- ;

`,7X
-,F
t

Anul I. = Nr. 10. Ianuarie 1936.

-
. :N-
it

INSEMNARI
SOCIOLOGICE ,
Apar odatA pe lung.
Director: TRAIAN'BRAILANU,
. orofesor de Sociologic la Universitatea din Cernauti. ,

OUPRINSUL
ARTICOLE

I. Andre Joussain :
(Trad. Traian Brileanu) Misticismul social al masselor.
- II. Dan RAdulescu : Biosociologia.
III. Ion Turcan: Dimitrie Strchinaru.
N VI. Traian BrAileanu : Legea degenerArii elitelor.
(Sfirsitul cuprinsulpi, vezi pag. urrn5toare
er,f

REDACTIA: Cernauti, str. General Berthelot 5.

ADMINISTRATIA (Profesor Constantin Zoppa):
Cernauti, str. Baltinester 15.
Abonamentul pentru 1 an . . . Lei 60
Exemplarul 5

Tipografia Mitropolitul Silvestru, CernAuti.

www.dacoromanica.ro
REVISTA CARTILOR
Nicolae Rou, Dialectica Nationalismului. Bucurestl 1935. (George Macrin).
Robert Vallery-Radot, Dtctature de la Maconnerie. Ed. 18-cea. Paris
1935. (George Macrin).
C. Radulescu-Motru, Psthotehnica i munca nationald, Bucuresti, So
cietatea romng de cercetki psihologice, 1935. (I. V. Antohi).
Aram M. Frenkian, Le problme homerique. Paris, J. Vrin, 1935.
Mircea Streinul, Tarot sau Cdldtoria Omului. Iconar. Cernkrti 1935.
Fluor D. Radulescu, Desciitt4are. Craiova. Almanahul ziarului
"Rominia Cretina", Chisintt 1936. (Tr. Brkleanu).

REVISTA REVISTELOR

Revista mea. Dir. : Marta D. Rddulescu. An. I, Nr. 11-12 1935. (George
Macrin).
Iconar, I. 5, 1936. Redactia: CernSuti, str. Eminescu 15 (prof . Liviu Rusu).
Cuvintul studentesc. Red. si Adm. : Bucurestl, Calea Plevnei No. 11.
An. X, No. 1, Bucuresti 1936.
Revista de Pedagogie, Director : C. Narly. Cernauti, str. Spiru Haret
2. An. V, 1936.
Rinduiala. Bucuresti II, Putul cu plopi 9.
Convorbiri literare. Director : Al. 7 zigara-Samurca,s. Bucuresti, str.
Wilson 1. An. 63 1935.
Revista Asociatiei Corpului didactic medico-pedagogic din Rominia.
Redactor Dim. D. Scorpan. Cernauti, str. Aviator Gagea 4. An. V
No. 7-10. 1935.
Revue Internationale de Seciologie. Dir.: Emile Lasbax. No. XIXII,
Nov.Dec. 1935.
Actiunea Romin5, Romfnia Crestink Ideea Nationall, Chemarea, Mace-
donia, Tineretea.

1 Fiecare num6r va avea cel putin 32 pagini.

Manuscrisele nu se inapoiaz.

www.dacoromanica.ro
 ANUL 1. Nr. 10 lanuarie 1936.

Insemndri Sociologice
Director : TRAIAN BRAILEANU,
profesor de Sociologic la Universitatea din Cerndu(i.

Misticismul social al masselor 1).

Experienta aratii ca la un anumit grad de intensitate In ce
priveste afectiunea si de generalitate in ce priveste obiectul,
sentimentele populare tind a lua o forma religioas. Convingerile
ce sentimentul a fficut sa se nasca san din cari izvoreste senti-
mentul Insus tart caracterul unei adevarate credinte si obiectnl
sentimentului devine obiectnl unni fel de cult. Expresia alit de
des Intrebuintata ,am un adevarat cult pentrn ...", cInd vrem sa
dam o idee despre puterea sentimentelor pentra an autor, o
doctrina etc., ar fi o confirmare banala a acestui fapt. Dragostea
de patrie du nastere In mod natural cultulni patriei. Dealtminteri,
religiile ele Insele s'an nascut, In sinttl masselor, din sentimentele
de dragoste si de frica ce le incercan fata de toate puterile prin
cari se simtean stapInite si dela cari pntean astepta fericirea san
nenorocirea lor, puteri pe cari le-au conceput mai Intlin ca
multiple (animism si politeism), Inainte de a le topi Intr'o singura
putere infinita i vecinica (monoteism). Sentimental a ntiscni
credinta pe care o continea aa zicInd.
Inainte de a analiza diferitele forme ale misticismului popular,
se cuvine deci de a dada In analiza sentimentului religios
insus cauzele pro funde al acestei stari de lucruri.
Sentimental religios este inainte de toate sentimentul unei
realitati misterioase ce ne depaseste si ne stapineste, dar pe care
noi suntem, en necesitate, constrInsi a o concepe totdeauna mai
mult sail mai pntin asemanatoare nona Insine Imprumutinda.i ceva
din vointa, din inteligenta sart din sensibilitatea noastra dac
nu chiar transpunind par si simpla In ea aceste trei facultati
') D I Andr Joussain, despre al drui studiu ,Sociologia, etnologie corn-
parata i istorie comparat am vorbit in n-rul trecut (9) al ,Insemn. Sociol.",
a binevoit s ne trimit un capitol dintr'o lucrare ce pregAtete pentru publi-
care cu titlul ,Psihologia masselor. Suntem fericiti de a putea oferi cetitorilor
noutri acest interesant studiu al eminentului sociolog francez.

www.dacoromanica.ro
 2

Inaltate la infinit. Aceast realitate misterioadt, simtit a. prin pu-

terea ei ea foarte superioar nou, e privit In acelas timp ea
tinInd sub dependenta sa viata noastril si destinul nostru, In asa
fel eft ne face stt ne asteptam din partea ei, dup cum ea ne
este favorabiltt salt dusmanoasti, cele mai mari binefaceri san
cele mai mari nenorociri. Izvor de team& qi de nklejde, ea con-
centreazti cu usurintfi in ea toate aspiratiunile individului spre
ceea ce-I depfiseste eu mull : ea devine astfel In acelas timp
obiectal dragostei sale ea si al respectului gut i, prin Increderea
erescindli ce i-o inspirk face s. se nasett In el convingerea nnei
aliante durabile Intre ea si el.
On toate aceste caractere ale sentimentului religios se re-
grisesc mai mull san mai putin pIngbrite in emotiile si pasiunile
multimilor: sentiment al misterului pentrucli individul, primind
un adaus de fort prin acordul cu semenii ski, se simte Inttltat
deasupra lui Insus Mrrt a-si da seama de ce ; sentiment de de-
pendenttt, ettei el este dominat de Intiurirea acelora en cari
actioneaza Impreunk ; aspiratiuni spre ceea ce-I depseste, pentru
ett el actioneaza, ea si in instinct, far& a cunoaste scopul suprem
al faptei sale, scop ce depinde si el deo multiplicitate de eforturi
asemanatoare celui propriu, al ettror rezultat trebue sa depA-
cease& peste mice masurli ceea ce ar putea realiza el singur ;
alianta intimA, prin urmare, en o putere superioar b. ceIei proprii,
deoarece staduinta sa beneficiazA de aceea a tuturora. i toctnai
pentrucrt emotiile i pasiurile multimilor se Impregneadt fireste
cu religiozitate, oamenii au simtit trebuinta s se roage In comun
pentru a intensifica emotiile ion religioase Intarindu-le gratie
contagiunii exemplului si a sigarantei de a nu fi singari In ere-
dintA, prin emotia tutaror celor ce-i Inconjoar si al caror suflet
Ii simt vibrind Imprennit ea al lor.
In acest fel nu se poate ea mentalitatea simplista a mas-
selor.dt
. nu produett, sub influenta nnor adinci sentimente pre-
lungite gi exaltate, credinte si tin misticism special. Alaturi de
religiunea elaborat de o elitEt si adoptatft de multime, exist o
religiozitate nelamurita, nscutit spontan In sufletul masselor, dar
In stare O. se precizeze, prin actiunea unei elite, intr'o credintli
religioas adeseori slab definiti, si totus oricInd rodnicA.
Obiectal misticismului popular poate fi un om mort san
viu, real san imaginar, Infiintat satt nklajduit, cum e Napoleon
salt Lenin san cum e Messia al Jidanilor. Obiectul poate fi un
grup social : patria, rasa, partidul. Poate fi un fapt san nn an-

www.dacoromanica.ro
 3

samblu de fapte, o stare de lucruri data in prezent san nadaj-

(Mita pentru viitor : cetatea viitoare, Imparatii Ini Dumnezeu.
Putena deci orIndui obiectele misticismnlui popular In trei ra-
brici : eroii, iclolii sociali, miturile sociale. -

Tendinta de a zeifica si adora oameni calificati saperiori

prin puterea i bunatatea lor i priviti deaceea ca binefacatori
avind dreptul la recnnostinta popoareIor s'a manifestat in cnrsul
istoriei sub formele cele mai variate : cultul stramosilor si al
eroilor In anticitate, cultul sfintilor In evul media, originea di-
vina atribuitii faraonilor egipteni, divinizarea Imparatilor roman!
In caH se Intruchipa puterea Statulni i cari formau din acest
punct de vedere cheia de bolta a civilizatiei si In sfirsit, in
zilele noastre, proslavirea pe care clasele nestintoare o aduc
unor oameni priviti dintenn motiv oarecare ca aparatorii san
avocatii lor, Marat, Lenin, Jaurs, Briand si atitia altii.
0 all& forma de misticism popular este aceea prin care
un popor se ia pe sine insus ca obiect al cultului san, consi-
&rind rasa careia-i apartine ca superioara tutarora i predes-
tinata. Acest misticism era curat teologic la Evrei, caH se con-
sideran pop orn1 ales cu care Dumnezeu a Mout legamint ; el
este naturist la Germani, convinsi de soperioritatea fiziologica
si psiholpgica a rasei lor, chematit de legile vecinice ale naturii
si ale istoriei sa stapineasca natiunile i s le impuna, la nevoie
prin for, binefacerile cultnrii" sale. Aici rasa ia chip de idol.
Idolul poate fi si o forma de guvernamint, un regim politic
si social, o stare de Incruri tinzind sa promoveze fericirea ome-
nirii, ca in epoca revolutiei franceze natiunea" san republicam,
ca in zilele noastre democratia", progresul", stiinta" etc. .A ceste
notinni abstracte, fie ca raspund san nu unor fapte reale, an
eredinciosii lor, devotatii lor, fanaticii i mncenicii lor.
Considerat In canzele sale, cultul marilor oameni, al eroilor
si al sfintilor izvorliste dinteun sentiment de admiratie si de re-
cunostintk ntiscut mai intlin spontan In suflete, mentinut si In-
tretinut apoi en vointa In ele prin devotinnea publica In virtutea
cresterii fiintei pe care i-o procura omnlni de rind Inaltat oare-
cum la nivelul obiectului cultulni san prin admiratia si dra-
gostea sa.
Privit prin prizma scopurilor sale, ea o functinne sociala,
calla! tinteste inainte de toate sa perpetneze o forma de viata
traditionala, fie ea supnnerea fat& de vointa divina, devotamentul
pentrn stiinta san pentrn patrie, curajul de a intreprinde si a

www.dacoromanica.ro
 4

Invinge obstacolele, etc. Gratie mai, individal se simte fArit s

stie Impins sh pfintt pnterile sale In slujba societtitii, stt-si jert-
feascA la nevoie viata pentrn binele comun, sh nrmeze pilda
eroulni si a sfintnlui : chiar viata acestora din urmik nu-i oferh
oare dovada vizibilh i palpabilii a devotamentulni de care e ca-
pabil un om pentra aproapele site si na-I face stt vadA i sit
simtA plat unde poate fi Impinsh abnegatia?
Servind astfel la Intretinerea celor. mai !futile sentimente
sociale si favorizlnd ascultarea de condachtorii si de oamenii
cei mai eminenti, cultul marilor eminent este corium tutnror ci-
vilizatiilor, en toate c Insusirile litudate la ei nu trebue sit fie
aceleasi pretutindeni. DupIt cum spiritul epocii sae al poporulni
este rAzboinic Ban pacinic, religios san stiintific, In stare de
transformare socialit san de liniste interna, statni si altare se
vor ridica mai curAnd marilor cApitani, sfintilor, reformatorilor
san regilor, savantilor san inventatorilor; dar In toate timpurile
si In toate tarile, memoria binefacittorilor omenirii san a ace-
lora Inati drept atari dinteo cauza oarecare, a fost einstita si
proslavita In tot chipnl.
Se pare dimpotrivA c idolatria spiritual& a hut nastere
In timpurile moderne san a primit cel putin o desvoltare fitrit
precedent. Desigur eh ennui patriei exista In toate timpurile :
dar in anticitate clad cetatea avea zeii sAi protectori, religia era
nationala si cetAteanul apara deopotriva si vetrele si altarele-
sale. Dealtfel dragostea de patrie este prea stens legatit de po-
sesiunea ptimIntului si de protectia concetatenilor ski, pentru a
putea pane cultul patriei pe aceeas treapta ca celelalte forme
de idolatrie spirituala caH n'au un continnt asa de pozitiv. De
altit parte acest fel de divinizare a nnor notinni abstracte cum
sant Progresnl, *Uinta san Democratia ar pntea fi privit la nevoie
ca o yoga renastere a pAgtnismulni. Astazi fortele sociale sant
divinizate ea altAdath fortele naturii ; dar aceasth nonh religinne
n'are nici altare nici rituri bine definite : ceremoniile nu lipsesc
Insti nicidecum, dar au nn caracter mai malt social declt reli-
gios, cifei aici discursurile tin loe de rugliciani si eIntarea bise-
riceascift este Inlocuith prin altfel de eIntAri, imnuri patriotice
san eIntece revolutionare, de exempla.
In sfirsit se poate ea massele sh punit Increderea si spe-
ranta lor, la fel si nelinistea i frica lor Intean tip abstract sau
Inteo idee, transformate de imaginatie In realititti viitoare. Astfel
ian fiintit mitnrile sociale. Ca exempla de tip abstract se poitte

www.dacoromanica.ro
 5

eita Messia al Evreilor san Antechristul crestinilor ; ca exempla

al unei idei abstracte revolutia socialA", dictatara proletaria-
tului', seara cea mare" si alte credinte sat' superstitii sociale
de acelas fel.
Semizei, eroi si sfinti, idoli moderni, mituri sociale raspund
aceleiasi nevoi : de a InfAptui o orientare a cugetelor si senti-
mentelor cari favorizeazA convergenta dorintelor si eforturilor
necesara pentru actiunea comunA. Dar aceasta orientare nu con-
ditioneazA chiar aceleasi fapte, cad fiecAreia din cele trei cate-
gorii, amintite mai sus, eroi, idoli si mituri sociale li corespunde
o altA atitadine a vointei si prin urmare rezultate de alta natura.
Eroul e o fiinta reala. Mort sail In viatA, totdeauna /ma
onorat pentru trecutul san, el este dat In realitatea sa conereta:
e vorba numai de a-i fi asemAnAtor Kw de a i se supune. Idolul
spiritual este o entitate. Rationala sau nu, ea exista In momentul
de fata In realitatea ei abstractA : se pane numai chestiunea de
a exalta si a mentinea ceva deja realizat. Mitul social, In sfIrsit,
este entitate ea si idolul, destinata Insti A. se realizeze In con-
cret ea si eroul. Dintre aceste trei obiecte ale veneratiei masselor,
primal este Inainte de toate pietate pentru trecut, al doilea ere-
dinta In prezent, ultimul speranta In viitor, ea conditia ea eronl
sa poata destepta, ca si mitul, sperante si ea idolul sA ia In
anumite Imprejurari caracterul mitului In virtutea puterii de des-
voltare viitoare ce i se atribue.
Miturile sociale sant reprezentari concrete In raport cu cele
mai puternice tendinte sociale: ele corespund, la fel ea idolii
spirituali, trebaintei ce-o au massele de a obiectiva, sub forma
de reprezentAri (imagini sea cuvinte), aspiratiile si dorintelc lor,
dar cu aceastA particularitate ca reprezentarea aleasa cuprinde
Inteun fel oarecare In ea toate obiectivele particulare ale mas-
selor dincl sperantelor ei caracterul unei realitati apropiate, lip
di mitul tinteste mai direct spre actinne deelt cultul eroului sal"
idolatria spiritualA care nu o pregAteste decll In mod indirect
prin Intretinerea sentimentelor indispensabile pentru pAstrarea
unei forme de viata. Paterea comuna a acestor trei moduri de
religiozitate colectivA vine din faptul ea ele Intruchipeaza ten-
dintele cele mai puternice ale unui popor, partid, sari ale unei
clase. Dar In cazul mitulni e vorba mai putin de a Intretinea
sentimentele eft de a le mobiliza" asa zielnd, ceeace se dobln-
deste fAcIndu-se apel la grape de imagini prinse prin intuitie si.
chiar prin asta capabile sa trezeasca deodatA, Inaintea oricarei

www.dacoromanica.ro
 6

analize cngetate, toate sentimentele cari corespund cerintelor

unei actinni pasionate.
Toate miackrile mari, sociale, atiintifice, politice san reli-
gioase cari IntImpingt rezistente puternice obligk prin aceasta
chiar pe indivizii cari iau parte la ele reprezinte actiunea,
lor sub forma nnei lnpte. Descartes scrie In al lai Discurs
asupra melodei ett a Incerea sk Invingi toate greutittile i toate
greaellle ce ne Impiedicli sit ajungem la cunoatinta adevArului,
Inseamnk a da adevArate bAtAlii. Vietile sfintilor din primele
secole ale erei creatine ne aratk deasemenea mafi pingurateci
In luptit en airetlicurile demonulni care vine sgt-i ispiteascgt chiar
pink in pustiul lor. In tkrile catolice ettlagitrii se vedean ai ei
&wind luptgt dreaptii Impotriva principelni ruIni care-i biruitor
In lame ai care vecinic Incearck sk cIatige aceeaa victoria
Inkuntrul mAnkstirilor. Si Biserica priveate misiunea sa ca o
luptk de fie ce clip& !titre Satana i ieranliia sustinntit de Hristos
Biserica luptAtoare" ale cdrei victime provizorii sunt suiletele
Pargatoriulni, Biserica pktimitoare" ai Invingktorii definitivi
Biserica triumfAtoare" care glorifick pe Domnal In Rain. Mitul
face sit se simtk aceastk stare de luptk sustintnd speranta
Intarind dorinta de victorie. El este principin de actinne ai ge-
nerator de energie, deoarece stringe sub o forma foarte simpla.
pentrn a prinde i foarte potrivitit pentra a redeatepta amintirea
tuturor dorintelor, tuturor sfortkrilor, tuturor succeselor deja
Inregistrate, a tnturor infringerilor de Indreptat sail de rgtzbunat
pentra ck el reuaeate astfel sk concretizeze o notiune abstracti
care prin caracterul i indefinit ai misterios dgt in taink satis-
factie dorintei nnei vieti de apoi totdeanna prezentk in inima
omnlai.
Sub infinenta exaltkrii quasi-mistice pe care maul o titl-
mAceate ai-o Intretine deopotrivit, evenimentele ai faptele vietii
de toate zilele ian un lute les nou. Cum observit Georges Sorel,
pentrn primii creatini toate persecutiile Indurate Imprumutan
mitulni lui Antechrist un caracter dramatic ai o InsemnMate ex-
ceptionalk : fiecare din ele devenea un incident al luptei Intre-
prinse de Satana, anunta Incepntra domniei mai Antechrist care
trebuia sk dea lnmea pradgt domniei rAului inainte ce Isns
Hristos avea sk dee aleailor ski izbInda definitivA. Printr'un pro-
ces de acelaa gen maul rgtzboiului social a flicnt In zilele noastre
din c3ie mai mici conflicte /titre patroni i lacrktori ai din cele
mai neinsemnate discutinni la Intruniri publice, ea ai din pole-

www.dacoromanica.ro
 7

micile din ziare si din sentimentele de invidie resimtite in fata

spectact,1.111.1 boettiei san a luxttlui totatitea manifestatii ale
lnptei de clasrt : orice opozitie de interese san orice atingere a
amorulni propriu devine nn episod de rAzboin ; orice grevA, nn
Inceput de revolutie.
InflAcArarea rAzboinicA este astfel excitat& la cel mai 1nalt
grad prin rezistentele i perseentiile reale san imaginare : orice
succes II tnal pe eel ce-1 doblndeste la proportii de eron ; toti
cei ce ennose Infringerea iau infritisarea de asnpriti san martini ;
ori, &tea martirii nn dovedese adevArul doctrinei sau dreptatea
cauzei, ei sant eel putin mArturie pentru gradul de pntere ai
euraj ce adeptii unei secte sorb din ele.
Puterea de actiune a miturilor, idolilor i eroilor asupra
vointelor explicA importanta lor socialA. Evreii an fost snstinuti
In incereArile lor i In tribulatiile lor prin convingerea de a fi
poporul ales al lui Damnezen, Incercat i pedepsit de el din
acest temeiu i prin asteptarea prtmIntalui frtgAdnit san al lui
Messia prevestit de profeti ; primii crestini la fel an gAsit o In-
Wire In speranta prAbnsirii apropiate a lumii pAgine. In ordinea
politica i socialA, visurile de libertate, egalitate i fraternitate,
en toate desmintirile experientei, an 1ngAdnit armatelor revolu-
tiei franceze sh 1ndure donAzeci de ani de rAzboiu, de cele mai
multe ori biraitoare ; si mitul grevei generale, al revolutiei sociale
si eel al di etaturii proletariatului an fost deasemenea un mijloc
pnternic de actiune asupra masselor pentru partidele socialiste gi
comuniste. In Germania, dupA ritzboinl din 1914-1918, credinta
misticA In reinaltarea nationalA a dat o nourt energie popornlai:
asteptarea ferventA a nnei regenerttri si entuziasmul pentru Hitler
1-an fAcnt capabil sit 1ndure lipsnri ce nu se pnteau InlAtura. In
Rusia, mistica planului cincinal, convingerea ert bolsevismul va
realiza o ordine social& uncle vor domni fArA pArtinire ratiunea
IL dreptatea, speranta neclintitA cA o nouit erA de prosperitate
va fl rAsplata lipsurilor i 'mina prezente au Meat pe multi
luerAtori srt accepte o situatie mizerabilA san o adevAratrt sclavie.
Formarea mitttrilor sociale si a idolilor sociali nn e cleat
In concordant& en legile generale ale naturii omenesti. Ea este
un caz particular al obiectivArii faptului trAit In reprezentare
in vederea unei constiinte mai lAmurite si a nnei actiuni mai
sigare asa cum le-am descris in cartea noastrA Sentimentele
ci inteltgenta. Considerat In scopul sAn, misticismal social pare
InteadevAr sA aibA rolui de a face massele constiente de aspi-

www.dacoromanica.ro
 8

ratiile lor cele mai Ina lte i adinci pentrn a le dispune sti pri-
measch incercArile qi loviturile en mai 'mink neclintire, primej-
diile en mai mult curaj, lnptele en mai mita inflAcArare precum
gi de a resimti izbinda en mai multA mIndrie.
In formA de cult al rasei san el patriei, misticismul social
tinde In primul rind la acceptarea unei stAri de civilizatie, fie
cA e vorba Inainte de toate de pAstrarea puritAtii etnice san a
credintelor religioase san a regimulai politic i social, a limbii,
a obiceinrilor si in sfirit a nestirbirii teritoriulni national, con-
ditie a existentei qi desvoltArii acelei civilizatii. El e inainte de
toate un factor de ordine. Ca mit social, el tinde mai ales la
stabilirea unei noui stAri de lucruri : el este deci In mod
normal nn factor de progres, dacA nu devine cnmva, cum
se intimplA prea adeseori, un mijloc de tnlburare socialA si de
revolutie.
Andr Joussain,
(Trad. Tr. Brdileanu) Doctor in litere, laureat al Institutului Frantei,
prof. agregat de filosofie la liceul din Perigueux.

Biosociologia.
Noua doctrina' a dinamicei socials.
1. In cele ce urmeazA vom face desigur sA tresarA
de indignare pe mai toti specialistii sociologiei de catedrA" i
ortodoxe", Inviind strigoiul de mult ingropat en topusa in piept
i cu anatema tnturor cardinalilor stiintei oficiale : organicismul
sociologic". Cititorul se va convinge insA, ett renAseind ea pa-
sArea Phoenix, nonl organicism" are mnschi mai puternici i
sufiu mai viu ea nici o datA i o cuirasA tiintificA pe care n'o
mai pot pAtrunde tepnrle gi sAgetile de lemn ale bAtrinei stiinte
oficiale. Noi l'am chemat In ajator, In lupta noastrA, pentru a
stabili mai comod i mai pe intelesul tuturor liniile mari ale
planului realizArilor sociale ale nationalismului constructiv.
2. Vechlul organicism sociologic". Pentru eine flu e In
curent cu istoricul sociologiei, cIteva lAmuriri snrnare se impun
In prealabil. Ern organism superior om san animal, de pildA
este un stat de o imensA complexitate, ai cArni componenti in -
dividuali ai cArni cetAteni" sant celulele vii de aceeasi
origind: celula-ou dela care an purees, fiecare cetAtean celnlar
fiind urmastil transformat i adaptat functiunii sale In organismul

www.dacoromanica.ro
 9 ---

social celular. Entitatea complex& rezultant& este un metazoon .

IIn metazoon" un om de pild& se aflA fat& de un roin
de celale neorganizate (o colonie de amoebe san an roin de
spermatozoizi d. ex.), In raporturi analoage ca un stat modern,
o armat& modern& san o azin& rationalizatA, fat& de o turmi de
antilope sail an grup de sAlbatici de ultim& primitivitate. 0 co-
lectivitate social& organizat& apare deci analoag& unei noni en-
titAti biologice organizate : un metazoon de a doua ordine".
Ca privire la modal de actIvitate, asemAnarea dintre an
stat modern respectiv dintre o armat& sat' o uzin& rationa-
lizat& si tin animal superior este izbitoare : dap& cum la
animal sistemul nervos dicteazA activitatea specializat& a diferi-
telor organe, tot astfel In stat executivul, In armat& marele co-
mandament, In min& directoratul, dicteaz i coordoneazit acti-
vitatea organelor specializate. Aceast& frapant& asernAnare In di-
namica organizeirll functlonale a dat nastere rAposatului orga-
nicism sociologic" clasic, care n'a fost decit Incercarea de a
urmAri i desvolta asemAnarile fanctionale Intr'un sistem de
analogii pur morfologice, cAntind a desvolta o fiziologie a sta-
tultti" ca un corelat natural al fiziologiei generale. Falimental
unei astfel de conceptii era fatal ; cAci Intre statul celular gi
colectivitAtile umane moderne sunt deosebiri fundamentale cari
fac iluzorie orice Incercare de asimilare nu numai formalA, ci
chiar dinamic& Intro cele doll& categorii de metazooni". Iat&
cateva din cele mai importante : In organismul celular indivizii com-
ponenti stint solldari mecanicqte, fiind concrescenti ; celulele di-
feritelor organe sant total deosebite, printr'o specializare defor-
mant& ireversibila i utrancierA : o celul& nervoask una osoasA,
o global& rosie etc. an mai an aproape nimic comun Intre ele
si en oul original ; In fine, fiecare individ celular functioneaz&
automat la excitatii simple si mereu de aceeas naturA.
Total deosebit& In Instisi esenta ei e structura colectivitAtii
umane, deoarece : Componentele oricArui organ al colectivitatii
nu sunt numai libere Intre ele, dar pot sa se desprind& temporar
san definitiv de organal specializat unde functioneaz& ; oamenii
nu sant diferentiati morfologic si fiziologic, prin specializare, si
nu exist& nici o tendint& In acest sens (din contra, In organis-
mele sociale cele mai diferentiate qi superior organizate, asem&-
narea In pregAtire si substituirea posibil& In diferitele ramuri de
activitate special& sunt tot mai accentuate, cam e de pildtt Intre
lucrMorii industriali moderni); In fine coordonarea activitAtii or-

www.dacoromanica.ro
 10

ganismulni social nu.-i mecanica si automatizata, ci pslchic con-

simtitd (un individ care primeste ordine san incitatie la activi-
tate poate, dacit nu vrea, sA nu le dea nrmare qi s raspunda
altfel, arbitrar).
.Aceste deosebiri esentiale i evidente ne arata ca sistemul
pe care vroia s cladeasca, prin -pura analogie formala, orga-
nicismul sociologic" de odinioara era total lipsit de Indreptatire
si de fundament.
3. Cauzele asemAnArilor formale intre statul celular II
colectivitatile organizate umane. Dar atnnci de unde provin
asemanarile cari an dat naste organicismnlui sociologic" ?
Aceasta o putem spnne depe acum : ele provin din aceleasi
canze de conditionare functional& nazi fac de pilda sa se ase-
mene formal mamifere ca balena si delfinul en pestii, en cari
In fond nu an nimic comun In firea i esenta bor. SA ne expli-
cam : fiecarui soiu de viattt colectiva i se pun anumite conditirmi
de existentd .1 persisten(d, iar organizarea" este felul In care
colectivitatea cauta sa tndeplineasca aceste conditiuni. Conver-
genta formala corespunde unei asernanari In dinamismul acestei
conditionari: D. ex. forma balenei asemAnAtoare en a pestilor
corespunde conditionArii hidrodinamice a vietii acuatice : forma
optima pentru o rapid& deplasare In apa. Exact la fel stA lucrul
si en privire la analogiile formale In organizarea i modal de
functionare a celor dona categorii de metazoonii : la conditionari
analoage, dinamism functional analog
Dupa aceste lamuriri prealabile pntem trece la o sumarA
expnnere a neoorgarzicismului sociologic".
4. Elementele primordiale ale conditionalismului bio-
logic".
a) Postulat fundamental: o colectivitate, indiferent care !
tin prezinta interes declt In mitsura In care dureazd indefinit
(fie reproducIndu-se pe sine, fie transformindu-se). Cind nu In-
deplinqte aceasta supremit conditie de persistentd", gruparea
sociala e un accident fara Insemnatate In caleidoscopul mani-
festArilor efemere. DacA e permis a Intrebninta pe tot cuprinsul
acestui dorneniu termenul de scop" (telos), pntem postnla :
Scopul vietil e viata ins641, persistenta el indefinitd in timp".
Tot restnl manifestarilor ei, sub orice forma, nu stint cleat my-
loace in slujba acestui suprem scop.
b) C'onditionalismul biologic in organismul social. Pentraca
o colectivitate s dureze, trebnie sA Indeplineasca dor& grupe dq

www.dacoromanica.ro
 11

conditiuni, in principiu acelea$1, oricare ar fi natura colectivi-

Mil. Primo : indivizii cari o compun trebuie sit se afle In astfel
de conditiuni Inca sa poatA trdi, Indeplininduli stiniktos toate
functiunile lor organice.
Secundo : colectivitatea trebuie stt-i asigure persistenta",
adictt dttinuirea nelimitattt In timp. Impotriva acestei persistente
luereazA In adeviir trei categorii de factori : efemeritatea indivi-
dului i tendinta lui de ImbittrInire i degenereseenta, apoi fac-
torii destructivi din exteriorul ei. Pentru a face fath tuturor
acestor cerinte, pentru a Indeplini toate aceste conditiuni cad
neindeplinirea uneia singure duce mai mult san mai putin repede
la pieirea colectivitatii , aceasta rAspunde, totdeauna chid
reuete stt persiste, printeo serie de masuri de specializare i
coordonare a activitAtii componentelor individuale, In vederea
binelai general. Aceste mAsuri constituiese ceeace numim orga-
nizatie. Ansamblul colectiv care rezultA din aceasta organizatie
este ceeace numim organism social. A qadar organizatia este In-
terearea colectivitatii de a Indeplini conditiile de existenta i
persistenth.
5. Corelatele organice ale conditillor de existent i
persistenta. Econornicul si politicul.
In organizatia statului celalar animal, conditiile de existenrd
aunt satisfacute de organele cari contribuie la asigurarea hranei
Intregului sistem : aparatul digestiv, circulator, glandular etc. etc.,
plus organele nervoase de conducere a tuturor acestora. Condi-
title de persistentd sunt satisfAcute de organele speciale menite
stt asigure entitatea Impotriva diverselor cauze de pieire prin
eliminarea toxinelor, apttrarea Impotriva dumanilor din afarA i
dinlAuntru, reproducere i regenerare, echilibra i armonie In
activitatea generalft etc. etc.
Toate acestea sub comandamentul unor dispozitive nervoase,
a citron activitate e artclatA de psichologie ea reflexe, instincte,
afecte qi ratiune. Prima grupa de organe lucreazit In genere
continua i automat, avitnd un -rot merea actual i prezent :
acumularea qi repartitia energiei necesare existentei i functio-
narii de fiecare moment a diverselor componente ale organis-
mului. A doua gruptt de organe functioneazA In genere intermi-
tent qi ea un aspect teleologic, pentru a asigura viitoral.
Corelatele lor In organismul de stat apar acum evidente :
existA In complicatul organism social modern nenumArate organe,
Incleplinind functiuni diferite. Dintre acestea unele produc energia

www.dacoromanica.ro
 12

si ntilitAtile de tot soinl, altele le repartizeazit, iar allele activeazik

ea nn sistem nervos la coordonarea tutnror acestor activititti.
Ansamblnl acestor organe ale colectivittitii constitnie organismul
economic san, mai pe seart, economical".
0 alttt parte a organismulni social servete la apitrarea
Impotriva factorilor de desagregare interni (politia, justitia etc.),
altele la apitrarea contra factorilor de distrugere exteriori (armata
i diplomatia de pildit), altele pentra asigurarea reproductiei i
persistentei statului national (edacatia, siinfttatea public, eugenia
etc.). Ansamblul acestor organe constitne aparatnl politic san,
pe scut, ,,politicul".
In marele organism social, economical" are fanctinnea de
a Indeplini conditlile de existenta, iar politicul" pe acelea de
persistenki.
Precum vedem, conditionalismul biologic pentru cele dm:a
categorii de metazooni este acela In esenta Int. Na e deci de
mirare ea In aspectul formal sit apartt de asemenea, alit de des,
convergentele izbitoare cad an dat natere vechiulni organicism.
Ceea ce este important este Insti c dinamismnl care corespunde
acestei identititti principiale In conditionare, prezint fenomene
de convergent& mult mai adInci, astfel Incit, de data aceasta, ne
putem servi ca mult mai mina eficacitate de datele biologiei
statulni celular, pentrn a verifica i dirigui stattil uman, ea i
pentrn a verifica i controla clatele sociologiei i economiei po-
litice clasice.
In cele ce urmeaza vom da cIteva exemple In acest Bens.
6. Criterille binelui 1 raului organic. Poate cA una din
cele mai interesante consecinte ale neoorganicismulni astfel de-
finit este aceea c notiunile de bine i ritu, de moral i imoral,
de ntil qi inutil (social) se obiectiveaza tiintific i eapAtii nn
caracter biologic, eoncludent i indiscutabil. Conditionalismul
biologic ne permite s rttspundem In adeviir far& ezita-re la tntre-
baH ea cele ce urmeazti.: Care e cea mai rea organizatie de
stat ? Evident aceea care ar duce la pielrea lmediatd a tutnror
componentelor sale. i cea mai band? Aceea care ar asigura
statulni i natinnii In ansamblnl situ o dainuire indefinitd, iar
tnturor componentelor sale individnale un optimum de condifil
biologice. Aeestea aunt extremele tebretice. Iar pentra stadiile
intermediare, reale ? 0 colectivitate e en alit mai bine organi-
zatA en et ditinuirea ei In timp e mai asiguratit, iar starea coin
ponentelor individuale e biologicete mai superioarii.

www.dacoromanica.ro
 13

7. Aplicatil : functionalism organic In stat I aprecierea

lui. Noua doctrinA consider% mice organizatie colectivA In slnul
organismului de stat ca an organ care trebnie privit prin prisma
necesitAtii i utilitii sociale a functlunil sale pentra asignrarea
existent& gi persistent& colectivitatii. Criterinl cuprinde implicit
conditiile de ierarchizare a important& sociale.
in ansamblnl san economicul e privit ea acea parte a or-
ganismnlni social care are func(iunea de a asigura la optimum
existenta colectivitatii, daph criteriile definite In precedent.
Urmeaza ett. un aparat economic, oricll de complicat i capabil
de a produce, oricit de superior In mijloace technice ar fi, e
jndecat bun sari rttn dap& fetal cum ti Indeplinete mai bine
san mai rttu functlunea lai de ansamblu. Exact la fel stan In-
crurile i en privire la organizatia politicA : cum functioneazi pi
ce reznitate dA din punctul de vedere al conditionalismulni
biologic.
Dar indiferent de natura organismulni i complexitatea mai
fonctionala, sant cIteva criterii biologice de o valabilitate en
total generaltt asupra cArora e necesar sh insistlim Inch din
primal moment.
8. Factoril carl primejduiesc existenta oricarei colecti-
vital! organizate :
a) Parazilismul. Definitie : orice element strein i orice
organ care preleveazi din energia unni organism social, fArtt a
Indeplini In schimb o fanctiune care contribnie la mArirea vita-
litAtii qi la Mina frinctionare a organismnlni colectiv, constitnie
un parazit.
Parazitismul primejdaiete existenta statelor pe trei etti
deosebite : prin slAbirea vitalitatii elementelor active ale orga-
nismului, cArora le rApete din energia cnvenittt i necesarA, apoi
prin degenerescenta parazitnlni Insuqi, care devine nn element
morbid, in fine, prin faptul cA cea mai mare parte din aceti
paraziti aunt creatori de otrAvuri sociale care macintt vitalitatea
Intregului. In statal celnlar lucrul e prea vizibil pentra a mai fi
nevoie sA-1 exemplificAm, dar poate In colectivitatea umanA or-
ganizatti e ntil s'o facem : trIntorii societAtii nu numai cA prele-
veaztt pe nemnncite valori i energie earl ar pntea 4i ar trebni
sA serveascA bunei desvoltAri a statulni ; dar pe o parte dege-
nereazti ei Inqii prin lene i mai ales prin vicii, iar pedealtA-
parte InsttO viata lor de desfrlu i de trIndAvie e un factor de
desagregare sociallt i de slAbire a moralitatii generale, deci a

www.dacoromanica.ro
 14

rezistentei morale si fiziologice a elementelor cari aleittuiese or-

ganismul de stat, ei sunt deci i producatori de toxine sociale.
Parazitismul trebaie deci considerat ca anal dintre factorii
cei mai nocivi pentru dAinuirea unui stat.
9. Alti factori de distrugere : deficientele, carentele si
gigantismul organeior. Temelia organizArii e specializarea func-
tional& a organelor. Activitatea fiecArnia e strict necesar& exis-
tentei ori persistentei. Aceste organe trebuie sA functioneze alit
eit e necesar pentru trebnintele Intregalui. Deficienta adicti
insuficienta san anormaia functionare a unuia din organele
necesare slAbeste rezistenta vital& a intregulni organism. E deci
o primejdie gravA. Malt mai primejdioasA e lipsa totalti a until
astfel de organ, carenta. Ea duce In cele mai multe cazuri la
desorganizarea colectivitatii.
Dar anumite organe utile si necesare pentra dAinuirea in-
treolui pot ajunge, printr'o tendint& naturalA, sit depAseascA ma-
rimea pe care o poate suporta organismul, sa se desvolte In
danna altora si la urmA sa due& la distrugerea Intregalui.
AceastA tendinta spre gigantism a organelor e cunoscut& in bio-
logia general& : cresterea nemasurata a coarnelor, dintilor, cara-
pacelor de protectie. a partii cArnoase i osoase a corpului, a
dus, In cursul perioadelor geologice, la pieirea a nenumarate
spete de animale. Corelatul gigantismulni organic e cunoscut i
In statul nman: cresterea disproportionat& a armatelor, a biuro-
cratismului, a oricArui fel de elemente, social-utile fiecare In
parte, duce la turbuntri grave si finalmente la pieirea organiza-
tiei de stat.
10. Discoherenta. Un factor de pierzanie extrem de free-
vent si totdeauna en pronostie gray pentru durata organismului
este cliscoherenta. Viata tntregii colectivitAti organice, ori de ce
categorie i natura ar fi ea, depinde de armonica si coherenta
functionare a componentelor individuate specializate. Pentru a
realiza aceasta armonizare si coherent& in functionare, exista In
orice organism anumite organe de conducere i coordonare (de
pildA, in organismnl animal, nervii si centrii respectivi). Prin
aceste organe se realizeadt coherenta activitAtii.
Fie prin discoherenta sistemultil de coordonare si control,
fie prin incapacitatea Ini de a-si impnne directivele, fie printr'o
anarhica fanctionare a organelor comandate, organismul se bol
naveste i piere In scurt Limp.

www.dacoromanica.ro
 lb

Nu e nevoie sa ne mai oprim la statul celular, ci pntem

trece direct la organismnl colectiv uman de azi, dlnd eiteva
exemple. Cind, Intr'o armata, sefii se dusmanese si nu se Inte leg,
dInd ordine si contraordine i ridietnd unitatile unele contra al-
tora avem discoherenta de origine centrala. Cind soldatii san
unii sefi mrunti nu sant In stare sau nu vor sA execute orili-
nele primite, avem o alta forma de discoherenta. Evident ci
generalizarea discoherentei duce la distrugerea rapid a unei
organizatii. In organismul de stat una din formele discoherentei
e cunoscuta sub numele de indisciplin i anarhie. A dona
anarbia i incoherenta organelor centrale, nu are un nume special.
Discoherenta e unul din semnele de degenereseenta si pieire
rapidk a oricarei organizatii.
11. Cardcteristica principiului organizator uman : spin--
tualitatea. Revenind asupra 2 reamintim c, eu elt organismul
social uman e mai superior organizat, en alit indivizii cari II
compun tind s devina mai putin diferentiati, mai asemanatori
morfologic si spiritual, mai liberi in alegerea activittii lor : In-
treaga activitate sociala a individului social uman e determinata
de dorinte i sentimente, iar rolul constringerii mecanice devine
tot mai disparent. Aceasta Insemneaza ca organizatia si cohe-
renta organismului social uman are o temelie numai psihicd.
Ca alte cuvinte : 'determlnantele formei si activitOtil sociale sunt
pur spirituale. Mergind putin mai -departe, observam ett In aceasta
spiritualitate predominanta desavIrsita o are atectivul : placerea
si neplacerea, dorinta si sentimental. E inutil sa insistam, cci
experienta fieettruia o dovedeste. E destul s'o reamintim, caci
aceasta constituie una din temeliile dinarnicei sociale. Dar aceasta
constatare ne poate servi i sa examinam valabilitatea uuor doc-
trine astazi foarte cotate si la mon.
12. Demonstratia nevalabilitatil materialismului istoric.
Temelia doctrinei materialismulni istoric se poate rezuma In
citeva propozitii foarte simple. Iata-le : Conditiile economice
aunt determinante pentra structura unei alcatuiri de stat ; modi-
ficarile conditiilor economice premerg si condifioneazd modific&-
rile organismului de stat cari sunt o consecintd necesarei a celor
dintIM ; printre factorii economici determinanti conteazit In primul
rind densitatea de populatie, disponibilitatile de et ergie si forma
lor, technica de prodnetie si repartitie a bunurilor.
Ori toate aceste conditii sunt exterioare individului i pur
materiale, pe chid noi am vazut ea structura unui stat e rezul-

www.dacoromanica.ro
 -- 16 -
tatul structurii psichice, spirituale a componentelor i In primal
rtnd rezultatul afectelor provenind din caracterele individuale.
Am putea sA ne oprim aci pentruc& attt e destul pentrn a
dovedi nevalabilitatea materialismului istoric ; dar sh venim i en
exemple. Densitatea de populatie In China, Java i Belgia e de
aceeai ordine de mArime. DisponibilitAtile de energie cam ace-
leai, conditiile climatice ale Chin& qi Belgiei relativ foarte
putin diferite : structure de stat e In cele trei cazuri cu total
deosebitA. Alt exemplu, de altA naturA : pe enprinsul Statelor
Unite i al Canadei aceleacii disponibilitAti materiale an this, cu
pieile ro0i, la simple viatA de tribnri discoherente, fArit organi-
zatie, en europeni, la state modern organizate. In plus, densitatea
de popnlatie a variat considerabil i Intro cele donA teritorii qi
In raport en statele europene de unde provin colonitii. In fine
al treilea i ultimul exempla, en deosebire demonstrativ i, el
singur, concludent : statul bolgvic. Aci nona formA economic&
succed& nnei transformAri a spiritualitAtii i e rezultatnl activi-
tAtii unei minoritati care a lucrat dup& un plan bine definit :
structura atit politica cit ,F1 economic& sunt rezultatul unel
spiritualitati determinate qi coherente.
Tocmai statul bo4evic e demonstratia prin reducere la ab-
surd a materialismulni istoric. Habent sue fata ...
13. Si nevalabilitatea marxismulul : In esentA obiectivul
valabil al marxismnIni e dreptul la viata material& optima a
individului, atingerea maximului de huzur al tuturor, cu minimum
de cheltuiald de energle din partea fiecAruia. Restul doctrinei
marxiste nu constitne, In fond, decit descrierea ai justiflearea
dialectic& a mijloacelor de a ajunge la aceastA tintA.
Dec& privim bine, marxismul formuleazA ea principal& tint&
de atins numai una din pArtile conditionalismului biologic : re-
partiia abundentA i rational& a bunnrilor necesare vietii mate-
riale a individalui. Marxismul Uncle, en alte envinte, sA rezolve
problem a conditlilor de existenta, ceea ce e necesar, dar nici-
decum snficient. Se vede imediat dece : marxismului ii e strein&
preocuparea 1 tema condifillor de persistenta. Marxismul, pre-
supus integral realizabil tn cele mai ideale conditii, nu asigur&
ddinuirea unei colectivitati umane, din contra prin tnsikqi pre-
dominanta pofftulatului material vi cu caracter egoist individual,
o primejduie,Fte.
S'o demonstrAm. Fiecare marxist va recnnomte el idealal
marxisrnului e eel arAtat la tneeptitul acestai . Technocratii

www.dacoromanica.ro
 17

americani an demonstrat cii, In stadiul mecanismulni economic

de azi, clack fiecare individ valid ar lucra cel mull 2 ore pe zi,
s'ar prodace saficiente bunnri materiale pentrn toti locnitorii
nnni stat. Cu progresnl malinismnlui qi ntilizarii energiei natn-
rale, acest timp s'ar scurta la eel mull o orA dona pe sAptAmIna.
Restul timpulni ar rAminea locuitorilor statulni marxixt sa-1
piardli cum vor. Iar pentrn doetrina marxista acesta e idealul
spre care va sli tindem asimptotic.
Dac ne nitkm InsA bine, marxismnl adevArat tinde catra
o forma de organizare In care toti componentii organismulni
social ar deveni, din punct de vedere biologic, parazttli ma$l-
nilor, precum azi clasele superpuse sunt parazttil proletarlatului
muncltoresc. Ori parazitismnl, indiferent sub ce forma, duce
pentrn parazit la degenereseenta ttli disparitie In scurtk vreme.
Rationamentnl nu suferA contrazicere. Pentru marxism ca doctrted
problema condiftllor de persistengi nu exist& *i aceasta e con-
damnarea Ini.
Dan Mulescu,
profesor la Universitatea din Cluj.
11111111111111=1111111

t Dimitrie Strchinaru I
,
Zilele trecute s'a stins din viata, In spitalul Central din
Cernanti, un mare infaptaitor, care era In acelaq timp un lap-
tarot neintrecut i an camarad desiivirqit. In virsta nnmai de
29 ani, finl taranulni aspra din Ilie0 cade lovit de soartk. In
fata acestni -sfIrqit de viata, dureros pentru toti camarazii lni,
Incerelm sa ne reculegem i O. vedem eine a fost i ce a re-
prezentat Dimitrib Strachinarn.
Fin de plugar menit, prin ocupatia pArintilor ski, rAstur-
nArii brazdei de care s'a simtit legat pInk la este
sfirit
trimis totnqi sit studieze, datoritA unor ImprejnrAri favorabile
In licen nu s'a putat Intrevedea eine va fi cel disparut azi dintre
noi. A atras, ILIA, atentia profesorilor i a colegilor ski prin
intransigenta sa i prin pasiunea en care stndia Istoria Rorninilor.
Ca elev, Inca, era hotarIt qi nu ceda nimic din convingerile
sale. CU privete istoria popornlui ski, citise aproape total ce
s'a scris In romInete. Acestea stint cele doua fapte ce-i carae-
terizeazik, Inteo larga masura, anii tineretii sale de elev, din

www.dacoromanica.ro
 18

care, !mit, nu se putean deduce maH lucrari pentru ceeace era

s devina.
Ajuns la Universitate, el se arata derutat In primul an de
studin. Se incrie In Societatea studenteascrt Dacia", qi Incearca
sa studieze Literele, pe care le parasete !ma, pentra a Imbra-
tisa Dreptul.
In Societate se declartt dela Inceput nemultumit, pe motiv
c actiunea positiva de Infaptuiri este tulocaitA prin discutii
sterile 1 manifestari inutile. In acest an se mentine In aceasta
pozitie de nemultumit qi de critic ne1nduplecat. In anul al doilea
ajunge vicepresedinte al ei, ca peste Inca un an O. ajunga con-
ducatorul ei pe timp de cinci semestre. De aca Incepe activi-
tatea lui positiva.
In toata munca depusa de el se poate urmari firul ideologic
care i a condus pasii. Propriu zis, el n'a afisat nici o ideologie
i n'a lucrat dupti programe. Cu toate acestea, activitatea lui
este imprimata de o conceptie despre viata destul de lamurita
i mijloacele pe care le-a utilizat pentra a-i realize crezul lui
an fost cele potrivite. Din moment ce a trecut la fapta, a Intrat
In joc shntirea lai tamultuoadt, care nu i-a dat ragaz decit acu
clieva zile. Din acest punct de vedere, ratiunea a fost subordo-
nata simtirii lai nobile i marl.
Taran prin origine i prin structara lui sufleteasca, el 'A-
mine acela si la Universitate. Nu rupe cu trecutul lui sufletesc
pentru a face altceva din el, ci-i cultiva ceeace a mostenit
dela parintii lui si dela brazda. Studiul la Universitate i-a folosit
la acumu!area de ctinotinte necesare exercitarii profesiunii pentru
care se pregatea. Culture lui i-a format-o, Insa, In alta directie
si alt sens : In lupta pentru Infaptuirea crezultti carnia i s'a dat
In Intregime fara nici o rezerva, Nici nu patea altfel I In mediul
dela ora s'a simtit strein i n'a Incercat nici o clipa 'lacer sit
se adapteze. Trebnia sh-si creeze un alt mediu, In care sa res-
pire In voie. Pentra moment 1-a gasit In Dacia", care cuprinde
In bunk parte fii de tarani. Na era, Insa, deajuns pentra el.
Structure liii sufleteasca simtea chemarea satelor i el nu i-a
putut rezista. Mediul rustic, Insa, era bltntuit de mizerie moralti ci
materiala. Ca student, el vazuse i-i dada-se mai bine seama
de Intreaga tragedie pe care o traieu satele. Si odata ajuns pre-

societatii ,
edinte la Dacia", el pleaca la sate, respect/rid si traditia
hotarlt sit Nett apostolat Si-a dat, Ins, imediat
seama ca nimic nu se poate face acolo fara organizare. i el

www.dacoromanica.ro
 19

pleca doar in mijlocul taranilor pentru a face opera durabila i

nu una pur formalii! Societatea Dacia" Ii pune la dispozitie
nucleele de organizare pe care le infiintase i de cari s'a folosit
Inainte de razboin ln actinnea ei. Le gasete parte desfiintate,
parte la marginea prapastiei, din cauza certurilor interne cari le
rodeau. Nimeni nu mai credea Intr'o reInviere a lor. Ba mai
mult ! Multi nu le &eau nici un rost. Singur Dimitrie Strachi-
narn credea In reinvierea i misiunea lor. Si inteo atmosfera de
netheredere i de suspiciune generalik, el pleaca la sate, singur,
Mat bani i Mat camarazi. Nu -i ia aer de cultivator" al ma-
selor. El ennWea perfect de bine psihologia taranulni i-i &idea
seama de greutatile pe caH trebuea O. le hiving& : neincrederea
i pasivitatea ce earacterizeaza elementul dela tarii. Increderea,
dap& cum vom vedea mai tirziu, le-o cltig prin serviciile mari
pe cari le facea lor. Stimulentul actiunii 1-a cautat In sufletul
taranului. Prin vorba i fapta, s'a silit din rasputeri sa-1 con-
vinga pentru un crez, pentru un ideal ce avea sa-i aduca o viata
spirituala i materiala mai ridicata, mai buna.
In doi ani, el nu cruta nimic din ce are pentru a-i vedea
visul cu ochii. Si el reue0e eu pretul vietii sale, dind astfel
operii lui qi elementul de maretie i permanenta. La capatul
acestei perioade, Are4iile vechi sant reorganizate, iar altele
noui sunt Infiintate. El dep4We fruntariile provinciale ale Bn-
covinei i infiinteaza arc4ii in Nordul Moldovei i al Basarabiei.
Si gindul Ini mergea mult mai departe I El nu se limiteazat
Insa, numai la organizarea lor. Durerile i necazurile de moment
ale taranimii eran prea maH ea el sa fi ramas reee In fata lor.
Cladete In sate, en ajutorul arcaOlor, clteva biserici, iar la oraii
devine avocatul cauzelor drepte ale lor In fata autoritatilor.
Reuete sa rezolve toate chestiunile, ramase neterminate, refe-
ritor la loturile de colonizare i de Improprietarire, In special
din Nordul Bucovinei. Nu este cerere dreapta a taranilor pe
care A. n'o Imbratieze. In Cernauti, In fata diferitelor autoritati,
la Bucureti, in ministere, el este tot atit de cunosent ea i
printre arcaii lui. Avea acces oriunde s'ar fi prezentat. El re-
prezinta doar interese i cauze streine de el i pe deasugra
drepte. In afar& de acestea, el refuza oHce plata pentrn munca
lui. Facea toate acestea desinteresat, fara plata qi fara sa ur-
mareasca seopuri egoista. Ridicarea paturii tariineti la un stan-
dard superior de viata spirituala ci materiala, Wit &dill care
i-a conclus pacii In toatA activitatea Ini.

www.dacoromanica.ro
 20

Arcasii II iabeau, ti pretuiau si se simtean puternic atasati

de el. Se bucura de asa antoritate moralli In fata lor, Melt pre-
zenta mai Wean sat fAcea sh disparh orice nrmit de nelntelegere,
ivith intre rnembriii nnei archsii. El era sefal necontestat al lor.
tin adevArat conduchtor, an mare conducAtor, care a fhptuit
minnni. Sant proaspete In memoria tuturora congresnl dela Cer-
nhati din toamna annlai 1934 si manifestatia dela Bucuresti din
8 tunic 1935. Sont cele mai mani raise/id de mase thrlinesti,
Impreank ea cea dela 1906, organizath de Dacia", en ocazia
expozitiei dela Bacuresti, pe care le-a cunoscut Bucovina. Si
n'au fost acute pentru schimbare de guvern, ci In scopul afir-
mArii culturii i crezului lor. S'a vhzut, cu aceasth ocazie, o th-
rinime organizalh si push in mars, care desmintea en inversunare
acazetia de.pasiv i indolenth. i toate acestea, datorith exclusiv
celui plecat prea de timpuria dintre noi.
Sh nu se creadh insA, eh Dimitrie StrAchinaru era an
sectar, pe care-1 preocupa numai phtara thrhneasch. El 'nu agita
ideea de clash socialh nici chiar din punctul de vedere al unei
culturi romtnesti care sii fie, In primal rind, thrhneasch. Ajungind
presedinte al Centrului studentesc, el Ii Mrgeste preocuphrile
sale. In conceptia, ca si'n activitatea lui, el milita pentru ideea
ch studental are datoria nu nnmai sh-i irnboghteasch crinostin-
tele, ci si sh lupte pentra triumfal cauzei nationale. El se inca-
dreazh, din capul loculni, in spirital mischrii studentesti. Na se
maltumeste, tns, en metodele Intrebnintate pinh la dinsul. El
vroeste sh antreneze studentimea pe nn cimp de lupth ma
rodnic In rezultate. Dapli ce incearch o destindere a vietii sta-
dentesti din Cernhuti prin InlAturarea animozitatilor dintre dife-
ritele societati, cant& sh stabileasch leghtura Intre tineretril dela
sate si eel dela oras, reprezentat prin stadenti. Ideia nationalh,
la dinsul, nu se baza pe o singarh clash socialA, ci pe totalitatea
lor, iar biruinta rominismulai, spanea el, nu se poate InfAptui
decit prin organizarea tuturor fortelor rominesti. Studentii an
datoria sh meargh la sate stt organizeze tineretul de acolo si
s/t-i insufle idealnl nonei credinti. Apelul, pe care 1-a adresat
atit de des, n'a rhmas fArh raspans. Patine archsii an rhmas frA
nici un student ca membra. In afar% de aceasta, el a chutat sit
citstige bunhvointa si concursal intelectualilor din satele respec-
tive. i trebne sh reennoastem, spre bnenria noastrA a tuturora,
eh le-a dobindit. Archsiile, din organizatii pun thrhnesti, se schimbh
in societAti alcAtuite din Rominii dela sate, indiferent de clash

www.dacoromanica.ro
 21

san pozitie socialA, i devin, astfel, admirabile instrnmente de

lupta. Dimitrie Strachinarn a mers In urma agentilor electorali
cari an InvrAjbit Romtnii Intreolalta, i a ridicat nnclee de so-
lidaritate romIneasca In fata streinismulni.
Acia a conceput el rostul arcaqiilor. i nici nu pntea altfel!
El respecta traditia societatii Dacia" qi mai ales acea a socie-
tatilor arcamti. Dacia" le-a Infiintat ca instrumento de lupta
In contra stApInirii Habsburgice, iar el le-a reInfintal i reorga-
nizat tot en acela caracter, dar Impotriva dumanului actual :
streinnl. Si la capatul celor doi ani de munch istovitoare, arch-
iile stint nn mecanism ce fanctioneaza Mra. greala i o forth
politica social& dintre cele mai redutabile. Conducatorii nnei in-
stitutii, zisa de educatie a tineretulni, au observat drumul non
pe care erau Indrumate arciile, i au ridicat protestul lor In
contra acAstei tendinte, iar Dimitrie Strachinaru a fost acuzat
de apostazie culturalA" i de idolatrie legionara. Pe atunci nu
era Inseris In nici un partid politic. El a lucrat, Ins, i a con-
dus ea tin legionar. De aici, poate, acuzatia, care i-a Matt atita
cinste. S'a apropiat de micarea noastra, prin conceptia lui
despre viata i prin fapta sa. La an moment dat s'a trezit ala-
turi de camarazii lui. A vazut situatia i a Inteles-o ! In toamna
anulni 1935, citeva luni lnainte de sfIrit, se prezinta In fata
comandantnlui legionar al Bucovinei i roag& s& fie recunoscut
ca soldat, fr nici o pretentie, In micarea In care se gAsete
Incadrat organic, prin desfAurarea natnrala a lncrurilor.
Dap& ce Infliptuiete doua opere mari : areaiile i legatura
dintre tineretul dela sate i cel dela orae, el Intl% In legiune,
In comnnitatea de munca i jertfa pentru an ideal, i se definete,
astfel, mai bine ca luptator. In timpul suferintii lui fizice este
vizitat, la spital, de acela comandant legionar. Istovit de boalA,
en glasnl slab, dar en o tresarire de bacurie In suflet qi In ochii
lui ce scaparan altadata, Ii spune : Daca D-zeu Imi va ajata s
scap, vom merge din sat In sat pentru a le rAscoli din non".
Eirma sa Inceapa a doua etapa din activitatea lui, de data
aceasta ajatat de camarazii pe care i-i gAsise putin Inainte de
moarte i Incadrat Intr'o micare general& pe Intreaga tartt. Na
i-a fost dat sa-i continue munca. Dumnezen I-a chemat la el I
Ca luptAtor era peste masura de intransigent. Pornit pe un drum,
el II strabatea pInk la capAt, cn mice rise i en orice jertfit.
Nimeni nu-1 putea atrage din calea lui, pentrucA el an avea nici
o slAbiciune, pe care s'o fi putut cineva exploata. Nu-1 tenta

www.dacoromanica.ro
 22

nimic din bunnrile plimintesti trecatoare. Fire asceticii, in ade-

vAratul Inteles al cuvIntalui, era menit sti fie luptator. Necnnos-
cind ce-i traial larg, saracia lui nu 1-a Impiedicat nici clnd dela
munca. In fata antoritatilor, nneori netntelegatoare, se prezenta
hotartt, en fruntea sus, pentruca totdeanna era convins de drep-
tatea canzei pe care o snstinea i, dacEt nu renea sa le con-
vingtt prin vorba, le bates en pumnul In masa. De aceea el n'a
cunoscut eecul In fata nimtinnia. Lucrurilor le spunea pe name,
indiferent de persoana careia it vorbea. Nu linguea pe nimeni,
el spunea totdeanna adevarul. Imi aduc aminte de doutt profe-
sinni de credinta de ale sale, una marturisit In fata profesornlui
Nicolae lorga, en ocazia Congresulni annal al Ligei cultnrale,
tinut la Cernkuti Tn 1935 l alta, en ocazia inaugurarii oficiale
a cursurilor nniversitare, In Octomvrie 1935, In prezenta M. S.
Regelui. A trecut peste rigorile de protocol ale momentalui i a
spns ea atIta caldura ce credea el, theft Meuse irnpresia eh i-a
convins pe toti pentra parerea lui. Nimeni n'a ridicat vreun
semn de protest. Regele 1-a felicitat caldttros. Si el spusese doar
adevarul crud, pe care ceilalti cautan sa-1 ascunda. Avea In cal-
dura i tonalitatea vocei lui un timbru mesianic ce facea im-
posibila contrazicerea celor spuse de el.
Cu cei mici era peste masnra de bun. I-a ajatat cu tot
ee-a avut. Nu cunoqtea ce-i oboseala san zglrcenia, cla ti cerea
cineva sprijinul situ. Dar mai presus de toate, era un camarad
desavirit. Nu vorbea pe nimeni de ran. Na sufla la nrechea
camaradului din dreapta, cA cel din stInga ar fi lute un fel sau
altnl. Era loial qi cinstit In raportnrile lui en lumea. Cu cei
onari" mIndra ea o stincA colturoasa de mnnte, on camarazii
Ini, un adevarat frate.
Pentru el n'a Meat nimic Si cite n'ar fi putnt face I? Ca-
riera, avere, pozitie socialit Le-a refazat pe toate, ImbratiOnd
I

profesiunea spinoasik de avocat i continulnduli, In libertate,

munca lui pentrn o Romtnie mai buna. Acesta era Dimitrie Stra-
chinarn, Infaptnitorul mare, luptatorul netntrecut i camaradul
tlesavirit.
S'a stins, muncind istovitor pentru o credinta, la vIrsta
munai de 29 ani. A fost un nebun, vor spnne atttia. Se poate

san nu n'are importanta ,

Intenn secol In care fiecare ti canta de afacerile lui cinstite
omul care rennnta la sine pentra
o cauza ce nu-1 privete pe individ, nu poate sa apart& In fata
acestei lumi deett ca atare. Da, dar marile Infaptuiri prin care

www.dacoromanica.ro
 23

se creazik istoria unui neam, sant opera acestor nebuni ce se

dAruesc In Intregime unui crez. Dimitrie StrAchinaru a fost unul
dintre acetia, unul dintre putinii pe carei avem poate sin-
i
gurul pe care 1-a avut Bucovina. El rAmIne o pild vie de urmat
pentra generatia care a avut cinstea i onoarea sA-1 aibA printre
membrii ei.
InsemnArile" cari urmaresc orice efort pentru realizarea
comunitatii romtnesti asa cum o visAm, nn puteau trece sub
tacere fapta mare si pilda de o Ina ItA semnificatie moralA a fe-
ciorulni de plugar din Ilisesti. El a trecut dincolo, la mortii
nostri, fArA sA moarA InsA pentru noi. In lupta pe care o con-
tinutun zi de zi, el ne va indrepta pasii i ne va Indemna ini-
mile. Pentra noi nu existik dealt despArtire vremelnicA i pe
aceasta, ca muritori ce suntem, o deplingem, cei dela InsemnAri",
In acelas ritm de clnt i mnzic ca i ceilalti camarazi :
Bate vIntul peste ape,
Trece timpul greu
Noi mereu te plIngem, frate,
lar tu dormi meren.
Ion Turcan.

Legea degenerarii elitelor

In expunerile noastre asupra elitei politice (vezi mai ales :
Elita asceticA" In N-rul 6 si Circulatia elitelor i Demagogia"
In N-rul 8) am admis, ca lege socialk cumcit orice 'elitA dege-
nereazA si are nevoie de ImprospAtare prin elemente din clasele
de jos, din multimea guvernatA. Cauzele decadentei elitei politica
ar fi multiple. Pentru elitele rAzboinice cauza uzarii lor e lama-
MA. In lupta dela Cannae au aunt 70.000 Romani (din 76.000),
Intre acestia un consul, un proconsul, doll& treimi dintre ofiterii
de stat major, 80 de bArbati de rang senatorial. Dupli acest
dezastru Romanii chemarA subt arme pe toti bArbatii pInA la cei
iesiti abia din vIrsta copilAriei, Inarmarit chiar pe criminali yi
inrolarl In armatA 800 de sclavi cumpArati de Stat. Dar chiar
Mat astfel de evenimente catastrofale, o elitA rAzboinicA a fost
si este totdeauna expusA la o uzare repede, avInd nevoie de
ImprospAtare continctA prin elemente noni. Dar s'a observat cA
In timp de pace elitele dispar dupA o vreme i sant Inlocuite
prin altele, si nu numai In urma sporulni deceselor asupra nay-
terilor ci yi prin degenerarea elementelor ce le compun (Pareto,

www.dacoromanica.ro
 24

Sistemele socialiste, ed. 2-a francezA, 1, pag. 29). Pareto, hate-

meiat pe cercetAri Matte de nnmerosi antoH In acest domenin,
aratA, cA ImprospAtarea elitelor se face In primul rind prin ele-
mente venite din clasele rurale ; viata ruralA pare mai ales
potrivitA a produce rezervele pe cari le Inghite viala peste mit-
surA de activA a marilor centre civilizate".
Circalatia elitelor" este deci, dupA aceast teorie, na fe-
nomen :normal si inevitabil pentrn orice societate, avInd Ind
dupA timp i loc aspecte diferite. Dar tocmai aceste aspecte,
modal de desfAsurare a acestui proces social a avut si are
asupra istoriel Statelor o infiuentA hotArltoare. CAci nu e indi-
ferent dacA completarea nnei elite se InfAptueste pe'neetnl, de
pildA prin cAsAtorii San prin merit personal (pregAtire profesio-
nalA), sari prin demagogie san, In sfIrsit, prin revolutie (prin ex-
terminarea fizicA a vechei elite si Inlocuirea ei integralA printr'o
elitti noun). Momentele crllice sant totdeauna acele eInd din
oarescari cauze o elitA slAbeste Intr'un rAstimp scurt Ban printr'o
catastrofh, cum a fost de pild lupta dela Cannae.
Dar, poate fi vorba InteadevAr de o lege" a degenerarii
elitelor, asa cum a fost ennntatA de Pareto i altii? Oare n'avem
In fata noastrA numai o ipotezA pe cale de verificare ? E Intr'a-
devAr necesar ea o elitA sh degenereze, e o lege naturaM ea
urmasii celor ce conduc societatea sA fie mai slabi, mai debili ?
Si, dad& da, din ce punct de vedere : moral, fizic, intelectual ?
Nu este oare en putintA ea o elitA sA dareze prin mAsuri ra-
tionale menite sA Impiedice degenerarea, fie fizia san moralA ?
Pe de altA parte : oare InteadevAr clasele rurale sunt scutite de
degenerare fizicA si moralA ? In aceastA privintA, chiar la uoi,
an fost exprimate Indoeli destnl de Intemeiate (d. ex. d-1 N. Rosn
In cartea sa Dialectica Nationalismulni"). Se poate tntimpla ea
o elitA strAinA, cum este cea jidoveaseit din Rusia sovieticA sA
distrugh In scurt timp vitalitatea claselor de jos, iar ea InsAs
sA-si plistreze la indefinit puterea, fArA a avea nevoie de Impros-
pAtare prin clasele de jos. Mai apoi : Jidanii cari n'an o slasA
ruralA", de unde ti ImprospAteazA elita conducAtoare ? Poate fi
vorba la ei de o degenerare a elitei?
Se adnce argumentnl eti In familiile de elitA numArul so-
piilor e limitat, fie din cauze naturale fie In mod artificial. *tim
cA In cetAtile grecesti cei bogati practican expunerea copiilor Roth
nAscuti, pentra a asigura celor primi nAscuti an train larg. Dar
totasa stim cA i cei sAraci, d. ex. In imperiul roman, se fersan

www.dacoromanica.ro
 25

sA creascA multi copii din cauza mizeriei. Italia era In primejdie

sit rAmIntt pustie. Fenomene asemAnAtoare observitm i In zilele
noastre In State le civilizate, In cari toate clasele sociale, si cele
urbane si cele rurale sant On degenerare", In sciidere. TAranii
limiteaztt numitrul copiilor prin practicarea avortului pentru a
nu fitrAmita ptimIntal, muncitorii la orase pentra a scApa de
cheltueli si pentra a nu pierde salami femeii, functionarii totasa
(mai ales decInd i femeile au devenit functionare), iar cei bogati
n'au multi copii pentru a nu tmpArti averea ii pentruca femeile
lor sit nu ImbAtrIneasat" prea de vreme.
Din cele spuse vedem at problema degenerArii elitelor e
foarte complexA. Se poate enunta, dupit rezultatul cercetttrilor
de pink acuma, Ipoteza at elitele degenereazit, dar aceastit ipo-
tezA nu poate fi considerattt pe deplin verificatA, deci ca lege
socialA de valabilitate universalA. N'am putea afirma at pretu-
tindeni, la toate popoarele i In oHce timp,; elitele dispar i
trebuese merett Inlocuite prin elemente caH, biologicete, nu
apartin elitei, Inainte de a verifica prin toate mijloacele de
investigatie aceastit ipoteztt.
Pentra practicit insA, adictt pentru tehnica socialk e im-
portant sit Insemnitrn ca. In acele societliti unde procesul circa-
latiei elitelor se desfAoarit Intr'un ritm care depttseste cu mult
ritmul schimbArii generatiilor, se iveste totdeauna primejdia
anarhiei, a rAzboinlai civil, mai ales and In acest proces de
Inoire a elitelor intervine o comunitate strAintt dornicit de a-si
institui dominatiunea asupra celei ce IncearcA a-si dobIndi o
noun elita.
Dela revolutla franceztt Incoace poporul nomad al Jidanilor
a intrat tn arena politick nAzuind a cuceri lumea, a subjuga
natiunile crestine. Mijloacele Intrebuintate de ei sunt cunoscute :
francmasoneria si coruptia. Prin francmasonerie ei apt& la rtaboiu,
InvrAjbesc natiunile crestine Intreolaltii, InvrAjbese clasele sociale,
destramA solidaritatea etc., prin bani ei distrug puterea de rezis-
tenta a elitelor, le minit spre desfeu i lux, pinA ce In scurtA
vreme ele pierd oHce prestigin In fata multimii i pot fi atacate
de bandele revolutionare organizate i plAtite de jidani.
La noi, duptt Unire, masoneria iudaica a pus In joc toata
arta ei de coruptie, toatA tehnica revolutionartt, pentra a distruge
elita noastra, alit din punct de vedere biologic eft si moral, dar
In acela timp si massele largi ale natiunii. Scandalurile poli-
tice", fraudele, se tin lant dela Unire Incoace. Prin bani i femei

www.dacoromanica.ro
 26

Jidanii au desorganizat toate serviciile publice, au prgtdat ca

ajutorul politicianilor tot avutul Statulni, tot avntul Bisericii. Ei
au atras In lojele masonice cea mai mare parte a oamenilor
politici si o multime de Inalti functionari. Femeile jidauce nu
pgaruns In armatit, In magistratura, In InvttunInt, fie ea sotii
sau ea metrese i prostituate, deslntaind aci coruptia ci
imoralitatea.
Cazul Cagero" demonstreaza halal In care a ajuns elita
noastr. E Inteadevar uluitor cum an jidan excroc international
si-a Stint joe de acesti degenerati si imbecili politiciani cari
pentru bani i femei i-au dat jidanului tara In arena.
Mai poate fi vorba la noi de an proces normal de circa-
latie a elitelor, de posibilitatea de Inlocnire lent& a unei elite
degenerate prin elemente sfinatoase ?
Interventia Jidanilor a facut egt nicl flu s'a putut inchega
la noi o rOtA. S'an constitait numai bande de 'politicieni corupti
cari, plbtiti de jidani i condusi de franemasonerie, pregEttesc ase-
zarea stapInirii barbarilor In tara noastrA.
Can't Cagero" a desvluit o stare de lueruri pe care vom
analiza-o mai de aproape pentru verificarea ipotezelor noastre.
Tralan Bralleanu
REVISTA CARTILOR.
Nicolae Rop, Dialectica Nationalismului. Bucuresti 1935.
368 pagini, 80 lei.
Cartea d-lai Rosa e Imprtit In trei prti. In partea in-
lila se trec In revist cnrentele de idei ce se frnninta azi mai
ales pe continental european, pentrn a conchide In special
allturi de scoala nationalist& franceza, pentru triumfal nationa-
lismului asu7a democratiei (Maurras).
In partea a doua ocupIndu-se de secolul al XIX In 'Piffle
RomInesti, face o paralel& Inceptnd en 1821 (Revolutia lni Tudor
Vladimirescu) pin& in zileIe noastre Intre miscarea nationalist&
ai cea democrato-liberalista. Prima reprezentat prin I. E. Rgt-
dulescu, Balcescu, KogMniceann, prin Erninescu spre zilele
noastre, a doua reprezentat& prin I. C. Brateanu si C. A. Rosetti
cu partidnl liberal, care a Insemnat infuzia de valori striiine ro-
mInismulni i Indeprtarea dela linia adevarat& a istoriei noastre.
Se aratgt destul de amanuntit si documentat rolnl francmasone-
riei, In revolatia dela 1848 In Muntenia, ea si la pnnerea te-
meliei partidulni liber al. Mihai Eminesca apare tocmai In mo-

www.dacoromanica.ro
 27

mental chid conflictul intre democratie si nationalism era la

paroxism, adic& Intre 1870-1890. El pane baze solide dialecticei
nationalismului romInese. Se critic& si aprecierile ideologice ale
d-lor St. Zeletin, E, Lovinescu, G. IbrAileann, M. Dragomirescu
si C. Riiduleseu-Motru.
In partea a treia se trag concluzii de ordine general, cari
converg eu cele ale nationalismului tinerei generatii, Meru care
In deosebite rinduri 1-am evidentiat In aceastA Revist& (vezi In
deosebi cap. Conditiile sociol. ale revol. de dreapta, pag. 374).
Cartea d-lui Rosa va provoca discutii mai largi pentru
cercurile vizate i atunci e posibil sh revenim asupra ei.
George Macrin
Robert Vallery-Radot, Dictatare de la Maronnerie.
Ed. 18-cea. Paris 1935. In ultimul limp au apArat In Franta o
serie Intreagrt de scrieri desvAluitoare asupra Francmasoneriei.
Studiul d-lui Vallery-Radot e si el edificator. Ultimele evenimente
interne, in special afacerea Stavisky, act sgudait adinc opinia pu-
blic& franceza. Marii vinovati In aceastA afacere s'au strecurat
printre degete sprijiniti de Francmasonerie. Acest fapt a pus pe
un plan cit se poate de impulsiv problema In fata publicului
francez.
Francmasoneria Ii zice institutie esential filantropicA, fib-
sofic i progresivA, avind ca obiect cercetarea adevArului, sta-
dial moralei i practica solidaritAtii ; ea lucreaz& la amehorarea
material& si moralA, la perfectionarea intelectualA si social& a
umanitAtii". Cam face franemasoneria acest lueru ? Autorul face
istoricul actiunii francmasoneriei In Franta si Italia In special
pentru a ajunge la concluzia cA Franemasoneria a patronat
aproape toate crimele politice din secolul trecut. Pentru a-si In-
trona dominatia can citutat sit dArime in primal rind autoritatea
bisericii catolice, sA francmasonizeze puterea armat& si instructia.
Rezultatul acestei lupte e destrAmarea Mr& pereche a societAtii
franceze. Momentul aetull e caracterizat prin energica reactiane
a Frantei. GAsim astfel in Franta actual& Natiunea abstractA a
Lojelor, en circumscriptiile sale, administratia sa, politica sa
electoralk un fel de mecanism care se miscA prin resorturi In
loc de muschi ; si sub ea, o FrantA nemuritoare ce-si regilseste
cu bneurie intreaga sa mostenire milenark suportind cu rAbdare
pe tiranii sAi de zapcie, ea un leu fat& de parazitii lui ..."
(pag. 290).

www.dacoromanica.ro
 28

Auttoral conchide pentrn sfIritul francmasoneriei In Franta.

De ell interes sunt aceste studii se vede i din faptul crt de
pild& cartea d-lui Vallery-Radot a ajans la a optsprezecea editie
In mai putin de un un.
George Macrin
C. Rdulescu-Motru, Psihotehnica 1 munca nationald,
Bacareti, Societatea romIngt de cercetAri psihologice, 1935.
18 pag. Lei 20.
In timpurile vechi diferentierile de mune& depindeau de
conditinnile geografice In cari trAia individuL Dar odatit cut pro-
gresull tehnic, acestea an fost Invinse, iar diferentierile de munc&
la can an ajuns popoarele, sunt dependente acum de diferen-
tierile lor sufieteti. Datoritrt acestui fapt munca este consideratit
ca expresiunea cea mai fidel& a fiintei omeneti" (pag. 4).
De aceea s'a ajuns la convingerea crt organizarea muncii
fiecrtrui popor trebue srt fie fAcutrt dupA un plan tiintific, Vain-
du-se seama de dispozitiile sufleteti ale acelora cari muncesc.
Deci 1tn alegerea unni meteug trebne sA fim prevrtzatori. 0
asemenea prevedere intentioneazi s& o dea psihotehnica. Psiho-
tehnica este tiinta care se ocup& cu aplicatiunile adevararilor
psihologice pe terenul de activitate omeneascA In care tehnica
muncii are un rol heti:nor". (Pag. 5). Ea este o tiintA nouA,
nAscutri duprt rAzboiul mondial 1 care a dat rezaltate minunate
In tArile unde a fost aplicatrt. La noi s'a Meat aplicarea exame-
nulni psihologic la Scoala pregAtitoare de ofiteri din Bncutreti
i la alte citeva institutii din InvtamIntal public.
Acum de curind Ministerul Muncii, SanAtatii i Ocrotirilor
Sociale, prin ante-proectul salt de lege prezentat Parlamentului
In sesiunea din 1935/36, pentru preglitirea profesionalii, exer-
citarea meserillor ci a comertului, acordA psihotehnicei local
ce-1 merit& In organizarea muncii nationale. Principalul scop al
psihotehnicei este de a mijloci muncii unuti popor conditfile cele
mai prielnice de realizare. Orientarea profesionala a ab-
solventilor de coallt ; selectionarea ucenicilor qi a mun-
citorilor In genere ; rationalizarea industriei, comertului, agricul-
turei 1 a serviciilor publice ; combaterea omajului, a nomadis-
mului profesional i reeducarea celor dovediti improprii muncii
folositoare, toate aceste probleme de cari se ocup& psihotehnica
sunt, In ultima analiza, componentele marei probleme care con-
sist& In dirijarea muncii nationale" (Pag. 13). Afar& de aceasta
psihotehnica va ridica prestigiul uceniculni i va spori simtul

www.dacoromanica.ro
 29

de raspundere la patron". Dar en toattt munca depusti de nrr

psihotehnician spre a determina dispozitiile snfletesti ale indivi-
dului, ele nn vor putea fi puse In valoare dacti medinl social
In care trAeste individul este refractar eu totul spiritulni de-
munert ordonat i cinstittt. Medial nostra social nu este printre
mediurile prielnice aplicatiunilor psihotehnice" (pag. 17). Trebnesc
multi ani de educatie pentra a deprinde lumea noastrit en ideea
unei orientAri profesiofiale sincere, a unei orientAri conforme cu
vocatia
GrentAtile -pe cari trebue sa le Invinga psihotehnica la
noi stint :
1. Romlnul simte o neplAcere end i se cere stt se lase
examinat din punct de vedere sufletesc.
2. Spiritul de clasA, care cere In notarea valorilor, privilegii
pentra fii de nobili i bogati. Si de aceea la noi cei dotati de-
naturit au fost Inlaturati pentra a se face loc candidatilor Ins-
truiti in spiritul clasei asa zise de sus".
Dar avInd In vedere c poporul nostru are nevoe de o
adinett tnoire sufleteascA", credem c top aceia cari simt roml-
neste, vor da tot concursnl acestei stiinte aplicate, care la rindal
ei va fi auxiliarn1 eel mai de pret al educatiei. Citci Intro-
obiectul cereetArilor sale si opera edacatiei este o legAturA
strinstt. De o parte si de alta acelas ideal : estimatia justli a
factoralni omenesc pe cimpul muncii si al cultnrei".
I. V. Antohi
Aram M. Frenkian, Le probleme homerique. Considerations
stir l'origine des popes homeriques. Paris, J. Vrin, 1935, 48 pg.-
Lncrarea de fata Intregeste un stadia pnblicat de autor In 1935
sub titlnl Le monde homerigte" i despre care am vorbit In
Insemn". Analiend materialnl existent asupra originilor epopeelor
homeriee, d-1 Frenkian ajnnge la rezultatal : Epopeele homerice,
pe ling& o unitate de plan si de executie remareabilA i nettigli-
dnitA, prezintit o structurare pe ctnturi izolate si tratate pentra
ele !mete, si acest fapt este tot asa de evident ea si eel dinttiu.
Deci adeptii lui Lachmann pornesc dela o observatie justA In
fapt, fArgt ea separatinnea lor a cInturilor sit fie totdeauna ire-
prosabilA. Concluziile lor sant mai pntin juste. Noi am arittat In
amtinunte cum aceastA constitutie intimA a epopeelor, pe cttatctri
izolate i Inchise, este explicabilft In ipoteza unui poet nnic, prin
felnl special cam compnnea acest poet, prin scopul ce avea In
vedere i prin natura genulai literar ce cultiva".

www.dacoromanica.ro
 30

Mircea Streinul, Tarot sau alleitoria Omului. Cu 5 gra-

Irani In linoleum de Rudolf Rybiczka. Cernauti, Iconar, Livia
Rasa, 1935, 105 pg. 20 lei. Despre acest poem autorul Insq
spane (Iconar I, 5, pg. 7) : Poernul e lacrat In forma ternara,
Ins pe doaa idei (vezi tehnica sonatei). Cele dotal idei sant
mereu suprapuse : arcanele majore (viata cosmica) i cele rninore
(via(a omului) adica 1) conceperea peste fire a sufletalui (v.
strofa prima a poemulni) qi participarea la suprasensul dogmatic ;
2) acceptarea trairii nemediate qi coborIrea In trup pentru cu-
nortsterea mortii". Poernul cuprinde Intelesuri adinci despre zba-
ciumul sufletese i nelinitea ce chinue0e spiritul tinerei generatii
de azi In cautarea unei noui conceptii despre lame i viatA.
Fluor D. Raclulescu, Descdhuare. (Eal actor i Eul spec-
tator). Cartea I : Sete. Roman. Craiova, Scrisul Rominese.
307 pg. 70 lei.
Autorul ne fagadueVe Inca dotal carti : Incatuqare" qi
Zbateri", cari la un loc vor forma opera completa. Despre
cartea I-a, ce-o avem In fata noastrgt, am citit 1 laude excesive
i scurte notite Ingaduitoare. Noi zicem : e o carte sincergt, tine-
reasca, oglindind bucurii i dureri ale unei fiinte care Incearea
sik se Inteleaga pe sine i sa desprinda din micile amanante ale
vietii, din ritmul emotiilor trezite In contact cu oamenii i natura
un Inteles mai adInc. Acest `Eu" prins In viltoarea vietii i
InfruntInd vijeliile ei poate deveni poet, filozof, dar i scriitor
de dragal scrisalui, &tea marea zgaduire" nu-i va desvalai taina
crearii artistice.

Almanahul ziarulul .Rominia Cretini", Intocmit de

Sergia Florescu. 1936. Chiinatt, str. Regele Ferdinand I No. 81,
128 pg. 40 lei. In lupta ce se da In Basarabia pentru
afirmarea i apararea Rominismulni Impotriva streinilor cotropo-
tori, ziaral Romlnia Cretingt" cheama mereu i staraitor la In-
chegarea unei armate de legionari hotarIti sa apere cu orice
jertfa pamIntul scamp. Almanahul, pe Raga partea calendaristica
ea Ingrijire compusa, cuprinde aproape toate citntecele legionare,
da fotografii luate In diferitele tabere de man* precum i alte
poezii i articole pline de Indemnari spre munch i jertfa pentra
mintairea Neamultd. Pe coperta, portretul Capitanulai.
Tr. Brdileanu.

www.dacoromanica.ro
 31

REVISTA REVISTELOR.
Revista Mea. Cluj Anal 1, No. 11-12. Revista Martei D.
RAduleseu a Imp linit un an de existenta. (And a apArut primal
nurnitr al Revistei, eei mai binevoitori prieteni at d-lni Ka lmann
Blumenfeld ti jurau o existenta de 3 numere. In fata greutatilor
pe card toatA lamea le recunostea, MOO eonduelitorii Revistei
se deelarau multumiti dactt vor putea spinteca un an de greutitti
rornIneati si de lovituri strttine ai iattx at acorn se vede nevoit
sA treactt Inteal doilea an de existentA spre alte lupte i spre
alte vietorii In N-rul acesta de CrAciun, colaboreazA d-nii Titus
Malai, Ion I. Mota, Mircea streinul, Dan RAdulescu etc.
Minunat, fragment& de roman din Cadavre", precurn pi
Domnul Toma nu e de acord", ale Martei D. RAdulescu. Se face
un bilant politic-social al anului corn i un mindru bilant de
sfirsit de an. George Macrin
Iconar, I, 5 1936. Red. CernAuti str. Emineseu 15 (Liviu
Rasa). Cuprinde Ritmul generatiilor in evolutia artelor de Tr.
Brdileanu; 0 noapte furtunoastt de Paul Constantinescu de Livia
Rusu; Generatiile revolntionare de Pavel Costin Deleanu; Da-
mara StrAchinaru de Pand Verde; Cronici de Aurelian Ropceanu,
Mircea Streinul i Liviu Rusu.
Cuvintul Studentesc. Anul X N rul 1 (Ianuarie 1936). Bu-
curesti, Calea Plevnei No. 11 bis. Caprinsul Gh. Furdul, i pe
pArnint pace ; Preot Grig. Cristescu, Ginduri erestine ; I. Mota,
Mantra ereatinAtatii noastre ; Platt Gircineanu, Drumul anului
1936 ; Alex. Cantacuzino, Cronica externa. Viata StudenteaseA.
Informatii.
Revista de Pedigogle. Director : C. Narly. Cernituti, str.
Spiru Haret 2. An. V, 1936, Caetul IV cuprinde : Peter Petersen-
Jena, Dela metodicA la pedagogia Invatamtntului ; Traian BrtU-
leanu, Scepticisrnul In pedagogie si Scoala nationaltt ; Gr. Ratiu,
Metoda speciald a limbii latine ; S. Rell, Mitropolitnl Silvestru
Morariu ea pedagog social religios al Bucovinei ; Dimitrie Rus-
ceac, Gindirea surdo-mutilor. P. N. Apolzan, coala i satul ;
C. Popescu, Stadiul individualitatii In scoala primarA. C. Early,
Discursul de reeeptie la Academia RomtnA a d lui I. Petrovici,
cu raspunsal d lui Radulesen-Motra. CArti. Reviste.
Rindulala. Arhill de gind si faptA romineaseti. Bueuresti II,
Put& cu plopi 9. Apare de patra ori pe an. Abon. : 200 pe an.
Redactia revistei Dumltru C. Arnzdr, Ernest Bernea, Ion I. Jo-
nica; Ion Samarineanu. Din aceastA excelentA revist an apArut
Ong acuma trei numere, fiectre numAr 120 pagini, format 25/16 cm.
Notez dimensiunile pentra a da o idee eel putin despre bogAtia
cantitativA a revistei, deoarece dimensiunile noastre nu ne Inga-
driesc sa, ne ocuptim mai pe larg, asa cum s'ar cuveni, de bo-

www.dacoromanica.ro
 32

gAtia calitativA, in orice privint& mai presus de orice laudA, a

revistei: studii temeinice din domeniul filosofiei, sociologiei, eco-
nomiei politice, de istorie politic& i cultarA, recenzii variate ai
jadicioase etc., pe scart o fintin& adincik de intelepcinue.
Convorbiri literare. Director : Al. Tzigara-Samurca. Ba-
cureti, str. Wilson 1 An. 68 (1935) N-rele 9-12. Din sumar
Regina Maria, Poeme in proz& ; Ion Pillat, Stella Maris ; Const.
Stelian, Sensal unei Coroane ; Nicolae Petrescu, Regina Maria ei
RAzboial ; Victor OdobeAanu, Simbolul in literatura Reginei
Maria; Al. Tzigara-Samurca$, Regina-ArtistA ; Radu Gyr, Arnota
(versuri) etc. Idei, fapte, oameni. Cronich. Carti. Reviste.
Revista Asociatiel Corpului didactic medico-pedagogic
din Rominia. Redactor Pim. D. Scorpan. CernAuti, str. Aviator
Gagea 4. Tipografia Institutului de orbi i surdo-muti Regina
Maria". An. V, No. 7-10. 1935. Sumarul : ScAderi ce trebuese
inlAtarate, de D. D. Scorpan; Aniteproiect de Programa analitic&
pentra colile de surdo-muti, de Ion Ciorcinescu; Program& ana-
laic& pentra colile de orbi, de Gh. Halarevici; Schit& de pro-
gram& analitica pentra colile de surdo-muti, de Dim. Rugeac.
Recenzii. Informatii.
Revue Internationale de Sociologie. Dir. : Emile Lasbax.
No. XIXII, Nov.Dec. 1935. La articole : 0 dare de seam&
samara despre lucrArile Congresului al XII-lea international de
Sociologie, tinat la Bruxelles in zilele de 25-29 August 1935;
D-1 G. L. Duprat continua ca publicarea Schitei unui tratat
de Sociologie" ; prof. E. Chalupny (Praga) scrie despre Socio-
logia dinamica" ; iar prof. Daniel Warnotte (Bruxelles) despre
Documentarea social& si supraproductia periodicelor". La Note
qi Discatii : E. P. Kovalevsky, Familia qi-a trait oare trainl ?
(La famille a-t-elle vecu?). La CronicA, o dare de seamA asupra
Activitatii Institutului Social Romin".
Am mai primit la redactie : Actiunea Romin, Bacureqti,
Balev. Lascar Catargiu 9 bis (ea interesante Note" de Dr. V.
Trifu); RomInia CretinA, Dir.: Sergiu Florescu, Chisin&u, str.
Regele Ferdinand No. 81 ; Ideea National, Dir.: N. N. Mano-
lescu, Buzau, str. Nae Stanesca 49 ; Chemarea, Dir. : Laur Preda;
laqi, str. Sararie 185 ; Macedonia (RevistA de Culturii qi LuptA
nationalista), Dir. : Dr. Naum Nance, Prim-Redactor : Nic. Ma-
noliu, Bacureti, str. Academiei 2 ; Tineretea (Revista tineretalui
romin de pretatindeni), N. Sterescu, Bacuroti II, Parcul Dela-
vrancea, Aleea A No 6.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro