27 144 2350 TSA-3 IMB3 4-

- IEP ; 300 100 500 88,5 27 H4 2150 TSA-3 OP22S
1 300 200 ,
380 9i,0 42 137 2900 TSA-3 idem
( 300 200 i 500 91,0 42 137 2900 TSA-3 idem
292
7,3,3. ( continuare)
1 f 7 3 * 6 7 o
y 10
428 330 6000 92,0

~ —50 1j5 2580 idem
42S 330 5000 92,0 50 135 2580 idem
MSI-D 42S 500 6000 92,0 80 120 4000 TSA^6 IMB154-
- IEP ExpHT3
MSO- 600 1000 6000 94,6 69 114 9680 TSA-6 IP00
IEP 750 1250 6000 90,0 70 190 7500 TSA-6 1P00
750 1600 6000 94,0 85 185 9120 TSA-6 IFOO
Not;
1. Semnificaia simbolurilor tipurilor: — motor; S — sincron; M
I protecie IP22; O — protecie IP00; D — excitatoare detaat de
—
motor.
2. Utilizare: MSI — pentru acionarea compresoarelor; MSO — pentru
h id roameîib ra ii
IA. Maini de curent continuu
7.4.1, E maii i caracteristici de funcionare
Ecuaiile de funcionare ca generator (fig_ 7.5, a) t res-

pectiv ca motor (fig. 7.5, b) sînt
RJA + AUv + UA = E; RA + AUP — UA = E (7.3)
unde: E = fn<&Nja.
Puterea, în W, i cuplul electromagnetic, în Nm:
P = EÎA = p n O NIJa ; M — &f£i-= fN <S> IA j2na. (IA)
în aceste relaii IA este curentul nominal, în A;

: ten- E—
siunea electromotoare, în V A - U —
tensiunea la borne, în V j
;
AU —P cderea de tensiune pe perii egal cu 1,5.._5 V]

-
R —
A rezistena indusului, în Q; p numrul de perechi —
de poli; a —
numrul de ci de curent; numrul total N—
de conductoare în crestturi; n- turaia motorului, în —
rot/min; O —
fluxul magnetic de excitaie, în Wb.
Caracteristicile de funcionare sînt date principial în
fig. 7.5, c—j.
293
}
—
u
ir
Fig. 7,5- Maini de curent continuu:
a — schema de principiu pentru generator; b — dem, pentru motor;

^
c — caracteristicile externe ale generatorului cu excitaie:

7 — separat; 2 — derivaie; $ — mixta; d — caracteristicile me-
canico ale motoarelor eu excitaie: 7 — derivaie; 2 — serie; 3 —
mixt'i; 6 — idem, ia reglarea excitaiei; / —reglarea vitezei mo-
toare kw prin înscrierea rezistenelor în circuitul rotoric.
294
oo oo
— O (SI <M M <S) <S|

<St
'
(VI
Oi
<Nl (S|
CU
C-X
P-i
^
Ph
Oh fin
p
fi
O
-n
OO
— r^î
©,'<
(M '
I 1 S ^ — est CSI 1
li
13
3 «a 2
g 2 ci t*
^3 o o p
•j
O O o o
o oo oo
«D
do
00
o o io
tsi
(SI
fSI
I I
I I
II «l 11
o
<st
f3£ io ^ (
vi
o
oo o^ CSI
o
|
El
1 -a
o
3
Pi
295
7.4.3. Moto&re de curent con^
Reglajul tu ra i
Nr.
Tipul
crt.
Ia nî
rot/min
1 2 3 4 5
1 Ce 80 0,55/110/7,2* 100 3G00 —

: 0,9 Mn
2 Ce SOF 0,55/ l$0/4,2* 204- 1725 0,3 M fl
3 Ce 112L 0,95/220/6,0* — 1500-:- 2000 —

4 Ce 1121. 0,95/110/12 — 1500-:- 2000 —
5 Ce 113.L 2,2/110/25* 100 3000 —
:- 0,6 Mjj
6 Ce 112SF 1,5/ 1S0/ 11,4* 1254-2500 — 0,5
7 Ce 132M 2,2/180/15* 85 -> 1750 0.5 n M
8 Ce 132M 3,7/180/25* 125-;- 2500 — 0,5 M„
9 Ce 132M 2,6/220/15* 100 -2000 — 0,5 M„
10 Ce 132M 2,66/220/15 -3500-1-2250
11 Ce 132M 2,65/110/30 -1500-^2250 —
12 Ce 132M 6/220/33,2* 150-:- 3 150 — 0,5 /„
13 Ce 132S 1,7/220/10 - 1500-:- 2250 —
H Ce 132S 1/7/110/20 — 1500 -> 2250
15 Ce 132S 3,5/220/20 -30004-3600
16 Ce 132S 3,5/110/20 -30004^3600 —
17 Ce 132S 2, 1/440/6,0 2042000 4- 3000 0,45
18 Ce 132SF 1,5/380/5,2 200-:- 2000 -> 3000 0,5 M„
19 ca 42 UV 2,2/275/10,5 604-30004-3600 Jfc = ct.
20 C© 160S 4/220/22 — 1500-:- 2250
2i Ce 160S 4/11Q/4Q - 15004-2250 —
22 Ce I60S 5,5/440/14,8 2042000-:- 3000 0,38 MB
23 Ce 160SP 4,5/440/12,2 204-20004-3000 0, 38 M ft
24 Ce 180M 1 1/220/58 — --
—
.
25 Ce 160M 5,5/220/29,8 — 15004-2250

26 Ce 180S 7,5/220/41 500 -'- 15004-2250 M sc-
27 Ce 1S0S 7,5/220/82 -
500 — 1 5 G0 -:- 2250 zut;
28 Ce i&OM 10/220/53,5* 150->3 150-:- 3600 0,5 7^
29 Ce 180M 16,5/220/86 2604-30004 3600
30 Ce 1S0L 16; 17,3/220/- 04> 15004-3000
31 C2 2S0S 55/220/280 -1500-
32 Ce 355S1 55/220/283 604-600 4- 1800
33 Ce 355S1 110/440(220) 1504- 1500-:- 2250
34 Ci 90 0,3/24/18 -3000-
35 Ci 12 0,38/176/3* 90-}- 19004-2800
36 Ci 12 0,5/220/3,1* 90-:- 19004-3000
37 Ci 12 0,37/24/23,0 -1000-
3S Q 12 0,97/220/5,5 1004-3000 -
39 Ci 132M 0,5/220/3,2* 304-750 1500 :-
40 Ci 132MF 1,0/220/6,0 1004^15004-3000
296
titmu de utilizate generala
Construcie, grad
Nr. Excitaia % Masa,
protecie clas
Wo&-Uf VfPc fW
,
£>/
Crt- 7 /li
ric izolaie
6 1 8 9 10 11
1 S- 110/50 SoprîaTfi-î P 10-F 6H 0,005 20,0

2 IMB34 14* 18- 68 0.005 24,5
1 P2 3- B/F
3 M- TMB3-TP?2-E 79 0,015 47,0
M- IMB3-IP22-E 79 0,0 15 47,0
S- 110/50 [MB3* 10-ÎP23Ê $0 0,0 15 45,0
6 S-2GO/100 IMB35-J P23-F 70 0,0131 40,0
7 TVTJlî lpi; P ou 0 0374
P 65,0
tL-700n00 iM'ttî
14>JL Jj J-± £ ~ VF
TP? J JL S3 0,025 5^,0
S- 100/ 150 TMR > TI >:} 1-B SO 0,0375 70,0
10 M- l_j.fl. 1. J. | "'l-i 80 0,0320 69 0
11 M- TATR ^ T>9? 17
li'lIJJ^ll. JO* 80 0,0320 69,0
12 S2 0,0375 6S,0
13 M- TM^ Î P^? P S T 7^ 0,025 59,0
14 M- TMR 1 1V07 P 5 iH
K>
t 0,025 59,0
15 M- IMB3-IP22-E so 0,025 59,0
16 M- IMB3-IP22Ê HO 0,025 59,0
17 M-220/110 77 0,0375 59,0
18 S- 10 M 00
1 76 0,0375 59,0
19 Si-27 5/2-50 A _ IJL V i"l l, __i ™ I _
0,0330 64,0
20 Oi 0,05 £5,0
21 M-
IM 11 i 7P^ P
W 0,05 m0
22 1
ol 0,05 85,0
23 M-220/ 155 TATR^ TPÎ R/P 0,05 85,0
24 M- 1 *.vl, A> J - 7
TA/iR'î 1 1 >?
Z. 1l-i>1 R OJ 0,250 1S0 07
25 M- O" 0,06 95,0

26 M- 83 0 15 # 156,0
27 m. IMB3-ÎP21-B 83 0,15 156,0
m M-220/250 IMB3-IP21-B 83 95 0
29 S- 110(220)/- IMB3-IP20-E o5 0,250 180,0
30 S- 100/300 nH}3-ri J
2LE 80/84 0,650 392 0
31 MS-1 10(220)/- IMB3-IP21-B 89 2,300 520,0
32 M-I40/S00 1MB3-IP23^B/F 39 i 6,000 1200 0
33 110(220}/- IMB3-1P23-B sy 1150,0
34 M- IMB3;34-IP54^F 67 0,005 25,0
35 S- 180/70 I1SIBH;34-IP44-F 70 0,005 31,5
36 S^220/S0 IMB34-IP44-F 70 0,005 31,5
37 D-24f IMB35^TP44-F 67 0 005 31,5
$-220/60 IMB^X;34-îP5i.F 80 0,050 31,5
39 .«20/100 IMB3-IP44-F 66 0,040 '69,0
-40 S + s-220/100 XMB3-IP44-B 76 0040 69,0
297
1 3 4 5
41 Ci 132M 1^/220/7,2 75— 1500— 2j00 —

42 Ci 132M 1,4/220/7,5* /5— 1500--2s>U0
43 Ci 132M Z,Z/ZZ{j/ IZ o p
— 3000 — —
înn
100— Ort A/l TArtA
44 Ci 132L Z^/430/ /,U .
i(JW- Jwtl
-
45 Ci 16 OM z, i/zzo/ 1 i^z* —
46 CilSOM 5,0/ i7o/3,4* 75 -i- 1500 —
47 Ci 1S0M 5,5/2z0/31 100 — ^000 —
T
M sc-
48 Ci 180M 6,0/2ZO/^4* 20-f-Z000 — zut
40
ly 50-^- 1000— 1200
50 MCG1S0L 3,6/220/18,4* 75-^1500^-3000
51 MCG250S 7,0/220/36* 70— H 50-:- 2900
52 Ce 132MVP 5,5/380/16,6* 30^3000-
53 C&132MVF 7,5/380/23,2* 304-3000 —
54 MCG130M 11,4/380/35,0* 25-2600^-3020
55 MCG1S0L 16,0/380/43,0* 25^-100O-:-27OO
Not- 1. Tipurile Ce nr. crt. 1...33 sînt autover.tilate scderea tu- i

raiei implica scderea cuplului pîna la valoarea indicat- în col. 5.
2. Tipuri Ci i MCG
nr. crt. 34. .,51 sînt motoare închise,, iar tipurile
Ce i MCG 52„ 55 sînt cu ventilaie forat.
nr. crt. t
Toate tipurile pot funciona cu turaie în ambele sensuri unele se

3- ;
pot folosi îns- numai unidirecional (nr. crt. 12 i 28). Pentru schimbarea
sensului se schimb poziia ecliselor în cutia de borne.
7.4.4- Motoare de curent continuu alimentate prin

converiizoare, pentru acionri principale ale mainilor-
unelte cu comand numeric
Motoare cu caracteristica P-ra @-fig. 3,21
AP,
Tip motor: MCU Pn kW
,
xot/min rot/min nr» crt.
1 2 3 4 5 6
315Y-SO-4SO-07- 50,0 52,0 310 2170 10

315Y-S0-4S&-06- 50,0 56,0 340 2040 10
315Y-SO-4SO-05- 60,0 62,0 370 1850 10
355X- 125-500*0 7- 75,0 82,0 330 2310 11
355X^125-500-06- 75,0 83,4 355 2130 U
355X- 125-500-05- 75 0 97,0 390 1950 11
298
7.4.3. {continuare}
7
H
O Q 10 1 11
6 t
IM B j-lri IR 69 0
41 S-220/100
42 S- 190/100
690
43 M- 150/ 150 IM V 1-IF44-±L. 69 0
44 S- 110/100 IMBj;IM V 1J- ,'
o fi f)4^ S50
IP44-F
IMB3-JU OJ UjUwU 85 0
45 S- 190/ 150
IMBj j>-1 ir T^-r" Î80 0
46 S- 180/150 ;
ou 179*0
47 S-200/ 100 IMBo-IP44-Jb
S- 110/ 100 IMBG-Il'44-.h. 1 700
48 ,
IMB3-IP44-1 1
01 180 0
49 S-2 20/320
O 1 Ari ^ A -J^-X* 83 0,250 212'.0
50 b-iyo/ôu
J'~>
JL lVjIJD J-Jl-C
IMB3-IP44-F 85 l',450 400*0

51 S- 190/420
52 S- 110/200 IMB3-IP23JF S3 0,150 105,0
S- 110/200 IMB3-IP23-F 83 0,150 105 0
53 p
54 S-22O/30O IMB3-IP23-F S5 0,200 233,0

55 S-220/300 IMB3-IF23-F 84 0,300 310,0
4. Puterile nominale sînt pentru serviciul SI la maximum 40°C

5. Simbolizare: S> s, D— excitaie separat, mixta, serie, deri-
vaie -
* — alimentate prin convertizoare miniatur tip ( § 3.7.9

— unde CM
s-a trecut nr. crt. al motorului alimentat i comandat de frecare tip de con-
vertiôr).
7. 4.4. (cont inu&re )
î j
2 j 3 |
4 j
5 j
<T~
Seria 400 RPM

132X-5-625-07- 1 3,2 3,2 1 410 2870 2
132X-5-625-06- 3,2 3,5 440 2650 2
132X-5-625-05- 3,2
1
3,9 485 2420 2

i60X-9,3-650-07- 5,7 6,1 425 2975 3
160X-9.3-650-06- 5,7 6,6 460 276P 3
1801^14-650-07- 8,6 9,2 425 2975 3
SOL- 14-650-06-
î S,6 9,9 460 2760 3
200L- 19-650^07- U,7 12,4 425 2975 4
200L- 19-650-06- 11,7 13,4 460 2760 4
225L-22-650-07- 13,5 14,4 425 2975 4
225]L~22~650-06- 13,5 15,5 460 2760 4
250L-44-650-07- 27,0 23,0 425 2975 8
250L-44-650-07- 27,0 31,0 460 2760 1
8
280X-60-650-06- 1
37,0 1 42,5 460 2600 1
9
299
7,4.4. {-continuare}
1 2 3 4 5 o
3Î5Y-80-480-04- 66,6 69,0 460 1660 10

315Y-80-480-03- 66 6 r 80,0 , - 480 Î440 10
355X-125-5Q0-04- 100,0 108,0 430 1720 11
Sfcfia 500 7^JW

132X-5-625-04- 4,0 4,3 540 2160 2
l32X-6,6-330-07- 4,0 4,3 545 3800 2
i
l32X-6,6-830-06- 4,0 4,6 585 3500 2

160X-9, 3-650-05- 7,2 7 2 500 2500
r 3
160X-12-760-07- 7,9 540
7M 2780 3
160X-9, 3-650-04- 7,1 8.0 560 2250 3
160X 12-760-06- 7,9 8,5 585 3500 3
160X- 13-925-07^ 7,0 8,5 590 4000 3
180L- 16-750-07- 10,6 10,5 490 3440
l
3
1S0L- 14-650-05- i&J& 10,8 500 2250 3
180L- 16- 750-06- 10,6 11,3 530 3180 3
1801.- 14-650-04 10,6 560 2250
.
12,0 3
180L- 16- 750-05- 10,6 12,4 580 2910 3
2001-1^650-06^ 14,7 H,7 '
500 2500 5
200L- 19-650-04- 1-4,7 16,4 560 2250 5
225L-22-650-05- 17,0 17,0 500 2500 5
225L-22-650-O4- 16,9 19,0 560 2250 5
250L-44-650-05- 34,0 34,0 500 2500 8
250L-4 -2-650-04- 310 38,0 560 2250 8
28OX-6O-650-G5- 46,5 46,5 500 2500 9
315Y- 110-650-05- ^5.0 i
85,0 500 2500 11
355X- 125-500-03- 125,0 125,0 500 1500 H
355X-15^65G-Q5- 120,0 1 120,0 500 2500 V, II
355X- 155-650-04- 120,0 1

134,0 560 2250
Ssria 600 RPM

332X-5-625-03- 4,8 5,0 l 625 1875 2
I32X-6>830-05~
160X- 13-925-06-
4,8
8,4
1
M
^2
645
640 1
f
3225
3S0O
1
2
3
160X-9, 3-650-03- 8,5 ^3 650 1950
1
3
160 X- 12- 760 05- 9,4 9,3 640 3200
| 3
1801^16-750-04- 12,8 13,9 650 2600 3
180L- 14-650-03- 12,9 14,0 650 1950 3
200L- 1 9-650-03- 17,5 19,0 650 1950 5
2001-25-850-05- 17 6
?
19,4 660 3250 5
2251.-27,5-810-05- 20,3 23,3 630 3000
,
5
225L-22-650-03- 20,3 22,0 650 1950 5
250L-44-650-03- 40,6 44,0 i
650 1950 7
2S0X-60-650-03- 55,5 60,0 |
650 1950 9
300
7-4.4- (continuare)
1 2 3 i 5 6
280X-72-775-04- 55,5 62,0 670 2600 9

3 15Y-H 0-650-03- 101.0 110,0 650 1950 li
315X^155-650-03- 143,0 155,0 650 1950 V.Il.
Seria 700 2îJNSS

'
132X-S- 1000-06- 5,6 5,6 710 4260 2
lo2X-6,6-8.>0-04- 5,5 5,7 720 2880 2
L>2X-£- 1000-05- 6*2 775 3875 2
5,6
1 60 X- lo -92 5-0 5- 10,0 10,0 700 3500 3
160X- 12-760-04- 10,0 10,4 715 2860 3
160X- 13-925-04- 10,0 11,0 780 3100 3
160X- 12-760-0 3- 10,0 12,0 760 2475 3
1S0L- 16-750-03- 15,0 16 0 p
7.50 2250 3
180L-2 1-9 75-05- 15,0 16,3 75D 3600 4
1S0L-2 1 -975-04- 15,0 18,2 845 3380 4
2001^25-850-04- 20,5 2l 7 s
735 2940 4
225L-27,5-8 10-04- 23,8 23,8 700 2800 4
250LX-66-850^.M- 54,0 57,0 740 2960 9
2S0X-72-775-03- 65,0 72,0 775 2325 9
3I5X-7S-770-03- 71,0 78-0 770 2500 10
3 15 Y- 125-745-03- \
117,0 ! 125,0 746 2235 11
Seria 800 RPM

132X-6,6-S30-03- 6,3 6,6 830 2500 2
132X-- 1000-04- 6,9 865 3400 2
132X- 10-12 15-05- 6,3 7,2 980 4300 3
160X- U-925-03- 11,2 13,0 925 2700 3
180L-2 1-97D-0 j- 17,2 21,0 975 2925 5
2001^25-850-03- 23,5 25,0 850 2550 5
200LX-3C- 1000-04- 24,0 25,0 865 3250 5
2 25L-2 7 ,5-8 10-03- 27,2 27,2 810 2430
225L-34-950-03- 28,6 34,0 950 3000 7
250LX-66-860-03- 61,4 66,0 860 2580 9
2SdLX-$2400-03- 82,0 S2,0 800 2600 10
355Y-18O-S00-Oj- 1S0,0 1S0,0 800 2400 V.E.
Seria 1000 RPM

8,0 8,0" 1000 3000
132X- 10- 1275-04- 7,8 8,6 1100 4300 3
B2X- 10- 1275-03- 7$ 10,0 1275 3825 3
132X- 12,5- 1560-0 J- 8,0 10, s 1350 4300 3
132X- 12. 5- 1560-03- 8,0 12,5 1560 4300 3
160X- 17-1 150-04- 14,8 14.7 1010 4000 3
160X^17- 1150-03- 14,8 17,0 1150 3510 3
301
7.4.4. (cwtiinuart)
1 2 3 4 5 6
^ 14 5 21-t-ô
£ 1500 4A00 5
1S0I>26- 1220-03- '
26,0 1220 3600 5

200LX-30- 1000-0 3- 30,0 30,0 1000 3000 5
225LX-60- 1300-0 3- 46,0 60,0 1300 3000 9
2501^75-1125-03- 75,0 1125 3000 9
250L-SS- 1300-03- 67,7 SS,0 1300 3000 10
2S0Y- 110- 1100-03- 100,0 110,0 1100 3600 11
Motoare ca caracteristica. P-n j|p fig. 3.21
%* ib AP
Tip motor: MCU kW kW rot/ rot/
kW rot/ -
min min cri.
1 2 3 4 5 6 7 $
Seria 600 RPM

132X^5-625-34-
132X-5-625-35-
4,S 5,0 625
625
1875
1875
4,3
3,9
2160
2420
m
4,8 5,0 (1)
132X-5-625-36-
132X-5-625^37~
4,8 5,0 625
625
1S75
1875
3,5
3,2
2650
2870
m
4,3 5,0
160-9,3-650-34- 8,5 9,3 650 1950 s,o 2250 (3)
160-9,3-650-35- S,5 9,3 650 1950 7,2 2500 (3)
160-9,3-650-36- 8,5 9,3 650 1950 6,6 2760 (3)
160-9,3-650-36- 8,5 9,3 650 1950 6,1 2975 (3)
180L- 14-650-34- 12,9 14,0 650 1950 12,0 2250 (3)
1S0L- 1 4-650-35- 12,9 14,0 650 1950 10,8 2500 (3)
180L- 14-650-36- 12,9 14,0 650 1950 9,9 2760 (3)
180L- 14-650-37^ Î2 9 p
14,0 650 1950
1950
9 2r
2975
2250
m
200L- 19-650-34- 17,5 19,0 650 16,4 (5)
200L- 19-650-35- 17,5 19,0 650 1950 14,7 2500 (5)
2O0L-19-659-3S- 17,5 19,0 650 1950 134 2760 (5)
200L- 19-650-37- 17,5 19,0 650 1950 13,4 2975 (M
225L-22-650-34- 20,3 22,0 650 1950 19,0 2250 (5)
225L-22-650-35- 20,3 22,0 650 1950 17,0 2500 (5)
225L-22-650-36- 20,3 22,0 650 1950 15,5 2760 (5)
2251^22-650-37- 20,3 22.0 650 1950 14,4 2975 {5}
250L-44-650-34- 40 6 44,0 650 1950 38,0 2250 (S)
m
p
250L-44-650-35- 40,6 44,0 650 1950 34,0 2500

250L-44-650-36- 40,6 44,0 650 1950 31;0 2760 fS)
250L-44-650-37- 40,6 44,0 650 1950 28,0 2S75
2S0X-60-650-34- 55,5 60,0 050 1950 52,0 2250 m
2S0X-60-650-35- 55,5 60,0 650 1950 46,5 2500 m
302
7.4.4, ( continuare)
2SOX-60-650-36- 55,5 60,0 650 1950 42,5 2600 (9)
80,0 80,0 480 1440 69,0 1660 (10)

3 15Y-80-4S0-34-
315Y-S0AS0-35- 80,0 80, 480 1440 62,0 1850 (10)
2040
'
315Y-80-4S0-36- 80,0 80,0 480 1440 56,0 (10)

80,0 80,0 480 1440 52,0 2170 (10)
315Y-S0A80-36-
10 1/0 110,0 650 1950 95,0 2250 11)
3 15Y- 1 10-650-34-
101,0 110,0 650 1950 85,0 2500 (11)
3 15Y- 110-650-35-
125,0 125,0 500 1500 108,0 1720 £11)
355X- 125-500-34-
355X- 125-500-35- 125 0
r
125,0 500 1500 97,0 1950 uu
355X- 125-500-36- 125,0 125,0 500 1500 88,4 2130 im
355X- 125-500-37- 125,0 Î25,0 500 1500 82,0 2310 (ii)
134 O 155 O 650 1950 134,0 2250 (U)

355X- 155-650-34-
Seria 500 RPM.
i32X-6,6^830-34- 6,3 6,6 \ 830 2500 5;7 2880

132X-6,6-830-35- 6,3 6,6 830 2500 5,1 3225
132X-6, 6-830-36- 6 6,6 830 2500 4,6 3500
132X-6,6-830-37- 6 6,6 830 2500 4,3 3800
160X- 12-760-34- 12,0 12,0 760 2475 10,4 2860
160 X- 12-760-35- 12,0 12,0 760 2475 9,3 3200
160X- 12-760-36- 12,0 12,0 760 2475 8,5 3500
160X- 12-760-37- 12,0 12,0 760 2475 7,8 3780
160 X- 13-925-34^ 11,2 13,0 925 2700 11,0 3100
160 X- 13-925-35- 11,2 13,0 925 2700 10,0 3500
160X- 13-925-36- 11,2 13,0 925 2700 9,2 3800
160 X- 13-925-37- 11,2 13,0 925 2700 8,5 4000
ÎSOX- 16-750-34- 16,0 16,0 750 2250 13,9 2600
180X- 16-750-35- 16,0 l&P 750 2250 12,4 2910
ÎSOX- 16-750-36- 16,0 16,0 750 2250 11,3 3180
1S0X- 16-750-37- 16,0 16,0 750 2250 10,5 3440
200L-25-850-34- 23,5 25,0 850 2550 21,7 2290
200L-25-850-35- 23,5 25,0 850 2550 19, 3250
225L-27,5-8 10-34- 27,2 27,5 810 2430 23,8 2800
225L-2 7,5-8 10-35- 27,2 27,5 810 2430 21,3 3000
250LX-66-860-34- 61,4 66,0 860 2580 57,0 2960
280X-72-775-34- 72 O 72,0 775 2325 620 2600
Seria 1000 RPM

132X-8- 1000-34- 8,0 8,0 1000 3000 6,9 3460
132X-8- 1000-35- 8,0 8,0 1000
1000
3000
3000
6,2
5,6
3S75
4260
m
Î32X-8- 1000-36- 8,0 8,0
132X^10-1275-34- . 7,8 10,0 1275 3825 8,6 4300 (4)
160 X- 17- 1150-34- 14,8 17,0 1150 3510 14,7 4000 1 (*)
303
7 4 A.
1 (Ciijitiimare)
m. 3 4 5
i
l \ | 6 | 7 S
180L-2 1-975-34- 21,0 21 ,0 .975 2925 18 2 33S0 (5)

18GL-2 1-975-35- 210 21 0 975 2925 j
1(5,3 3f>00 (5)
200LX-30- I0C0-34- 300 30,0 1GG0 3000 \
25,0 32 5G
Not. Mat oarele MCU se utilizeaz pentm acionri principale la

mainile- unelte cu comand numeric, alimentate si comandate prin con-
vertizoare VA RET iu complet AP (v. § 3.7.9),
Au 4 poli de excitaie i 4 pali auxiliari. înfurarea de excitaie este
independent, cu dou ci de curent conectabile îu serie (ia 220 v/sau iu
paralel (la 110 V); pentru a permite inversarea sensului dc rotaie, nu are
înfurare serie ajuttoare. înfurrile de comutaie sint pe polii' auxiliari,
iar cele de compensaie în crestturile polilor de excitaie, dispuse simetric
fa de înfurarea rotorului i legate în seric cu acesta.
Pentru alegerea completului AP, în coloana 6 din tabel este indicat,
nr. crt. al aparatului corespunztor din îaLelul din § 3*7.9 — nota 2;
pentru v.n. — AP-CPTR: 380-12 /870-A-355 155/2500(2250
completul este /
1950, 2400) respectiv AP-CPTR 3S0-. 12 /OTM3-355/ 155/2250 (2500).
7.5. Motoare electrice diverse
7.5. L Micromoîoare electrice i mi croredu doare
Tipul Codul %V %w rot/

mîu
Gabaritul,
mm
MS-i SSllD(I) 110,220 50 3,7 600 52x50x35

MH-1 SS 12-D(I) 24,110, 220 50 5,0 375 62x45x39
MH- &81'2D(I) 24,110, 220 60 5,0 450 62x45x39
MSR- SS10D(I) 24,220, 110 50 37 v,n.2 54 x 63 x 39
MSRv- 1 8813 220 50 15 600 051x24
MSRRv-i 8814 22G 50 4,5 v.u.2 54 x 63 X 40'
Not 1. Simbolizare: M— micromotor; £ — sincron; Rv — rever-

sibii; H sincron cu histerezis: 11 — reduc tor; D(I) — rotaie în sens.
direct (invers). Producie: I. Relee JVÎpdias.
304
2. Pentru micro motoarele MSK-1 i MSRRv-1
Turaia. Ia ieire, rot/min 1/1440 1/ 720 1/360^ 1/240 1 /180

j
Ncm 30 30 30 30 30
Cuplul total la ieire, I l
1/40 1/30 1/20 1/15 1/12 1/10 1/6 1/4

1/120 1/60
j
30 30 30 30 30 30 30 30 30
30 |
1 2 3 4 5 6 S 10 15 30 60
1/2 j
1 1
30 30 j
30 17,6 U p
7 n \
8 s ?
7,3 M 5,5 2,9 1,8 0,9<
7.5.2. Motoare de curent continuu m întrejier axial si
rotor disc
Ti pul n,
M r în Na, pentru k egal
motorului V rot/mîu 0 |
» w /2 [3>x M /4 I
»jh
|
SMU-C IA 164 0^3000 11,8 10 9 iS 3

SMU-C 1B 315 04-2600 22,0 20 18 H 2
SMU-C -2 A 2.15 0^ 1500 40,0 38 35 25 15
52 43 26
SMUX 2B 320 0-1500 55,0 55 '
55
SMUX 3A 360 fe 1000 - 125,0 125 80 75
Noi t 1. Sînt produse de ELECTROMOTOR - Timioara. Cîmrnl

magnetic de excitaie este dat de magnei permaneni TneLalici sau ceramici.
Fa de motoarele dc c.c. clasice:
— Avantaje electrice: caracteristicile M, n, I liniare, deci reglaj'
precis; cuplul de pornire de 4-k8 ori mai mare decît n pierderi reduse M ;
prin înclzire prin înlturarea înfurrii de excitaie; comutaie perfect

în toate regimurile, indusui neavînd fler; gam larga dc
turaii; constanta
electromagnetica de timp practic nul;

— Avantaje mecanice : ineria rotorului disc, constanta mecanic,
de timp i gabaritul, reduse; construcie mai simpla ;

utilizare limitat
numai dc temperatura admisibila a rotorului (150*C).
Utilizare: acionri electrice reversibile rapide (prin alimentaro prin?
variator) cum ar fi acionarea automat a avansurilor mai nil or- unelte.
305
7.6. Grupuri convertizoare
7.6.1. Grupuri convertizoare de curent
\. Tipul Curent
Curent continuu — alternativ —
cnrent continuu — curent
continuu
Caracteristicile
GEE 1^750/27 GGMe 32a-32 GCac~l/l 5 r
rot/min 2000 2200 2800

Regim de lucru Si SI SI
Construcie :
— forma Monobloc motor-gencrator

6^* U protecie IP22/IP44 IP20/IP43 IP23/IP44
— xnas^jj kg 148 85 * 72
iôtor z
^ fii * 750 135-E- 170 220/380

36 10,9-8,2
cos 9 0,87
Generator
0,78 1
27 24 230
220
Â —
40,8 32,5
Not. Utilizare: c,c, în reelele de c.c. pentru schimbarea
tensiunii; ca-c.c, pentru utilizarea ce iu reelele de c.a.
7.6.2 Convertizoare de sudare cu arc electric
^< Tipul
In cnrent continuu In c.a.
CSCA
Caracter! »• 250
ticile CS125 CSG350 CSG3 |
CS315 CS5A CS5B
2 3 4 5. 6 1 8
Construcie :
— formâ Monobloc, au fo ventilat, portabil

— protecie IP23 IP23 IP23 ÎP23 1IP23 IP23 IP23
— mas, kg 135 420 420 290 600 480 165
Generator:
160 370 370 370 625 625
S6-35% 26 35 44 44
35 35
125 315 315 315 500 500 250
Sfî-60%
25 32 32 33 40 40
95 245 245 240 370 350 180
SI- 100%
24 30 30 30 35 34
Uo v 65^43 63-^43
63-^43 76^52 75^54 ^80 75H-43
Reglaj, A-V 25-21 50-22 50-22 50-22 50-22 50-22
160-26 370-35 370-35 370-35 625-44 250-30
306
Fig 7.6. Schema electrici a con-
vertizoruhii GEE 1-750/27.
u5 nm
Fig 7 7 Schemele electrice ale convertizoarelor de sudur:
toaie antiparaÎt.
7-6.2. ( eoni inuare
Motor {$6-60% i
220 V Ua, A 20 54 54 oj 32
X cos 9 0,78 0,80 0,80 0,85 0,80
380 V fi», A 1 32 32 32 60 55 18
\ cos © 0,33 0,85 0,85 0,88 0,87 0,90 0,87_
440 V / In. A 10 27 27 28 49 49 16
\ COS Z/ 0,78 0,80 0,80 0 r
85 0 85 0,80 0,80
500 V f 4, A 12 25 25 27 45 45 16
\ cos y 0,60 0 78 0,78 0 S3 0,80 0,70
r
0,75
mo
P
$i roî/min 3000 1500 3000 1500

7
|
3000 .'000
7.6.3. Converfizoare de medie frecvena
Tip GEF-AV —
C a racte rls"
tic i le 100/ IU)! 50/ 56/ l2 ^l 725/ 300/
sooo
i
Sinii) 8000 SÎJ0U

1
2500 2500 25{}{)
orator
Fn, kW 100 110 50 56 125 125
1
300
700 750 700 750/ 750 1500/ H00/
375 750 7f;o'
8000 8000 8000 8000 2500 2500 2500
COS 9 C 0,8 0,7 0,8 0,7 0,95 0,05 i
V 60; 120 60; 120 60 12Q 60; 120 120 120 250
Motor:
125 135 55 72 150 150 325
380 380 380 380 380 380 380
A 216 237 113 128 255 255 W$
/, Hz 50 50 50 50 50 50 50
COS i 0,88 0,88 0,86 0,85 0,89 0,89 0,915
Ansamblu:
», rot/mîn 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000
v*J/ o/
/o 80 m 78 73 83 83 84
mas, kg 2150 2180 1450 H60 2250 2280 4000
ap, I/lXllTi j
30- -10 20->30 20-;- 30 >0-:-40 30 -MO 60 -;-70
_
Nota: Sa utileaz în m^taluxrgifâ i industria, construciilor de ma-
ini pentru topire, clir superficiala, forjare, bravare, sudare etc Fiind si-
lenioase, pot li montate in fluxul tehnologie.
308
Fign 7.8* Schemele legturilor
ge aerat oarelor GEF:
a — pentru 300 V ; & — pontm>600 V.
a b
7.7, Grupuri electrogene de curent alternativ
7.7.1. Grupuri electrogene cu comanda manual
GTE GTE GTE GTE GTE GTE GTE GE

38/ 38/ 70/ 125/ 125/
Caracteristicile 4/220 5/400 4/231
400 231 400 400 400
TS TS TS
TS TS TS TS TS
i 2 3 4 5 6 7 8 9
Generator:
P„, kVA 4 5 5 38 38 70 125 125
Un V , 220 400 231 400 231 400 400 400
cos cp 0,8 6,8 0,8 0,3 0,8 0,8 0,8 0,8
-n. % 72 80 80 89,3 89,3 92/ 92,5 92,5
Protecie IP23 IP23 IP23 IP23 IP23 TP23 IP23 IP23
j
Motor:
Tip 2S9 2S9 2S9 D107- D107^ D1206 Torpe- Woila
A A T
Timpi 2 2 2 4 4 !
4 i
4
309
7.7.1. ( continuare)
1 2 3 4 5 6 7 « 0
1
Carburant Benzina Motorin
Pm, CP 7 7 7 50 50 86 165 170

Ansamblu
Gabarit (stai- 1300 X 1200 X 1200 X 2160X 2160 x 2350 X 3330 X 3500 X
onar) -mr"
, 500 X 600 X 600 X 880 x 880 X 1260 X 1260 X 1350 X
$50 S50 850 2000 2000 1500 1500 1530
Masa, kg:
— staionar 210 210 210 1350 1350 2435 3000 2650
— semimobil 220 220 220 H50 H50 2785 3400 2970
— mobil 2100 2000 4270 4900 5170
Nota, I- Utilizri: pentru furnizarea energiei electrice unde nu poate

fi obinut convenabil din reelele publice (obiective izolate, antiere,
tabere etc).
Productor I.M.E.B.
2. (este necesar informare prealabila asupra
produciei curente). Scheme electrice de principiu în fig. 7.9.
7.7.2, Grupuri electrogene cu comanda automata
Generator Motor
Con- Mas, Gabarit,

Tipul
%
kVA V
COS îp
%
% CP g/CP kg
Lxl%H
mm
t
GEA-3S/I 38 400 0,8 $9,3 50 1350 2160x880x2000

GEA-80 70 400 0,8 90,0 $6 200 2435 2850 X 1260 X 1500
GEA-125 125 400 0,8 '
92 5 r
170 2650 3500 X 1350 X 1530
GEI-300 300 400 0,8 375 175 4800
GEI-750 750 400 0,8 S90 170 0688
Not. L Utilizri: ca grupuri de intervenie în cazul cderii alimentrii

din sistemul furnizorului, pentru receptoarele de categoria O (inclusiv
pompele de Incendiu cu acest statut — v. § 17.6) ale consumatorilor.
Timp de intrare in funciune, circa 20 s.
2. Producie: pînla 125 kVA —
IMEE, restul — FAUR (este necesar
informare prealabil asupra produciei curente). Schema electric bloc
în fig. 7.10.
310
TABLOU DE COtikHDÂ
vi i w
,
rxm, n
uu
A, a
g$ pr m m
Fig. 7.10. Schema bloc a grupurilor electrogene cu comand automat:

MG — van combustibil; PR — pnsortat ; — iluminat dc fran; 7'JÎ — tc-rmore-
si
zijten; iiF' — înclzitor <Ie ap; F— ventilator; R — Imp Semnalizare.
7.8. indicaii generale privind exploatarea, întreinerea i

repararea mainilor electrice
7-S-l- Indicaii de exploatare i întreinere
Servirea utilajului (de ctre personalul care servete i

mecanismul acionat)
— Pornirea, reglarea turaiei i oprirea motorului funcie
de necesitile de utilizare;
— Controlul lagrelor (temperatur, nivel de
sarcinii,
ulei),temperaturii bobina jelor (unde sînt montate terrno-
rezistene)
— Scliimbarea uleiului din lagre;
— Supravegherea general i permanent a funcionrii
— Deconectarea imediat în caz de: accidente; apariia
fumului sau flcrilor în bobina je, vibraii neadraise, d&-
3Î2
Fig. 7.11. întreinerea colectorului i periilor;
&~ lefuirea i ajustarea periilor; b - înlocuirea perilor; c— lefuirea colectorii lui-;
d — cariclarea colectorului.
fectarea mecanismului acionat, înclziri neadmise în lagre,

reducerea turaiei însoit de înclzirea rapida a motorului
Controlul periodic {în timpul punerilor în funciune):
— Msurarea rezistenei de izolaie (fig. 7.13, a i b)
i a btii arborelui sau mainii;întrefierului
— înlturarea timpul de pauz) a unor
(în defecte sau
deteriorri minore ca: curirea de praf sau impuriti
prin
aspirarc, înlocuirea periilor uzate sau ajustarea i lefuirea
celor refoiosibile (fig. 7.11, a), curirea i lefuirea con-
tactelor, strîngcrea bornelor etc;
—Stabilirea, ca rezultat al controlului periodic, a datei
la care echipamentul electric trebuie intre în reparaie s
precum i a categoriei de reparaie care trebuie executat.
7.8.2, Categorii de reparaii
Coninutul reparaiei
J 2
Reparaii curente Verificarea i reparaiile mici ale mecanismului

{se înltura pentru ridicarea periilor, lefuirea i ajustarea
piesele -uzate periilor uzate, dar refoiosibile, sau înlocuirea
313
7A3. (continuare)
sau deterior- periilor deteriorate sau complet uzate (fig. 7.11,

rilemici; e a, b).
necesar de- tergerea, lefuirea(fig. 7,11, c) i canelarea
montarea par- fig. 7.11 p
colectorului, verificarea strii
â)
iali sau total lui de izolaie eventual, lipirea steguleelor
a mainii) i a capetelor înfurrilor.
Reparaii curente Verificarea strii contactelor, lefuirea lor, cur-
{se înlturâ area bornelor i a legaturilor la borne, reme-
piesele uzate dierea defectelor constatate.
sau deteriorrile Verificarea reglajului releelor de comand i pro-
mici; e necesar tecie i corectarea acestui reglaj, dac este
demontarea par- cazul.
ial sau total Verificarea strii izolaiei înfurrilor i recon-
a mainii) diionar ei în locurile deteriorate,
Verificarea funcionrii mainii i a mecanis-
mului de transmisie.
Vopsirea mainii.
Keparaii capi- înlocuirea complet sau parial a înfurrilor.

tale (se înlocu- Turnarea i
prelucrarea din nou a rotorului,,
iesc înfurrile înlocuirea scuturilor portpalier.
deteriorate i Sudarea fisurilor din carcasa mainii,
piesele meca- înlocuirea contactelor, a bornelor etc,
nice necorcs- Reîncrcarea lagrelor de aluminiu sau înlocuirea
punzatoare). rulmenilor.
Strunjirea sau chiar reasamblarca colectorului
cu înlocuirea lamelelor deteriorate.
Strunjirea sau înlocuirea inelelor colectoare i a
garniturilor de izolaie ale acestora de fa
masa rotorului,
înlocuirea mecanismului de ridicare a periilor,
dac e cazul.
îndreptarea axului rotorului i
echilibrarea
ansamblului ax-rotor,
Modificarea mainii pentru condiii noi de func-
ionare.
Bandajarea rotorului.
încercarea mainii reparate (v. § 7.8.4.)
7.8.3. Calculul rebobinayii motoarelor asincrone trifazate

în colivie
Date decalcul. Se funcie de situaie:
stabilesc,
• Tipul de construcie a motorului: închis (fr ventilaie
sau cu ventilaie exterioar); deschis sau protejat (cu ven-
tilaie normal sau intens);
314
• De pe placat de fabricaie: n puterea nominal, P —
in kW- U —tensiunea de alimentare din reea, în V- co-
tensiunii de
nexiunile înfurrii statorice; /—frecvena
alimentare, în Hz I —
curentul absorbit la nr în A; nn
;
tu- P —
raia nominal, în rot/min; cos ^—factorul de putere
nominal ; r —
randamentul la P^ în
tn
%
puin:
• Cînd lipsesc aceste date trebuie precizate cel
n% i Uj tensiunea—care se aplic pe faza motorului (v. mai
jos), în V;
• Se determin: D — diametrul
msoar sau se interior
al statorului, în — lungimea pachetului de

m; I m
L
tole, în
—
;
c
.
Z— numrul de crestturi; S suprafaa transversal

în
a
fr
mm 2
crestturii (v. f%. 7. IZ), .
Cazul pstrrii caracteristicilor electrice existente.

Cînd
-exista plcua de fabricaie:
— numrul de perechi de poli p&60 fin» (nr. întreg)
— puterea aparent absorbit, S = Pnfan c° s w <p
kVA
— tensiunea pe faza motorului, V UfY = Uj4$; UfA =U
Cînd nu se dispune de datele indicate pe
plcu:
— S = f(D 2$) — puterea apa-
it
din fig. 7.12
renta,kVA
— — randamentul, % i cos
r <p« din" fig. 7.12
— curentul pe faza motorului, A
i7l
If = S-lO*l{HJ f)
Calculul numrului de spire:
A/m
A — /(S") —
ptura de curent,
din fig. 7.12
— numrul de spire în serie pe
faz
— a —numrul de ci de curent v. nota 2
— numrul de bobine pe faz:
• pentru înfurri într-un strat N.
• pentru înfurri în dou stra-
turi
— numrul de spire pe bobin
întreg)
315
\ :
— numrul de spire pe faz

corectat
— numrul !n cresttur
cic spire = 6 Na/Z
— numrul de crestturi
- pe pol
i faza
— pasul înfurrii -(scurtat, y —
kq (unde k 1,5^ —
pentru înfurri uzuale; v. i --±£ ==1; k 2 4 -4 = }
nota. 2)
->P > 2)
— B& =f(S) — inducia mag- din fig. 7. 12 (pentru
netic in mtrefier, în T i inducia magnetic — \\
a — f($) — coeficientul de aco- nota 4)
perire polar
— cderea de tensiune în înf- 2 4 fi 8 10 12
urarea statorului în funcie -3
de S -
10 32 40 48 56 65 72
2fi
— fluxul magnetic total pe pol <& = Uf (l - z)!(kJN sf )
(pentru înfurare cu pas scurtat) unde ky = 4
— pasul polar, m t = *D tj{Zf)
— lungimea efectiv a pachetului Ltg = O/aBa-r) unde ot'
de tole (se compar cu cel m- se ia din fig. 7.12
surat)
—j— densitatea de curent, A/mma din fig. 7.12
— seciunea, mm 2
i diametrul,
mm conductorului neizolat (cînd
âi = yl,27 sc
Sc > 3 mm2
se iau mai multe (se ia di normat cel mai
conductoare în paralel în numr apropiat, verifieîndu-se
corespunztor) încadrarea în j admis)
— —d2 diametrul conductorului
izolat din catalogul produsului
— verificarea umplerii crestturii ku —A jcr rfg/ S T
=
= 0,5-^0,7
Calculul greutii înfurrii:
— lungimea prii frontale la
bobine egale, m; KT -j- X unde
© limea medie a bobinei
o L — 0,03 m; K — v. tabel;
i 4 6 8
(valorile sînt pentru 2 straturi -
Ia 2, +15%) 1,30 1,35 1,45 1,55
316
— lungimea pârtii frontale la
bobine concentrice, m lfr = 1,4 4- (0,02 ... 0,05)
— lungimea total medie a spirei, m L,= 2{Lv, + lfr )
— masa totala a înfurrii, kg

unde:
—-y —-masa specific, kg/m se ia din catalog
— rezistena electric, f!/fazr
unde R= N sf L rja
— — rezistena specific,
s
• r O/m se ia din catalog

Puterea electric dup re-
bobinare
— curentul pe faz admis, A
— puterea aparent, kVA = SUfIr XQT*
— puterea util, kW P = $% COS «p«
— ptura de curent, A/m ^ = 60 N If !(2pa) s/
Cazai modificrii caracteristicilor vecîii (mrimile noi se

noteaz cu Rcbobinarea fientm alt tensiune:
— numrul de pe bobin spire 1 N uyu
— numrul de pe faz spire
•
sh st> f
— numrul de pe cresttur
spire
— seciunea conductorului, mm 2
— diametrele conductorului, mm V. SUS

— umplerii crestturii
verificarea
Rehobinarea fimtm alt turaie :
— numrul bobine pe faz

de 2P' 2 4 6
~3~
8 10
corespunztor noului numr de
I 2 4 5
poli 2 fi'
— numrul de crestturi pe pol
sifaz q' = Z/6/»'
— pentru mrirea turaiei:
9 se menin N s/ i $c v. mai sus
® se verific inducia în miez
<1,35 .„ 1,4
— pentru micorarea turaiei:
• numrul de spire pe faz
* seciunea conductorului sc n fn
Not. 1, Cîncl se dispune de fiâ tehnica cu datele L o bina j ului, se face
nii mai verificarea numrului de spire' în cresttur, admiiiidu^se o dife-
ren de 4:5%.
317
Numrul de ci de curent în parai el pentru înfurrile într-un
2. :
strat obinuit a = l; pentru cele in dou straturi se alege cît este necesar
pentru obinerea celor mai favorabile valori ale induciei In intrefier, dini
sî jug si astfel ca s/ N s
se împart exact ]a
3. Pentru puteri pin la S kW inclusiv obinuit se alege înfurarea
într-un strat cu bobine egale; peste S kW în 2 straturi. (
4« Fa de valorile reale, B determinat are valori mai mici pentru

fi
= 1 i mai mari pentru p = 4 .„-8.
io m- te mim as $ 6 0 ffl 50 ÎOQ
Fig. 7,12. Date ajuttoare pentru calculul r^bobinrii motoarelor asincrone

trifazate.
318
Exemplul de calmi 7,1. Calculul bobiuajului unui motor asineroa
cu urmtoarele date pe plcuta de fabricaie P n = 10 kW,
trifazat în colivie :
U= 220 /3S0V n n = -H50 rot/mxn, conexiune Y (restul datelor stat ili-

zibile) Se msoar: D £ - 0,175 m, L Fc = 0 M5 2 - 36, cresttur, f
m (
oval cu i?j = 8,7 mm, 2 = 11,1 mm, h = 13,5 mm, A cr = 23,9 mm.
e>
Calcule sau determinri prealabile:
£ aj 60-50/1450 = 2,06 -+ p = 2; cos <p n = 0,SS; v) a = ©,S9;
5 = 10/(0,88 -
0,85) = 12,76 kVA; Zf = 12,76- 10 3 /(3.220) = 19,33 A
Calculul numrului de spire:
A = 25 000 A/m; a = 2; A 6/ =
r
36/3.2 = 6 bobine/faz;
A' s/ = 3, 14*0, 175 25000/(6. 19,33)

- = 118 spire/faza;
X sb = US/5 = 19,67; se iau ^^20 spire/bobina;
Nscf = 6- 20 = 120 spire/faz ;

-V cr =6 * 120 2/36=40 spire/cresttur
*
q = 36/(6 -2) ^ 3 cr/pol i faz; y = 2,4 - 3 = 7 ~> (cr. 1-8)
B = 0,615 T; a = 0,715; s = 0,04;
<D = 220 (1 - 0,04)/(4.50. 120) = 0,00874 Wb;
t = 3,14*0,175/(2-2} = 0,137 m;
I^Fe 0,00874/(0,715- 0,615- 0,137) = 0,145 m;
j = 5 B f
A/mm2 ; sc = 19,33/(2*5,8)= 1,67 mm";
^ V1 -
27 * l- 67'= 1^6; se iau Cu EB — 1,45 mm; J2 = 1,65 mm;
= 3,14 (8,7* + ll,l )/S -h 15,3(8,7 + ll,l)/2 = 211,72 mm 2

;
ku = 40- 1,67-/211,72 = 0.53 (se verific).
Oreuatea înfurrii:
T= 3,14(0/145 4- 0,024) 7/36 = 0,103 m; K^ 1,3; L = 0,03 m;
L€ = 2(0, 145 + 1,3 0, 103 -f 0,03) = 0,6 iS m ;
ilî = 3 - 120 2 -
0,6 18 -
0,0 149 = 6.63 kg.
Rezistena electric a înfurrii pe faz (la 70°C)
R= 120 0,6 18, 12,0 .

10?/2 = 0,479 O/faz.
7,8.4. încercrile mainilor electrice reparate
Denumirea. încercrii Indicaii asupra coninutului
Verificarea, tennic Asamblare corect, strîngerea uru-

generala burilor si piulielor, rotirea liber a ro-
torului, existena bornei de legare la
pmînt, ungerea lagrelor, marcarea
capetelor înfurrilor, mrimea i si-
metria întref ierului.
Msurarea rezistenei V fig. 7.Î.4. a, &. Direct, cu megohm-
p
izolaiei Înfurrii mctrul de 1 000 sau 2 500 V, Valoarea

stat orice împreun cu rezistenei de izolaie nu se normeaz.
a cablului de alimen-
tare
Msurarea rezistenei V. fig. 7M t
Relaia de calcul
d.
înfurrilor in cu- Rz = Urv(Ir v - V) [Q].

rent continuu Valorile obinute nu trebuie s dep-
easc +2%
cu de fabricaie,
datele
încercar ea î o f
u rarilor
statoarelor (cu tensi-
V. fig. 7A% K
— pentru Pn
Tensiuni de încercare:
1 kW sau Un s£ 24 V,
une alternativ m- CTJM = 0.75 (277 500) [V] ;
rita, aplicat timp

de 1 min)
— pentru motoare macara de c.c,
U inc = 0,75 (3U 4- 1000) [V];
— pentru rest motoare,
V^c = 0,75 {2U ~~r~ 1000) [V]
încercarea înfurri- Se aplic 1 min o tensiune alternativ
lor rotoarelor sau re- de valoarea:
ostatelor Vi nc = 1,5 U*,, dar minim 1 000 V.
Msurarea vibraiilor Se face cu maina funcionînd în gol
(cu vibrometru) cu motor, în montaj elastic sau rigid
(v. STAS 7536-80), msurmd in diferite
puncte valoarea efectiv a vitezei de
vibraie V r/ i întocmind scMa cu punc-
tele de msurare i tabelul sau diagrama
msurtorilor, AV C/ în 5 s nu trebuie s
depeasc 0,2 mm/s.
Proba de mers în gol Se determin prin msurtori sau calcul
cos cp 0 = PjkUfilt.
conectînd motorul Ia reea în gol i variind
tensiunea de la la l,3C/«. Valorile
obinute se compar cu cele nominale
321
7.8.4. (continuare)
Verificarea înclzirii Se încarc- maina în regim nominal

i determin supra temperatura înf-
se
urrilor i altor pri dup caz prin l
metodele
'
STAS
9904/4-S4: variaia
rezistenei înfurrilor cu temperatura,
utilizarea indicatoarelor interne de tem-
peratur la înfurri i fier, utilizarea
termometrelor (term o cupluri, termo re-
zistene, termometre cu mercur) pe
puncte accesibile. Valorile msurate
trebuie s fie sub limitele. STAS 1893-78.
Verificarea fixrii axei V. fig. 7. 14, c. Se
port periile aaz
neutre a port perii lor pe locul presupus, se închide întremp-
torul circuitului de excitaie i apoi se
deconecteaz, observîndu-se deviaia m\\
Se rotete convenabil suportul port pe-
riilor pîn se obine o deviaie a mV
de sens contrar (prin manevra întrerup-
torului). Se repet operaia pîn se g-
sete poziia pentru care deviaia mV
este nul.
încercarea la supratu- Se efectueaz la o turaie mrit cu
raie pentru verifica- 10% fa
de turaia nominal sau
rea rezistenei meca- i
maxima, pentru mainile cu mai multe
nice Ia forele cen- turaii. Metode:
—
|
trifuge a prilor me- mrirea frecvenei tensiunii de ali-

canice rotitoare (dup . mentare (v, fig. 7. 14, i) ;
încercarea izolaiei) \
—
folosirea unui sistem de pin ioane
! amplificatoare de turaie.
Determinarea randa- Se determin puterea utila la arborele

mentului motorului cu relaia
P3 = 1, 027 Mm/ 1000 [fcW],
unde M
= Gî este cuplul util determi-
nat prin metoda f rinei (G fiind greutatea
care echilibreaz braul frînei, în daîNT;
ti lungimea braului, în m), iar n este
turaia mainii în rot/min, msurat
direct (de exemplu cu un taîiometru)/
Se determin puterea absorbit P x
in kW, dup
caz si posibiliti, prîntr-una
din schemele 7.19 e, /, g.
Randamentul va fi:
Y] = 100P1 /P 1 [%J.
322
323
8. ECHIPAMENTE ELECTRICE PREFABRICATE
SJ. Tablouri de distribuie de joasa tensiune
8,1.1. Tablouri de distribuie pe plci izolante
Denumirea, tipul;,
Schema
Gabarit axbxc Circuitele
simbolizarea mm siguran
Firid secundar, pe 1-lm af\ 200 X 150x200 1 x 1LP25

plac de lemn 1-lt 6.1, af2 200 X 150x200 1x 3LF25
ISARTM3 pentru 2 — 3mm &I3 300 x 200 3x 1LF25
branament, model: 3—S m a/3 400x300x200 8x 1LF25
4-3 m a/4 600x400x200 1X3LF63-;-
3x 1LF25
4-3 t 6.1, a/5 600x400x200 i>c3IP63 +
3x3LF25
5-8 m 6.1 a(6
3
600x600x200 Sx 1LF25
6-8 t afl 600x600x200 Sx3LF25
Tablou pe plac de P+3;4 6.1, ajB 300x400x270 4x2LS25

marmur IPCT-44/ 1X3LS25
101 pentru blocuri: 6.1, aj9 450x600x270 2x3LS63
-Mi SX2LS25
8,1,2, Tablouri de distribuie pe plci sau cadre metalice
8.1.2. L Tablouri de apartament
Pro- Gabaritul,
Codul EcMparea mm
tecia
1 2 3 4
0800 1(3 xF25) -[-2(2 X F25) IP20 226 x 2 15 x 196

0801 |
l(3xF25)4-3(2xF25) IP20 226 x 103x215
0802 l(3xF25) + 4(2 X F25) IP20 226 x 103x215
324
Fig. S.L Tablouri de distribuie de branament i de apartament;
a — scheme electrice (v. §§ 8.1*1* i 8.1.2); 5 — exemple dc construcie i echipare
{1 — lip 2— 3gm, 2 - tip 3C-1S84, 3 — tip P 4
1 2
0803 Suport contor CA43S 340 X 145 x 3S5

Q&Q5 l[3xF25) + 2(2xF25) IP20 226 x 2 15 X 124
0806 !(3xF25) + 3(3xF25) IP20 226x2l5x 124
1871 F25+P
2>; IP20 14 lx 125 x£3
1333 2xF25 + P IP20 245 x 2S0 X 110+135
1SS4 3xF25 + P IP20 245 X 280 X UOh-135
ISS7 4xF25 + P IP20 274 x 274 x H0+135
03031 Suport contor universal 340 x 175x335
Not. 1. Se produc de I. ELE CTROCO NT ACT Botoani. Exemple

de echipare în iig. Sil.
2- în col. 2: F25 — siguran f.uzibil 25 A; P — contor de mono-
fazat de energie activ.
S.L2.2. Tablouri de distribuie deschise
Ple- Ple-
Simbolul Simbolul
S.2, a cri 8.2, a cri
TDRI- 1-250, 400, 630 1 4 +4 TDRm^250, 400, 630 3 4

TDRI-2-250, 400, 630 1 S+4 TDS-250, 400, 630 4 5
TDRlm- 1-250, 400, 630 1 4 +4 TDSni-250, 400, 630 4 5
TDRIni-2-250, 400, 630 1 3+4 TDI-250, 400, 630 5 5
TDAS-250, 400, 630 2 5+4 TDIm-250, 400, 630 5 5
TDASm-250, 400 630 T
2 5+4 BJTA-1000 6 7
TDR-250, 400, 630 3 4 DJTR-315-630 7
Not: Simbolizare: T — tablou D — distribuie; R, A — de reea,

X- ;
abonat; I —
cu întrerup tor automat; S -— cu separator; m — cu msura
energiei; JT — joasa tensiune; 1, 2 — numrul de cîmpuri (comparti-
mente) 250, 400, 3 15, 630, 1000 — curentul nominal, in A,
;
2. Echipare i dimensiuni de gabarit, fig. 8.2. Grad protecie IP20 +
Utilizare: în încperi de producie electric (cu acces

3. numai pentru
personal calificat corespunztor),
4. Productor I.C.M.P. Bucureti. Documentaia t etnic NI E 1 17-75-
326
S. 1.2.3, Tablouri de distribuie ST EL BLOC
Tipul 1 II III IV V
440 x 19S0 540 x 1980 £40 x 1980 1040 x 1980 Î1240X

mm 1980
Plci np A B C E F H I J X
funcio-
nale
ax b 200 x 400 X 400 x 600 x 600 1000 1000 I0OO 1000 x
l
mm 250 500 750 500 750
|
X500; X750 X 1000 XUQu
Cutie pare 400x200 640x200 840x200 1040x200 1240 x

&Xbx & r
mm x410 X410 X410 X410 X200
X410
Aparatele electrice din compunerea unit-tilor
Tipul/schem plac
iuncionale (se citete cu fig. 8.3, a)
l/8.3 f al/A F 1-LF2J+F2L-Fm25 + F3TSA 10 + K 1-TCA 10 +

+ HULS Ql, Q1-BF6"
2/8.3 ,a l/B F 1-LF25- 63(LFi 100) *f F3-TSA32-j-K 1-TCA32
+ rest 1
3jS.3,& l]C
t FLMPR3 154- F3-TSA63 (TSAW400) -f
+ R1~TCA40~> 125 + rest tip 1
4/8.3,al/C FUMPR630 + F3-TSAW400 + K 1-TCA 125 +

200 -f rest tip 1
5{8.3,a2JA F1-LF25+63 4- Sl-P3-25;6"3

6/8.3,a2/B F1-LFIÎ00 4- S1-P3-100
7/8.3,a2/F F 1-MPR3 15 H- S 1-IP3-20O + 400
S/8.3,a2/F FKMPR630 + S1-IP3-63(K:-1000
9/8.3,a3/E Sl-lP3-350-:-6~00
10/S.3,a4/H-Lî S1-USOL250~8OO + Pl-ClO 5 + P2-V + p
f P3-CV 4- P4-A + P5-Wh -f Hl H2-LS4- f
-f Ql, Q2^BF6
ll/8.3,a4/H4- S1-OROMAX1000 4- rest tip 10
12/8.3 >a 5/J Sl-USOL500-=-800 4- S2-S400 + H 1,H2~LS -j-
4- Q1.Q2.BF6
13/8.3,a5/K Sl-OROMAX 1000 + S2-S630™ 1000 + rest tip 12
Notâ. Pentru construcie i echipare, fig. S, SA.
328
X3"
fi
(7)
£7
8 9 J
Y® Y<& N \ V® V® Y® \® ^
© Viu
fii fka | fsi \ Mi fW ? 'H
W m P5
nn |
^*
I
3F7
P2
1
^7 j?^ f sn 1 ^ 1
BFÎ2 BFti \5*3F1
Fig. $-3. Schemele electrice pentru tablourile STELBLOC

^ — blocuri funcionare (se citote cu § 8.1,2.3) & — schema ; electrici a tabloului
do- distribuie din fig. SA.
8.1.3. Tablouri de distribuie debro abile
Construcie tablouri închise din panouri modulate pe

:
compartimente sau un singur cîmp (pentru sosiri sau plecri

peste 400 A) sau pe sertare debroabile {pentru plecri
pîn la 400 A) bare generale — sus, bare de distribuie-—co-
:
boar pe spatele panoului, intrri i ieiri —-pe jos; fiecare

panou are bara de legare la pmînt.
Utilizare: tablouri de distribuie în încperi separate sau
comune, la —
15 ... +30°C, umiditate peste 30% la 30°C,
fr corosivitate sau pericol de explozie.
Tipuri de construcie i echipare
Aparatele electrice din compunerea imitailor

Bjoc funcional
funcionale (se citete cu fig. 8.5)
1 2
Sertar tip A F1-LF25 + KÎ-TCAÎ0 + Circuite secun-

(mobil) variante: + F2-TAS10 dare; F3-IJFm23
F 1^LF25 ;63H- K Î-TCA32 + -Ql, Q2-BF6 +
+ F2-TSA32 H 1,H2-LS -f-
329
U4 BFtipfî
Circ 10
\SFfip4 BFtipJ
arc 1 circ 3 '
ei/v 5 7
."-Ii".
BFftp? ftFtîpFtipA BFtiptt BFtipff

circ 4 \3Ff
O'n: 5' arc 3. circ 10
440 840 mo mo
lipi TipS \
jpM Tip 8 TipY
A-A A — -j
50-
1000 Î020
¥/MA//A
n N^rrb o o o
Fig. :4- Exemplti de echipare a urroi tablou tip STELBLOC (v, schema
In fig. 8.3, b).
330
S. 1.3. (continuare)
1 2
F 1-MPR3 15-rK 1-TCA32 + + Q3-microîntxe-

-j-F2-TSA32 ruptor uâ
Sertar tip B F1-MPR315 + KUTCA32-I- 125
(2 module) va- + F2-TSA63(TSAW400)
riante: F 1-MPR3 15 + K ITCA 125
2000 + F2-TSAW400
Compartiment C, Dup caz : USQL, OROMAX, ] [P3, 3CIS-0,5,
panou D 3LFU125, ampermetre, voltme&n i cu comutator
(v. fig, 8.5)
8,1,4. Tablouri de distribuie în panouri
Construcie: sînt tablouri deschise IPOO, IP10, din una

sau mai multe celule tip panou, cu acces prin faa sau spate;
manevrele i citirile, normal prin fa.
Utilizare: de regul ca tablouri generale de distribuie în
încperi de categoria EE_
Variante de construcie i echipare în tabelul de mai —
jos i fig. 8,6, 8.7 (schemele ^sînt date ca exemplu, nefiind
exclusive)
H, mm Variante pentru X, mm Variante pentru L y

mm
A, mm 450 600 soo 900 1000 1100 450 600 800 900 1000 1100
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
2300 Tip PQQ3 -- IPOO 2300 Tip P02Î - IPOO

450 X X X X X X X X
600 X X X X X X X X X X
700 X X X X X X X X X X' X X
800 X X X X X X X X X X X X
900 X X X X X X. X X X X m X
1000 X X' X X X X X X X X X X
2300 Tip PQ22 - IPOO 2300 Tip P023 - IPOO
X X X X X X X X
600 X X . X X X X X te 3*1
700 X X X X X X fta u te X
800 X X X X w X X] X X X
900 X X X X X X X-
1000 X X X X 1 X t
X X X
331
SA A. ( continuare)
4 5 6 7
7 9 10 11 12 13
1 2 J
1 1
!
2300 Tip P024 - IP00 2300 T# F025 - IPOO
450 X X x X X X X
1.000 X X X X X X X X X X
Tipizare I.I.S. Automatica. Se construiesc pentru montaj

în
Not.
grup (de capete i intermediare) i singulare. Se echipeaz conform schemei
beneficiarului.
Fig- S.6. Panouri pentru tablouri electrice I.I.S. Automatica:

a — tipuri uzuale; b — exemplu de echipare.
u2G0gE xTTm
BRGMAX \ X
* &4frm X XXX Vi/
T
Xf^n-
WQ/5A
5«i$0 1220*^50 Hz
—
Y^
O cp J>
1
5
\
muax O O
2WQA
3*3âG/220]f **50tfz
r 3*380/22Q\!.~5QHz
^ ^ & *a&
X ^
w X w ti
vSf.
XGE f
=
r
Wcrt |:%-fflftg
T i I I I
Fig. 8.7. Exemple <io scheme pentru echiparea, panourilor i dulapurilor

tablourilor de distribuie.
Tablouri de distribuie în dulapuri
Construcie: tablouri închise IP30 ... IP54 diritr-unul sau

mai multe dulapuri metalice cu acces de regul prin faa.
Utilizare: tablouri de distribuie de toate categoriile
montate în încperi comune cu alte destinaii, cu mediu
normal.
334
o- ooooooo O i oo ooo XXX
X X X X X X X X X X X X X
o
o ooooo 1
° I
OOOOO r
XXX
o\ XXXXX
1
X X X X X X
o
o ooooo ooooo I o XX SC
co X XX X X 1
X X X X X X X
o
o
o
o (SI OOO o ° Q
XXX I
] I I
]
o X
o"
o
o
o — ooo o XXX
XXX ]
x
1 1
K| X X X X X
o
o
o O 1 1 1 1 [ 1 1 ! ! 1 I I 1
io
00
oooOO I î OOO p
i
X X X X X
]
XXX [ i [
o
oooo
a s £30
o
oooo
oo oo
oo oo
o o oi
o
Oo Ooo
o
O \Q Oo
O o
O
o\ o
o
a
io oo
u~) <0 OO C\ **p u™j
ffl ^
1000 O ;
xxxxxxxx 1 X X x x x x I X I
o
o xxxxxxxx xxxxxxx 1 l 1
E Q\
o
o xxxxxxxx xxxxxxx B
_
1 1 1
oo
r . . 1
o
o oxxxxxtll 8 ilxxxll X 1 x
tfl
T 1
CP
—
t—
pl, n __
g s
.2 o
o xxxxxlll o
I
xxxxxxx _ X X
to
o
o o
o
o I X X X X I | ! t X X X X ^ X X
I I
o o ooooooo O O oO
3 O oO
Q ooo
CC
fi
g
o oooooooo
O t »o t> oo
1
on ^
zZ
o to
o v> o ao
o av o
o c*i >T*
5CV
335
3^? J?î £3 o>
xQxx
I
o I
( f X
^-N 4) I r
^ — M- OO
I I X 1 X X I
I I
a o * ^
x I X X ° 5
ti
1
jj?
»o?,î ?:.
kij
i i i r 1 1 i I î
£ 1?
o K o
ea
-
r
- £sfi
I
ci
— e? o
o
X X, I I
1 l-
- O P
I
- "
Ki
C4
i—
"
[ I I I I
I
43 ..
1
^ O S" £ 2 .
I
cq
£
-S?
^
i
S "
2
MIJIM
3"
[f oo
oo
o oo
oo o
o QO oo
o
o Gl o
T ^^ o
X X X X ||
X X X X |
X xx x Xx
x X ] I f
|
o
-o
fu
XX ^ XX
I [
^ oo
Q X X X X
o oo
oo ^
Oo o o "o
o oo Oo
r- oa o ctn
336
8.1.6_ Tablouri de distribuie capsulate
S. 1,6.1. Tablouri de distribuie tip EA, ICMA, TIAB
Tipuri i cote de gabarit
6
ai
Gabaritul Gabaritul
Tipul
Tipul
axbXc, mm Construc-
ia
e>
"«*
ax b x c, mm
îs
B10 338 x 338 x 160 270 x 134 x 170

JS 270x270:- 170
1
fiii 4l8x33Sx 160 «J
Ph £3 J18r 5 18 x 270 x 170
B20 238 x 328 x 160 ca T3i
JlSs 518x^.70x210
o
B21 238 x 338 x 160 JlSz 518x270x250
O
"-4->
+^ 1100 33BX 338x 160 <v
O
1200 238 x 238 x 160
s
Si o
tj
S10 336x418x220
C2S 344 x 262 x 167
1
ea
Sil 336x41Sx 160 'J.'
h 43 C2S1 344 x 342 x 167

S12 336 x 338 x 160 O G2â2 344x342x200
a>
S13 336 x 238 X 160 3 C2S3 344 x 472 x 167
236 x 338 x 160
C2S5 344x472x250'
S21 <
cT 5 C4S3 344 x 392 x 167
S22 236 x 238 x 160 o
H C6S3 344 x 807 x 167
a ta;
S23 236 x 138 x 160 H
O
E S
J Gl
B10 336 x 336 x 166 A 350 x 350 x 170

RATA
B20 236 x 236 X 135
O B 350 x 350 x 170
o Bl 350x350x250
1100 250 X 340 x 104 C 350 X 600 x 170
APA
1200 170x2SOx 104 CI 350x600x250
S10 336x436x210 D 300 x 200 x 170
TRO
Sil 336 x 436 x 166

E 350 x 430 x 170
r
S12 336x336x266 Pies. de legturi
i—j
g S13 336x236;* 166 Pies de cap*

S22 256 X 256 x 136
H S21 256 x 356 X 166
S23 256 x 156 x 136
Nota: 1* Asamblare, conform exemplului din fîg. S.9.

2- Ferestre de trecere: cutiile de bare, 1
pe fiecare fal lateral,;
cutiile de aparate, 1 pe fiecare fa, lateral
superioar i inferioar cu- ;
tiile intermediare: 2 pe faa de spate.
337
Echiparea cutiilor capsulate
E A-Parti zanu 1- GheorgMeni ICMA TIAJB

Specificaia
Tabl Si lunii ei
Mas Tabl Tabl
plastic
1 2 3 4 5 6
200 A B10;H; E10;20- J93-71 A

20:21-01 01 JlSr-71
-J
T-i 400 A B 10; 11-02 B 10-02 J95-72 C4S3 A
w JlSr-72 C6S3
630 A B 10- 11-03 B 10-03 JPr-73 A
J18r-73
1 X 2LFI25A S22; 23-01 S 2 3-01 J5r-01

3x2LFi25A S13;22-01 S 13-01 J9r-0l C2S
4x2L,Fi25A Sll;12;
13 ;2 1-01
5x2LFi25A B
6x2LFi25A Sll-01 Sll-01 C2S1 B
C4S3
7x2LFi23A t C2$3
1 x 2LFi63A S23-02 j5r-02

3x 2LFi63A S 13:22-02 JPr-02 C2S -
4X 2LFi63A S11;12; C2S
13; 2 1^02 C4S3
5 x 2LF165A B
6x2LFi63A C2S3 B
3x2LFilOOA B
1 x 3LFi25A S22;23-01 S13;23~ll J5r-ll
2x3LFi25A S22-11
3x3LFi25A S12;13; J9r-ll C2S
21-11
4x 3LFI25A Sil; 12-11 C2S1;
C4S3 t
5x3LFi25A B
6 x 3LF125A sii-n $11-11 Jl8r-ll C2S3
lx 3LF163A S22;23-12 S13;23-12 J5r-12

2x3LFî63A S12;13;
21:22-12
3x3LFi63A S12;21-12 J9M2 C2S1 B
C4S3
4x3LFi63A SU;12-12 Sil- 12 C2S3
6*3LFi63A J18r-13
338
8. L6, 1. (continuare)
2 3 4 5 6
l 1
lx3LFIi00A S12;13;2U S 12; 13-13 J9r-13 !

C2S
-13
AII; 12- 13 SI1;12-13 jUSr-13 C2S3
'
1 x 3MPR3 15 A Sil; 12-18 SI1;12-18 J9M8 C2S3 —

2x3MPR315A
1X3MPR630A Sil- 19 ——— JlSr-18
J1SM9
,
\
C2S5
S13;22-21 C2S
(1+ 1)3LFI25H-6'3A
(1+ 2) 3LP125 -|- ^ 3 A S21-21 j9r-2 1
(2+l)3LFi25+63A S21-21 J9r-21

{l + 3)3LFi25 + 63A S 12-21 C2S1
CMS 3
(2 + 2)3LFi25+63A S 12-21 C2sr
C4S3
(3+l)LFi25-|-6.3A S 12-21 —
(l-f-4)3LFi25 + G3A Sll-21 Sll-21 C2S3
(2+3}LFi25 f 63A SI 1-2 î Sll-21 - C2S3
(3-j-2)2LFi25 + 63A 511- 21 S1U21
(4+l)3LFi25 + 63A Sil; 12-21 Sll-21
(l-f-5)3LFi25 -63A
(2+4)3LFi25 + 63A JlSr-21
(3-|-3)3LFi25 + 63A 5 12- 21 — JlSr-21
(4+2)3LFi25-f63A Jl8r-21
(5+l)3LFi254-63A JÎSr-21 _ -
(1 + l)3'LFi25-!00A S 12-23
C4S3
(l-f2)3LFi25-Ll00A SI 1-23 SI 1-23 -
{2+l)3LFi25-j- 100 S 12-23
(3+l)3LFi25+ lOOA SI 1-23 S 11-23
'
C2S3
{1+ l)3LFi63 + 1GGA S 12-22 S 12-22 C2S 1
C4S3,
(l+2)3IFi34- 100A Sî 1-22 SI 1-22
(2+ i)3LFi63-L 100 A S1I-22 C2S3
( j-h l)31Fi<M-|- IDO A J lSr-22
Sigurane auto- 6 - - pr-03

mate mono- 9 B
polari 12 j9r-03
2xP2-10A j5r-27
3;4xP2-10A j9r-27
5xP2-10A !
= B
339
S. 1.(5. 1. (continuare)
SxP2-lGA J lSr-27
1XP2-25A S13;22; J5r-31
23-31
2xP2~25A J5r-31
3xP2-25A J9r-31
4x P2-25A B
B
6 x P2-25A JlSr-31
1 x P2-63A S 15; 22-32 J9r-32

3 X P2-63A
J lSr-32
2 X P3-10A J5r-28
3xP3-10A J9r-2S C2S
4xP3~10A J9r-2S
5xP310A
6xP310A C2S1
C4S3
SxP3-10A J lSr-28
lxP3-25A S13;2l; S 13-33 J5r-33

22 23-33
:
2xP3-25A _pr-33 C2S

3xP3^25A j9r-33
4xP3-23A J9r-23 C2S1 B
C4S3
5xP3-25A B
€xP3-25A J 18r-33 C2S3
1 X P3-63A S13;21; S 13-34 J9r~34 C2S

22-34
2 X P3-63A C2S1
C4S3
3 X P3-63A
J i&>34
4 x P3-63A C2S3
5xP3-63A
{l + 3)P3-10^25A ]9x-6l
{2 + 2)P3-10 + 25A J9r-6 1
(3+l)P3-lO+23A J9r-6I
(2+2)P3-10 + 63A
J lSr-65
(4+ l)P3-10-f-63A j 18r-65
(2-f2)P3-25+63A JlSr-63
340
8.1.6.1, (continuare}
1 2 3 4 5 6
IP3-2Q0A Sl!;12; Sil; 12-43 - C2S2 Bl

21-43
IP3-400A S 10-44 S 10-44 _ C2S2 CI
IP3-630A S 10-45 S 10-45 _ C2S5 CI
IP3- 100A C2S —Bl
f?^L7\V>'?
Zj -f- ji- J jT 1fi_L_^T TP
J.U —f- — JU^T i_ 5
1 C2S
{Z~r lU-r— -L-"!^ J C2S
(3-h3)P2-104-2LFi25 S2 1-30 C4S3
(4 + 4)P*£- 10 +2LFi2 5 Sil; J 18r~29
C2S3
( l-J-2)P2-254-2LFi25 C2S
f 2 -U ii P2-25 -î- 2T Fi 2 5 Sil 12-35 S 1 1-35 J9i -35
(2+3)P2-25 + 2LFi25 C2SI —
C2S3
C2S3
$12; 13 S 12-33
21:22-35
(1+ l)P2-53+2LFi63 S12;13;21; Jfc -2(5 C2S1

23^36 C4S3
( 2 -!- 2 )P2-(Î3 -f- 2LF163 Sil; 12-36
(2-j-3)P2-63.j-2LFi63 — C2S3 -
n
1
J_
1 1111 J" IV JI
>_ in 1 \2*î
J_dl — C2S
-
(3 + 3)P3-10 + 3LFi25 SU; 12-29 - T lSr-30
(3 + 4)F3- 10 + 3LFi25 C2S3
(2 2 P3" 10 + 3LFi25
-f- ) S21-29 G2S1;
3
C4S3
(l-hl)P3-25-|-3LFi25 S12;13; Sl2 2l-37

;
C2S B
21;22-37
Sil' 12-37 S 1 1-37 C2S
C4S3
(2 + 4JP3-25- 3IJF125 C2S3
(1+ i)P3-634-3LFi63 S12; 13 ;21 S 12-3$ -25 C2S1 B

22-3S C4S3
(2 -j- 2)P3-63 -H 3LF1&3 S 1 1-3$ S 1 1-3$
(2-f-3)P3-63 + 3LFi63 C2S3
1 A sau IV S12;13; S 13-51 -51 C2S

21;22-5.1 ]9j -53
2 A sau 2 V- Sll-51 C2S3
341
8.1.6,1. (continuare)
1 2 3 4 s I
«
1
3 A sau 3 V JlSr51
{1+1) A+V S 11-53
(1+1) V + CV S'll; 12-58 S11-5S C2sl
<l+l+l) V+CV+A JlSr- 59
A-rC!S<600/5A CsSl B
C4S3
V+GV+3LFÎ23 idem B
IX CIT-O, 5t<200/5A — — J9r^2.1
3xClT-0,3t=200/5A J9r-52.3
lxClT-0,5=40075A — ]9t-52.2 — —
3xCIT-0 5=400/5A ;
- ]9t-52A -
1xCîS--600/J5A — — C2S —
= UUU
A v *J —
2VCTS 6 AA /"54
-i- J Jfl / 1
C4S3
O X Vd o = OULr/ _ C2S3 ;
——
lP3-400;600+A+ClS - - - - CI
2LFI25+T500 1+1 S10-H — -

V A-^/U/Z'l V Z —1 oirt.ii oa
10 ; 1 1-24 J lSr-4 B
Idem + 1XP2-10A S 10; 11-04 _ J lSr-42 C2S2 C
2 ;4 x TCA- 10 A J9r-23
4;ox 1CA-10A Jlgr-23 ,
1
j9r-77
JTr A 1 A i J'TPO A 1 rt
JlSr-77'
Conectoare, cleme ir ,
B
(50-2,3 ;40-<5;2(MG)
5B-I-32 cleme -hLS
AAR 10^23 A c
AAR 40-63 A B-j-C
CI CI
AAR 100-=-200 A - 2B +
1
2C1
Not: Alctuirea tablourilor din cutii, conform fig m S.9.
342
Fig. 8,9. Tablouri de distribuie capsulate;
a— schema electric: b — compunerea tabloului corespunzStoJr
scacmeî a din cofree ip EA; c — cutii termioaje din mas plastici;
d — idem, metalice.
S-1A2. Tablouri de distribuie ELECTR OCONTACT — Botoani
Coninut Cofret Coninut "Cofret

1 2 3 4
Cofret s cu ap arat g de msur

ClTl-100/5-4 600/5 T80;P80]i CÎTO-100/5-H 600/5 TS0;P80
Ampermetrn 1EQ72—I44 T40;P40 Voîtmetru HvQ 144 T40;P40
Idem 4- comutator TSG;PS0 Idem
[ comutator T80;FS0
Voîtmetru 1EQ + comutator volt metric + 1 x 3LF25 A TS0;PS0
Cofret e cu aparate de comutare
Comutator Ci6"^-C40{2;3) T20;P20 întreruptor T40;P40

USOL ICO
Idem, C63-3, C 100-3 T40;P40 întreruptor TS3;PS1
USOL 250
j
Idem, C200-3 TS3;P81 întreru p tor TS3;PS2

USOL 300
întrerup tor AMR O T40;P4O Comutator Y 32 — 100 T43;P40
16—40
Contactor TCA 10-;- 32 T40;P40 T43;P40
63- 100
TCA10 -h TSA 10 T20;P20 TCÂ TSA 32 T43;P4Q
TCA 63 + TSA 63 T83;P8l Automate monopol are T20:P2O
Cafreie cu siguran
l;2x2LFi25;lx2LFî63 T20;P20 1 x 3LFL25 1 X 3LFi63

; T20;P20
3;4x2LFi25;3x2LFi63 T40;P40 3x3LFi25;2x3LFi63 T40 ;P40
6 X 2LFi63;4;6x3LFi25 TS0 ;P£0 4x3LFi63 T8O;P80
Lx3LFî25+2x3LFi63 T40;P40 2 X 3LFi25-f-lx3LFi63 T40;P40
2x3LFi25+2x3LFi63 T80;P80 lx 3LFH0O T40;P40
2x3LFilOO TSQ;P80 lx3LFi!004- TS0-PS0
+ 3xLFi25
ix3LFilOO + 3x3LFi63 TS0;PS0 lx3LFi254- T80;P80
x 3LFi63
H- 3
4 x 3LFi25-f2 x 3LF163 TS0;P80 5x3LFL25 + TS0;PS0
-hlx3LFif53
lx3SistD0(4^100A) T40-P40 2x3Sist00 (4™ 100 A) T8G;P80
1 x SSistO (35-:- 160 A) T40;P40 2x 3Sist0(35-;-100 A) TS0-P80
lx3Sistl (35-250 A) TS0;P80 Ix 3Sjset2 (224 -=- 400 A) T83;P81
Ix 3Sist4 (315^630 A) TS3;P81
344
S , 1 , 6,2. (
( continuare
CofreU cu întreruptoarc i sigurane
l x G 16 ;25+ 1 x 2LF25 |
T20;P20 1
1 1 X C25 + Ix 31JF25 ]
T40 P40;
XxC16+lx3LF25 T20;P20 | 1 x C53 + I x 3LF63 T40;P40
Cofrele cu transformatoare si sigurane
1 X TM A 100 VA -f T40;P40 1 x TM A 250 VA + TS3;PS1

4-2x2LFi25 H-2x2LFi25
Idem + IC 16.2 T40;P40 Idem + C16.2 T83;P81
lxTMA 400 VA + T83;P81 1XTMA630 VA + TS3;P81
+ 2x2LFi25 +2x2LFi25
Idem + 1C16.2 T83;PS1 Idem + IC 16.2 T83:FS1
Cofretc cu bare Cofrete cu conectoare
Bare 200 A T;P40;S0 Conectoare 2,5 — 6 mm 2

T20;P20
Bare 400:630 A T4J ;83; Idem 16-^200 3 mm T40;TS0
P40:81 Idem 400:630 2 mm T43;P40
Not, i. Caracteristici tehnice:

n V =
500 V; In == 6 ... 630 A ; protec-
ie mecanica T -IP43, P-IP33 (la cerere IP54) condiii dc funcionare 7
mediu A, B, C, D E, temperatura
p
—
15 ... +40°C altitudine f
maxim
2000 m.
2. Construcie: din tabl T sau mas plastica P in trei mrimi 2 r % 8
cu dimensiuni de gabarit:
Tipul L xlx a. t
mm i
îp u l Lxlxa, mm Tipul L x x a, l mm
T20 163 x 270 X 170 TS3 606x312x232 PSO 556 x 270 x 170
T40 290 X 290 X 172 P20 134x 270 x 170 PS1 556 x 270 x 2 10
T43 280x280x232 1 P40 270 x 270 x 170 P82 556x270x255
TS0 606 x 312 x 172
3. cerere cof reele pot fi echipate diferit, conform schemei bene-

La
cu respectarea prescripiilor tehnice de încrcare i distane de
ficiarului,
izolaie; de asemenea, funcie de cerinele de asamblare a coiretelor în
tablou, pentru aceleai aparate cof reele pot avea i alte mrimi.
345
in T^ <tî
X XX X XXX X X X X x
0O
T TO T^ OT o 1
ci 01 Ol Ol OJ Ol
oooooo oo
^^^ —i — — i
X OOOOM O (N
O' 'j-j un irun m »n
<N N N o
Oî Ol Ol Ol Ol j
<N <~0
Ol ci MMN
>l r-l
5 ui OS
f": o"
fS| r-T.
-H (O
I
I f-l [h —
r
I
J-H H"
HH fn H h r<
ko «O >0 f> ÎN! Ol

X XXXXXXXX X X X X X X
—| oj " ol '— :
m
JOC W '
xxxxxxxx X X X X X X
0ooooo
iT) itj ifj
oj oiJ OJ ol
< : 01 Ol Ol OS Ol
X
xxxxxxxx X X X X X X
0OOO0 ooo
NMN^
01 rsî
O
o O
OO OO OOOO
Ol
Ol oj Oî
01 ol <N ol r-3 co f} oi ^ Ol t*i
O 3
,
3 ^ o 51 S
T- ol ol — ol
3 ^^NN
HhhHHHHH HH H H H H
346
Celule prefabricate de medie tensiune
$.2.1, Celule prefabricate pentru instalaii de conexiuni .
8.2.1.1, Celule de interior închise
Intre- Pro- Masa,

Ti oul celulei
kV A MVA kA rup tor tecii- k?
CII...-A-M2B/ 7.2 30 + 400 40,0 100,0 IO+MR IP32 1400
1250;2500;4000 12 p
0 4000 500 40,0 100,0 IO+MR ÎP32 1400
CU. A- 1-24/ 5 +
630:1250 24,0 1250 500 30,0 76,5 IO+MR IP31 1200
CI1_-MA-1-12/ j 7*2 5 + 300 30,0 76,5 IO+MR IP31 UOO

630; 1250 ;2500 12,0 2500 500 30,0 76,5 IO + MR IP31 1100
Cil. ..-2-10/ 6,0 idem 250 30,0 76,5 IO+MR IP32

630; 1250 ;2500 10,0 idem 500 30,0 76,5 IO+MR IP32
CU. .-2-20/ 5-:-
630; 1250 20,0 1250 500 30,0 76,5 IO+MR IP32
Not. 1. C — celul, prefabricat; II — închisa de in-

Simbolizare:
terior: p-mulde, funcie de destinaia celulei, se înlocuiesc prin: L — cu
întreruptor (pentru linie, motor, transformator, etc), M — msur,
—
msura' pe cablu, — msura pe cabluri i bare, C — de cupl tip
M$
separator, Si — servicii interne, K — cabluri, D — descrctoare, t —
cu trecere lateral în bare; Pi> — pod de bare; A — cu racord aerian în
bare (As - spate, Adr — dreapta, Astg — sting) — modernizat;
; M
A — cu rezisten la arc liber; 1(2) — cu un (dou) sisteme de bare: 10,
12, 20, 24 — tensiunea nominal, in kY; B — cu putere de rupere mrit;
630, 1250, 2500, 4000— curentul nominal, în A. Exemplu: ClILt-A- 1-12B/
/1250.
2- Racordul aerian se realizeaz prin r-un model ataat în spatele
-{As), stînga (Astg) sau dreapta (Adr) celulei de racord.
3- Celulele au blocaje mecanice contra manevrei cruciorului sub sar-
cin; închiderea între rup torului este permis numai m poziie de lucru,
de control sau extras din celul.
4. Pentru legturi longitudinale sau transversale între barele colec-
toare a£e pachetelor de celule din aceeai staie se utilizeaz poduri de
bare.
5. Construcia celulelor i podurilor de bare este artat schema t ic
in fig. 8. 10, iar schemele comutaiei primare sînt date în fig. 8.10 i 8. 1 1.
34~
1
1 — i-
Cefafâ A 8
1 1
\f250A mo
2500A fwa mo
630
tthm-H2
25O0A
ai r
CELULA CELULA
d €
a 3 5
1- a .
I3W
Ml!
Ti 3^;
£3 3g
4250
Fig. S.10. Celule prefabricate pentru instalaii de

conexiuni interioare:
- vedere din fa pentru: 5 - CU-A-1-12B/1250; 2500, CU -A- 3
-24/630; 1250; e — CII-
A-l-12; — pod de bare transversal PTB/^2500 A; e — idem PTB'4000 A: / — pod
re .or^Ltudmal etajat PBLet/^2500 A ;
* - ClI-2; k- CI-M-I CH-M-1; i- CI-20 j-CPA;
;
348
— î
î
1 i i
$ ,m $ 1 (
1 $1$
r 7 -
tii
t
<
] fi 3
-i
r
L05 z$?
— -49. —
T— i
i —
i™
1 1
© t
Si
8
Ut di
MOf
r-?
r §T Hi
f f
§1, m
1
i ^ Si
| !
^L
—*JL "7"
;
7 î
tîf f î
j
I i î
1 i
88
ttf ttf 1 îs
tttf
KOKc]
"tiit
r
Ir
1 \
î - r fi V! \
COI ca j/i?/
Fig. 8.11. Schemele electrice tipizate ale comutaiei primare a celulelor

prefabricate închise pentru instalaii ele conexiuni (se citesc cn § $.2.1.1;
semnificaia semnelor — § 1.7,1)-
8.2.1.2. Celule de interior deschise
rM
Simbolizarea — Simbolizarea
O
1— !
" Cifre
00 QO
T— Litere Litere
gr. 2 Rr. 1 2
l
s
GIIXS* 131 01- :-04 î;3* 131 02 13

CILAS 151 11- -14 1;3* 251
231 21- -24 1;3* V
51- -54 2;4* 10S l4;15*
61- -64 2;4* V_'l_LVi<jL 2 OS
71- -74 2;4* 108; 01-r iii 16
PTT PTs 131 01- -04 5; 7* «wJLJVJLJJSC 2 OS
rO 151 11^ -14 5;7* C1M Do 108 oi-:- 04 17
231 21- -2i 5; 7* 208 01^- 04 17
51- -54 6;8* CI bl b 01 01 18
£ 61- -64 6;8* CISID 0 19
7U-74 6;8* 208 01 19
vÎ -1- V- O 131 01;02 9;10* 102 02 20
f^TT A Q
JL J\ i 151 01 5; 10* 20
CITCD + 161 01 9; 10*
CITAD 231 01;02 9; 10* CIS 131™ — 21 ;22*
251 01 9; 10* 251
CICLS 131^- 01 U;12*

CPÂC 1322d 23 CICLD 151
c\ CPAF 1322 24 :
o
h-
CPAD 1321 25 CPAF 1090 28
z CPAT 132 Id 26 CPAD 1050 28
CP AM 1080d 27 PSI-PA
Not: 1. NI 1 13-74 C — celul; j
Semnificaia simbolurilor. de : —
interior ; aerian; LA — linie; C cu cupl —
transformator; — ; T—
—
C cupl transversal, (a treia litera), cablu (a patra litera) S, s — simplu ;
sistem de bare; D, d dublu sistem de bare; - SI servicii M — msur; —

interne; CL —
cup3& longitudinal; cifre: prima — tensiunea nominal
(1—10 kV, 2—20 IzV), & dona curentul nominal (0 —
neglijabil, 2 — 200 A, —
3- 630 A, 5-1250 A, 6-2500 A), a treia -ti? aparat principal (1-IO+
4- MR, 5 STÎ 8 —
STI —
sigurane fuzibiîc), a patra
r + a cincea i —
— varianta comutaiei secundare, NI 109-74; C celul de interior —
(prima liter), de cupl (ultima liter) PA punct de alimentare PSI ; — ;
—
Servicii interne ; F—
fider D —distribuitor transformator cifrele v, sus,
; ; ; —
%
Schemele 7, g 9-CITAS, 10-CITAD se monteaz într-o celul
t
i jumtate; schemele P-CITCS, lO-CiTCSBl, 151, 231 i schema 12

se monteaz fr
separator de linie într-o celul, i^r variantele 161, 251,
în dou celule; variantele 02 la schemele 10 au numai dou transfor-
matoare de curen.
3. Construcia celulelor — v. fig. 8. 10, iar construcia anexe de mon-
taj — v. fig. 8.13.
350
/T / u
i
:
i
1
V i
fi?/
pi
n *Si
î
s '
? *
£ p
ffi^
f —
f
/// 0/ —
1*1*
—
-
/ J
'
[] ii
T
p
)
T T
i
n 66
^
ao
-
V
/ 7c nnw .0.LJ&.
'
r
i [] [ 1
i
>
r V
- h
r 2î/— «
3
n r
! b i |* T
^+
1 <
7
i >
V
Fig. S.Î2. Schemele electrice tipizate ale comutaiei primare

a celule.or
prefabricate dc interior deschise pentru instalaii de conexiuni (se
citesc
cu § 8-2.1.2; semnificaia semnelor — § 1.7. 1),
351
FIg. S> Î3- Montaju}.
celulelor deschise
pentru instalaii de
conexiuni interioare.
ty/MW/y/Âm^tâ Canal
Canalcabluri lî.
8.2. 2. C cktlc prefabricate pentru posturi de transformare
8.2.2 1. Celule de interior închise
6 10 20
Tip protecie IP31.
Ventilaie natural.
piu la 630 Execuie normala si TH
THA.
1UPM 130 150 150 Bare simple, pot u sec-
MV A STIS 7 7 7 ionate.
Comutaie secundar (pro-
IUPM 10 10 10 lecie) numai pe celulele
kA STIS 15 \5 ia eu IUP.M, dup scheme
tip, cu relee primare sau
IUPM 25 25 secundare. Construcie iig —
kA STIS 3S 3$ 25 &J5
PoZ. Denumirea Simbolul Variante

î 2 3 4-
1 intreruptor CIPI(A, a — cuit ; b — cu t-c-

IUP-M Al, As, c — fr; d ~ combinaie
S § AAi, a, b, c — racord aerian
AAs)
1 i «
2 ^ i; a. Separator CIPSiF
STIS f Fin (idem) a — fr cuite de legare la
pâmînt b ; — pentru racord aerian
3 3 EJ O, separator CIPSi
STIS (idem)
352
3.2.2. L ( continuat
5 6
1 2 3
4 STI-i-FIn CIPSF
00 a - fr cuite de legare Ia
pmînt
5 o P STI C1PS
lUFM-cupl ClPIc a — cu transformator curent
7 STl-cupl CTPSc
£? 1-1
_
ip
-o 8 msur CIPM a — fr sigurane
«3 ^
5* £
S _ o — fr sigurane
,5 *Z ui
idem r tc CIPMb a
ce
> 10 descrcat or CIPD
Not: CIP — celul prefabricat de interior pentru post de trans-

formare: I cu întreruptor; S - cu separator; Si - idem, de sarcin i
-
F — sigurane de înalt tensiune — b — cu transformatoare
; M msur ;
de curent de bare; c - pentru cupla; D - cu descrc&tor; A — cu ieire

sau intrare aerian; 1 - cu modul lateral; s (dup A) - cu
modul spate
cifre — tensiunea nominal în kV,
S.2.2.2. Celule de interior deschise
i-i
06 tc eQ
Simbolizare Simbolizare Simbolizare
s
I 2 3 4 5 6
CPLIj 1329d 13 CPCI 1329d 14

CPTIs 132 ld 11
232 ld CPLIj 2329d 13 CPCI 2329d 14
CPTIj 11
12 CPMB 1052 9 CPCS 1350 15
CPTIj 1325d
CPTIj 2325d 12 CPMB 2052 9 CPCS 2350 15
CPTIj 132tfd 12 CPD 1050 10 CPTFs, CPTFj
CPD 2050 10 ISO, 2180 16
CPTIj 232o~d 12 1
CPTIj 1328d 12 CPTspFs, CPTSps,

CPTspFj CPTSpj
CPTIj 232Sd 12 1190, 2190 2 1290, 2190 If
CFLIs 1321 12 CPLSpTs, CPLSs,
CPLSpTj CPLSj
CPTIj 2321 11 1270, 2170 3 1350, 2350 18
CPLIj 1325d 12 CPCI 1325d 14 CPLSTs,
|
CPLSTj
353
8.2.2,2- (contimmre.
CPLlj 232M J2 II CPCI 2325d 14 1350, 2360

CPLlj 1326a 12 || CPCI 1326d 14 CFLSps,
I CPLSpj
CPLlj 2326d 12 CPCI 23266. 14 I 1270, 2170
CPLlj I328d 12 CPCI I327d 14 CPM1052
CPLlj 3228d 12 CPCI 2327d 14 CPM 2052
CPLlj 1327d 13 CPCI 132Sd 14 AAR ld
CPLlj 2327d 13 CPCI 232Sd 24 AAR 2d
Nota: 1- Simbolizare; CP - celul prefabricat pentru post de traus^
Armare; L, T, M D — v,
( § 8.2.1.2,; I, S, F— v. 8.6.2.2.1; T (al doilea)
— cu cuite de puuere Ia pmînt; B — cu reductoare de curent pe bare;
p — de sarcina; s f — racord sus, jos cifre : prima — tensiunea nomi-
7 ;
nala- {1-10 kV, 2-20 kV), a rfoata - cureutul maxim

f0 - neglijabil
1 - pînâ la 200 A, 2 — 200-400 A, 3 — 400H-630 A), a treia -
tipul
aparatului principal (2 — cu IUPM MRI 5 — STI 6 — STIP 7 +
-STIS, 8 - STI+Fln, 9 - - varianta de comu-
STIS+Fln), a pair*
taie secundar (1— protecie prin relee primare, directe si de gaze
5d —
- protecie secundar direct de ca. cu DPCA, fd - protecie maximal
temporizat in c.c; Sd - idem prin bloc BACC; 7d - idem cu
posibili-
tatea moutrii AAR în c.c. 9d - idem în ca. 0 - fr
;
protecie secun- ;
dara)
2. Dimensiuni de gabarit J — v, fig. 8. 15.
8.2,2*3. Celule de exterior
Simbolul . 3.14 Simbolul Fig. 8. 14
ACETA 1321a 19; 22* ACEC 1328d 14

ACELA* 2321a, 19; 22* 2328d U
1323a 20; 23* ACESI 1180a
2323a 20; 23* ACESlc* 2180a :
26*
1325a 21; 24* ACEM 208 ld 27
2325a 21; 24* ACEMA 208 ld 27
I328d 21; 25* ACEMC 20Sld 28
2328d 21; 24* ACED 2050a 10
ACETC 1325a 12; 25* ACEMD 108 ld 29
ACELC* 2325a 12; 25* ACEMDA iOSld 29
1328d 12; 25* ACEMD 108 ld 30
232Sd 12;25* CE-lOkV rezerv 18
ACEC 1325a 14 Ce-20 kV rezerv 18
2325a 14
Nota: 1. Simbolizare: A — curent operativ alternativ C — celul

prefabricat) E — de exterior; L, T, M, D, SI, A, C — v.
y 8.2.1.2.;
§
cifre i prima a doua, a treia — v. § 8.2. 1,2., a patra — varianta de comu
f
354
l/r\ 1
7 'v
1 fi
1
i
> 3
i
i ]
i E 1
i
L_ . __ L-T
y~
n i I 1 i
î 1
K f
:?
$
j
r
i i
^—
7 / >
4-
-GO f ]
i
$$ \
+
»/ Î-GO / i
f
1 $ $ 1
f r
I
f
Wi J
[ \
[ i
ti G 1 li
1
hi-
6 i
[M3
Fig. &, 14. Schemele electrice tipizate ale comutaiei primare a cehJeloî
prefabricate de post de transformare (se citesc cu § 8,2.2 ; semnificaii^
semnelor — § l$A).
355,
Vedere h/era/d
Modul racord aerian
300 125
Vedere d/n fata -1—
L ani
C/Pi
e/m
m C/P/
m
CIPSl
1
m CIPM
CIPD
1200 900 mo JBQO U50
\jfw_joiL
nw-20ÂV
iCata ™ \
tefere/ Spate
imn \ C/Ff arSif ar/ am
A - mo mo
\
,
10
J
M m 1200 900
\2S0 255 250
'WO-20W
V m
i
20
\
'
2000- 20 kV
j 225 175 \
FiS- 815 - Celule prefabricate pentru posturi de transformare:

Închise, de interior ( S 8.2.2.1); b — deschije, d 8 Interior
(S 8.2.2.2); «_<fe « «rior
t
(S 8. 2.2.3).
356
5? «
<0
o
1
3] oo r ^ co coci
I ,5 ii 00 o ' i i i i o â
io ?1 ..uîo
ia fi <
£ £ ti
I- -l- -[- |- ; .,-}-^
O
X3
£ ^ fi
*
o
oo oo Oo
OONN
io
^ 00 ~*
CM
«o
X X X X X X X X
ca tr> <n -7*
. >
++o + +o + + -^^"
XXXXXXXXXX
c
«
!
ÎS
Tip BACDm
o n n * Ii iri \o ol ^ v>
<Q
ti ol ^
"
£ ^ *
a 00 o A) i â? i o c e
S x «
a>
b c d
^
Q C S \p- « <M rs5 ^-i j NE
.
o
M
^-jL~
fi ^ ir s -s? G
£n - o
v
< £ s > G
O
w o
00 -+J
oo oo
I ^ -ij -ai
»h XXXXXXXXXX
«a S < < 7*
ZZ/H XTÎ jSfl
'g
O Ih In 3
m* «i -s
h ti
*"H
^ 1/5
t b3 <â flfl i&
& & ^ fî ^,,—1

p d ^ OO oooo
t—i i ' (\1 * i
Ifl ^ O i * i
i3 c &o oa
357
t3 fi -2 jj
s
^1 o o
— 2 2 S 2 S ^
^ 00 oj s E
t> i £ o
2 - :. 3
\o \o
J- + 4" -[ *J- .|-
^b
S£^
"S?
"7 *7 ^ ^ ^ IN «3 X O ce ^
o
aO o
"S a g g-
p O o o o o o X ««Îs
5*43 g
o
ÎS 2 ^
« ^
OJ w g
o t. o
X X XXX ^*
XXX
»o IO * 2 |
-h
O
+ + 4-+ -r o ^
o *o O O o o o o r > d. .„
00 00 oo oc \© —
X X XXX
<n <M *n ol
X
ia
XXX
oi— • T-r
<TÎ M M W
vi n in \o io ^
tA cj uj
"7
o
O o o o 6 6 o o o o o
O O O \D
^5 >r oo <n T
O O 00 \0
1
OO0Q io o\
^ ._î c +5 _
O m *n u>
o i 6 i>
3^ fi
« » s s ^
oj oi <N Ol
vi Sg ^.n S~
% o ^g- £ X :
o O o
oî o •§3-1 |°^ +
00 Ol \o
X X X X X X X X
Ol Ol
+
o+ \o+ O
^_
o
PI
o O CN
—
•-o QO oo co
X X X X X X X X X S I—F -£ t
^
CSI T0 Ol
o ^ c ?o ?o
o o o o o o o o o o o
gri §<v5Qt3
» d o oi <
358
f fi i
io-» Io-' lr=H

t
S Receptoare
:j. _H_~_II_ -
a
MC2 Iii Fac^S^
nmi
HM
i i
| II ? 1! |° ii i
i
iâ^T^rii—l^ l
ii
__
i
-i
bute
"
tMthjuwrti' i
^J?.
K K K C
rmn?T 5 K K \C K
K
K
K C
C
* K
C
C K K C
2 , K C K K \C 1
K C
3 K C Q i? K c * \
K C
K \C K K C K K C *L K c K K C
K \C K K £ K K C K K c K K C
f3
\K\K c 7 K C K K C m K K 1 c K K\C
c K K C K K c K K \C K K c K K \C
UU n
•- K K C K l
« c K k m K K c K K \C
Fig, S. 16, Scheme bloc i modiiii de compunere ale bateriilor de conden-

satoare statice de JT tipizate (v. nota 3 din § S.3. i).
359
8.3.2. Baterii ic condensatoare ie medie tensiune
Tipuri prefabricate:
BACDi 6 000/300, 600, 900, 100, 1 200, 1 500,^1 800, 2
2 400, 2 700, 3 000— treapt, comand manual, 'schema*
1
fig. 8.17, a;
BACDi 6 000/0 —300/1 600/la, 900/1 a,
200/la, 500/la, a, 1 1
1 800/la. 2 100/la, 2 400/1 2 700/Ia, 3 000/la — treap-

a, 1
t, comand automat, schem fig*. 8.17, a;

BACDi 6 000/0-900/3a, 1 200/3a, 2700/3a, 3 600/3a, 4 500/3a.
3 400/3a, 6 300/3a, 7 700/3a, 8 100/3a, 9 000/3a — 3 trepte
egale, comand automat, schem fig. 8.17, &
BACDiR 6 000/0—900/3a, I 200/3a, 2 700/3a, 3 600/3a,
4 500/3a, 5 400/3a, 6 300/3a, 7 700/3a, 8 100/3a, 9 000/3a
—3 trepte egale, comand automat, schem fig. 8.17, c.
Dimensiuni de gabarit {se citesc cu fig. 8.17):
CA, CG, CT Dulapuri Stative, kvar

Speci-
fica- a
ie- A h- h-
O U « 300 900 1500 2100 2700
O
i— 1— Oh O
U G QQ Q 600 1800 2400 2400 3000
I, mxn 1577 1520 1660 850 850 1500 1320 1S10 2270 2270 2760
850 675 900 585 600, 845 1308 1308 1308 1308 130$
â, turn 2270 2270 2280 2100 2100 2100 1250 2850 2850 2850 2S50
Alte date: condensatoarele sînt de tip CS 3,64/6,3-50-2E

<y. §. 6,2) ; productor ICP — Bileti. în asimilare BACDe—
de exterior.
Not * în simbol: ia numrtor - tensiunea nominal, ia. V; la numitor

- puterea bateriei, în ir/ar; la, 2a, 3a -1, 2, 3 trepte egale (suma puterii/
dreapta d puterea total a bateriei dat în simbol).
360
PMS CA
OCP
— 1
cr2 PA$ -Purta de masare semnul

Pffl CG ai
CA t CG t CÎ-ceksfa rsucffvare, general,
de treapta
"1 DCP- dulap de comando s? ptoiedje
OC - dulap de comand
rA rA OP -dulap dpprrfechz
Q - daiivz cu condensatoare
DC
DP
Fig, 8.17. Scheme bloc i componena bateriilor de condensatoare statice

de MT tipizatei
3 , CU 1 treapta comandat manual sau automat; b - cu 3 trepte egale, fr celula gene-
rali, comandate automat; c — idem, cu celul generala.
361
8.4. Bare neizolate capsulate sau protejate
Elemente Curent Cote de gabarit,

componente nominal, A mm
Bare magistrale i de distribuite DISBAR — TIAB, 330 V

Canale magistrale 630, 1000, 1600 290 x 170x750; 1500
<i
Ui
Cutie de col 290x290x350
Cutie derivaie:
i M-M(L, T,'+) 630, 100, 1600 290x230x350
9
o
M— D(L, T, idem/400, 200 400x400x200
l_l Cutie dilataie 630,1000,160
PQ Piese de capt
Canale distribuie 200,400 260 x 105x450, 800, 160O

Cutie de col 200x200x350
-luJl Cutie derivaie:
IA T + p
200, 500 350 x 350 x 150
o Cutie sigurane 25, 63, 100, 315 300 x 200 X 165
ca Cutie dilataie 200,400
Pies de capt
Bare magistrale i de distribuie ELEC TROM U RE S 380 V
vi Tronson magistral 750, 1350, 1500 305 x 102^ 142x4020
Cutie universal 477x722x275
Cutie dilataie 122x402x402
Tronson distribuie 200 200 x 280 x 102

Cutie universal 200 642x380x300
M -o2 EJ
ffi Cutie sigurane 25, 63 100, 315 r
200 X 252 x 155; 170
Bare capsulate IEP-Cv, 6-, 24 ¥V

Liniar 1600, 2500, 1200x540x500-2503
S 2. 4000
a? o Cot orizontal 1600, 2500, 1700 >4 540 X 1700
simplu 4000
,
Cot orizontal dublu 1600, 2500 2200x540x2300
Cot vertical 1600, 2500, 1200 x 1040 x 1040
simplu 4000
Cot vertical dublu 1600, 2500 1200xS95x 1540
sa£ Cot orizontal- 1600, 2500 1200 x 1040 x 1700
g §
g « o) vertical
c « S Derivaie 1600, 2500, 1200 X 1700; 1500 x 54&i
H 4000 740; 800; 540; 740
362
SA. {continuare)
2 3 3 Derivaie laterala 1600, 3500 1040 x 1740 x 1700

Derivaie cu cot 1600, 2500 1200 X 1540 x 1750
Derivaie verticala 1600, 2500 1200 x 1540 x 1750
Dilataîe 4000 1200 x 540 x 1500
£t -
ni H Mas ur 1600, 2500 1200 x 540 X 1500
S g
Racord transfor- 1600, 2500 1200x540x740; 1250
mator 1200 x 1040 x 1058
1200 x HOOx 1453
Liniar Valori comune: lx 150 -- 400

Cot orizontal I-10;l5kV-2000 2770 X 058Sx 2506/3506
Cot vertical lM0l5kV-4500 2700 X 0 588 X 1100; 15 15
£J /OS Derivaie III- l5kV- 7500 2950 x #588 x 1000;3000
!V-24kV-2000 2990 x 0730x460 ;2000
la»* Msur Dilatare
V- l6kV- 10000 2990 X 0800x2000
3 S
Racord transfor- VI- 24kV- 10000 3660 x 0 970x680 -r 1090
mator x 1840-^2710
Racord generator
Nota. 1. Utilizare pentru transportul sau distribuia curenilor de
mare intensitate, în instalaii interioare din mediul corespunztor gra-
jdului de protecie.
Cutie universal
Cutie siguranp
f
X
Tronson
: tu co
1
Fig- 8.18. Bare capsulate sau protejate:
,<t — bare de 0,4 kVb ; —
bare de 10 ... 24 kVf 2 ... 10 kA cu ecranare
.5» fiecare faz&; c —
bare de 6 t 10 kV cn ecranare comun d
. . ; —
bara
de 15... 24 kV cu ecranare comuna.
363
2. TIAB sint echipate cu 4 bare Al (R,
Canalele S, T, O). Tron-
soanele E LECTROM URE de magistrale cu 4 bare Al, iar pentru distri-
buie 4 bare OL. Tronsoanele IEF-Cv au bare din Al,
Carcasele barelor de 380 V sint din tabl OL —
gros. 1 mm; cele ale
barelor de 10—24 kV, din tabl Al, la ecranarea pe faze, sau tabl. OI*
îmbinat prin sunt antimagnetic pe toat, lungimea, la ecranarea comun
cu ferestre de vizitare pentru izolatoare sau în intervale de 400 pentru mm
sigurane.
3. ICMA — Bucureti produce canale de distribuie de JT compuse
din: canale magistrale CM: 630, 1000, 1600 A canale de distribuie CD— 200;
;
400 A; cutii de siguran CS— 25, 63, 100, 315 A; cutii de dilataic
KD- 200 1600 A; cutii de derivaie tip cruce, teu, cot retpectiv KDK
KDT, K-200 ... 1600 A; carcase terminale CT i piese de capt PC
S.5- Posturi de transformare prefabricate
Furni-
Simbolul
Schem
zorul flg.
8.19,
PTM- -5A-1421; 1521; 1621; 2421; 2521; 2621 a.l.
PTM- 5 A- 1422; 1522; 1622; 2422; 2522; 2622 a„2,a
PTM- 5B-1421; 1521; 1621; 2421; 2521; 2621 a.î.b
PTM- •5B-H22; 1522; 1622; 2422; 2522; 2622; a.2.b,
PTM- 5C-H21; 1521; 1621; 2421; 2521; 2621; a.î.c
PTJVT- 5CM22; 1522; 1622; 2422; 2522: 2622 a.2.a
PQ
PTM- 7m-Aa Ab, Ac- 10; 20 kV 3
! o PTM- 7m-Ba,
r
Bb, Bc- 10; 2QkV

PTM- 7m-Da, Db, Dc--10; 20 kV 5
PTM- 7m-Fa, Fb, Fc 10; 20 kV 6
t—i s<
rai- 7m- Ka, Kb, Kc 10: 20 kV 7
I
& 8,20,
PTE-250 kVA^ 10/0,4 kV a.l
PTEb-500 kVA-1 1/0,4 kV a.2
PTE-630 kVA-20/0,4 kV a.l
PTE-1600 kVA-20/0,4 kV
Nota. L Simbolizare P — post T — â« transformare M — me-
: ; ;
talie; E - de exterior; 5 — tip antier; A, B, C (la PTM-5) — racord

aerian, la bare colectoare, îu cablu; A, B — racord in bucl; D, F, K —
racord în bucl; a — 10 plecri de JT; b — 3 -=-6 plecri de JT; e 5
plecri de JT; cifre: (la PTM-5) prima — tensiunea {1—10 kV, 2—
:
20 kV), a doua - puterea (4-400 kVA, 5 - 630 kVA, 6 - 1000 kVA),

a treia —întrerup tor (IUPM 10; 20 — (30 + MRT), a patra
tip pro- —
tecia [1 —
cu relee primare directe, 2 — cu relee secundare directe de-
C.a., fr msura energiei electrice pe medie tensiune).
2. Domeniu de utilizare: în exterior, in medii lipsite de praf, gaze,
vapori i depuneri conductibile sau active chimic, la altitudini sub 1000 m^
umiditate relativi maxim 90% la -J-20X. Grad protecie IP33.
364
Cofele nespecfficafe m
â
fia.c sf
Varianta A B D f i/r
10 kV mo 800 1200 lB ,
mo
X
mm " 120® 1200
y 720
im
M mo m mo
10kH m Î200 1450 mo
10kV mo MU mo MO
z
mm momo mo mo
2000
~1
\p
Ap D-f- J 1
1__ I
mu 3200.
b d
Fig. SA9. Variante de postim trafo prefabricate tip ICMP:
-schemele electrice simplificate ale comutai primare; b-VMT-5, c - PMT-7mA,
B; d— PMT-7mD, F, K.
365
1315 23S0
5
55
Fig, 8,20. Variante de posturi trafo prefabricate ICEP — Bileti;

— schemele electrice ale comutaiei primare; h -
PTE-250 kVA : c - PTE-SOO kV&r
d - PTE-630 kVA; e ^ FTE16OO kVA.
366
8.5. Posturi de transformare prefabricate
S.19,
a.l.a
PTM- 5A-1421; 1521; 1621; 2421; 2521; 2621
1522; 1622; 2422; 2522 ; 2622
a 2.a
PTM- 5 A- 1422; r
1521; Z621; 2421; 2521; 2621

aj.b
PTM- 5B-1421;
FTM- 5B-1422; 1522; 1622; 2422; 2522; 2622 a.2J>
PTM -5C-142I; 1521; 1521; 2421; 2521; 2621 a.î.c

a,2 c
PTM. 5C-M22; 1522; 1622; 2422; 2522; 2622 M
3
PTM Jm-Aa Ab, Ac- 10; 20 kV
f
4
PTM Jm-Ba, Bb, Cc-10; 20 kV 5
H PTM 7m-Da, Bb, Dc-10; 20 kV
PTM Tm-Fa, Fb Fc-10; 20 kV 6
p
PTM -7m-Ka, Kb, Kc-lOX; 20 kV 7

s
8.20,
a.l
PTE-250 kVA-10/0,4 kV
I X PTEb-500 ikVA- 11/0,4 kV a2
a.l
PTE-630 kVA-20/0,4 kV
a.3
M PP
PTE-160O kVA-20/0,4 kV
Not: 1. Simbolizare: P— post; T —

de transformare; — me- M
talic; E- de exterior; 5- A, B, C (la PTM-5) - racord
tip antier;
aerian, la bare colectoare, în cablu; A, racord in bucl; D, F, K —
B—
racord în bucl; a - 10 plecri de JT; b —
3— $ plecri de JT; * 5 ~
plecri de JT; cifre: (la PTM-5): prima — tensiunea (1—10 kV, 2
—
20 kV) a doua - puterea (4 400 kVA, 5 - 630 kVA, 6 - 1000 kVA),
-
a (reia - tip întrerupt (IUPM 10; 20- 630 + MRI), a patra - pro^
tecia (1- cu relee primare directe, 2 - cu relee secundare directe de
.C.a., iar msura energiei electrice pe medie tensiune).
2. Domeniu de utilizare: în exterior, iu medii lipsite de praf, gaze,
vapori si depuneri conductibile sau active chimic, la altitudini sub 1000 m,
umiditate relativ maxim 90% la +
20°C. G-rad protecie IP33.
3. Distribuia pe 380/200 V nespecificat în simbol sau în cheme:
—
PTM-5 — S X 2LF25 C u T60VA^220/24V priz; +
-
PTE-250 kVA^ 5USOL (1x200 A+
160A + 3 x 63 A) +
<$• 1X3LF25 + TCA;
_ PTEb-500 kVA — 4x 3MPR630X lx3LF25 cu prizâ;
— PTE-630 kVA - 5USOL-250 4- lx3LF25;
- PTE-1600 ikVA- 5USOL-500 -f 11SOL500 + 3xMPR
367
9. ALIMENTAREA CONSUMATORILOR CTJ
ENERGIE ELECTRIC
9.1. Tensiuni i frecvene de alimentare
Transportul i distribuia energiei electrice se fac în c.a

sinusoidal trifazat cu frecvena de 50 Hz
8—
±
0,5% i Ia una"
din tensiunile de: 0,3 0,66— 6—1 0—20—
3 5 kV ^5°/ si
110-220-400 kV±7% (prin contract se admit i alte
abateri).
încadrarea în aceste tolerane impune limitarea influen-
elor receptoarelor asupra funcionrii sistemului electro-
energetic. Aceste influene sînt:
Fluctuaiile de tensiune, datorate în special ocurilor de
putere reactiv, pot avea ca efect flickerul, manifestat prin
pîlpîirea jenant a lmpilor electrice, deformarea imaginii
TV
i deranjamente în funcionarea unor instalaii electronice.
Limite maxime admise:
a. Pentru receptoare cu ocuri de putere reactiv ciclice
{pompe i compresoare cu piston) sau previzibile (laminoare),
fluctuaiile de tensiune A U
f
—
msurate cu oscilograful (Ia
instalaiile existente) sau calculate (la instalaiile noi)— trebuie
sa fie sub valorile date' de fig. 9.1, a. Relaia de calcul:
Ae^< ^ 100 [%], (9.1).
unde: Q $i este ocul de putere reactiv la frecvena i calculat

r
pentru bara critic, în kvarj

—
puterea minim de scurtcircuit în punctul
comun de racord (bara critic), calculat cu
reactane tranzitorii, în MVA.
368
Pragul'd& percepie
(fin
i 23 6 W 20301
fiuduap'i Ffucfuaf»
Fluctuaii 1
^
pe ara pe minuf pe secundo_

|
0,03 \—\ ffjcker
Fi£ 9 1 Limite admisibile ala fluctuaiilor de tensiune

i
ale efectelor lort
AU 6 - doza dc flickcr - factorul de acceptabili pentru ae

a-
a
n^g^^^^&nax:
fluenii de tensiune v]
[S^ T S kT - puterea nominal repect^)-
aleatorii
Pentru receptoare cu ocuri de putere reactiv
5,
cu arc.
(întîmpltoare, neprevzute), cum ar fi cuptoarele
instalaiile
doza de flicker /, msurata cu flickermetrul
(la
factorul de acceptabilitate X calculat (la

existente) sau
instalaiile noi) trebuie s sc înscrie în valorile date în
fig. 9.1, b i c. Relaii de calcul:
369
^ ^ sM sk
ande: # 10 este amplitudinea fluctuaiilor la 10 Hz,
echivalenta fluctuaiei' reale a tensiunii
%;
r — ?durata perturba
— puterea de scurtcircuit min;
iei, în
a cuptorului
(cînd e unul singur) sau a cuptorului
echivalent (cînd sînt mai multe), cal-
culate conform PE 142/80, în A; MV
6 A «r _
— puterea nominal a transformatorului—
idem;
— relaia
v. (9.1).
ocurile de putere activa P, trebuie ca:
P ^ 0 0,05 Pa cînd t
f
> 3 s; sau
P§ < 0,1 Pc cînd < 3 s, (9 3)
"
unde: P este puterea celui mai apropiat generator

tg
fl
— durata ocului.
electric*
Nesimetria tensiuDii §
m trebuie ca:
a J 00 t tt
înde: E/^, ÎTg, U

c sînt furnizorii tensiunii pe faze, în V-
U n este tensiunea nominal a reelei în 120 V —
— operator.
a e^
:
Coeficientul de distorsiune total:
* = îoo< 5%r
«uide :
C/^ =
'
/ g E7j este reziduul deformat, D\ fiind valoarea
eficace a armonicii î", în V;
U — valoarea eficace a undei de

tensiune, în V.
370
Sigurana alimentrii electroenergetice a consuma-
92
"
i sistemele corespunztoare de
torilor si receptoarelor
racord i distribuie
regulamentului
Consumatorii de energie electric. Conform
de relaiile cu întreprinderea furnizoare
PE 132/69 în funcie
deosebesc:
de energie electric {IEE), se
—
marii consumatori, care absorb simultan
dm- reeaua
kVA-MT
furnizorului minimum 50 kW-JT
sau 50 sau,
au central proprie de minimum 50 k\\

—
micii consumatori, care se gsesc sub
aceste limite.
de sarcina
Conform normativului PE 124/78, în funcie
împart în patru clase.
maxim de durat absorbit, se
Clasa A '
B c
>5G 50 2,5_7,5 <2,5

ScM, MV A 7,5 ...
poate avea up-

Receptoarele de energie electric pe care le
întreruperii ali-
consumator, în funcie de consecinele
mentrii lor, se împart în patru categorii:
Exemple informative de categorii d&

Categoria — Consecine receptoare electri ce
0 —
Explozii, incendii, Calculatoare „ou - line", furnale (cla-
pete egalizare, trolii conuri, jgheaburi
periclitarea vieii
oamenilor oscilante, suflante), cuptoare de inducie
(instalaiile de rcire), traductoare de-
msura. Ia furnale i oelrii, cuptoare
de epitaxie i difuzie, instalaii de tragere
monocristalc, pompe incendiu cu pompa
rezerv. ,
I — Dereglarea procese- Procese tehnologice în flux continuu»

lor tehnologice în flux laminoare, unde fabrici de oxigen, dispo-
continuu, cu timp lung zitive auxiliare la furnale i cuptoare
Martin, pompe de rcire la cuptoare cu,
de restabilire; rebuturi
importante de materii arc i
furnale, converti zoare, poduri ru-
lante în oelrii, instalaii, automate
de
prime, materiale auxi-
liare, scule tehnologice precizie de prelucrare cu comanda dup*
etc, nereaizri irecupe- program cuptoare de topit sticl, staii de
J
rabile. ventilaie în mine cu pericol de explozie

sau gaze nocive, staii pompare de evacu-
371
I
2
are ape în mine cu viituri de peste 1

m^/min
instalaii de extracie cu
transport de
personal în mine mai adinei de
cu pericol de explozie i gaze
350 m
nocive
incubatoare, cresctorii de pasri si ma-
terniti porcine înclzite electric",
alte
receptoare cu consecine similare la
între-
ruperea alimentrii cu energie electric
II — Nerealizri de pro- Instalaii încrcare furnale, cuptoare

ducie proporionale cu cm
are, instalaii de prelucrare In
durata întreruperii producia
elec- de sene, cuptoare tratamente
troaUment&rii, în general termice
compresoare de aer comprimat, instalaii
recuperabile de climatizare tehnologic, instalaii
de
flotare, de prjire magnetizant
i uscare
de ventilare (rest) si de extracie
(rest)
m mme, instalaii de muls i de prelucrare
primar ale laptelui, cresctorii impor-
rante de porci i cornute,
alimentare
apa psri i animale, sere i
rsadnie.
ÎII — Nn influeneaz Ateliere, depozite i secii auxiliare, ca-

direct producia riere, instalaii de perforare, staii pompe
i irigare, descrcri i aduciuni zonale/
Sistemul extern de eleciroaWntare
a unui consumator
(ae Ia nodul reelei IFE —
care constituie surs pentru
consumator —
pin la punctul de delimitare) trebuie
asigure consumatorului: obligatoriu, o
s
alimentare de baz
de capacitatea putem maxime totale
simultan absorbite
jusuiica tehmco-econoimc, o alimentare
de rezerv conform'
tabemlm de mai jos (dac aceasta nu asigur
continuitatea
îuncionarn receptoarelor de categoria 0, se
nrevede de ctre
consumator surs proprie de intervenie) f
Nivel Surse, ci alimen- Capa-

Burat restabilirii alimentrii
sigu- tare, puncte de de- cita-
ran limitare te, Clasa A Clasa B ClasaC Clasa D
1 2 3 4
1 Independente de Durata acionrii automaticii

alimentarea de ba^ 100 3* 3s
J | 3s | 3s
372
4
Pot fi dependente
Durata manevrelor manuale
de alimentarea ba^ 100 30 min* 30 min*
[
2h* |2-:-8h*
|
par rezerva Funcie de condiii locale.

La peste 24 h se poate trec©
justificat la nivel superior (2).
Net, * La: clasa în staii cu personal permanent; clasa B i

A—
clasa C — idem, nepermanent clasa
;
— la consumatori dispersai.
D
Sarcina maxim de caicul pentru alimentarea eleciroenergetic a unui
consumator se determina pe etape de dezvoltare i perspectiva pe urmtorii
5 .„ 10 ani, iar determinarea structurii reelei de alimentare
i a numrului
i amplasrii staiilor de primire va ine seama de situaia existenta în zon.
i de perspectiva ei de dezvoltare pe urmtorii 10... 15 ani.
Sistemul intern de alimentare electroenergetic a consu-

matorului (de ia punctul de delimitare la receptoare) trebuie
s asigure:
pentru receptoarele de categoria 0, surse^ de intervenie
{acumulatoare, generatoare acionate mecanic etc.) i ci
de alimentare independente;
—pentru receptoarele de categoria I, dou ci de ali-
mentare independente, pîn la ultimul punct de distribuie;
—
pentru receptoarele de categoria II, una sau doua ci de
alimentai e, funcie de rezultatul analizei tehnico-economice i
— pentru receptoarele de categoria III, o cale de ali-

mentare
— cînd receptoarele de
;
diferite categorii nu pot fi grupate,

se vor asigura condiiile categoriei superioare, iar cînd con-
diiile locale permit i este justificat tehnic o-econornic,
pentru receptoarele de categoriile II i III se pot asigura
condiiile categoriei imediat superioare.
Pentru mrirea gradului de siguran în alimentare i
pentru uurarea exploatrii:
—schemele adoptate vor fi cît mai simple, recoman-
dîndu-se ca st aii de primire racorduri adinei cît mai aproape
de centrul de greutate al sarcinii, cu cel mult dou transfor-
matoare de 1 10/MT i cu un numr minim de aparate pe
partea de IT (utilizarea întrerupt oarelor de 110 kV în acest
caz se va justifica tehnico-economic)
—curenii de scurtcircuit vor fi limitai prin: linii radi ale 7
transformatoare cu tensiune de scurtcircuit mrit, bobine

de reactan i iimitatoare de curent cu aciune ultrarapid;
37a
li
Ciaism.
Mape
rrr.il 1
dertfe
^"
i HA4fl -
1 Ya-a
Fig. 9-2. Scheme de alimentare cu energie electric:

5
e
SS*?^ f
f^__>jns«*
^
aI IFE}: î>rin dou cii îêpondl Ca tc, prin doui
-
* -din Atemol (kfconsSn*-

"ru^"
torului, rn^
i v-O, I, ÎI, IJJ - ^tru
'
receptoare
inter,
categoria Q, I IU
II
[cile trasate întrerupt se prevd nurî justificat tehnico-eeonomlc)
— daca se justific tehnic o-economic vor se utiliza pe

scar larg schemele de automatizare (RAR, AAR, DAS) -
— receptoarele sau agregatelor tehnologice

liniilor 'paralele
pentru acelai produs este recomandabil s aib alimentri
-diferite;
— reglajul instalaiilor de protecie i automatizare
se
va face de acord cu furnizorul, corelîndu-se timpii de
ac-
ionare din sistemul intern C u cei ai sistemului extern.
174
care a
9 3 Condiii impuse în utilizarea receptoarelor
reelei furnizorului de
putea prejudicia funcionarea
energie electric
9.3.1. Autorizarea utilizrii receptoarelor electrotermice

t
a motoarelor electrice
Receptoarele electrotermice cu puteri peste 2

kW, conform
trebuiesc autorizate din
instruciunilor AIEE-PE 936/83,
utilizrii raionale si cu eficiena sporita
punct de vedere al
a enereiei electrice precum i al economisim
i recuperrii eu
receptoare, autorizarea
Funcie de puterea totala a acestor
se emite:
2000-^20 000 5>20 000

Pentru Pn kW
,
2 2000
Autorizeaz. IEXRIEDEET CIKE MEE^DTSNR
Autorizarea se emite separat pentru: 1) introducerea

receptoarelor în proiect faza de NC) 2} montarea lor
(la ;
(la faza de NC dac se dispune de datele necesare sau la

faza PE) 3) utilizarea lor dupâ execuia montajului.
Documentaia necesar obinerii autorizrii este sta-
bilitaprin Metodologia CIRE pentru aplicarea instruciunilor
PE 936j83 i se întocmete i trimite:
— pentru prevederea i montarea MEE demaiproiec- utilajelor,
sus)j
tantul general, ctre organele competente
(v.
— pentru utilizarea de beneficiar, ctre

utilajelor,
IEIRIEDEET.
Motoarele electrice cu puteri mai mari de 100 kW
trebuiesc
autorizate pentru introducerea lor în proiecte

i pentru
utilizare, în conformitate cu RFUET-E 44/69,
dac: 1) sînt
sau asincrone) de puteri mai mari de 200 kW ;
de TT (sincrone
sînt asincrone (de JT sau MT) de puteri mai mari de
2)
100 kW; 3) au puteri mai mari de 1000 kW
(în toate cazurile).
Autorizarea se face pe baza unei justificri tehnico-

economice prezentat organului competent MEE de ctre
proiectant sau beneficiar, o data cu cererea pentru
obinerea
acordului de spor de putere necesar punem în funciune a
noilor utilaje.
375
9,3.2. Limitarea regimului deformant
Regimul deformant —
caracterizat prin deformarea
undelor de tensiune i curent perfect sinusoidale, ca
urmare
a apariiei armonicelor superioare —
este produs de recep-
toare deformante (cuptoare cu arc, redresoare
de putere
aferente diferitelor instalaii, instalaii de acionare
cu
trnstoare etc.) i propagat i amplificat de reelele
electrice
•de transport i distribuie.
Valorile limit admise pentru parametrii regimului
^deformant (coeficientul de distorsiune ^—relaia
(9.5) si
armonicile de ordin superior
yj sînt urmtoarele:
in %, de rangul:
%m 3 5 7 9 11 13
 110 3 0,80 2,00 2,00 0,80 1,00 1,00
Conform normativului MEE-PE 143/80, prevenirea i

limitarea regimului deformant sînt obligatorii i specificate.
Msuri de prevenire:
"
—
Cu caracter general: alegerea receptoarelor deformante
cu armonici de valoare mic i amplasarea lor în zone de
reea cu puteri de scurtcircuit mari;
—
Pentru cuptoarele cu arc: creterea impedantelor lor
de scurtcircuit (de exemplu, prin înscrierea unei reactante)
i scderea impedanci de scurtcircuit a reelei de alimentare
(de exemplu, prin racordarea receptorului la o linie
specia-
lizat, anume destinat) ;
— Pentru redresoare creterea numrului de pulsaii si
:
alimentarea lor prin transformatoare cu tensiunea defazat

cu 30% (cu conexiuni AY sau AA)
— ;
Verificarea posibilitii apariiei regimului deformant

(valoarea parametrilor £ i T
w J i a fenomenului de rezonant
^376
•(cindse instaleaz baterii de condensatoare pentru com-
pensarea puterii reactive), la început prin calcul, iar dup
montare, prin msurtori; daca sînt depite limitele admise
se iau msurile care urmeaz.
Msuri de limitare:
— în cazul depirii limitelor permise, constatate prin

msurtori, atît la instalaiile noi cît i la cele existente,
se monteaz instalaii de filtre de elemente acordate pe una
-sau mai multe din armonicile cu valori mari i se fac m-
surtori
— Dac ;
Ss astfel obinut depete limitele admise, se

prevede de regul un filtru suplimentar de refulare pentru
reducerea armonicilor de rang superior celor reduse prin
filtrul de absorbie;
— Se verifica dac instalaia de filtrare astfel obinut
satisface i compensarea puterii reactive; dac nu, se insta-
leaz suplimentar o baterie de condensatoare de putere
corespunztoare sau, dac aceasta a fost montat ante-
rior — fâr
. de filtrare
instalaia —
i exist posibilitatea
apariiei fenomenului de rezonan, se va încadra în filtrul
de refulare.
9.3.3. Combaterea efectului de flicker în reelele de

distribuie
Depirea limitelor admise ale fluctuaiilor de tensiune

cu efecte de flicker suprtoare (v. fig. 9.1) impune msuri
tehniec-orgauizatorice de remediere.
în instalaiile existente se încearc întîi o exploatare
convenabil suportrii flicker ului. La cuptoare: tensiune
redus la demaraj (3 „. 6 min dup fiecare încrcare) i în
perioada de topire (crete reactana echivalent, micorînd
corespunztor puterea de scurtcircuit), regim UHP (cu
arcuri scurte i mai stabile), funcionarea ealonat dup
grafic, racordarea acestor receptoare la pri ale reelei mai
puin afectate.
Cînd aceste msuri nu sînt eficiente sau pentru insta-
laii noi, se prevd dup caz:
377
— Pentru cuptoare pentru de 1 „. 10 MVA, bobin d
reactan în de alimentare
circuitul
— Pentru receptoarele de peste 10 MVA: legturi supli-
mentare la sistem în punctul comun de racord (se mrete
puterea de scurtcircuit) alimentarea lor de la o treapta
de tensiune mai înalt, eventual prin reea separat; surse
statice cu reglaj ultrarapid pentru compensarea ocurilor
(baterii de condensatoare comandate prin tiristoare sau
reactoare nesaturate} sau surse rotative de compensarea
acestor ocuri (motoare sincrone supraexcitate sau compen-
satoare sincrone cu reglaj lent sau rapid etc), ambele soluii
corelate cu necesitile de îmbuntire a factorului de putere
i de limitare a regimului deformant.
9.4. Sarcini i consumuri ele ctro ene rgeti c
9.4.1. Metode de calcul simplificate
Metoda consumurilor specifice, aplicabila în calcule-

aproximative pe consumatori, cînd se cunoate programul
de producie (în studii de soluie, note de comand). Relaii
de calcul:
Wa = W,Ai P^WJT^,
(9.6}
lc - PJyfî U cos <p ( ; Qe =P c tg 9l .
Metoda coeficienilor de cerere pe ramuri industriale^

aplicabil ca i precedenta, dar cînd se cunoate puterea
total instalat la consumator. Relaii de calcul:
(9.7)
Ic = PJ&U cos 9l ; W =PTa Q U.
Metoda coeficienilor de cerere pe categorii de receptoare,

aplicabil în calcule mai exacte, pe consumatori sau instalaii
de conexiuni, transformare i distribuie, cînd se cunosc
378
organizarea i dotarea acestora (în proiectele i detaliile de
«xeoiie). Relaii de calcul:
I0 PjjîU cos f; Qc =P c tg o f ;
Metoda curenilor pe categorii de receptoare, aplicabila

în calculul sarcinilor pe tablouri de distribuie la tensiunea
de 3S0/220 V. Relaia de calcul:
7, = S/ cr (9.9)
în relaiile (9.5—9.8):
W a
este consumul anual de energie electrica activa,
în MWh;
|f^
: — consumul de energie
specific activ, electrica
în kWh/unitatea de producie (v. § 9.4.2);
A — producia anual, în uniti sau con- fizice
venionale
p — puterea activ cerut maxim, în kW;
;
'Qc
c
— puterea reactiv cerut maxim dup com-
pensare, în kvar;
cos ^ — factorul de putere îmbuntit, cruia îi
corespunde tg conform
<p e , § 1,2.4;
jcy j — curentul de calcul respectiv pe categorii
total,
de receptoare (v. § 9.4.4);
£j — tensiunea nominal de alimentare, în kV;
&c — coeficientul de cerere de putere absorbit
maxim,
kc ^kf kcmcd ,
(9.10)
unde kf este coeficientul de form al curbei

de sarcin (egal cu 1-M,15 pe întreprindere
i cu 14 -=-l 2 pe secii), iar kc m^ este coefi-
f
cientul mediu de cerere pe ramuri industriale,

conform § 9.4.2;
$cJ — coeficientul de cerere de putere maxim
absorbit pe categorii de receptoare (v.
§9.4:3);
379
Pu Pu — Puterea instalat total, respectiv pe cate-
goriide receptoare; relaii de calcul:
• lmpi electrice, motoare cu regim per-
manent, cuptoare cu rezistente racordate
direct la reea:
s
Pi— Pnl (9 Al)

o receptoare cu regim intermitent
(motoare,
maini de sudat cu transformator):
Pi = PjDA/Î0O' f respectiv
P ^SjDAjWOxcos
f 9 „; (9.12)
• cuptoare racordate prin trafo de putere
SA i convertizoare de frecven:
p = i cos <p w respectiv P = Vi UI cos ^

(
-
(9J3)
s redresoare i convertizoare pentru curent
continuu
P = UÎ
t C C1
.
^ Pn] (9J4^
Tu — timpul anual de utilizare a puterii maxime
(v. 94.2 i 9.43), în h/an;
P — §§coeficient de simultaneitate general
S (v
1 *
§ 9.4.3);
— coeficient de consum pe categorii de recep-
F
toare (§ 9,4.3);
PT — pierderi de putere activ în transformatoare
cu dou înfurri, în kW, date dc relaia
PT -
unde $
S(^ 0
^
+^
VWfe
+ pa x ) 0,02 STt (9.15)
fv* — puterea de mers în gol, respectiv în scurt-

circuitale fiecrui transformator, în kW
(y- § 6.1.3);
P* ~ pierderile suplimentare transformatoarele la
cu rcire forat date de catalog;
In — curentul nominal al transformatorului, în kAr,
&f* îs** — relaia (9.25)
380
$t ' — - puterea nominal total a transformatoarelor,
în kVA;
Pn Sn ,
— puterea nominal totala a receptoarelor, în
kW sau kVA;
DA — durata de acionare, în %_
cos q b — factorul de putere norninal al receptoarelor.
9 A «2. Date de consum pe ramuri industriale
Categorii industriale
h/an
UM Valoarea
1 2 3 4 5
Industria minier:
— preparare, brichetare
crbune kWh/t 4700 0,45
— produse cocso-cbimice kWh/t IA - AC\ 4700 0,39
— minereuri neferoase i
rare : — extracie kWh/t 40-^60 4700 0,51
—
prelucrare kWh/t 20^30 4700 0,51
— minereuri feroase:
— extracie kWh/t 10h- 13 4700 0,43
— prelucrare fcWh/t 3-i-S 4700 0,43
— extracie crbune:
— brun kWht/ 25-^30 4700 0,37
— lignit kWli/t 7~ 15 4700 0,37
— huil kWh/i 30^-40 4700 0,37
— extracie i preparare
materii prime chimico -
minierc (sulf, fluorin,
sruri potasice, dolo-
mlâ etc.) kWh/t 4700 0,45
— extracie minereuri n.e-
metalice (azbest, uiic,
grafiî, arglle-caolin
etc.) kWh/t 4700* 0,45
Metalurgie neferoas:
— aluminiu (oxid aluminiu) kWh/t 300 -=-600 4700 0,33
— aluminiu electrotehnic kWk/t 18000^22000 4700 0,33
— cupru brut kWh/t 1000 4700 0,33
— cupru <Ucetrotennic kWh/t 2500^-4000 '
4700 0,33
— rafinarea cuprului km/t 450 4700 0,33
— tref ilare sirm cupru kWh/t 35-E-40 4700 0,33
— zinc în calup (bloc) kWh/t 4000 4700 0,33
— nichel electrotehnic kWh/t 4000 4700 0,33
— plumb kWh/t 300-500 4700 0,33
381
9 .4 .2 . ( continuare
Metalurgie feroas:
— font furnal kWh/t 40- ;-60 4700
— oel Siemens-Martm kWh/t 10. 4700
— oel electric kWh/t 800 ^900 4700
— evj laminate kWh/t 200- M00 4700
— profiie laminate kWh/t 70* :-90 4700
— tole laminate kWh/t 90* rlOO 4700
— sîrma de oel kWh/t 100 M50 4700
— ferosiliciu 45% kWb/t 4000- h5000 4700
— ferosil îciu 75% tWh/t sooo- r9000 4700
— feromangan kWh/t 2500- r4000 4700
— ferocrom kWh/t 2000- .5000 4700
— silicocrom kWh/t 70- h90 4700
Industria chimic
— acid sulfuric kWh/t 70-? -120 4800
— amoniac kWh/t îaoo- -2000 4800
— oxid de calciu kWh/t 2700- -3500 4800
— acid azotic kWh/t 100- -500 4800
— fenol kWh/t 4004 -600 4800
— oxigen 2-=- 2.5 4800
— carbid kWh/t 2800 4 3000 4800
— sod- calcinat kWh/t 80 -f 100 4800
— sod caustic kWh/fc 3800- 4200 sooo
— acid clorhidrxc kWh/t 1000-:- 4000 4800
— îngrminte kWh/t 2000-;- 3500 4800
— îngrminte fosfat ice kWh/t 30-:- 100 4800
— produse din cauciuc kWh/t 250 -f 400 4800
— anvelope buci kWh/100 2500- 3000 4800
— mase plastice km/t 100-f 250 4800
— produse din substane
aglomerate, abrazive,
grafit, crbune kWh/t 5000 -s- 7O00 4800
Construcii de maini
— locomotive kWn/b 15000-r 60000 3600 0,35
— maini agricole kWh/t 100^200 3600 0,35
— tractoare kWh/b 5000-:- 8000 3600 0,32
— vagoane kWh/b 4500-15000 3600 0,32
— autocamioane kWh/b 1500^-2500 3600 0,29
— piese turnate clin font kWh/t 300 3600 0 29
— maini unelte kWb/t 200 -E- 300 3600
h
0,29
— maini electrice kWh/kW 14 3500 0,26%,
— condensatoare statice kWn/kvar 3 3600 0,26
— transformatoare kWb/kVA |
2,5 3600 0,2S
382
9.4,2, (continuare)
— aparate electrice kWh/b 54-7 3600 0,26

— construcii metalice kWh/t 2004-300 3600 0,26
— reparaii maini,
utilaje kWb/t H00 0,28
>1 ndustria pet roii fera.

— extracie iei, gaze,
petrol kWb/t 204-30 4000 0,34
— prelucrare iei tm/t 54-60 4800 0,39
— extracie, transport
gaz metan kWh/10 m s 404-53 4800 0, 19
industria materialelor de
de construcii:
— extracie materiale kWh/t 1600 0,39
— ciment kWh/t 50—110 4800 0,59
— ceramic bruta:
— crmid, igl kWh/1000 254-30 4S00 0,39
buc
— crmid refractar kWb/t 304-50 4800 0,59
— prefabricate beton kWh/m 3 254-35 3600 0,24
— geamuri trase kWh/ 1000
m 3 2004-250 4800 0 36
P
— alte materiale —
;
— 1600 0,32
— lucrri construcii
beton 10.4-20 2800 0,30
— evacuare pmînt nisipos kWh/m* 2800 0,30
— idem, nisip argilos m/m ! 4-9 2800 0,30
— evacuare pamînt argilos kWh/ni» 104-20 2800 0,30
— construcii de lemn kWh/m 3 154-20 2800 0,30
— construcii de metal kWh/t HO 2800 0,30
industria uoar:
— filatur kWh/t 404-50 2800 0,50
— esturi bumbac kWb/lOOOm 2 2004-350 2S00 0,50
— estura Jînâ kWh/ lOOOm 2 • 6004-650 2800 (J, J\}
— tricotaje kWb/1000
buc 1S0 4- 190 2800 0,50
— vîseoz kWh/kg 54-7 2800 0,50
— confecii k wrifbuc 12 2800 0 45
— înclminte, pielrie km/ 10
pereche 4 2800 0,34
— produse sticl, ceramica
cristalizat kWh/t 1704- ISO 2800 0,36
— porelan, faiana km/t 3004-600 2800 0,31
— spun, cosmetice 2SO0 0,26-
383
9 A .2. (continuare}-
Industria alimentar:
— industria crnii,
petelui
3600
— industria laptelui kWJb/t 3600
— ujeîuri, grsimi kWh/t 130 -M 60 3600
— morrit, produse
finoase
3600
— zahr, produse
zaharoase kWh/t 120+ 150 3600
— industria conservelor
3600
— spirt, drojdie,
amidon, glucoza kWh/hl 9+11 3600
— auturi alcoolice, bere
îi
kWh/hl 5+B 3600
— industria srii
3600
— industria tutunului
3600
— industria frigului
3600
— alte ramuri alimentare 3600
Agricultur
— staii maini tractoare H00
— irigaii
1400
— ferme, cooperative
agricole
H00
Industria forestier, lemn,
celuloz, hîrtie:
— exploatri forestiere 1600
— cherestea kWh/m s 10+15 2S00
— prelucrare lemn kWh/m 2 85 2800
— celuloz si hîrtie:
— topire celuloz kWh/t 60+250 3600
— past lemn kWh/t 1000 3600
— hîrtie diferit kWh/t 4Q0 + &QQ 3600
— carton cenuiu kWh/t 100 3600
— carton de calitate kWh/t 1400 3600
Industria poligrafic
3000
Aer comprimat kWh/m3 4000
Not. 1. Tabelul permite aplicarea primelor dou metode de calcul
din §9.4.1.
Datele din tabel an caracter orientativ, fiind susceptibile de corecii
2.
funcie de gradul de integrare a produciei, de procedee si utilaje folosite,
de situaii locale specifice etc.
Exemplul de calcul 9,1. Se cer datele globale electroenergetice pentru

O întreprindere de construcii metalice: a) cu o producie de 50 000 t/an;
3S4
b) cu o putere instalata de 12800 kW. Racordul la sistemul exterior
este pe 20 kV, iar cos £= 0,95.
a. Prin metoda puterii specifice:

Din tabelul 9 AX W = 3600 h/an; gfi = 0,33;
* = 2500 h/an; T»
PPa ^ 250-50 000 ^ = 12 500 MWh/an;

12 500 000 kWh/an
P c = 12 500 000/3600 = 3470 kW; Q = 3470 0,33 = 1H5 kvar; c

-
J = 3470/1,73-20*0,95 = 105 A.
0
b. Prin metoda coeficientului de cerere pe ramuri industriale:

Din acelai tabel - k C mc = 0,26; 3600 h/an;
Pc = 1,05 -
0,26 - 12 S00 = 3450 kW; Qt = 3490 0,33 = 1150 kvar;
Tc = 3490/1,73 - 20 -
0,95 = 106 A; Wa = 12 560 MWh/an. ;
Rezultatele obinute prin cele dou metode sjnt comparabile.
9.4.3. Date de consum pe .

categorii de receptoare-
Categorii de receptoare cos cp
Motoare electrice de acionare cu regim; 1/0,82

— continuu (ventilatoare, aeroterme,
pompe, compresoare, benzi rulante,
transportoare cu band, instalaii de
prepararea pmântului etc, sincrone/asin-
crone) 0,70 0,50
— foarte greu, acionate- individual (tam-
bure de curat, mori cu bile, concasoarc,
maini forjat i
trefilat, prese cu arbore
o o cotit, ciocane cu transmisie, colerganguri
foarfece de tiere la rece etc) 0,35 0,18 0,67
— greu, acionate individual (prese de
stanat, prese cu excentric, strunguri
automate sau de cojit, strunguri revolver,
frese de roi dinate etc.) 0,25 0, 16 0,60
— normal, acionate individual (strun-
guri normale, maini de gurit, freze, mor-
teze, poiizoare, unelte portabile) 0, 18 0, 13 0,54
— intermitent (macarale, funiculare, ci
cu role, mcfrc ridicat, maini portabile
o etc.) cu:
• durata mic de acionare {DA =
= 25%) 0.10 0,05 0,45
o durat acionare medie (114=40%) 0,15 I 0,08 0 50
T
385
9 t 4, 3. ( continuare )
1 1
2 3 ^ 5
1
Agregate de sudur.:
— grup motor-gcncrator (DA = 60%):
0 cu un singur post de lucru 0,30 0,12 0,56
u • cu mai multe posturi de lucru
itf 0,50 0,35 0 67
— transformatoare de sudare cu arc 0,35 0 09 0,35
% — automate de sudare eu arc 0,40 0,35 0,67
— maini de sudare cap Ia cap 0,44 0, 15 0,68
— ma.mi de sudur continu 0,(55 0,20 0,71
SO 1-r
O Cuptoare electrice
"ii
— cxirezisten (încrcare periodica) 0,60 0,35 100

— cu arc, pentru tor>it otel 0 70 0 45 0 HO
— cu arc, pentru metale neferoase 0J8 0,45 0 so
E 8 — de înd 1J f* t ni r-nmrYP-n^fl'f1
S T>e 7 0 72 0 45
u q — cu Mi de sare 0^65 0,50 0,80
«
Redresoare pentru acoperiri metalice 0,50 0,30 0,70
jO
4S
Instalaii do iluminat electric:
O
<J — hale industriale i in exterior 1,00 0,75 0,85
— cldiri publice, teh. -administrative 0,80 0,60 0,S5
— locuine i similare 0,65 0,45 0,95
Categorii insta- Instalaii fora Instalaii iluminat

laii
Nr. schimburi
pe zi 1 2 3 Cont. 1 2 3 Ext.
Timp funcio-
nare, h/an 2325 4630 6640 S500 725 2400 4650 3500
Coeficieni de simultaneitate general PCt MW 5 5-10 10

pentru corecia puterii i energiei
active totale fi si puterii reactive 0,90 0,85 o.s
y = 0,33,3 + 0,67 V 0,97 0,95 0,93
Notâ. I- Tabelul permite aplicarea ultimelor dou metode de calcul

de la §9.4.1.
386
2. Pentru calculul încrcrii tablourilor de distribuie sau pentru
consumatorii cu = 500 kW se corecteaz:
a Factorul de cerere k
t cu relaia:
unde ka depinde de numrul de receptoare convenionale n ro = 2n P 2

fiind numrul receptoarelor cu puterea cea maî mare, a cror putere
instalat însumat este egal cu jumtate din cea a categoriei respective
de receptoare; valori:
3 5 [
10 |
15 20 25 30 35 40
j
$k {
l j
1,6 2,8 i
4,1 5A 6,6 7,9 9,0 S>,6
b. Factorul de putere cos 9, numai pentru : Mp — motoare regim

norma], greu i Iqarte greu T s — transformatoare de sudare M — motoare
; ;
asincrone cu regim intermitent i restul agregatelor de sudur) funcie de

factorul de cerere recalculat k't'
K y 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 1
Mp 0,45 0,56 0,64 0,71 0,76 0,79 0,80 0,81 0,82
cos 9' 0, .18 0,25 0,32 0,38 0,43 0,47 0,50 0,53 0,54
Mi 0,15 0,52 0,58 0,63 0 67

?
0,70 |
-
Exemplul de caicul 9.2. Pentru un atelier mecanic se dau datele electrer^

energetice din tabelul de mai jos — coloanele I, 2, 3. Se cer: }\ P Cf Qc t
(necompensat) i Wa pentru receptoarele respective, tiind c se lucreaz

în dou schimburi.
387
olo j-l ^ o
> n t- n
ti
oî
'O
o p
3 s oooo
r-j <r> r>j t-;
ooo o
(O O
45 V
*C3
O \D \Q\Q\Q^r-
S P
3 in o
o' o o"" o" ca ooo o
y
Oi <S[ QO rs
ca >
^—— i
c-i
o
O
O o
iTi
oî oi ei ^
\T" QQ DO
00 o*.
O
ch
£3* :p c
1
^ " 'P
o ti !E
<3Q O Ol 0
1
0"
oo
p-
oooo 1
t>
"
oOO—
1
0"
0 0 .. ^
ooon o* o "O o ni
5 ^ 0 3 <;o ^3
o
ts
"O
r>
0) U Kl
^
îi
Fî ca
|| S
«
O OO
10 con
8
ci î> î> t>

1-*
^^
^^MM JXjsi-XM
"G ^ „
li
5 ^
?8 ^4 w~ j
s-«
in p „
©-
o
2 bc o || ^ p JS3
fl
3 5 O C Oh
E .5 P rg o-** ^ £
'00 ??"kn H 3 ,
f[
01 Ti
p o
o g a 3
IrH W7H 1^
- . . .Q . ,^3 3
'-N n
.
t oo
. .
co
388
00 O^N VO Ch —
o" c?C oi* ^ tT
00
o 4
oooo i
O *o *o >n Ti io *o
QOÔO 00 00 DO GQ
Oi
O* o"
1
o
o" o" Ot o*
O Ti
f*i
OOOO
n n
o" o" o" o" o" qO 4
O O ^r >0 1
OOO Ol 03 O^C-j oo ooo
oo co on p' £>
ol O O] 00 ooo
"O O^Q TNT td'oo"' 00 O f*y 'O
w~i o O- \o ooo <N ii o io o o o o

> «O OÔ C"1 T Ol T xo~co"
t> Pr E> î> î> î>

^^^ J3i ja X
^ jj
îs
Ki i
g "m 1
o s
fin £ Cu-
2 t l I 1 I
HU O E
389
Calculul efectueaz prin metoda coeficienilor de cerere pe categorii
de receptoare, corectat funcie de numrul de receptoare, completind
coloana 7 cu datele corespunztoare din § 9.4.3., iar restul coloanelor
conform exemplului dat. pentru utilajele cu regina normai:
P/2 = 64,2/2 = 52, 3 kW -> n rc = 2(1 + 1 + 3) = 10 = 2,S;
Ai = 0,85 (0,1$ -f 0,13/2,*) = 0,4; cos 9' = <V71-*tgq>' = 1,37;

PeL = 0,4 - 54,2 = 25,6 kW; Q Cl = 26,6 1,37 = 35, kvar, 1
Se însumeaz puterile determinate pe categorii de receptoare i apoi

se determina pentru întregul atelier:
K= 121,2/176,5 0.69; t« 9' = 105/121,2 = 0,87 -> cos 9' = 0,76;
Ic = 121,2 1000/1,73 380 >

0,76 = 246,6 A,
9.4,4. Curenii de calcul pe categorii de receptoare la

tensiunea de 380j 220 V
Categorii de receptoare Relaii de calcul
1 2
Instalaii de for:
— motoare cu regim continuu (V, § 9.4.3) Ic = (U-s-
— motoare cu regim foarte greu (v, 9.4.3 § Ie- -r 0,65P*, a
— motoare cu regim greu (v. § 9.4.3) le- = 1>°-P 4
— motoare cu regim normal (v. § 9.4.3) le - = 1
0,33 P^ 4
— motoare regim intermitent (v, § 9.4,3):
DA = 25% h --
DA = 40% Ic ~-
=
yp -f 0,33P S ^
—agregate de sudur cu DA ^ '60%:

ft motor- generator cu un post de lucru Ic = = 1>35P3 1
0 t
6lPn _ 3
9 idem cu mai multe posturi de lucru
, Ic = - M5P,j
« t ran sfor matoare (bifa zate) 1,7SS3
« automat de sudare cu arc h = - 1,33P •: 0.72 P„ s
« maini de sudat cap Ia cap Ic = = + 0,87P^
© maini de sudat continuu Ic = = 1,33-^
— cuptoare electrice:
0 cu rezistene = *.37\
9 cu bai de sare Ic = =
1,3 P3 T" li ^ P?i— ->
— redresoare pentru acoperiri metalice Ic = 1,85 P + 1 16

3
390
9AA. (continuare)
1
1 2
Instalaii pentru iluminat electric i
— hale industriale i iluminat exterior l'c =

— cldiri publice, tehnico-administrative %= 1,45
— locuine i similari:
O garsoniere (monofazat) h= 13,5 A
o apartamente (monofazat) h= 27 A
9 blocuri (trifazat) h= 4,5 k î fag "T*
Not. Simboluri folosite P n Sn —puterea nominal total a categoriei

:
,
de receptoare considerate, în kW respectiv kVA Plt P2 Pz P^ 53 — pu- 3 ; , ,
terea total nominal a primelor 1, 2, 3, 4 receptoare cu cea mai mare

putere nominala în categoria considerat, în tW, respectiv în kVA PtîXz* ;
Sf^z — puterea nominal total a restului de receptoare din categoria

considerat, în k\V, respectiv kVA k s — coeficient de simultaneitate ;
pentru un bloc cu vig garsoniere i n a apartamente, cu valorile;
Nr. abonai 2^4 5-9 f 10-14 15-.-20 20
1 0,79 \
0,63 \ 0,53 0,5
Exemplul de caicul 9.4, S

se determine curentul de calcul pentru
tabloul din exemplul 9,3, utilizînd metoda curenilor pe categorii de recep-
toare.
Sc calculeaz succesiv, pstrînrî ordinea din tabel
%= 1,6" 26,5 4- 0,3 • 337,5

=
= 54,8
37,6 kW
A; -> P = 3 26,5' kWj P B a
.
=
1^ ^ 1,6 - 62, 4 = 99,8 A; -> P =

3 62,4 kW
I Ci = 1,6 - 8,00 ^ 12,8 A; -* P1 = P.2 = S kW
« 1,73 - 19,5 = 34,7 A ;
-+ = S5 = 19,5 kVA
JC5 = 1,35 -
14,0 - 18,9 A; -> i\ =P = L 14 kW
/ fG = 0,9 r
6 - 5,4 A; P„ =P = L
6 kW
J C7 = 1,3 14 = 18,2 A; -> P =P = rt L
14 kW
i
Jc = 0,95 I c j = 244,6 A —> diferen neglijabil fa de exemplul 9-4.
391
:
9.4,5. Bilanuri electroenergetice
în instalaiile existente: 1) determinarea pier-

Obiect.
derilor de energie; 2) stabilirea msurilor tehnico-organi-
zatorice pentru creterea randamentului instalaiilor; 3) de-
terminarea resurselor secundare neutiîizate i reutilizarea
lor; 4) stabilirea normelor de consumuri specifice.
în instalaiile noi: î) alegerea schemelor optime de
alimentare 2) determinarea resurselor secundare i utilizarea
;
lor; 3) preliminarea consumurilor specifice.
Categorii de bilanuri electroenergetice. Dup

consumator,
pe: întreprindere; secie, atelier sau obiect energetic; insta-
laie sau utilaj.
Dup coninut i mod
de elaborare: de proisci (pe baz
de calculeanalitice, date din literatura de specialitate, situaii
analoage, documentaia, tehnic a utilajelor etc); real (pe
situaii existente în scopul îmbuntirii consumurilor
energetice); optim (pentru reducerea la maximum a pier-
derilor constatate în bilanul real prin diferite msuri tehno-
logice i energetice}; normai (pe baza bilanului real i a
planului de msuri de economisire a energiei în vederea
stabilirii normelor de consum),
Dupâ raportarea la care se refer: orar (poate fi înlocuit
cînd este oportun cu bilan pe ciclu sau pe unitatea de produs)
i anual (la cerere i zilnic sau lunar),
Obligativitatea întocmirii bilanurilor energetice. Se sta-
bilete funcie de consumul anual de energie i anume:
Pentru cine se întocmete? La ce perioade?
Consumator Consum anual ani
în trep rindere £ 500 > 50 000 2

Secie, atelier, obiect energetic ^ 300 000
15 000-:- 50 3
Instalaie, utilaj > 250 2000— 15 000 5
Ecuaiile generale ale bilanului energetic
W,= W» (9-17)
unde :Wt ^W +YW n ia ;
W^XW^+ZW^+XW». (9.18)
392
; ; ; : : ; ;
în aceste relaii:
— W W reprezint energia total
{t e
respectiv intrata,
ieit în/din conturul obiectului bilanului;
— S — suma cantitilor de
— W — energia electric intrat în contur din exterior
it
(absorbit din reeaua de distribuie);

— Wig — energia electric echivalent generat în inte-
riorul conturului {în special la utilizarea energiei electrice
în scopuri termice) prin cldura sensibil a materiilor prime,
a aerului intrat i a apei de rcire precum i prin reacii
exo terme
— W — energie electric folosit în interiorul conturului
-
fu
pentru realizarea produsului i anume
o în acionri electrice (echivalentul lucrului mecanic
la arborele motorului de acionare corespunztor diferenei
dintre energia absorbit i cea pierdut în motor i meca-
nismul acionat);
& în convertizoare sau transformatoare de energie
electric (noua form de energie electric obinut)
$ în receptoare electrotermice (energia electric echi-
valent cantitii de cldur necesare pentru înclzirea,
topirea, vaporizarea sau uscarea materialelor)
* în sudura electrica, tierea anodo-mecanic, electro-
eroziune i similare (energia electric msurat Ia bornele
electrozilor)
9 în iluminatul electric (energia corespunztoare fluxului
luminos, determinat pe baza puterii nominale i randa-
mentului lmpilor)
o în transportul energiei electrice (energia rmas la
locul de utilizare);
' —W -
ue
— energie coninut în resurse energetice secundare
livrat în exteriorul conturului pentru a fi folosit în alte
scopuri bine definite;
—W — P pierderile de energie în echipamentul electric
al instalaiilor (maini, aparate, conductoare etc) sau în
utilaje (datorit: imperfeciunii construciei, strii existente
necorespunztoare, nerespectrii regimului optim de pro-
ducie i exploatare, înclzirii i rcirii în perioadele de
înc rcare-desc arcare, rebuturilor etc).
393
Grafic, ecuaia bilanului se
exprim prin diagrama Sankcv *
9.3).
Trecerea de Ia bilanul orar, pe ci-
clu satx produs la bilanul pe o perioa-
da calendaristic. Relaia perioadei:
(9.19)
în care componentele sîntsumele
timpilor pentru % : — funcionare
însrcina (productiv); t 0 — func-
ionare în goi; ~d — pornire din
repaus pîn m
faza de producie;
Ty —oprire din faza de producie
Diagrama Sankey. pîn în repaus; t
u
—
nefuncionare
din alte cauze.
Ecuaiile de trecere:
(9,20)
în care w u este energia util pe or de funcionare la sarcina

:
medie anual; wp> wQ — pierderea orar în funcionarea

productiv, respectiv în gol; wd> wf —
consumul de 'energie
la o pornire, respectiv Ia o oprire ; %, n
f
—
numrul pornirilor,
respectiv opririlor (în cazul în care energia nu este disipat
integral în perioada de oprire, ultimii doi termeni se cal-
culeaz de ia caz la caz).
Indicatorii de eficien ai bilanului. în instalaiile de
transformare: randamentul energetic brut, randamentul
energetic net i consumul specific brut de energie, egali cu
(v. simbolurile sus):
fiu
(9.21)
C =
394
în instalaiile de consum final: randamentul energetic
global, randamentul energetic global intern, randamentul
economic, randamentul economic intern i consumul specific
de energie (simbolizarea de /nai sus, în plus Vv volumul ;
—
produciei)
f\9 =
(9.22)
c =
Determinarea pierderilor electrice în instalaiile uzuale din

întreprinderile industriale.
a. în liniile electrice: prin msurtori directe (numai
în liniile radiale cu sarcini la capete) cu contoare obinuite
relaia (9.23)] sau pe contoare de pierderi (9.24) sau prin
msurtori indirecte i calcule (9.25), în kWh
WK =W, —W sau WpL =TT — 2 11 n + W n ~—Ww , (9.23)
W^- kRL A 10» sau Wpl = • kRL {A — A 1 2), (9.24)
WpL = lk I S T
•
/ net tIi f IO
.
3
(9.25)
în aceste relaii:
RJ= irtoLV- + «(6«* - 20)7* „/^ + «(6. - 20)1, (9-26)
(9.27)
(9.28)
!
, în care: ^ = (9.29)
R
°(s*)
sau;
1=1
L0 >
2>
Rr.L ~ Ro , cînd (9.30)
n*R 0
395
[fJ jjjgj
j
MD 1T
1~~ T 3\.
—
T
3
1]
$
~!
3J
A
5; rt'-
^
^4
Fîg. 9.4. Determinarea pierderilor de nnergîe în liniile electrice:

a — prin msurare direct cu contor obinuit [IV} sau eoator fie pierderi
{A î z
dt) T energia curgînd într-un singur sens; h — idem, în ambele sensuri
- SL-licmc do calcul al rezistenei echivalente» la linie radia
c
constante eu sarcini variabile concentrate de-a lungul liniei-;
iune variabil c —
idem, pentru o linie compîoxS.
;
de seciuni
idem, cu sec- —î
Semnificaia simbolurilor în aceste relaii este artata
în fig. 9.4, cu urmtoarele completri: k coeficient de —
faz egal cu 1 în ca. monofazat i cu 3 în ca. trifazat; k —
Coeficientul de form al curbei * f(t) I, Imedi I mp
f
=
valoarea ;
—
curentului respectiv momentan, mediu, mediu ptratic
determinat la locul de. consum, kA; rim rezistenta m —
specific, în a/km ol —
coeficient de temperatur {v. § 2.1.1) ;
—
;
temperatura maxim admis în conductor, în °C
396
% — temperatura aerului din jur, în
C
C; R — rezistenele
electrice, în Q; I— lungimea liniei, în km,
b. în transformatoarele electrice de putere, în kWh:
WPT = + PP*Tf + A- 9 31 (
-
)
în care; p, Cf v.
p0 ,
— relaia (9.15); ^ t,— timp de
=cy,
funcionare respectiv total; în sarcin, al instalaiei de rcire

forat.
c. în bobinele de reâdanâ, în k\vn:
în care: kf
_ rezistena
— v, mai sus; /^—curentul
— timpul de func-
meaiu în A;
pe faz a bobinei, în &j
ionare, în îi.
d. în motoarele electrice cu regim de lucru practic
uniform, pentru timpul de funcionare Tf/ rn kWh:
%M = W^. + W^ + W^ în care: (9.33)
Pierderile în cuprul înfirrilor WTc u sînt date de relaia
unde: J^ — v.
mai sus; iî£
/f
rezistena echivalent, —
în £2,
Jfe
cu: rezistena indusului

egal în motoarele de cx., —
rezistena statorului motoarele —în
sincrone, suma rezis-
tenei statorice fi i a celei rotorice reduse la stator r 2 în —
motoarele asincrone, adic
-ft + 4 = *i + MOPSUjjUzj* (9.35)
V U între fazele statorului, respectiv

x i 2 i &ind tensiunea
între inelele rotorului (rezistenele se determin prin msu-
rtori sau din cataloage)
— Pierderile în fier W
p?e sînt deduse:
pentru motoarele asincrone cu inele colectoare, cu
relaia
în care: PT<L —
puterea absorbit de motor cu cir-
— curentul
cuitul rotoric deschis, în W; i u statoric
în aceleai condiii, în A;
397
: -
• pentru restul motoarelor de ca., se determin

împre-
una cu pierderile mecanice, fiind greu
de separat:
^j». + = (P — $Wi) x,
0 IO"3 , (Q.37)
în care: P 0, i0 sînt puterea, în
respectiv curentul W,
mA,
de mers în gol;
• pentru motoarele de ce, fiind foarte mici, se
consi-
dera nule j
— Pierderile mecanice se deduc:
• pentru motoarele asincrone cu inele colectoare
cu
relaia
W*<™ = [ po — (P - 3&rJ - HR**^
ra (9.38)
(simbolurile au aceeai semnificaie ca în ultimele
dou relaii) ;
© pentru restul motoarelor de ca., v. relaia -

(9 37)
• pentru motoarele de caz., cu relaia (9.37)
'
In motoarele cu regim de lucra variabil

(repetate porniri
mVeFSn de £enS ' friabile), se determin *
globS'
Wm = Wp (n + nfm + % + 4^
p 9 39 j
m care: »At
rcr , numrul de
irmari mecanice, fnnri prin inversare
^— porniri, respectiv
de sens, cicluri de
inversare de sens în perioada considerat
pe un ciclu de pornire dat de:
t- w — pie-derea
wp = 1CT 6
~T7rT kGD %n^ unde: GD = 2
365
w
-
(9AQ)
* înd un coeficient egal cur 1

derivaie, 2
.
—
—
pentru motoarele de c c
pentru motoarele asincrone cu rotorul în scurt-
circuit sau sincrone pornite în asincron,
1 rJrh pentru + —
restul motoarelor asincrone; GD 2 —
momentul de giratie
|1 ansamblului motor
*y pmEC ~ v. mai sus: a
——
mecanism antrenat, în kgf.rn 2 ;
0 acceleraia de frînare în primul
moment dup oprire, determinat prin metoda lansrii
n0— viteza de rotaie în gol.
e. în transformatoarele de sudur,
în kWh, cu relaia:
W^s - A(100 + DA) unde: pn =5 fl

cosai - vj)
(9.41)
398
—
în care: ^„ medii pe
pierderile ciclu de ^ funcionare, în
kW DA — durata de sudare într-un ciclu, în ; £«

cos^
pu- % —
terea nominala a transformatorului, în kVA; fac-
•/)- -randamentul.
torul de putere la sarcina nominal;
bilanurile electroenergetice generale de pro-
f Pentru pierderile ne-
ied cînd nu se dispun de datele de mai sus,
categorii de receptoare, pot fi
productive de energie pe
aproximate cu precizie acceptabila cu relaiile
W^ = _ ^)W,i unde W = kw P^
(j
Al) f,
{9
în care: W — energia consumat, în

kWh; — perioada T/
la care se raporteaz bilanul în h — coeficientul de

P — puterea instalata (v. § 9.4.3),
consum
în kW; — randamentul mediu cu valorile iA — v
§9.4.3);
(v.
T) mct
f
-
§9.4.3 —relaia (9.16)]:
0,5
K 0,1 ^0,2 0,3
|
0,4
1
0,4 0,6 0,7 i 0,75 o,s 0,S2 0,85
Continutul-cadru bilanului electroenergetic. Pentru

al
si optime):
situaiile existente (bilanurile reale, normate
a. Descrierea instalaiilor i proceselor tehnologice i
întocmirea schemelor fluxului tehnologic de materiale i
-
fluxului energetic ;
b. Pe baza acestor scheme,

alegerea obiectelor pentru
bilan, a timpului i coninutului acestuia;
c/Stabilirea sarcinilor de producie la carele fac
msu-
rtorile (în general, la sarcina nominala, maxim,
mmima
si medie anual; cînd nu-i posibil,
pentru cel puin trei
valori în limitele normale de variaie), a modului
de deter-
minare a mrimilor de bilan (prin msurtori, date statis-
tice sau din literatura de specialitate v calcule),

a punctelor
si metodelor de msurcn dotrile corespunztoare, a du-
ratei perioadei de msurare i frecvenei msurtorilor;
d. întocmirea tabelelor de msurtori {care
vor f 1 anexe
Ia bilan); .
e. Stabilirea ecuaiilor bilanului i componentelor lui

{energiile utile si pierderile de energie) i calculul lor
(concre-
prin diagrama Sankey) i al indicatorilor de eficien;

tizat
cu4d?MiS?Tî
t sf^rie masunIoraVa ^ Pedai P «>mparîndu-le
? lan mondial;
^'f tebmco-organizatorice
? ' ~
ri0r blla uIui
Sat în S
^ 6
dulJ t m a P 4 pentru
ler crilOT
re^
sTcunS J *™i^r realizarea' resurselor
l3Jate P rccum etapizarea aplicrii eficiente
a acesLor masuri; f^ '
Pe
™'
m.irn Urnirea
ÎT
a rezultatelor obinute
îf P rin aplicarea acestor
bilanurilor, normate (inclusiv determi-
srs? Xe ™ Pl jl
'
dC CaIC ™1 3 5
*****.
lanul ele C tr0en e r ?e tic

i ap0 i a
Ibr f -
" de proiest ate
x"^J
ucc.t de datele din tabelul,
unoscM
respectiv, completate cu cele din
tabelul
c Fentru --p— - - 4>S;
al
de
Se calculeaz consumurile anuale de
S
energie pe categorii de receotoare
P
^ re
^!le £ferente)
^
coIo£raele 7 5i S, cu ajutorul
SG llrtocale 5 te diagrama Sankev
simplificat
(fij 9 3 6)
Categorii de p-
1 %
I
1
receptoare
kW h/an
p
kWh/an
|
o/
/o kWh /an
Maini reg. norma] 64,1 0/40
1
0,13 4630 38 58 S 1
0,75 9645,4
Maini reg. greu 62 4 0,S5 0,16 4630 46"225,9 0,84 7396,
Ventilatoare 3,0 0,70 0,50 2325 9300,0 0,82 1674 0
Tj-ansf.sudur. 8,2 0,85 0,09 2325 * 1715,9 0,85 254,4
Con /ertizor sud 0,35 0, 12 2325 3013,2 0,85 452 0
Grind rulant 3,0 0,85 0,05 4(535: 694 5 0,85 104,2
Cuptor electric 14 0 0,85 0,35 2325 1 î392,5 0,85 1708,5
Baie eromare 6,0 0,85 0,40 23251 5580,0 0,85 837,0
Iluminat 3,0 0,85 0,75 isool 4050,0 0,25 3037,5
Totai 179 120 553- 0,78 25 112,5
Energia consumat în mod rîl
ÎF« = 120 553.8 - 25 I 12,5 = 95 44 1,3 kWh/an,
Consumul specific de energie [relaia (9.22)]:
c = 120 553,8/150 - 803,692 kWh/10 6 lei PM,

O îmbuntire a randamentului instalaiei se poate obine
printr-O-
mai buna încrcare a mainilor cu regim normal, ceea ce ar
permite redu-
cerea mainilor de acelai tip, prin înlocuirea ventilaiei
forate cu venti-
laie natural i prinir-o atent programare i încrcare
a receptoarelor '
termic c +
400
9.5. Defecte i regimuri anormale principale în funcionarea
. reelelor electrice
5.2.1- Scurldrcuitul. Puerea la pmînt. Suprasarcina
Scurtcircuitul. Scurtcircuitul se datoreaz strpungem sau

conturnarii izolaiei si este cel mai grav defect,
deoarece
valoarea mare pc care o ia curentul de scurtcircuit provoac :
1) creterea
cderii de tensiune în generatoare i impedanele
parcurse, deci scderea general a tensiunii (chiar
pîn la
anularea la locul defectului), perielitînd atît funcionarea
în paralel a centralelor electrice cît i alimentarea
consu-
matorilor (cei din aval de locul scurtcircuitului pot
rmîne nealimentai); 2) deteriorarea instalaiilor afectate
prin efectele sale dinamice i termice.
Cazurile posibile de scurtcircuit sînt artate în ng-
9^ în instalaiile de joas tensiune se consider în cal-
cule numai cazurile a, b i d (v. § 9.5.2).
Punerea la pmînt. Se datoreaz tot deteriorrii izolaiei
i const în apariia unei legturi accidentale de rezisten
nula {% 9,5,/) sau finit (fig. 9.5, g) între pmînt i una sau
dou faze ale reelei, care nu arc alt punct al ei în legtura
net cu pmînt uL
izolat, punerea la pmînt a unei
în reelele cu neutrul
faze nu constituie defect în sine periculos, neproducind
un
perturbri importante în funcionare (poate duce totui
fiind ca-
la încrcarea nesimetric a generatoarelor, care,
pacitiv, provoac ridicri de tensiune uneori periculoase;
de asemenea-, curentul care circul prin pmînt poate per-
turba funcionarea liniilor electrice vecine, în special^ a
celor de telecomunicaii). Prelungit îns, punerea la
pmînt
poate degenera în scurtcircuit prin solicitarea izolaiei de
ctre tensiunea fazelor sntoase, care crete de v'3 ori,
în timp ce faza defect ia potenialul pamîntului supraten- ;
sionarea reelei poate duce la a doua punere la pmînt

echivalent cu un scurtcircuit bifazat prin rezisten
(fig. 9,1, 4 .
Ca urmare se iau msuri de reducere a curenilor de

punere la pmînt pîn la cîiva amperi, prin compensarea
401
0 ic
Fig. 9.5. Scheme de scurtcircuite i puneri la pmînt:

s eurt «rcuit trifazat (simetric); b — scurtcircuit bifazat
fr punere
pamînt; c-idem, cu punere Ia pmîntj d— scurtcircuit monofazat c— dubla
H
;
punere ia pmmt; /- punere net Ia pmîat în reele izolate; g —

punere
la pmmt prin arc în reele izolate; k — punere la pniînt în reele com-
pensate.
reelelor cu neutrul izolat prin bobine de stingere f£Î£

b { *
(% 9A, h).
Suprasarcina, Este im regim anormal de funcionare,
care const în creterea curentului peste valoarea normal
ca urmare fie a creterii anormale a sarcinii, fie a scderii
anormale a puterii surselor.
în funcionarea de durat, suprasarcina: 1) solicit
termic instalaiile/ contribuind la uzura lor i deci la apariia
defectelor; 2) produce scderi ale tensiunii i deci creterea
curenilor absorbii de receptoare, ceea ce provoac o nou
scdere de tensiune .a,m.d v ducînd la avalana de tensiune,
cu pericolul ieirii din sincronism i declanrii surselor
generatoare.
402
: : ;
9.5:2. Calculul curmiilor ie scurtcircuit
Curenii de scurtcircuit. Pentru dimensionarea, verificarea

i reglajul proteciei instalaiilor electrice, pentru cazurile
din fig. 9,5, a—
el simbolizate în relaiile de ps cu indicii
a — l, b — 2 — d — — pp calculeaz:
f
c 2-p, 1, e t se
e I| — componenta periodica a curentului de scurt-

— Vm — se calculeaz funcie de
.
circuit iniial (cazul e

schem)
1 — —
«l"
- * J-
* (9 .«)
unde: de diferen între tensiunea aplicat

c este coeficient
anterior la locul defectului i tensiunea
scurtcircuitului
nominal, egal cu 1,1 în reelele de 6 ... 110 kV i cu 1,05
(cînd Z^R) sau cu 0,95 (cînd Z «JR 2
2
) în
reelele sub = +X
1 kV :
Z,lAih — impedana directa, inversa, homopolai
(v. calculul elementelor -de reea mai jos)
o ja _ curentul de declanare (nu se consider pentru

cazul c)
Ivpp = fkpp* (9.44)
unde :
£' este multiplul curentului nominal al generatoarelor
din reea I G care alimenteaz curentul de scurtcircuit,
determinat din diagrama « fig. 9.6; cînd nu se cunoate —
i în reelele de JT se consider Ia 2J; —
\ jk curentul —
permanent de scurtcircuit (nu se con-
sider pentru cazul c):
hi — ^Jti ; J&îrcp
= ^ftî>z" (9.45)
403
Fig. 9.6. Diagrama pentru determinarea coeficienilor de
calcul ai curenilor
ele scurtcircuit [v. relaiile (9.44 ... 9,46, 9.48)].
unde £ K se determina din diagramele b c

reele de joas tensiune sau cînd nu se
fig 9 6 în f
—
cunoate I* Vcaz
obinuit în calcule la consumatori), se consider îjt=î£*
» ^ — curentul de scurtcircuit de oc (nu se consider
pentru cazul c):
(9.46)
unde x se determin din diagrama d — figj 9 6 în funcie

de raportul R/X;
404
a Jm —
curentul echivalent termic de 1 s al curentului
de scurtcircuit (se calculeaz numai la verificarea la soli-
citrile termice de scurtcircuit ale echipamentelor):
Iîy(M + v}tjl fc,a>}; Z^-4^T(cx.) f (9.47)
unde coeficienii m i
# se determina din diagrama e —
fig. 9.7, a (primul ine seama de aportul componentei ape-
riodice a curentului de scurtcircuit; al doilea, de variaia
în timp a componentei periodice), iar i durata defectului, —
în s, dat de reglajul proteciei i funcionarea aparatelor.
Nota., în calcule expeditive, curenii 1^ iiZ se pot determina eu

aproximaie convenabil din diagrama dat in fig. 9.7, b.
Aportul motoarelor de MT la scurtcircuit. Motoarele i

compensatoarele sincrone se considera în calculul curenilor
It I*> I*. ca i generatoarele.
Motoarele asincrone se consider c-i aduc aportul
la bara MT la care sînt racordate direct la valoarea curen-
ilor de scurtcircuit: pentru l£ i i totdeauna; pentru Ia —
— numai cînd timpul total de eliminarea defectului este sub
0,15 s; relaii de calcul:
„ o h ro _
IaM — <î IfcM î
fq 40
unde: XM = UJ*J?>
hjn reactana inductiv a motorului,
în Q; In — curentul
nominal al motorului, în A; raportul
IP fiind curentul de pornire (cînd se cunoate Ip >
Il M - c- Iv x - 1,65 pentru PAM]j> < 1

)
: sau x = 1,75 MW
pentru P nM > 1 MW, p fiind numrul de perechi de poli;
$ —
se determin din diagrama fig. 9.6, d.
Aportul motoarelor asincrone la scurtcircuit la barele
la care sînt racordate prin trafo se consider numai daca:
TSm <
. , (9.49>
unde £SM este suma puterilor motoarelor racordate la

:
bara considerat, în MVA; ST puterea transformatorului —

prin care sînt racordate, în A; Sk
circuit pe bara de tensiune superioar
MV
fr
— puterea de scurt-
aportul motoare-
403
V- • ' ' r - . . i , 4 * , | p
Fig. 9.7. Diagrame pentru calculul curenilor de scurtcircuit:

a — v, relaia .(9,47);l — determinarea curenilor de scurtcircuit
iufccie de puterea de scurtcircuit.
406
—
MV
—X
lor, în Ai M reactana supratranzitorie a motoarelor,
în % : UkT tensiunea de' scurtcircuit a transformatorului
de racord al motorului, în %; tf— abaterea admis din
aportul sistemului, în (la tensiunea de 110 kV se reco-
%
manda a =
10%). r
Aportul motoarelor de JT la scurtcircuit. Motoarele
sincrone se consider în calculul curenilor h i I a modelate F ,
prin reactana lor supratranzitorie XI i tranzitorie d X f

.
Motoarele asincrone se consider în calculul curenilor

*
îl, h i *, numai la bara de JT la care sînt racordate i

numai daca
1.-0,017;, (M*t
îl fiind calculat fr aportul motoarelor, iar In fiind suma
curenilor nominali motoarelor asincrone racordate.
ai
Cînd la aceeai sînt racordate mai multe motoare
bar
asincrone, se considera un motor echivalent de reactana
{neglijînd legturile, iar kv =
6 cînd nu se cunoate)
XM = UJkJSU (9-51)
Relaiile de calcul al aportului motoarelor asincrone

(pstrînd simbolizarea de mai sus) :
— în scurtcircuit trifazat:
IhMZ = &hH^Xm ; IaM* ~ ^M3 i
im = 2 I*mz \
(9.51)
— în scurtcircuit bifazat:
i"t M2 — Ii M 3/2; IaM2 = IImz* Imz = Ijcmz- (9-52)
Relaiile de calcul al impedanelor elementelor de reea
Elementul <ie reea Relaiile <Xe calcul
1 2
în reelele ds fi mai mari de 1 kV

Generatoare, compensa- X% &n #
X— reactana mainii
toare i motoare înr. c î considerate
sincrone
Motoare asincrone
407
9.5.2, ( continuare)
Trau ^formatoare
— tensiunea de scurtcircuit
LEA si LES Z = (r + Z — lungimea liniei
Bobine de react&n X - (e%/ 100) /«) ; s - rcactana

relativ
Reeaua de alimentare Se utilizeaz cind nu se cu-

{pîn în punctul k de alte date, caz obinuit la
JJl k
scurtcircuit) = ~r~ consumatori. Cînd nu se cu-
noaste nici S^ se ia Sj = co, f
deci Xk = 0
Sarcina Z= Vll{P - :Q) = U*(P -f jgjysi
în reetele sub l kV
Reea Rd - 0,1^;^ = tt^/Sj; R h =Rd]
Transformator (APjt —
pierderile în scurtcircuit,
in %)
JCd = <jz* - R°;
K?t = R&: Xh = 0$Xd - conexiuni AY;

X*. = 0,5 R X = IX4 - conexiuni YZ
; Jt 0,
sau AZ
Bobin de rcactan Rd = 0; = s %/100)
(
Rh -0; Xh -Xa
Cablu R& = r& Xd = aV; H^Rd ;Xh = SXd :>
t
Linie aerian Rd - rj; Xa = V; ^ = 21^; X h = 3Xd

Bare
Motor asincron
In cazul în care reeaua consideraii are mai multe

trepte de tensiune U
it crora le corespund impedanele
£f Z
toate impedanele se raporteaz la o tensiune de referin
408
aleas U r (preferabil tensiunea nominal la locul defectului),
în care caz Z t
raportat i real se determin cu relaiile
mp
Precizri. Calculul de scurtcircuit poate
'<=Mtr
fi:
(9 - m)
— Complet, cînd se cunosc atît impedanele complete

ale tuturor elementelor de reea, inclusiv rezistenele de
contact în JT\ cit i tensiunile din nodurile reelei înainte
de apariia defectului; se efectueaz numai în cazuri speciale
(verificri de instalaii existente pentru noi situaii, unele
reglaje de protecie)
— Simplificat, cînd se neglijeaz impedanele de contact
i ale bobinelor aparatelor de conectare i msur, precum
i din noduri, iar tensiunea din toate nodurile
sarcinile
reelei se consider aceeai; se efectueaz în calcule de
dimensionare a instalaiilor, de reglaj curent a proteciilor
si de influen asupra liniilor Tc.
Exemplul de calcul 9.6. S se calculeze curenii de scurtcircuit trifazat

in punctele kl k4 din schema din fig.
... 9.8, care cuprinde datele necesare
pentru calculul elementelor de reea.
TGD TF ,
PT ACYYIkV
S^fâQW 3*240+ 4 *f?Q
AL 400*10 mm
Âtmttf-3*{50 \
BM fy* %^
Fig; 9.8. Schema de calcul a curenilor de scurtcircuit în exemplul 9.6.
409
In punctul Jtl - barele staiei de primire:
Zkl = Z x = 0,24 O X = &{ 150 =
X kl JX kl =
T ; 0 -x=2
|g = 1,73
1, 1
6/( 0,24) ^- 15,896 kA -
;
I*j = Ijti - In = 15,896 kA
in = 2 v 2" 15,896 = 4(5,465 kA

y
Jn punctul &2 —
barele de 6 kV ale postului trafo:
— aportul Sistemului,
R*« *= -Pj = 0,2 ^ 0,031 O; A^ - 0,088-0,2 - 0 0 13 Q.

X = 0,24 + 0,018 -
t2 0,258 O; X^fX^ = 0,258 -» x = 1>
= V0,03l + 2
0,258 2 = 0,26 Q.
Tk* =1,1- 6/(1,73 0,26) = 14,673 kA = 7 fl2fl
=
W= 1 !
7 "V^- H.673 - 35,171 kA
— aportul motorului asincron M 1
,
(t vr == 0, 1 s)
Xmi f= 6000/(7,5 1,73 91) = 5,GS2 O

— feJ " M ^T • 5,082) » 0,75 1 kA
^«A/x = 0; ^ ^ 0, 15 s r ; / tA/ 2 = 0
t>AE2 = 1,65. 1,41-0,751 = 1,752 kA
— curentul total de scurtcircuit,
Ilz = 14,673 -- 0,751 = 15,424 kA

& 2 = Tte = 14,673 kA; s w = 35,171 + 1,752 = 36,923 kA
în punctul £3 —
barele colectoare de JT;
— aportul sistemului,
= 0,031 0,3#V6 2 = 0, 124 Î0" 3 O
- -
#3 ^ 12-0,38=- lo's /l000 a - 1,733- IO -3 O

i? 4 - 0,035 12 IO" 3 = 0,42 10" E O
- - -
Xkz = = 2,277 10"* Q

[0,124 -f 1,733 4- 0,42) - 10^ *
X'n =
0,258 -0,38 /6 = 1,035- IO Q 2 2 -3
^ '= V(6 -0,38^- 10</1000} ~ 1,733* = 8,49 IO -3 Q 3
X 4 = 0, 113 12 IO- - 1,356 10-» £2

. -
3 -
= (1,035 -f 8,49 + 1,356) IO -3 - 10,881 10"* £1 - -
Z*s - V( 2 2 ^ + 10,88 13) io-* = 11,117- 10^ Q

,
2
-
JîW^ = 2,277/10,881 = 0,2 — = 1,5 1 * x-
= 2 0,746 kA; J = ^ = 20,746 kA ff3J
410
— aportul mo tor uliii M2,
Xm3 - 380/6,5 1,73 304 - 0, £>1 1

1
= O^S/l, 73-0,111 - 1,979 kA = I^f2

= 1,65* 4î 1,975 = I
4,6-04 kA
— curentul total de scurtcircuit,

= 22,725 kA; ' - 22,725 kA; Jfa - 20,746 kA
X-
= 48,482 kA.
în punctul U — bai^fe tabloului de distribuie TF (î4 = 12 m;
tf5 = 0,035 5 10~ 3 - 0, 175 IO" 2 O.
Rs = 0, 1 19 - 120 - Î0~ 3 - 14,28 • IO"3 Q

= (2 277 -T- 0,175 ;- 14,28) - 1QT* = 16,732 10" 3 Q
X 5 - 0,113-5 IO" 3
- 0,565- IO" 2 O
A =
r
G 0,076 120 IO 3 = 9, 12 IO" 3 Q
-
(10,881 + 0,565 -f 9fJ2) I0" s = 20,566 - IO
-3
O
i^/A t4 - = 0,3 x -
16,732/20,566 W 1,1
i;-4 . S,6S kA; I*4 - X* 4 = 8,68 kA;

1,1- 1,41- 8-6S = 13,462 kA
teie
Curenii echivaleni termici de 1 s se calculeaz
ft2 si H, unde urmeaz sa se dimensioneze
numai pentru
instalaia i pentru
^
care
t pT2 = 0> i Va - 0,2 &;
/ m ;Wl,2. 15,424 = lSÔSTkA V{0,9 4- "l,9»)G.5. = O

j *= 0j 7 1 -
20,746 = 14,73 kA -> V(0,6 + 1,95) 0,2 0,71
411
10. INSTALAII DE CONEXIUNI I TRANSFORMARE
10.1. Categorii de instalaii i compunerea lor
Categorii de instalaii. Dup destinaie:

T-
i distribuie
mare de 1
I
^ kV—
dc conexiuni: staii d e conexiuni primesc
la t ii
energia electric la aceeai tensiune
—mai
i ia aceeai frecven) i puncte de ali- '
mentare (staii de conexiuni din care se

alimenteaz r
posturi
ae transformare);
•Instalaii! de transformare (transform
energia elec-
la aIt tensiune :
î IT/mÎ
(tl
°
îf™ ) -
/MI sau MT/IT) i posturi de transformare transformare
(MT/JT).
^
Dup amplasare :
oInstalaii exterioare, adoptate cu
precdere (au echi-
pamentele montate în exterior) ;
V
• Instalaii interioare, adoptate numai justificate

tehnico-
economic i în condiiile § 10.2.1: în
cldiri independente
anume destinate (se adopt în cazuri
excepionale) în
încperi aliate sau înglobate la cldiri
cu alt destinaie
principala (cazuri frecvente în special
pentru instalaii de
conexiuni 1 distribuie) i liber instalate
în hale industriale
(cazuri frecvente m
halele de mare suprafa, unde
mediul ?
permite);
0 galaii combinate: obinuit
. se monteaz în exterior
conexiunile de IT i transformatoarele i
în interior co-
nexiunile de MT
i distribuia pe JT.
Exemple de instalaii de' conexiuni i transformare ia
consumator se dau în fig. 10.1—10.4.
412
413
o
<D
O
i/j
! *a"
S'.â
£ .2
„ O
c4 ^^
^ I
*-0
414
415
Compunerea instalaiilor, Piincipial se compun din:
— instalaia de distribuie pe IT(MT) — poate cmâ lipsi
transfoi niatoarele alimentate direct;

sînt
— instalaia de transformare IT (MT)/MT (JT) sau invers;
— instaiaia de distribuie pe MT(JT); pot i inde- fi
pendente ca amplasare de instalaia de transformare;

— instalaii de interne i ca. sau numai
servicii (c.r. c.a.)
— instalaiile aferente de legare la pmînt;
dup de protecie împotriva trsnetului
caz, instalia
i instalaia de compensare a energiei reactive pentru îmbu-
ntirea factorului de putere.
102- Partea de construcie a instalaiilor
10.2.1, Condiii de amplasare
Condiii generale. Se vor asigura:

— Amplasarea în centrul de greutate electroenerget ic al
consumatorului
— Utilizarea maximum a utilitilor existente
;
la sau
prevzute în scopuri principale;
alte
— Posibilitatea adoptrii de regul a racordurilor ae-
riene în special pentru IT i a extinderilor pe viitorii 10
15 ani;
— Respectarea distanelor minime D m de pericol de
incendiu dintre mai apropiat echipament electric (la
cel
instalaiile exterioare) sau perete al încperii (la instalaiile
interioare) i construciile vecine (depozitele deschise se
asimileaz cu construcii de categoria de pericol de incendiu
dat de natura materialului depozitat), conform tabelului:
Dm in m, faâ de construcii:
Categorii de instalaii de Ca-
conexiuni i transformare Grad re- Industriale
zisteni vi
considerate C DJB
la foc AJS le
I 2 3 A 5 6
II 20 12 10 10
Instalaii interioare (ie toate I,
categoriile; instalaii exterioare III H 12 12
cu UM > 110 kV IV.V 16 m H

417
10.2.JL (continuare/
l 2 3 * 5 6
t 1
1
Ansîaiaii anterioare cu ten-

siunea de 110 kV sau mai
I, II 25 16 H 14
III 20 16 16
mare IV, V 25 20 20
Posturi trafo în mediu rural II, III
I, agrozooteh- 10 4
i regiuni similare IV, V nice i TSA, 15 6
Instalaii (inclusiv racorduri)
Motivate numai pe con-
subterane I... V siderente tehnologice
Excepii 1. Daca instalaia exterioar alimen-

la tabel:
teaz construcia vecin de categoria C, D, E pericol
direct ;
de incendiu i gradul I, II, III rezistent la foc se pua

con-
diiile din flg. 10.5.
2. Cu perei antifoc, fie la construcia instalaiei,
fie la
construcia vecin, distanele nu se normeaz,
3_ Instalaiile interioare cu racorduri subterane se
pot
amplasa la distane nenormate D
n sau în încperi alipite A
Fig. 10.5, Distane minime i condiii de amplasare a transformatoareloi

ling cldiri.
418
sau înglobate I fa de construciile de gradul I, II, IO
rezisten la foc în urmtoarele condiii:
Construcia vecin Ampla- Condiiile puse instalaiei

sarea electrice
Destinaia Categoria
| |
Gradul
Industri- A, B Dn ,A Sâ serveasc numai

C, D,E I, II, III construcia respectivi
ala
Civil I, II, III Bn, A, I Max. dou PT X 2)5

1000 kVA
Condiii particulare- Pentru instalaiile exterioare:

— Respectarea msurilor corespunztoare impuse zonelor
poluate (v- § 13-6);
— Distante minime faa de copacii vecini egaie cu
înl-
m)j
imea lor posibil (este vorba de copaci mai înali de 4
Respectarea directivelor de defriare a pdurilor.
Pentru instalaii interioare:
— De regul nepermis amplasarea în/sub încperi
v
temperaturi
nmede, în încperi agresive chimic, cu praf, cu
cu pericol de incendiu sau explozie decit daca:
ridicate sau
e necesar tehnologic, echipamentele
satisfac i se ian
de protecie; interzis în zonele de
msuri corespunztoare
lucru ale utilajelor de ridicat i transportat;
— în spaiile de producie neelectric, utilajele
vor tî
_
de tip închis, si recomandabil îngrdite;

,— în aceeai' încpere se pot monta instalaii de tensiuni
diferite, dac sînt exploatate de acelai
consumator;
— în hale IX E I, II sau —
pe acoperiul lor se pc*
instala posturi trafo lij^re dac: servesc

numai procesul
auxiliare acestuia,
tehnologic din hal si procesele tehnologice
uleiul dintrûn post nu 3 t, iar pe hal
depete 10 t (ne-
limitat pentru transformatoarele utilajelor),

distana dintre
posturi este peste 20 f m
fiecare post are colector de ulei
(pentru gradul III rezisten la foc, trafo trebuie închis îb
cabin zidit);
_ Se admite amplasarea la etajul I a trafo m ulei pm ,
la 1000 kVA inclusiv, se asigur: transportul lor numai

dac
cantitata de
prin interiorul cldirii, colectarea a 25% din
ulei i evacuarea întregii cantiti în caz de avane.
419
10,2.2. Construciile aferente instalaiilor interioare
Condiii generale. încperile se execut din materiale

incombustibiîe, gradul I, II rezisten la foc.
Limite de rezisten îa foc:
• încperi la distane normate, continmd echipamente
—
:
cu maximum 60 kg ulei/cuv 0,25 h; idem peste 60 kg

nlei/cuvâ cu colectare prin prag sau depozit de materiale
combustibile —
4 h în perei, 3 h planee; echipamente cu
peste 60 kg ulei/cuv cu colector i posturi trafo inde-
pendente — 1 h;
-
• încperi la distane nenormate, alipite sau înglobate

{exceptînd amplasarea libera în hal —
v. § 10,2.1): pereii
de pe laturile respective (obligatoriu frdeschideri, admis
numai ui de comunicaie) —3 h cînd conin sub 10 t ulei
i 4 h cînd conin mai mult acoperiurile i planseele (fr
;
goluri; admis numai pentru ventilaie natural, 'dac

cl-
dirile vecine sînt degradai I, II rezisten la foc, iar
pereii
despritori depesc cu 0,6 m gabaritul încperii EE) —1,5 tu
Interzis denivelri sau praguri pe culoare sau coridoare
precum i trecerea conductelor de fluide prin încperile EE*
(excepie cele pentru înclzirea încperilor respective, îns
fr flane, ventile sau alte armturi).
Uile spre exterior sau încperi cu alt destinaie se vor
descinde în afar i vor avea broasc cu închidere automat
i deschidere din interior fr cheie ; trapele încperilor sub-
terane vor avea grtar de protecie, care
la ieire prin împingere, între dou încperi EE,
s poat fi ridicate
deschiderea
va fi spre partea cu tensiunea inferioar sau, la tensiuni
egale, în ambele pri. Materialul uilor va fi incombustibil,
dimensionat numai la rezisten mecanic, cu excepia celui
aferent uilor dintre încperile cu peste 60 kg ulei/cuv
precum
si celor din pereii de pe laturile distanelor
nenormate
(v. mai sus), care vor avea o rezisten
la foc de minimum
1,5 h.
Protecia împotriva factorilor de mediu nefavorabili:
etanri contra ptrunderii prafului, agenilor corosivi i
apelor subterane; materiale rezistente i acoperiri de pro-
tecie corespunztoare.
420
Iluminatul natural ou este obligatoriu. Luminatoarele sînt
interzise; ferestrele de la parter— la unitile neîngr-
dite — vor fi cu sticl armat sau dale (la posturile trafo
rurale sînt interzise) >
Ventilaia va fi de regul natural. Climatul interior:

— 5 ... +45°C (minim -f 16°C în încperile cu personal
permanent) i umiditatea 70 ... 100%; dac este nevoie, se
climat izeaz.
în încperile cu aparate de IX sau transformatoare, cu
acces direct din exterior, se prevd îngrdiri de protecie
(v. § 103.1).
Categoriile de pericol de incendiu ale spaiilor de amplasare
a echipamentelor electrice (PE 009/81): camera de cemanda
i cabinele de relee aferente —
D cabinele trafo i ale bobi-
;
nelor de reactan în ulei —

C; idem, uscate D- încperile —
instalaiilor de distribuie cu peste 60 kg ulei/cu C j; v—
idem, sub 60 kg ulei/cu v —D
încperea bateriei de aeumu^
;
latoare — D pentru U» 48 V i P lnc < 2 kW sau mai mari

dac s-au luat msuri de evitarea acumulrilor de hidrogen
(v. § 17.1.1.), A — în celelalte cazuri; staia de aer compri-
mat (compresoare) pentru acionarea aparatelor — Ej:
gospodria de cabluri din interiorul sau exteriorul cldirilor
(poduri de cabluri, puuri, tuneluri, canale etc.) C com- — ;
partimente care conin cabluri cu circulaie în ulei C — j:
zona transformatoarelor de putere i a bobinelor de reactan

în ulei, montate în exterior (5 m în jur sau pîna ia zidul
de protecie antifoc) — C posturi trafo cu ulei în cabine
;
metalice — C idem, uscate

;
D. —
Condiii particulare. Cabina transformatorului va avea
urmtoarele dimensiuni minime, în mm:
L, B H
? . * 1
b * 1
g
<400 Gabaritul 600 300 520 250 Fig. 10.6, b

400; 630 transfor- 800 500 670 250 pentm toate
1000 matorului 800 500 S20 230 crrile
1600 (v. 6.L3.) 1000 600 820 250 * Conform
j> 1600 1000 600 v. * 250 prospect
(excepie: posturile prefabricate n-au acces pentru personal

în compartimentul trafo, iar încperile comune pentru
421
distribuie i trafo pîn la 630 kVA nu au normate
distanele b> d).
într-o încpere se pot instala un transformator de orice
:
putere, dou trafo cu aceeai destinaie de maximum

î 000 kVA fiecare, împreun 'cu aparatele de comutaie
primar de MT
respective sau de maximum 630 kVA fiecare,
împreun cu instalaia de distribuie de i IT de cel MT
mai simplu tip. în cazul destinaiei comune a încperii,
dispunerea echipamentului va trebui s-i asigure carac-
£?ig. 10.6. Boxe pentru montarea transformatoarelor de putere în uîei i
a — cote minime- b — determinarea circuitului de ventilaie (Â^ —ferestre

de intrare, ieite; H v —înlimea dintre centrele ferestrelor); c — colector da
ulei (7 — piatra sparta 4... Gem;
— eav
2— grtar; 3 — teav de scurgere 0 20 cm;
4 pentru pomp normaî; 5 — colector de ulei; 6 — baâ 20 X 20 X 20 cm);
422
manipularea, repararea
de funcionare, transportul,
teristicile
2 supravegherea fr pericol i fr
perturbarea circuitelor
separarea de lucru prin scoaterea
?edne, dac nn se admite
de sub tensiune a întregii instalaii.
exterior, dai admis
Accesul în încpere: de regula dm
subsolul sau demisolul cldirii pnntr-o încpere
si din
la traio
tampon (ueobligatorie la transformatoarele uscate) ;
exterior sau spre o

cu ulei obligatoriu o ieire spre
încpere categoria E, rezistent la foc.
Fi". 10.7. Bobine de reactan:

*****
««* ^Mrn^H^
423
încperea va avea sistem de ventilaie independent
care
sa asigure 6,-6 =15^. Spre exterior,
deschiderile de
ventilaie vor fi la minimum 25 cm de sol
si vor avea ja-
luzele i plase metalice cu ochiuri de
maximum 8 x 8 mi:
daca deasupra lor sau a uilor exist ferestre, se
va prevedea
pe toata limea cabinei o copertina lat de 70 cm
rezistent
ia foc.
Colectarea uleiului la trafo cu ulei: sub 600
. kg ulei/cuv
prin prag rezistent Ia foc; peste 600 kg
ulei/cuv prin
colector sub trafo fie pentru întreaga cantitate,
fie pentru
minim 20 /„ cu evacuare într-un rezervor prin tevi
- 200 mm cu grtar de protecie la intrare. Colectorul
0=
va avea un stmgtor de flacr (strat de piatr spart
de
4 ... 6 cm mrime, gros de 20 cm, susinut de un grtar cu
laturile în plan egale cu ale transformatorului) aezat
deasupr?
gropii de colectare; aceasta va avea fundul înclinat
ba 2% spre
o 20 x 20 x 20 cm {v. detalii de execuie în fig. 10.6, c).
Boxele bobinelor de readan în beton (uscate) trebuie
asigure distanele minime dintre reactor si
s
armtura con
struciei pentru limitarea influenei cîmpului magnetic
{v.fig. 10.7), precum i
posibilitatea montrii barelor i dis-
pozitivelor de manipulare a fazelor bobinei, i
deservirii
uoare.
Ventilaia va fi natural, Ia nevoie mecanic
cu semna-
lizare. Gurile
de ventilaie vor fi protejate ca i la transfor-
matoare.
Încperea de distriufie de MT v a avea urmtoarele dimen-
siuni minime (fig. 10.8): a = 250 mm; ^ = J000 mnv
44=1200 mm; 63 = 700 mm; 64 = 600 mm. Limea
culoarelor (b lt b s 63) poate fi
, mrit
cînd L > lOm 7Î> 15 kA
i instalaiile sînt de tip deschis. înlimea
liber a culoa-
relor —1,9 m (v. i fig. J0.9. m).
Accese: din exterior; din alt încpere E£- dintr-o

încpere de producie D, E — I,
din coridoarele
II, III;
anexelor TSA care nu-s ci de evacuare. Numrul
de ui"
în suprateran, una cînd 10 m, minim 2 cînd 10 m, £>
astfel dispuse ca drumul maxim dintre o
deprtat loc deservit s nu depeasc
i cel mai
30
u
m;în subteran
ana, cînd cel mai deprtat punct deservit este la maximum
424
] 0
HJ
Wlg. 10. S. Cote minime de dimensionare a încperilor de conexiuni, ^dis-
tribuie si comand (dup caz, echiparea se face cu celule de TM,
panouri sau dulapuri pentiu tablouri electrice).
12 m de u, iar celulele sînt de tip închis (în caz contrar,

cel puin doua).
La acelai consumator se admite montarea în aceeai
încpere a distribuiei de MT i JT; se recomanda îns
:incperi separate.
Intre seciile de bare aferente alimentrii normale i
celei de rezerv pentru receptoarele de categoria O (inclusiv
425
motoarele pompelor de incendiu cu acest statut) i pentru
mai mult de 30 celule de tip deschis, se prevd perei trans-
versali de separare cu limita de rezisten Ia foc de 1 h.
Fiecare compartiment rezultat va avea ventilaie separata]
scoaterea i introducerea aerului poate fi comun, dar rami-
ficaiile la compartimente vor avea clapete antifoc, fiecare
grup de ventilare va avea jaluzele de suprapresiune, iar în?
caz de semnalizare incendiu se va opri.
Delimitarea spaiilor exploatate de uniti diferite poate
fi fcut piin îngrdiri de cel mai simplu tip (de exemplu,
cordon PVC).
Canalele de cabluri din încpere vor fi acoperite cu plci
uor demontabile din metal sau beton armat, stabile i
aezate la acelai nivel.
încperea instalaiei de distribuie de JT va avea dimen-
siunile minime {fig, Î0.8): a =
250 mm, b t =
h 1000 nmi,=
=800 mm, înlimea liber a culoarelor de servire 1 ,9 m
(pîn la conductoarele neizolate sub tensiune nu va putea
fi îns sub 2500 mm, frplas de protecie dedesubt
montat la 1,9 m— v. i fig. 10.9, n).
Accesele la culoarele de servire: unul T cînd L <1 m
sau
cînd &i % >3m. Uile (v. condiii generale) vor avea minimum
1,9 x6,75m pentru circulaie i
cotele artate în fig. 10.8
pentru introducerea i scoaterea echipamentelor.
Alte condiii —
v_ încperile de distribuie pe MT.
-
Camera de comand se prevede la staiile cu personal

permanent. Dimensiunile trebuie s
asigure spaiile necesare
montrii tablourilor i culoarele de servire ca în instalaiile
de distribuie, avîndu-se în vedere i distanele necesare
observrii de ansamblu a panourilor cu semnalizri i aparate
de msurat.
Not, Pentru încperile instalaiilor de condensatoare statice i de
acumulatoare, care pot intra în compunerea instalaiilor de conexiuni
i transformare v. § 13.2, respectiv § 17,1.
10.2.3. Construcii aferente instalaiilor exterioare
Perimetrul amplasamentului se împrejmuiete cu gard

înalt de 2 m, din materiale incombnstibile plas sîrm:
beton etc. {în interiorul acestui perimetru nu se fac
426
Cola h- iZQOmm anufeozv
împrejmuirea* In funcfre de
iii/ofe, se poate reduce.
Fig. 10.9. Fundaii i colectoare de ulei la montarea transformatoarelor

în exterior»
îngrdiri între beneficiari diferii). Porile de acces se

încuie.
Drumul de acces pentru autovehicule pentru transportul
transformatoarelor va avea o singura banda de circulaie
pînâ la locul descrcrii; dac depesc 50 m, se vor termina
cu platform sau triunghi dc întoarcere.
Accesul pompierilor va fi asigurat pîn la minimum
200 mdc instalaiile pasibile de incendiu.
.Drumurile interioare trebuie s
asigure circulaia i
transporturile de echipamente, dar nu vor avea sub 1,2 m
lime i 2 m înlime.
427
Transformatoarele co ulei i
aparate montate la sol vor
fi prevzute dedesubt ca colectoare deulei care vor depi
în plan, pe toate laturile gabaritul aparatului cu 0,6 mf
< 2 000 kg ulei sau 1 m/ > 2 000 kg ulei v, fig. 10.9. —
Transformatoarele pe st îl pi vor fi la minim 4,5 m cu o
platform cu balustrad la minimum 3,5 m.
Construciile de susinerea echipamentelor normal sînt
tipizatei se aleg la solicitrile statice i dinamice datorate
echipamentelor, efectelor eiectro dinamice în regim normal
i de scurtcircuit (ultimul considerat într-un singur circuit)
i condiiilor de montaj (oameni, scule, dispozitive etc.)
10.2.4, Instalaii aferente i dotri
Instalaia dc iluminat. Se prevede iluminat normal în.
toate încperile i în incinta instalaiilor exterioare i iluminat

de avarie (v. § 12.1 -I) în încperile cu echipament electric
în funciune în camera de comand se vor prevedea în plus

;
dou corpuri de iluminat cu lmpi cu incandescen conectate

prin sigurane direct la barele de c.c. (fr întrerupt or),
care vor funciona permanent.
Nivelurile de iluminare normate (PE 136/S0): boxe trafo-
i bobine reactan — 30 —
75 Ix; sli conexiuni
... 15 „.
...150 lx; camer comand — 300
lx control opera
-
la tiv t
150 lx camera panourilor; poduri de cabluri — 20 lx;
în
camera acumulatoarelor — 30 lx staii exterioare — 3 ; lx.
Amplasarea corpurilor de iluminat va ine seama de

distanele de protecie cerute (v. § 10,3.1) i c lucrrile
ce se execut la ele în zonele de circulaie s nu necesite
msuri speciale de protecie pîn la 2,5 m deasupra solului
în exterior i 2,3 m deasupra pardoselii în interior. Liniile
aeriene exterioare de iluminat nu se vor monta deasupra i
sub prile sub tensiune ale instalaiei.
428
per-
Instalaii de telecomunicaii. Instalaiile cu personal
manent vor fi prevzute cu instalaiile Tc existente la con-
sumator (telefon, difuzor radioficare, ceas). încperile de
categoria C i în special subsolurile de cabluri
vor fi pre-
vzute cu avertizoare de semnalizarea incendiilor.
de înclzire. în staiile cu personal

Instalaii sanitare i
permanent se prevd instalaii pentru de but, splat ap
i WC. Instalaii de înclzit se prevd în camera de comand
i încperea acumulatoarelor.
Instalaii l dotri pentru stingerea incendiilor. Se prevd:
— instalaii fixe ap
pulverizat pentru stingerea
cu
eventualelor incendii la transformatoarele cu ulei mai mari
de 40 MVA;
— hidrani,
cînd sînt poduri sau subsoluri de cabluri
sau încperi de categoria D mai mari de 4 000
3
sau C mai m
mari de 1 500 m 3
;
— dotri cu materiale tehnice i produse iniiale pentru

combaterea incendiilor conform PE 009/81 (notm:
S — stingtor de incendiu portabil cu spum chimic;
x
^—idem, cu CO S — idem, cu CO i praf;

a s
— s
stin-
gator de incendiu carosabil cu spum chimic; L — lad

;
cu nisip de m* i 2 lopei; L — idem, de m D — panou

0,5 2
I
3
;
de incendiu D): camera de comand — 2S + 2S

tip pod 2 3 ;
sau subsol de cabluri fiecare 50 m —

(la 1S + iSa + lLiî 2
) 3
sli de conexiuni de JT, MT, IX — 2S + *S ^ HO kV + X 4
+ l--2S>+ l-=-2S + 2L trafo pîn 3 x

16 ;
MVA (pe ia
trafo)— ISi + lLj: trafo 16 40 MVA — 2S /trafo + ... 1

IS^/
trafo + îsjstaie + iLg/trafo; trafo peste 40 MVA — (pe

trafo)— 2S 1 +'lS4 + IL S post trafo PT sau punct ali-
;
mentare PA —
lSj/PA + 1S2/PT, PA ^ IS^/PT, PA; box
bobin reactan —
m + 2$j> 50 m + Ls box
1 Sj/50 s
/
2
1 / j
încpere acumulatoare — lSi + ÎS*; staii exterioare — 1S X/
2 celule + lSa/2 celule + D/staie; bobine de stingere în

1
exterior sau în box: 1 Si/bobin + 1 Sa/bobin + lLj/boxa*
429
103. Echiparea electric
10.3. L Di stane minime de izolare în aer i de proiecie
Cazuri posibile Fig. 10,10 Distane minime, mm la U v -
considera te
fig. cota 1 6 10 1
35 110
1 2 3 4 5 6 7 0 o
Distane minime de izolare hz cier
Instalaii interioare, a 15 90 120 180 290 900

unde: A = 1,IA^ a A 15 100 130 200 320 1000
A ^ A z = AtelZ Z>
5'
A2 15 100 100 150 200 450
Instalaii exterioare, a
= &m 200 200 200 300 400 900
-unde: A l, IA €C a A 220 220 220 330 440 1000
200 ^ A 2 = Un !0 y
15 b 4* 200 2Q0 200 200 250 750
200 ^ A 2 = AozjZ b 200 200 200 200 200 .450
Distane minime de protecie

Instalaii interioare, % n 50 120 150 210 320 930
unde: Bt = A^% -f 30 % n 100 220 2S0 390 1000
U2 = A 100
ty; -j- Ii, n 200 S4Q S70 930 1050 1630
B = 2 ^
+ 750 i^k
C = A& -h 2500 m, n C 2500 2600 2650 2700 28000 3400
= ô* 4- 1250 h D 1350 1400 1450 1550 215.0
=
E Atu + «500 m E 690 720 780 890 1500
H 4500 4500 4750 4750 ;
5500'
Instalaii exterioare. C ®* 230 230 330 430 23a
unde: 3 lT R,, C, D, 300 300 400 500 noo
E — aceleai relaii de O
% 950 950 1050 1150 1650
sus înlocuindu-se Aa d~g C 2700 2700 2800 2900 3400
cu Aq$\ D H50 1450 1550 1650 2150
500 ^F^^ E 800 800 900 1000 1500
G = A oc 4- 1500 8 F 500 500 500 500 900
Not. 1. Distanele de izolare în aer se refer la distanele dintre con-
ductoarele neizolate sub tensiune i dintre acestea i pamînt sau pri m

legtur cu pmîntul cele de protecie, la distane] e de protecie contra,
;
atingerilor directe (v. § 15*1.1).
430
instalaii:
2. Pentru ambele categorii de
. La altitudini de 1000... 3000 distanele de m izolare
conductoarelor izolate peste înalunea

Ct alâ-
. " montajul
• La nu mai suit necesare
toarelor cu
izolatoare; distanele
»
D
. .
pot ^
ii
o-^nrv ,Tim
reause
<^
fir-
£ ?
r cn T
-nâm'înt
^
elementele sub tensiune
de lucru
S de protff se 'ace numai

f
3 Pentru instalaiile interioare
_
cu mîimle, far deplasarea
instalaii prefabricate, supuse

La de furnizor mcercânior
corpulu,
pro-
nu se normeaz;
belor corespunztoare, distanele
cmducior dmoniohH
în Timpul lucrai'/
m sa g
Fig. 10. 10.Distane minime de izolare în aer de i protecie
(se consult cu § 10.3.1; la fig. b conductoarele se consider:
T— la ecliilibru stabil; 2 —deviate de vfrit; 3 — balans Ia încetarea scurtcircuitului.}
— Pereii, uile i
îngrdirile de protecie se fac din materiale inc om-
bu stabile, rigide, rezistente mecanic (tabl OL cu 2 mm, plas cu
ochiuri sub 20 x 20 mm) i se fixeaz bine; balustradele se fac din bare
^
sau evi; dimensiuni în fig. 10,10. i.
— Uile îngrdirilor de protecie se închid cu cheie sau se fixeaz
astfel ca s
nu poat fi scoase decît cu scule speciale;
— Trecerile interior- exterior ale circuitelor electrice vor respecta
corespunztor distanele de interior sau exterior.
4. Pentru instalaiile exterioare:
— Deplasarea conductoarelor sub aciunea vîntului (fig. 10. 10, b) est©
dat de relaia
& — / sin a, unde a = arc tg p jq J
*
/ fiind sgeata conductorului la -j- 15°C în punctul de apropiere, p — greu-

tatea conductorului în daN jm, q — fora unitar pe conductor dat de
vînt în dalST/m (60% din valoarea maxim luat în considerare la calcului
mecanic al liniei)
,432
• Cind distanele dintre bornele aparatelor nu respect cota A se*
vor respecta cotele date de furnizor;
• Msurarea distanelor de protecie se face inînd seama de eventuala
deplasare a conductoarelor în timpul lucrului;
» Condiiile din fig. 10, 10, e nu se refer la circuitele care intr în.
cldire i
nici la cabinele circuitelor secundare, servicii interne instalaiei
auxiliare montate în spaiul de producie electric, fa
de care se pot lua
distane reduse pînâ la cele de izolare, cu msurile corespunztoare der
protecie
• Cînd înlimea îngrdirii de protecie este de minimum 2 m, se*
admit in domeniul de protecie pri izolate ale instalaiei dac se respect
distana D (fig. 10.10, k).
5. b — pentru cazuri cînd se instaleaz conductoare flexibile îifc
încperi H — înlimea de montaj a izolatoarelor de trecere.
;
10.3.2. Alegerea transformatoarelor
Se stabilete zona care va fi alimentat din postul de

transformare respectiv, astfel ca lungimea reelelor de dis-
tribuie s
fie cît mai scurt, dup care:
Se determin puterile active i reactive maxime
• '
cerute i consumul anual de energie prin metoda coeficinilor

de cerere pe categorii de receptoare {v. § 9.4. î) precum £
factorul de putere natural, puterea aparent corespun-
ztoare ScM i timpul de utilizare a puterii maxime pe an£
• Funcie de TuM se determin coeficientul de încrcare
economic optim a transformatoarelor kn din urmtorul
tabel (PE 145/85):
^2000 3000 4000 500 5000 7000

TuM> h / an i
0,35-=-
0 6+ 1
0,35-=- 0,50 0,45^
-=-0,96 1 -=-0,88 -=-0,72
0,50^-1,00 0,45 -e- 0,40-h 0,39 +

-0,9 -=-0,80 -0,7 -0,60
* Se determin puterea corespunztoare necesar &

transformatoarelor la încrcarea economic optim:
SW=ScMlk m =nS T ,
(10. 1>
unde: n este numrul de transformatoare i ST puterea

nominal a unui transformator (produsul nST se ia cel
433
mai apropiat de STOf inînd seama de scara puterilor nominale
ale transformatoarelor produse v. i exemplul 10-1); —
• Se estimeaz pierderile de putere activ (numeric,
aproximativ 0,02 S T pentru un trafo) i cele de putere
reactiv (numeric, aproximativ 0,15^ pentru un trafo) îa
transformatoare, precum i pierderile de energie corespun-
ztoare (aproximativ 0,lP T TuM ) i se stabilesc noile puteri
active i reactive totale cerute;
•în cazul în care compensarea energiei reactive pentru
îmbuntirea factorului de putere se face la postul de
transformare {caz obinuit Ia consumatorii industriali), se
determina puterea bateriei de condensatoare necesare
(y. § 13.3); se calculeaz pierderile de putere corespun-
ztoare (numeric, circa 0,03&,) i energia consumat pe an
*de condensatoare (circa OJP^T^) care se însumeaz Ia
valorile pe post;
• Se verific încrcarea efectiv a transformatoarelor
^ care trebuie s
satisfac relaia:
K/ = Pcm/cos ©a nS T < km . ( 1 0.2)

Not. în maximum uu an dup
ce încrcarea anual maxim a unu-
transformator aflat în exploatare scade sub k iem sau atinge k
ie7jll transfor
matorul se înlocuiete cu altul a crui putere trebuie satisfac s
tabelul de sus i exemplul dc calcul 10.2)
Exemplul de calcul 10.1. Sa se aleag transformatoarele i conden-

satoarele din postul de transformare pentru atelierul din exemplul 9.2,
tiind c
receptoarele au 380/220 V i = c
factorul de putere îmbu-
ntit se cere 0,95.
Datele de consum rezultate din exemplul 9.2 suit trecute in tabelul
<îe mai jos —
rîndul L
Numrul i puterea transformatoarelor necesare:
Sm = 930/0,95 = 1042 kVA;

ho = 0,565 0,904
... pentru Tulil = 2686 h /an;
st* = 1042/(0,904 ... 0,565) = 1152 ... 1844 kVA
— Se aleg 2 x 630 kVA.
Se completeaz rîndul 2 din tabel cu pierderile în trafo si se toiali-

4Eeaz în rîndul 3 noile date de consum.
Bateria de condensatoare:
Gb = 1 002(0.-91 - 0,33) =. 580 kvar.
434
puterea reactiv compensat*
.
Se completeaz riadul 4 din tabel cu
i energic active datorite condensatoarelor se-
si cu pierderile de putere
tabelului p se vernbc incruuea,
totalizeaz rezultatele în nudul 5 al
efectiv a transformatoarelor:
= 1014/(0,95.2.650} - 0,847 > 0,904,
Nr. crt.
m hc
t
j
cos qp
kW
QcM,
kvar h /an MWh/an
0,78 0,S0 990 790 2686 2660

1 2755 0,36 [
12 125 26S6 22
2 Pierdf ;ri trafo
- 0,91 1002 915 26S6 2682
o Total calcul 1
0,74
12 ^5S0 2686 22
4 Condensatoare
0,95 0,33 1014 335 2636 2704

5 2755 0,368 j
1
10.2. Atelierul din exemplul 10.1 a fost

modernizat,
Exemplul de caicul
obmîndu-se ScM -
1200 kVA, 3000 h /an. Trebuiesc schimbate
transformatoarele din postul trafo ?
încrcarea transformatoarelor în noua situaie:
k tef = 1 200 /2 - 630 = 0,89 < 1,00.
Transformatoarele pot fi meninute în continuare; se vor schimba

dup cel mult un an dup ce au atins încrcarea de i00%.
10.3.2. Alegerea bobinelor de readanl
conexiuni
Bobinele de reactant se monteaz în staiile de
kV, cînd este nevoie sa se limiteze curentul de
de 6 si 10
scurtcircuit sub valoarea admis de
echipamentul electric
si implicit se s
menin în amonte pe timpul scurtcircuitului
la valoarea minim admisa (0,7 M). Scheme de

montaj U
în fig. 10.7,
Datele necesare alegerii bobinei de reactan:
• Date de sistem ele ctroenerg etic:
puterea de
scurtcircuit înainte de montarea reactorului; $J— Kiern,
duna; U tensiunea
n
—nominal a reelei unde se monteaz;.
I —curentul de calcul în regim permanent al circui-
tuluipe care se monteaz (cînd temperatura medimur
ambiant la bobin 6„> depete 40X se face corecia
43S
—J*^* — 40 ~ 6„J,
'
lc ) (0 m unde 8*
— factorultemperatura
este
maxim admisa de bobina]); cos © de putere
m circuitului;
• Parametrii principali ai bobinei: Un — tensiunea
nominal; — curentul nominal;
Jm = \004ll x rn rn j
— 100 ^5 ACT, 0 — reac tana procentual nominala
/
T
rîJ
— pierderea relativ de tensiune (v. jos).

5
Alegerea bobinei de reactana:

• Se alege bobina pentru care
Urn = Uni It» =I c Sau = (10.3)
# Se detemdn reactana necesar, fat de care se
alege reactana nominal a bobinei:
*T «*c% = 100^5 (10.4)
*r %-^ sec % i #r = V/o ^^^%-

* Se verific alegerea pentru funcionarea în regim
sormal i la scurtcircuit:
±Uf % = xr Ic sin ? ilrn £5%,

S; ef ^ ÎP/(v + *)«SÎ, (10,5)
unde: !7r OT
. este tensiunea remanent
în regim de scurt-
circuit; I, Im ^ ,
— curenii
de scurtcircuit corespund foii
Iui S«keî (v. calculul în § 9.5,2), J^f, l
d —curentul Ifeta
termic, respectiv dinamic.
Êxemplul de calcul 10.3. S se limiteze la 150 MVA puterea de scuri>

a
?f ede * kV aIe ***** de primire, tfcd c: =
*=>MQ \?^?
S?/
Mv A, e = 530 A, costp ^ 0,95, t^r = 1,5 s
Alegerea parametrilor reactorului:
Um = 6 kV; lTIi = 600 > 530 A;
*r»ee = <P/<«0 - 6-/350 = 0,24-0, 102 = 0, B8 Q;

*r«e %= 100/3.0,138.0,6/6 = 2,387%;
*r %= 4 > 2,387% ; *r = 4 . 0, BS/2,387 - 0,23 1 Q.
436
Se alege deci reactorul RB-6-6Q0-4 cu It j}t = 15 kA, I& = 38,25 kA.
Verificare:
AU/% = 4*0,312-0,53/0,6 = 1,102 < 5% ;
Sg*/ = 62/(0,102 + 0,231) = 108,108< 150 MVA;

r£ 3 =
'
108,108/(1,73-6) = 10,^15 kA;
i
n= 2,55-10,415 = 26,558 kA < Id = 38,25 kA;
îm = 10,415V(0 + 1)1,5 - 12,755 kA < 2)V*"= 15 ^

E/ fOT % - 4-10,415/0,6 - 69,43 < 70%.
Deoarece nu asigur U T em, se alege bobina cu tfr % imediat superioar,

adic RB-6-600-5 cu ijt = 12 kA i Ia = 30,6 kA; decir
xr = 0,23-15/4 = 0,289 O;
5^/ = 62/(0.102 4- 0,288) = 92,071 < 150 MVA;

1^ = 92,071/(173-6) = S,S7 kA;
U re7»% = 5 î,S7/0,6 - 73,? 16 > 70%;
igj = 2,55-8,57 = 22,618 < 30,6 kA;
J m3 = S,87V(0 -h 1)1,5 = 10,863 < 12 kA
10.3.4. Alegerea dârelor i izolatoarelor
Alegerea barelor. Material : de regul bare dreptunghiu-

lare, mai rar rotunde, din aluminiu, excepional din cupru
(cînd: nu pot fi satisfcute altfel solicitrile la scurtcircuit
se cer seciuni mici satisfcute numai de cupru; mediul
este coroziv pentru aluminiu) -
Alegerea seciunii barelor se face la încrcarea maxima

în regim normal de funcionare, astfel ca pentru sc
unde: 1^ este curentul maxim admis în conductor gsit

în § 2,1_4, 2, iar J e este încrcarea maxim a barelor calculat,
conform § 9.4.1.
43T
Verificarea la scurtcircuit La solicitrile termice:
(10.7)
mride: I m — relaia (9.47); j„

v. densitatea de curent la —
cînd temperatura maxim admisâ
sfîriitil scurtcircuitului,
în conductor este de 200°Q Cu i 180°C —
Al; funcie de —
'®c —temperatura iniial a conductorului în funciune, dat
de relaia
ec -e„ — (70 — Q a )iJiad ,
(io-8)
undeH3 a este temperatura aerului, /M are urmtoarele valori:
20 3 30 !
40 50 60 7Q |
Si 90
Cu 168 153 158 153 148 140 j

132
Al 102 9S 94 90 86 §2 ! 77 72
La solicitri dinamice pentru o bar, respectiv pentru

mo. pachet de bare:
— >ôs, = «v ff +v > 2,Gn

12W ,
'
12W 12W*
(10.9)
F=2± 2
; ^ = 2A"fi£.V ie
-,>
unde: v este corecia datorat oscilaiilor conductorului la

scurtcircuit egal cu ca. i 2 1—
c_c. ; h corecie în — —
-cazul pachetelor de bare cu piese intermediare de
distanare
i ngidizare, egal cu 0,6; r
F F
fora electrodinamic h
—
anazim de scurtcircuit care solicit conductorul pe lun-
gimea unei deschideri, respectiv între un punct de fixare
i prima pies intermediar, daN; l t 4 distanta dintre
<lou puncte vecine de fixarea barei sau pachetului 'de bare
—
respectiv între un punct de fixare i prima pies intermediar
— i
în cm> n numrul de bare al pachetului; a distanta —
^dintre axele fazelor, cm; i —
curentul de oc de scurtcircuit
xelaia (9.46); af — f
distana fictiv dintre barele pachetului
<v - î°s); W, Wb —
modului de rezisten al barei sau pa-
438
din pachet, cm
3 (v, ]6s)
cheiului, respectiv al unei bare
curgere tehnic a materialului, daNT /cms
^s— limita de
(v. jos); valori pentru a} ,
W, W a,
er
0;2
:
af pentru înlimea, h, cm
Tis- b,
cm
"
5 6 8 10
« 1
|
1
2,4 2,7 3,3 4,0

d 0,5 2,0
2,S 3,1 4,1
d
&
1,0
0,5 1,3 1,5
2,3
m 2,2
2 7
1,0 1,7 I]9 2,6
e
0 5 1,3 1,5 1,8 2>
f ?
1,74 1$ 2,0 2,2

1-0
1
in cm 3 pentru cazurile din fig. 10, U
$c* respectiv: ,
hych.mm [0,1*™ b o * * 1 t g
0,030 9,02 x
0,200
20x3 0,083
0,050-
20x5 t 0,333
0,104 0,100
25x5 0,521
0,125 0,170
30x5 12 0,750
0, 166 0,270
14 1,333
40x5 0,20S 1,80 4,13 0 40O
50x5 16 2,080 p
2,16 4,96 0 580

ÎS 3,000 0,250
60x5 ,
2,88 6,60 0>SO

2§ 5,333 0,333 j
80x5 0,417 3,60 8,25 1

1,560
100x5 25 8,333
2,700
0,833 7,20 16,50 62,10 1
30 4 160
50 x 10 P
19,80 74,52 4,290

35 6,000 1,000 S,54
60 x 10
11,52 99> 99,36 ! 6,400
40 10,660 1,333
80 x 10
l
1,666 14,40 33,00 124,20 9,130

100x10 45 16,660 ;
|
Bare dreptunghiulare Bare ro tunde

Aluminiu am cupru
Cupru
t>eiitm
m m m 1
tjl m i/2
calitate) 1000 1500

1000 1400 400 \
700
se poate determina ajutorul"

Not. Pontm calele expeditive, F
noroogramei din fig. 10.11 i relaia
F = Ps M0-^, (10- 10 )'
nomograma din fig. 10.12.

iar sa direct din
43$
1
Iat0ar I r
ôar1 1mn?J^ f ? --?
e Poarele corespund
0**0; i ^£0,62%, (10,11)
a izolatoSîS
( ? 0) '
F'
- re21sten ta la rupere
b c
^ ^wKHjiHt^: Ttl [U l ii 1 {
3% ULII Detonarea fcrfcte electronice

ds scurtcircuit care,
sucit barele i izolatoarele.
o,f 0,2 0,3 1 2 5 mg ^
la stabilitate
Fig. 10.12. Verificarea seciunii conductoarelor neizolate
termica de scurtcircuit.
Alegerea hardor la încrcarea în regim permanent: Al -20x5 mm p
montate pe lat i vopsite, pentru care:
X&* = 3000,88 0>0.9 = 2H > ISO A,
v> exemplul de calcul

Verificarea la scurtcircuit (pentru I m si i
?
menionat pentru scurtcircuit în £ a)
35 + (70 - 35)180/198 = 66,81*0 - = ^ A/mm,

^ = 18 509 /S3 = 223 mm2 .
Rezult necesitatea mririi seciunii la 50 X 5 mm

F= 2-110- 36,9232 . 10-2/20 » 150 daN,
a = 1. 150- 110/(12- 2,08) = 661 < 700 daN/cm.
Pentru comparaiei din nomogramele menionate în nota de mai sus

se determin:
s ce «2(K> mmî i F = HO = IM daFT-
Alegerea izolatoarelor: SA6 cu JFr = 375 daN; rezult,
F =» 150 < 0,6- 375 = 225 daN.
441
103.5. Alegerea aparatelor de conectare
Aparatele de conectare de tip interior se utilizeaz

în
încperi închise sau în spaii adpostite, ferite de intemperii
i depuneri de praf; cînd aceste condiii nu sînt
asigurate
(eventual prm climatizare) sau în exterior, se
prevd aparate
de tip exterior. La altitudini peste I 000 m,
tensiunea no-
minal de utilizare se reduce la 95% pîn Ia 1400 si la m
80% între 1400 i 3000 m.
Performanele electromagnetice se aleg astfel ca:
— în regim normal de funcionare aib: s
u«n>Ua ; la*>Ic , (10.12)
unde V a7l> Un — tensiunea nominal a aparatului, respectiv
— curentul
:
a reelei; IaUJ Ic nominal aparatului, respectiv

încrcarea maxim a circuitului
calcularea în
(v.
— în scurtcircuit s asigure stabilitatea termic
§ 9.4.1);
si elect ra-
dina mic:
I ^t>I m
£ ; Ia >i g ;
lt>X&
!
(10.13)
unde I^t, I€
:
—
v, explicaiile la relaia
(10,5) ; IT curentul —
de rupere al aparatului {cu observaiile de mai jos pentru
separatoare); 2"„ s#i I m —v_ relaiile (9.44, 9.46 i
9.47)
In plus se va ine seama de cele menionate mai departe]
Alegerea separatoarelor- Cînd nu avem separator de
tensiunea cerut de mediul respectiv, putem utiliza altul
de tensiune mai mare sau de tipul de exterior în locul celui
de tip interior (dar nu invers).
Separatoarele normale nu se de seni d sub sarcin cu "
garania furnizorului, pot rupe sau stabili cureni de mrime

neglijabil în cazul: curenilor de mers în gol ai trafo
întreruptor sau ai unor linii electrice; curenilor de mag-
fr
netizare ai transformatoarelor de msur. De asemenea,
separatoarele de scurtcircuitare (utilizate la stabilirea unei
legturi voite la pmînt pentru sensibilizarea proteciilor
din amonte în cazul unor defecte în aval nesesizate altfel)
se verific atît la stabilitatea termic i dinamic cit si lai
timpul de închidere, iar dispozitivele de legare la pmînt
în aer, la capacitatea de închidere în „cazul cînd poate provoca
un scurtcircuit Ia închidere din lipsa unui blocaj corespun-
ztor la separatoarele de scurtcircuitare anume construite.
442
în staiile de MT i110 kV la consumator acionarea
.separatoarelor se face cu dispozitive manuale, cu excepia
celor de legare la pâmînt a neutrului transformatoarelor
i
o bobinelor de stingere în reelele cu neutrul izolat, comandate
de la distana pentru protejarea operatorului. Dispozitivele
de acionare trebuie spermit blocarea operativ a sepa-
ratoarelor si dispozitivelor de legare la pmînt în
poziiile
închis si deschis, iar blocajul trebuie s
permit manevra
separatorului cînd sînt îndeplinite condiiile corespunztoarei
in acest scop vor fi prevzute cu contactele auxiliare necesare,
^care vor servi -i ia semnalizarea poziiei separatoarelor.
Alegerea întreruptoarelor; Pentru MT
se va evita utili-
zarea în interior a întrerupt oarelor cu ulei mult, admi-
îndu-se îns cele cu ulei puin.

Performanele electromecanice trebuie s in
seama
în plus în principal de:
© Durata admisibil nominala a curentului de scurt-
circuit pe care îl poate suporta întreruptorul în poziia
închis (normal is);
o Secvena nominal de manevra (D — —ID—f'—ID
t
sau ID—t"~ID f
unde: D — deschiderea, JD — închidere
urmat imediat de deschidere, t = 3 min sau 0,3 s, respectiv
€r sau cu RAR, i =
3 min, t" = 15
1
s)
& Durata de funcionare: de deschidere {timpul dintre

darea comenzii i deschiderea contactelor), de rupere (timpul
dintre darea comenzii i ruperea arcului —
sub 0,15 s pîn
la 35 kV l sub 0,08 s peste 35 kV), de declanare loial (timpul
«le funcionare a releelor plus temporizarea volt plus
durata
de rupere), de stabilire-descMdere i de stabiUre-mpere (timpul
dintremomentul stabilirii curentului de scurtcircuit i
momentul separrii contactelor, respectiv stingerii arcului
la toi polii).
Pentru tensiuni sub 1 kV, dup caz, se pot utiliza între-
ruptoare manuale sau automate-
întreruptoareîe manuale trebuie s
satisfac condiia de
funcionare în regim normal (10.14) i în scurtcircuit (10.13):
cu meniunea c nu se acioneaz în scurtcircuit.
443
întreruptoarele automate obinuite (v. S 33 \) se aW&
avîndu-se în vedere c:
• Durata de viaa este limitat (se recomand limitarea
manevrelor la una/zi pentru Ia7t < 1 600 A, una/2 zile
pentru
4» =2 000; 2500 A, una/sptmîn pentru J =4000 A;
an
• Condiia de rezisten la curentul de rupere trebuie
corelat cu valoarea curenilor de reglaj ai releelor, corelata
la rîndul ei cu valoarea curentului
nominal al circuitului
pe care se monteaz, chiar dac pentru aceasta este necesar
s se aleag un aparat cu curent nominal mult mai
mare
decît al circuitului; dac întreruplorul cu
capacitatea de
rupere necesar nu pote fi echipat cu releele corespunztoare
curentului nominal al circuitului, se alege altul cu capaci-
tatea de rupere imediat inferioar care are releele potrivite
montîndu-se înaintea aparatului sigurane MPR cu
I* — (1,7 ^ 2)X {10.15)
• Selectivitatea funcionrii proteciei se asigur prin

temporizare diferit: întreruptorul de capt va fi cu de-
clanare instantanee, iar cel dinspre surs cu temporizarea
cea mai mare;
• Alegerea releelor termice i electromagnetice ale
acestor întreruptoare se face funcie de destinaia circuitului
conform relaiilor (11.34, 12.9 i 12.10).
Exemplul de calcul 10.5. Pentru PT din exemplul de calcul 9.6 sâ

se aleag întreruptorul de MT al transformatorului si cel de JT pentru
plecare din TGD de 230 A.
Pentru MT ale# IUP-M 10-630 care are:
L\ = 10 kV> U=6 kV; In = 630 A>TC 96,3 A,
Ir = 200/(1,73.6) - 19,3 kA>Ta = H,7 kA,
%= 76",5 kA>i ? = 36,9 kA,
Ilt = 30 kA>7 ra = 18,5 kA.
Dispozitiv de acionare MRI-0.

Pentru plecarea de 230 A din TGD ar fi necesar un XJ$OI^250 care
are îns, Ir = 15 kA<22,7 kA; se alege deci un USOL - 630 — — DM
444
declanare instan-
-LF- DD— I = 250 A r
pentru protecia liniilor (cu
tanee i J em = 4TrJ care t

are:
Un - 660 V>U = 3S0 V; *= 630 A>r c = 230 A,
= 0,92 250 = 230 A; - 4 - 250 = 1000 A p
It
It = 25 kA>/ B = 22,7 kA.
103,6. Alegerea transformatoarelor de msur
Transformatoarele de se aleg de tip interior cînd

msura
se monteaz în spaiu adpostit, ferite de
în încperi sau
aceste condiii nu
intemperii si de depuneri de praf; cînd
prin climatizare) sau in exterior
sînt asigurate (eventual
La altitudini peste 1 000 m, se
consulta
*e aleg de tip exterior.
întreprinderea productoare.
Alegerea transformatoarelor de tensiune. Numrul
fazelor
primare aleg în funcie de
i conexiunilor înfurrilor se
numrul de faze ale circuitului primar i de natura recepo-

secundare i
toarelor care vor fi montate pe înfurrile
anume
în reelele cu neutrul izolat sau legat la
e
pmînt prin
bobin de stingere, conform fig. 10.13, a—f;

• în reelele cu nerul legat direct la pmînt, conform
fig. 10.13, g si h;
* Aparatele de msur i protecie se monteaz pe

aceeai înfurare "secundar, cu excepia celei pentru
m-
surarea componentei homopolare care se monteaz pe inia-
surarea secundar anume destinat (v. fig. 10.13,

d f h)\ f
se pot
rfnd conductoarele de legtur sînt foarte lungi,
alege transformatoare de tensiune cu dou înfurri se-
tensiunea
cundare identice legate în serie, dubimdu-se astfel
i redueîndu-se corespunztor curentul (aparatele conectate
trebuie s
satisfac noua tensiune).
a, bl
Tensiunea nominal pentru conexiunile din fig, 10. 13,
U^ = Ui C7 2.- 100V, (10.16)
445
iar pentru conexiunile din fig, 10.13, c—k
&în — fi U; U 2n = V3 100 V — înfurarea de bazâ
Usn = 100/3 V(fig, âj) sau Vsn = 100 V (fig, h) — înf-
urarea suplimentara, (10.17)
Clasa de precizie: 0,5, de regul, pentru aparate de
msur; 1 — pentru relee direcionale sau de * distanat
încrcarea înfurrilor secundare de bazo Ia schemele-
Fig, 10.13. Scheme de conexiuni ale transformatoarelor de tensiune r

de încrcare a înfurrilor secundare de baz:
M ~f — ÎE reele cu neutrul izolat fcu transformatoare monofazate aau trifazate)*
h — în retjc cu centrul legi Ia praînt (cu transformator monofataij;
446
^ — pentru de timp voltmetric; conform irMcaUilor
relee
întreprinderilor^ pentru alte aparate de protecie si auto-
matizare {uneori împreuna cu aparatele sînt livrate
i trans-
formatoarele de tensiune necesare). ,
secundara 5
Puterea consumata pe fiecare înfurare
trebuie s satisfac condiia:
Stn >S>S^ f (
10 1S >
-
unde S 2nt S 2m =
0,25 S2n sînt puterea nominal^
respectiv
minim admisa pentru garantarea erorilor ale miauraru

secundare,
încrcarea S calculeaz însumînd consumul maxim
se
atît în regim
al aparatelor care pot funciona concomitent
permanent (cînd se iau în considerare aparatele de msurat)
regim de scurt durata (cînd se considera aparatele
cît si în
încrcrilor
de protecie i automatizare). Relaiile de calcul al
pentru schemele din fig. 10.13:
Fig. 10-13, Relaii de calcul: S = </P3 + Q~> vsde:
P=P';Q = 6'
b Pts" Pr*+ o,5[p; t - -M& 4- 3P' - V3S')
P = (s P[, + 0,5(PU + V3g; ( + 3P' + &')

Qt*= Qrrh 0,5G; ( -r V3>;< + 3g- -h V3P')
Q ts =
-
Vjp;! + 3Q' -- V3»
PT = p;h- (3p;,+ V3.e;r)/e
Ps = K-V (3P'*t
- 3p; s + /3"e;.
-
Pi = 3Plt :
" -v'SCir
—
V3>; s v 3&ri 3e; s )/6

-
Q'
r + tv'3>; ( --
Qs = &=w^ s --•JîP'st-r 36'rs -f 3g; ( )/6
e< = q\+ (v3p;t --

V3-Kr^3£>; (
-^- 3<?; r )/6
-
= p- + (3p; e + 3P'tr -7- \^3S'rS
p* == p' + (3^;*+ 3P;î-t \3&t -

10.3.6. (continuri;}
Fig. 1.0.13,
|
Relaii de calcul
~4^%&> unde:
P =
t P- + (3P; r+ 3P; <+
^ r _ ^J/fi
Qr=
s«=
q-
e'
+
+
(v'3p;,
(V3J°; S
- J&Z, +
-
3q;t
V3p; + 3g; î+ 3e;

(
+ W )/d
e
I Qt= Q' t - V3>;, + 3e;,+ 3<2; r )/e
Cînd consumul aparatelor este dat în VA, pentru

calcului
Im P i Q se consider cos o 0,8, sin 0,6. =
Alegerea transformatoarelor de curent.
Numrul fazelor
pe care se monteaz: în monofazat
zat—funcie de aparatele de
pe faz; în trifa- —
i protecie alimentatemsur
(pe o singur faz, de preferin
5; p e dou 'faze, de F
pre-
ferina R, T; pe toate fazele).
Tensiunea nominal £/„ se alege astfel ca
U sau excepional UM , (10.19)

V, UM fund tensiunea nominal, respectiv
a reelei; ultima condiie se cere
maxim de lucru
la transformatoarele de
curent de pe circuitul de legare la
pmînt a înfurrii bgene-
ratoarelor. '
Curentul primar nominal Iln se alege

normala Ic sau încrcarea maxim de durat
de încrcarea fa
i „ ale cir-
cuuulm primar, trebuind îndeplineasc condiiile:s
(10.20)
cînd nu se alimenteaz aparate de
msur si
^w^/i >/ /l,2, tt t;

(10.21)
cînd se alimenteaz aparate de
msur, cu recomandarea
ca încrcarea a
fie foarte apropiat de
cea nominal, pentru
precizia funcionam (prima parte
a inegalitii (10 21) se
refera la cazul m
care aparatele de n-au scara gradat msur
prelungita peste limita domeniului de
msurare cel p puin
pma la I(lt ). 1
448
:
Curentul nominal secundar, în instalaiile la consumator,

se ia de regula 5 A (1 A se adopta în staiile de 220 kV, în
cazul circuitelor de msur
lungi).
Numrul miezurilor se aleg separat pentru aparate de
msur, auaratc de protecie (exclusiv diferenial) i auto-
matizare /aparate de protecie diferenial, dispozitive de
acionare nentru curent operativ; cinci numrul înfurrilor
pentru protecie nu este suficient, se poate utiliza în acest
scop i înfurarea pentru msurare.
Clasa de precizie: pentru msur —
0,5; pentru protecie
i automatizare: idee direcionale, de distana, difereniale
si de protecie contra punerilor la pmînt 7, relee maximale —
de curent si dispozitive de acionare în curent operativ
alternativ —
5P relee difereniale pentru transformatoare
7
de curent produse la noi —

'10F> alte aparate de protecie
—
si automatizare, funcie de eroarea
de unghi admis 7
conform indicaiilor furnizorului.
sau 3 (ultima negarantat),
Coeficientul de saturaie al miezurilor n:
* Pentru msurn 10, preferabil < (pentru a n<5
nu creste, înfurarea de trebuie msur
încrcat prin
dimensionarea corespunztoare a legturilor, eventual prm
însexierea cu aparatele a. unor impedane auxiliare);
• Pentru protecie n se stabilete funcie de
erorile
admise de aparate, indicate de furnizor; cînd este insuficient,

n se poate
" prin reducerea sarcinii pîn la valoarea
mri
garantat de furnizor, potrivit relaiei:
i'jn = SjS', (10.22)
creterii
sau prin mrirea curentului primar, cu dezavantajul
erorilor. *
consumat pe fiecare înfurare secundara a
Puterea
transformatorului 5 trebuie, s satisfac condiia (10.1S);
în acest caz 5^-0; 0,25S^; Q*5$â*. respectiv pentru
clasele 0,2—0,5; 1 ; 3.
încrcarea fiecrei înfurri secundare a transtorma-
torului
Srls , t,
=S + a l,\Sc ,
(10.23)
449
unde: S Saîf Sc sînt pierderile în bobinele de curent ale
,
aparatelor conectate (a toate, ai —

-unul din ele), respectiv —
în conductoarele de legtur, VA; 2,5 n pierderile în —
contactele celor n aparate conectate, VA; p, sc rezisti- —
vitatea, seciunea conductoarelor de legtur, respectiv în
£2mm 2 /m, 2
I %n mm —
curentul secundar nominal; 4
; tem- —
gimea de calcul a conductoarelor de legtur egal, pentru
cazurile de conexiuni a, b, e din fig. 4.6, respectiv cu:
4 = îf ; îc = 1,73 fa Zc =2 l
f . (10.24)
Exemplul de calcul 10.6. S

se aleag transformatoarele de curent
montate pe fazele R T ale sosirii pe barele de 6" kV din PT — exemplul
de calcul 9.6, cunoscînd c
Tc = ISO A l c. se msoar, curentul pe o faz
i energia activ i se adopt protecie maximal de curent cu tiere rapid
i temporizata.
Se alege CIRS 10 - 2 x 200I5A care are:
Un = 10 kV> U = 6 kV; I in = 200 A> [c = ISO A,
I27l = 5 A; Clasa precizie 0,5/1; S« n = 15/30 VA.
încrcarea maxim a înfurrilor secundare:

— pentru msur:
= 4 ~h 1,2 2*2,5 = 10 2 VA p
5 C = 1,1-10*5^/(57-4) = 1,1 VA
S27t = 15 VA > S2 = 11,3 VA > Ssm = 0,25-15 = 3,75 VA

— peni.ru protecie;
S* — 4 H- 4 -i- 3-2,5 - 15,5 VA

Sc = 1,I,10-5 S /<57.I6) = 0,3 VA
= 30 VA > Sz = 15,8 VA > SaJft = 0,25 - 30 = 7,5 VA.
Verificarea la stal) Uitate termic a conductoarelor (m — msur, p — pro-

tecie) :
Kn = 200/5 = 40,
s^, = 1-18 505/(40-130) = 3,56 < 4 mm*

s Cp = 3VlS 509/(40-130) = 10,6 < 16" mm 3
.
450
:
10.4, Protecia i automatizarea instalaiilor de conexiuni

i transformatoare
1Q.4.L Protecia barelor colectoare si cuplelor
Tipuri de proiecie specifice (fig. 10.1.4)
Specificaie Condiii de dimensionare i utilizare
Protecie dife- Treapta 1 : 0,lk Sl Is îj'H< ipri ^ ^ M!n t
renial complet-
PDC
Treapta II: îprn^ &$Utz= 0,6 ... 1 A.
Temporizarea se regleaz cu o treapta peste tempo-
rizarea maxima a plecrilor din bare
Protecia dife^ Treapta I: ipii= ^^scm^h; — Ifi

rentiaia incom- m
= 0,S5.
Treapta II: ft&sl*r *s
pleta - lyDl
*feiiii:= >
Temporizarea se regi caz cu o treapta peste tem pori -

maxim
j
I
zarea a liniilor racordate la bare
Fig, 10.14. Scheme de principiu pentru protecia barelor colectoare:

a — crin proteciile maxinjale ale liniilor i uraii5foimatoarel (| r vecine] h — prin
"proieciile qc distan ale lisiiiîor; r — rin proecîe diferenial proprie.
451
Alegerea proteciilor
Specificaie Tip protecie i condiii de alegere
6-f-lOkV PDI ST 110/ 6 + 35 kV: cînd protec-

ia elementelor vecine nu asi-
gur stabilitatea sistemului ener-
20-^35 kV PDI sau PDC, getic, selectivitatea proteciei,
funcie de con- stabilitatea termic a instalaiei
diiile de sta- i funcionarea fr
perturbaii
bilitate a
Bo consumatorilor
racordai.
Bare 20-E-35 kV: cînd trebuie s
o funcioneze continuu cu 2 secii
o 110 kV PDC, de regul sau sisteme de bare, cu cupla
qj
h
<$
fr tempori- închis, dac protecia de sepa-
zare^ sau cu 2
pq rare prin cupl nu satisface con-
trepte, cînd diiile de funcionare sigur a
condiiile de sistemului.
siguran o cer
(tr. I — cupl
transversali,
tr. II —
rest)
Transver- <. Sistem de protecie care poat: constitui re-s

sal, zerv proteciei oricrei linii racordate la ba-
rele respective, dac protecia proprie liniei nu
tU este disponibil; separa cele 2 sisteme de bare,
s dac aceasta n-a fost fcut de protecia barelor
0 sau a liniilor racordate la bare.
.
TJ
s
Combinate Recomandabil acelai sistem de protecie ca la
_«
"3 linii (v. § 10.4.2), care s satisfac cele dou con^
diii de la cuplele transversale; în plus, se va'
prevedea dispozitiv de reanclansare automat.
VI
QJ
l-t
+*
Longitu- De regul cu protecie maximal temporizat
dinal P.M/T. (v. § 10.4.2}
JD
De transfer Echipat cu transformatoare de curent: acelai

sistem de protecie ca la majoritatea liniilor ra-
cordate plus dispozitiv de reanclanare auto-
mat. Fr
transformatoare de curent: intre-
mptorui cuplei va li acionat de protecia liniei
sau transformatorului transferate.
452
10.4,2. Protecia liniilor
Tipuri de protecie (fig. 10.15)
Specificai; Tipnl proteciei i condiiile de alegere
rapid (sec-
ionare de cu- (fa de liniile din aval, k^tvs = 1,2)
rent) - PMR
1,5,
temporizat
PMT 1,25; A^pr = 0,5 ...0,7 s
rapid (PMDR) temporizat

Protecie maximal Poate fi
direcional —PMD (PMDT) ; ipi — PMR respectiv PMT;

se cere conectare polarizat pentru a
optim,
Protecia diferen-
contra- declanrii unui mtremptor
ial transversal blocaj
primete
direcional — PDT cind: 1) cellalt este deschis; 2)
comand de declanare de la protecie.
Z VT = VUr I^S *r = 0,8 0,9; A, =

Protecie de dis- C ;
tan - PD = 1,15 ... 1,25; f

P ri = 0,1. ..0,o s (timpul
de funcionare al releelor) ; £prrj = *pri +
Ai-
de curent (di- îpr = tdejE (îdez dat de erorile transfor-

ferenial lon- matoarelor de curent); legturi polari-
gitudinal) zate; supraveghere continuitatea leg-
PDL turilor instalaiei
sectional — La cele dou capete ale liniei — protecie

PCS de distan sau maximale direcionale.
cu transmite- Combin proteciile de la capetele liniilor
rea comenzii (de regul, de' distan) cu dispozitive
la captul auxiliare de comand i transmisie sau
opus— PTC inalt frecven
453
10.4.2. (continuare)
|
Tipul protecie i condiiile de alegere
Protecie maxi- zpr — (0,4 ... 0,6} Icfai ; poate fi rapid

1 mal Iiomo po- (PMHoK) sau temporizat (PMHoT);
Si-
lar. - PMHo Af^r = 0.5 ... 0,7 s; pentru aceiai linie
1 |
_C
gj
Protecie maxi- î'pr — (0,4 ... 0,6) Jc/»f ; respectarea pola-
mal hornopo- ritii legturilor dintre relee i trans-
3 ~ j£ îar. direcio- formatoarele de msura.
s a s nal PMHoD
5 2
5 3 Protecie Iiomo- ipr = (0,4 0,6) Itjni respectarea
... ; pola-
polar di feren- ritii legturilor dintre relee i trans-
ialâ transver- formatoare de msur.
sal direciona-
£^ li
la — FhoDl
riTT T^T
Protecie maxi- (I cr — ^cxJ/^s«a^ = == $&l^7H ;
mal homopo- Fc— seflS = 4'.,. 5;

= 2; ft, =. 10
ci
1* lar - PMH la LES: fc c — 350^— latEA [tf în kV,

J în km)
Protecie homo- Aceleai condiii ca în cazul precedent.

polar direcio-
+-» nal - PHD
Im O
n u
° 3
** U
Semnalizarea Iu staiile cu mai puin de 3 linii sau de

o —
— general a pu- mic importan,
o cînd selectarea pune-
o~
nerilor la p- rilor la pmiut poate fi fcut prin deconectri
mînt SPP succesive t
454
10.4.2. ( cordinu^c)
Alegerea tipurilor de protecii
Tipul proteciilor i condiiile de utilizare

Linii
pmîni prin bobi** de stingere

Red* cu neutrul izolat sau legat la
Kadi- PMT cu temporizare minim Protecia-:
ale ter- -f-

PMH, cînd este necesar
mînale (v. coloana 3 din tabel) — se monteaz pe 2
faze, aceleai pe în-
treaga reea legat
galvanic
Contra scurtcircuitelor polizate:
—
tr. I (cînd e necesar),
caz: dup
PMR, PMT
(cu timp scurt, pentru — de regul cu o sin-
asigurarea, sensibilitii), PDL an gura temporizare; se
PCP (cind defectul trebuie eliminat admit 2 trepte (tr I
rapid oriunde s-ar gsi pe linie)
+ — rapida, trll-tempo-
tr. H: PMT; rizata) cîn*Q singur
— FU în trepte, la liniile cu U ^ treapta:
20 kV, cînd duplinia principal, ur-
meaz minim 2 inii succesive,
Contra punerilor la pmînt : PHD, ci nd » perturb consuma-
torii de pe liniile vecine
este necesar (v. coloana 3).
1
sntoase
Contra scurtcircuitelor pOlifaza te :
— tr l (cind e necesar), dup 0 micoreaz eficiena

PCP RA sau A AR la con-
cat: PDL sau (v, sus),
sumatorul alimentat
PMR, PMDR -f- tr. II: PMT,
prin linia avariat;
PMDT;
— PD, cind selectivitatea, rapiditatea
independena acionrii-
|
deconectrii i o duce îa *pr ^ 3s

o cer. la tralo din amonte cu
,
-Dtm
pammt rfiv,
Contra punerilor la :
cînd este necesar (v. coloana 3).

5= no kV.
— nu se prevede tri
Contra scurtcircuitelor polifazate: la liniile cu reactoare,
— v cazurile anterioare; se poate defectele lor elinii-
prevedea i PPT ca protecie nîndu-e de proteciile
suplimentar din amonte.
Contra puneri] or la pmiut :
FnD
Tvcrr*
cind este necesar (v coloana 3).

PMK si PHD se prevd
F
'
cînd nu-i recomanda-

bil numai SPP
Contra suprasarcinilor sistematice
!
Linii
cabluri posibile —
prin P^'IT.
455
10,4.2. (continuare)
Linii Tipul proteciilor l condiiile de utilizare
Reete cu neutrul legat la pmînt direct sau prin rezisten
Contra scurtcircuitelor dintre faze: de regul PMR

(desensibilizat do J5C de pe bara de JT a staiei i
.si cu o temporizare mai mare cu o treapt decît tempo-
rizarea proteciei rapide contra defectelor interne ale
transformatoarelor) -f- PMT t
Contra scurtcircuitelor monofazate; PMHo sau

2 ^ (cînd aportul de curent homopolar al transformatoa-
relor din aval ia valori care duc la declanarea pro-
î5 ^ teciei ]a defecte monofazate iu amonte) PHoD' tprH
.îs
5 >nî - ca la PMR.
03
cu deri^ Ca în cazul precedent, cu deosebirea câ tr. I se desen-

vatii sibilizeaz fat de bara de JT cu cel mai mare IsCt
la ST iar tr, îl se regleaz la 70 m posibil pe linie.
Contra scurtcircuitelor între faze i monofazate:

— de regul PD [de baz) -f- PHoD cu 1 sau 2 trepte (de
rezerv)
— cînd defectul trebuie deconectat rapid de -pe întreaga linie

PTC {cu PD la capete) de baza 4- PoDH de rezerv; —
— Ia liniile scurte sub posibilitatea de reglai a treptei rapide -
PDL - de baz + PD - de rezerv. '
Pentru funcionarea simultan: PHoD (se admite) PDT,

Cînd poate funciona numai una din linii — fiecare cu protecie
complet ca o linie unic.
Not: Acionarea proteciilor:

— contra scurtcircuitelor polifazate — la declanare;
— contra punerilor la pmînt —
semnalizare (de regul) sau la
la
declanare (cînd punerile la pmînt
pericliteaz viaa omului sau nu
asigur stabilitatea termic a instalaiei de legare la pmînt).
Toate declanrile se semnalizeaz optic i acustic*
456
457
10.4.3. Protecia iransfo-rmafoarehr
Specificaia Condiiile de acionare i utilizare
Protecii contra defectelor interne
Protecie Acioneaz degajri slabe de gaze (semnalizare)

Iar
de gaze — PG nivel ulei (semnalizare) i degajri intense
sczut de
de gaze (declanare întirziat) in ultimul caz se ;
admite numai semnalizare dac tpi ^ 0,5 s ia

^ 1,6 MVA, cu protecie proprie de Scurtcircuit la
trafo, i 3 a 6,3 MV A fr întrerupt or, protejat
de protecia de curent din amonte.
Se prevede; normal, pentru S}& IM VA cind exist ;
surs de c.c. operativ i intre ruptor pe alimentarea

transformatorului i pentru S = 100 630 kVA.
im = (3 <- 5)InfrH ; ^sens Acioneaz la defecte:

5= 1,5 prin asigurarea terioare, icî, borne, pe lega-
unei temporizri de t uri le spre bare.
0,04- 0,06 s prin Rl Se prevede: normal la
10 MVA se admite i pentru
;
«5
S?< 10 MVA
func- cîncl
ioneaz (pentru
în paralel
protecie selectiv) sau peri-
^ 8 =k-| tru $T 1> pentru SIMVA
l
— iÎU ) iIU
{cind secionarea de curent
nu asigur sensibilitatea ce-
rut i arc /pr 0,5 >s.
Dintre tip uri îe de protecie
menionate alturat se alege
Cu relee maximale de cel care asigur condiiile
CC f=t
curent, conectate prin de sensibilitate cerute
£ fi
transformatoare cu ordinea de alegere, cea dat
a I
Saturaie rapid cu alturat
aciune de frîuare
u n Blocheaz protecia
contra armonicilor su-
perioare ale Imu*
Protecie Acioneaz la scurtcircuite interne, pentru comple-

de secio- tarea proteciei de gaze. Se alege cind nu se prevede
nare de cu- protecie diferenial; poate fi ^înlocuit de cu PMC
rent - PMR ip T 1 s la trafo cn S?< 10 i MVA
^ 35 kV.
Parametrii: k ix l n jni Zp T =
k&>I$cMlJ H =
&si
= 3 H-5; '>
k sl = 1,2-M^ (pentru KC), 1,5 1,6 (pentru RTpC) V

I s cil — pe bara dinspre sarcin; ^s en s= /J^/^r^?^
5* 2.
453
10.4,3, (continuare)
Specificaia Condiiile de acionare i utilizare
scurtcircuite exterioare
Protecia contra mpracurmilor provocai de
Prin sigurane Se poate prevedea pentru S T < î MV A. Alegerea

fuzîbîle - PSC curentului nominal al fuzibilului — v. f;g. 3.5
La transformatoarele Se monteazpe dou faze

Protecie
coborâtoare cînd nn se (cînd pnnctnl neutru este
maximal t
adopt PMCTm. izolat) sau pe trei faze (cînd

de curent
- PMC ipr = ^W^r^ ;
punctul neutru este legat la
pmînt).
= 1,2
(fat de prima Acioneaz la declanarea
I bar), 1,2 (fa de i n trer up toarelor tuturor în-
|
a doua bara) furrilor.
Protecie La £T ^4MVAcu Pe partea de joas tensiune
alimentare bilaterala a transformatoarelor cobo-
maximal de
= k$Iiijkrn &r
~~ rîtoare cu U m ^ 20 kV se
curent cu blocaj ij>T i >
gene-
de tensiune rui- v PM C u^ v= Uml k s k rn u monteaz sigurane
. ;
rale sau un întrerup tor au-

nim-PMCTm Um =0,9+0 95)U»; r
^1,1-=- 1,2; k r >l tomat general.
Protecia con: ra scurtcircuitelor

l
monofazate de la transformator sau din reUa
Protecie i^r = (0,4 -r 0,S)

/«/»< 2,5 3A; ~ Numai la trafo
cu o treapt peste tempori- cu neutrul le-
de curent £ pr
zarea proteciilor homopolare gat la pmînt,

homopolar
- ?CH de linie cu alimentare bi-
lateral.
Protecie Ux— 15 v (care desensibilizeaz
£ tensiune protecia de tensiunile de dez-
echilibru posibile la bornele
homopolar 3.
-PUH filtrului. 1
Protecii suplimentare
Protecie = ksIn tk T*H; h s 1,05; k T = 0,85;

i pr =
10 s.
contra su- Se prevede la trafo cu S T ^ 0,4 A care funcionea- MV

prasarcinilor z în paralel sau destinate preia i sarcina altor s
- PMT transformatoare în caz de avarie a acestora.
Protecie *
Kormal ia St > 10 MV A; se admite i de la ST ^ 4
contra su- j
MV A. Acioneaz normal la semnalizare; în staiile
pratempera^
'
fr personal permanent, la declanare cu mare în-

tnrîi - PST ;
tîrziere .
Protecie !
Acioneaz la defecte interne cu punere la pmînt.
de cuv — Poate înlocui protecia diferenial la trafo cu St =5
PC < 25 MVA. Condiii: ipr~ &$kxesfiltcl ^sens= Icifip
5
^2;* = 3-M;S 'hrfy= 0,0025.
459
Fig- 10. 16. Scheme de principiu
pentru p mi ccia trarj sioi ma i carelor
460
Proiecie prin relee
Proiecie prin retez
-\\sf comand
comand
Sete irsnsf.
jfs tensiuni* tils
,
Beto transf- & ?±ZL«îljfctewitoe

a/e s/tfem.1
^^Jf^f^
tensiune oje
siste/nuhi 2
Uecianare
protccha suprasbrciflo
1 Zte/a -t_
X finitei
principiu pentru automatica reelelor electrice:

*r™C10 17. Scheme de
* l :,r a „ nmlci In CndcrCa UHUia C,lT. fll
461
10.4.4. Instalaii de automatizare umale în reelele
electrice ale consumatorilor
Tipul Condiiile de utilizare i funcionare
Reanclan- Se prevede la toate LE A cu [/> 1 fcV; (Jup

area auto- caz
misie (aeriene i subterane) Poate fi ra-
si la liniile
mat — RA pida - cu pauz sub 1 s - RAR i lent -
cu pauze
mar mari - RAL. Condiii: intrarea in funciune,
pe
baza acionrii proteciei sau necorespondentei
dintre
poziule întreruptorului iciien de comand dar
nu Ia
oeconeetarea voit a întrcruptorului sau la
conectarea
lui voita pe defect.
Anclanarea Se prevede: la toate instalaiile de conexiuni

si distri-
automata buie Cu 2 cai de alimentare, la care sinf racordai
a rezervei consumatori importani.
— AAR, fig Condiii: acionarea A AR se face cu controlul
10.17 a prezen-
t b ei tensiunii pe fiderul de rezerv i dup deconectarea
fiderului principal; va avea un singur
ciclu si va 'i
semnalizat; nu va aciona la arderea unei sigurane
din secundarul transformatorului de
tensiune.
Descrcarea Condiionat de valoarea curentului din calea de
automat a alimentare. La restabilirea valorii admise
sarcinii — a curentului
din calea de alimentare, sarcina
DAS, fig
deconectat poa e fi J
reconectat automat prin RARS, dac nu-î

10.17 c
posibil
reintrarea in condiiile DAS.
10.5. Exploatarea, întreinerea i repararea Instalaiilor

de conexiuni i transformare
Instalaiile de conexiuni
a. Controlul instalaiilor:
— cu personal permanent— pe schimburi; o dat ne
luna, pe întuneric, pentru
observarea efectului corona
contactelor slabe, depunerilor pe izolatoare
— fr personal
*
ctc.
— toate— duppermanent — de
la fiecare scurtcircuit
2 ori pe
*
lun*
conai tii speciale (mediu nociv/
+ t~^\ imnortant vi-
tala etc.) controlul poate fi intensificat
462
;
consemnat iar deficienele

Rezultatul controlului va fi
remediate în timp oportun.

curente, cu .verificarea
b. Reparaiile f^SÎ^raflc
încercarea izolaiei, vor fi fcute dupa un grafic
acionare i
amial aviridu-se în vedere ca:
— lucrrile s nu stinjencasc electr oalimentar ea cores-
pauza sau activitate
punztoare, corelîndu-se cu timpul de
redus a consumatorului;
— la instalaiile de IT, orice lucrri se
vor executa pc
baz de dispoziie ifoaie de manevra

aer comprimat se va urmri pietatea
-la instalaiile de
aerului, evacuîndu-se periodic
apa dm elementele instalaie ,
i curindu-se filtrele de aer dmamtea mtre-

controlîndu-se
ruptoarelor.
Reparaiile capitale ale aparatelor se
vor face dup
c
în lipsa instruciunilor, daca
instruciunile furnizorilor;
intervenii imediate, pe-
constatrile controalelor nu cer
rioadele de reparare vor fi:
M
—la întreruptoare— 3 ani (cu ulei mult), la 2
ani
protecie);
4 acionri la
/cu ulei puin), neplanificat (dup
-la 5 ani; dispozitivele lor de ac-
-la separatoare:
ionare la distan —
la 3 am;
la barele colectoare
—
la 5 ani;
— —
pri ale instalaiei funcie de rezultatele
alte
controalelor.
6.1.5)
Instalaiile de transformare (v. §
Instalaiile de protecie i
automatizare. Montajul se face
personal calificat, iar verificrile

i reglajele, de personal
de
ERAM — grupa IV NPM.
reglajele, probele
înainta ounerii în funciune, se fac
individuale si de ansamblu, sigilarea i predarea instalaiei
tehnica necesar (scheme, plan

împreuna cu documentaia
planuri montaj, tabele marcaje,
reglaje corelat cu IFE.
463
instruciunile cu fiele tehnice i buletinele
de calitate ?Ie
aparatelor, procesele verbale sau
buletinele încercrilor pe
antier). ^
Punerea în funciune va fi fcut de
formaia PRAM
fJ^TT^m
instruit),
în
.Pf zcn ta personalului operativ (special
tot aceasta formaie va face:
— verificrile periodice i accidentale regul o dat
(de
cu ale aparatelor comutaiei primare)
— probele corespunztoare dup orice
lucrare executat -
Personalul operativ: va observa

permanent funcionarea
instalaie!, o v a curai periodic de
praf, va avea rezerv de'
sigurane l lmpi de semnalizare.
11. INSTALAII ELECTRICE DE FOR
acionare
11.1. Pornirea motoarelor electrice de
electrice asincrone în colivie

11.1.1. Pornirea motoarelor
Pornirea prin conectare direct la

reeaua de alimentare
ffifi 11 1) se adopt cînd motorul are P„<4 k\\' —220 \ ,
5tW — 380 V consumatorul fiind racordat

consumatorul
direc, ia reeaua
fund racordat
de JT a IFE, sau P„^0,2ST ,
proprie de transformare Ia reeaua ae Ml

prin instalaie
sau IT a IFE (ST —
puterea nominal a transformatoarelor
care pot alimenta în paralel pornirea motorului).
se poate
Funcie de necesitile de acionare, conectarea
faC
!lprin mtreruptor manual (de regul cu motoare
pîn
la 1 kW cu suprasarcin
improbabil v. § 11.2.1); —
— prin contactor fr oaranteza de sus) sau cu relee
(v.
comandate local sau
termice sau prin întrerupte* automat,
automat (cazuri obinuite).
de la distant, manual sau
curentului i
Valorile cuplului de pornire de valorile fa
nominale sînt date de relaiile:
unde: =4 7,5_ iar

... kM = 1,6 ... 2,2 funcie dc carac-
teristicile motorului (v. § 7.2.3).
Alegerea aparatelor de conectare

trebuie asigure s
deconectare din momentul pornim, iar a celor
capacitatea
aciunea curentului de
de protecie, nefuncionarea sub
pornire.
465
Fig. 11.1. Pornirea motoarelor asincrone in colivie
prin conectare direct:
fl — prin îctrcruptor manual ; b — prin contacte* comandat de la
distau- (simbolizare — v. $ 1.7.2).
^
cmd
Pornirea prin comutator stea-triunghi (fig. n,2)
motoarele depesc puterile maxime admise
adopta «
pentru
pornirea direct i pîn Ia 73 ... 100 (pentru puteri mai kW
mari nu sc obin rezultate satisfctoare din cauza
valorilor
mari ale ocurilor i variaiilor de curent si cuplu
din mo
mentul comutaiei).
Conectarea se face prin comutatoare stea-triunghi
manuale
sau automate (v. § 3.7.1), dup cum nu este sau
este necesar
comanda de la distan sau automat.
Fade pornirea direct, curentul si cuplul de pornire
au valorile date de relaiile:
Ipya = Ipfi; MPYA M P/ 3. (ii.2)

Avantajul scderii curentului de pornire este
limitat
de scderea în acelai raport a cuplului de pornire
motiv
pentru care trebuie verificat ca fie satisfcut relaia s '
M YA>M P rQl (11.3)

M TO fiind cuplul rezistent din momentul pornirii.
466
Fi^. 11.2- Pornirea motoarelor asincrone în colivie
prin comutator st ea- triunghi
a — m&iruai j b — automat.
Alte condiii ce se cer la acest gen de pornire:

— Tensiunea motorului acionat
primeasc
trebuie sa
s
ne astfel ca
în conexiunea de regim normal

(triunghi)
tensiunea de linie a reelei dc alimentare, amca:
3S0 500
Un reea, V 220
660/380 855/500
Un motor, V 380/220
457
— Capacitatea de închidere i de rupere a contactelor
s
trebuie reziste curenilor acionai Ia comutare;
— Comutaia din stea în triunghi trebuie reglat (Ia
comutatoarele automate) sau manevrata {la cele
manuale)
pentru momentul în care cuplul motor al conexiunii
în stea
are aceeai valoare cu cuplul rezistent si
punctul de func-
ionare pe ramura stabil a funcionarii sale.
Pornirea prin autotransformator (fig, 1L3) se
adopt cînd
motoarele au puteri peste 75 ... 100 kW i nu-î
posibil
pornirea directa sau prin comutator stea-
triunghi.
Autotransformatoarele de pornire pot fi comandate
manual, prin controler Inclus, sau automat, de Ia distant
(v. § 3.7.2).
Fa de pornirea direct curentul si cuplul de pornire
au valorile date de relaiile:
Ivat = IJkAx ; MPAT = M

P jkATt (l l .4)
ceea ce însemneaz c
se pot obine valori convenabile
pentru IPATJ îns este necesar verificarea
\at — 9AT >
raportul de transformare al autotransformatorului^
r M M
pentru § 73.2: U2/U2 1/0,64 1,57). = =
Alegerea autotransformatoarelor menionate în
§ 7.3.2:
UAT = JJn * S: r>0JWJ*kx , (11.5)
unde U ni lnt kz stat datele nominale ale motorului.
Pornirea prin reactor (%. 11.4) se adopt mai rar,
pentru
motoare de mare putere i MT\ cînd nu sînt autotransfor-
matoare.
Reactoarele utilizate pot fi de tipul BR § 3,6.
{ 1) comutate
pnn separatoare de sarcin (§ 3.2.1), contactoare sau între-
ruptoare automate (§ 3.5.2), comandate de regul
manual
de Ia distan. Introducerea în circuit a reactorului
se face
numai pe perioada pornirii.
Fa de pornirea direct, curentul i cuplul de pornire
pnn reactor, J^, M
VRf vor avea Valorile:
TPR — Ij>%m Jx.P ; Mm = Mp xUtjx% (11.6)
unde: x^ jt este reactana inductiv pe faz a motorului,
m = —
—+
13 ;
xp xmot xR reactana total de pornire pe
faza, m Q (% reactana reactorului).
468
Fig, 11.4. Pornirea motoa- Fig\ 11.5. Pornirea mo-
relor asincrone în colivie
toarelor asincrone în co-
prin reactor. livie prin rezistene mon-
tate în circuitul statoric.
Alegerea reactorului: dup ce se calculeaz succesiv:

M = 915PJn
u u : M = lM
VR l f TQ ;
M = kMM
v n
se alege reactorul pentru care
(11.8)
%%« 100*^/1/^,
dup care se verific daca cuplul i curentul de pornire
efective satisfac condiiile permise de pornire.
Pornirea prin rezistente electrice montate în circuitul
statoric (fig. 11.5) se menioneaz numai ca posibilitate,
deoarece
IgJI* = Ar : M^r/M» = (11.9)
470
deci, în general, nu se asigur decît pornirea în goi sau la
sarcini foarte reduse (sn este alunecarea nominal) ; în plus
mrete pierderile de putere activ. ,
Rezistena de pornire necesar în CI se determin cu

relaia simplificat:
2^=0,82 UJ(^kpr h), (H-10)
unde 0,82 ine seama de rezistena statoricâ proprie, iar

kpr se alege funcie de condiiile locale sau se deduce din
relaiile (11-9). Cînd R v se împarte în trepte (pentru mic-
orarea ocurilor de curent i cuplu), valoarea acestora se
calculeaz similar cu a treptelor rezistenelor de pornire
rotorice (v. § 11.1.2).
Exemplul de calcul 11.1. Pentru motorul asincron în colivie
MIB2-90 kW, 3SO/660V, tj = 0,93, cos <p = 0,81, MpjM* = 2, IP fIn ^

= 5,5,740 rot/min, sâ se aleag modurile de pornire posibile, tiind
c tensiunea reelei este de 3 * 580/220 V i ro = 5® daNm. cM

Se calculeaz în prealabil ;
/a= 90 lOS/f 1,73 380 0,93 0,8

- ^ • •
1 ) <= 181,7 A,
Mn - 975 90/740 = 11S,6 daNm, p nsc 1, 1 50 55 daNm. M • =

Tmtru pornirea dire&t (înfurrile motorului conectate în triunghi)
se alege pentru conectare USOL 250 care are:
Tj\ « 660 > 380 V: Ij, = 250 > 181,7 A.
în acest caz:
Jp = 5,5* 181,7 a; 1000 A; Mv = 2- U$,6 = 237,2 datfm.
Pornirea este posibil daca reeaua de alimentare a motorului este co-

nectat la un trafo propriu cu o putere minim de
ST = 90/0,2 = 450 -f 630 kVA.
Pentru pornirea prin comutator stea-irîunghi se alege tipul automat

cod 8201 (§3,7.1), care are:
Un = 380 V, In = 160 > ÎS 1,7/ 1,73 = 105 A.
în acest caz
IpYA = 1000/3 333A= 1,83 In l
MpYA = 237,2/3 79, > 1 55 daNm,
Pornirea este posibila i

chiar recomandabil, mai ales cînd postul de
transformare este echipat cu un trafo de 630 kVA.
471
P-miru pornirea prin aut o£ransfarmator
se alege tiptil TPS:
Sat = 0,71- 380 - 18 1,7 -
5,5 IO"* 270 kVA,
deci tipul TPS-32QjO,38 care are S n = 320 > 270 kVA. în acest caz;
**at = 1000/1,57 - 647 A = 3,54,

MMT - 237,2/2,57= = 96,2 > 55 daNm.
Pornirea este posibil, ins avînd în vedere
curentul de pornire pier-
ce energie, spaiul ocupat i costul
instalaiei mai mari ded ÎL por-
nirea stea-tnunghi, se prefera
aceasta,
P
Pentru pornirea prin rezistene statorice, este necesar un
V = V 55/(1 18, 6- 0,013) = 5,9
SS* 1
Tecfpornirea
directa, deci
'" 740)/75 =
°
no
°'° 13) C '
este convenabila,
^ ^^^ P** P-mirea
L2
^ M^ÎS ^
aC '°^ neCeSar P ° rnirii borului asincron
42o/fcW V r 454 l
- 5 9 Jl^/M* - 0,67, 2990 KPM, tiind
:f cuprul
ea u
'
de pornire este de 400 daNm

J
± P
Se alege reactorul X3R-6/500 pentru care:
Uz* = 6000 V = L\- rfia - 500 > 354 A.

Se calculeaz succesiv:
Mn = 975 4200/2990 - 1370 daNm;

«
MPR = U-400 = 440 daNm; Mp = 0,67 -

1370 - 918 daNm;
= 6000/(1,73 - 5,9 -
454} = 1,295 Q :
m= I,295(V9Îp40 0,576 Q- t «
^% = 100 0,576-500/6000 = 4,S% -+5%.
Se alege BR-6{500-5, pentru care
^ = 0 576 h
*
5/4,8 - 0,6 Q. Rezulta:
= 5,9-454 -
1,295/(1,295 -f 0,6) - 1S30 A =* 4/^,
MpR 918(1830/2679)* <= 42S daNm > 400 datfm.
U.1.2. Pornirea motoarelor electrice asincrone

cu inele
Principiul de funcionare. Introducerea la

pornirea mo-
torului a unei rezistene în circuitul rotoric va
micora
curentul prin acest circuit i implicit pe cel
absorbit' de
stator din reea. Scoaterea treptata din circuit
a acestei
472
rezistene, pe msura ce turaia motorului crete, pîn Ia
scurtcircuitarea rotorului eînd se obine turaia nominal
permite variaia curentului i cuplului de pornire între
limite convenabile alese i anume:
XMÂ MPi >Mrt,
%
I pi - 1,05 ...
Ipt = 1 ,5 . 2,31* ;
M„ ^ Mps < MpK .
Aceste limite se asigura prin secionarea rezistenelor

de pornire în trepte, o treapt gsindu-se faa de precedenta
an raportul:
Rezistenele de pornire din circuitul rotoric pot fi asi-

gurate de reostate prefabricate (§§ 3.7.3 ... 3.1.5) sau con-
struite în ateliere proprii sau prin rezistene de pornire,
Eeostatele prefabricate se aleg conform indicaiilor furni-

zorului, direct din catalog, fr
calcule prealabile, funcie
de puterea motorului; fac excepie tipurile:
— RPU, la care se determin în prealabil codul reosta-
tului funcie de valoarea raportului k (v. § 3.7.3 nota 2) —
i cod se alege puterea reostatului egal
în cadrul acestui
sau imediat superioar puterii motorului comandat;
— RL, RLD, la care
9 Se stabilesc datele de calcul necesare, pentru mo-
tor — Pni kW; Uz, V; I z A; n x turaia de sincronism, —
rot/min tpm —
timp de pornire, s n p
,
numrul de porniri —
;
in stare rece; fp —
frecvena pornirilor, porniri/h; Ua V
;
—
,
i fat Hz tensiunea i frecvena de alimentare pentru

reostat — —
82 temperatura maxim a electrolitului 75°C
;
6„ — temperatura mediului înconjurtor, °C;

• Se alege tipul de reostat pentru care:
h>h; U n >U 2 ;
tpm t pr . (11.13)
» Se calculeaz n p) if pi) admise pentru reostatul ales

fr grup de rcire GRL t care trebuie s
satisfac concomitent
inegalitile
%o = — %}/(kM Pn ^ np tpT7l ) ,
fp0 = 3 600/[f„(l + hk M P j{^ — %)] >fp ( Î1M

n .
)
473
© în caz contrar, rezult necesar GRL f care se alege-
de tipul care satisface concomitent inegalitile:
*n = 0^.(430 k M Pn - Q s )] >
Sfj* = 3 600 &/fe>m(& + 430 ^P > fv n )] ,
unde este puterea de transfer a în kcal/h, cu valorile:
Tip grup rcire GKL-50 GRL- 100 GRL-2 x 100
Qs kcal 50 000 100 000 2x 100 000

kW 5S 116 2 x 116
iar h ± , A2 ,
lz
z
— coeficienii ele calcul cu valorile
Coeficieni kt h
RL-1, RLD-1 7400 3170 7,70
RL-2, RLD-2 18 450 7920
RL-3 39 160 16 780 2,60
• Rezistena maxima de pornire a reostatului, obinut

prin concentraia electrolitumi, este dat de relaia
RpM ^ W4(4fl% ). (11.16)
Exemple de scheme electrice de utilizare a reostatelor

de pornire se dau în fig. 11,7, a.
Reostatele confecionate în ateliere proprii se calculeaz
dup cum urmeaz;
• Funcie de puterea motorului se alege numrul
treptelor de pregtire r pri (dac e cazul) i al celor de pornire-
rpS conform recomandrii din fig. li. 6;
a Se calculeaz rezistenele totale ale circuitului rotoric

de pregtire (dac e cazul) i de pornire cu relaiile:
R VTT = Vfâfî k 2p J2 ) : R„ T - r/a/CV k,J z) ; (11.17)
unde: I% z ,
U
nominale ale curentului, în A,
sînt valorile
i tensiunii rotorice, în V; k pr J2jw./72 <1 coeficient de = —
474
pregtire a pornirii k2p ;
= lzPfî% = 1,5 ... 2,3 — coeficient de
pornire
4 Se divizeaz rezistena de pregtire îh trepte (la

xeostatele simetrice) conform relaiilor:
(11,18)
—\ pr r^ Tl \
R^ = Xî?^,
-unde
{k
V Jde
— numrul
=I I *o =
vRp*rfRpT ? ste factorul de
trepte de pornire ales);
divizare
m Se divizeaz Rp în trepte ;
pentru rezistene simetrice
yP2 = fi* = ¥2
(11.19)
¥ ===
^j^pOi-l)
iar pentru rezistene asimetrice, conform tabelului:
Treapta Paza R Faza S Faza T
0 Mm = RqS = Rq RqT = i? 0
1 &is— ^pRf>
2 JÎ2 jî — ^pR$ R$ = pR Q ) 2^2? = aô
3 RzR —
i?4J? = 4#A = 4^0
5 ^5iî = /|ô i? 5T = X«i? 0
#fiJÎ = A|i?o J? 65 = a* J? 0 &*T = a*R<>

ral
unde >^ = Jj^/î = R^jRo, iar r2 , i? 0 — v. ^g- H-6-
475
A^j^ ^^^^^c-j
,-CZ3rC=3r£==>-
fes sim&frice
, Rez. asimetrice
/#
10
9
n,pr
Pn
4 ] L
Fig. 11.6. Alegerea treptelor de rezisten ale reostatelor.
Fig. 11.7. Pornirea motoarelor asincrone cu inele prin reostat;

a — comandat prin controler; comutare prin conuctoare.
Rezistentele de pornire se utilizeaz i pentru reglajul
turaiei si pot fi comandate prin controler sau contactoare
l\, b); fiind parcurse de curent timp mai
<v.
îndelungat,
fig.
au o dimensionare mai robusta decît reotatele numai pentru
pornire i asigurarea mai atenta a rcirii.
Exemplul de calcul 11.3. RPUm pentru motorul MAP2 - 132 kW>
3S0166Q V, U 2 = 447 V, I» = 187 A.
k = 447/187 = 2,39 -+ gabarit 5.
Se alege RPUm-5 J200 -> (200 > 132 kW).
Exemplul' de calcul 11.4, Rcostatul de pornire pentru motorul

6 kV cu >h = 1500 rot/rma, U 2 = 1410 V, 4= 520 A
MAP2 - 1250 kW t
,
k M = 1,2- «j, - 3, /j,

-t^-= 100 s, 0 a = 35°C.
^l>
Reostatul care satisface condiiile (11.13) este RL-2 cu:
= 1000 A > J — 520 A; - 3000 V > Î72 = H10 V;
^r = 120 s > pm = 100 s.

i
Fr GRL sint permise:
nv ,
- ÎS 450(75 -35)/(l,2- 100 1250) = 4,92 > 3 porniri,
fPlf = 3600/[ 100(1 -h 2,6-4,85- 1250/40)] - 0,9 < 7 porniri/h.
Este deci necesar GRL care s asigure fP — 7 si care trebuie s aib
puterea minima de transfer
Qs â 430- 1,2- 1250-7 - 100/(3600-7, 100) = 155 700 kcal.
Se alege GRL - 2x 100 000 care poate fi montat la RL-2 î care per-
mite
-
V= 360G.2. 100 000/[l00(2. 100
t i
000 + 430,1,2.1250)]
=85 porniri/h > 7 porniri/h-
Exemplul de calcul 11.5. Calculul reostatului de pornire pentru motorul

asincron trifazat cu inele: Pn =
U2 = 690 V, J 2 = 300 A, r 2 = 0,048 D, JV/ r0 < M^.
U n = 6 kV, k = 2,5,^ kW . M
Conform diagramei din fig. 11,6 se alege un reosiat cu 11 trepte asi-

metrice. Calculul se sintetizeaz în tabelul de mai jos, dup determinarea
prealabil a:
R pT = 690/(1,73- 1,5*300) = 0,886 £1; fi

0 = ra = 0,048 Q;
ii .
477
Treapta. Faza R, Q, Faza S, Q .Faza T, 11
0 = 0,04$ = --
0,048
1 R lR = 0,082 = 0,063 RT 0,048
=
:
t
2.
3 =
0,033 -= 0,063 RS =
0,106
A
0,082 0, 139 R~ :
0,106
R4R 0, 182 = 0, 139 R\t :
0 \Q6
7? ^ P
0, 139 -
0,237
0,182 0,303 RsT 0,257
7 0,402 0.30S R?x 0,237
8 0,402 Ras 0,3 OS R$T 0,52-i
9 0,402 0.6S2 0,524
30 0,S86 0,682 RwT 0,524
11 Rn R Q y S86 Q 6$2 t R11T
Deoarece rezistenele din tabel Ie includ pe cele ale înfurrii rotorice^

rezistenele pe trepte ale reostatuîui vor ti:
1 |
2 3 4 5 6 7 s 9 10
|
!
11
1 j
n 0,034 0,1 0,22 0,484
Q 0,013 0,076
|
0,169 0 374
P
Q 0,038 j
0,05S !
0 t 131 j
0,27 0,630
I
11.1.3.. Pornirea motoarelor sincrone
Obinuit se pornesc în asincron, rotorul fiind prevzut

cu o înfurare suplimentar din bare în colivie
Cuier nil
absorbit din reea este de 5 ... 7,5- 7. i poate fi redus,
dac
situaia local o cere, prin reactor sau prin
autotransfor-
mator (§ 11.1,1).
înainte de pornire înfurarea de excitaie a rotonilui

sc închide pe o rezisten de pornire pentru anihilarea
efectului t.e.rn, care s-ar induce la pornire. Dac este cazul
478
ma W
se introduce în circuitul statoric
si se cupleaz motorul
valoarea de intrare în
la
reactorul sau autotransfor-
sincronism
reea. Cînd turaia atage
se scoate
înfurarea de excitaie Z^™*
agreatul de pornire i se comuta
•de pe rezistenta de pornire
pe exatatoare.
Trebuie avut în vedere c
cuplul de pornire este foarte
gol sau m
i deci motorul se pornete
-mic (0,2 ... 0,3 M„)
•
la sarcini foarte reduse.

este artat
Schema de conectare a motoarelor sincrone
în fig. 11.1 fi-
ii. 1.4. Pornirea motoarelor de curent continuu
absorbit de motor,
Pornirea prin reostat limiteaz curentul
-care numai prin rezistena indusului R a ar avea valoarea
IM = UjRa = (10 ... 20) h,
.(rotorul fiind în repaus), la valoarea
= Ul(R» + = (U* - U) X„ (11-20)
und<> R „ rezistena maxim a reostatului cu

= Si?™ este
nnai multe trepte de rezisten R pi (1,75 -la puteri mici,
1,5— la puteri mai mari).
Dup ce indusul începe s
se roteasc, în înfurarea sa
apare o t e.m. de sens contrar tensiunii aplicate, care mic-

oreaz curentul absorbit la (1,3 ... 1,1) Ase scoate o treapta
;
turaia
din circuit, curentul crete pîn la maximum (11 .20) ;
mai departe, curentul iari scade a.m.d. pma
crescînd
cînd reosiatul este scos
la atingerea turaiei nominale,
complet din circuitul indusului i
I^{U — E)!R a,
(ll- 21 )
de pornire
Reostatul se calculeaz pentru un curent
mediu:
(u- 22 )
Rp ÛI(l,5...i;o)h-Ka.
47:9
:
c
Fig. 1 LS. Pornirea motoarelor de curent continuu
a ~ P rin wntralc-r, excit r.i<: serie ; & - idfim, derivaia; t - prin grup Ward-Leonard',
Datorit pierderilor de energie i dimensiunilor mari,

pornirea prin rcostat se utilizeaz numai la motoare de mic
putere, obinuit ca fabricate speciale pentru motorul res-
pectiv (v. § 3.7.5),
Exemple de scheme electrice de pornire prin reostat se
dau în %. 1 1 .8, a b. f
Pornirea cu tensiune variabil, servind i pentru reglarea

turaiei, se face, mai rar, prin 'metodele clasice grup Ward-
480
tot mai uti-
Leonard (M-G) eventual Ilgner (G-M-V) sau,
(cu tiristoare).
lizate, prin convertizoare statice
c) se face
Pornirea prin grup Ward-Leonard (fig. 11.8,
mentinînd constant excitaia motorului dm reglma
valoarea
tema generatorului din R t„ astfel ca J p sa alba
dorit Pierderile în acest caz sînt minime
i pornirea uoara ,
dificultilor legate de construcia si uti-

totui din cauza
instalaiei, se
lizareamainilor de c.c. ch i a dimensiunilor
prefer:
sau VARE1 CM
Pornirea prin convertizoare statice tip
face funcie de motorul comandat
3 7 9) a cror alegere se
{ S
conform indicaiilor furnizorului, menionate
orientativ m
menioneaz ca pentiu
$ 4
7 4 3 7 4i '
H.2.2. Se
3 7 9
reeaua de alimentare
a nu 'introduce regimul deformant în
trebuie ca . .
unde SKa este puterea descurtcircuit a reelei de alimentare,

iar S — puterea convertizorului.
nominal a ^
convertizoare ^
Schemele de legturi a motoarelor la
sm
artate în fig. 3.20.
11.2. Reglajul turaiei motoarelor electrice
11.2.1. Reglajul turaiei motoarelor asincrone
Turaia motoarelor asincrone în

Principiul de reglaj.
rot/min
n = 6Qfl {l^ s )!p, (H.24)
reglat fie schimbînd numrul de perechi de

poate fi
/^frecvena tensiunii statonce sau
poli, fie variind
s — alunecarea.
perechi de
Reglajul turaiei prin schimbarea numrului de
asincione în colivie bobinate
poli se adopt pentru motoarele
ca atare {§ 7.2.4). Reglajul se face în dou sau trei trepte,
sincrone,
cu raportul de 2/1, respectiv 1,5/1 între turaiile
481
; ;
prin comutarea convenabila

a seciunilor bobinajelor de
faz {fig, 11.9).
micorarea turaiei,
Prin
performanele motorului scad,
ceea ce impune atenie în ale-
gerea lor.
Reglajul turaiei prin vari-

aia frecvenei curentului sta-
toric se face cu ajutorul con-
vertizoarelor CSFV (§ 3.7.10)
care dau la ieire tensiunea
i frecvena variabile în limi-
tele 35 ... 360 V, 5 200 Hz.....
'
Alegerea convertizoarelor adec-

vate motoarelor comandate tre-
buie sa aib în vedere urmtoa-
Fig. 11.9, Principiul reglajului rele:
prin schimbarea numrului — Variind U i / în ra-
de perechi de poli (conectare
Dahlander).
portul U/f =
consL pîn la fnt
fluxul magnetic al motorului
i deci cuplul rmin constante,
iar la fnt tensiunea, cuplul i puterea au valorile nominale
dac/^> fn> Ujf, ® m i M scad. Pe de alt parte, la frecven
sczut ventilaia proprie a motorului îi pierde eficiena,
iar la frecven mrit
se mresc pierderile în miezul mag-
netic ; de asemenea, armonicele de curent generate de forma
dreptunghiular a tensiunii de ieire (v, fig, 3.22) ca i
=
VM 360 < 380 V mresc pierderile; aceste considerente
impun caracteristica de utilizare M-f menionat în fig, 3.22,
precum i recomandarea ca pentru / > 50 Hz i U > Un s
se obin acordul furnizorului;
— Convertizorul este capabil de sarcini de scurt durat,
permiînd motoarelor s funcioneze la cupluri de pornire
i la ocuri de sarcin;
— Dac servete mai multe motoare
convertizorul
(v. fig. 3_22),protecia acestora trebuie corelat cu a con-
vertizorului (Ifm —
Ifc ) pentru selectivitate)
482
preul relativ mare al convertizorului este compensat
de preul 'mai sczut motorului de ca.
al de al mo- fa
torului de
7
c.c. i de costul fundaiei i al exploatm.

Reglajul turaiei prin variaia alunecrii se adopt
la
cu inele prin introducerea în circuitul

motoarele asincrone
rotoric a reostatelor de pornire i reglaj (§
'3,7.4, 3.7.5).
Alunecarea
s = M^= {ri + Rr). (11-25)
_
pierderile în circuitul rotoric, puterea electro- P—
(£CuS
magnetica a motorului, 2 r' rezistena înfurrii — rotonce
redus la stator, idem, a &—
reostatului de reglaj) permite,
prin variaia lui r)
obinerea unor turaii variabile sub
R
turaia nominal. Reglajul nefiind îns sensibil în sarcini
reduse fiind i
si neeconomic din cauza pierderilor, se aplica
reduse i numai
de regul numai la motoare de puteri relativ
în cazuri extreme la motoare mari.
Alegerea reostateloT de pornire i reglaj sau dimensionarea
rezistenelor în acelai scop se fac similar ca
pentru pornire
cu meniunea ca pentru reostatul tip 2?L>
(v. § 11.1.2}
de pornire, se face i
RDL, dup verificarea la condiiile
verificarea la condiiile de reglaj cu relaiile:
= 860 PJn — nx)jn < Q sau

gr s .
^
unde: Q pc este puterea disipat la M = const. — idem,
— puterea de transfer a GRL — LI
T
la M T
variabil ; Qs
v. (1 5) l
dac' inegalitatea (11.26) calculat nu este satisfcut, se

tipului de reostat
alege alt GRL, eventual cu schimbarea
care permite utilizarea grupului de rcire necesar (v. § 3.7.5).
11.6. Reostatul ales în exemplul 11.4 poate

fi
Exemplul de calcul
utilizat si la reglajul turaiei la cuplu variabil, tiind ca. ft* = 1300 rot/mm.
= m> 1250 (1500 - 1300}- 1500/1300* =

Q vv
= iyo 82$ < 2 - 100 000 kcal,
deci reostatul RL-2 cu GRL-2.100 000 cod XL-2 U7 068 convine i pentru
reglajul turaiei.
483
:
11.2.2. Reglajul turaiei motoarelor de

c.c.
Turaia motoarelor de c.c.
n=U — RJtl{ks <b) (M.27)

poate fi reglat fie variind U — tensiunea
de alimentare, fie
varimd <î> — fluxul
inductor prin variaia excitaiei mainii.
Procedeele moderne utilizeaz convertizoare statice,
lâ noi
de tipunle'menionate la pornirea motoarelor de c.c § U 1
( 3)
pentru utilizarea lor la reglajul turaiei se menioneaz':
— Converhzoarele miniatur tip CM, utilizate pentru
motoarele de c.c. de uz general (§3.7,9) cu excitaie
separat
sau uneori mixt, regleaz turaia numai prin
variaia
tensiunii rot orice, funcionînd la cuplu constant
pe toat
gama de reglaj, cu excepia motoarelor auto ventilate îa care
scderea turaiei implic scderea linear a cuplului pîn
la valoarea menionat la turaia minim i luat
în consi-
deraie; gama de reglaj maxim este 1 100 la motoarele :
echipate cu tahogenerator i l 20 la acionrile :

echipate
cu traductoare de tensiune, iar domeniul de turaie este
indicat în § 7.13 pentru fiecare motor;
—Convertizoarele VA RET utilizate pentru motoarele
MCU la acionarea mainilor-unelte cu comand
numeric
{§ 3.7.9— nota 2) regleaz turaia prin variaia tensiunii
pe mdus între o valoare minim egala cu circa nJlOO (la
comand i %,/200, 500, 1 000) i o valoare maxim
menionate pentru fiecare motor în § 7.4.4; între n i n„
m
cuplul este constant, iar puterea crete liniar cu turaia™
iar între nn i n M cerut de acionare puterea este
constant
i cuplul scade conform diagramei din fig. 3.21.
Schemele electrice dc conectare sînt aceleai ca la pornire.
11.3. Instalaii de for de joasa tensiune
11.3.1. Dimensionarea circuitelor
Curenii de calcul Pentru circuite care alimenteaz un

singur receptor i anume
— motor electric de acionare,
/c = US PijkjU cos <p a 7} ra ; (1 1.28}
484
cuptor electric cu rezistene racordat direct sau prin
trafo:
Ic = hl5SjDAjkf Uri T ;
(1130}
— rcdresoare i eonvertizoare,
unde: P este puterea instalata calculat conform relaiilor

t
{9.10 .„9A4) înV;kf t

—
fac tor de faz egal cui în c. a, monofazat
i c.c. i cu V3 în ca. trifazat; U —
tensiunea de alimenta-
re, în V; cos y n —
factor de putere nominal (în c.c egal cu 1)
puterea nominala a transformatorului randamen ^—
%—
;
tul nominal randamentul transformatorului la sarcina

nominal DA ;
;
—
durata de anclanare Us Is tensiunea; ,
—
i curentul la ieire la sarcin nominal, în V, respectiv A.
Pentru i receptoare conectate la acelai circuit (i 2 10) =
cu o putere maxim însumat de 10 kW):
(11.32)
unde sînt curenii de calcul ai receptoarelor racordate

determinai corespunztor cu una din relaiile (1Î.28 11.31) —
Corespunztor la pornire:
lv = kj n ,
respectiv lv = Im + I nR ,
unde: Iv este curentul de pornire, în A;

ft —
factor de pornire valori (cînd nu se dau)
;
direct
Motor asincron in colivie sau sincron cn pornire
in asincron: Y-A
motor asincron cu retor bobinat circa 1
motor de curent continuu

rest receptoare (dac nu sînt alte date)
485-
l Px este curentul de pornire maxim din grupa de re-
ceptoare, în A;
JnR — suma curenilor nominali ai restului recep-
toarelor din grup în A;
rest — relaiile anterioare.
v.
Protecia circuitelor- Ia scurtcircuit:
Prin sigurane fuzibile (de regul) sau relee electro-

•
magnetice (cînd: Ipr > 630 A; e necesar reancîanarea
imediat dup a declanarea de protecie ? funcioneaz frec-
vent cu suprasarcin; aparatul de conectare este comandat
i de alte protecii) ;
, • Se prevede de regul pentru fiecare receptor; se

admite o protecie comun pentru receptoarele în derivaie
pe acelai circuit dac If < 16 A 380 V sau 20 A —
220 V —
sau fiecare receptor este protejat la suprasarcin, iar I
f
asigur seciunea derivaiei;
• Condiii
I c <Ipr >ks î p i Ift >Ipr <kJ^ f (1L33)
sinde: Ipr este curentul de pornire a proteciei, în A;

K — coeficientul de siguran al proteciei; valori:
Pentru relee electromagnetice 1,2
rapide * Maini rotative uoar (t

v ^ 10 s f 0,4
cti pornire: porniri rare)
lente 0,23
& rapide grea (îp > 10 s,
2 porniri dese)
-SP lente 0,28+0,36
rapide Receptoare fr protecie la î

statice: suprasarcin
5 lente 1
Oi
rapide c*2 protecie Ia

suprasarcin
lente i
486
:
cerut pentra
In este curentul nominal al fuzibUului
protecia releului termic, în A;
k —
coeficient de siguran pentru încrcarea con-
ductorului egal cu 3 pentru sigurane
fuzibile
si 4,5 pentru relee

electromagnetice ;
j _ curentul maxim admis în conductor în regim

permanent, determinat funcie de condiiile
de pozare <v. §§ 2.1.3.2, 2.1.3.5, 2.1.3.6), Al m
La suprasarcina:
* Prin relee termice care comanda declanarea contac-
torului sau întreruptorului receptorului;
« prevede pentru toate receptoarele susceptibile de:
Se
suprasarcin; nu-i obligatorie pentru motoarele sub 1 kW fc
cu porniri rare i fr
suprasarcini posibile;
• Condiii:
kJaa > ^m kQ I CJ (1 î -34)
unde: k c este coeficient de sigurana pentru încrcarea con-

ductorului egal cu 1,5;
km —
coeficient de montaj egal cu 1 în montaj A
sau 1/V3 în montaj B fig, 3.16; —
%& —
coeficient de corecie funcie de temperatura
mediului ambiant; valori:
0 , °c -20 -10 0 + 10 + 35 +40 +50
kr 0,87 0,9 0,93 0,96 i

h07_ u 1,55
Jc — v. relaiile anterioare.
La tensiune minim:
• Prin declanatoare de tensiune minim cu temporizare
incluse în întreruptorul automat al receptorului;
• Se prevede la motoarele care pornesc prin demaroare

acionate manual sau a cror autopornire nu este permis
din motive de securitate sau tehnologice;
m Condiii
Upr = {0,3 ^ 0,7) t^; t# = 0,1 „. 0,5 s. (11.35)
487
Seciunea conductoarelor. Se alege tipul de conductor
corespunztor mediului de pozare -i destinaiei (v. subcap. L5)
cu în mm 2
, pentru care
Ic Îm <IJk C7 (11.36)
unde toi termenii _
cunoscui din sînt relaiile anterioare.
Se verific seciunea aleas la:
• Cderea de tensiune de barele tabloului general, fa
în regim normal i la pornire în %
h 1T
(H37)
AJ7, » AUap + ^h^l* < 1
2y
unde &M : este un coeficient de faza i procent egal cu
200 m
.cx. i ca, monofazat sau 173 în
ca. trifazat;
/ — lungimea simpl a circuitului, în m;
T — conductivitatea materialului — (32 Al,
54 — Cu), Sm/mxn în 2
cos — factorul de putere pornire; poate la

;
se
considera egal cu 0,4;
A£4 (3J) — v. (11.4.3); indicele
p refer se
pornire; la
rest — relaiile anterioare.
v.
• Stabilitatea termic la pornire:
Ip}Sc<j& $, (11.38)
unde jad este densitatea de curent admis 35 A/mm 2 — Cu
i 20 A/mm 2 — Al;
• Rezistena mecanica:
Sc>s madF (1L39)
unde sieste seciunea minim admis (v. § 1 6. 17), în 2
mm
în cazul conductoarelor izolate, funcie de numrul lor
i de condiiile de pozare se alege tubul de protecie cores-
punztor (v. § 2.5.1),

se aleag circuitele receptoarelor din
exemplul 9.3, amplasate ca în fig. 11.14 i racordate Ia TF2, tiind câ
AÎ7a = 1,7% l AUav = 2,67%.
488
Pentru cuptorul cu rezisten, poziia. 13:
Ic = 14 - 10 3 /(1,73-380) = 21,3 A; 1^ = 1-21,3 = 21,3 A

// = 1,4 -
21,3 ^ 29,8 A - se alege LFi-63j35 A:
Conductoare: ACYY-1 kV — 4x4 mm 2 pentru care,
Ie = 21,3 A <Je4 ^ 27 A> J//3 = 11,7 A,
jP ^ 21,3/4 = 5,33 < 20 A/mr» a ,
AL' ^ 1,7 + 173-8 -2 1,3/3(2 4 3S0) - 2,3 < £%,
ku± ^ 2,67 + 0,61 = 3,3 < 12%,
Pentru circuitul ventilatorulu i ,

poziia. 15:
Jc = 1,15 - 4 - 100/(1,73' 380- 0,81- 0,89) = 9,7 A;
jp = ^7-9,7 = 67,9 A; J> = 0,5-67,9 = 33,95 A LFi-63j35A.
Protecia la suprasarcin prin relee TSA {numai pentru ventilator

celelalte utilaje avîncUo asigurat în. instalaia proprie)
It = 1- 1,9 7 = 9,7 A ^ X1I9J A.
Conductoare: ACYY — 1 hV — 4x4 mm 2

-
pentru care,
It = 9,7 A J//3 = 11 J A,
?J3
= 67,9/4 = 16,98 < 20 A/mm 3
,
AL/ = 1,7 4- 173 5 9/7/32

- . 4 - 330 = 1,87 < 5%,
AUP = 2 fii -f- 173 5 67,9/(12-4 -
380) - 3,44 < 12%,
Pentru celelalte receptoare rezultatele calculelor sînt sintetizate in

tabelul de mai jos^ toate satisfcînd dimensionarea:
Poz Iff A sCl mm 2

/
///3, A jÂ/mm 1
10; 11 27,3/68,3 35 6/34 11 67 11,38 1,85/2,87

14 19,8/148,5 30 10/47 26,67 14,85 1 77/2 92
5 5,5/44 25 2,5/ ÎS 8,33 17,60 1,72/2,87
4 4,7/37,4 20 2,5/18 6,67 14,96 1,84/3,27
7 9,7/67,9 35 4/27 11,67 16,98 1,92/3,44
v6 2/11 10 2,5/18 3,33 4,40 1,78/2,92
489
11.3.2. Dimensionarea coloanelor
Curenii de calcul, în regim normal de funcionare^

Ie se calculeaz cu una din relaiile (9,8) sau (9.9) reco- —
mandabil ultima tabelul 5.4.4/ —
Curentul de vîrf
Ip*lM + IPK c , (1L40)

unde IPM este cel mai mare curent de pornire alimentat dm
tabloul a crei coloan se calculeaz.
Protecia coloanelor. Obinuit la scurtcircuit, prin sigurane
fuzibile sau (în condiiile 11.3.1 +
cazul cînd tabloul este
alimentat în bucl) prin declanatoare electromagnetice^
Condiii:
Ivt M aval + AI^ r ^ Ipr > Ic \ l pr — kjaf (11.41)
unde: ava i este curentul maxim al proteciei circuitelor

din tabloul de sosire a coloanei, in A;
AIpr — treptele de curent necesare asigurrii
selectivitii proteciei minimum dou —
pentru aparate de protecie de acelai
tip, sau determinate dup caracteristicile
de fuziune, în alte cazuri, în A;
rest — v. relaiile anterioare.
Seciunea conductoarelor- Se alege sc , în mm 2

, pentru care
Io<Iaa<hrlh (11.42)
i se verific cu relaiile:
yse Un
IL43)
AP,-A17,+ =8 ...10%, <
$cc ^ s ^ Smad*
c
nnde: AU AU^ o, reprezint cderea de tensiune de regim,

respectiv la pornire pîn la tabloul de distribuie din care
490
pleac coloana calculat, în%; — seciunea economic
<le curent calculat cînd condiiile din § 16.13 o cer, în mm 2
;
restul, v. § 11.3.2.
Exemplul de calcul 1L8. Coloana de alimentare a tabloului TF2 — fig.

1 1. exemplul 11,7, tiind câ lungimea ei este de 15 m, iar AU^ = 1,2%
14 din
$i AÎ7 0 =2,1%.
Prin metoda coeficientului de cerere (§9.4.3) se calculeaz:
Pi = 53,5 kW; Pc = 45 kW; cos? = 0,89;
Jc = 45 -
1^1(1,73 380 - 0,89) = 77 I;<* = 77 + 20% = 94, A;
J„ = 7,5 19,8 4- (94 - 19,8} = 223 A; cos y p = 0,42;
1/ = 0,6-223 = 133,8 A-> Sisf lOlfNTl - 160 A.
Conductoare: cablu ACYY-l kV — 3x35+ 1 X 16 tnw*2 pentru

care:
J//3 = 53,3 A< Iad — 100 A> Ic = 94 A,
Atf* = 1.2 -4- 173 - 15 94 0,89/(32- 35- 380)

- = 1,7 < 4%.
Al/« =2,1+173- 15-223 - 0,42/32 - 35- 3S0 = 2,67 < 8%.
11.3.3. Alegerea circuitelor motoarelor asincrone trifazate

ou tensiunea nominal de 380 V
Pornire direct. îa 380 V

mm-
kW fuzibil
%cu Aardere: Utlt
(nominal/
\
sca (activ) ,
Conductor Cablu
M
reglat)
Rapida Lenta A/A Cu Al Al
1 2 3 4 5 6 8
200 630 400/385 240 300

160 500 320/310 150 240
132 400 250/245 120 95 130
110 300 250/205 95 150 95 120
100 315 200/190 95 120 70 95
90 315 200/171 1
70 120 70 95
75 630 315 1
160/150 70 95 :
50 70
491
1 1.3.3. (cont inuare £
1 2 3 * 5 6 S
1 !
I ! 1 1
55 500 250 160/111 50 70 35 50

45 400 200 100/92 35 50 25 35
40 315 200 100/82 25 35 16 25
37 200 160 100/77 25 35 16 25
30 200 125 100/64 16 26 16 25
22 160 125 63/48 10 16 10 16
lS 5 f
125 100 63/42 10 16 10 16
15 100 SO 40/35 io 16 10 lfr
11 80 63 32/26 6 10 6 10
7,5 63 50 25/19 4 6 4 6
5,5 50 35 20/14 2,5 4 2,5 4
4 35 25 15/11 2,5 4 2,5
3 25 25 n/p 2,5 4 2,5 4
22 25 20 8/6,5 15 2,5 1,5 2,5
1>5 20 16 6/4,8 ±£ 2,5 1,5 2,5
|
1,1 20 10 4,5/3,8 *,5 2,5 1,5 2,5-

0,75 16 10 3,3/2,8 1,5 2,5 1,5 2,5
0,jj IU 0 2,4/2,2 1,5 2,5 1,5 2 5
0,37 6 4 1,8/1,6 1,5 2,5 i 1,5 2 5
0,25 4 4 1,3/0,9 15 2,5 1,5 2,5
0, ÎS 4 2 1/0,7 15 2 5 1,5 2 5
0,12 2 2 0, 75/0,5 1,5 1 2,5 1,5 2,5
Pornire Y-A la 3S0/660 V
A
mm E
% Uit Condu ci t Cablu

A/A
R L Al Cu Al
1 2 \ 3 4 5 6 7 8
200 '
630 .
500 250/225 120 .95 120
160 500 400 200/180 95 120 70 95
132 500 400 160/ H5 70 95 50 70
no 400 315 160/120 50 70 35 50
100 315 250 160/110 50 70 35 50
50 250 200 160/ 100 35 50 25 35
75 250 200 100/87 35 50 25 35
55 200 160 100/64 16 25 16 25
45 160 125 63)53 16 25 10 16
40 '
160 125 63/48 ;
10 25 10 16
37 125 100 63/45 10 16 10 10
30 100 SO 40/38 10 16 6 10
22 100 80 32/28 6 10 4 6
18,5 63 50 32/24 4 ,
6 2,5 4
15 63 j 50 25/20 2,5 ,
4 2,5 4
49a
1U.3. ( continuare )
3 4
:
5 6 7 8
1 2
50 35 20/15 2,5 2,5 2,5

11
23 25 15/11 1,5 2,5 1>5 2,5
7 5
Protejarea conductelor (3 -f 1)
0 f tub protecie, mm
3 ca Cablu
Conductoare
mm 2
T
TETE* n Jii PEL X
1
16 13,4 12,8 1
v.
16,0 1
23 16,8
1
23 21,8 17,S $î
21 $ 19,9 1
6 23
10 29 28,1 25,5 1
16 36 35,6 34.2
2
25 36 35,6 34,2 FA
35 45,2 44,0 2 2
48
50 48 45,2 51,0 2
70 59 4 r
55,8 2/VC6" 2/ 2
95 59,4 2/!/2 3
120 71,4 3 3
150 86,4 3 3
185 S6,4 3 3
Sq2 IP PVOU PEL T T

la conductoare, Cu sau Al
Ou
Not: L Nulul de protecie va din:
la cabluri; scp
2 Ia pornire
=
Y-A:
s ca
montaj
< 16
relee
Wi
termice
*
fig. J. 10-15; sca este
;
i
pentru racordul comutator^motor, piu la comutator fiind ca în pornirea

<iirect&.
11.3.4. Eledroalimeniarea utilajelor de ridicat i transportai

pe ci de rulare
Compunerea instalaiei: coloana sau coloanele de ali-

de
mentare, linia de contact sau racordul mobil, aparatele
conectare i protecie.
Coloanele de alimentare CA, de la instalaia de
distribuie
pîn la linia de contact LC sau racordul mobil RM, Funcie
de mediul de pozare (v. § 1.5) se alege din cablu armat
sau
493
nu sau din conductoare izolate protejate în tub. Funcie
de lungime i încrcare, LC poate fi alimentat prin una
sau dou coloane {fig. 11.10, a b, c)j este alimentat
t RM
printr-o singur coloan.
Linia de contact se adopt în special cînd alimenteaz,
mai multe utilaje sau cînd este de lungime mare i se executa :
a) Din profile de oel cornier sau rotund/ fixate prin-
izolatoare pe suporturi metalice montate pe grinda de rulare
sau pe alte elemente ale construciei (fig. 11.10, d, c
f) ; t
se adopt cu precdere, economisind cuprul în dezavantajul

unei construcii grele, care necesit adesea legturi supli-
mentare în cablu pentru micorarea pierderilor i cderilor
de tensiune; organizare:
—Elementele componente (fig. 11.10, a, b> c): z zona —
de reparaii, cîte una de fiecare pod, mai lung cu 2 ca m
—
limea podului; s segment de separaie a tronsoanelor
LC alimentate prin coloane separate (cazul încrcrilor si
lungimilor mari), mai lung cu 10 cm decît culegtorul de
curent (poate fi alimentat din oricare tronson vecin pentru
micarea podului oprit cu culegtorul de curent, chiar pe s)
c — zona curent dintre z z sau z—s z; r — rost de sepa- — — ;:
raie între elementele de mai sus, lung de minim 15 mm;

â— rost de dilataie de minim 5 pentru 6 mm
70°C a LC =
(corespund ca poziie cu rosturile de dilataie ale grinzii
de rulare l —
legturi suplimentare în paralel cu LC (v, sus)
— ;
Legturile electrice dintre z, c> s conform schemelor

11.10, 6, c;
b) Din fire de contact pentru
aeriene de traciunelinii
electric— STAS 686-83, întinse Ia capete 11.11, a (fig. b)
— Rotunde, TR —
f
tip
35, 50, 25,100 mm 65, 80, 2
,
aezate pe suporturi speciale izolante 11.11, (fig. c);
— Profilate pentru tramvaie, TTF — 50, tip
100, 80,
150 mm suspendate de suporturi speciale izolate
2
IL11,<£); (fig,
— în ambele cazuri prevede protecie de scoatere
,
se
de sub tensiune a LC la ruperea unui conductor (fig. 11.11, ^
dat pentru alimentarea liniei la mijloc; la racord de capt
se scoate din schem releul captului alimentat cu legturile
corespunztoare)
c) Cotele a, b, c din fig. 11.10 se stabilesc conform docu-
mentaiei tehnice a utilajului; execuiile LC sînt tipizate
prin proiectul tip directiva IPROMET nr. 40/601-03.
494
ic
Oi
1
2
(7
i
CA CA
? ? 7 ?
Fig- 11.10, Linie de contact din oe l-cor nier:

b — schem electrici pentru I pod; b - idem, pentru 2 poduri c - idem, pentru 4
poduri- i- linie de contact pentru carucîor memom cu ekctroplan; e, /-idem, pen-
tru poduri rulante {v 11,3.4).
496
Racordul mobil este de fapt o prelungire a CA, adoptat
cu precdere în cazul traseelor scurte sau pentru o singur
macara pe calea de rulare; este constituit din cablu MCG:
trenat: pe profil I cu crucioare de suspensie
(pentru trasee lungi i cabluri grele fig. 11-12, —
a); pe
profil cu role (pentru cabluri de seciuni mici fig. 1 L 1 2, £>> —
pe cablu de oel cu inele de suspensie (pentru lungimi sub>
15 m);
— desfurat de pe tambur (fig. 11.12, d) mtr-un-
an sau jgheab paralel cu calea de rulare (la macaralele
portal).
Aparatele de conectare i protecie {fig. 11.10, a> b, c):
— CA protejeaz la plecare obinuit prin sigurane
se
fuzibile, eventual întreruptoare automate; intrarea în LC
se face printr-un întreruptor principal aî, montat într-o-
cutie cu cheie, amplasata vizibil i cu acces uor;
— Conectarea i izolarea zonelor de reparat se face prin.
comutatoare cu cuite de punere la pmînt a2, iar a seg-
mentelor de separaie prin întreruptoare simple a3. ^
Dimensionarea instalaiei. Curentul de calcul la încrcarea
admisibil:
unde: S/ este suma curenilor nominali ai motoarelor ce

ft
folosesc aceeai instalaie de alimentare, în A; k coeficient —

de calcul cu valorile din tabelul de jos unde DA durata —
medie de conectare i n c —
numrul convenional de motoare
pe aceeai alimentare sînt
DÂ= 100 S {DA* X^liÎn) [%], fl ! 45 y
nc =DA{i DA )
(S/—)/[SD^ f (l -DAÎli].
fl \
;
'
( Si J * — suma curenilor nominali ai

fl
motoarelor cu aceeai DA ) r t
k pentru n c
DA
1 * |
S 10 12-^20
I
0,15 0,49 0,37 0,26 0,22 0,19 0,18 0,1S

0,20 0,54 0 4.3 0,32 0,27 0,23 0,20 0,20
0,25 0,60 0,48 0,37 0,32 0,27 0,25 0,23.
0,30 0,65 0,53 0,42 0,35 0,32 0,29 0,2&

0,35 0,70 0,5S Q 46
t
0,40 0,36 0,33 0,32
0,40 0,75 0,63 0,50 0,44 0,40 0,38 0,37
0,50 0,79 0,66 0,53 0,47 0,43 0,40 0,39 ;
0 60 0,83 0,70 0,56 0,49 0,45 0,43 0,42
497
Curentul de vîrf pentru 1, 2 sau mai multe poduri cia
alimentare comun:
— PJkI + = fizht +
îi ^2 Aii
^
în care # t -
IJIî —
coeficient de pornire al motorului
de putere maxima (i 1 =
; 2 „. » poduri) I#iJ 1^,— curentul
;
nominal, respectiv de pornire al aceluiai motor, A; m

rnl
— curentul nominal al motorului de putere imediat
inferioara, destinat s
funcioneze concomitent cu JK1 I t ;
i ST"» — v. (11.44).
Protecia electric: la scurtcircuit (v_ Aparate de conectare?
i proiecie mai sus); calculul, cu relaiile (11.33) pornire- —
grea i (11-41) unde se ia I p I v = -
Seciunea conductoarelor se alege la încrcarea admisibil

cu relaia (11.42) i se verifica la cderea de tensiune dup
ce s-a ales schema de alimentare convenabil (fig. 11,10, ^
Calculul cderii de tensiune pînâ la culegtorii de curent,
mobil:.
respectiv la bornele de conectare la pod ale racordului
AU = AUa + 173 J^(rc cos 9 .+ x c sin o)jb\ =

= £-10%, (H.47>
AUa este cderea de tensiune pîn la linia de

în care'
—
— %
curentul
contact calculat cu relaia .(11. 43), în ; 7*
de vîrf calculat conform (11.46); Z c lungimea de calcul,,
dintre punctul
în m: pentru LC, egal cu 0,8 din lungimea
de racord la CA i extremitatea cea mai deprtat
a LC;
pentru RM, egal 'cu lungimea acestuia; r CT % —
rezistena „
în mU/m
respectiv reactanta specific a LC sau RM,
(practic x e se consider numai pentru LC cu conductoare-
din OL i se determin cu relaia x c
%'
c = +
unde
%" sînt reactantele inductive specifice extern, respectiv
intern), k —
coeficient egal cu 0,8 la poduri cu deschiderea
peste 20 m
cu cabin neamplasat fix de partea Imiei de
contacti cu 1 în celelalte cazuri.
din
Deoarece calculul reactanei interne prezint dificulti
datelor necesare, se dau mai ]os*
cauza greutii obinerii
49&
de e ™
nm Pentru 100
de dimensiunile prevzute în
m linie contact din otel corni-
J
zarea (latelor este exemplificata
proiectul tipmentionat StS
Iad, A 194 260 345
,
416 580
Profil L 30x30x4 40x40x4
50x50x5 60x60x6
bcioo pentru h 100 m =-- în v;*/n T
* isn y
75 36,5/9,6
100 45,4/11 9 37,2/9,8
150 62,2/16,4 39,5/10,4
200 78, 1/20,6 67, 1/17 7 45,5/12,0
250 93,6/24,6 79,3/20,9 54,0/14,2 46,8/12,6
300 107,0/28,2 90,2/23 7 60,3/16 0 52,5/13,8
350 101,2/26 7
42,4/11,2
66,5/17,5 58,5/15,4
4Q0 110,0/29,4
47,0/12,4
73,0/19 2 64,2/16 9 50,6/13 3
500
84,0/22, 74,5/19 6 57,2/15 1
600
96 ,5/25"4 82,5/21,7
SOO 65,5/17,2
900 95,0/25,0 77,5/20,4
1100 108,0/28 4 88,0/23,2
98,0/25,8
^ntS X± D
i
mensio ^^ alimentrii priutr-o linie de
Curentul de calcul:
= 111 + 26 + 4- ig = 2^ A; 7» = 129 A; 2;;
= 213 + 129 = 342 A; = 0,6-342 = 205 A pentru-

DA = 100(0,4 -213 4- 0,25- 129)/342 =
34,3% i „e =
= 0.343(1 - 0,343) 342*/[0,4(I - 0,4) 213= + 0,25 _ (
1
0,25) 129-] == 1,9,
deci k — 0,6.
Curentul de vîrf i protecia la scurtcircuit:
h= (2, 1 1 1 1 + 4 19) + 2,3 -

77 = 486 A;
î/ = 0,6-486 = 291 A - aleg Sist 401/NT2-3O0 A.
Coloana de alimentare: cablu ACYY- kV - 1 3 x 120 -f 1 x 70 mm^
IfI3 = 100 A /e « 205 A;
= 1,2 4- 173 15 486 0,7/(32 -
120 380) - 1,8 %
500
Linia de contact: profilul OL-L care satisface condiia, pentru h =
^ 0,8* 120/2 = 48 m
i I v 48<S A: =
U c 100 = (10 - 1,8) - 100 500/48 - 486 - 17,57%,
este LSOxSOxS mm
(pentru I* 500 A, €lQQ == 15,1% =17,57%), U <
ceea ce duce la consum mare de material i construcie grea ca urmare ;
sc adopt schema cu legaturi suplimentare (fig. 11.10, b), cînd:
AUa = 1,S -f- 0,6 -2 = 3% pentru Zs = 30 m ACYY-3X 120 mm 2

;
U c w = 10 ~( 3) 100 500/(24 486) - 30%,
condiie satisfcut de L 50 X 50 X ^ mm pentru care:
J//3 = 100 A< Ia(it = 345 A> Jc — 205 A;
Al/e = 3 -f 22, î 4S6 24/(500 - 100) = 8, 1% < 10%.
11,3.5. Instalaii de distribuie
Distribuia energiei electrice la receptoare

'
se face din?
tablouri sau bare de distribuie.
Tablourile de distribuie, în dulapuri sau cutii capsulate
(v. § 8.1), cu gradul de
protecie cerut de^mediu (v. § 1.5),
sînt echipate "obinuit cu un întreruptor pe sosire i cu
aparatele de protecie a circuitelor la receptoare. Sînt ali-
mentate prin coloane în cabluri sau conductoare izolate
protejate în tub sau prin magistrale din bare. Amplasarea
tablourilor se face pe cît posibil în centrul de greutate al
consumului zonei servite, iar mrimea acesteia se alege
astfel ca s
nu se depeasc capacitatea de încrcare a
tablourilor, iar lungimea circuitelor fie cît mai scurt. s
Circuitele la receptoare sînt din cabluri sau conductoare
izolate în tub, pozate conform § 16.1 ... 16.3.
Barele de distribuie (v. §8.4) se monteaz de- a lungul

liniilorde utilaje servite. Lungimea lor este limitat de
încrcarea i cderea de tensiune admise, calculate ca în
cazul coloanelor. Alimentarea barelor se face prin coloane
de cabluri (mai rar cu conductoare) sau prin magistrale
de bare. Circuitele la receptoare sînt din cabluri sau con-
ductoare în tub, pozate conform exemplelor din fig. 11.13.
Protecia circuitelor este asigurat de cutiile cu sigurane
montate pe bare.
50!
. ff.
ST
6 m Hi
3*3
i si 10 II
3
1 ^
tel
TF1 7F2 &;14 fir 5 4

al
7
m 53 u m 8$ :
2 4
/75
24J m % 54 21J 27,3 9,7 m 5.5 47 97 2
11.14- Hanul i scknm instalaiei electrice de for din exemplul

de calcul 11,9:
- strung paralel; 2 - strung carusel; maînl de: 5 - frezat; 4 - gurit 6 - filetat;

7
- ascuit; 8 rectificat 9 raootat ; 5 - polizor - 10-
;
transformator sudare; 17 -
7
convertizor sudare- 72 -
;
baie cromaxe; 75 - cuptor eleetnc; 74 -

pres cu excentric;
75 — ventilator; 75 — grind rulant.
Sistemul convine utilajelor aezate în linii regulate, cu
puten sub 15 ... 20 kW/ susceptibile de rea_mplasri sau
.înlocuire. înainte de adoptare, este recomandabil
un calcul
tehnico-economic (investiie +
exploatare, dind atenie deo-
sebit pierderilor de energie pe care le produce).
In fig. 11.14 se d
exemplul unui plan de instalaie
êlectrica de for cu schema electric pentru o
parte din
tablourile de distribuie.
1-14. Instalaii electrice de medic tensiune
Dimensionarea circuitelor — v. § 103.4 pentru alegerea

barelor i aparatelor comutaiei primare i § 10.3.5 pentru
•alegerea cablurilor,
Protecia motoarelor de medie tensiuae
Tip protecie Condiii de utilizare i funcionare
Protecia Pentru motoare cu ^ 5 MW, normal sau P < J1

de curent <5kW, PMC are kS€m < 2. De regul se mon-
cînd
diferenial teaz pe dou faze: cînd nu-i protecie rapid
longitudi- contra punerilor la pmînt, trei faze.
nal -FDL Condiii: i
w = 1,3 /*/»*; k^ = ^cm <fil2 -Ipp> 2,
> O
Protecia Pentru motoare cu Pn < 5 MW
— cu dou relee
maximal sau P„ < 2 MW
— cu 1 releu transformatoarele ;
de curent de curent se monteaz pe doua faze; releele sint

CU - PMC cu caracteristic independent (cînd nu se prevd
suprasarcini) sau semidependent (cînd se prevd).
Condiii: îpT = AAtfA^Jif /»( ks^ s — v. PDL;
;
o — 1,4-^1,6 {la primele relee) 1,8 -- 2 (la ulti- ,
mele) k ScJl
; =
*J3, cu 1 releu sau 1, cu 2 relee-
Protecia maxi- La motoare susceptibile de suprasarcin sau cu

mal de curent condiii foarte grele de pornire {t P ^ 20 s, cuplate
contra suprasar- direct. Condiii: = k s k 8cJl Tn jk Tni; tj,r> 10 s;
cinilor — PMS h= 1,2; k r = 0,75-\-Q t %5; kSch - v. PMC,
Protecia împo- La motoare cu Pn ^ 2 MW

clin reele cu neutru
triva punerilor izolat sau compensat, cind IVPt respectiv IreZ sînt
la pmînt — peste 5 A, sau cu P B <2MW
cînd î VPt respectiv
;
PPP frez sînt peste 10 A Comand declanarea rapida.
4
504
11,4. ( continuare )
Tip protecie Condiii de utilizare i funcionare
Protecia împo- La motoarele asincrone: deconectarea motoarelor

triva scderilor mai puin importante pentru restabilirea tensiu-
-de tensiune — nii i au topor nirea motoarelor importante (se re-
PTm alizeaz in 2 trane 1 — deconectarea motoarelor
:
puin importante , = Qj&n! nu, *pr ^0,5 s;

2 — deconectarea motoarelor importante, tt^r =
= 0,5 UjilnaJpr = 10 s) deconectarea motoa-
j
relor cu autopornirc nepermisa, u^r — funcie

de condiii locale, t pr X 10 s.
La motoarele sincrone: totdeauna; u^ r =0 5 Unfau, t
t*,r — funcie de condiii locale.
Protecia contra La motoarele fr

personal permanent de supra-
defectelor de un- veghere cu ungere i ventilaie forate. Comand,
,
gere i ventilaie semnalizarea i declanarea alimentarii.

- PUV
Protecia, contra La motoarele sinctonc. De regul este o protecie
ieirii din sin- maximal, care acioneaz la apariia unui curent
cronism — PIS alternativ în înfurarea de excitaie.
11.5. Exploatarea, întreinerea i repararea instalaiilor

electrice de for
Se vor avea în vedere i §§ 7.8, 10.5 i 16.5 referitoare la

maini electrice, instalaii de distribuie i reele electrice»
în plus:
— Motoarelevor fi exploatate de personalul de serviciu
al utilajelor acionate, care va executa: comanda acionrii
cu verificarea avertizrii sonore înaintea pornirii motoarelor
agregatelor mari cu comenzi din locuri diferite i cu res-
pectarea condiiilor de pornire {în gol, în sarcina redus sau
în plin sarcina) supravegherea i controlul funcionrii
;
{variaia tensiunii i sarcinii, înclzirea lagrelor i bobi-

najelor) ; întreinerea lagrelor
505
-^Controlul pentru constatarea strii echipamentelor
accesul la cir-
electrice se va face de electricieni calificai;
tensiuni periculoase este permis
cuitele si elementele cu
numai dup deconectarea întreruptorului principal, care se
blocheaz si se marcheaz cu plci avertizoare; excepie,
interveniile la dispozitivele i reostatele de pornire scurt-
circuitate sau cu periile ridicate, cînd se fac numai de personal
<le minim grupa IV NPM-
12. INSTALAII ELECTRICE DE ILUMINAT
12.1. Alegerea sistemului de iluminat
12. LI , Categorii de iluminat electric
Eliminatul normal asigur desfurarea activitii nor-

male în interiorul i exteriorul cldirilor. Electroalimentarea
se face din reeaua de distribuie a consumatorului,
condiii speciale în afara evitrii fluctuaiilor de tensiune
fr
{datorate de exemplu sudrii) pentru lmpile cu incan-
descen.
Iluminatul de sigurana asigur desfurarea anumitor
activiti Ia avaria iluminatului normal conform tabelului
de mai jos:
Felul iluminatului de sigurana Tip elcctroali m en tare ( fig. 12,1)

in funcîe de destinaie 1 2 3 4
1
2 3 4 5
Iluminat de avarie {continuarea
lucrului) ; in locurile/încperile
a. cu receptoare categoria 0 i 1
b. de unde se oprete lucrul
c. blocul operator chirurgical
d. cu supraveghere continu
e. cu instalaii i utilaje PSI
Iluminat, de evacuare pe cile de Funcie de numrul <lc per-
evacuare i la ieirile din sli- l\ soane posibil simultan în
Ie aglomerate cu > 50 persoane: încperile respective
a. teatre, cinema, sli spectacol > 15001 ^ 15002 - |
-
b. magazine expoziii temporare
,
-" j> 600| 201... 600 ^200
508
12. LI. (continuare)
c. sli conferine, concert, sport, 60€ 101 .,.600 ^ 100

d. biblioteci publice, sli atep-
tare, vestiare, restaurante > 1500 601 .
1500 ^600
e. expoziii permanente, aziluri >1500 601 .
1500 ^600
î. spitale, cree, grdinie, >1500 601 ,
1500 ^600
g. hoteluri l similare, cldiri
administrative >1500 601 ... 1500 C600
h. cldiri cu h > 45 m > 50
i. cldiri cu h = 28 45
... m, ca-
re nu locuine
sînt > 600 101 „.600 ^ 100
j. cldiri producie oarbe >1500 601,„ 1500 ^600

k. alte încperi cu peste 100
persoane >100
Iluminat de evacuare pe traseul
si la ieirile:
L scrilor nelumitate natural
m. scrilor luminate natural din
blocuri locuine cu > 6 ni/eluri
n. alte ci evacuare exccptînd
blocuri locuine sub 6 niveluri > 50
Contra panicii: completeaz ilumi- Electroalimentare comun cu

natul de evacuare în încperile cu iluminatul de evacuare
peste 400 persoane
Pentru circulaie: completeaz, la Electroalimentare comun cu

nevoie, iluminatul de evacnare iluminatul de evacuare
Pentru veghe în încperi de spita- Electroalimentare comun cu

lizare, dormitoare din cree ele, iluminatul dc evacuare
<care cer supraveghere
Pentru marcarea hidranilor inte- Elect realimentarea din alt ilu-

rioriunde se lucreaz cu lumin minat de siguran sau de tip 4
artificial, dac alt iluminat de
siguran nu satisface
Iluminat general:
— uniform,
unde nu se cer condiii speciale pentru
anumite locuri din spaiul luminat (suprafee ocupate cu
lucrri de aceeai categorie sau cu locuri de munc mobile)
i unde Emcd < 250 Ix;
—
zonal, unde diferitele faze ale procesului tehnologic
se executa pe zone bine determinate care necesita niveluri
de iluminare diferite.
509
Iluminat localizat —
unde se cer condiii speciale pentrm
anumite locuri din spaiul luminat. Singur se adopt mai rar;
obinuit completeaz iluminatul general (v. aliniatul urmtor)!
Iluminat general combinat cu iluminat localizat — m
spaiile cu lucrri de categorii diferite sau unde E
nc > 250 Ix.
In încperi cu lucrri de categoriile I ... IV (v.
§ 12.L3>
iluminatul general va avea cel puin 10% din iluminarea
medie total i minimum 150 lx.
Huminat de paza a cldirilor sau incintelor. Se comandl
centralizat. Nivel de iluminare 5 Ix, —
Iluminat periferic al incintelor întreprinderilor pe o
zon de circa 10 m spre interior.
TLN
Tip ia
"
TL
x
X
Vp 2b Tip 2c- 3 b TipZd Jfpda
A AR
Fig. 12 Schemele electrice simplificate ale tipurilor
1.
normate de electr^
*hmentare a mstalanîcr de iluminat de siguran
trogen este in rotaie permanent, iar la 2b
fia tipul U
grupul elec-
pornete automat Ia avaria
iluminatului normal).
510
12.1.2. Alegerea surselor electrice de iluminat
lmpile cu incandescen se prefera numai cînd se nu pot

tehnice sau
stiliza lâmpi cu descrcri în gaze, din motive
«economice ca: funcionarea de scurt durat i cu întreruperi
condiii
frecvente, temperaturi ambiante necorespunztoare,
servitui de
de calitate a iluminatului impuse (v. § 12.1.6),
necesitai
protecie sau de gabarit pentru corpul de iluminat,
de protecie sanitar sau contra electrocutm, timp
instan-
taneu de 'intrare în funciune (iluminatul de sigurana ne-

s-ar realiza
cuplat permanent), iluminri cerute mici care
neeconomic cu lâmpi cn incandescen, . a .
oricrei
Avantaje; simple, volum redus, adaptabile
situaii datorit gamei largi de puteri i temperaturii calde
culoare, investiii mici. Dezavantaje: randament luminos
-de
i durat de funcionare sczute, deci cost de exploatare
ridicat.
lmpilefluorescente tabulare se adopta de regula m
„
Încperile i spaiile cu înlimi recomandabil sub 6 m,

cînd
nu se impun lmpile cu incandescen. Obinuit se aleg
mari;
culorile alb (2) si alb-cald {3) cu fluxuri luminoase
culorile alb-luminos (7x), alb-superior {2x) i alb-cald-
ûperior (3$) se aleg numai cînd se cer redarea exacta a
culorilor si confort vizual deosebit.
Avantaje: randament luminos i durat de funcionare
culorii. Deza-
ridicate, posibiliti convenabile de redare a
vantaje: necesit' echipamente suplimentare de func-
ionare (balast, starter, condensator), servitui de amplasare
>datorit lungimilor incomode, gamde puteri redus
(14 65 W) cerînd un numr mare de corpuri de iluminat
•i deci material sporit de montaj i dificulti mari în între-
inere (curire, schimbarea lmpilor), funcionare limitat

de temperatura ambiant.
Lmpile cu vapori de mercur sub presiune se aleg pentru
hale industriale cu înlimi de 6 .„ 15 m i în unele
cldiri
-civile unde nu-i necesar redarea exacta a
(sli de sport) ,
culorilor, precum în iluminatul exterior. Contraindicate

si
pentru iluminatul de siguran, datorit ineriei mari de

intrare în funciune. .
Avantaje: volum redus, randament luminos apropiat de

al lmpilor tabulare dar mai mic, temperatur de culoare
511
convenabil în majoritatea cazurilor din industrie
puteri
?am de
convenabil (80 ... 400 W) permimd satisfacerea
suprafeelor întinse cu un numr relativ redus de
corpuri
de iluminat, durat de funcionare mare, cheltuieli
de între-
inere reduse. Dezavantaje: necesit, de asemenea
echi-
pament suplimentar de funcionare (balast, condensator)
domeniu foarte restrîns de utilizare în cldiri civile.
lmpile cu vapori de sodiu sub presiune se adopt în hale
industriale cu înlimi mai mari de 15 m, în
mediile cu praf
cea, i mai ales în iluminatul exterior.
Avantaje i dezavantaje, ca lmpile cu vapori de mercur^
cu deosebirea c
au randament luminos mult mai ridicat
chiar decît lmpile tabulare, echipament
suplimentar de
funcionare mai dificil i nu permit redarea culorilor.
12.1.3. Iluminri medii normate pentru iluminai normal
b -GmetZ
o Destinaie 1
1* Destinaie
1 2 3 4 ,
5
Iluminat î» construedi industriale i similare

I. Lucrri de preci- a 3000 IV, Lucrri de preci- 1 a 750
!
& zie deosebit {deta- b 2000 zie medie (detalii b

1
300
< mm)
!
ca lii 0, 1 pentru c 1500 0,5.„1 mm) pentru c 200

S subcategoiia d 750 subcategoria :
\
1
d 150
-u
V, Lucrri de preci-
II. Lucrri de pre- a 2000
cizie mare (detalii
zie mic (detalii >
h 1000 > 1mm)
0, 1 pen-
0,3 mm) 150
j5 ... c 750
tru subcategoria d 500 VI, Lucrri de supra-
^ veghere general a
III. Lucrri de pre- a 1000 procesului de pro-
75
cizie detalii 0,3 ... b 750 ducie
„.0,5 mm) pentru c 500 VIL Acces periodic
sub categoria d 400 Ia utilaje i instalaii 30
h*
<3 VIII. 'Lucrri cu rapor Spaii de circulaie
o
tul m\l 0,005 < 50 — drumuri; alei 3; 2
K IX. Lucrri cu raportul — pori pentru vehicule 5
1
0,005 < mjl < 0,02 30 — pasaje, treceri cu tra-

Si fic redus 2
a
X. Lucrri cu raportul — pasaje de nivel la c.f. 10
i i. 0,02 < mjl < 0,05 20 — ci ferate r
512
Î2.L3. (continuare)
2 3 4 5
oare'
^£1 TvU cr r
i cn mecanis- % macazuri trieri vagoane
me care c^r supraveghe- m idem, intrare-ieire 2
re general atent 10 # linii manevr i£
• rampe, cheiuri, dane 2
XII. Lucrri manuale
grosiere care cer dis-
— iluminat paz \
3 tingerea obiectelor 5 — iluminat perimetral

mari apropiate '
(v. § 12. 1.1) 2
Iluminat în construcii civile
Destinaie
E meti- Destinaie
li lx
. ^
1 2 3 4
Locuine r Alimentaie public:

— camere de zi, pentru copii, — baruri, restaurante 50 - 100
buctrii, bi (la oglind.) 50 — cantine, splare vase 150
— dormitoare 30 — buctrii 200
— WC, scri, vestibule 20 I nstituiî m edicale
Hoteluri, cmine, case odih- — cabinete consultaii,
n, internate: sli de operaie sau di-
—dormitoare, sufragerii 50 secii (iluminat general),
holuri principale 75 saloane bolnavi, sli i
Cldiri administrative depozite izotopi r.a. 300
— birouri, sli de lucru cu — sli operaii si disec-
publicul prin ghiee sli ie (cîmp operaional) 2000
edine
t
HO — sli de tratament, în-

— birouri cu maini de cal- cperi primire medica-
culat, sli proiectare 300 mente 200
— camere primire, sli a- — sli ateptare, camere
tare, holuri, încperi pentru medici i surori 100
organizaii obteti, arhive Instituii învmânt:
i depozite (la rafturi), — sli curs, laboratoare 300
bufet 100 — sli desen 400
— vestiare 50 — sli sport 200
Cldiri comerciale: — cancelarii, secretariat 150
magazine 150 — 20C Bi publice:
vitrine 200-700 — sli bazine, desiiifecie 50
Crese, grdinie, cmine — rest încperi 30
sli comune, sli mese 300 Cldiri ci comunicaii
dormitoare, camere primire 75 — holuri cu ghiee, case
oficii 150 bilete, centrale telefon 150
camere pentru Îngriji- — sli vam 100
toare, depozit materiale i
30 ,
— sli ateptare 75
513
12.1.3. (conin uare
Biblioteci: — bagaje, cabine telefon

— sli lectur 300 Cldiri de sport (antrena
— fiier, cabinet studii 200 meat/competiii)
— birouri, expoziii 150 — sport cu mingea, gim.
— depozit cri, atelier nasticâ, ciclism, Mpisni 300/500
foto 50 — box 2000/5000"
Muêe, expoziii: — lupte clasice,

— sli expunere 300 — scrim
500/1000
— 500/ 1000
laboratoare, ateliere, — popice, la:
sli studii 200 • scindura de rulaj 50/100
Cldiri social-culturale
• crucea popicelor ICO/250
— s&li de teatru i concer- — sport pe ghea 200/400'
te, cabine artiti 100 — piste atletism
— sli cinema, vestiare 50
'
— stadioane
150/200
— 200/600
—
sli conferine 3 spor;: 150 — bazine înot:
cercuri de studii J sli de |
• deasupra apei 150/200

recepie 200 9 la sosire
— foaiere, holuri, scri prin- j 500
— bazine înot i polo;
f
cipale 75 -looj a deasupra apei

— depozite de decoruri i • la sosire .
500
raaterialej 30 I • la spectatori iQ0
Not, 1. Scara normat a "nivelelor de iluminare în lucsi

0 2—0 3 —
-0,5-1-1,5-2-3-5- 10- 15-20-30-50-75^*100- f'lW-
-200^(250)— 300— (350) -400- 500 - (700) -750 - 1000-1500 -200^-
-3000- 4000 - 5000. Valorile din parantez sînt tolerate.
2. Definiia subcategoriilor de lucrri a, b, c, d:
^^^-^^^ Contrast mic mediu mare

Fond ^^^-^^ A>0,5
^ 0,.2<J5fÔ,5
întunecat : p^0,2> a b c
mediu: 0,2<pCO,4 b c d
luminos: p>G, f J
b c d
unde: K este contrastul (distingerea detaliului pe fond) egal cu
A' = Lf ~~ L pentru K = U ~ Lf pentru

Lf Lf >L d La L a >Lf
La, Lf — luminana detaliului, respeci/ foadului, în cd/m^;
p — coeficientul de reflexie.
514
: V ; :
3- Valorile din tabel se vor ridica cu o treapt în urmtoarele

cazuri
singulare sau cumulate:
— 3a categoriile î ... •
ciad: distana ochi— obiect este peste O^m,

Y
efortul vizual încordat este continuu peste 4 ore, detaliile sint in
micare
— ia categoriile IVd, V, VII cu pericol mrit de accidentare
(ferastraie
circulare, foarfeci ghilotin, tranare carne etc.)

— hi încperi cu exigene sanitare deosebite, cu iluminat natural
sub 25% dEn nivelul normat,, de producie în învâmini cu iluminare
normat- sub 300 lx,
4. Factorii de uniformitate minimi necesari:
Specificaie pe planul suprafa, î încperi

util lucm vecine
încperi sau spaii de lu- I— 0,65 0,65

cru industriale cu lucrri VI, VII 0,40 0,65
de categoriile V1II-X 0,25 0,25
m, mi
încperi utilizare general 0,50
Spaii de circulaie 0,25
încperi vecine cu circulaie rec-
ventâ
5. Tabelul respect prevederile STAS 6646/1; 2-79 i PE 136/80.
6. m — mrimea obiectului ; l — distana fa de ochi.
12-1.4. Iluminri medii normale pentru iluminatul de

siguran
Destinaia iluminatului Iluminarea medie
1 2
Iluminatul de siguran in industrie
Continuarea lucrului (avarie)

'
10 % din E mâ j,
(n = normat)
Evacua re
— în spaii interioare
1
0,5 % din Emc & n dar minim 0,5 lx

,
— in spaii exterioare 0,5 % dzn Emt&ni <^ ar minim 0,3 lx
Iluminat de siguran în dâdjri civile
Continuarea lucrului (avarie):

— cimp operaional
— rest bloc operativ 80 % din Eâii
515
12 A A. (continuare}
Evacuare:
.
— £n general
0,3 lx
— în cree
2,0 lx
— trasee evacuare
din cree, sli
spectacol cu peste 100 locuri
1,0
Evitarea panicii
Circulaie
3% din Emefi n , dar minim 5 lx
Iluminat de paz
Nenormat. Dup necesiti
2,0 lx
12.L5. Asigurarea calitii iluminatului
Evitarea sau limitarea orbirii i anume:

~A orbirii directe, prin ecranarea lmpilor sau dis-
punerea lor m
afara unghiului de 45° fat de linia
principala
lVS r
'
categoria \I
fl
v/-i f^T
12 2 (eXCeptie: înc
VII, cele
,
-
-
Tih lucrri
unde prezenta oamenilor
de ^ ™
este
Fig. 12.2. 2ona de montare a corpurilor de iluminat pentru evitarea

orbirii directe;
ocazional, cele unde se urmresc efecte

speciale) pentru
iluminatul localizat, unghiul de protecie
al corpului .
de
iluminat va fi de minimum 34°,
indiferent de tipul
r
lampn ;
516
—A orbirii prin contrast, prin:
• Finisaje mate pentru principalele suprafee ale înc-
perilor, realizate cu materiale care sâ asigure factorii de
reflexie minimi urmtori:
Suprafaa Plafon Perei sus Perei jos Pardoseala Dotri
OJ 0,5 0,3 0,1 0,3

pm
• Alegerea corpurilor de iluminat, a dispunerii lor i
a factorilor de reflexie astfel încît rapoartele luminanelor
specificate s
se încadreze în limitele urmtoare:
Raportul
Limite 1/3^3/1 1/104-10/1 max. 20/1 max. 40/
(unde L — luminana d — sarcinii vizuale — corpului de c

doilea indice) — mai
;
/ — fondului a — vecin; d
: :
iluminat ; (al
deprtat;
;
i — oricrui punct din cîmpul vizual);

A orbirii prin- reflexie, prin realizarea cumulat a
condiiilor de mai sus sau, cînd nu este posibil, prin utilizarea
corpurilor de iluminat 'cu suprafee mari cu luminana i
în direcia suprafeei de lucru de 1500 cd/m 2 maximum -
Redarea corespunztoare a culorilor funcie de nivelul

de iluminate i de factorii de reflexie, conform specificaiei:
Redarea culorilor Foarte "buna Bun Medie Oricum
mm. 4000 rnin. 1000 min. 300 150
Factor reflexie > 0,2 > 0,4
Temp, coloare K > 6000 > 4000 K 4000 3000
Indice de redare 90^ 100 60-79
înlturarea efectului stroboscopic la lmpile cu descrcri-

obintrit prin conectarea lor la faze diferite i/sau montarea
balast rilor capacitive.
J2.L6- Criterii de alegere a sistemului de iluminat
Se va asigura iluminarea minim necesara, cu consum

de energie electric, investiii i cheltuieli de exploatare i
întreinere minime,
517
Se va urmri reducerea iluminatului
general uniform în
lavoarea celui combinat (general cu
localizat), eventual a
iluminatului general zonal. Se vor prefera
iluminatul direct
i mixt, cel indirect— în special în scafe — folosîndu-se în
cazun cu totul excepionale.
De regul, se folosete iluminat fluorescent;
cel incan-
descent se adopt numai din motive tehnice sau pentru
avantaje economice evidente, precum i
în cazuri speciale
(efecte ornamentale sau confort vizual
deosebit). Culorile
lmpilor, funcie de nivelul de iluminare, vor
fi alese res-
pectîndu-se indicaiile din 12.1.2,
§ concretizate de alt fel
prin diagrama Kruithof (fig.
12.3).
— 3 \ 6 8
—Temperatura da culoare [ K]
Fig. 12.3. Diagrama Kruithof
de confort vizual
(s-au marca, mjeîunle minime
de iluminare la care
s© utilizeaz tuburile fluorescente)»
518
Comanda iluminatului general se va face
iluminat obinuit
pe zone
centrakzat
jm
treie funcie de nevoile de mtran (m com-
(în hale) sau de la
la taDloul de distribuie comandat local
mrSmentri)1 Iluminatul localizat va
fi
paS nterior, de la intrri {de regul dm exterior)

?d de
centralizat pe unul sau mar multe puncte
£r cel eSerior,
1
de Srindere amplasate la poart sau la tablourile de dfr

tribuîe respective.
electric
12,2. Calculul iluminatului
12.2,1- Metoda factorului de utilizare
pentru iluminatul interior

Este metoda de calcul uzuala
coeficieni de dispersie i reflexie mari.
din spatii limitate, cu
Se calculeaz iluminarea
medie cu relaia:
E ^N^J_ t (12.1)
S A
luminos al lmpii alese, în lx;
unde: 0 2
este fluxul
7y numrul de lmpi necesar:
u — factorul de utilizare al corpului de iluminat

încpem,
(v. § 5.2.2; 5.3.2) funcie de indicele
LI SLl
sau i = (12,2)
prima relaie referindu-se la iluminatul direct

sau mixt, 'a doua la cel indirect
sau semi-
direct;
lungimea, respectiv limea încperii, în
m;
L l
// ^ înlimea dintre corpul de iluminat i planul

util (luminat pentru lucru) înm
(v. fig. 12.4, e)
,
i
5 suprafaa încperii (produsul. L l) t

în m 2
;
519
~~ f cto ul de depreciere datorat îmbtrînirii
^ r. ,
lmpii, i murdririi lmpii i corpului de ilu-

minat; valori:
A/perioada de curire a corpurilor de

Caracteristicile iluminat
în luni, ,pentru categoria de depreciere
mediului a acestora:
I II !
III [ IV v
1
Foarte curat 1,25/24 1,25/24 1,25/12 1,30/12 1,25/18

Curat 1,25/12 1,25/18 1,30/12 1,35/12 1,30/12
Mediu 1,25/9 1,25/12 1,30/9 1,30/6 1,25/6
Murdar 1,25/6 1,25/6 1,30/6
i
1,35/6 1,30/6
Foarte murdar 1,30/3 1,25/3 1,30/3 1,35/3 1,30/3
_ Caracteristicile
mediilor industriale (exemple): foarte
curat — secii de
piese electronice, laboratoare i secii
prevzute cu filtrarea aerului de introducere; curat
de montaj aparate electronice, optice si
secii —
de msurat la-
boratoare industriale, camere de comand
; mediu
farmaceutic, laptelui, panificaiei, textil (filaturi,

— industria
estorii
tricotaje), confeciilor, înclmintei,
porelanului 'i iga-
retelor, hale de prelucrri mecanice
la rece ~M de montai
sala mainilor centralelor electrice;
murdar
turnatorii, forje, oelârii, laminoare, fabrici
cazangerii —
ciment, si sticl'
industria lemnului i hîrtiei, sala cazanelor
centralelor elec-
trice; foarte murdare —
cocserii. furnale, întreprinderi de
negru de fum, gospodrii de crbune.
Categoriile de depreciere a corpurilor de
1 — iar elemente reflectorizante {FIA FIP\ etc ) II
iluminat:
cu -
reflector perforat (FIRB, FIPRB etc);

III cu reflector -
neperforat (FIRA, FIPRA, PVCSb etc);
cu ecran sau cu ecran din sticl sau material
cu reflector IV-
plastic (FIAG
I EP, I-ED, P-IC, P-IB etc);
: V-cu ecran din material
dituzant sau din sticl clar i dispozitiv
metalic de protecie
la lovire (FIDA, FIDI, IMS, AV, AI, CFS,
PVB, PVD etc.).
Exc ™ P al de calcuI 12 L Calculul iluminatului pentru
-
, i atelierul mecanic
din fcg. 1Z.5, in care se execut lucrri de precizie medie pe fond
luminos
cu contrast mare. Caracteristicile încperii:
L= 42 m, l = 36 m, h = 7 = 0.5; K A=
P„ 0,6; 1,3.
520
e
Fig. 12.4. Calculul iluminatului electric:
« — surs punctiform; 5 — surs, liniar; c — sucsi dc suprafa paralel, cu pis-
au! de lucru; d — idem, perpendiculari; fi — cote pentru determinarea indicelui
încperii?
522
tuburi fluorescente
Se alee carouri de iluminat FIRA-365 echipate cu
culoarea 3 cu 1
= 4600 lui (v. §§5.1.2., 0.2} i iluminarea medie minima
6
necesar lucrului E= I5'0 lx (r. § 12.1,3).
Se calculeaz
42-36 =
.
= = 27J 051i
7 (42 -i- 36)
A =
r
150-42-361,3
= 25 ^ ^ aIegg 44 FIRA 365i .
0,57 3-4600
Emci = 150
44
—= 152,6 îs,
43,25
12.2.2. Metoda pund cu punct

sau
Se folosete în special pentru iluminatul exterior
uniformitate în iluminatul
pentru verificarea factorului de
interior. în calcule sc consider i
aportul izvoarelor de
pentru care se face calculul iluminam.
lumin vecine punctului
Cazuri uzuaie
a. Izvoare punctiforme {fig. 12.4, a):
cu relaiile (123).
Io 1
F U cos- 6 J_ .
2
Io cos 6 sin 8 1 „ h cos s 9 J_
E" = '
H
& A
*
# A '
6. Izvoare liniare (fig. 12.4, b): cu relaiile (12.4):
£ *» =
leine cos 6 +») 1. p lysin'fl ^
2¥~Â* ^~ 2* A
'
Jy (sin6cosS4- Q) 1_ .
EPF = J_ .
^
.
pff
Zff A' 2H A
de suprafa plan: cu relaiile (12.5):
— Izvoare
c.
paralele cu suprafaa luminat (fig. 12.4, c):
_p B{fi sin .« + Y2 sin g) .
523
perpendiculare pe suprafaa luminat (fig. 12.4, d)\
?n B(cl— ycosa)
JZpW — :
unde: E este iluminarea de calculat, în Ix, în plan ori-

zontal H, vertical V sau normal de N fa
raza inciden, în punctele A Q , A lt A 2 i P;
-Jjv — intensitatea luminoas, în cd, pe direcia
sursa —
suprafaa luminat, care face unghiul
6 cu verticala sursei, respectiv pe direcia N
normal pe izvor; se determin din curbele
fotometrice ale corpului de iluminat ales
(v. fig. 5.4,5.5, 12.4);
B — strlucirea medie a izvorului de lumin, în
cd/m 2 pentru cazul nostru,
;
— fluxul luminos izvorului total al de lumin,

Im;în *
Se — suprafaa plan de emisie a izvorului, în m 2

.
Celelalte notaii se deduc dm figurile explicative, unde

unghiurile se msoar
în radiani i se pot determina dup
calcularea prealabil a tangentelor lor, din tabelul de mai jos:
rad sin 2 0 cos 3 0-

tgfl f), sin 6 cos 0 cos 2 9 cos 3 e
sin 6
1 2 3 % 5 6 7 8
0,00 0,000 0,000 0,000 1,000 1,000 1,000 0,000

0,05 0,500 0,050 0,025 0 999
r 0,9975 0,996 0,050
0,10 0,100 0,100 0,010 0,995 0,990 0,985
0,15
0,20
o,
0,197
m 0,14$
0,196
0,022
0,039
0,989 0,978 0,967
0,099
0, 145
0,981 0,961 0,943 0,189
0,25 0,245 0,243 0,059 0,970 0,941 0,913 0,228
0,30 0,219 0,297 0,083 0,958 0,917 0,879 0,264
0,35 0,337 0,330 0,109 0,994 0,981 0,841 0,294
0,40 0,380 0,371 0, 138 0,928 0,862 0,800 0,320'
0,45 0,432 0,410 0, 160 0,912 0,832 0,758 0,34 1
0,50 0,464 0,447 0,200 0,894 0,800 0,716 0,35a

0,60 0,540 0,515 0,265 0,857 0,735 0,630 0,378
0,70 0,611 0,574 0,329 0,819 0,671 0,550 0,385
0,80 0,675 0,625 0 3S9
T 0,781 0,610 0,476 0391
524
8
1 I
0,553 0,411 0,371

0,669 0,447 0,743
0,90 0,733 0,354 0,354
0,500 0,707 0,500
1,00 0,785 0,707 0,335
0,673 0,452 0,304
0,833 0,740 0,578
1,10 0,410 0,262 0,315
0,768 0,590 0,604
1,20 0,876 0,227 0,295
0,628 0,610 0,372
1,30 0,905 0,793 0,275
0,581 0,338 0,196
1,40 0,951 0,814 0,662
0,308 0,171 0,256
0,832 0,692 0,555
1,50 0,983 0,149 0,23S
0,719 0,530 0,281
1,60 1,012 0,848 0,206
0,486 0,236 0,114
1,064 0,874 0,764
1,80
0,200 0,0895 0,179
0,894 0,800 0,447
2,00 1,107 0,0709 0, 156
0,829 0,414 0,171
2,20 1,144 0,910 0,0569 0,137
0,852 0,385 0,148
2,40 1,176 0,932 0,0462 0,120
0,871 0,359 0 128
2,60 1 204 0,833 0,106
0,336 0 113 0,0380
2,S0 1,288 0.942 0,887 (
0,100 0,0316 0,095

0,949 0,900 0,316
3,00 1,249 0 0208 0,073
0,924 0,275 0,076
43,50 1,292 0,962 0,057
0,242 0,059 0',0H3
4,00 1,326 0,970 0,941
0,047 0,0102 0,064
0,976 0,953 0,317
5,50 1,352 0,0076 0,038
0,861 0, 196 0,039
5,00 1,373 0,981 0,031
0,179 0,032 0,0057
5,50 1,391 0,984 0,968
0,027 0,0045 0,027
0,986 0,973 0,164
6,00 1,406 0,0035 0,023
0,977 0, 152 0,023
7,50 1,4 ÎS 0,988 0,020
0,141 0,020 0,0028
7,00 1,429 0,990 0,980
0,017 0,0023 0,017
0,991 0,983 0,132
8,50 1,438 0,0019 0,015
0,985 0,124 0,015
8,00 1,447 0,992 0,014
0 ll7 0,0 14 0,0016
9,50 1,454 0,993 0,896 t
0,012 0,0013 0,012

0,994 0,9SS 0,110
9,00 1,460 0,0012 .0,011
0,989 0, 105 0,016
9,50 1,466 0,995 0010
0.100 0 010 0,0010
1000 1,471 0,995 0,990
12-2. Verificarea condiiilor de nnilormitats a

E^mpîul de calcul
iluminrii din exemplul 12.1,
o.
lmpile de iluminat poziionate
corpurilor
i ...
corpului de iluminat poziia

1:
*
= ar c tg 3/7 = 22°56'; rezulta cos3 22°56' - 0,776
ex
/ = 3-250-4600/1000 = 3450 im - diu curba fotometric;
E PaBi - 3450 0,776/1,3 = 36,4 1*.
525
i contribuia celorlalte surse sintetizîad
4-h fS??? rezul
maxima, L» care contribuie corpurile de
iluminat cu poziiile 3 ... II:
Sursa 7
6°
i cos a 0 '
Im
1
1 3,00 7 0,429 22°56' 0,776

2 i 3450 36,4
6,71 % 0,959 43°30' 0,377 '
24S4 12,7
3,4 4,24 % 0,606 30*5S' 0,630 2760 47,3
5, 6 7
1
J 9,49 1 M 356 53°33' 0,212 2070 17,9

S 12,73 7 1,799 61W î
0,114 !
1725 2,6
Total Iu PmJÎ
116,9
3,5,9, 11 1
8,49 7 0,212 47°44'
1 |
0,304 2484 41,1

10
40W
i |
4, 6, 8, 5,00 7
!
0,$57 0,446 '
2760 67,0
0W
1
1 0,00 ! 7 0,000 1,000 3795

|
|
1
51,0
Total în Pmm.
Uniformitatea iluminrii 1597
(v. § 12. i 3 nota. 4)
ZmiEncz == 116,9/152,6 = 0,766 > 0 65 admis
Emed!EM = 152,6/159,7 = 0,956 > 0,65 admis
12,23. Metoda puterii specifice
Se folosete în calcule aproximative

pentru instalaiile
interioare în faza de proiectare
de not de comand? (NC)
sau proiect de execuie (PE), Puterea
electric necesar
pentru iluminat:
P WSEA
(12.6)
prima relaie fiind pentru iluminat

mcandescent, iar a doua
pentru iluminat fluorescent; în aceste
relaii:
S, E, A sînt specificate în
§ 12.2.1;
E —
£ iluminarea specifica, în Ix/W; valori funcie dep:
V
Aw -
127 220 V
direct Mixt Indirect Direct
:
|
Mixt Indirect
î
3
40 26,0 22,5 I
16,5 I
23,0 19,5 14,5
60 29,0 25,0 1S,5
|
27,0 21,0 15,0
100
j
35 0 30,0 22 0 27 0
;
23,0 17,0
526
12.2-3. (continuare)
5 6 7
2
1
3 i
i
i
'34,0 31,0 26,5 19,5

150 39,5
14 fi 29 5 21,5
41,5 36,5 20,0
200 32^0 23,5
33,0 27,5 37,0
300 44,0 1
25,5
41,0 30,0 41,0 35,0
500 48,0 28,0
31,5 44,5 38,0
750 50,0 42,5 ;
47,0 40,0 29,5

1000 52,0 44,0 [
32,5 1
J
—fluxul luminos total al sursei, în Im;

5 L suprafaa spcificâ ce revine unui corp
de iluminat
convenional, în m 2
;
valori: -
! Pentru dimensiunile i culoarea inc Pi-

perilor (D-d&îcMs; M-roedie)
Corp de iluminat
echipat cu =4 ljH= 2^4 i/i? ^2
D U M ° M
20 17 16 15
reflector emailat i 22
17 14 12
abajur oglind 19 "j
sticl difuzant, 1
H U g 9 i
7
necesar de corpuri de iluminat (cu aceleai

.
Numrul
notaii):
N=p^ 12.1:
îm
Exemplul de calcul 12.3. Pentru exemplul
40-42-36-150-l,3
A" -
: 42 S4 buc.
20-3-4600
gsit prin metoda. 12.2.1.
Rezultatul este comparabil cu cel 5
Dimensionarea circuitelor i coloanelor

instalaiilor
12.3.
de iluminat
de iluminat
12 3 1 Dimensionarea circuitelor instalaiilor
'
peftim aparate electrice de uz casme
'i de frize
i similare
iluminat, separate
Condiii de dimensionare. Circuitele de
instalaiile mononul dm aparta-
de cele de prize; excepii: nul comun,
mentele cu < 13 % (faz-lmpi, kW
faz-prize,
comune pentru lampr
SSe m acelai tub) sau circuitele
527
i prize admise pentru cldirile secundare izolate sau
des-
tinate cazrii gen cmin-intemat {faz i nul îti acelai
tub
pentru lmpi i prize).
_ încrcarea maxim a unui circuit:
— Pentru iluminat: în locuine, 12 corpuri iluminat în
apartamente i 15 în spaii comune (holuri, scri ctt\)
însumînd maximum 1 kW; în rest 30 de corpuri iluminat
pe faz, însumînd pe circuit maximum 3 kW în monofazat
i 8 kW în trifazat;
— Pentru prize simple sau duble de utilizare general:
în locuine S (cel puin una pentru fiecare încpere de locuit
i dup necesiti în dependine), iar în rest 15, în ambele
cazuri însumînd o putere total de 2 kW — 220 V sau
1 kW — 120 V; prizele pentru frigider, main splat, fier
clcat etc. vor fi cu contact de protecie legat la nulul de
protecie al instalaiei;
^
—Pentru aparate de puteri peste 2(1) kW
sau nepre-
vzute prin construcie cu cordon de alimentare se vor
prevedea pentru fiecare circuite separate, mono sau tri-
fazate de putere corespunztoare;
—Pentru prize de tensiune redus: circuit separat de
putere corespunztoare transformatorului de tensiune redus.
In fig. 12.4 se arat planul i schema unei instalaii
electrice de iluminat pentru o hala industrial, iar în
£%. 12.6,
pentru un apartament.
Curentul de calcul pentru fiecare circuit:
h = ~TT7 12 8
kf u cos tp ^
-
)
unde : P este puterea total a circuitului conform preci-

zrilor de mai sus, în kW;
% — factorul de faza egal cu 1 în monofazat i
1,73în trifazat;
U — tensiunea de faz în monofazat sau cea de
linieîn trifazat, în' V;
cos 9 — factorul de putere al sarcinii egal cu: 1 pentru
circuitele de lumina sau de prize de utilizare
general; conform caracteristicilor receptoa-
relor racordate, pentru prizele cu destinaie
special sau racordurile directe la receptoare
fr cordon.
528
~LT
IQSÎE mm
>0W
>1
CAMERAMZ1
3*G0W
rC
^1
«a— —# t
' —
'*
*
-TU
i
¥ ÎMI
î*8Q'ii
cambia copii BWOU
"
5£i 3f9W
l ]
2APt-L 7LP 20QQW
' "
2AFY-Z5 5LL
5 IPY-.Î6
i
i
3LP
! 4
Same
J s
5-^! 2AFr-&*1FYt Sosire
i
im IM- 0
schema instalaiei electrice de iluminat i prize ale

Fi-. 12,6. Planul sd
unui apartament.
: :
Protecia electric a circuitelor: prin sigurane

fuzibile
preterabil cu
aciune lent, sau prin întreruptoare automate
monopolare de instalaii (v.
§ 3.4). Curentul de redai al
proteciei: J °
7^r>^- (12-9)
Seciunea conductoarelor circuitului: se alesre s pentru
0 1
care:
îa*>I VrlK (12.10)
unde: ks este un coeficient de siguran la încrcarea
termic
a circuitului egal cu 0,6 ... 0,8 pentru
sigurane i 1 pentru
întreruptoare automate, iar I
£ este curentul maxim admis
m conductor în regim permanent de funcionare
în A
(v, ^ 2.1^). m
Seciunea aleasa se verific Ia cderea de tensiune

ire bumd ca
AU + AUa — AUL>
C
(12,11)
unde: AU C este cderea de tensiune pe circuit, de Ia tabloul
de distribuie pîn la cel mai deprtat corp
de iluminat, calculat cu una din relaiile
de la § 1.2.3, preferabil în
%;
Al^ — cderea de tensiune în amonte' de tabloul
de distribuie (v. § 1.3.3);
— cderea de tensiune maxim admis, egala
cu 3% la consumatorii alimentai direct
din reeaua public pe JT i cu 8% la cei
cu post de transformare sau central proprii,
Exemplul de calcul 12.4. Calculul circuitului de

iluminat nr. 1 din
îig.IZS. mînd contcAC'0 = 1,45%, iar consumatorul
are post de trans-
formare propriu.
Circuit trifazat cu 3 FIRA-3.
G^/fazv deci:
Ic = 3-22 1/(220-0, S) = 3,76 A T
Fu zibilu I s igu ranj e i
îpr = 3,76' A— se alege mrimea normat I pr = 6 A.

Seciunea conductorului: se alege conductor AFY — 2,5 mm 2
;
Iad = 15 A > 6/0,5 = 7,5 A.
530
CSderea de tensiune pe cîxcuit:
«mtonnfig.
mai defavorab:! este pentru fa*a X, ^^^^tzî"/
pen.u
penUu
pentru circuitul I, cazul cel
care
2-22M0Q =
Al/f- p ., + I2 2.
+ 1S) 0 ,S1%,
35-2.5-220 3
At7i = itJo + AlT, = + 0,81 = < 8% ^mis,

2,26
S ccyu^ min^ admis

în in-
Sc = 2.5 mm* (care
c este si
Kczulta saisiace.
stalaii pentru astfel de
conductoare conform § 16.1.-)
T
TL
d*22fW 2*220 3>2m
Fig. 12.7
racordarea
12 3 2 Dimensionarea coloanelor pentru
instalaiilor de
tablourilor de distribuie ale
iluminat
conform § 9.4.4
inclusiv
Curentul de calcul se determin
nota sau, mai exact, cu relaia:
= feî*"^ (12.12)
I*
kf U cos o
valorile:
un
unde- k este un coeficient de simultaneitate cu
,
l— hale industriale iluminat i
exterior;
08 0 9 —
cldiri tehnico-admimstrative sau
m
pentru public; conform §§ 9.4.3 si 9.4.4
cldirile de locuit;
rest — v. relaia (12.8).
conductoarelor coloanei se
Protecia electric i seciunea
W
a ca si'
? în
cazul circuitului cu precizarea ca pentru ZO ar
m^l m care racordul tabloului
iluminat (TL) nu se face direct la
de
reeaua
^stnotje
publica
pentru
(TG) sau
al postului trafo^proprru
rSoLui general de distribuie va fi data de suma
consumatorului (TGD), valoarea sa
531
cderilor succesive de tensiune dintre TG sau
TGD si TL
Se recomand valoarea AU. 0,1 AUL admitîndu-se ma- = ,
ximum 0,3AÎ7£ pe circuit.
f
'
M _
. AL> .....
^
AWZm 3^240^*ffl 1 ACYY- '
$ --mm pc --7,95$kw
cmt?*0 75 t cos?=Q8
Fig. 12.S
Exemplul de calcul 12-5, Schema de alimentare a TL din fig. 12.4

este cea dm fig,Se cere dimensionarea coloanei la TL,
12.8.
In aceeai ordine clin exemplul 12,4 se determin:
*c = = 15, 13 A,
L73-3S00.8
Seciunea minim admis pentru coloan (v 16.1.2) este 4 mm H

la conductoarele de aluminiu se alege deci cablu
;
t
ACYY
g
1 W— 4 X 4 mm î
T<x4 = 30 > 16/0,8 ^ 20 A;

= j^wioa 2tf . 7936 -ioo
35-240-380*
_
/0 2
3 5>4-3S0*- "
Wa *
12.4. Montarea aparatelor instalaiilor de iluminat
12.4.1. Condiii generale de montare
Corpurile de iluminat:
• Se vor amplasa la înlimi care s evite fenomenul

de orbire (v. § 12.1.5) i la distane între ele care sa asigure
uniformitatea iluminatului nota 4 i § 12.4.2)(v. § 12.1.3 —
•Racordarea lor se face numai între faz i nul (interzis
între doua faze) conductorul de faz se leag la borna piesei
:
de contact din fundul duliei, iar conductorul de nul de lucru
532
tri-
duliei; în reelele de iluminat
la borna pârtii filetate a
fazate se va urmri uniformitatea
încrcm fazelor;
conductorul de protecie
. Cind se cere (v. § 12-3.1),
electrocutrii se leag între borna de protecie de
contra
la pamînt)
pe aparat instalaia de protecie (la nul sau
si
vor avea glob de sticla cu
corpurile d'e iluminat portative
prtar de protecie; , .,
. .
corpurilor de iluminat
• Elementele de suspendare a greutatea,
(cîrlige, dibluri etc.) vor fi
dimensionate la 5 ori
suspendat, dar nu mai puin de 10 kg;
încperi i U 3 ) se admite
• Deasupra lavoarelor (în
carcasa electroizolanta
montarea corpurilor de iluminat cu
IP21 la minimum 1,8 m
înlime.
întreruptoarele i comutatoarele pentru comanda ilu-
minatului: „
conductorul de faza;
• Se vor monta numai pe
. Pentru lmpi cu descrcri,
vor fi de minimum 10 A;
grupuri sanitare i
• în încperile numai cu lavoare i
întrerupte ar elor respect md
în buctrii se admite montarea
distana minim cerut de fa
elementele metalice puse
la pmînt.
Prizele
• Se monteaz normal pe elemente de construcie
verticale, respectînd distanele minime dm § 12.4 3 admis ;
la lovire
Sto pardoseal, dac aparatele sînt IP54 rezistente
caracteristici;
sau în cutii speciale cu aceste
• Se monteaz astfel ca deconectat,
s fie sub tensiune
priza, nu fia;
vor
• Pentru aceeai încpere i în
scopuri diferite,
forme proprii fiecrei tensiuni, intensiti

avea culori sau
sau destinaii;
• Pentru cureni i tensiuni peste 6
A la 220 \ vor n
prevzute cu întreruptoare fie înaintea prizei, fie
,
«
carcasa receptorului mobil; introducerea i scoaterea iie*
se fac cu întreruptorul întrerupt;

• Atenie deosebit: TT~.
contact de protecie i W5%
-
— în încperi PC, prize cucontact

— buctrii, prize cu
în
de protecie;
53;
fi — 8—
0-
p-
$-
r-X
.tu
:r4
i r
rî
ti îl
t5^—f * fâ* * f
-
ffi
1
Fig. 12.9. Scheme de conectare a întreruptoarelor i comutatoarele*

circuitelor de iluminat.
tatreniP ,or "o^Pol"; &
— — comutator; c _ intretupior bipolar; - comutator scarâ-
<I
' ia<™, P'us cruce; — / întrcmptor automat de scri.
534
duuri)
—în încperi cu lavoare i grupuri sanitare (far a
pentru ras, prize
admit,
sau în bi i familiale
spltorii se
separaie înglobat.
speciale cu transformator de
electrice de perete:
Pentru toate aparatele de conectare
• Interzis montarea lor în
încperi _ de duuri indi-
bi i spltorii colective,
viduale sau colective i în
sub altele (separate sau
. Cînd se monteaz unele
întreruptor, buton sonerie,
complete) ordinea de sus în jos:
priz cureni tari, priz Tc.

instalaiilor de iluminat
Scheme de conectare a aparatelor
se dau în fig- 12.9.
montaj ale corpurilor de iluminat

12.4.2. Distante de
i
Flux ', Flux Flux

concen- semicon- larg
Iluminat exterior 1
trat j
centrat
75
înlimea h de
3 7,5 9,0
(5-r 10) 10 6,0
montaj, în m, 10,5
10-=- 15) IO3 7,5
pentru flnxul f
10,5 12,0
15-10»
<D;, im:
în
stîlpi
Raportul djh (distana c [intre 6,0
*i ^.itimea de montai)
y 1 — ^—
Precizri
Iluminat interior
2
1
înlimea de montaj h
Relaii între h i distana dintre
corpu-
I v. fig. 12. 10, & -r 3
rile de iluminat:
~ cu repartiie directa sau semi-
dircct:
La = 0,7 h
• incandescente, cu aparat defazant
« idem, faxa sau fluorescente
— cu repartiie mixt
— cu repartiie indirecta;
La =(h5-r2)hl i-(V**
• suspendate, ^"reflector normal
4- 1/3} Ia
• suspendate, cu reflector oglindat

La=[ i^2)h: i=wm
12.4.2. ( continuare)
• în scafe cu lmpî incandescente

normale i b/3
* în scafe cu lmpi incandescente cu
oglinda i 7* 6/6
* in s cafe cu lmpi fluorescente tubulare
Relaii între dimensiunile de montaj în
plan: v. îig.
— surse
12. 10, e,
f m
punctiforme dispuse în vfrfurile

nnui ptrat, dreptunghi sau romb
— surse lineare în ir întrerupt £& > i mai
h'* sus.
— distana fa de perei, cind:
• se lucreaz, în zona respectiv La = (0,25 - 0,3)
* nu se îucreaz, în zona respectiv - (0,40 La[b)
-r- 0,5)
Distana fa
de elementele de construcie
P. W |
100 300 500
din materiale combustibile:
m 0,5 0,8
12,4.3. Distane de montaj ale aparatelor de conectare

ale instalaiilor de iluminat
Specificaia aprata jului i locului de montaj $mia, m

1
2
Fa de pardoseala încperii:
— întreruptoare, comutatoare de perete:
9 rotative sau cu buton
1,5
# tip cumpn,
— butoane de sonerie:
m în mediu uscat
1,5
m în bi i duuri, prin nur izolant, la maximum 8 V 2,2
— prize
* în încperile pentru copii clin crese, grdinile c-
mine, spitale etc.
j 3
* în clase colare 2 0
* în alte încperi uscate q i
* încperi umede, cînd este permis (v. § 12.4,1.) 12
536
® hî <»
T 1
i
^9 L
l
<^ — \
4>
-o
(>-.! 1
— —^ \
<^ ®
J!
( -<» <>
A
4 — &
Hi -l
-s////////////,
'
/f/f/////////s /////^//////////
6 d
T V777777777777777Z
-V///77////777Z ^*-tfr///////tf/s*
Fig. 12.10. Distane de montaj ale corpurilor de iluminat:

£n romb, în ir disconti-
a _la amplasarea în plan orizontal: în ptrat, în dreptunghi,
nuu: la amplasarea îu plan vertical în cazul iluminatului: &
— direct sau semn&wctj
c mixt <£ —
indirect sau semi direct; a —mseai^
12,4,3 (con anuar el
Fa de elementele metalice puse Ia pmînt:

— intreruptoare, comutatoare, prize cu contact de
protecie, toate cu carcas electroizolant Nenormat
— restul aparatelor de conectare m
— în încperi de prodicie i lucru (gmp operator, labo-
ratoare, frizerii, buctarii publice etc), cn luarea m-
surilor de protecie corespunztoare N enorma, t
12.5. Exploatarea î întreinerea* instalaiilor electrice

de iluminat
Instalaiile vor fi menimite în stare de funcionare Îs

parametrii proiectai, în care scop:
• Corpurile de iluminat i lmpile vor fi curite la
perioade reglementare (v. § 12,2.1 —
coeficientul Â), cu
atît mai mult cu cît, pentru reducerea costului instalaiilor
i a consumului de energie, coeficientul de depreciere s-a
micorat în calcule fa
de vechile valori, scurt îndu-se în
schimb perioadele de curire; lmpile cu durat de func-
ionare expirat (v. § 5.1) se vor schimba cu altele noi,
chiar dac mai funcioneaz;
• Se vor elimina pîlpîirile în iluminatul fluorescent prin
înlocuirea, dup caz, a lmpilor sau a start erei or;
mSe vor face msurtori periodice ale iluminrilor
încperilor, luîndu^se msuri corespunztoare dac este-
necesar;
Pentru economia de energie electric:
® Lucrul întrîn schimb se va face pe lumin natural;
• Iluminatul electric va funciona numai în lipsa celui
natural corespunztor i numai cînd se lucreaz
• Pentru curenie se va utiliza iluminatul natural sau,
dac nu este posibil, un iluminat redus i numai unde se
lucreaz;
• Dup progr-m, în timpul nopii, va rmîne în func-
iune numai iluminatul de paz sau, la hoteluri, cel de sigu-
53S
Batft o- ho fiH
Ef?£I!t ho OH OH
EiojlJ 1 B" OH OH
3W
[] Efl
HO oh oh
l-D- OH
Db fa reea
380/220 V
!F£
OH
ffrytf ho -OH HO OH
£fo/7// HO -OH HO OH
HO -OH HO OH
[] f]
f02
0
£fory / HO OH HO -OH
Parter hO OH HO -OH *
De fa reea IFE -OH

380/220 V
FB
Fig. 12.11. Scheme de racord ale tablourilor de distribuie din blocurile

de locuine:
a— —
fc]^c P-î-4 cu o scri; b — idem, cu 2 scarî; .Fi?, FI>
-
firid dc branament, distribuii
(pentru mai multe niveluri, schema s£ extinde prin amplasarea FZJ din 4 în 4 niveluri
astfel ca o firid sa serveasc dou niveluri deasupra i dou dedesubtul ej).
rana; m holurile i foaierele teatrelor, cinematografelor
caselor de cultura etc, în timpul spectacolelor
va funciona
un iluminat redus, cel general utilizîndu-se numai în
pauze;
• Iluminatul exterior ya comandat dup program
fi
preferabil prm celul fotoelectric sau mecanism
de ceasornic'
întreaga activitate de exploatare i întreinere
a insta-
laiilor de iluminat va fi organizata temeinic,
stabilindu-se
responsabilitile i urmrind cu perseverent si exigenta
desfurarea ei dup un grafic judicios întocmit
'
13. INSTALAII DE CONDENSATOARE STATICE
PENTRU ÎMBUNTIREA FACTORULUI DE
PUTERE
13. L Organizarea instalaiei:
Destinaie: compensarea energiei electrice reactive

con
;
sumate de receptoarele inductive, pentru obinerea unui
0,92 (de la care consumatorul nu mai este
> penalizat}.
cos o
Compunere: 1) stela jele cu condensatoare; 2) tabloul
electric cu aparatele de conectare, protecie, msur, sem-

nalizare i descrcare; 3) legturile circuitelor primare i
i tablouri se prefer prefabricatele
secundare. Pentru atelaje
(v. § 6.2).
Organizare, montaj:
—centralizat, pentru grupe de receptoare, conectînd
condensatoarele pe trepte (preferabil automat) Ia bornele
principale
tablourilor generale de distribuie sau ale celor
importante, funcie de necesarul de compensare {uurin
în exploatare, investiii reduse, dar nu descarc reeaua
dm
aval de transportul energiei compensate)
—
pe receptoare inductive de puteri mari cu funcionare
îndelungat sau la lmpi fluorescente, conectînd permanent
(ex-
bateria (cu o singur treapt) la bornele receptorului
ploatare greoaie, investiie mai mare, dar compensare
total)
Modul de organizare i puterea optim se definitiveaz
prin calcul tehnic o -economic conform instruciunilor MEE

în vigoare.
541
13.2. Dimensionarea instalaiei
Puterea bateriei de condensatoare,

în kvar:
tr lizat racordeaz
( cîn = P&g ?i — tg o = 2) Z0 M , (na)
unde: Pc este puterea
activ ceruta maxira fat de care
se tace compensarea, calculat conform
§ 9.4. î, în kW-
*g <?i, tg 9z —
tangenta corespunztoare factorului de tsutere'
respectiv îmbuntit natural (v.
pe trepte a bateriei, în kvar i o,
§ l. 2 .4V 0 M
{
L 1, 2 ...l;
™ _™t«™'
tru^t o
v. mai jos); f
• Pentru un singur receptor (baterie fix — f ig. 13.2. f):
Q» = Pa tg w
<p (13.2)
unJe tg ?K este tangenta corespunztoare
putere nominal al receptorului dat (v.
factorului de
§ 1.2.4)-
• In ambele cazuri calculul poate fi înlocuit prin
utili-
zarea convenabil a diagramei din
fig. 13.1.
.V» «^terminat se rotunjete la valoarea cea mai apro-
piata de puterea bateriilor tipizate
sau de puterea însumat
a numrului de condensatoare necesar,
îns nu mai mine
P
deen valoarea B tg ?z respectiv P„ tg <*>„:
,
Puterea treptelor bateriei centralizate,

în kvar {pentru
posibilitatea comutrii numrului de condensatoare necesar
compensam energiei reactive):
- Treapta de mers în gol (i =
0), numai la bateriile
conectate la barele tablourilor generale
de distribuie din
posturile de transformare, pentru
compensarea puterii
reactive a transformatoarelor inclusiv
la mersul în gol feste
cuplata permanent direct Ia bornele
transformatorului):
<?* = 9,9 koST * 10-=,

(13.3)
unde: k 0 = 100 I 0jJ este curentul de mers în gol, în °/
'°'
•
puterea nominal a transformatorului,

în kVA -
• Numrul i puterea treptelor urmtoare U 12 3 n) =

se aleg astfel ca s
se poat obine combinaii de comutaie
542
1
/ 2 3 4 5 6 7 8 3 fOXffl'
P PftWj
Kg. 13- 1- Diagram pentru determinarea puterii
rea.ct.ive de compensat (Qo = Qi — Qz)>
în numr si pe game de putere convenabile unui reglaj cît
mai stiîns i
în limita caracteristicilor aparatelor, gabaritului
echipamentelor i manevrelor operative posibile; astfel:
9 Pentru comanda manuala a comutrii treptelor
i = 1 ... 3 pe cît posibil, preferabil:
unde j se alege prin încercri astfel ca în final:
s&f = Q>;
© Pentru comanda automat, cu cît curba consumului
este mai variabil cu atît i va fi mai mare, iar Qu de puteri
543
;
inegale, pentru obinerea combinaiilor de puteri

conve-
nabile;
-2
exemplu pentru BACDm 380/0-300-3$ l x 60 -L — ^
XlZOkvar:
Specificaie Qt în t/ar, pe combinaii posibile

LV capta kvar 1 2
,
1 3 | 4 1
J [ ; 6
Qb<> — fixa 15 15 15 15 15 15 15
60 60 60 60
120
& 120
120 120 120
120
120
120
Total 315 15 75 135 195 255 315
conectat Ia bornele trafo, nu face parte din

(Qte>
BACDm
dar poate
dac
fi montata într-unui din
este loc).
modulele v S 8 3' MK — "
Protecia circuitelor:
* Contra scurtcircuitelor, prin sigurane fuzibîle
cu
ardere lent sau cu relee de curent;
;
curentul de pornire
IP7 kj cr = (13.3)
unde: ks este un coeficient de siguran; valori:
• pentru sigurane fuzibile pe baterie
pe trepte — : — ÎM~
1 ,6 ;
• pentru relee maximale de curent — ,2
|f
. —
curentul de calcul al bateriei sau treptei 'în
* Undo este §az;ul> contra: creterii tensiunii (cu peste
A-
1
..
10 0/o ) supracurenilor (peste 1,2 Jc ) si supratensiunilor
atmosferice (m cazul conectrii la LE A).
Rezistenele de descrcare ale bateriei sau
treptelor dup
deconectarea de Ia reea, trebuie s
asigure la borne o tensiune
nepenculoas 42 V) în mai puin fie 1 min la
la Ml
JT sau 5 min
valoarea
;
X-5-W*Oyft. (13,4)
Bateriile pe receptoare sau treapta de mers
în gol a
bateriilor centralizate, legate direct la bornele
receptorului
respectiv transformatorului se descarc direct
pe înfurrile
acestora.
544
Seciunea conductoarelor de legare în paralel a conden-
satoarelor în cadrul bateriei (obinuit bare) i de legare a
bateriilor la instalaia de compensat (obinuit cabluri) se
dimensioneaz la încrcarea admisibil i se verific, la
curentul de protecie cu relaia (11.42).
Exemplul de calcul 13.1. Instalaia de compensare a postului trata
dimensionat exemplul 10. 1, tiind ca schema TGD este cea din fig. 10.3»
îicj
Puterea reactiv ele compensat se împarte în dou baterii identice*

fiecare ayînd aproximativ puterea:
Qt> ^ 3S0/2 = 290 kvar;
Qh - 9,9-2,4. 6 30 IO" 3 = 15 kvar; Qh k 290 - 15 == 275 kvar.

Se alege 3$0j0-300-3s - 1 X 60 + 2 X 120 kvar raa
BACDm
tabelul de funcionare exemplificat mai sus puterea total compensat va ;
fi de 2(15 300) -=630 kvar, iar în bilanul postului trafo din exempluB
+
10.1 rândurile 4 si 5 se modific astfel:
4 Condensatoare 12 -630 2686 i 242

l
5 2755 0,363 0,96 0,28 10H 285 26S6 |

2704
1
de unde rezult o îmbuntire a factorului de putere.

Racordurile la tabloul general de distribuie:
— treapta 0 (borne condensator — borne primare întreruptor TGD)î
Tc = 15- 10 s /( 1,73- 3S0) = 22,8 A - cablu ACYY I W— 3 x 4j
îf = Xr 6*22£ = 36 A - Sîst 160/NTO-36 A;
A <///3 = 12 = 22,8 A. m = 27 A> Ic
— BACDm (modul MC — barele TGD prin intreruptorul tabloului^

Ic = 300 103/(1,73 3S0) = 456 A — cablu 2 x ACYY kV-3 X 120* 1
1^ = 1,S- 456 = 820 > 630 A - se alege USOL 630 — Ir = 500 A;

cu declanator electromagnetic regulat Ia I em = 2 500 — 1000 A; -
Iernii? = 222 A < Tad = 2 250 = 500 A > î = 456 A. c
Schema electric a bateriei este artat în fig. 13.2, d m
Exemplul de calcul 13.2. Bateria de condensatoare necesar co»*

pensrii energiei reactive consumate de motorul din exemplul 11.1 (v,
fig. 13.2, J),
Qb = 90- 072^ 64,8 teaw

Se alege 3 xCS-Q,3SQ-15-3 — 60 kvar cu care:
tg p2 ^ (64,8 - 60) /90 = 0,05 -+ cos ^^ 0,998.
545
13.3. Montarea i exploatarea instalaiilor
M ^°nde at°ar ^
2 3S
~1 -
\î m
nitt
ni e e '
/
"f.
medla
se monteaz
ci temperatura de p 25
e stelaie eu
— W j
-
pr0t ^ te & imperii, cu

* Sub co ^nsatoarele cu
ulei se practic colector
de ulei
conJw «u fe^ f paseaz iîng instalaia de

SST
stelajele
(Atribuie la care se
cu condensatoare, funcie de
posibilitile
conecteaz sau lîng
dTamma
mvei cu treapta (MC7) sau cele dou trepte (MC2) comandai

disû^v^nsiî-^)^ ca ia tabi ° unie
Exploatarea instalaiilor. Electricianul

de serviciu -
• Va urmri zilnic temperatura încperii,

starea conden-
satoarelor, tensiunea la borne,
de descîrclref
• Va cura
^ factorul de putere realizat:
sigUran * ele fuzibile
trimestrial de
dispozitivele 9
praf, scame etc cuvele
condensatoarelor;
• Va deconecta imediat instalaia Ia apariia zgomo-

telor i scinteilor la condensatoare;
• Va °Pri eventuale scurgeri de ulei prin lipire

cu aliaj
l^poO sau prin schimbarea
garniturilor de etanarea izo-
latoarelor.
546
e f g
Fig, 13 2,+ Exemple de amplasare a condensatoarelor?
-a — în boace tiafo; b— în începere separat, ptnn rînd; * — idem, d<raa rîndurî; d — iden^
pe trei rîsduri; *— centralizat pe JT; * — idem, pe MT; /—."Ia bornele receptorului.
547
14. INSTALAII DE PROTECIE A CONSTRUCIILOR
CONTRA TRSNETULUI
HJ. Criterii de prevedere i amplasare
Protecia contra trsnetului a construciilor i instalaiilor

tehnologice montate în exterior poate fi:
—Normal (pentru categoriile C, D, E pericol de
Incendiu) sau întrit {pentru categoriile A, B pericol de
incendiu) —contra efectelor directe ale trsnetului;
— Suplimentar (la construciile A i B i la instalaiile
exterioare de fluide combustibile) —
contra efectelor se- *
cundare ale trsnetului i (la LEA care intr direct în cl-

diri) — contra supratensiunilor atmosferice.
Prevederea IPT este obligatorie (v. i flg. 14.1):
• Oriunde în ar
pentru: cldiri i instalaii tehnologice
exterioare de categoriile A, B pericol de incendiu; cldiri
aglomerate (sli, hoteluri, biserici, cmine etc. cu peste
400 locuri, coli cu peste 10 sli, spitale i similare cu peste
75 de paturi, restaurante i magazine de peste 1 000 2 m ,
staii de cltori de categoriile I; II de peste 300 persoane

aglomeraie maxim sau III, IV de pe liniile principale);
cldiri cu valori importante culturale sau tehnico-economice
{muzee, expoziii, monumente istorice, arhive, centrale
electrice l de telecomunicaii etc); cldiri de' locuit
cu
peste P >
11. niveluri, hoteluri l cmine mai înalte de 23
m;
grajduri cu animale mari (peste 200 capete) sau mari i de
ras (indiferent de capacitate); cldiri mai înalte de 10 m
i de dou ori decît cele din jur;
548
54©
• Unde
_
30 pentru: cldiri i instalaii tehnologice
exterioare de categoria C, cele de
m categoriile' D, E izolate
ftS
de
cu
S pe
° + ra2i, de
5 m); gra:iduri cu animale mari
100 ... 200 capete; depozite deschise de
pencol de incendia (P3-5);
-
baz cu marenaie
materiale
dinfL^^™^
dintre cldire indiferent <i
™
estina t ia «a mai periculoas
de nivel, impune prevederea
IPi; daca^ construcia. de protejat este
de categoria C D
£& de ******
cuT?T * IPT ^ Va fi *
'
Amplasarea IPT se poate face: pe construcie

normal - '
construciei excepi 0nalj C u justificare (impol

SffiSfS m as
°^ / P.ect necorespunztor) i numai con-
ta]
^
ductoarelei
de coborîre dm cldirile de categoriile
D, E —
i i
-i A,
gorie
^P "^
6 construcie —
numai pentru cate-
I
B justificat tehnico-economic, imposibil de executat

altfel sau la obiectele speciale
cu pericol mare de explozie
(rezervoare de gaze i similare, construcii
pirotehnice etc.)
14.2. Compunerea i execuia instalaiilor
14.2.1. Instalaii de protecie contra

efectelor directe ale
trsnetului, montate pe construcie
Conductoarele de captare. Se folosesc cu
precdere ele-
mentele metalice ale construciilor si instalaiilor
<s ^100 mm^

/f-f?™ f
6 aC
> 0,5 mm
(dup caz, imbinan pnn
^g aU
—
1 ^ dimensiunile
tehnologice
minime
tabl) i continuitatea electric
sudare, lipire, nituire, fltuire etc
i anume: '
1
• Construciile i instalaiile tehnologice exterioare supra-

terane cu structur complet metalic;
— -rezervoarele de lichide combustibile cu
precizri pentru
corp i capac
-
metalic; supraterane i semimgropate,

dac au: supape de
respiraie pentru presiuni i vid,
dispozitive opritoare de
flacra, grosimea tablei peste 5 mm,
îmbinri sudate sau
nituite, capacul legat electric la
corpul rezervorului iar cînd
este flotant i la pmînt, toate
conductele rezervorului
*egate electric la acesta;
550
(
— conductele metalice pentru fluide combustibile, cu

grosimea minima de 5 mm, montate mai sus de 4 de sol m
(vor fi legate îns la prize de pmînt proprii separate de
maximum 20 Q la intervale de 20 ... 25 lungime conduct) m
mai jos de 4 m
se iau numai msuri de protecie contra
efectelor secundare ale trsnetului prin legarea la prize de
pmînt de maximum 20 Q la intervale de 200... 300 xa
lungime de conduct;
— courile i turnurile de rcire metalice împreun cu
cablurile de ancorare care se vor lega la elemente metalice
din pmînt {ine sau bare de ancorare etc.) a necesita fr
alt priz;
• Cldirile C, D, E —
I, II, III cu acoperi din tabla
sau din material izolant prins pe schelet metalic cu piese
metalice la distane fixe;
• Elementele metalice ale acoperiului (coame, cornie
jgheaburi, balustrada de protecie superioar a
turnurilor
de rcire etc) i alte elemente metalice ce ies din
planul
acoperiului (couri de fum i de ventilaie, lucarne
firme
tijele portdrapel, crucile turlelor bisericilor,
etc.}; cînd ies
cu peste 0,5 m
din planul acoperiului se prevd dac
e
cazul cu o tij OL 0 16 mm
înalt cit asigur zona de pro-
tecie a elementului respectiv 14.3), (§
Cînd nu este posibil se adopt conductoare anume destinate:
• Materiale: OL-Zn (band 5 > 50 mm*
g > 25
— mm
sau rotund —0
> 8 mm) sau OL grunduit i vopsit anti-
corosiv în 2 straturi (band $ > 100
—0
2
, g > 4 saa mm mm
rotund > 12 mm);
• Montaj aparent (v. fig. 14.2):
— în sistem reea (la acoperiurile plate sau cu coama
la a < 1 m
de streain) cu ochiuri de maximum 20
X
X 20 m—normal sau 10 x 10 întrit m—
—în sistem de coama (la acoperiurile în
pante cu seduriY
cu conduct pe coam i, pentru a <30°, i
pe marginea
0
acoperiului ;
—tij (la acoperiurile în piramid sau cu coam

scurt
la turnuri, couri i similare);
—combinat {la acoperiurile complexe —elementele
ne-
metalice care ies din planul acoperiului vor fi
prevzute
551
cn rama metahc sau i tij funcie de
înlime: courile
vor ra mcinse cu o centur de OL minimum
70 x 8 mm pe
care se fixeaz tije din OL-Zn 0 20
le 2,5 ... 5 ni, conform fig. 14.2, c).
mm —
m la intervale- 1
l420m L>20m
V\>20m
w
L.>20rr{
UÎ2m,U 2Qrn (<. f2m j £>7fe
Fig. H.2 Sisteme de iFT:

+
^_5^y-^î
ri int
* mt;
*-
bucle de pozare (Ia a
distanele reelei sc înjumtesc).
i b. petrii
552
Conductoarele de coborîre. Se folosesc cu prioritate ele-
mentele metalice ale construciilor i ale instalaiilor tehno-
logice exterioare care îndeplinesc condiiile de seciune i
continuitate electrica (v\ conductoare de captare) i anume:
• Scheletul, pereii i armturile din metal (pot înlocui
•100% numrul necesar de coborîri) inclusiv scheletul metalic
^dacâ este) al cldirilor de gradul IV i V rezisten la foc
-(se leag eu conductorul de captare de pe acoperi prin
conducte protejate i izolate la trecerea prin materialul
combustibil)
m Elementele metalice verticale (coeducte de i ap
înclzire, scri de incendiu, gliiere ascensoare-, burlane de
scurgere, scrile exterioare mi interioare —
respectiv mîi- —
nile curente metalice ale courilor independente i turnurilor
<le rcire ctc. excluse conductele de gaze naturale i fluide
;
combustibile) pentru categoriile D, E pericol de incendiu i

gradul I, II, III rezisten la foc (pot înlocui 50% din
numrul de coborîri necesar) ; dac nu prezint continuitate
electric sigur vor fi folosite ea conductoare auxiliare legate
Ia conductoarele principale de coborîre.
Cînd nu este posibil, se adopt conductoare anume destinate
• Materiale: v. conductoarele de captare; la couri,
:peporiunea expus fumului sau gazelor- evacuate, da;
m
minimum 3 în jos de gura coului se alege OL-Zn 0 1 6 mm
sau 40 X 4 mm, restul coborîrii fiind de 0 10 mm sau
30 X 3 mm
(pentru OL nezincat dimensiunile se mresc
-cu o treapt)
« Numrul i dispunerea coborîrilor principale sînt
[funcie de dimensiunile cldirii i forma acoperiului (v.
iig, 14.2, a, b) astfel ca:
— Pentru IPT normale (întrite) vor fi minim 2 coborîri
dispuse pe diagonal sau în Z peritru cldiri cu l < 12 (6) m
sau 4 pentru cldiri cu l > 12 (6) m, iar distana dintre
dou coborîri nu va depi 20 (10) m;
—
la couri cu h < 40/ 40 m —> 1/2 coborîri principale
>
(ling scar i pe diametru) cînd courile sînt pe construcii,
;
una din coborîri trebuie legat direct la pmînt, cealalt

la IPT construciei
—
la turnuri de rcire i castele de ap
cu perimetrul sub
20 m, 2 coborîri pentru fiecare 20
; m
în plus, cîte o coborîre ;
553
• Montaj obinuit pe exterior, excepional (dificultate
:
deosebit de execuie, aspect pretenios etc-) în interior^

dar numai Ia cldirile D, E
—
—
I, II, III; detalii:
în exterior, normal pozare aparent pe drumul ceî
mai scurt sprepmînt (dar nu prin luminatoare, balcoane^
logii pe faade este admis montarea îngropat a
etc.) ;
maximum 50% din coborîri la construciile din lemn, c-

rmid i beton nearmat, cu protecie de materialele fa
combustibile (v. jos) i îmbinare sudat;
— în interior, îngropat (preferabil) sau aparent, ferit de
contact sau apropiere de materiale combustibile (pentru
evitare se protejeaz cu material incombustibil i eîectro-
izolant).
Priza de pmînt obinuit va fi comun cu priza de pmînt
pentru protecia contra electrocutrii (v. § 15.2.2); cînd
nu-i posibil se prevede priza de pmînt proprie cu precdere
natural, excepional artificiala (construciile i instalaiile
îngropate la minimum 0,5 m
sub nivelul solului n-au nevoie
de priz special).
Rezistena de dispersie a prizei de pmînt:
Felul idestinaia Categoria de pericol de Rp

prizei de pmînt incendiu al construciei
Proprie natural A, B/C, D, E 2,5/5

IVT: artiiicial A, B/C, D, E 5/ia
Comun, normal / exc epi onal {psa > 2Q0Q. i protecia
principal este prin legare la nul) lf4
Separat pentru fiecare coborîre (motivat economic) 30
Prizele de pmînt artificiale se instaleaz de fundaia fa

construciei protejate la 1,5... 5 m
cu electrozii uniform
distribuii în jurul construciei i protejai prin înglobare
în beton.
Prizele de pmînt proprii IPT sc leag la reeaua general
de legare la pmînt a incintei numai dac sînt la mai puin
de 20 m. La priza comun se leag toate prizele de utilizare
comun aflate la mai puin de 20 i toate elementelem
metalice neincluse în priz aflate la mai puin de 2 m.
Legarea la priza de pmînt comun a conductoarelor
de coborîre se face separat de alte instalaii de protecie;
554
excepie, cldirile cu perei metalici sau schelet metalic
jsau din beton armat. Numrul legturilor este egal cu al
ooborîrilor^ pentru rezervoarele metalice neîngropate, 0 re-
zervor, m/nr. legturi: < 2/1, 2-M9/2, 10-^20/3, > 20/4. iar
pentru perei metalici din 20(10) în 20(10) m
(v. conductoare
<le coborîre).
14.2.2. Instalaii de protecie contra efectelor directe ale

trsnetului montate independent de construcie
Conductoarele de captare sînt construite din tije din.

OL~Zn sau OL grunduit i vopsit anticorosiv 0 20 mm
i l > 1 m, montate pe catarge (stîlpi din beton, beton
armat, metal). Numrul, înlimea i dispunerea catargelor
-se stabilesc prin calcul funcie de zona de protecie de asi-
gurat (v. § 14.3) i inînd seama c: înlimea unui catarg
nu poate fi mai mic decît jumtate din distana defa
catargul vecin; distana dintre vîrful tijei i marginea
construciei protejate va fi de cel puin 5 m, iar la gazo-
metre i alte recipiente similare minim 3 m
de vîrful evii
<de aerisire, pe stîlpi amplasai la minimum 5 m
de evile
de ieire a gazelor.
Conductoarele de coborîre sînt construite din armtura
sau corpul metalic al stîlpului, cu respectarea condiiilor de
seciune i continuitate (v. § 14.2,1) sau din conductoare
anume destinate.
pmînt, dac este posibil, se instaleaz la minimum

Priza de
5 m
de alte prize asigurîndu-se R p < 5(10) Q —
natural
(artificial) cînd nu-i posibil separarea se utilizeaz prize
—
;
comune cu < 2,5(5} fi naturale (artificiale).
14.2.3. Instalaii de protecie contra efectelor secundare

ale trsnetului
Msuri de baz
• Pentru egalizarea potenialelor produse de descrcarea
trsnetului la construciile de categoria A, B se prevd
conducte orizontale în contur închis la distane de 10 ... 15 m
555
pe vertical, legate la toate coborîrile i elementele metalice
vecine montate pe exteriorul cldirii
# Exceptînd conductele de fluide combustibile, restul
conductelor metalice care intr i ies din cldire se leag la
pammt atît la intrri cît i la ieiri ;
• Toate elementele metalice care nu respect distanele
date de relaia (14.1) vor fi legate la IPT (v. i § 14,2.4);
* Dac nu este posibil evitarea intrrii LEA în cldiri
de categoria A, B, la 25, 50, 100 m
de cldire se monteaz
pe linie DRV, sau pe 500 m
de cldire linia se ecraneaz^
sau pe ultimii 50 m
LEA se înlocuiete prin LES cu armtura
egata la pmînt, iar de la stîlpul la care se leag cablul, la
25, 50, 100 msc monteaz pe DRVLEA cînd LEA intra într-o
;
cldire de categoria C, D, E se iau msurile de protecie

contra supratensiunilor "prevzute în PE 109/81 (v. § 1.1,1).
Msuri speciale: dac este cazul, conform normativelor
de specialitate departamentale în vigoare (v. § 1.1.1).
14,2.4. Protecia contra descrcrilor laterale
Pentru prevenirea descrcrilor laterale distanele minime

g între dou puncte apropiate ale unei conducte IPT
sau între o conduct IPT i un clement metalic de construcie
sau instalaie,
D = Lb/TO, respectiv D = 0 3>R p + L ,/10»,

t € (14,1)
unde: L Br L c —
lungimea buclei, respectiv a conductei de
—
coborîre din locul de apropiere pîn la pmînt, înm
—%
re- ;
zistena de dispersie a prizei de pmînt, în Q; n numrul

conductoarelor de coborîre;
» între conductele IPT i elementele de construcie
combustibile 60 cm de coama acoperiului, 40 cm de acoperi,
:
20 cm de perei; fa
de clemente incombustibile, nu se
normeaz;
•Cînd aceste distane nu pot fi respectate:
— Pentru primul caz: toate elementele metalice vor fi
legate direct sau prin descrcat oare, pe drumul cel mai
556
scurt, la IPT; excepii: a) deserctoarele nu-s permise în
încperi de categoria A, B; b) nu se refer la instalaiile
electrice din cldiri cu structur complet metalic folosit
ca IPT sau înglobat în structura de beton armat de mare
suprafa dac priza de pmînt este comun i nici la con-
ductele de protecie ale PATD (v. § 15-1-1.);
—
Pentru ai doilea caz, se vor monta materiale incom-
bustibile i electroizolante în locurile de apropiere,
14.2.5. Detalii suplimentare de execuie
Legturile, îmbinrile conductoarelor IPT vor fi cît mai

puine i de regula prin sudur (obligatoriu cele ascunse)
sau prin uruburi, asigurîndu-se un contact perfect.
Protecia contra deteriorrilor mecanice: conductele la
h — 0,3 ...'l,5 m
de sol se protejeaz prin profile de tabl
sau oel (nu prin evi); conductele de captare se fixeaz
bine pentru a nu fi deteriorate de alunecarea zpezii-
Protecia contra coroziunii: pe ling zincare, partea
supraterana a IPT aparent va fi grunduit cu miniu de
plumb i vopsita rezistent Ia intemperii; conductoarele
aparente din oel nezincat vor {i gr unduite i vopsite anti-
ce oro siv în dou straturi.
Conductele se fixeaz pe reazeme distanate la circa
1 ,5 m i înalte ca s
asigure distanele de protecie (v, sus)
la cldirile de gradul IV, V rezistente la foc reazemele vor
ii din lemn de esen tare, impregnat i ignifugat, din beton
sau pe izolatoare de JT; în celelalte cazuri, obinuit sînt
metalice.
14.3. Calculul zonei de protecie contra trsnetului
Zona de protecie a conductoarelor de captr re orizontale

^cazul sistemelor reea i de coam i al LEA):
• Pentru un captator —
v. fig. 14.3, a unde
rx ^(h — h x )k!(l +hjh), (14.2)
557
b
FTl
—
J
\ \4 tel!
1 N
Fig. Zonele de protecie ale conductelor de captare (se citesc;

cu § 14.3).
coeficientul k fiind egal cu 1,2 pentru construcii i 0,8 pentru*

LE A;
• Pentru doua captatoare paralele — v. fig_ 14.3, h unde
rx — v. (14.2); ft*= h — hx = h^ (14,3>
Zona de protecie a tijelor de captare:
• Pentru un captator — v. fig. e unde
r2 = 1,6PA( — K)j{h + \) (14.4)
558
Sn care P este egal cu î pentru h < 30 m i cu 5,5 Vh pentru
<ft > 30 m;
« Pentru dou captatoare de înlime egal—v. fig. 14.3,
— unde
ho = h ai(lP) ; R = « Vl + 12,25f*/2
- fiPh(h — **)/(* +
fjf 1 :
(
4 -5)
^ = 3,2PA (*o — **}/(*<> + *r)

0 >
• Pentru douâ captatoare de înlimi diferite — m

Sg- 14.3, s unde:
r2x = — ^)/t^2 + K)
l,6Ph 2 (h ;
• Pentru trei captatoare — / i captatoare

v. fig. 14.3,
dispuse în vîrf urile unui dreptunghi — g undev. fig. 14.3,
— D/(8P>; (M.7)
• Pentru patru sau mai multe captatoare amplasate

neregulat —
v. fig. 14.3, h unde se împarte zona în tri-
unghiuri, aplicîndu-se pentru fiecare în parte relaia (14.7).

se verifice dac o cabin, de vopsire de
m
«categoria A, lat de 6 m
i înalt, de 4 m, lipit, de o hal înalt de 12
<ru IPT are nevoie de IPT proprie.
Da, fiind de categoria A. Dac
ar fi de categoria C, sau Eî D
rx - (12 - 4)1,2/(1 -{- 4/12) - 7,3 m >6m
bEL-ar avea nevoie ~de IPT proprie.
Exemplul de calcul 14,2. S se dimensioneze IPT pentru un gazometru
cu diamstruL exterior de $ mi înlimea de 12 m.
= 5 + 8- 13 m;
din relaia (14,4), substituind i calculînd se deduce:

22>2h ^156-0 ;
h = (16/1 ± + W- 156)/ 1,6 = 23,93 m.

Kezult c un catarg înalt de 25 m deasupra solului (inclusiv tija)
i amplasat la 5 m de rezervor satisface protecia contra trsnetelor.

S59
I** Verificarea instalaiilor
La proiectare i execuie se verifica: alegerea sistemului

i materialelor, dimensionarea, protecia contra coroziunii
asigurarea continuitii electrice, protecia contra descarc-
nlor laterale, modul de fixare pe construcie, rezistenta
de
dispersie a prizei de pmînt.
în exploatare: controlul periodic al strii instalaiei uy
special în ceea ce privete protecia contra coroziunii, modul
de fixare i deteriorrile mecanice (în special dup ierni
grele cu zpad mult) i rezistena de dispersie a prizei
de pmînt; dup ce a suportat descrcarea unui trsnet^
controlul i repararea imediat a deteriorrilor constatatei
15. PROTECIA MUNCII ÎN INSTALAIILE ELECTRICE
15.1. Generaliti
electrice-
15.1.1. Msuri de protecia muncii în instalaiile
Msura Utilizare. Mod de realizare
atingere direct
Protecia cmtra electrocutrii prin
aflate normal sub tensiune)
(a prilor conductoare neizolate
curen-
Izolarea electrica Pentru conductoarele din circuitele
iior de lucru, conform STAS
2614-SO.
(de lucru)
Pentru echipamente cu pri conductoare

Car casarea de
neizolate, prin carcase rezistente
mecanic a
protecie
fixate sigur pe supori.
îngrdiri de pro- j
s
Idem, sau locuri cu ecMpamente electrice

\
interzise neautorizat, prin plasâ,
accesului
tecie supoart^
|
tabla perforat etc. fixate sigur pe
S
fixe.
Amplasarea la înl- Obinuit pentru bare neizolate i aparate cur

îmi inaccesibile .acci-
^
protecie IPOO liber amplasate m

afara zonei;
15 A.
dental de manipulare definit prin fig.
Pentru echipament ele electrice neprotejate,*

Amplasarea in înc- neauto-
peri EE (•§ U.3) contra atingerilor de ctre personal
rizat .
neau^
Blocaje electrice sau Contra accesului nepermis personalului
torizat la instalaiile electrice respective.
mecanice
5&I
15. L I. (continuare}
Protecia contra electrocutrii prin atingere, indirect

<a prilor conductoare normal izolate dar posibil s fie accidental sub
tensiune)
Xegarea îa pmînt Mijloc principal de protecie în instalaiile

b(STAS 6 1 19-79 cu tensiuni periculoase JT, MT, ÎT) sau supli-
STAS i (
mentar în instalaiile de JT cu protecie

cnai jos subcapitolul principal prin legarea la nul — prin legarea
15,2) la pâmint a prilor conductoare care nu fac
parte din circuitele de lucru dar posibil sa
fie accidental sub tensiune periculoasa.
^Legarea la nul Mijloc principal de protecie in instalaiile

î{STAS 6616-73 i mai de JT legate la pmînt — prin legarea la
jos 15.3) pmînt a prilor conductoare ca mai sus.
Utilizarea tensiunilor Mijloc principal de protecie in special
seduse (v. fig. 15.2, a, b) pentru utilaje portative i corpuri de iluminat
— prin alimentarea acestora prin transfor-
matoare sau convertizoare speciale de protecie,
acumulatoare sau elemente galvanice.
'Separarea de protec- Mijloc principal de protecie la utilaje porta-
ie (fig. 15 T 2, c)
_
tive cînd nu -i justificat tehnic utilizarea

tensiunii reduse —
prin transformatoare de
separaie cu secundarul izolat fa de pmînt.
Izolarea suplimentar Idem —prin: înveli izolau t exterior pe
«de protecie a utila- prile conduct ibile accesibile, normal izolate
jelor strat intermediar îzolant de separaie a
ilor conductoare accesibile normal Izolate;
prlzoiare dubl sau întrit, coji ferm
STAS 2614-80.
Izolarea amplasamentului Mijloc principal de protecie la stîlpii LEA
Izolarea ampla- de JT sau^ suplimentar la protecia prin le-
samentului utilajelor gare la pmînt sau nul — prin acoperirea
cu material izolant a pardoselii i prilor
metalice în contact cu pmintul din zona de
manipulare.
Egalizarea sau diri- Mijloc suplimentar de protecie de legarea
jarea distribuiei pola pmînt sau la nul i
la stîlpii LEA de JT?
tenialelor egalizare —
prin legarea la Instalaia de le-
gare la pmînt a elementelor metalice din
zona; dirijare — prin dispunerea convena-
bil a electrozilor prizei de pmint pentru
a micora Ua i tyP .
562
15.1.1. ( continuat-ep
De regul -mijloc suplimentar de protecie

Protecia prin deco-
nectarea automata ja Ia legarea la pmînt sau la nul; PACD poate*
apariia tensiunilor de fi i mijloc principal de protecie în instalaiile-
atingere periculoase — din locuine dud legarea la nul sau la pmînt'

se face numai prin asigurarea condiiilor
de
PATA sau a curen-
ilor de defect pericu- funcionarea a acestei protecii. Condiii:
- PA CD declanarea în maximum 0,2 s; PATA'
loi
(fig, 15.2, d)- priza de pmînt auxiliar*
(jnax. 10 O) i conductorul de legarea lui la.
utilaj vor fi izolate de alte instalaii de legare
la pmînt ca s
nu unteze bobina releului;
PACD {fig. 15.2, f)
— trebuie ca Rp
e-
^ Ua jl,25 Ia unde I& este curentul de reglaj a&

releului PACD, iar Ua — V. § 15.1,2.
Msuri pentru prevenirea accidentelor în exploatarea, întreinerea £

repararea instalaiilor electrice
Utilizarea mijloacelor Mijloacele de protecie utilizate:

pentru protecia per- — electroizolante (prjini, cleti, plci, plrii,,
sonalului împotriva folii, degetare, mînui, cizme, covoare r
electrocutrii i efec- platforme eleetrOizolante indicatoare de ;
telor aciunii arcului corespondena fazelor- scule cu minere elee-

electric (PE 1 19/82 troizolante)
— cap. 2) — scurtcircuitoare i dispozitive de atenuarea,
tensiunilor induse;
— pentru delimitarea zonelor de lucru (ba-
riere rigide i extensibile, frîngbii ibeozi,
panouri i paravane mobile, indicatoare-
securitate)
— contra efectelor aciunii arcului electric
i traumatismelor mecanice, (ochelari i casc»
de protecie, centuri de siguran).
Msuri tehnice de — întreruperea tensiunii i separarea vizibil,
protecie pentru exe- a instalaiei;
cutarea lucrrilor la — blocarea în poziia deschis a aparat cio-
instalaii scoase de ri e comutaie prin care s-a fcut separarea i.
sub tensiune (PE — verificarea lipsei tensiunii:
J 10/82 - cap. 3}
— legarea instalaiei la pmînt i în scurt-
circuit ;
— delimitarea material a zonei de lucru
— asigurarea zonei de lucru împotriva ac-

cidentelor neelectrice.
565
; ; ; ; ; )
15. 1. L ( continuare
Msuri organizatorice — îndeplinirea formelor de lucru

<de protecie pentru —admiterea Ia lucru;
-executarea lucrrilor — controlul i supravegherea activitii
3a instalaii în exploa- formaiei de lucru
tare (PE 119/82 - — mutarea în alt zon de lucru
cap. 4). — întreruperea i terminarea lucrrilor;
— executarea lucrrilor în cazuri extreme
fr autorizaie do lucru.
Msuri de protecie — Lucrri in apropierea instalaiilor electrice
pentru executarea lu- sub tensiune
crrilor la instalaii — lucrri la instalaii la care s-â întrerupt
sub tensiune (id. 5} tensiunea dar nelegate la pmint
— lucrri executate direct asupra prilor
aflate sub tensiune.
Instruirea personalului — Servirea operativ a instalaiilor electrice ;
pentru protecia mun- — executarea lucrrilor: în cazul deranja-

cii în instalaiile elec- mentelor, incidentelor i avariilor (7)/ la
trice, conform NPM maini i aparate electrice (9; 29), Ia gospo-
119/82 (iu parantez driile de crbuni (8, 15, 18), la instalaiile
^s-au trecut capitolele de acumulatoare (10), la staiile de conexiuni
*unde sîut tratate) si transformatoare (12;18), la liniile electrice
pentru: aeriene ( instalaiile dc iluminat
14,26"), la
exterior ( 16), ia circuitele secundare ( 17),
cu aparate portative ( 19) la instalaii Tc1
aferente reelelor electrice (20), de ctre

personal delegat (22), de întreinere a insta-
laiilor electrice (23), de încrcare, descrcare,
transport, manipulare i depozitare materiale
(2^), de sptur i.
Fig. 15 A. Zone de manipulare*
564
Vig 15,2. Protecia contra atingerilor indirecte:
da tîune redus*; t-l*». cu
prin transformator de separaie ;

-
d-PAxA, e - rû ,
curent continuu;
3.5.1) montat la AMR O cu DTm-
/ — idem, prin releu RpACD (v. §
565*
15.1.2. Limite de tensiune i de curent
Tensiunile de lucru maxime admise. Pentru unelte elec-

trice portabile utilizate în locurile
de munc periculoase si
ioarte periculoase (§1.3.5):
—
380 V (în mine 127 V), dac mijlocul
principal de
protecie îl constituie separarea sau
izolarea de protecie
§ 15.1. t) sau dac concomitent: 1) reeaua este izolat
(v.
-de pmînt* are protecie prin
legare Ia pmînt si protecie
^tomat cu ta < 0,2 s la punerea simpl la
pmînt sau
2) protecia se face prm mijloace individuale
electroizolante
sau unelte cu izolaie întrit
;
— 42 V, dac sînt cu izolaie întrit;

— 24 V, fr alte condiii speciale.
Pentru utilajele mobile de sudare cu arc electric:
— transformatoare: 500 V la bornele primare 75 V la
•cele secundare la mers în gol (la întreruperea arcului electric
dispozitiv trebuie s
comande fie deconectarea transfor-
matorului, fie reducerea tensiunii secundare la 24
V);
Pentru corpurile de iluminai:
— 220 V — fr restricii speciale în locurile

puin pe-
riculoase i numai montate fix în celelalte locuri unde
în
zona de manipulare v0r fi lega te Ia
nul sau la pmînt si
daca smt cu lmpi cu incandescen
sau cu vapori sub presi-
une, vor fi asigurate i contra accesului nepermis;
— 127 V în locurile periculoase i foarte periculoase în
monta] fix sau mobil, cu lmpi cu incandescen ; în zona
*> în reelele legate Ia pmînt cu pronie principal prin Iegare la

nul se adnute ntiliMwa uneltelor portabile
existente la 3S0 V dac se Iu-
-creaz cu mînuî i cizme electroizolante
sau se egalizeaz poten ialele
m zona de manipulare (7, § i5 w l.l.)
t
de manipulare vor ii legate la pâmînt i alimentate de la.
o reea izolat faa de pmînt;

— 24 V în locurile periculoase i foarte periculoase, în
montaj fix, mobile sau portabile, cu lmpi cu incandescena;
în zonele de manipulare din locurile foarte periculoase vor
fi cu protecie minimum IP44.
Tensiunile de atingere U a i de pas U P maxime admise sîntr
"^^^ Mediul de lucru s Puin pericu- Periculos i

cnlos f.periculos
Loc de utilizare ^3 >3 *3 >3
La suprafa cu fixe, mobile 65/110 40/65 65/110 40/65

utilaje (c.a,/c.c.) portabile 65/110 40/65 24/24 24/24
în subteran — toate utilajele 24/24 24/24-
T i
mp deconectare protecie de baz ty, s
Zona de amplasare
cu circulaie: ^0,2 !
0,3 |
0,4 |
0,5 [
ftffH Qj7]Q£+3\ >3
Cu o singur proiecie Ia punerea Ia pâmînt
125 100 85 £0 75 70 65 40-

Frecvent
Redus* 250 200 165 150 140 130 125 12>
Redusa, cu protecie
1 * 500 400 330 300 280 260 250 25Q>
Cu minimum dou protecii Ia punerea la pmînt

pe întrertipicare diferite
Frecventa 250 1 200 165 150 140 1301 125 1

125
|
Redus* 500 400 330 300 2S0 200. 250 1

250
Zon'de amplasare Tip reea
Joas tensiune 65
Localiti cu cir-
culaie frecvent IT — izolate sau compensate 125
îT — legate la pmînt 250/500:
în incinte IT — legate la pmînt 125/250
Stîlpi cu aprata] Valorile*

Localiti cu cir-
culaie redus i Stîlpî fr aparataj Nenormat*
în afara lor
Not. 1 Se lucreaz cu
) mijloace individuale de protecie electroizolante^
56?
Curentul maxim admis
\
prin om fia pericol, pentru
—
;
celmult 3 secunde :
con-
form fig, î 5.3 —pentru 3
V secunde
A Protecie
&A
contra atin-
gerii: ca. CC.
directe 1000 10 50
indirecte 3000 10 50
0 30 50
\ S Fig. 15.3. Curentul maxim uepe-

ricuios prin om
pentru 3 s.
15.2. Instalaii de legare la pmînt pentru

protecia contra electrocutrii
15.2.1, Compunere. Materiale. Execuie
Compunere (fig. 15,4): priza de pmînt, din electrozi

Begai între ei prin conductoare; conductoarele principale de
legarel a pmînt, legate prin cel puin dou conductoare, ia
extremiti, la priza de pmînt;
conductoarele de ramificaie
<le la conductorul principal la echipamentele protejate.
Materiale, în primul rînd se utilizeaz elementele naturale
metalice ale construciilor i instalaiilor {exccptînd con-
ductele de fluide combustibile), 'daca au asigurate: conti-
nuitatea electric chiar în caz de deteriorare a unei poriuni
de element, seciunea total minim de 100 2
(50 mm mm-
pentru stîlpii LEA) i piese de racord uor accesibile la
maxim 20 m
una de alta i de minim 40 X 150 x 3 mm.
Se utilizeaz:
— -pentru electrozi: stîlpi metalici i armturile din
betonul fundaiilor i pilonilor, conductele metalice pentru
"îluide necombustibile, înveliul metalic neizolat spre exterior
-ui cablurilor electrice —
toate în contact direct cu pmmtul
568
^ 1
— I
f
U
————
i ! \ !
^ I t
I
i i i
ii
.!
—1
Za
îjl
i
T
i
15.4. Instalaii de legare la pamînt:

a - U-P într-o incit industrii cure ^ extinde;
*>fc*A
în bentWa; J -
i^re*- «tur
^^B*
artificiali «crtiU; * - detalii de mor^j
ffundalniinuistîlpdcîialaîadusrial^ e - msurarea w&steneide dispersie- Jv. text* 4).
— pentru conductoarele de legare la parnînt: elementele

met aii
alice fixe ale construciilor i instalaiilor (armatura
suporturi, ine conductoare i cai de
rulare.
betonului,
569
r
conducte de fluide incombiistibile, funii

de suspensie pentru
cabluri, tuburi pentru protecia
conductoarelor etc )
Und nu-i posibil utilizarea elementelor naturale
sau
pentru completarea lor ca i totdeauna
pentru instalaiile
delegare Ia pamint aferente instalaiilor
de curent continuu
se utilizeaz materialele prevzute 7
în tabelul urmtor
Materiale (in-
terzise: Al, fu-
Grosimi sau diametre minime, în mm
nie OL, acope-
neprotejate zincate bentonit
riri i legturi în
izolan te)
pH^6lpH<6[pH^6jpH<(5 pH^<j[pH<6
O/*/ (obligatoriu în situaii normale)

eava 150 4,5* 3,5 4,5 3,5**
£Te- | 3,5>
Proiile 150 6,0*
ad- 4,0 6~,0 4,0** 4,0'
Plci 150 4,0*
mis 3,0 4,0 3,0** 3,0'
Rotund (0) 150 14,0* 10.0 14,0 10,0**, L0 r 0
Gwjtatf & ^«n agresive, cînd e mai economic)
Bare, banda 15
1
N^ 3
Plci 25 1
ad-
1
3
Funie 25 i mis 2
1
Precizri: utilizarea OL-Zn este limitat

prin dispoziii gro- -
simea stratului de hcntonit este de

minim 20 cm pentru *
'
a urate sub 10 ani valorile * devin ** '
_Sccin nea minim, în mm-, jn montaj:

Materiale (obinuit neprotejat
oel, justificat tehnico-
în tub cu conductoarele
economie cuprul) apa- îngro-
active Cu /Al cu sr mm 2
:
rent pat 2,5/4 4/6 6/10 10/16

Conductor oel >mm 100
grosime mini- Numai conductoare de
m: 4 mm 100 cupru izolate i marcate
verdo-galben:
Funie oel 95
Conductor u ni filar 16 25 10
I
15
de cupru multifilar 16 25
5 Pi 10 16
Se admit excepional; conductoarele Al din

cablurile cu înveli
extenor i cele din OL -Al i Al montate
pe stilpii LE A si
cadrele staiilor exterioare, seciune minim 35 mm*-
funiile
OL Al i conductoarele Al de compensare care însoesc
ca-
blurile de IT, seciune minim 50 3 mm .
570
15. L3. (coniimtart}
Seciune minim, în mm 3
,
pentru pro-
\ tecie
Materiale (obinuit; suplimentar la leg, la nul
oelul, justificat tehni- principal
co- economic —^cuprul) la tablouri la receptoare
apa- îngro- apa- îngro- apa- îngro-
rent pat rent pat rent pat
Conductor oel 3 mm 50 50 4
grosime mini-
m: 4 mm 50 50
Funie de oel 50 50
Conductor unifîlar 16 25 16 25 4 4
de cupru: multifilar 16 25 16 25
Cînd însoesc conductoarele active în acelai tub, v. conductoare

principale.La protecie suplimentar seciunea trebuie fie s
minim jumtate din cea a conductoarelor active i maximum
25 mm 2 —
cupru sau 160 mm
2 —
oeL
Execuia (fig, 15.4, b). Electrozii artificiali se monteaz

în orizontal sau vertical,
sol, dup
cura rezistena solului
<este mai mic în straturile de suprafaa sau în cele din
adîncime. în soluri agresive sau cu rezistivitate mare se
recomand îmbrcarea electrozilor într-un strat de benonit
gros de minim 10 ori diametrul sau latura seciunii elec-
trozilor. Pentru prizele instalaiilor de ce, instalarea în
soluri agresive nu este indicat, iar dac prizele sînt de
exploatare (pentru cureni de lucru}, se recomand protecia
electrozilor cu mangal btut în jur.
Conductoarele de legtur între electrozi se monteaz fie
îngropat (cînd se consider i

ca electrozi orizontali cazul —
normal al prizelor artificiale), fie aparent (în special la prizele
artificiale)
Conductoarele principale vor trece prin toate încperile

cu echipamente de protejat, pe cît posibil în circuit închis
i se vor lega la priz prin conductoare protejate mecanic
pe poriunea aparent pîn la înlimea de i,5 deasupra m
solului,
571
Conductoarele de ramificaie vor lega fiecare echipament
în parte la conductorul principal; cînd acesta e natura], se
poate utiliza un conductor de derivaie comun în circuit
închis, îa care se vor lega echipamentele de protejat.
Legturile între elementele instalaiei: preferabil prin
sudare se admit prin uruburi cu piulie asigurate, dup
;
cositori rea suprafeelor de contact.

Suprafeele conductoarelor supraterane se vopsesc m
negru; cele îngropate nu se vopsesc (cel mult sînt zinca te),
15.2.2. Utilizarea în comun a instalaiilor de legare la

pamînt
Toate instalaiile de legare la panrmt din incinta uriei

întreprinderi i, mai departe, de pe o platform industrial^,
indiferent de scopul lor (protecie împotriva electrocutrii,
exploatare, protecie împotriva descrcrilor atmosferice sau
supratensiunilor de comutare), se leag între ele, formînd
o reea general de legare la pmînt cu avantajul obinerii
unei rezistene de dispersie rezultante de valoare mica i
a unei echipotenieri a platformei (v. fig. 15.4, a). Valoarea
rezistenei de dispersie trebuie s asigure ne depirea ten-
siunilor de d ting ere i de pas admise (v. § 15.1 .2).
Instalaiide legare la pamînt separate sau parial co-

mune —parial separate se prevd numai cînd nu este posibil
tehnic realizarea celor comune sau nu este justificat economic.
Conductoarele de legare la pamînt ale instalaiilor de
paratraznet vor fi separate de cele ale altor categorii de
instalaii pîn la priza comun, exceptînd cazul cldirilor
cu perei i schelet din metal sau beton armat, care se vor
utiliza în comun.
15.2.3. Dimensionarea instalaiei de legare la pamînt
Rezistena de calcul a solului se deduce din cea msurat

Pmte cu relaia
p = mm E% t 15J >
572
unde este un coeficient cu valorile:
,}.
r ntm a H înr i mea dc îngropare ,
în m
Umiditatea
solului 0.5 0,5, ..0,S 0,8 4,0 >4
0,3 ...
3,0 1 5
mare 6,5
1 l
medie 5,0 2,0
1,1 1,0
3 5 1,5
uscat
Cînd nu se dispune de date din

msurtori, pentru calcule
recomanda urmtoarele valon pen.ru:
informative se
Om Locul de implantare Om
2Locu! de implantare
Pmint arabil 50
Soluie de sare cu ape argil S0
acide 0,01 Pmint argilos,
Puiînt cu pietri, loess,
Ap de mare 3,00
pmînt de pdure,
Apa de pîrîu i rîu 20,00
200
argil cu nisip
Ap de iaz sau izvor 40,00
Pmint nisipos 300
Ap subteran 50,00
Nisip foarte umed 400
Ap de munte 700,00
Balast cu pmîut, nisip.
Pmint, hum, turb l 000
umede) 20,00 nisip cu pietri
(foarte 10 000
50,00 Roci bazaltice
Cernoziom 100 000
St înc compact
Hum vîn 10.00
Curenii de calcul. Pentru calculul Ua i U pas

(v. § 15.1-2):
— în reelele cu neutrul izolat sau

compensat i ^ cu- — —
pmînt dar mi mai puin de 10 A
rentul de punere simpl la
i '^—timpul nelimitat; relaii de calcul:
IÎ ^kJ7 I I^hÛljk

P d :
ITJ (15-2)
«rife kJT este un coeficient de

sigurana pentru prizete
cu 3,5 (5) pentru sigu-
separate ale instalaiilor de JT egal
rane fuzibile cu I <63 ( > 63) A i cu
—
l^P^g
MT
maximale; kIT coeficient de calcul pentru re
si IT cu prize proprii sau comune cu JT, egal
elele dc
cu 10 la 1 ^
i la LEA; /„
cu 350 —
curentul de protecie, A; / ^lun-
gimea simpla a reelei, în km;
— în reelele legate la pmînt direct sau prin rezis-
tent — h = I« — curentul prin priz la o punere

mono-
protecie! de baza.
tfazatâ Ia pmînt (§ 9.5.2) i fc- timpul
573
:
Pentru verificarea instalaiei la stabilitate

termic:
— în reelele ca neutrul izolat sau
compensat
• J„ si ta —
v. sus, dac (oricare):
dm reea, dar mimm 10 km, este din cablu1) armat minim 66%
sau ci
învelinn metalice; 2) este prevzut protecie
cu declanare
automata la punerea simpl la pmînt;
3) sînt în zon cu
circulaie redusa (exemplu, incinta staiilor
electrice îngrdite)
iar posturile trafo au priz
separat pentru TT' 4) se refer
numai la stîlpii LEA; '
'
•
maxim de
în alte cazuri (concomitent): 1) 2^ —curentul
punere dubl la pmînt printr-o K =
4 Q sj
J^- timpul proteciei maximale, 2)
de punere dubla la pmînt deconectat
-
curentul minim
de proteciile res-
pective i fm —
timpul pîn la deconectarea prin manevr
a puneri, duble la pmînt,
calcul al curenilor —3) Ips i f<t> —
v. sus (modul de
v. § 9.5.2)-
— în reelele legate la pmînt direct sau
prin rezistent
J PP — v. sus, pentru verificarea
prizei si / —
curentul de
:
scurtcircuit monofazat, pentru verificarea

conductoarelor de
legare la pammt i ^ —
timpul proteciei de rezerv sau al
TX9.5.2).
S
^J '
dar nU mai Pu ^ in de 1 3 (calculul curenilor
v —
Seciunea conductoarelor de legare Ia pmînt,
în mm*,
pentru instalaiile de medie i înalt tensiune se determin
cu relaia:
s>IP Jtflkj>sm din § 15.2.1, (15,3)

în care:
1^ este curentul de calcul funcie de situaie (v. sus),
m A; tj ~t +t —
timpul fictiv de trecere a curentului de
aeiect, m
s {t VT —
timpul de calcul pentru cazul respectiv
ionat mai sus; ^ —
timpul de deschidere a contactelor
men-
mtreruptorului de protecie) ; k -
coeficient egal cu 1 pentru-
conductoarele principale în contur deschis sau
cele de rami-
îicaie i cu 2 pentru conductoarele
principale în contur
inclus sau cele de legare la priza de
pmînt; / -densitatea
<te curent admisa in conductoare
timp de 1 s:
Material Oel Cupru |

Alominin !
OL— Al
574
Pentru JT conductoarele de ramificaie vor avea
^ = 50 „_ 150 2
mm
(echivalentul a jumtate din seciunea
conductorului de faz).
Rezistena de dispersie a prizei de pmînt Funcie de
situaia local se alege natura prizei de pmînt (natural,
artificiala sau combinat), alctuirea i dispunerea ei.
Se calculeaz rezistena de dispersie a electrozilor com-

poneni utilizînd convenabil relaiile din tabelele de mai jos:
• Pentru electrozii naturali din partea îngropat în

pmînt a fundaiilor din beton armat:
Form fundaiei Relaia de calcul
Paralelipiped, cilindru, trunchi de rp — 0,25 p f&V

piramid de volum V nude V t
în m a
Idem cu 1) (1,1 ^ 10, unde

S e suprafaa seciunii orizontale,
în m 2 l D
Placa ]a suprafaa solului (con- yp = 0,555 pJ^'S

diii: grosimea/diagonala 0, 1) < unde S, în m 2
îdem^ îngropat la h > 1 m rp = 0,32 p/Vs
^Fundaie continu sub zid de dia-

metr u echi valent D = 1 1 *Js, u ude
— seciunea fundaiei, în ni2
,
= 0j 92^1g
0
—21
, 1 D
l — lungimea, m
Fundaie continua îngropat Ia h > 0,46—
o
te —
> m 1 cu D = 1,1 *Js (v, sus) l D
Fundaie poligonala cu D— 1, 1 *Js ^ rv = {0,92 p/Z) [Ig (2 l/Z?) 4-

0,10551
(v, explicaiile de Ia fundaia 4-
continu)
^Fundaie poligonal îngropat la rp = (0,46 p/0 [Ig (iVZ?) +

h > 1 m (v. explicaiile de sus) -f 0 1055]
t
575
© Pentru electrozii artificiali:
Materia] Monta] vertical Montaj orizont ei]
eava la nivelul
solului
= 0,366
i
lg —#
d
^0 0,732 4 z^r
-
Tea v îngropaii p f ii
—o — /
2
în adincimea 0,360 -S- lg- 0, 366 lg as*
soiului qd
1 47*
& 2
2 4/i
Band la ni-
velai solului 0,366 :
0^732 — lg
l b
Band
t în
îngropa-
adîncimca 0,366 (lg-
b
rpc - 0,366 ]g
—
soluju i l { Z 69
Plac
%p =
la
0,25 p/a 0,444 p/ y[S
adîncime
nivelul solului .
0,732 Z lg ^
Electrod inelar J -ii
<Ie seciune cir-
cular îa: 4/
in ad în cinsti
în relaiile din tabele — rezistivitatea de calcul a

p
— lungimea electrodului, m; b — l-
:
solului, (v. mai sus); l
imea, m — diametrul în contact cu prnîntul, m; q —

; â dis-
tana dintre faa superioar a electrodului i suprafaa
solului, m; 5 — aria feii plcii, m semnificaii, în 2
(alte
tabel); a — latura plcii îtrate, m; D — diametru echi-
valent, m.
Se calculeaz rezistena de dispersie echivalent a prizei
(15.4)
576
în care pentru electrozi diferii:
I t=i / 1=1
iar pentru electrozi identici:
R vv = rpvju n v v i Rû^n^
nz n$ fiind numrul de electrozi verticali, respectiv orizontali,
>
iar Uy> uo — coeficieni de utilizare cu valorile din tabelul

de mai jos:
n e = l e = 21 \ w= M :
e = î e = 21 e = 31
contur deschis contur închis
Electrozi verticali
2 0,85 0,98 0,95

3 0,80 0,85 0,90 0,75 0,80 0,90
4 0,75 0,82 0,88 0,65 0,75 0,85
5 0,70 0,80 0,85 0,62 0,72 0,82
6 0,65 0,78 0,82 0,60 0,70 0,80
10 0,<50 0,75 0,80 0 55 0 66 0,75
20 0,50 0,70 0,75 0,50 0,61 0,70
40 0,40 0,55 0,65
60 0,38 0,52 0fi2
100 0,35 0,50 0,60
Electrozi orizontali
2 0,80 0,90 0,95 -

3 0,S0 0,90 0,90 0,50 0,60 0,75
4 0 77
T 0,88 0,85 0,45 0,55 0,70
5 0,75 0,85 0,82 0,42 0,52 0,68
6 0,60 0,80 0,80 0,40 0,50 0,65
10 0,60 0,75 0,75 0,33 0,44 0,56
20 0,20 0,56 0,68 0,25 0,30 0,45
40 0,20 0,44 0,54 0,20 0,29 0,39
60 0,20 0,27 0,36
100 0,19 0,24 0,33
Rezistena echivalent a reelei de legare la pmînt a

incintei
în care R^ sînt rezistenele de dispersie ale prizelor de

pmînt componente.
577
Verificarea condiiilor de protecie contra electrocutrii:
UpaJI? UaiI P ,
respectiv
{15.6)
în reelele de JT, respectiv de MT i IT; în aceste relaii:

Uat Upa s — tensiunea de atingere i de pas admise
sînt
(v. § 15_L2), I —
curentul prin priz considerat (v, sus),
oc— P
coeficient de izolare a amplasamentului egal cu 2 pentru —
strat de balast gros 12 cm, 3 —
pentru dale beton, 5 pentru —
asfalt gros 2 cm ; ka —
coeficient de atingere corespunztor
prizelor de dirijarea potenialelor i k pa$ coeficient de pas, —
dai cu aproximaie de relaiile:
1k \ hb ) 2n\ hb )
Al = in m^ds.
1 -1,1
TU llh^ [a + h& la 5# (» — 1) a
kt = 0,65 j+ 0,172 n, cînd w>3.

unde: L este lungimea însumat a tuturor benzilor ori-
zontale, m; h —
admcimea de îngropare, m; b limea —
benzii, mj l —
lungimea unui singur electrod, m; n nu- —
mrul de electrozi în paralel; — adîncime a de îngropare
a electrozilor artificiali extremi,
Indiferent de valoarea necesar satisfacerii relaiilor
(15.6), rezistenele de dispersie ale prizelor de pmînt nu
vor depi 4 ft* pentru rezistena rezultant R i 10 U
v
pentru rezistena local a instalaiei protejate R pi ; în insta-
laiile de legare la pmînt care servesc reeaua de nul se
admite depirea valorii de 4 Q cu condiia satisfacerii
relaiei (15.6), iar pentru stîlpii LEA din soluri cu p > 200 Dm
* Pentru prize comune i pentru IPX, I Q.
578
se admit rezistene locale pînâ la 20 il cu condiia satisfacerii
rezistenei rezultante de 4 £1,
Verificarea Ia stabilitate termic în regim de scurt durata
(de ordinul secundelor), respectiv de durata limitat i de
durat nelimitata:
unde: este suprafaa de contact cu pmmtul a electrozi-

S
lor, m —
rezistivitatea de calcul a solului, £2m; 6
2
: p supra- —
temperatura egala cu 60 (80)°C pentru electrozi îngropai
Ia <
0,6 (> 0,6) m> y cldura specific medie a p- •
—
mîntului, obinuit 1,7 - IO 6 Ws/°Cm 3 R P rezistena prizei —
de pmînt; X conductivitatea —
medie a solului, obinuit
;
1,2 W/°Cm; J ?dMf I^ dM} Ips v. sus, A; f durata maxim — —

admis, valori:
p, Om 50 100 200 |
300
t, în nun, pentru natural 100 200 400

priz: |
artificial 30 60 120 1S0
Exemplul de calcul ISA- S se calculeze rezistena instalaiei do legare

Ia pmjnt a incintei din fag, 15.4, a, cunoscînd c, valorile rezistenelor
locale sînt cele din desen i ca priza de pmînt a halei 1 a este constituit
din fundaiile stupilor de forma artat în fig, D.4, c nnde A~l,2 }
m
B= 1 m,\ =
0,3 m, h 2 0,4 m, a = 0,4 m, & — 0,3 m, pmint argilos.
—
Rezistena de dispersie a prizei halei la:
V= 1,2-1-0,3 + 0,4(0,4 0,3 + 1,2-1 -j- Vo,l2-l,2)/3 = 0,53 m*;
^= 0,25 - 80 -
^(V>3 = 16, Î76 Q; = 15 -*+ $ = 0,5;
J?^ = 16,Î?6/(0>15) = 2,157 < 10 O.

Rezistena echivalent "a instalaiei de legare lafpmînt:
Ev = !/[( 1/3,6) + (1/1,5) + (1/4,1) + (1/5,4) +[(1/2,157)] = 0,544^„
Exemplul de calcul 15,2. se calculeze seciunea conductoarelorS

de legare la pmînt ale instalaiei staiei de primire 4a din fig. 15.4, a,
coiLoscind datele de calcul din exempliil 9.$ pentm SC i c t% = Îs,
jg = 0,09 s.
i> 2 = 6/(20,24) = 12,5 kA; tf =J + 0,09 = 1,09 s;
579
Pentru conductoarele de legare la pmînt pozate în contur Închis
respectiv deschis:
Scî = 12 500 VX09/( 2 70)

'
= 93 ram2 -+ OL 25 x 4 mm3 ;
X 5 nun-.
T52A. Msurarea rezistenei de dispersie i verificarea

instalaiilor de legare la pmînt
Msurarea rezistenei de dispersie a prizelor de pmînt se

face conform schemei din fig. 15,4, d, în care priza sond
R s se planteaz prin încercri în zona de potenial nul
(neinfiuenat de potenialul prizei de msurat
p si al prizei B
auxiliare Ra prin care se închide curentul de 'msurat).
Msurtorile se fac în ca, i numai scoaterea de sub dup
tensiune a echipamentelor legate la priza de pmînt. se Rv
determin cu relaia (în ohmi):
= %!h = U v {\ + RJrv )fIpr (15.9)

unde: U„ este indicaia voltmetrului, V; r rezistenta —
interioar a voltmetrului, Q; I
p
v
curentul msurat, Â; —
iî* —rezistena de dispersie a sondei, £i.
Verificarea instalaiei de legare la pmînt:

• La recepie i darea în exploatare: primirea docu-
mentaiei tehnice a instalaiei (planurile si schemele de
execuie, procesul- verbal de lucrri ascunse 'cu specificarea
asigurm continuitii electrice, buletinele de verificri i
procesul- verbal de recepie); verificarea execuiei (legturi
i cele artificiale i între con-
eficiente între prizele naturale
ductoarele instalaiei i priz sau/i carcasele protejate,
starea
conductoarelor, îmbinrilor i prinderilor prin sondaj si
dezgropare a numrului de electrozi stabilit prin norme
—
departamentale); msurarea rezistenei de dispersie i
a
tensiunilor de atingere i de pas;
• în exploatare: verificarea periodic i ocazional a

legturilor, gradului de corodare a electrozilor (prin dez-
groparea celor din zonele de îmbinare se înlocuiesc cînd :
grosimea s-a redus cu 1/3), rezistenei de dispersie (v, sus).
580
15.3. Instalaii de legare la nul de protecie
15.3.1. Mod de realizare
Instalaiile de legare la nul de protecie constau din

legarea direct sau în cascad {prin intermediul bornelor
sau barelor de nul ale tablourilor de distribuie) a nulului
sursei de alimentare {transformator sau generator) cu car-
casele metalice ale receptoarelor cu tensiuni periculoase,
Pîn la ultimul tablou de distribuie cu borna sau bara de
nul legate la pmînt, se admite conductor comun de nul
de protecie i de lucru (simbol PEN) mai departe, sj>re
;
receptor, nulul de protecie {simbol PE) trebuie s

fie strict
separat galvanic de nulul de lucru {simbol JV).

Reeaua de nul de protecie a unei instalaii are implicit
o instalaie de legare la pmînt la care se leag {v. fig. 15.5, a) :
I) la surs — R vp 2) la toate tablourile de distribuie i la
,
capetele, derivaiile i alte puncte ale LEA astfel ca între

ele s nu fie mai mult de î km —
Rpl Execuia instalaiei
—
de legare la pmînt — .
v. § 15.2 {rezistena de dispersie

pag. 578; 579).
Cînd: 1) nu-i asigurat deconectarea echipamentului
defect în maximum 3 s, 2) conductorul de nul este din Al
(v, § 15.3.2), 3) locul de munc nu este puin periculos
(v. § 1,3.5), se ia rana din msurile suplimentare de pro-
tecie: legarea la pmînt — —
fig- 15.5, a, egalizarea
potenialelor sau izolarea amplasamentului în zona de
manipulare, PACD sau PATA (v. § 15.1.1). Excepii:
1) stîlpii metalici sau din beton armat cu
corpuri de ilrrrninat
alimentate prin cablu, dac bara de nul a cutiei de dis-
tribuie de pe stîlp are borne separate pentru N, PE i
conductorul de legare la armtura metalic a stîlpulm i
dac conductorul PEN l cablului este legat îa capetele
liniei i ramificaiilor la o instalaie de legare la pmînt cu
RpÂtl; 2) stîlpii LEA la care elementele de protejat
se leag printr-un conductor separat de ramificaie la con-
ductorul de nul ai LEA sau la care A
r
—
echipament se leag
la N— LEA 3) corpurile de iluminat v. § 15.1.2).
;
—
Utilajele portabile nu se leag la pmînt (legarea lor la PE
se face prin cablul de alimentare) dar se exploateaz numai
581
cu mijloace individuale de protecie (mînui, cizme sau
covoare electroizolante) sau se egalizeaz potenialele ampla-
samentului cu conductor flexibil din cupru de minimum
6 mm 2
.
în circuitul PEN sau PE este interzisa montarea sigu-

ranelor fuzibile sau a aparatelor de comutare (admis numai
conectare prin prize cu contact de nul de protecie special
construite).
Funcie de avantajele economice, receptoarele alimentate
din aceeai sursâ (trafo, generator) pot avea ca protecie
principal unele legarea la nul, altele legarea la pmînt, dar
utilizînd aceeai instalaie de legare la pmînt.
IMPORTANT ! Pentru executarea legturilor de protecie

utilajul sau echipamentul respectiv va avea pe carcas
2 borne PE marcate : una în interior lînga bornele de
alimentare pentru legarea conductorului de la surs, alta în
exterior. înveliurile i tuburile metalice ale conductoarelor
coloanelor i circuitelor se leag atît la plecare cît i la sosire
la borna PE respectiv. în mediile umede, legturile se
protejeaz corespunztor.
153.2. Materiale. Seciuni minime
Materiale* Obinuit, conductoare anume destinate din

cupru sau oel, excepional {la LEÂ sau cabluri) din alu-
miniu. Cînd PE sau PEN se monteaz în înveli comun cu
conductoarele active, este izolat (colorat verde-galben) cînd ;
e separat, poate fi neizolat (barele se marcheaz cu benzi

transversale verzi i galbene late de 15 ... 100 ),
mm
Cînd este posibil: construcia metalic a cldirilor i
instalaiilor tehnologice cu îndeplinirea condiiilor de sec-
iune echivalent (v. jos) i continuitate electric; mantalele
de plumb sau aluminiu ale cablurilor pentru completarea
seciunii PE(PEN), dac e justificat economic i dac se -
asigur continuitatea prin untarea manoanelor i între-

ruperilor.
582
Seciunea minim a PEN(PE) trebuie s asigure
unde: k ir —
(15.2), iar 1^ este curentul
nominal al siguranei
reglat pe releul maximal al mtreruptorulm
fuzibile sau cel
aU m
de CM (v.
Cu exceptia receptoarelor de pe antierele
'condiia (15.8) se consider satisfcuta daca
§ 15.3.4),
PEN{PE): s
• Din acelai material ca i conductoarele

de faza
1— în înveli comun sau 2 la LEA v.
f § 16.1.2), au —
seciunea
50 70 95 120] 150
s Fj mms | 1, 5 2,5 4 |
6 1
10 |
16 |
25 35 j 1
10 16 16 16 25 35 50 70l 70
tj 2,5 4 6
6 10 16 25 35 50 50 70 70] 95
tam &
1 2 4 l
1S5 240 300 400 peste 400
1 95 120 150 1S5 0,5 sF

2 95 120 150 1S5 0,5 sF
m Din cupru, pentru legarea la bara

PEN{PE) a car-
din tablourile electnce, cmd
caselor metalice ale aparatelor
montaj contacte electrice de rezistena
nu sînt asigurate la
(prin sudur, urub cu elastica cudmi aib
neglijabil
sau pe suprafee pregtite special) au seciunea:
125^- 160 200->250 315 400-^630
IF ,A 6± 16 25: 32 40-r63 80 -E-100
16 25 35 50
sPE, tura
2 CP 2,5 4 6 10
(CP — conductor principal \

pentru Ip > SG0 A-> s FE =
= 70 mm 2
).
instalaiilor de legare la nul de

13.3,3. Verificarea
protecie
verific:
înainte de darea în exploatare se
# Vizual existena i execuia corecta a
conductoarelor
i protejare îngrijit, marcaj, legaturi
de protecie (instalare
la'tablouri i utilaje, asigurarea continuitan electrice
corecte
i a seciunilor echivalente);
583
• Corecta aplicare a msurilor suplimentare de pro-
tecie
_
• Alegerea i
dimensionarea juste a proteciilor de curent
pnn verificarea
condiiei (15.8) cu ajutorul montajului
desenat punctat în fig. 15.5, a unde: se
citete F (cu 5
i Sv deschise), UEr (cu Ss i, dac nu rezult o valoare U
sim-
v
U
itor mai mic decît £ i cu S închise) i ,/ i se calculeaz:
care trebuie s
Id = IUFJ(VR —
satisfac condiia
y
(15.8).
{i53)
153.4. CazuH particulara
Legarea
la nul de protecie pe antiere.
Reeaua de nul
se leag extremiti, ramificaii si pe traseu la intervale
la
de maximum 200 m
la prize locale de maximum 10
Q
legate între ele. Rezistena echivalent
a întregii instalaii
de legare la pmînt, msurat cu nulul
deconectat de surs'
ca i rezistena electric a prizei de pmînt ia
care se leag
neutrul sursei (y. fig. 15.5, 6) trebuie aib fiecare maxims
4 12. Drept prize locale pot fi folosite obiecte metalice
în
contact cu pinîntul (fig. 15.5, b) cu îndeplinirea
condiiilor
de seciune i continuitate.
De
la tablourile de distribuie ia utilaje
se fac legturi
duble de protecie: una normal, din interiorul
cutiei de
borne a utilajului cu PE
din cablul de alimentare, alta supli-
mentara, din exteriorul carcasei cu conductor
din Cu-25/
10imn sau OL-70/50 mm 2
neprotejat/protejat în tub sau
prm îngropare.
Legarea la nai de protecie a utilajelor de ridicat
pe ci
de rulare. La utilajele alimentate prin linii de
contact drept
conductor principal de protecie se folosesc inele
cilor de
rulare unde:
asigur continuitatea electric prin nntarea
• Se
ine i legarea între ele a capetelor cilor
frântelor dintre
prm conductor OL cu s > 100 mm 2 ;
• Se leag la in
conductorul PE prin urub cu piuli
asigurat contra deurubriî accidentale;
584
Fig. 15-5. Scheme de principiu pentm instalaii de legare la nul de
protecie
a- instalaie de întreprindere industrial (v. $ 15. 3 A); T - transformator cu neutrul
legat U pmînt, TGD - tablou general de distribuie T5! r TS2 — tablou secundar de
distribuie, TP — tablou principal de distribuie, TU — tablou electric pe utilaj,
R pmînt reelei de nu] (v. text), R, S, T — conduc-
R^, n inst-iîaie de legare
N—
la a
v. text (cu linte întrerupta s- a desenat sebema verificrii -efici-
toare de faz, PEN T PE,
enii proteciei - v.' 15.3,3); b - instalaii de antier: T, TP - v. sus; R^ ^ 4 Q — prîîa
de pmînt a sursei, 10 Q - prize dc pWnt locale la care se leag reeaua de nul,
_
jc»
reea generali dc legare la pmînt suplimentar cu RF 4 ^ Q cu pânze locale Aj^;
# Se leag inele la o priz de pmînt vecin de ma-
xim 4 £î;
# Se asigura contact sigur între roat i ina, eventual

prin dispozitiv de curire (în locuri cu depuneri); pentru
utilajele cu timp de repaus peste 10 zile sau cu sarcin no-
minal sub 1 t se va lua una din msurile: 1) dispozitiv
de curire care s
asigure
R
c <24j{kJT Id ), (15.10)
kjT> f& —v - (15,8); 2) montarea unui releu de protecie

care s acioneze la cureni de defect 3) montarea unui PE
;
suplimentar (al patrulea) sub conductoarele active, legat- la

capete i pe traseu la fiecare tronson al inelor (utilizarea
culegtoarelor de curent tip rol pentru contactul de pro-
tecie este interzis).
La
utilajele alimentate prin cablu trenat sau pe tambur
(v.$ 1L3.4), conductorul PE este încorporat în acest cablu.
Echipamentul de pe utilaj este legat la nul prin masa
metalic a acestuia prin asigurarea ^contactelor i conti-
nuitii necesare.
586
16. REELE ELECTRICE
16,1. Condiii generale privind utilizarea materialelor
16.1.L Materialul conductoarelor
De regula se utilizeaz aluminiul.. Excepii în care se
utilizeaz cuprul (Decret 222/1977):

—în medii în care aluminiul nu este stabil chimic
(v. § 1.5), numai dac nu se poate asigura etaneitatea insta-
laiei; -
— în medii cu pericol de explozie, în cazurile specificate

de prescripiile specifice în vigoare;
— la circuitele receptoarelor de importan deosebita,
pentru seciuni mai mici de 10 mm
(pompele de 2
— Al
incendiu, receptoarele de sigurana din centralele electrice
etc.)
— ia circuitele de comanda, automatizare, msur i

semnalizare, cu excepia celor cu comanda local necuprinse
în sistemul de automatizare respectiv {vane, ventile, clapete)
precum i a circuitelor cu seciuni sub 10 mm 2
pentru alimen-
tarea tablourilor acestor instalaii;
— în instalaiile de pe utilaje mobile sau supuse ocurilor
i vibraiilor permanente transmisibile cablurilor ;
— pentru protecia prin legare la nul sau la pmfnt,
cînd nu poate fi utilizat oelul sau aluminiul.
537
«
16.1.2. Seciuni minime în folosirea conductoarelor
Destinaia conductorului
Cu Al
Conductoare izolate protejate în tub 1,5 2.5

In interiorul corpului de iluminat 0,75
In instalaii aeriene interioare cu

distant între izolatoare; 2
1 ...
...
2
6
m
m
1*5
2,5 6
M
16 „. 15 m 4 10
15 m 6 16
Coloane electrice (la tablouri de distribuie) 2,5 4

Alimentarea firmelor cu gaze rarefiate 4
Legtura contor — tablou în locuine 220/ 120 V 4/10 6/16
Instalaii monomil: conductor faz 1,5 2,5

conductor nul (comun) 2,5 2,5
contor-tablou 2,5 4
Circuite secundare reductoare de curent 2,5

Legturi iu tablouri: lipite/cleme sau borne ^/2,5
Racord receptoare mobile: pin ]a 6 A 0,75

6... 10 A 1
10 ... 16 A M*
16 25
... A 2,5
25 32
... A A
32... 40 A 6
40 ... 63 A 10
\
Conductoarele de nul de protecie % § 15.3,2
Cabluri Al în medii cu pericol de explozie

- catg. E II a, PC 4
— rest 10
Pentru LE A v. § 16.2.1
16.13. Seciunea economic a conductoarelor
Obligativitatea
calculului* Pentru LEA^liO kV i
LEC < 20 kV-
Excepii: legturile scurte la receptoarele
de JT, (sub 50m) sau MT {sub 100 m), barele i deriva-
iile scurte din staii i posturi trafe^ circuitele
'
trifazate
588
pentru rezistene i reostate de pornire
i similare, reelele
cu o durata sub 3 ani.

de calcul- Funcie ^âe evoluia ei în timp;
Sarcina maxima
Sarcina maxim rmîne constant în timp:
«
(16.1)
unde I este curentul de calcul determinat dup caz, conform

U-3.2,
11.3.1, 12.3.1, 12.3.2;
§§ 9.4.1 ... 9.4.4,
• Sarcina maxim definitiv se atinge într-o perioada

cu o
<9 ani
Sr de la primul an de funcionare, crescmd
rat medie anual de sarcina maxim a primului
r fa
an 7M i:
(16.2)
unde kT se determin din tabelul urmtor:"
kr pentru ir
% 8
I
1 03 1.04 1,05 1,05 1,06 1,06

1 1,01 1,02 1,03
1,11 1,12 i 13
1,07 1,08 1,09
2 1 02 1,04 1,05
1,19 1,20
1,10 1,12 1,15 1,17
3 1,03 1 05 1,08
1 14 1,17 1 20 1,23 1,26 1,28
4 1,04 1,07 1 11 ?
1,22 1,26 1,30 1 33 1,37

5 1,05 1,09 1,13 1,18
27 1,32 1,37 1,42 1,46
6 1,06 1,14 1,16 1,21 1
1 25 1,32 1,38 1 44 1,50 1,57

7 1 06 1,13 1,19
44 1,52 1,60 1,68
S 1,07 1,15 1 22 1,29 1,37 1
1,25 1 34 1,42 1,51 1 61 1,70 1,79

9 1,08 1,17
1,48 1 59 1,69 1,81 192
10 1,09 1,19 1,28 1,38
1,54 1,66 1,79 1,92 2,06
ii 1,10 l 2l 1,43
r
1,60 1,74 1,89 1,04 2,21

12 1,11 l 23 1,35 1,47
p
52 1 67 1,83 2,00 2, 18 2,37

13 1,12 1,25 1,38 1
1,73 1,91 2,11 2,31 2,54

14 1/13 1,27 1,41 1,57
2,01 2,22 2,46 2,72
15 IM 1,29 145 1,62 1,80
1 88 2,10 2 35 2,62 2,92
16 1 15 1,31 1,48 1,67
2,79 3,13
17 1,16 1,33 02 1,72 1,95 2 20
2,31
2,48
2,62 2,79 3,36
ÎS 1,17 1 35 1,55 1,78 2,03
1 $3 2,11 2,41 2,76 3,16 3,60
19 1, ÎS 1,37 1,59
2,53 2,92 3,36 3.S6
20 1.18 1.39 1 62 1.S9 2,19
• Sarcina maxima definitiv se atinge ca în cazul
precedent, dar în unul din cei 9 ani apare în plus
o crestele
suplimentar planificat Iv :
IM = K lMi, i (16.3)
unde krs se determin din tabelul urmtor:
m 1 2 3 4
k rs pentru t$
5 6 7 s i
9
1
-1
i 2 3 4 5 6 7 8 9 io
|
.
!
;
ii
1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

1,47 1,43 1,40 1,37 1,32 1,32 1,29 1,27 1,25
1,94 1,88 1,82 1,77 1,71 1 66 1,62 57
1 1,53
2 Al 2,33 2,25 2,17 2,09 2,02 1,96 1,89 1,33
2,89 2,78 2,68 2 58 2,48 2,30 2,39 2 22 2,14
3,37 3,24 3,11 2,99 2,87 2,76 2,65 2,55 2,45
3,84 3,69 3,54 3,40 3,27 3,14 3,01 2,89 2,77
1,13 1, 13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13

1,57 1,51 1,48 1,46 1,43 1,41 1,39
2,07 2,01 l 96 1,91 1,85 1,81 1,76 1,71
p
1,67
2,54 2,46 2,39 2,31 2,24 2,17 2,10 2,03 1,97
3 02 2,92 2 82 2,72 2,63 2,53 2,45 2,36 2,28
3,50 3,37 3,25 3,13 3,02 2,91 2,80 2,69 2 59
3,98 3,83 3,69* 3,55 3,41 3,28 3,15 3,03 2,91
1,28 1,28 1,28 1,2S 1,28 1 28 1,28 1,28 1,28

1,75 1,72 1,70 1,67 1,64 1,62 1,59 1.5 7 I
1,55
2,22 2,17 2,12 2,07 2,02 1,97 1,92 1,88 1,83
2,70 2,62 2,55 2,47 2,40 2,33 2,26 2,20 2,13
3,17 3,08 2,98 2,88 2,79 2,70 2,61 2,53 2,44
3,55 3,53 3,41 3,30 3, 18 3,07 2,97 2,86 2,76
1 13 3,99 3,85 3,71 3,58 3,45 3,32 3,20 3,07
1,46
1,93
1,46 1,46 1,45 M6 1,46 1,46 1,46 1,46
1,91 1,88 1,85 1,83 1,81 1 78 1,76 1,73
2,40 2,35 2,30 2,26 2,21 2, 15 2,11 2,07 2,02
2,88 2,80 2,73 2,66 2,59 2,52 2,46 2,39 2 32
3,35 3,26 3,16 3,07 2,98 2,89 2,81 2 72 I
2,63
3,83 3,71 3,60 3,49 3,38 3,27 16 3,05 2,95
4,31 4,17 4,03 3,90 3,77 3,64 51 3,39 3,26
1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 !

1,6&
14 2,12 2,09 2,07 2,05 2,02 2,00 1,97 1,95
!
2,61 2,56 2,52 2,47 2,43 2,38 2,33 2,29 2,24'

2M
.
3 08 3,02 2,95 2,81 2,75 2 68 2,61 I

2,54
590
16. 1.3, (contirMre)
9 10 11
1 :
2 3 4 |
5 I
6 7 8 1
3,29 3,20 3,12 3,03 2,94 2,85

8 2,0 3,56 3,47 3,38
3,60 3,49 3,38 3,27 3,17
i 2,5 4,03 3,92 3,81 3,70
\
3,99 3,86 3,74 3,61 3,49

s i 3,0 4,51 4,38
1
4,25 4,12
- !
1,92 1,92 1,92 1,92 1,92 1,92

10 0,0 1,92 1,92 1,92
2,34 2,32 2,30 2,27 2,25 2,23 2,20
10 0,5 2,38 2,36
2,77 2,72 2,6S 2,63 2,59 2,54 2,50
10 1,0 2,85 2,81
3,07 3,00 2,94 2,87 Z 6U
10 1,5 3,32 3,26 3 20
f
3,13 f
3,46 3,37 3,29 3,20 3,1L

10 2,0 3,SO 3,71 3,63 3,54
3,96 3,85 3,75 3,64 3,53 3,42
10 2,5 4,27 4,17 4,06
10 3,0 4,75 1 4,62 i
4,50 4,37 4,25 4, 12 3,99 !
3,87 3Ji
Funcie de configuraia reelei:

Pentm linii radiale cu seciune constant, de lungime L,
care alimenteaz n sarcini în derivaie:
= +W+ - + w/ r -
(16 4)
-
— Pentru linii radiale de JT la care se pot stabili iniial

numai raportul l t jL:
unde kâ are valorile
0,4 0,5 1
0 0,15 0,3_ |
0,7 0,75 0,8 1

ha 0,60 [
0,65 |
—
Pentru linii radiale cu seciune variabil se calculeaz
pentru fiecare tronson sau grup de tronsoane.
în relaiile de sus, Ja - In h sînt curenii, respectiv ,
lungimile între punctele de derivaie.

Seciunea economic i numrul de conductoare:
s€ c = cînd s^ > ~* N =
* O6 - 6)
vnde: kc — coeficient de corecie funcie de costul tonei

de combustibil marginal normat la momentul
proiectrii (la data redactrii C 2 000 lei/ tec) =
relaii de calcul:
591
h= 1 —0,015(2000 — C)/100 pentru
C<2000 lei/tec;
kQ= 1 + 0,010(C 2000)/100 pentru —
C>2Q001ei/tcc;
s m— seciunea maxim produs a conductorului
h — coeficient de cretere al jec seciunii eco- —
;
nomice de curent, conform tabelului:
Caracteristicile jcc în A /mm 1

pentru T în h/an:
fyM
1
liniei
2000 3000 4000 ! 5000 7000 % mm ^
LE A- Al
JT 3 conductoare 0,67 0,53 0,45 0,38 0,32 0,28 0,25 2,12 95
JT 4 conductoare 0,78 0,63 0,52 0,44 0,38 0,33 0,29 1,93 95
Idem, torsadate 0,65 0,52 0,43 0,36 0,31 0,27 0,24 2,05 95
MT-20 kVOL-Al 0,76 0,61 0,51 0,43 0,37 0,32 0,29 1,84 120
kV OL- Al
i
IT- I 10 0,79 f\ fn fi S~r fi 41 f\

U, ic
.tb 2,10 300
LEA-Cu
JT 3 conductoare 2,23 1,75 1,42 1,1S 1,01 0,88 0,78 1,37 70
JT 4 conductoare 2 57
T 2,02 1,64 1,37 1, 17 1,02 0,90 1,30 70
MT-20 kV 2 48 2,02 1,68 1,42 1,22 1,07 0,95 J ,4 70
IT-110 kV 2,57 2, 13 1 78 1 52 i.Ji i 1 ^ 1 ni 1,30 300
LEC-Al, izolaie:
jT-hîrtie 0,97 0,79 0,65 0,55 0/47 0,41 0,37 1,28 240
J T-smtetic
|
j
0,85 0,69 0,57 0,48 0,41 0,36 0,32 1,27 240

6 kV-sintetica 0,91 0,76 0,65 0,55 0,43 0,43 0,3"S 1,49 24a
10 kV-idem 124 1,04 0,88 0,75 0,66 0,58 0,52 150
20 kV -idem 1,20 1,01 Q£5 0,73 0,64 0,56 0,50 1,91 150
LEC-Cu, izolaie:
jT-hîrtie 2,35 1,85 1,50 1,25 1,07 0,93 0,82 1,17 15Q
JT- sintetic 2,31 1,81 1,47 1,22 1,05 0,91 0,81 ,
1,11 185
6 kV-hîrtie 2,42 1,98 1,64 1,39 1,20 1,05 0,93 1,28 150
20 kV-hîrtie 2,42 1,98 1,64 1
1,39 1,20 1,05 0,93 1,31 150
Valorile deduse se rotunjesc în plus sau minus Ia cea

mai apropiat valoare, exceptînd cazurile cînd:
T
A < 1,41
C
— se alege N = c 1 ;
1,41 < N < 2,5 — se

c alege N = 2, c
592
^ o io
oo oo
+ 1 +•
1b
o
o
voo
«"1
'- 1 in
C
CU
*3 —
+ 1 + 1
m «; 2
S oo
r <o
^ ( "O
+ + 1 1
* V »H OO
I
ti
K £ O
:
+ I
'
T3 V/
a ce
oo
S T5 ? V7 + l
<n h>< ^;
Oo -os
CM
o"
+ I
1]
o g £ sc3
Eh
*5 V3 "o
.2 a .£ J
3 S. , fi
e c fl "O
;
~^ S E3
«go [| o
P$- ii: ^
1
; ii o ^.
j o
=
~
"
* CU ^3
S'5' a ii
&
593
— I
$ |
s
(Ti
I
-2-
e- 'x w5
2 in
£ & £1h
I
o
w
llf ^ ^
^
'7* TJ
O Oh
S
K3
r-i
SÎ « O
o
g 3
ss g CD d =
o cj eJ ™h «a kj ° °
H H U
'3 a a, I—I fa
u
G e?
o
*o \o
00
CM
= .
o" o" o"
c ;~
r
£h >U
I£i.i9}sui ap iiiypuoj
594
4
oo
>
Pu
no
O' 1—
1—
5î3
'o'
s
ojo m
Oo
IO T—
tsi
Kl ti sf3 >rf
pi
tn. o
T3
T—
-r.
ci (Sil o
ce cî
e s
>
o o oo
>
5
Oo G
c£
SO;
i— ^-1
*e
Si fi
< <^ >
^4
S fi
v a 5 "Eb
^=1 3 ^,
f3 â
Esc .3 ce S 'II
£3 *3 h re
o o o > oi
*5L 0
Al
i
aprozi âp dpAX
5
595
1
1
o o 3
CI
fl
X3
»?
o h -
5- .3
HI
*
o* fl
Ci
— £ t
Ai
o o
"a
\- CN
fl
o
<o £ o *s
H f T—l
>n
fl £3 £
o o
-i
D <D flj
t:
H
e
S rH 3
fi r-
- cx
o .ha o
II *3 a
O fl p
J? Q
T—
fl fl
S £
o o
£3 s
ti O
o
33
s a
3=
riga < :S fi
o
r> fi N
0J Q3 o
o
o Valori Valori O o ^
.5 ^
ci .o °
*
fl -ii.
B ^ '
fii
ii-2 o
a
<: 5
3^
tio^q op idi^g
396
O
o O
o o O
O
S M 2900 2900 2900 2300
Q n o\
NN- 1
OJ
1800 4200
<D
Cfl
o o o o o o o o
O 1—
o
o
n o o o
o o o
o vi
o co o o o
io o
cfl
M N
00 t-T-
— -y
g N
O
o
o o
d £ 1—
M
O
O O
O o
o OO o o
o
o o o
o
io n
O
O o
o
_e3
o
N
o
M M
to
^ rTJ
OJ ^ t*i VZJ
43
'Ji
•§<=>*
1° o o o
o o
o
o o o o
o o
o o
iJ
o
« o
O M o o \a
o — o o
*aio \o r*}
ia « Tî Mi
£• S fa B S 2 & <S a
b b ta & ta
'm ^ t>
£
ti rj ti
o m
-O
<d ^ .
'o
%
« «-s o
!> *H CC
"ÎJ
ti n d
^hJ g- u
ti
Compresiune
£ -S s s g
Q întindere
încovoiere
Forfecare
as (Li
a
o K
u
B . £
e
ea £
•
M
V 'O -S
j_ o »3 *
§5 -
S-fi
2
3
^
•»-» 3
^
d ^
S 'in
3 *3
t-i Uf P
Kj
a
pîûr idi24S — V^V^V^ TPÎP^^D
597
(A5 OII
! VH1 n icuinu)
598
o
S
c/a
3
h
O Vi 0
II
l
îi
^•1
CZ*^
+ 0
0
4 1
«OC> fete 5
i- ci
^ 0 03
*5
fii
eî cui? oO fct ^
H
r fi 55 < !! It [[ II
o
Cu £
o «
c- ac a *-<
S C/J fi ^
te^ te, te, te* te* te,
0 &
V
—
&o^^
r3 1
E
AS
££££££
DO
K c-i
a
î -M - l—l
$ O
Pi 1
*-
4
+- £t M H ^
t? s
li
Sea S S "
xs ten te, te, te, tei te,
xâ
c/2
o
0
,
-j —— I t_
_l
l_
05 £
<!—
fi
ca
Se s ea cj pa
jj
eo
sw
te* te, ^ te, te, te,
ÎS
+ H- + H- + +
iu te, te, te, te, te te,
LL II 11 II !! li
^ o S fi
r4
te
CJ ed
fe
ie
te -fevte — P
te te, te, te,
te, te,
- s.
fi ea w
o +-»
o
U o
CU
3
"3*
3 — * ^ r*l ^ u™)
O tio
as
g £££££
O "M
cu fi
Cu
599
ca
*3
m3 ca
5
"O"
T3 -a; o
2 >
1=1
ÎS 3
^>
*
+ «a *d 8
i.|S ii ^
"3
<3 *a
50 « xa
I sa
.Z N-r
C3 ^
07
~
!
Ci C ta 3 CJ
o ea a k
p « E
•
o
T33
!§
« -S
lai i
uî
a
a
^ > y
O
t-4 
I
2 S *
*3 cj ^
w ffl
T3 '3 T3 £ efi 3
3 ™
3 "i o --13
î s » ? & c3 «a
_2
3i ^- M
I—£ i—I «3 U h5 ti +^ In _ fi
« g-& g
a C3 U r CU
>ra ic;
+»
ca fi
g
£ i
1
dJ jca
1h &j
[piloii
G> 3
Q as h
llTîpiITljJ
600
ia .
o JP
ai
t
o
^ cij
14
«3 ca
+i
s
«
c3
P
5- 1
^ Cu
ti a 1 ii
M o
'-
„, CCI
etf
o3
o a s ce Pn
-- «*
V-i M O _
c£ ÎS O -
v/S Ph î5 bl o ^
£ s ^ cri
^
«1 ca
te
& 1
P
-s!
—
o
a c*
§ -a
^ 2
t-5
£
S S I
S. > cel £ g
'a> xfi
s o Mi 1 £ o> <e
UN a|3
^ o
P. ^ O
°
ce
Pi
S
£ x
o o
rî ^ 1P
I S 3
O J2 P te
M S <5 p:
_
i
1-1
s
o)
jp 3 ce
^s 5
H *
.„
Ph^ o?
3 U5
ui
H— p
o P
> & 1 ° r
n
^ -
o
41
«e
3 ca <D SP
-° B3 -
T3
—
O O ^ *s P4
4î * P-i -l 3
«3
—
1
a
T3 .
3 K £ cj
q
o o ce
ii
g
- : s * Fi
m d H Cu £
& s s g
ce £ .§ § 'ob I
" V
fti
«e S. ^ i3
- <a ca** aa H
1
i L
I
1
f=H j^ .a
"o
.
55 E^t t£ rt
601
Fig. 16*1. Harta României cu zonele meteorologice pentru dimensionarea
LEA ^ 1 kV.
p#ie tor?
/Oradea \
'niiu ''>}<?:
V— .-- h ^-j,- £SuS-£ i* Mr' • rf.-„- ,

j/j
"C"^ Jrs r \
**** * Wî^^SS A
3 ".'Jl.' -A/ i
.
Fig. I6~.2* Harta României cu zonele meteorologice pentru dimensionarea

LEA > 1 kV.
602
&
+
CI
Al o O
*©
oi o
•o
c>
o" o" o" o*
_o o 1
o
î*
o" o" o"
1
o
o" o
3 o"
o o
o o
o
< o
r-
io
ci
I- 4- * A
o \o
c _i or
5 -M
00
I
g
Ui
L>^% m
a
î» s
^
1
a ii
.« *?
£ 9
l
-l-
cp O
+ -1-
pq
O o
6
603
oo ; i
I I
IO qo
O oo
—
(Ti
H
'o I I
I I
tOO
o io 3
XC
3
o o
V <N1
ce
5 J I
o ^
O fi
I I
1 I
2 &
3 te pi
g Oh o, <
c o
o e
3 c
Sg x3
ti
604
- d
sjlxk p jooe gt ><r
q
A\
Q E Q
S
ti
ne 00 : 3 fESJ3A'>3} ttd — 1 > fi

Ô
A*îOU XS wbs VIS
!
C t *H
1
ui ui 9 OXXH Z IA1? n3
'
A 5
! I <H A 1 I
—T oT •o
g
io *o in "n
<o
b r-
V/ 1 [ 1 1
^ 1
$ [ 1
Ph
sg
io - i * y
o
O
8-3 s
A -
O
b II
>
—
—
1o
^— i -i
*f
« V/ ,
« V/
b H o
3 *efl
&
CFE
e O -s
re;}
605
v
a>a
A\
™a p
J V/H 1
l^-iaiâi-ws-A^K/î
H o"
2 ^
C^'O Tcuntu nap
o
o
5
u
5?
^3
•
1— N
o o & u ^ - ^
ce
>"
> > C5
p— 1— i— Ml
E
o u ce
> > >

ni
i—
—
1
h-
—
—
h- i— •—1
606
>
M ies
a
q
13
o li I
£
cfl
Ci Q
o I
I A\ A\V V/
d o ^
I I
ii t Q
° ufsj
To
O ,
A
1
i u
fi» - 0
C O- fa -a o > >
! t
of
o" o" o" o* s I -
d 0
0 0
O 0
in
d ca
5 y =3
V/ V/ V/ o
0 -0 & a
s ir*
ii
"
^3
—3
| Ia 5 3^ HH |8
? ^ ^ ^
+J fi Tj
< »
H g£E3 ti £ g w 1-2,
iJ *o i-3 —<
"3 +-
I I
> î>
i 13
i 0
V V £ 3
b
607
îi
i
l-T
t
Q q s » a a a ci
S v
A A\
/u V
J 1 C
1 pqqq
S 5 S S
~r ^
*x
o T*
AV V > > * iO nrj
q >' >
o —
i 1 V 1—
Q
1 ,
^ ¥•
i
v/4' +p 1 1 I
| 1 ! E
3>
. o
;>
3^
w+
1 i J
Oi
«a
CI ti
g
—
St!
g5 o IU -
oc
O T *£
1
o cT o" cT 5
"S >
* — i—r i~-r
1
S?
III] 1
o u " > >"
o 1
sj 1—
i i i i
ta
|
cu ed EL
o J l
i
|
i
i i
.B .5 *S
e * .
0! iî Ci
O £ E "ÎZ
] u — " w
J 1 1
aj ai
E > > >-
5 S
^-M P-r "n

l-H 1 i f f
^2 - M O
9
^ £
r
_L P
Jj
>
cu S tp
j_ -
CM
1
+
y
10
c vi
l-H
INI
i s >
— Q £_i
o
i-h UOH
Da 'do Ph U S
1
33ia
608
A\
l 1 i i Q 3
[ 1
^ ca V
A\
-CC
"13
o
— l 1
1 t i i
E 1
a>
1
p[
!—
i î l 1 1 1 1
| |
I |
I
00 J I l 1
t !
di
aî o n < i7
w
c
«O i 1 1 1
£>
N
i/i «A 1
m
li
op
4)
> U i
l— H-i l
i—
- -
H i
S H-i
«5 P d M
O O 4" i-4
++
f i
+5 ? s %
Ml
•s P *5 S+ 8 s
^^ i^j C/D
1
m
<• 1
Îs
e V 55
u *> S
# ÎS" > ^ ;2}*5 ^
tî
^
S
U
ti
^ 5 0EÎ3
Si
609
1
1— Q c — tio
— I
u-i oô
ô
J
<N CÎ tSj
V
yl
o I
•y
J 1 MMI
2: ^ *^ o
1 1 J 1 1 1 [ I
;o
rs
o^ oo
^ — rJ
1 3 1 i 1 1 I i 1
)> i> ^
WH5
OOOOo
O
(O
+++ + -
ooooo
1 1
+ H-4- 4- -r
OOO0O
P 1-1
33 [ 1 1
ci
-<
&§|
^ S
^
+
T; U
<SJ
£s I 1 1 1
^ w f/v
* ^ ? (~l
5 ±!
^ s-T jj, .
i îî^s
— «î £
3 fii
u
•a ? s o o de op ijasjno *©dy
P rT |
610
> & i £
-^3 H
1 1
-S ,° tf>
£ s H<
i- «1 ^ 4—
3 ^ ti£ Sg
j i \
£ * S "2 *
S I l i ;i
« i 1
t [
1 !
N f l !
^ i
£S
] 1
>rf CJ
«o
ill- X 1 I
| l j -o «- oq M "2 w pi
^"<s o" |
]
—r o" o"
fi £
~~
i 5 1
fcr,
O ^
v/ aa
S c « w ±r s ww .2
ta 5 fi 5' £ hl o>
-
<^ -L
1—
zs * £ ° a
-Se l
»S
f I~
*5
I— _i_
i—
£5 3î £h w
i
«*
— -
i
o -—
O
> 8
1 . 3 "p
a
6 J—
3 x î^n
611
Al
INII
+ 4-
«1 q
d
o!
MEI "o
o
o
MMI! 5 W
55 Oh b
(N ^ ^ 'O 'O £ O,
ci.'.;
H ^
J 5 £ O
S S h E "7 £
£ b
oo
I
3 1
VA O « g
o S .d
+j h-1
+
E S M V
£ h b
35o tu p:
5
g â -S-ga* §0 ^;
s °
f
II
.§ .2 s < g i
> S ?
PI- s ? 8
1 1
< cn O tA
-H W tM "ij ,S p$ +1 vi-
u ie ^ u ^
Ph 9 q -5
o 3 <!
3 23 2$ 0
1
u Sa
612
1
_|_'n^_j_^
o >
% -3
o m
_L _j_
Vf 04
b SL
^."iri cs* «o
5" i-i
^ io
P
> + + T
5
•v*
3
o
V ++++ _j_
> u u u u u
o.
O 3
>
îl
A 5 S
m
•a
™
8. §3
G
3 -H g
o Im
5 « V ci
C & - « a S
I
"2
'5
^ e
a
« £
5 *v T3
5
jj Eu U CM o
613
*
W -f
E 1
I I
o
•sa,
I 1
3
ta
P
rf
I I
S 9
|o
5 ~ 3
8 -n
sa^
g
ii
s
.3
a. si
n
3
614
3, °
<
ti 'O
3
U ii
13
3
3
J3
ce
Fu
o
3 i-4 fli
s ce
£ "fi
•= 3
4^ (O
_-; te ^
3 cu
S3 o 2 S
C ^ T3 u
ai C
« | I
g Ph
te
ca
ti & •o *e
ie
P^
O £
p< Q fi 5.
ci
s
"72 "n
£
Ph CU S j-j CD
Pi fi
I
3 fi 3 E/3
I
1 -o
—
l
I
I =7 * 1
1
O p ^ T
â P4 Pi
615
616
16.3. Reele cu cabluri electrice
16.3.1. Alegerea cablurilor
a. Criterii generale:
— Dacâ au lungimi singulare de peste 10 m sau lungimi

tronsonului, poriunile
însumate de peste 20% din lungimea
de traseu cu cele mai grele condiii hotrsc; excepie,
and
de fabricaie a cablurilor corespunde poriunilor
lungimea
de traseu ; „ A
r> e regula se utilizeaz cabluri nearmate, aaea smt
omologate pentru mediul i locul de pozare respectiv (chiar

în pmînt i medii cu pericol de explozie) cablunle
armate
;
se utilizeaz în locuri în care cablurile nearmate nu rezista
loviturilor mecanice (dac riu se pot lua alte

mâsuri mai
avantajoase economic) sau cînd nu se livreaz decît
astfel;
— înveliul exterior va fi rezistent la mediul de pozare
pericolului
în mod special, din punct de vedere al evitrii
de incendiu, se vor utiliza:
m Cabluri fr
întîrziere la propagarea flcrii de —
tipurile (A) CHPAbI, 1. 10 kV; CSHP (Ab), I, CCHP
(Ab) I—
la pozarea în pmînt sau apa, excepional m
interiorul construciilor dar cu tratarea
corespunztoare a
1
înveliului exterior (deiutare, ignifagare, acoperire cu nisip

în canale etc.)
la propagarea flcrii — de
o Cabluri cu întîrziere
CYAnbY, (A)CYFY. (A)CYPAbY, ACHPAb —
tipurile (A)
1 kV- (A)CYH3Y, (A)CYHSAbY, ACHPAb 6 kV; —
()CYSEY/(A)CYSEAbY-10 kV; CSY(Ab)Y, CSYE(Ab)Y,
CSHP(Ab), CCHP(Ab)— la pozarea în interiorul construc-
iilor cazul cînd acestea sînt speciale pentru cabluri
(în
se vor realiza separri transversale);
& Cabluri cu întîrziere mrit la propagarea flcrii— de
tipurile (A) CYY-F, (A) CYYAb-F — 1 kV CSYY
;
(Ab) F, —
CSYE (Ab) Y-F — se pozeaz de regul în interiorul con-
cabluri;
struciilor amenajate special pentru
izolaia va fi corespunztoare tensiunii nominale i
mediului de pozare >
617
,
b. Alegerea seciunii :
— pentru cablurile de JT — v. §§ 11,3.1, 1L3.2 12 3 I
123.2;
— pentru cablurile de MT:
* se alege seciunea pentru care Ic = 1^, unde 7, se
determina prin metodele din § 9,4, H.3 12.3; j
• seciunea aleasa se verific Ia stabilitate termic în

regim de scurtcircuit, utilizînd diagramele din fig, 6.5 3
i la seciunea economic de curent, conform prevederilor

§ 16.1.3, alegîndu-se seciunea cea mai mare.
16.3.2. Condiii de instalare
a_ Condiii generale:
* Traseul s
fie coordonat cu restul reelelor, tinînd
seama de extinderile posibile ; cel mai scurt posibil tebnico-
economic; în afara zonelor care ar periclita integritatea
sau buna funcionare a cablului prin lovire, coroziune,
supraînclzire, cureni vagabonzi etc. (cînd nu-i posibil, se'
iau msuri corespunztoare de protecie);
• în staiile electrice cablurile aferente fiecrui trafo
sau serviciile proprii care se rezerveaz reciproc vor forma
618
S3 04
cri
a
O
Oi ? -O
^3- o
O
O 30
P
0)
a
a.
g
O
ca
o P
s
g3 SI
S * 'l
«P
^ u
" (A
^1
QJ ni
*n ir*
,5 ^ Oî
M
<-*-«
o o 2
M ^ oi
> (-1
u d S oi
°
Oh 3 tfi
a ?3
-2 <£
a o ^ ici o
§ 3 ~t-J F 1
-s|
ni
I-
P rrt o 3 oi
o
~ 6 cu
^
9 £5 t-c
6-3* CSI
P
5
ti —«
y
g U
oi ii
« 'S
P
Oh' M
Ou O
619
>cd
oo - E g I
Ti §5
< ^ctf
" v
O o
g< O
a < M
* ~" cd m ii P,
O
Ph
xd
o
^ CI cd
OM
00
o o o Ci
*
>cd
Hop;
ut — M
cd "3
O 3 Th
O _ Pu
oo V/ S' 0 g
p — O
<
Ph Cd pj ^ S P
o
3 C cd Ph
^^ CLi
° a
Lh 'O s g C
cu
Ph*£
XC
r— 1
d > P^
cu
> XJ
s
a a S S
£ oo E ni 2 K 00 tjO
9 d
<D
o o
IO (O
>pî
£ g
ii
o V/ O* >
<-3 E
p — ^ o<
ren
ca M U H>
R
O M HM Oi
xd "» dS
B ° o
-
- i-H <L>
_ctO
o
j
s o>
^ fufe
H 5n
ed C/î
O 'i o
o • tu c3 , o3
5 g « p
£ o o ce cd
Kd
a a s p^
620
c. Moduri de pozare
• în exteriorul cldirilor, de regul aerian (pe construcii

cu alte destinaii, eventual pe estacade sau cabluri de oel
proprii —
fig. 16-8)} sau în pmîni (direct sau în 4evi sau
blocuri de protecie) funcie de situaie {cînd este obligat)
i avantaje tehnico-ecoiiomice (cînd smt mai multe posibi-
liti— fig. 16.9;
©Excepional, în canale mbierane (în staii exterioare
cu numr mare de cabluri sau cînd construcia impune —
exemplu: cheiuri i platforme în antiere navale) sau în
funduri (pe poriuni scurte în industrie, unde nu-i posibil
alt mod de pozare); v. fig. 16.10 i 16.11;
• în interiorul cldirilor, de regul aerian f pe construcia
halelor sau utilajelor), asigurîndu-se exploatarea reelei i
utilizarea macaralelor sau, cînd nu-i posibil, în tub de pro-
tecie îngropat în pardoseal sau fundaia utilajelor excep- ;
ional în canale (în zone fr

pericolul scurgerii lichidelor
nocive sau metalului topit); v. fig. IR 12... 6.14
• în staii electrice i încperi de categoria EE de P
regul în spaiile libere din spatele tablourilor sau celulelor

sau în canale, funcie de situaie i avantaje telmico-eco-
nomice excepional în subsoluri sau etaje tehnice, în cazul
;
fluxurilor mari de cabluri, dar cu aprobarea forurilor tutelare.
16.3.3. Msuri speciale de protecie contra incendiului în

gospodriile de cabluri
în construciile pentru cabluri (poduri, subsoluri, tuneluri

i puuri) se iau urmtoarele msuri împotriva incendiilor:
• Subsolurile de peste 2000 2
mvor avea accese supli
mentare
• Construciile pentru cabluri (v. sus) se separ de
încperile adiacente prin elemente incombustibile rezistente
la foc (3 h —
perei, 1,5 h —
planee i ui); puurile i
similare vor avea la capete închideri rezistente la foc
1,5 h;
uile se vor deschide în sensul de evacuare i vor avea
broasc sistem yalej
• Construciile de cabluri circulabile vor avea accese
astfel dispuse încît s
nu fie mai deprtate de 50 m
de orice
622
Cabluri cu eliminarea
f
monofazate influentelor
reciproce
& Cabluri
trifazate
-s Cabluri trifazafe-pozare curent
| Fr interval- cu areducerea^
încrcrii
,
coresaunzâfoare
Grape de cabluri cu înveliuri

exterioare de tipar/ diferite
fa
SI Pozarea curent
Cabluri de teiemecanicâ
H*f5Qmm-în gospodriile de cabluri
(canale .funduri* poduri eic

H7? 2w în zone de circulaie
Instalaia învecinat
Fiu/de incom- f t± WC
Q
30 50
WOQ
bustib/k SCO
500 1090
Fluide combustibile
Aer comprimat P?I2 af 200 aoo
pozarea cablurilor în. aer.

Fig. 16.5, I>istane>imime la
324
625
Fig. 6.11, Ordinea
dc aezare a cab-
lurilor în tuneluri i
canale
a — pe o singur parte j
6 — pe ambele pri;
1 — cabluri de energie
de MT; 2 — idem, de JJ;
3 — cabluri de comand
i co ntrol; 4 — cab-
luri de Tcj 5 —
conducte
de aer comprimat.
Fig- 16,13. Exemple ele pozare a cablurilor pe dibturi, cleme sau "console
a — pe diblu; b cu clem de tindere; c — idem, 3 a curbe i ramificaii; d — P&
— ideaii
console fixate' de construcie metalici; e — idem, dc construcie zidit (7 — clem, 2 — bndâ
*i scoab,.?
— construcie metalic, 4; 5 — urub cu piulii, 6 — cablu, 7 — ramificaie tip -f >
£ — profil special. 5 - clem fixare, 70 - plcut egalizare, 71 - ctemi gbieaxS, 72 — pl-
cu pentru clem, 13 — diblu PVC,
627
punct al încperii; numrul minim de accese este 2, admi-
îndu-se 1 la lungimi de evacuare sub 10 i la puuri de m
maximum 6 m înlime ; accesele nu se amplaseaz în locuri
cu pericol de inundare;
© Pe fluxurile de cabluri fr
întîrziere i cu întîrziere
mrit în propagarea flcrii (v. § 2.1.3-î) cu o încrcare
minima de material combustibil de 2,5 kg/m flux se prevd
separri rezistente la foc la intervale de maximum 25 mi
la ramificaii;
e Golurile pentru trecerea cablurilor prin planee i
perei vor fi etanate conform îig* 16 .14;
• între rastelele de cabluri nu se recomand placi de
protecie, pentru c
se deterioreaz uor i scad eficiena
ventilaiei i stropirii cu pulverizat ap
• Se vor asigura spaii necesare supravegherii, între-
inerii i interveniei în caz de incendiu;
• Canalele de cabluri se amplaseaz în faa sau spatele
celulelor, panourilor sau dulapurilor în care cablurile vor
intra prin evi de protecie montate pe pereii canalului,
prin canale de derivaie mici sau prin fante, toate etanate
faa de canalul principal; se permite amplasarea parial
sub celule sau tablouri, dac se asigur separaie rezistent
la foc; plcile de acoperirea canalelor vor fi incombustibile,
preferabil din tabl striat în încperi C, D, E sau din dale
de beton armat în încperi A, B sau în exterior.
Dotarea gospodriilor de cabluri cu mijloace de stingere a
incendiilor:
• în încperi normale se prevd mijloace de prim
intervenie, hidrani de incendiu cu ajutaje i butoane de
semnalizare manual;
® în încperi importante (în care incendiul ar duce la
pagube importante i pierderi de viei omeneti) se prevd
în plus detectoare automate (de fum sau, dac nu se pot
utiliza, de temperatur), legturi radio sau telefonice la
centrala de avertizare pentru încperile de peste 2000 2
m ,
instalaii speciale de stingere pe fluxurile de cabluri cu izo-

laie i înveli combustibile i greu combustibile, posibilitatea
utilizrii mainilor de intervenie în încperi de peste
2000 m 2
.
623
Fig. 16. 14- Treceri de cabluri i conducte prin perei, i plance:
a — mnunchi de cabluri] b — conduct singular : c — >:.ih\ur] de energie pe rasteie;
& — idem, si de circuite secundare {] — perete sû planseu 2 — cabluri; j' — etnare din
;
vat minaVal; 4 — etnnare cu chit A P S A-C- IC R M iiXURG; J - stfat vopsert APS AC

ICEMEItfJSRG; £ — conducta; 7 — termoiîoUie din pîslâ de vat mineral; £ — panou
protecie din pîsla de vata mineral; 9 - protecie susinere din acelai material] 70 - su-
port panou tabl OLOO; 1/ — fdetat OL34 +. piulia.
tija U6 cu S;:iba; 72 — pJucu^
OL34-2min; 73 — susinere cablu)-
;
Instalaiile speciale de stingerea incendiilor pot fi: fixe,

cu ap pulverizat cu spuma cu coeficient mare de înîoîere
;
cu bioxid de carbon, în spaii cu volum limitat. Punerea în

funciune a acestor instalaii se face manual, din afara zonei
afectate, dupâ verificarea semnalizrii corecte i stabilirea
zonei începutului de incendiu.
16,4. Reele cu conductoare
16:4.1. Conducte montate aerian în cldiri
Utilizarea materialelor —% § 1-5

Condiii de montaj:
o Pe izolatoare sau alte elemente incombustibile special
destinate, în locuri ferite de atingeri involuntare sau pericol
de deteriorare mecanic;
& Derivaiile, numai la punctele de fixare, cu con-
ductoare izolate protejate în tub pîna la 2,5 de la par- m
doseala;
# Trecerile perei
prin conductele neizolate
: prin —
goluri, izolatoarede trecere, plci izolatoare cu borne sau
guri; conductele izolate —
protejate în tub sau eava cu
tile (în mediu uscat) sau pipe în jos {în mediu umed) la
capete, eventual umplute cu mas izolant spre mediul
nefavorabil ;
• Distane minime, pentru conducte izolate/neizolate:
Specificaia" traseu i material
1 ... 2,5 0,5/0,4

4 ... 25 0,S/0 6
P
35... 70
95... 120 1,5/1,4
— Pîn la suprafaa orizontal
circulabil, pe: vertical 2,5/3,5
630
16.4,2.Conducte izolate maniate în evi, tuburi sau
goluri ( canale ) în elemente de beton prefabricate
Utilizarea materialelor — v. § 1-5.

Condiii pentru montajul tuburilor:
• Recomandabil pe partea inferioara a pereilor i sub
pardoseal; (se admite; în izolaia teraselor i acoperiurilor
(fr doze) i înglobate la turnare în elemente de beton;
© Strpungerea courilor i canalelor de fum ca i
montarea pe suprafee calde, cînd conductoarele protejate
au izolaie normal, sînt interzise se admite în ultimul caz
;
montarea tuburilor metalice fr

cmaa izolant, dar cu
conductoarele izolate rezistent la temperaturi ridicate
• Pe suprafee verticale, traseele tuburilor vor fi de
regul orizontale, la 0,3 m
de tavan sau pardoseal, sau
verticale; pe suprafee orizontale se admit trasee pe drumul
cel mai scurt;
e Curbele vor avea raza interioar de 5 sau 10 ori dia-
metrul exterior al tubului In montaj aparent, respectiv
îngropat
• Tuburile se fixeaz la: capete, coturi, aparate, doze,
a 10 cm de locul menionat, precum i pe traseu drept, la
distanele, în m:
Tipul tubului ÎP- PEL T IPY ÎPEY
Apa- orizontal 0*7 + 0,9 1,2-:- 16 l,5-:-3,0 0,6-^0,8 0,7^0,9

rent vertical 0,6^0,8 — 3,0 0,6-^-0,8
îngropat 1,2-1,4 2,0-i-4,0 0,9^-1,1
Condiii peutru montajul conductooarelor

* în acelai tub se monteaz toate conductoarele active
i de protecie ale aceluiai circuit se admit, de asemenea
;
circuitele
— aferente receptoarelor aceluiai corp de iluminat sau
utilaj sau mai multor utilaje legate funcional între ele;
— în instalaiile monomul;
— de lumina i
priza, în instalaiile industriale cu personal
calificatsau în apartamentele din prefabricate cu instalaii
pre montate (daca golul tubului este de minim 15 mm);
631
• Este interzis: montarea în acelai tub a circuitelor
.cu tensiuni sub i peste 65 V, sub i peste 1000 V, cu frec-
vene diferite; montarea conductelor izolate în tuburi
montate în pmînt în exterior;
• Tragerea conductoarelor în tuburi se face dup mon-
tarea acestora; legturile se fac numai în doze, montate re- —
comandabil —
pe suprafee verticale.
16,4.3. Conducte plate cu izolaie i manta

Condiii de montaj v. § 16.4.2 — —
tuburi; în plus:
© Temperatura de lucru, peste 10°C_ —
• Montarea se face într-un singur strat;
• Capetele de rezerv ale conductoarelor vor avea" în
âote o lungime de maximum 70 mm, iar la corpurile de
iluminat 150 mm.
16.5. Exploatarea, întreinerea i repararea liniilor

electrice aeriene
Darea în exploatare a reelelor electrice se face pe baza

documentaiei tehnice de execuie (planul traseelor i schema
instalaiilor, cu indicarea conductoarelor, încrcrilor i
proteciilor).
-în exploatare se va urmri respectarea parametrilor care
au stat la baza proiectrii i execuiei reelelor.
La Umile electrice aeriene :
• Supravegherea se va face:
— periodic, ziua i noaptea, prin observare vizual fr
urcare pe stîlp,constatîndu-se starea clementelor liniei i a
traseului, fenomenul de licrire la izolatoare, eventuale
descrcri pariale, defecte la cleme etc. ; periodicitate
efecturii:
Supraveghere: LE A < lkV LEAl-r35kV LEA>35kV Iluminat
de zî 1/6 luni 1/2 luni 1/ltan 2/lun,

de noapte l/an l/an 2/ tu dup.
program
632
— în cazuri speciale, amnunit, cînd linia a avut de
suferit, în urma, depunerilor de chiciur, îngheului i dez-
gheului brusc, furtunilor, inundaiilor deplasrilor de teren,
incendiilor din pduri etc ;
— în cazuri extraordinare, dup
fiecare declanare pro-
vocata de un defect, pentru stabilirea locului i naturii
acestuia;
— cu caracter de inspecie, de ctre personalul tehmeo-
.
ingineresc.
® liniei, pentru a stabili lucrrile de între-
Verificarea
inere i reparaie, conform instruciunilor MEE în vigoare.
® întreinerea liniei, pentru a asigura condiiile normale
de exploatare între reparaii (înlocuirea izolatoarelor defecte,
curirea traseelor, înlturarea defectelor minore ale stîlpiîor,
curirea izolatrelor i a chiciurii).
Repararea liniei, la periodele
9 planificate conform
instruciunilor sau accidental.
La cablurile el&drice ;
Supravegherea permanent a încrcrilor admise în

e
perioade de sarcin maxim {la avarii se admit supra-
încrcri de maximum 10% pentru tensiunile de l-=-20 kV,
iar reelele subterane cu neutrul izolat sau compensat pot
funciona cu o faz pus la pmînt, dac nu se depete
înclzirea maxim admis a mantalei de protecie).
* Controlri periodice
—
ale traseului —
trimestrial, la pozarea în pmînt,
canale i tuneluri, semestrial, la pozarea în puuri
—
ale cutiilor terminale —
anual, pîn la 1 kV, trimestrial,*
l>este kV;
1
— protecia contra coroziunii, funcie de nocivitatea

mediului
'
—încercri preventive de izolaie, cel puin anual.
Reparaiile curente {minim o dat pe an) i cele
©
capitale (conform instructiunilor în vigoare), respectîndu-se
urmtoarele reguli principale:
—
spturile se fac numai cu aprobarea energeticului
ef i sub supravegherea delegatului acestuia; pe înghe,
pmîntul se înclzete;
633
— orice lucrare seexecut de minimum dou persoane,
pe baz de dispoziie de lucru i cu respectarea NPM în
vigoare;
—respectarea masurilor de prevenirea incendiilor la
lucrul în tuneluri sau canale;
—repararea racordurilor i mutarea cablurilor de for
se fac^ normal dup
deconectarea i descrcarea lor electro-
statica (cazurile excepionale, conform NPM-MEE),
• Luarea msurilor reglementate privind prevenirea i
stingerea incendiilor în gospodrii de cabluri i urmrirea
cu exigen a cunoaterii utilizrii lor.
17. PARTICULARITI ÎN PROIECTAREA, EXECU-
TAREA I EXPLOATAREA INSTALAIILOR -
ELECTRICE CU CARACTER SPECIAL
17.1. Instalaii de acumulatoare electrice
17.1-1. Organizarea instalaiei
Bateria de acumulatoare (acide sau bazice) se monteaz

în încperi separate (cu bacuri deschise, pe stelaje de lemn
sau pat de beton) sau, cînd Ub < 24 V i C < 75 Ah, în
încperi cu destinaie comun (în dulapuri sau nie vopsite
antiacid,cu ventilaie spre exterior natural sau forat).
încperea acumulatorelor va avea dimensiunile necesare
montrii acumulatoarelor i asigurrii unui culoar de serviciu
de minim" 0,8 m
lime i 2,1 m
înlime; pardoseala va fi
din beton acoperit antiacid sau antibazic; pereii, tîmplria
i suporturile vor fi acoperite antiacid sau antibazic; mediul
va fi frpraf i cu o temperatur minima de +10°C, fr
conducte de trecere a altor instalaii (se excepteaz con-
ductele înclzirii proprii, care vor fi îns îmbinate în afara
încperii) i cu ventilaie preferabil natural (dac nu asigur
minim 3 schimburi pe or, va fi forat). Dac ventilaia
natural asigur condiia
100VR <\SV C sau 11-10- 3 A7<F CJ (17.1)
concentraia de hidrogen degajat ia încrcarea acumula-
635
toarelot nu este periculoasa i
încperea se poate considera
de categoria E; în caz contrar, de categoria
A\ în relaie:
VB = 0,000418 NI este cantitatea de hidrogen
degajat orar, în m /h;
3
V c — volumul încperii bateriei, în m s

N — numrul de elemente ale bateriei de acu^
;
mulatoare
/ — curentul care provoac degajarea hidroge-
nului, în consider 1 A ia 100 Ah la
A; se
încrcarea de meninere (prin redresoare
montate în tampon) sau curentul sursei la
sfîritul încrcrii.
încperea va fi luminat incandescent, cu corpuri adec-
vate mediului (grad minim de protecia IP54).
Cmd
cantitatea de lichid din baterie depete 500 kg
se camer de acizi i
prevede o distilat ; intrarea înap
cele dou camere se face printr-un sas
comun, în care se
prevede o instalaie de ap.
Tabloul electric i sursele de încrcare (redresoare

sau
grupuri convertizoare ca.-c.c.) se monteaz în
încperi
de comand sau cu destinaie comun, unde se pot
supra-
veghea, respectîndu-se indicaiile respective din i § 0.2.2.
Legturile baterie —
plac trecere se realizeaz din con-
ductoare neizolate masive, rezistente la mediu, montate
pe
izolatoarerol iar legturile plac trecere — tablou, din
conductoare în tub sau cablu.
Exemple de plan de echipare i scheme electrice se dau
în fig. L7.L —
17.4.
17.1.2. Dimensionarea instalaiei
Dimensionarea bateriei de acumulatoare. Tensiunile no-

minale uzuale se aleg funcie de puterea cerut; recomandabil
pc W |
300 |
500^1500 |
1500-3000 j
3000
m, V I 24 ! 48 I 110 î 220
636
Fig. 17.2. Schem, electric, pentru
o instalaie cu baterie de acumu-
latoare de 24, 36, 43 V fr
comutator de baterie (scnuiilicaia
semnelor, v. § 1.7.1).
637
ti H-f
i ii m A
<gH —
ffi ffl [] di
i
7 S h
'4 4l ™f- - eCtriC 4p î ntru °
e
dIV
de 24, c6, 48 V fora comutator de .
baterie,
r « Naiade de acumulatoare
cu bare secionate (semni-
ficaia semnelor, •/.
§ 1.7.2).
Sg rMMM
| f f
Surs \
|
fir/pure \
i~
|
I ig. 17.4. Schem electric pentru o instalaie eu baterii de acumulatoare

de 110 sau 220 V cu comutator de baterie i bare secionate (semnificaia
semnelor, v. § 1.7,1).
638
Capacitatea acumulatoarelor
Se calculeaz curentul de descrcare maxim cerat
unde: Pc este puterea maxim cerut, în W;

XJ a receptoarelor, în V.
tensiunea nominal
1 de IdCf
în funcie de timpul de descrcare cerut
acumulatorul de capacitate convenabil.
se alege
Numrul de acumulatoare din compunerea bateriei ;
Pentru tensiunea nominala (Un) de 110 i 220 V
(conec-
prin comutator de baterie)
tarea bateriei la bare se face
e Numrul de acumulatoare, care asigur ten-
total
siunea de serviciu, cînd acestea sînt descrcate:
r=A, (i7.3)
unde U = 1 ,05 Un este tensiunea de serviciu, V

^93 V — tensiunea limit de descrcare
:
s
U = i 75 .„
asigur
• Numrul de acumulatoare, de baz, care
tensiunea de regim de încrcare permanent:
HL^M* (n-4)
unde: U ip =2,15 V este tensiunea de încrcare perma-

nenta ;
Numrul de acumulatoare de reglaj, conectate la

©
reea prin comutator, în msura în care este nevoie s se
asigure tensiunea de serviciu este:
* Numrul ploturilor comutatorului de baterie
i| = 1+ 1. (H.6)
639,
Pentru tensiunea nominal de 24, 36, 48 (conectarea V
bateriei la bare se face fr
comutator de baterie), num-
rul de acumulatoare necesar este:
(17.7)
unde u n = 2 V nominala pe un acumulator.

este tensiunea
Alegerea sursei de încrcare. Preferabil redresoare anume
destinate.
,
Pentru încrcare permanent (surs cu funcionare
în tampon cu bateria) :
£/. = C76 + (3...5)% (17.8)
unde U este tensiunea, în V,

J curentul, în A; s — — surs
b — baterie ; d — consum
de durat.
;
Pentru încrcare ocazional:
U = U +
s b (3.._5)%; /,> U (17.9)
c. Dimensionarea circuitelor, ' Protecia — prin siguran-
e fuzibile:
La < Ipr > h -

(17.10)
iar seciunea conductorului se alege la încrcarea admisi-
bil i la cderea de tensiune (v. §11.3.1., unde k =
1,
cos? =
1).
f
17.1,3. Exploatarea instalaiei de acumulatoare
Dotare: aerometru, termometru, voltmetru portativ

de ce., lamp portativ, can de sticl pentru completare
electrolit, vas acoperit cu soluie de bicarbonat de
sodiu
(la acizi) sau acid boric (la baze), reactivi pentru
analiza
soluiei de reumplere, inclusiv eprubete i pipete, geamuri
pentru acoperirea bacurilor, izolaie plci i bacuri de
rezerv, rezerv de acid i ap
'distilat, mnui, or"
galoi ochelari (pentru doua persoane).
640
Ia punerea în funciune se verific: capacitatea de re-
gim a bateriei, densitatea elect roii t ului, funcionarea co-
menzilor alimentate precum i a instalaiilor de ventilaie,
înclzire, iluminat i ap; rezistana de izolaie (minim
10 M£i).
în exploatare:
• Se controleaz de personalul de serviciu {o dat
pe schimb în staiile cu personal permanent
i o data pe
densitatea i temperatura electrohtului,
lun în celelalte):
curentului i ten-
tensiunea de bare (admis +5%), reglajul
de gaze, electroktul (nivel,
siunii de încrcare, degajrile
depuneri, stare), izolaia de fa
pmînt; daca um£u* m
încrcrii temperatura vreunui element depete 40
U
se reduce curentul de încrcare;
.'Se va respecta regimul de funcionare

i încrcare
modificri nu se admit decît cu acordul pro-
prevzute;
iectantului ;
vor supuse
• Bateriile cu regim încrcare-desCarcare
fi
la 3 luni unei încrcri de egalizare,

precedat, dac sarcina
bateriei, de descrcare;
a fost peste 50% din. capacitatea
lunar unei
• Bateriile în regim tampon vor îi supuse
urmate de o încrcare normal i una
descrcri speciale,
de egalizare;
• Anual, la 1/3 din elemente se va face analiza electro-
litului;
« Ventilaia forat va fi pus în funciune înainte

oprit la 1,5 ore dupa ter-
de începerea încrcrii i va fi
minarea încrcrii;
va fi
• Lucrul cu [flacr în camera acumulatoare
permis dup 2 ore de la terminarea încrcrii,
oprirea fr
ventilaiei
• pe' ua încperii acumulatoarelor va fi plac averti-
zoare cu inscripia
ACUMULATOARE - INTERZIS INTRAREA CU FOG
atelier, conform-
• Reparaiile acumulatoarelor se fac la
graficului i constatrilor efectuate.
641
; :
17.2. Instalaii electrice în medii cu pericol de explozie
Baza de Proiectare o constituie tema tehnologica,

.
întoc-
mita eventual cu contribuia beneficiarului, care
zeze clar z exact: existena, categoria si
s preci-
întinderea zonei
periculoase {se me
seama câ gazele si' vaporii mai grei
ca aerul se colecteaz la sol, iar mai uori
lormanle de cea
sub plafon i
prin evaporarea lichidelor inflamabile
c
prezmta pericol mrit putîndu-se aprinde de la
distanta
cniar prin lovire).
Aparatele x mainile electrice:
• Vor avea gradul -de protecie contra exploziei cerut

de mediul respectiv sau superior acestuia;
• Dac e posibil tefmico-economic —
si în special cînd
produc scîntei —
se amplaseaz în afara zonei periculoase;
• Cele protejate contra exploziei prin carcase sau ca-

mere cu ventilaie forat vor fi prevzute cu: deconectare,
automat în caz de scdere a presiunii sub valoarea minima!
alimentare cu aer curat sau gaz inert prin conducte
robus-
te, incombustibile, cu îmbinri
sudate i posibili tae teafr
formarii pungilor de aer, conectarea 'numai dup
ce s-a
suflat un volum de aer proaspt de cel puin
5 ... 10 ori
volumul spaiului ventilat, blocaj contra accesului din
exterior înainte de deconectare.
Coloanele î circuitele electrice:
• Conductele electrice principial vor fi din cupru sau

aluminiu, cablurile trebuie omologate pentru mediul
respectiv (daca nu sînt, se consider conductoare i se pro-
tejeaz în evi din oel galvanizat cu grosimea minim de
2 mm);
• Seciunea conductoarelor va fi încrcat pîn la
0-75 (excepie în mediile Elb i EII a unde se încarc ,
normal)
• între curentul de protecie i cel din conductor se
admit urmtoarele rapoarte
IjIIe* = 1,25; Irt jla = Ir€m (1^ = 1. (17.11}
642
la suprasar-
• Circuitele monofazate vor fi protejate
cin aît pe faz cît i pe nulul de lucru;
monteaz în afara zonei de explozie la 1,5 h

• LEA se
stîlp, dar nu la mai puin de 10 m pîn la 1 kV
i 20 m peste
1 kV;
obligatorie la:
Protecia contra electricitii statice este
• Conductele de fluide combustibile
(trebuie aiba s
continuitate electric pe toat lungimea j
fie legate s
la pmînt la capete i la intervale de 200 ... 300 m; daca
rezistenta de contact la îmbinri depete
se sun- 0,03 ii,
prins sud
teaz printr-un conductor cu aibe cositorite, conductele
piuliele uruburilor flanelor de îmbinare);
între ele prin
paralele sau apropiate sub 10 cm se leag
puni de conexiune la intervale de 20 m;
combustibile sau
• Vanele conductelor- de substane
explozive, mainile ncamplasate pe plac comuna cu agre-
instalaiile generatoare de abur i ma-
satele de acionare,
instalaia de legare
inile acionate cu abur (vor fi legate la
la pmînt a paratrsnetului);
petroliere, inclusiv
• Rezervoarele metalice cu lichide
i instalaiile vecme
capacul (se leag la pmînt utilizînd
de legare la pmînt);
• inele rampelor c.f. de încrcare "i descrcare a cis-
ternelor (se leag între ele i la pmînt) precum i cisterna
pe timpul transvazrii fluidului'; (printr-o legtur mobila

prevzut la priza de care va avea la captul liber
pmînt
cauciuc
un clete de prindere pe cistern; pe furtunul de
la armturile din
va fi o spiral din sîrm de cupru legat
rezervoarelor la care se
capete i la pmînt prin mantaua
racordeaz)
intrri i la lo-
• încperile cu pericol de explozie (la
[combustibile;
curile de munc se amenajeaz
pardoseli
la pmînt;
conductele care pot fi atinse cu mîna se vor lega
neizo-
personalul va avea înclminte cu talp
din piele,
lant, sau~cu cuie din cupru).
. 643
17,3. Instalaii electrice aferente instalaiilor
de stins
incendiu
Ci de alimentare cu energie electric- Pompele i robinetele

de incendiu acionate electric se prevd cu:
O singur cale de eiect realimentare, cînd:
*
— Nu sînt prevzute cu pompe de rezerv;
— Chiar dac sînt, obiectivul de aprat este constituit
din: blocuri de locuine de maximum 48 m
înlime, cldiri
pentru birouri de maximum 28 m înlime cu densitatea
sarcinii termice sub 67 MJ/m* (16000 kcal/m 2
), cldiri de
gradul I sau II rezisten la foc, cu mai puin
de 400 locuri
pentru cinematografe, cluburi, sli de gimnastic i
sport;
—Robinetele de incendiu pot fi manevrate si manual
direct de ctre personalul de serviciu, în
maximum 5 mi-
nute de la alarmare;
• O singur de electroaiimentare completat cu

cale
echipament care s
asigure funcionarea instalaiei de stins
incendiul fr surs electric (de exemplu, motopomp)
cmd prevede pompa de rezerv, dar obiectivul de aprat
se
este constituit din cldiri sau construcii obinuite, nemen-
ionate mai sus sau în cazul urmtor /ca de' exemplu; c-
mine' culturale i case de odihn pîn la 600 locuri, magazine
universale etc. ;
m Dou ci de alimentare distincte, una normal, a doua

de avarie, cînd se prevede pomp de rezerv, iar obiectul
de aprat este de importan
deosebit: cldiri înalte,
teatre cu peste 1000 locuri, spitale, studiouri RTV, combinate
chimice i petrochimice, rafinrii de peste I 000 000 t/an,
depozite categoria I pentru hidrocarburi sau alte lichide
combustibile, centrale electrice de peste 100 MW
i alte obiec-
tive considerate ca atare de ctre forurile tutelare ale bene-
ficiarului.
Sursele la care se racordeaz cile de alimentare sînt:
— Pentru o cale sau calea normal din cele
singura
dou: post trafo sau central proprie sau reeaua de JT a
furnizorului; se admit cofretul sau tabloul general al cldirii
644
dac sînt amplasate astfel ca s
poat funciona în caz de
incendiu în cldirea respectiv {în exteriorul ei, în construcii
independente de gradul I, II rezisten la foc, în interiorul
cldirii — în încperi speciale cu acces uor din exterior
i separate de restul cldirii prin perei^ iplanee rezistente
la foc minimum 3 h; fa
de încperi categoria A sau B,
elementele "de compartimentare vor fi etane i rezistente
la explozie)
— Pentru a doua cale de electroalimentare : grup electro-
gen de intervenie cu pornire automat (v. § 7.7) la dispariia
tensiunii pe calea normal de alimentare.
Funcie de condiiile de pozare, coloana va fi cu conduc-
toare AF în tub PEL montat aparent sau îngropat sau în
cabluri armate cu acelai mod de pozare. Traseul coloanei
va fi ferit de pericol de incendiu (LEA la minimum 10 m
de cldiri gradul I, II III rezisten la foc i 20
,
m
de cldiri
gradul IV i sauV depozite cu materiale combustibi-
le; LES —subterane). Legarea coloanei Ia plecare se face
înaintea înheruptoruîui general al tabloului ; accesul la
întreniptorul coloanei va fi sigilat, iar sigiliul rupt în caz
de strict nevoie.
Tabloul de distribuie aferent instalaiei de stins incendiu
tiu va avea i alt destinaie.
Schema de acionate va permite:
— Intrarea automat în funciune a pompei de rezerv
Ia oprirea accidental a pompei în funciune;
— Interschimbabilitatea funcionrii pompelor;
— Comanda manual a acionrii, dublat de comand
automat, totdeauna pentru pompele sprinklerelor i dren-
cerelor i numai cînd nu este personal calificat pentru pom-
pele incendiu; butoanele pentru comanda manual
de
se monteaz: pentru pompele i robinetele de incendiu
în încperea acestora i în diferite puncte de comand (re-
miza FSI, încperea protejat, obiectul protejat etc,)j
pentru pompele i robinetele de incendiu neautomatizate,
care servesc hidrani interiori, iîng acetia, protejate în
cutii sau nie cu geam.
.
645
Circuitele la receptoare vor conductoare izolate, în
fi ctu
PEL, sau cabluri ; materialul
conductoarelor cupm —-
pîn la seciunea de 10 2
mm
aluminiu de la aceast seciune,
,
îmbinrile conductoarelor de aluminiu se fac prin metaliza-

re asociat cu lipire, sudur sau presare, iar racordurile
la bornele motoarelor se vor face cu cleme speciale.
17.4. Iluminatul de balizaj
Construciile i instalaiile din zonele supuse servituti-

lor aeronautice vor fi prevzute cu iluminat de balizaj, dac
sînt considerate ca periculoase navigaiei aeriene (depesc
înlimile admise ne periculoase de MTTc sau sînt LEA).
Necesitatea prevederii acestui iluminat se stabilete prin
aviz MTTc.
Amplasarea corpurilor de iluminat, special construite,
se va face astfel ca s
fie vzute din toate direciile i se s
obin o imagine a conturului i înlimii obstacolului,
conform exemplelor din fig. 17.5.
^ - d
Fig, 17*5. Exemple de iluminat de balizaj.
646
17,5. Instalaii electrice aferente instalaiilor de
galvanizare i electroliz
Masuri speciale de protecie contra electrocutrii:

—Prile metalice care pot ii puse sub tensiune normal
sau accidental (bare, cuve, platforme de lucru, evi de aer
comprimat, inele cilor de rulare etc.) trebuie aib re- s
zistena de izolaie faa de pmînt de minimum 0,5 M£i
în care
scop:
o cuveîe vor fi montate pe izolatoare i prevzute^ cu
controlul izolaiei i semnalizarea punerilor la
pmînt;
• barele principale de peste 250 V se monteaz pe izo-
latoare de porelan, iar cele de la cuve de peste 65 V
dm —
rîndurilor
locurile de trecere, de pe perei sau de pe frontul
de cuve —
se împrejmuiesc cu materiale izolante (admis
lemnul)
• platformele principale, cu instalaii de peste 250
V
se execut din material izolant (admis lemnul) sau se mon-
teaz pe izolatoare; sub 250 V se admite izolarea plcilor
din beton armat cu ruberoid acoperit cu crmid impreg-
nat în bitum, peste care se aterne un înveli rezistent
la acizi; ^
e podurile rulante vor platforme izolate pentru
avea
a nu pune la pmînt bile prin cârligul sau cablul podului;
se prevd dou (trei) trepte de
între cîrlîg i pmînt
izolaie
pentru tensiuni sub (peste) 500 V;
• de cuve pentru electroliz cu sruri topite cn

seriile
tensiuni de peste 500 V, cu diferen de potenial
de fa
pmînt a bilor extreme de peste 10% din jumtatea ten-
siunii seriei vor fi prevzute cu legturi de
echipoteniere
i de izolare suplimentar a bilor de fa
pmînt
• barele de peste 65 V pozate sub bi se acoper cu car-
case incombutibile (cele metalice vor fi cu

plas cu ochiuri
de maximum 5X5 mm
i vor ii legate la pmînt);]
G atelierul de electroliz Va avea o instalaie de legare

la pmînt comun pentru toate instalaiile electrice.
647
; ;
— Distanele minime ele protecie:

• între prile conductoare dc curent din locurile de
trecere printre bi
neîmprejmuite — 1(1,5) m
pentru tensiuni
sub (peste) 65 V;
• limea locurilor (culoarelor) de trecere dintre cuve
i perete 2 — m{1,2 local, m
daca se izoleaz iein-
du ile respective)
• între perete i împrejmuirea barelor — lm; între doua

împrejmuiri de bare paralele ,3 — 1 m
• înlimea locurilor de trecere — 2 m, iar a împrejmu-
irilor — 1,7 m. ;
Protecia echipamentelor electrice contra coroziunii: con-

ductele neizoiate i contactele se acoper cu lacuri sau vop-
sele antiacide i rezistente la temperaturi înalte.
Instalaii de automatizare, msur i control:

•# Pe tablourile staiilor de redresare se prevd: amper-
metru pe fiecare plecare, cu 0 la mijloc legat la pmînt,
pentru msurarea curenilor de scpri voltmetru pe fiecare ;
sistem de bare; voltmetru pe barele de c.c. pentru controlul

*
izolaiei ;
• La instalaiile de electroliz' galvanizare se prevd: —

voltmetru pe fiecare cuv sau serie de Cuve pentru msura-
rea tensiunii de lucru; voltmetru la "fiecare sistem de bare
de c.c. pentru controlul izolaiei; contoare de curent funcie
de cerinele tehnologice; contoare de energie pentru fiecare
serie de cuve; automatizarea funcionrii pentru meninerea
temperaturii în bi în limite admise, a circulaiei clectroli-
tului i a curentului seriilor semnalizarea regimului de func-
;
ionare pentru prevenirea deversrii soluiei din colectoare,

funcionarea pompelor de transvazare; controlul scprilor
de curent prin jetul de electrolit;
• în plus se prevd aparate portabile de msur
pentru tensiune, conductibiKtatc electrolit i verificarea
punerilor la pmînt.
648
17.6. Instalaii electrice aferente centralelor termice
Racordul electric al tabloului motoare or pompelor de

alimentare cu apa a cazanelor cu abur se face din dou surse
independente (v. §9.2),
Iluminatul de sigurana:
* Pentru centralele cu un debit total de peste 10
t/h,
pentru: frontul cazanelor i trecerilor dintre cazane, pano-

urile AMC i indicatoarele de nivel, spaiile de evacuarea
ceauei; ventilatoarele de gaze arse, rezervoarele de ap
:si de combustibil, degazoarele, platformele
i scrile de acces,
[încperile pompelor de alimentare cu ap
i combustibil,
ieirile din sala cazanelor (marcate cu semnale luminoase,
recomandabil de culoare galben pentru a fi gsite uor
1
în caz de inundare cu abur);

« Pentru centralele cu un debit total sub 10 t/h se admite
iluminat de siguran eu lmpi cu petrol sau. cu lmpi de
min.
Aparate de automatizare, msur, control i reglaj AMCR:
* La cazanele cu abur cu circulaie natural cu peste
20 prevd: controlul termotehnic, semnalizare, re-
t/h se
glare automat, comand Ia distan i protecie automat
* La cazanele cu abur cu circulaie naturala cu peste
3 t/h i la cazanele cilindrice orizontale cu tuburi de flacr
î cutii de foc
cel : puin semnalizarea i protecia automat
*de nivel minim al apeL
Execuia instalaiilor AMCR se face numai de întreprin-
deri specializate si personal autorizat i se autorizeaz de
ISCIR.
17,7, Instalaii electrice aferente fabricilor i staiilor de

distribuie de oxigen
Sigurana în alimentarea cu energie electric- Coniorm

PE 124 fabricile i staiile de distribuie de oxigen se înca-
dreaz în categoria II, deoarece întreruperea alimentrii
cu energie electric conduce la nerealizarea produciei pe
4urata respectiv, pierdere care de regul se poate recupera.
649
Execuia instalaiilor electrice. în încperile de purificare
a produselor rezultate din separarea aerului folosind hidrogen
i în cele de vopsire a buteliilor, instalaiile electrice se exe-
cut pentru categoria A pericol de incendiu. în rest, 'deoarece
oxigenul nu formeaz cu aerul amestec exploziv, instalaiile
se vor executa pentru medii normale cu urmtoarele par-
ticulariti :
• Toate aparatele care pot fi în contact cu oxigenul

trebuie sâ fie special construite, vopsite bleu si cu inscriotia
PENTRU OXIGEN" — SE VA FERI DE ULEI I GR-
SIMI! ; în sala compr e soar elor de oxigen nu se monteaz
aparate electrice cu ulei sau alte lichide combustibile;
• Se va asigura iluminat de avarie pentru tabloul AMC
i pentru vanele principale ale instalaiei cu independen
de funcionare de minimum o or;
• Construcia va fi protejat contra trsnetului iar
aparatele, conductele i recipientele fixe se vor lega la
pmînt pentru protecie contra încrcrii electrostatice
i tensiunilor accidentale;
m Instalaiile de automatizare vor asigura;
— Msurarea i reglarea presiunilor, temperaturii i
debitelor;
— Semnalizarea funcionrii agregatelor în micare, de-
pirii parametrilor importani în procesul tehnologic i
maxim i minim din gazometrele; de oxigen gazos,
nivelelor
azot, argon gazos i alte gaze rezultate din separarea aerului
semnalizarea convenional între secii (obligatorie între
secia de fabricaie i staia de îmbuteliere)
—
Blocarea funcionrii c ompre soarelor în condiii anor-
male _
17.8. Instalaii electrice aferente instalaiilor care produc

sau utilizeaz acetilena
Se vor utiliza echipamente i materiale admise în 'medii

eu acetilen conform STAS 6877 (v. § 1.4.2 i §1,5) i
normelor valabile la furnizorul instalaiei de produs aceti-
len.
650
A
Aparatele AMC în contact direct cu gazele acetilenice

vor fi fr piese din cupru sau din aliaje cu peste 65% cupru.
vor
Insuflarile ^pentru prevenirea înfundrii, nivele etc. fi
cu azot.
Semnalizarea incendiilor este obligatorie. Dac nu se
dispune de aparate cu protecie corespunztoare, se pot
utiliza aparate de tip normal sau impermeabil
amplasate
în afara zonei periculoase.
Amplasarea avertizoarelor va respecta regulile dm § 18,5.
întreg aparatajul va fi legat la pmînt.
17.9. Instalaii electrice aferente cuptoarelor industriale
Generaliti
Recepia utilajului se face prin primirea schemelor elec-

trice i desenelor de montaj precum i a fiei tehnice cu para-
metrii principali de construcie i exploatare {capacitate,
productivitate maxim, putere, factor de putere, tempera-
tur de regim etc); ea const în executarea unei topiri
de prob (la cuptoarele de topit) sau a unor cicluri de lucru
stabilite prin protocol între furnizor, beneficiar
i proiec-
tant. . a
Pentru fiecare cuptor se stabilete experimentai încr-
ctura economica caracterizata prin parametrii cei mai
favorabili de consum {curent, tensiune, putere, factor
de
putere).
17.9 . Cuptoare eleriee cu arc
Se vor ridica experimental caracteristicile de funcio-

nare pentru toate treptele tensiunii secundare i reactanei
bobinelor de oc.
Reglajul proteciei maximale de curent se acordeaz
.
cu funcionarea regulatorului automat {obligatoriu pentru

cuptoare cu transformatoare peste 500 kVA) sau manual
al electrozilor, fr
deconectarea instalaiei; acordarea se
651
;
face mrind curentul de demarare (maximum 3,5 In ) sau

temporizarea (maximum 10 s), viteza de ridicare a elec-
trozilor i în caz extrem, reactana instalaiei.
Reglarea, supravegherea i întreinerea regulatorului
automat vor respecta instruciunile furnizorului va lori le-
;
rezistenelor care rmîn constante în exploatare se marcheaz

cu linie roie. Pentru funcionarea normal a regulatoarelor
automate se asigur vetrei o rezisten minim, astfel ca
la coborîrea electrodului pe încrctura fr
curent, pe faza
respectiv releui de tensiune s
aduc regulatorul în -poziie
neutr. Conductibilitatea vetrei trebuie verificat dup
fiecare repartiie.
Se va asigura perfecta funcionara a urmtoarelor blocaje :
m Comutarea treptelor de tensiune ale transformato-
rului fr comutator de reglaj sub sarcin numai cu Intre-
ruptor deconectat ;
• Conectarea motorului de înclinarea cuptorului numai

cu întreruptorul cuptorului deschis; deconectarea automat
a acestui motor cînd cuva a primit o înclinare de 15°;
• Interzicerea înclinrii cuptorului cînd se încarc
mecanizat prin partea superioara, dac nu-i închis zvorul
mecanismului de deplasarea bolii sau corpului cuptorului;
retragerea sau rotirea bolii sau corpului numai cînd bolta
este ridicat;
# Deconectarea motorului cînd cuptorul a ajuns la un*

%
ghiul limit de înclinare a ciocului de turnare.

în timpul exploatrii:
m Electrozii, port-elect rozii i reeaua aferent se re-
vizuiesc zilnic, înlturîndu-se înrutirea contactelor i
alte defecte; suprafeele de contact ale port-eîectrozilor
se cur cu under sptmînal (fr rcire cu ap) i lunar
(cu rcire cu ap);
* Legturile conductelor de alimentare se revizuiesc
periodic, asigurîndu-se presiunea i temperatura de contact
normale
* Aparatele de msur din cabina de comand vor fi
în stare de perfect curenie i protejate contra umezelii
652
; ;
i lovirii; în caz de defect al voltmetrelor i ampermetrelor

<de JT se întrerape funcionarea cuptorului;
uleiului trans-
• Se urmresc temperatura i nivelul
la 2 luni
formatorului si se verific rigiditatea dielectnc
la comutatorul de tensiune i la 6 luni la transformator;
verifica
schimbtorul de ploturi al transformatorului se
contactele arse, cura-
dup 2000 comutri, înlocuindu-se
iindu-se rezervorul i schimbîndu-se uleiul;
carbonului în uleiul
• Ia 2 luni se verific prezena
nivelul uleiului,
întreruptorului; se urmrete cu atenie
întreruptorului;
temperatura carcasei i starea contactelor
e Pentru regulator se întocmete un grafic de
verificare
mainilor
aprobat de energeticul ef stabilind: verificarea
schemei electrice, veri-
electrice i a celorlalte elemente ale
verificarea carac-
ficarea strii de izolaie a conductoarelor,
valorii rezistenelor, verificarea
teristicilor redresoarelor,
funcionrii conectarea transformatorului i
fr exploa- m
tare-
• înlocuirea si aranjarea electrozilor, etanarea orifi-
rotirea carcasei cuptorului i evacuarea

arjei etc.
ciilor
se fac numai cu scoaterea cuptorului de
sub tensiune i
respcctînd NTS.
17.9.2. Cuptoare electrice cu rezistene
La proiectarea instalaiilor aferente:
• Neadmis pozarea rezistenelor pe fundul

bilor fr
depunerii zgurii,
dispozitive speciale de protecie contra
imdt rului etc
rezistenelor
• Papucii conductoarelor legate la bornele
se fixeaz prin sudarea oxiacetilenic
vor
• La cuptoarele cu atmosfer de protecie rezistenele
montate etan în nuturi; bornele lor
fi din crom-nichel
fi, de asemenea, etanate;
i ale termocuplurilor vor
topirea salpetrului
:'
„ Schema electric va permite

deconectarea
la tensiune sczut la cuplarea rezistenelor,
653
rezistenelor la ridicarea uilor, blocarea conectrii cupto-
rului fr
funcionarea ventilaiei (cînd exist), trecerea la
—
comand manual. Ia cuptoarele cu cicluri automatizate
— numai dup
terminarea ciclului început; msura curen-
tului pe fiecare faza la cuptoarele cu înclzitoare ceramice
(silite) ;
• Circuitele de for i cele de AMCR vor fi independente

boxele elementelor de înclzire se protejeaz cu o carcasa
demontabil din plas de sîrm sau tabla perforat, iar meca-
nismele cu împrejmuiri speciale.
La exploatarea cuptoarelor i bilor:

& Se admit numai muncitorii anume instruii, care vor
respecta regulile de funcionare i exploatare ale cuptorului;
• Funcionarea cuptorului este permis numai cu tot
echipamentul din schem în bun stare, asigurat prins
revizia la 6 luni a rezistenelor, controlul dup grafic a
termoregulatoarelor, meninerea înlimii de instalare a
termocupluriîor
• Deconectarea cuptoarelor înpauz se face numai daca
nu se depeteconsumul reînclzir cuptorului înclzirea ;
în bile de azotat de potasiu a aliajelor de magneziu sau a

spânului sau pulberii de aluminiu este interzis.
17.9.3. Cuptoare electrice cu inducie
La proiectarea i executarea instalaiilor ajerente

# Obligatoriu baterii de condensatoare pentru obinerea
unui cos 9 =
0,95 la încrcarea nominal a cuptorului,,
cînd metalul este înclzit cu circa 100°C peste temperatura
de topire ; pentru puteri de peste 500 kW
se prevede reglaj
automat cos < i echilibrarea fazelor ;
* întreruptoarele automate de pe alimentarea inducto-
rului vor avea relee i electromagnetice pe fiecare faz;
trecerea de la regimul de alimentare indirect (prin rezistene
de pornire, autotransformatoare de meninere la cald) în
654
- ;
în timpul sta-
regimul de alimentare direct se face automat
bilit la darea în funciune, dar
minimum 5 s;
• încperea aparatajului electric {sub platforma cup-

instalaie de ventilaie; dulapul cu aparatele
torul^) va avea
de comand, semnalizare i va msur
fi etan, vopsit anti-
cuptorului;
corosiv i montat pe platforma
de rcire
• Alimentarea cu energie electric a instalaiei
dou independente prin AAR;
cu ap se face din surse
capacului i
• Schema electric va asigura ridicarea
orizontal (cu inducto-
bascularea cuptorului pîn la poziia
reglarea vitezei- de execuie a
rul scos de sub tensiune),
oneratiuni frînarea automat a sistemului de bas-
acestor si
în caz de deieet
culare (pentru evitarea cderii creuzetului
la sistemul de comand)
La recepie i în exploatare:
m Ia punerea în funciune i dup fiecare reparaie
x
care ar putea afecta caracteristicile de funcionare ale cup-
torului, se vor face noi determinri cu
aparate clasa de
5 nominal cuptorului, puterea
precizie 1 la încrcarea
' a"
Absorbit nu trebuie s
difere cu peste 10% de cea nominala
Regulatoarele automate vor fi puse în funciune

la
trecerea cuptorului în regim de topire; reglarea i întrei-
nerea lor se fac dup instruciunile furnizorului

• Rezistentele de pornire, întreruptoarele
automate,
comutatoarele cu ploturi, transforma-
legturile de contact,
toarele i condensatoarele vor fi revizuite zilnic eu între-
ruperea tensiunii.
17.9.4, Instalaii AMCR pentru utilizarea raionala

a energiei
Msurtori de exploatare (pentru conducerea

necesare :
exploatri
corect a procesului tehnologic i asigurarea unei
economice se utilizeaz
;
aparate indicatoare sau înregistra-
se înregis-
toare fixe în lips portative, ale cror indicaii
în formulare de eviden primar ia intervale de maxi-
treaz
655
mum 30 minute (o or) la cicluri tehnologice sub (peste)
6 luni, respectiv cînd se stabilete necesitatea msurtorilor
(cu aparate portative).
Dotare minimal : contoare de energie activ i reactiv

pe barele de alimentare ale transformatorului, wattmetru
înregistrator înainte de transformator, amperraetru pe fie-
care faz la ieirea din transformator, voltmetru înainte i
dup transformator.
17.10. Instalaii electrice aferente utilajelor de înalt,

frecven
17.1G.K Reguli generale
La proiectarea i executarea instalaiilor:

m Instalaiile vor fi prevzute cu îngrdiri i blocaje
conform NPM; elementele de construcie, carcasele i împrej-
muirile din metal se leag la pmînt; pentru întrerupere
vizibila,pe lîng întrerupt orul automat principal, se pre-
vede un separator sau întremptor cu pîrghie (la instalaiile-
de mica putere este suficient conectarea prin fi cu priz);
condensatoarele vor avea dispozitive de descrcare cu in-
trare automat în funcie la deschiderea uilor sau îngr-
dirilor de acces;
© Rcirea cu apa se va face din momentul conectrii

instalaiei pîn la rcirea complet a piesei tratate, coni-
nuîndu-se deci i dup
deconectarea instalaiei cît este ne-
cesar; apa de rcire a elementelor aflate sub tensiune (in-
ductoare, transformatoare de adaptare etc) va circula prii*
conducte, iar racordurile dintre ele vor fi din furiune izolante
ajutajele metalice pentru scurgerea liber a lichidelor în
pîinie se leag la pmînt;
• ^Reducerea coroziunii prin cureni de scpri se face;

prin legarea la pmînt a evilor metalice din sistemul de-
rcire cu apîn vecintatea îmbinrilor cu furt unele izo-
lante.
656
La rece-plionare-a instalaiilor se
va urmri:
anterioare;
• Execuia conform cerinelor
a intensitii cîmpulua
• înscrierea în valorile admise
electromagnetic la locul de munc privind securitatea
din gama frecven-
oamemlorî prsiii radio; instalaiile
elor radio s
fie înregistrate la Ml Ic;
programului
. Probele de funcionare, executate conform
'
întocmit cu furnizorul, dea s

rezultatele preconizate.
Instalaiile vor fi servite de electricieni (pentru

i operatori-termiti (pentru producia
mrtea electric)
prin
m smo) delimitîndu-li-se cu precizie competenele
se face numai pe baza
instruciuni locale. Exploatarea
strictee parametrii-
documentaiei tehnice, respectîndu-se cu
supraveghindu-se sistema i C mcalzirea
dc Tnctionare,
curenilor indui de
elementelor de construcii datorit
c Curii i luîndu-se msuri de reducere
electromagnetice
meninînd curenia perfecta a
prin ecranarea surselor;
aparatelor electrice i al regimurilor
Fn falSei. Reglajul
S F
persoane special
cnn&L se execut de minimum 2
cu practic de minimum ^ am), cu luarea ma-
instruite (una
surilor de protecie corespunztoare.
La funcionrii instalaiei se va urmri
controlul
la punct a blocurilor r
. Sigurana ecranrii i punerea
a dispozitivelor de blocare pentru
funcionarea neîntrerupt conectri,
securitate precum i precizia
i succesiunea
elementelor instalaiei;
contactelor aparatelor cu
• Curenia i integritatea
funcionare; starea
numr mare de conectri i corecta lor
Molatici bobinelor* aparatelor de comand i reglare;

cu ap a pieselor
. Lipsa crustelor pe suprafaa rcit
instalaiei.
i lipsa de praf pe elementele
17.10.2. Reguli pe categorii de instalaii
=
Convertizoarele de înalt frecven rotative:
izolate fonic, dac
• Se instaleaz în încperi separate,
produc zgomot mai mare de 80 dE;
657
; , ;
*acordm el ctnc la mamile de înclzit se face în

sau \ f protejate;
bare ncizolate
. cablu
conductorul direct si cel de
întoarcere vor avea ecran comun
pentru prevenirea înclzirii
1
LdSTv '^K
110
rubunle^
^ nSiune date ^ Meterea reactantei
de âre a barelor pentru
.
nesV 200
pes.e nn Afse vopsesc obligatoriu cu vopsea
termostabil.
cureni
Luptoarele de inducie pentru topire:

sd ™ ent z& din b êle unui schimbtor
Wuli^f- d freCV€*îa nu^treb ê ^ permit 1.
W, f sub\ tensiune;
xorujui +
> atingerea induc-
• în timpul topirii este interzis atingerea încrcturii

cu scule neizolate sau mîna fr mînui dielectrice
• Conectarea sub tensiune a condensatoarelor de circuit
pentra reglarea circuitului oscilant
în timpul touirii este
permisa numai dac exist separare
acionat de la distant -
deconectarea lor sub tensiune este '
interzis;
• Protecia împotriva corodrii se semnalizeaz
prin
y
dispozitive speciale.
Punctele de înclzire pentru tratare termic
(piese de fori
iammoare maini de sudat etc.) se înglobeaz în agregatul
respectiv, mmd seama ca:
• S fie realizat protecia contra
atingerilor directe
• La punctele de tratare termic în masa a
pieselor
<le acelai tip (maini
de clit, cuptoare de revenire sau ci-
mentare etc.) aparatele electrice i
elementele conductoare
<ie curent se
împrejmuiesc cu carcase metalice cu usi cu
fciocaj de întrerupere
a alimentrii la deschiderea lor- dis-
pozitivele de încrcare nu vor
permite atingerea între 'piese
<le tratat i prile
sub tensiune; %
• La celelalte puncte de înclzire (pentru lipire si
su-
dura etc.) aparatele de IF i de pornire si reglare
se prote-
jeaz cu blocajele necesare {excepie
indicatoarele de încl-
zire i bornele secundare ale
transformatoarelor de adap-
tare (_e Ii, dac protecia
împiedic lucrul, în care caz
se iau alte msuri de protecie);
• Pentru inductoarele de înclzire cu funcionare deschis
cuplate prin transformator coborîtor de IF
se iau msuri
-de protecie ca: amplasarea butoanelor de comand în apro-
S58
piexea* inductorului cu acces
uor înzestrarea
termist cu mijloace individuale

°ff°^f
de protecie (y. § 15 1-1)^ .
prilor conductoare cu materiale yriente ^^tente-

proTe area corespunztoare
li cdur instalare de plci avertizoare
obligatorie la pmînt a unei oorne-
condSr'locale, legarea
secundare a transformatorului de adaptare.
i de frecvena radio:
Instalaiile de IF de ultrasunet
frecven vor avea blocaje
• Schimbtoarele electronice de
funcionarea transformatorului anodic
careta împiedice:
cu apa i a circuite-
pîn la conectarea sistemului de rcire conectarea tensiurut
£r delnclzire a tuburilor (cînd exist) ;
negativrii suplimentare de grila cmd uile

anodice si
schimbtorului sînt deschise; conectarea tensiunii:
blocurilor'
închise grilele tuburilor os-
anodice sub sarcin, cînd nu-s
Cllat
transformatorul anodic este în camer
separat-
.°
Dac cmd cuva este-
lui de la distana
se va bloca conectarea
dCS
î Condensatorul anodic de separaie
tensiunii de
pentru blocaj,
lucru a anodulm
se calculeaz pentru dublul
tubului oscilator; cînd exist o legtura capaciti va m cir-
cuitul anodic oscilant, se prevede o bobin de securitate

si un automat de descrcare la deconectare;
circuit
oscilaiilor;
• Periodic se verific frecvena
alimentare de IF se prevd cu cabluri
• Circuitele de
sau cu ecrane metalice
speciale de IF cu înveli de ecranare
pmînt; împrejmuirile i carcasele elementelor
legate la
contacte bune la imbman;
de IF vor fi continui si cu
cureni de IF vor H *e regula
elementele purttoare de
nu poate fi realizat complet
d.n
ecranate (cînd ecranarea
motive tehnologice, instalaia se monteaz m încperi sau
incinte separate
neecranat a punctelor
« Cînd este necesar exploatarea
tehnologic va fi automatizat i comandat
de înclzire, procesul lucratorilor
prezenei
de la distanta pentru excluderea
cîmpurilor electromagnetice;
în ziua de influen a
• Condensatoarele destinate înclzim
m cimpui elec-
regul de la o surs de frecvena
tric de IF, alimentate de
locuri ecranate, atit pentru
mai ridicat, se amplaseaz în
659
protecia personalului contra atingerilor
directe cît si pentru
reducerea cîmpunlor de dispersie
de normeleâmtaresaudeperturbaiile
pîn la valorile etruS
carn periodice a condensatomlui
radio; în cazul
de lucru, or ficiile de
Sr-
SSr
•carcare
nCd - Care I des"
trebuiede asemenea ecranate;
• Instalaiile importante cu funcionare
continu «Ti
17.11. Iostalaii electrice aferente utilajelor de ridicat si

*
transportat
17.11.1. Instalaii aferente macaralelor
Instalaiile se proiecteaz i execut conform STAS 2002

mncionare din partea organelor
locale ISCIR
^rvieiul laj utilaj se face de
personal specializat obli
gat sa posede cunotinele
necesare de electrotehnic 5' si «
cun0aSc a regulile de acordare
a prWm lfu o Jcrt
cS
C a
S° ?^ trCbuie
sct m electrica i execuia ei,
cale schema
S
cuSoa «* -structiunife i
normele de uzur si func
trenarea echipamentului electric
i mecanic.
exploatare:
• La intrarea în schimb, echipamentul

conform instruciunilor de serviciu va fi controht
controlat
locale;
* Comanda acionrii se face din locurile
m caz de oprire accidental, prevzute-
pe poziia zero aparatele de
macaragiul e obligat aduc i s
pornire? s
decoSteze între
cuptorul principal i s
anune pe eful de tuS
660
sistematic
• In timpul funcionrii se supravegheaz
rezistenelor t
înclzirea motoarelor,' electromagneilor,
circuitelor i indicaiile aparatelor
lagrelor comutarea
de msur, fr. permiterea funcionm m
suprasarcina
admise;
sau cu tensiune sczut sud limite
echipamen-
• Cel puin o dat pe lun se verific starea
electromagnei, colectoare
tului (dispozitive de frînare,
si perii controlere, linii de contact, Emitoarele de cursa,
pmînt, grilajele i balustradele de protecie sc-
legarea la
rile etc) ungerea lagrelor, reglajul proteciei electrice;
cel puin o dat pe an se verific
rezistena de izolaie cu
megohmctrul la motoare, aparate i trolee;
fac în timpul
• Reparaiile echipamentului electric se
reparaiei utilajelor din atelierul servit i vor cuprinde
bobine electromagnei i frme,
dup caz: înlocuiri de la
repararea
de contacte la trolee i de portperii sau peni,
rezistenelor etc.
întreraptoarelor automate, controlerelor,
mijlocii, prevzute normal o data pe
(în cadrul reparaiilor
anV rebobinarea* motoarelor, reostatelor i electromagne-
limitatoarelor de
ilor repararea sau înlocuirea troleelor,
reparaiilor capitale, prevzute normai
curs etc. {în cadrul
o dat la 2 ...3 ani).
Se menioneaz: intervenii în
timpul funcionarii sm
dup reparaii, darea în exploatare se face numai
interzise;
funcionarea instalaiei fara
de persoana care garanteaz
pericol.
17.1 i'. 2. Instalaii aferente ascensoarelor
Instalaiile aferente construciei în care se monteaz

ascensorul (pentru persoane sau materiale):
principal din în-
• Coloana de alimentare a tabloului
AFY sau FY sau
cperea mainilor va fi cu conductoare mediului
cablu ACYY sau CYY (funcie de caracteristicile
va fi din tabloul general al
ciadmi,
de pozare); plecarea ei
direct din circuitul de sigurane

(fr întreruptor) în blo-
dinaintea întrerupt orului general
curile de locuine sau
înalte în care trebuie
(siguranelor generale) în cldirile
661
asigurat funcionarea ascensorului în caz de
incendiu-
protecia conductoarelor se face în tub IPY, IPEY,
PEL;
• Iluminatul puului ascensorului se face printr-un
circuit separat de celelalte circuite ale
instalaiei de iluminat
-aie cldirii, racordat la plecare ca i coloana
de alimentare
a ta oulul
.^
dm
camera mainilor iar la sosire, la o doz de
ramificaie mstalat la baza puului (restul
circuitului se
-executa de instalatorii ascensorului dup
proiect special) -
-conductoarele circuitului, ca i în cazul coloanei

menionate
-anterior;
• Instalaia de legare la pmînt a ascensorului va fi

«constituit din glisierele acestuia, asigurîndu-se
continui
tatea electric l încastrarea în pmînt; funcie
de situaie
vor fi legate electric la priza de pmînt a cldirii
sau vecin.
Instalaiile proprii ascensorului?
• Circuitele se executa cu conductoare din cupru izo-
late; circuitele de protecie, blocare i comand de la con-
troler se conecteaz de regula dup
întreruptorul general;
• Contactoarele pentru reversibilitatea motoarelor elec-
trice vor avea blocaj mecanic i electric;
încperea mainilor i pe cabina ascensorului
• In '
se monteaz cei puin cîte o priz

de maximum 24 V; cir-
cuitul lmpilor din cabin se conecteaz înaintea întrerup-
torului principal (se admite i dup, dac
se prevede si ilu-
minat de siguran); între pardoseala i corpul de iluminat
-din cabin trebuie s fie minimum 1,8 m (pentru persoane)
- sau cît s nu stînjeneasc manipulrile de materiale;
• Carcasele motoarelor electrice, panourile de contae-
toare restul echipamentului cu tensiuni
periculoase se leag
-la nul i la pmînt; cele
din cabin, cu ajutorul unui con-
ductor special, de Ia cablul de suspensie.
La controlul, verificarea i
întreinerea, instalaiilor
• Mai întîi se verific absena oamenilor din puul
(galeria) ascensorului, din groapa de descrcare,
din cabin
-i am încperea mainilor, dup
care se afieaz pe uile de
-acces în cabin de la toate nivelurile plci avertizoare cu
inscripia „ASCENSORUL NU FUNCIONEAZ — ESTE
ÎN REPARAIE t"
«62
• La controlul cabinei i altor subansambluri, uile
încperii mainilor vor fi încuiate, dac nu este necesar pre-
zenta ajutorului de electrician în ea controlul încperii
;
mainilor i utilajului din ea, al contactelor de la ui i ai cir-

cuitelor de comand se face numai în absena tensiunii,
blocînd minerul întreruptorului în poziia deschis sau pli-
nind între contactele fixe i mobile o plac din material
izolant i afiînd pe minerul întreruptorului placa „NU
ÎNCHIDE, SE LUCREAZ!"
• Verificarea utilajelor din galerie se face de pe acoperi-
ul cabinei în repaus-; micarea cabinei cu electricianul
înuntru este admis numai de sus în jos, pe distane mici,
la palierele inferioare; în groapa de descrcare, verificarea
se face numai cu cabina urcînd i dup montarea unui pod
de protecie la înlimea de 1,5 —2 m (în timpul verificrii
prinzâtoarelor, limitatoarelor devitez i întreruptorifiui
de fine de curs este interzis prezena persoanelor în ca-
bina ascensorului);
1
• în caz de defeciuni în timpul verificrii, liftierul

sau însoitorul vor deconecta imediat întreruptorul din în-
cperea motoarelor, afiînd placa „ASCENSORUL NU
FUNCIONEAZ —
ESTE ÎN REPARAIEI" pe ua
"de la primul nivel i va comunica electricianului sau mecani-
cului de serviciu; punerea în funciune de liftier se face
numai dup înlturarea defectului;
• La verificarea echipamentului electric se constata:
starea lui, rezistena de izolaie (se msoar
cel puin o dat.
pe an), rezistena instalaiei de legare la parnînt (idem,

sub 4 Q), întreruptoarele de fine de curs, contactele miior
de acces, prinztoarelor i dispozitivelor de vitez, dispo-
zitivele de vitez i de întindere, blocajele.
Reparaia se face de cel puin dou persoane, respec-

~tîndu-semsurile anterioare cu specificaia se încuie c
cu lact încperea motorului cînd se lucreaz "în galerie,,
groapa de descrcare sau încperea scripeilor.
66a
17.12. Instalaii electrice pe antiere
Particularitatea principal a instalaiilor electrice de pe

antierele de constracii-rnontaj o constituie caracterul
lor de provizorat i mobilitate, datorat duratei lor limitate,
-cerînd rezolvri speciale pentru instalaiile în sine i pentru
protecia muncii. Materialele i aparatele, ca i execuia
instalaiilor trebuie sa ofere totui acelai grad de sigurana
în funcionare i protecie a oamenilor ca i instalaiile
•definitive.
Instalaiile de alimentare cu energie electrica. Asigurarea

puterii maxime cerute de receptoarele antierului, pe cît
posibil, ya fi realizat din instalaiile definitive ale bene-
ficiarului, a cror proiectare i execuie va fi etapizat
în
vederea satisfacerii acestui deziderat Soluii provizorii
se. adopt numai dac soluia definitiv nu poate fi realizat
în timp în acest caz sursele pot fi: reeaua public
util;
<Le distribuie de JT; posturi de transformare prefabricate
amplasate pe cît posibil în centrele de greutate ale sarcinilor,
.grupuri electrogene (cînd nu exist posibilitatea racordrii
«economice i în timp util la reeaua public).
Reelele de distribuie din incinta antierului se execut
<ie regul aerian, preferabil pe stîlpi de lemn sau
de metal
recuperabili fac excepie reelele de MT care se execut aerian
;
Tiumai dac transformatoarele necesare antierului nu pot

fi amplasate pe locurile posturilor trafo definitive,
Conduc-
toarele de faza vor fi din aluminiu de tip funie, respectînd
seciunea minim (v. § 16.1.2); la traversri de drumuri
principale vor fi prevzute legturi duble.
Coloanele i circuitele instalaiilor interioare fixe din
construciile provizorii ale antierului se vor executa ca în
cldirile definitive (v. cap 16). Circuitele la receptoarele
mobile se execut cu cordoane din cabluri menionate în
§ 2,1.3.6.
Tablourile de distribuie vor -fi din cutii cu cheie sau

capsulate, cu întreruptoare generale, cu garnituri de etan-
are, mobile, racordate la puncte de alimentare montate
pe stîlpii reelei de distribuie,
€64
prevd iluminat normal
Instalaiile electrice de iluminat. Se
de paz. Pentru lucrul într-un schimb, ilumina-
si iluminat
drumurilor pe care pot
tul normal sc reduce la iluminatul
al magaziilor de materiale al gro-
sosi materiale noaptea,
pilor de stins var etc. Pentru lucrul
m
mai multe schimburi
lucrrilor de turnarea betoa-
ie prevd în plus: iluminarea
de lucru (cu corpuri de ^minat la
nelor'si a suprafeelor
minimum 3 înlime de planeu , alimentate, dirv tablo-
m
uri în execuie protejat; tabloul
va fi racordat prin cablu
cu 3 conductoare -al treilea de protecie -
de la o pnza
i va, avea mtreruptoare bipolare
cu contact de protecie
unde sc exe-
pentru" fiecare circuit; iluminarea înc
peri or^
.
parchete etc sau de insta-

cut lucrri de (tencuieli,
finisaj )
portabile, amplasate convenabil i

prevzute
laii (cu lmpi
lmpile
cu grtar de protecie i dulii din material izolant);
ui prin cordoane MCM,
sînt racordate la prizele de lînga
la circuite provizorii pozate pe cori-
iar prizele sînt racordate
situa-
doare. Iluminatul de se face pentru satisfacerea
paz
necesar un astfel de ilu-
iei proiectate definitive; cînd nu e
minat, se prevede numai pentru antier
un iluminat pentru
paza materialelor i valorilor importante
Nivelurile de iluminare asigurate
vor fi cele normale
/v. § 12.1).
Instalaiile electrice de for. Cînd este posibil, receptoarele
instalaiile de Jstatagf
de for Vor fi alimentate din
separate racordate fie direct la tablo-
definitive prin circuite
receptoarele fixe), fie la prize
urile dc distribuie (pentru
mobile - prin cordoane în execuie
(pentru receptoarele
utilizeaz
«ea sau mijlocie, dup caz). Cînd nu-i posibil, se
cu circuite
sau mobile,
tablourile antierului montate fix
la receptoare ca mai sus.

cîte ori este
Protecia împotriva electrocutrii. Ori de
utilizeaz tensiunea redus, separarea de protec-
posibil se"
cinci
ie sau izolarea suplimentar de protecie
(v. Ia. 1.1) ;
se utilizeaz legarea la
nulul de
nu este posibil aceasta,
protecie conform celor artate în § 15.3.4.
Utilajele legate la reeaua general de protecie vor fi
inscripia
.prevzute cu plci avertizoare metalice cu
,
VE-
REEAUA
RIFIC LEGTURILE UTILAJULUI LA LUI!
DE PROTECIE ÎNAINTE DE PORNIREA
665
18. INSTALAII DE TELECOMUNICAII LA ABONAT
ÎS. 1. Generaliti
Compunerea de principiu a instalaiilor de telecomunicaii

este artat în figJS.l.
Centralele Tc se Instaleaz în încperi care trebuie s.
îndeplineasc urmtoarele condiii: amplasare în centrul
de greutate al reelei respective, de regul la parter (exclus
subsolul), excepional la etaj, cu asigurarea rezistenei
planeeîor i a proteciei la seism (pîn la 200 L, la primele
dou etaje); posibilitate de transport a echipamentului
pe cile de acces; lumin i ventilaie naturale; condiii
normale de mediu, fr acces direct din exterior, ferite de
incendiu, trepidaii i zgomote, fr
conducte de instalaii
strine încperilor; nu sub încperi U3 (v. § 1.3.3).
Punctele de concentrare (unul sau mai multe de fiecare
cldire) aduna circuitele posturilor din încperea respectiv.
Sînt constituite din cutii terminale (maximum 5 circuite)
sau firide cu regie te de conexiuni (peste 5 circuite), comune
pentru instalaiile de telefon, dispecer sau interfon i ceasuri
(daca nu perturb prin semnalele amplificate sau n-au.
funciuni de alarmare Ia incendiu).
Intrarea racordurilor exterioare subterane din cabluri
Ia punctele de concentrare se protejeaz cu tub PVC-U
063 mm, înglobate în fundaia cldirii sau îngropate sub
tencuial.
666
{
:>
17.
B
j ;
CIA
^ »^
"/Z^ 'a^t "3
^^ ^^^p^
de telecomunicaii uzuale tu
Fig. 18. l: Schema bloc a instalaiilor
întreprinderii
- Plaii de radioamplificare; e - instalai ^ ce*™;
.-«sbrtrtiî telefonice; *
667,
Circuitele dintre punctele
de concentrare i prizele saiS
™ Vt IT
xVofat
instalaii ca i
-
TC V° r fi CU -^-toare
tub sau caWu ««nun sau nu
punctele de concentrare. Se
pentru mai multe
monteaz îngro-
pat sub tencuial sau aparent,
pe trasee ferite de influenta
ealdurn sau pericol de incendiu,
la minimum 25 cm fîn
C e 5 Cm
Pe 1Uagimi SUb 30 sub m
circ ^ tele Metrice
de
i" r? 50 Hz.
JT J
xx ; >
Se va evita paralelismul cu circuitele
electrice
oe peste 1 kV; în orice caz nu
va fi mai apropiat de 40 cm'
iar pentru lungimi de
peste 150 m
se vor lua msurile nori
mate de protecie. între circuitele
de radioamplificare
i ale celorlalte instalaii Tc vor fi mimmum20
cm cînd nu este -
posibil se pot apropia la

(distan minim, cm/ lungimea
paralelismului, m) 5/10,
3/30, 2/10, protejînd circuitul de
radioamplificare în tub metalic
conductelor se ia cu rezerv de 1
la priza sau doza de aparat.
legat la pmînt. Lungimea
.,. 1,5 m k si 15 W cm
Bateriile de acumulatoare pentru alimentarea

centralelor
de telecomunicaii, corespunztor dimensionate, pot
fi:
— Comune pentru telefonie, dispecer, interfon
i C ea-
soncare, cu autonomie de funcionare
de 6 ... 10 ore (centrala
de avertizare de incendiu va avea
obligatoriu baterie proprie
cu autonoime de funcionare de
minimum 8 ore);
— Amplasate în aceeai încpere, dac este avantajos
tehmeo-economic (exclus îns acide cu
alcaline) ; cînd nu este
S*??',
am
înCipCri Sepame '
dc ^^Bile din tabekl
§ 8.2,pentru telefonie i dc circa 4 m* în celelalte cazuri;
—
Montate în dulapuri tipizate, amplasate
pe coridoare
casa scaru etc, cu asigurarea
ventilaiei naturale si securi-
taii (numai pentru baterii pîn
la 24 V/108 Ah).
Prizele de pmînt pentru instalaiile Tc vor fi de regul
comune cu ale celorlalte instalaii
electrice (v. §15.2.2.)
663
cu Rp < 4 £i conecta tx un tablou special de legare
; ele se vor
la pmînt, amplasat de regula în încperea echipamentului
servit.
Posturile Tc necesare zgomotoase (cazangcrn,

în locur
forje etc v vor fi instalate în cabine izolate fonic i

vor avea
)
semnalizare acustic i optic aparatele de

;
semnalizare
acustic a membrilor formaiilor civile de pompieri i a celor

in pericol vor emite semnale distincte de cel puin 10
dB
peste nivelul de fond, dublate cu 'semnalizare optic.
4
18.2. Instalaii de telefonie'
Dotare. Se prevd (v. i decret 100/80):
— Minimum un post telefonic de: apartament, încperc-

pentru birou, încpere pentru maitrii sau alt personal
conductor în producie, în spaii pentru public (sli de atep-
tare, vestiare, holuri etc.) cu acordul beneficiarului, la
staiile de pompe de incendiu, în încperile cu echipamente
Tc cu funciuni la incendiu;
—Minimum 2 posturi telefonice în staiile CFU (unul
conectat reeaua
la întreprinderii, cellalt la reeaua fero-
viar prin EL) ;
— Dup necesiti, miri cu activitate culeg-

în birourile
exterioare multiple (aprovizionare, contabilitate
etc);
iuri
— Conform normelor departamentale respective, Ia re-
mizele PSL
Funcie de importana i numrul lor posturile telefonice
din instituii i întreprinderi se conecteaz la reeaua
pu-
blic direct sau prin central telefonic local. La dimensio-

iar
narea acesteia se las o rezerv de capacitate de 10%,
numrul posturilor îu derivaie (maximum o derivaie pe
post) nu va depi 10% din capacitatea centralei.
669
O o
f f
o o Oi cm
CSI O do
33
O
a
Kt
"5
«\ in
rf CSI
C4 IN
1 !
X 1
X J
X
fi Ti «O <n_
— 1
i
ce
tn
x
CJ
*3
s <sf rsf tn
A f X r
X
Oi
o o O
I
5 O 3 o cnT csr
CJ
cp
oi
o 00
cs" r^" (NT
I
X J
X 1
X o X
O o
csf <sf
.5 d
o
o o
o
<: o o
o
670
9
s -s a a *
I o ^ flj
^
d
I
CSI
ad p X Bl
£ c
d
o
a
^ ° ^
•: c3
o
o B« *S 2 -s
d Â\ o (8
" "5
5< S ?
g 3 £
HO
r-3
I
jfi p d g-o
X| o £ d
d
est
^ <y
^p . ,£3
8 -S?
& e*
d
X o
oj
1
X
. U
« ^
|^
:
^
" ^
Q3
|
C
-S
o_ o
I
o £ ^ r£ - S
t ^ d o * c
h
o
'
I
"îi
cStl
'•
E
I
.
d
I X X I
in io O O £j d
|E
o 5 ~ Oh
Ph
<u d
g -S
^^ »g
2?= s "
t "
^ Sh -
îi 3
o J
d d
00 d « d
Oh
5 p o o h. g
o o
i—i
o
o o o
CD
îd ;
<N '
"o
* o
!-
I
o
rfc
o
o o o o
o
d o rj y ^ p
2 y S O
671
Alimentarea cu energie electric, în cx, de regul prin y
redresor în. tampon cu o baterie de acumulatoare (v.

§18 J
Redresorul se alimenteaz din tabloul prevzut în
coloana
8 din tabel; TD se racordeaz pentru puterea respectiv
la tabloul de distribuie al cldirii.
Circuitele telefonice vor fi:

— Pentru posturile
normale, cu 3 conductoare (unul
comun pentru circuitele din acelai tub sau cablu);
.
—Pentru posturile speciale (de exemplu, aparate serie
intre conducere i secretariat), cu numrul
de conductoare
dm schema aparatului;
—
Conductoare TY (0 0,5 mm
pentru lungimi sub
50 m
sau 0
rezistent la tragere, pentru lungimi mai
mari)
protejate *m tub conform tabelului:
71 • 6 8 11 17 23
1 1
2,
FEE 17,8 19,9 25,5

ipy 13,4 21,7
IFEY 28,1
13,4 16,3 21,8 21,1
— Cablu 0 0,5 mm: în medii normale, cu izolaie si

manta din mas plastic, eventual, ecranat; în medii
umede
cu izolaie de hîrtie i manta de plumb;
— între doz (la circuite sub tencuial) sau cutii termi-
circuite aparente) i aparat, conductor TIO-2 X0 9
IIOY-2x0,9 sau 2xT-0,5;
—- Pentru conexiuni (puni) Ia elementele de
concentrare
conductoare de cupru tip fir sritor
2(3) 0,5 mm. 0
Firidele (cutiile) telefonice au fundul
placat cu PAL
ignifug, gros, 2 cm, vopsit cu ulei,
iar pereii scjms'ti Par
tea metalic se leag prin
la pammt a cldirii, iar firidele
4 OL 0 mm
la instalaia de legare
de pe diferite' niveluri se
leag in lmie dreapt prin tub PVC 39 mm. Dimensi-0
uni e firidei (cutiilor): pentru 25
circuite 560 x 560 x —
X 100 (600 X500 x 100)
X560 X 130 (600 X 800 X 130)
mm;
pentru 50 circuite 760 x —
mm;
peste 50 circuite
— de la caz Ia caz.
672
18.3- Instalaii de dispecer, mterfon i cutare persoane
Dotare- Numai în cazuri bine justificate, pentru legaturi

nemijlocit între anumite locuri de conducere sau control
a produciei i (sau) între acestea i conducerea unitii.
Numrul posturilor este limitat de posibilitatea exercitrii
funciei de dispecer {nu de operator).
Spaii necesare montrii echipamentului. Se prevd:

— Centralele de dispecer tip pupitru rame de relee (fr
i amplificare), echipamentul dc in terfon i cel de cutarea
persoanelor se monteaz pe sau alturi de masa de lucru
a dispecerului;
— Centralele
de dispecer cu rame de relee i amplificare
se monteaz aceeai încpere cu dispecerul; ramele de
în
relee si echipamentul auxiliar pot fi montate in camera
CT —v- nota 2 § 18.2);
Circuitele vor avea numrul de conductoare cerut de

tipul de echipament adoptat. Materiale i montaj, conform
§ 18.2.
ÎS. 4. Instalaii de radioficare i TV

Dotare* Seprevd unde se cer transmiteri de comunicri,
programe radio, conferine, avertizarea personalului în pericol,
dirijarea activitii de la distan etc, stînjenirea ac- fr
tivitii principale.
Spaii necesare staiei de radioamplificare:

— De regul în încperi separate cu dimensiunile
Puterea staiei, W 50 ... 100 200 2 x 200 -
5x200
lxh f
m— S, m 2 2,5x2,5-9 3x2,5^9 53x2,5-12
— Sarcina planeului pîn 400 W — 3 kN m peste la 2
400 W — 500 kNm

:
;
2
;
— Cabina de crainic {dac este necesar) va adiacent fi

staiei, de circa 4 m 2
, izolat fonic.
673
TV cu circuit închis, funcie de spe-
Pentru instalaiile
cificulfuncional, se prevede încpere separat (12
2
cu m
o latur de circa 4 m) sau montaj în încperi cu alte destinaii
înrudite (dispecer, radioamplificare, semnalizare incendiu)
Alimentarea cu energie electric se face:

— pîn la 200 W, direct din prize separate pentru staie
i pentru echipamentele auxiliare (magnetofon, pickup,
radio)
—peste 200 W, din tablou electric propriu pentru 1 kW
cu numrul de circuite cerut de numrul de rame de ampli-
ficare i de sursele de programe.
Circuite: obinuit 2AFY (cînd servete i pentru cutare

de persoane, 3AFY), protejate în tub; cind tuburile nu se
pot îngropa i este posibil, se admite AFYY. Seciunea con-
ductorului trebuie s
asigure 10 dB la cel mai deprtat
difuzor. Derivaiile la difuzoare se termin cu prize de radio-
ficare montate la maximum 1,5 m de locul difuzorului.
Firidele (pentru minimum 5 circuite, adîncime 100 mm

sau — cu transformatoare abonat
la —
195 mm) se monteaz
la 1,5 2,1 m de pardoseal i se leag cu locul de intrare
pentru racordul exterior prin tub PVC 0 63 mm_
Pentru recepiile TV se prevd antene colective la cldiri
cu minimum 6 apartamente; pentru cldirile industriale
necesitatea lor se stabilete de la caz la caz. Compunere:
grupul de antene de recepie cu suportul lor, grupul de am-
plificatoare RTV, reeaua de cabluri coaxiale 75
—
ELECTRQMURE cu prizele duble P21020 P21G21 pentru
racordarea aparatelor de recepie (cablurile se protejeaz
în tub IPY montat de regul îngropat).
18,5. Instalaii de ceasuri electrice
Dotare. Recomandabil la: centrala telefonic, centrala

de avertizare incendiu, secretariate, birouri de informaii,
cabina de portari, formaii de pompieri, vestiare mari,
holuri sau culoare cu circulaie intens, birourile perso-
674
încperile de conducerea dm
naiului de conducere, in
Tarea circulaiei din staiile CFU i pe faada cldirii lor
activitatea cere cunoaterea orei
Ji S alte încperi unde
prevede ceas la 250 oameni pe
Exacte PenlS pontaj se
1
importante
scHmb sf lccde intrare * în zone periculoase
permanenta, se prevd
S?i vitaie lipsite de supraveghere
rondurile personalului însrcinat
SJri de control pentru
s le fac.
ceasuri se rezerv de
Spatii pentru centrala de
camera operatoarei telefoniste
v. nota 3 dm
tabelul ^13.2),
dnd nu:i posibil se prevd spaii anume destinate cu di-
mensiunile
-100 mare (ISO
Central. mic, (60 ceasuri] f
ceasuri)
2,8x2x2 3,5 x 3,5X2

Lxlxk, mm 2,5 X 1,5x2
radiak^sau
de ceasuri se leag dupa scheme
Circuitele
sau paralel funeg
arborescente, cu ceasurile în serie
ceasurile destinate direct pro-
^
de tipul centralei. Pentru
se recomanda circuite
oiuffi de producie i controlului
separate. , .
•
sa asigure mi-
Numrul de ceasuri pe circuit trebuie
ceasul mama.
nimum 0,8 % la cel mai deprtat
vs
ceas de
Materialul circuitelor, § 18.2.
18.6. Instalaii de semnalizarea incendiilor} !
de semnalizarea
Dotare. Se prevd cu instalaii speciale
A, tt, ^
incendiilor construciile i instalaiile
de categoriile
obiective de importana deo-
pericol de incendiu sau alte
instalaii cldirile tara
sebit. Nu se prevd cu astfel de
importan deosebit echipate cu sprmkiere.
Spatii pentru centrale de avertizare

cldirea formaiei civile de pompieri
incendiu
excepiona ;
cl
De
^ ^° g
mM
impuse de condiiile de exploatare, dar
restul construciei prin perei (planee)
V^^Swî
cu limita de rezistena
675
la foc de 2( ,5) ore, cu ui pline sau cu
1
geam armat. încperea
va h la parter, cu acces uor din exterior dar
nu direct.
Criterii de proiectare:
.
~~ .ramalizaxea s
permit identificarea uoar a locului
SSf
11 prm Hmitarea ônei unei linii Ia maximum '
500 m *3
— încrcarea
;
liniilor s fie în limita rezistenei admise;

— Supravegherea permanent a integritii '
circuitului
prin utilizarea contactelor ni. ale aparatelor
de semnal
zare pentru circulaia unui curent de repaus
a crui între-
rupere s
fie sesizat;
— Evitarea
semnalelor false sau intempestive prin
amplasarea detectoarelor ferit de influenta cldurii
fl-
crii, gauzelor etc, strine incendiului;
Ut nizarea P entru alarmare i supraveghere a insta-
t
laiilor de radioamplificare, respectiv XV
cu circuit închis
—
Alegerea aparatelor de semnalizare: de regul
ac-
;
ionate manual (dac intervenia se asigur în timp

util},
la nevoie cu acionare automat (dac:
nu exist supra-
veghere permanent, incendiul nu poate fi observat
uor,
se impune intervenie imediat), dublata totdeauna' de
acionarea manual; precizri:
• Butoanele de semnalizai se monteaz în locuri

viabile i uor accesibile (ling ui, în casa scrii,
pe ci de
acces i de evacuare la fiecare nivel, pe perei sau pe stîlpi)
la IA m
deasupra pardoselii; în încperi de mare suprafa,
distana dintre butoane va fi de circa 50 m;
• Detectoarele termo-velicometrice sc aleg pentru in-

cendiile al cror început se manifest prin ridicarea
tempe-
raturi! (staii de pompe de pcur, boxe trafo
cu ulei, gos-
podarii de ulei etc.); se monteaz la nivelul plafonului
(sub acoperiuri uoare, la maximum 50 cm de ele) la mi-
nimum 40 cm de perei i evitîndu-se colturile si grinzile
aparente
• Detectoarele de fum sau gaze de ardere se aleg pentru

incendiile care ard mocnit (degajînd fum sau gaze in. faza
676
incipient) i atunci cind trebuie asigurat protecia oa-
menilor (sîi calculatoare i podul fals al acestora, încperi
pentru echipamente electrice etc); montaj, ca detectoarele
termo- velicometrice
• Detectoarele cu flacr (infraroii sau ultraviolete)

se aleg pentru incendii care izbucnesc cu flacr
i pentru
cele din spatii deschise; se monteaz pe perei sau
stilpi,
astfel ca s' aib vedere direct sau prin reflexie asupra

flcrii ; i
• Detectoarele termostatice se aleg pentru spaii în-
chise, de suprafa redus i cu incendiu posibil cu ardere

lenta (pagube i posibiliti de extindere reduse)
c Sistemul âuo, cu detectoare de tip diferit montate

se
în sah i legate la central prin circuite independente,
alege pentru locuri vitale sau foarte importante sau pentru
comanda instalaiilor de stingere (exemplu detectoare de
fum i de temperatur în gospodarii importante de cabluri,
încperi de echipamente electrice vitale etc);
• Numrul iamplasarea detectoarelor se stabilesc

dup indicaiile funcie de suprafaa eficace
'furnizorului
i înlimea de montaj.
*
Circuitele vor cu conductoare de cupru izolate protejate
fi
în PEL, (îngropat sau aparent), sau PVC (îngropat)

sau
cabluri, pe trasee care s
evite spaiile cu pericol de incendiu
sau explozie, mediile corosive etc. (se utilizeaz spaiile
de circulaie, anexele tehnice, exteriorul construciilor cu
perei rezisteni la foc i fr ferestre etc. — exclus pe
-elemente combustibile).
Cînd nu este posibil evitarea traseului prin încperi A,
B, C — F2--P5, neutilate cu instalaii automate de stin-
gerea incendiilor, se vor prevedea:
— Cabluri fr sau cu mtîrziere ia propagarea flcrii
{v. §2.1.3.1.), montaj îngropat în elemente de
construcie
rezistente la foc si protejate în tub, montaj în jgheaburi
677
umplute cu nisip, montaj sub strat de tencuiala cu mortar,,
protejate cu vopsea termospumant special omologat
(îngroparea tuburilor se face pîn la avertizor).
— Cabluri cu întîrziere mrit în propagarea flcrii
(v. §2,1.3,1.) în montaj aparent sau îngropat.
Firidele sau cutiile de concentrare a circuitelor se asigura

împotriva accesului persoanelor neautorizate.
KedactOr: Ing. Mi&Mla SmeurcantJ
Tehnoredactor: V.E, Ungureanu
Coperta: Teodora Doxan
Bun de tisar: 5-1 i «6 Colî de tipar: 42,5
C.Z, 621.3(033).
Tiparul executat sub comanda

nr. 560 la
întreprinderea Poligrafic
„13 Decembrie iâiS"»
SS-37
5{ r . Grigore Alexandrescu nr.
_,Jnr l: Bucuretii =
Republica socialist România

Agenda Electricianului 1986 (Editia IV - E. Pietrareanu) - Text

Cargado por

Información del documento

Título original

Derechos de autor

Formatos disponibles

Compartir este documento

Compartir o incrustar documentos

Opciones para compartir

¿Le pareció útil este documento?

¿Este contenido es inapropiado?

Copyright:

Formatos disponibles

Agenda Electricianului 1986 (Editia IV - E. Pietrareanu) - Text

Cargado por

Copyright:

Formatos disponibles

AGENDA

Date introductive utile iu activitatea electricianului / \f

de medii in funcie de" pericoiul de'incencUn

_ instalaiilor electrice în' zone" poluate

2.3.3. Izolatoare electrice 1 17

2.3.3.1. Izolatoare pentru Unii electrice aeriene .... 117

2.5.1. Tuburi i evi de protecie a conductoarelor 12

3. Aparate electrice de comutaie i protecie 140

3. 1.Categoriile de utilizare 140

4. Aparate electrice de acionare, automatizare, msurtori i control 135

5. Lmpi i corpuri de iluminat ....... 229

6. Aparate electrice de putere 246

?. Maini electrice m 275

%% Maini electrice sincrone . . .

7.3.2. Generatoare sincrone de uz general 292

8, Echipamente electrice prefabricate 324

8. 1. Tablouri de distribuia l c ] oas tensiune . 324

9. Alimentarea consumatorilor d:i energie electrica , 368

motoarelor electrice , T . . T . . 375

10. Instalaii de conexiuni i transformare 412

1 1. Instalaii electrice de for . . 463

12. Instalaii electrice de iluminai 508

13. Instalaii de condensatoare statice pentru îmbuntirea fac-

14. Instalaii de protecie a construciilor contra trsnetului , . . , ... 548

15. Protecia muncii în instalaiile electrice 56 1

17. Particulariti în proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor

18. Instalaii de telecomunicaii la abonat 666

l.î. Acte normative privind proiectarea, execuia,

§C 17-75, Normativ privind proiectarea i executarea insta-

LI. 2. Acte normative departamentale

Ministerul energiei electrice:

PE 003/79. Nomenclatorul de verificri, încercri i

transport i distribuie a energiei electrice i cldurii.

PE124/78. Normativ privind alimentarea cu energie

PE 603/82, Instruciuni pentru proiectarea instalaiilor

Ministerul industriei chimice:

STAS 1590*71 ... 79. Electrotehnica i electroenergetic.

STAS ES303-69. Noiuni energetice de baz folosite la

1.2. Date i relaii de calcul electrotehnice uzuale

1.2.1. Mrimi electrice, magnetice i fotomeirice i

JJtl H.£i t j^iji I.U

Rezisten electric R onm

Ma^netî^aî io M Hi amper /metni A/m

Intensitate luminoas % î"

Randament luminos rumen/watt im/W

Densitatea fie suprafaa a

Emitan luminoas M M Vf lumen/metm

Not: 1. Multiplii i submultiplii unitilor de msur an prefixele

Denumirea deca hecto Mlo mega tera peta exa

Sarcina electrica elementar 1,6021. ÎO^ 19 C

3. Tabelul respect prevederile STAS 737/4-84 ;9-S3 ; 1.1-84'.

1.2.2. Transformri curente de uniti de msur de

Coeficient de echivalen în energie:

3,42. 10 s -860 = 294,12 Gcal.

1.2.3, Relaii iz calcul ale mrimilor electrice

Mrimea. Relaia de calcul

Relaii între curent, tensiune, putere i rezisten sau impedana

Intensitatea c.c. 1 I = UjR = Pj'U

monofazat î a = î cos 9; I r = I sin <p

c.a, trifazat I = U = P/v'3 tF cos 9;

Tensiunea CC. U m + p/j

5// = Pjî cos 9 — iîi^cos 9

Rcactanta K= XI sin 9/I

Im pedanta electric Z =JR 2 -j- X = J?/cos ? = tr/z

nutere in con- ca. AP ^ r 0lP -f J//y = iP / a