Oradea-mare 3 Numerul 5. pare dumineca, Abonamentul pe an 16 cor, po" 0 ianuarie (12 febr.) 1905, Ca = eS Anul XLI 4. Pentru Romania pe an 20 lel Ghioeelul Vara, oind natura toata E sealdata 'n rin de soare, re ‘ndemnul gi menirea Si 'nflorcasea ori ce floare ; Dar edna iarna codtrud geome Despoiat si parasit Si pamintul and eapada Esto trist gi amortit Atunci num'o fioriviea, De si slab mititea, Vesela gi fart frie Seoate caput de sub nea, In reoeala so trezeste Dritgalagut ghioce, Si furtuna nul opreste Dew fh vite gi frumoyel. Ca gi dansut 6 indirea, Ba $i 'n suflatul sdrobit incolfeste fara veste Si se gata de ‘nforit. Si ort ce furtuni tn eate Tsar pune sar opri Nu-i putere pe sub soare $0 refind dea trai Maria Gioban, Doi tovarasi, | (228% tivité cu randuri de pomi, In curte doi talpi {in pe umerii lor 0 povoura pliculi: pa- rechi de porumbi. La stinga niste eognife; o lume do invidiat, 0 poporatiune harnied, ee in ori ee vremi stie seoate ‘dulecata din rujele naturii. Driguj lume | Chiriagi de agtia — ce nu se ceartd nici odati — tot si ai! Mandre maj pot fi impletiturile de nuiole, ~ cum nu ednd in fagurii grei de miere lipiti pe | piretii lor, se cules cea mai perfect intruparo a, armoniei, — lumea de albine. | In curtea aceasta s’a scdldat intia oard, in marea de,raze, Lelia, bobocul lui Otava din satul Brobeni. fn cornul din jos al casei avea fruntagul | Otava un teritoriu sidit” cu pomi de tot soiul. tn } grddina aceasta si-a ascutit Lelia mamii primadatit | wrechea, bitind din pilmi de bueurie, ed aude ciri- pit de_pastiri. Globuleful de cipgor prosirat eu fire de aur, solipié in bitaia do raze, ca grituntele de rou’ prinso pe varful firicelelor in preajma resiritului. Randurilo aceste de sidis gi coasta prietinoasi din marginea gridinii, au fost leaganul de desfitare al Leliei, in primii ani ai copiliiei. In verile cu fire grele de 'roadi, alergé bobocul casci leginat dela o floare la alta. Rupea din pestritimea mai batatoare | la ochi — a livezii, ficea minunchiv, si so prezinth obosit cu stropi pe frunto ziednd yma-mama ni nit Pe timpul cand se cociau murele, so necijié Lolia, edci manufele ti erau prea sourte pentru. a putes culege din prisosul eildurii — fructul rugilor brumat.. |. Cand dai intr’o grédini, unde boboeii de tran- | dafir igi deschid sinurile lor, afi cate unul plin eu far- ‘mee, ride par’ ei fiecare petal. Rupi bobooul — si-l duet la guré fara si stii cum, il incarei apoi eu pupil. As4 pifiau eoi ce ajungeau in jurul Lel50 ‘Avea o fat ea crivul, fn stresina ei zimbiau dulce, doi globusori azurii seutiti de gene lungi si percejaith cu eereur! ea z4pada. In josul frungit se mandriau doue rivase bine cemnite, cu cari la cel mai elab vantule{, se jucan firele galbine.. Asta-i Lelia mami. Pan’ ce-a fost mai mica, avea de prietin pe un mar rimuros din mijlocul gridinii, In umbra ciruia neobosit giith si desgats o papusi.. Cand 0 coplesid prea prea dragostea faji do pipusi, 0 mai las& si jinguri... rizimata de mar, fle chiar si numai de Jumatate gatita ; se ridies ‘apoi pierduta In dragali- Gin iorbii, Sedusa de luminis, isi tinti& ochit spre Sburdalnicii fluturasi, co se dideau de-a tumba pe nesfarsite prin undele ealdurii, Florile trezite de a- est roiu se leginau dulee. In sufletul curat al Leliei nivaliau mangaierile. Coborid palaria din cap gi se lué eu en dupa roiv, prindea din ei pan’ ce se obosi, ii stringea apo! Intro cutie, de unde li lisé iar delectandu-se cum jes din — prinsoare. Eré pe Ia aminzi. Soarele isi ascutise toate lifele sale sida in drepta sin stanga eu nidejde. Prin gridina bielgugul de raze palié sinurile Inear- ate ale pomilor. ‘In acest prisos de veselie sedea Lelia tn reco- reala maralui des. Perdea vremea eu niste chipuri.. Siraturile aieralui din jur imprastiau desmierdare, jar locul cit ii fugié ochiul, er inginare de colori i mirosuri, In jur bateau ‘viv fluturasii, 0 chemau Ia joc gi pe ea. lati-o e& se ridica, trinteste hartile si In gant puieo.1 So luase Lelia mami dup un dragut de flu ture iari, care eré bagsearma viddica la ceialulti, ea mergea tot in frunte si er mai impodobit. Pistritul fluturé spre parleaz, fetita in coada lui cu paliria hagaid Licomia Leliei inti-o falfaind peste tirust __ trece urmirith de. du-te uritule. Cu ochii pis dati spre Innotul fluturelui zimbiau ocbii_maichii Deodata tresiiri si-si_ inclin& capul; incepta rosi, ici un biiat cu o sfoara grea de ganduci gi fluturt in jurul gatului, 0 auzise rostind — du-te uritule 1 Padurarul din sat eré numai singur eu baba lui; ist urisera zilele agi tdcuti. Ca si Intinereascs casa, uduserd pe Iunile de vari pe nepotelal Aurel, si Ie mai ciripeasea cate cova din lumea lui ideals. Pe nepofelul asta I-a airit Lelia peste parleaz. Au- rol ined era gonacin de profesiuno. Silit de dragos- ea pentru fluturi, ajunse — bagseami — si el pan’ pe Ja spinugul vecinului, unde pe nestiute a implan- tat ochii in bulgarul de erin, ‘Se Imprietinira in curand, déduri vorbi, Din prizile ingirate pe sfoari i-a dat si Lelioi. Ba le-a Aritat mamii sale, jntrebaind nelinistit cine-i eopilul acela. —,1 nepofelul lui nenea Carpin, draga* — respunse ‘mama, Acuma avea prietin Lelia. In parfurul gridinit slergau de aici nainte tot Impreund, florile Ie strin- gean tot Ia olalta, din cari facea Aurel cunund, si Hmpodobeased fruntea tovarigei. Wa ined prindea in fir rujele de margareto, punand intro ele gi petale vineti, ca si-i dea lui Aurel ceva — i din ochii Gi. O Logé apoi Ia gatul lui, ea si fic si el — ime podobit. ‘Bine le mai trecean zilele. Parintii Leliei, cand stiteau de vorbé in umbra stresinii, si vedeau cum gonginese si ciugulese porumbii pe coperis, era KAMILL A Anul XLI veseli. La pervazul minjii li se ‘nghesuié pe nesim- tite: Aurel si Lelia. In vis ined ciripiau. Spunea mami-sa lui nenea Carpan, e& in somn inea-l chemé fetita pe Aurel si vada ce a aflat, cu vorbele : Aurel... Aurel vini nu... | numai ee pe— pepe soada | __ Bat-o focul gcoakt, multe inimi mai deslipeste ! Nici intr’o pare a anulni, nu se varsi alatea la- crami, ea pe la inceputul lunei Rapeisne. Goi doi tovarisi Ja ’neepat nu plecau de-aeasi fara Jaerimi; pan’ erau de eateva pareebi de ani nu- mai s'a intamplat asia, end nici nu se sarutau micar, ¢i-si reseoliau snfletul ex suspine de te lut groaza. Acest hiu totdauna ii panea pe paringi in pragul toamnei pe ganduri Se despartian bietii prietini cu lucrimi, edei li end sufiotul incdreat cu minunehiul dragat al su- venirilor, cules in cele doue luni de vari prin ines ierarea de mirosuri. Se topiau sermanii, cici trebuid si, se desparta, nu puteau sisi depene ‘frul dragostei de inger... Li se Impiingend sufletul, caci se despartian de flaturit eo dideau s4rcosle printre eotoarele inflorite si mille do faraitari Tati-i ara acasa, Boboeul mamii se deschise | bine, acum era trandafir eu petale bine desvoltate. Rumeneala obrajilor luase dimenziuni favoritoare. Parul auriu i se indesase de umplea speteaza scau- nului. De pe fata disparuse timbral de baiat si se Intrupase frumse{ea eu toate nuantele ei Tovarigul Liliei si al roiului de fluturi de odi- nivaré ined se sehimbase. Cand avea un an legat de zece, slugia un pir ca piicura sub care suridewu acum doue trisiturica zugrivite cu penelul. Te im- prietiniau vrind-nevrand. Mai avea In stresina sprincenelor, doi_carbuni viruiti pe margin si lovali{i in pelije curate, din cari fagiau genele. Agé or Aurel gi acum, numai accentele prunciei pieriserd, eré mai asvarlit’ si inea una: teritorul din proajma nasaluj, steril in anii frigezimii, se cernise binisor. Gonacii de fluturi de ‘odinioars iati-i seriog Se aveau drag si acuma, chiar ca si atunci, strin- geau Impround flori de prin livadd, deosebiren eré numa aeeea, ci alipirea se mai cimentase si deveni mai consti Cine-i cunostea nu se miré ed ard amandoi de dor, cind ii desparte necesitatea.. Se potriviau zeu ca doi simburi de nucd. Rezoanele alipirii zaceau In sehinteile omogene, ce se oprira intr’ansii. Legea fireasca asi dispune — bagseami, ea clementele si alerge pan’ ce gisese altele ou pro- privtiti asemenea tnedt se poate. In ei — sigur — erau impristiate in masura egals — schinteile in- | rudite. Hl — un pachet de armonie, un stol de dra- goste si-un cligou de bunicuviintd. Bao cutie de mangileri cu capac de aur, ce-o deschideai numai cu cheia infelepeiunii_ si sinceritatii, Draguti_tova- Figi...! Si-i fi agozat in liveai, i-ar fi nipadit futurii si aibinele; nu de geaba eré Lelia nascuté Ia luna Florar. Gei din sat stieau de prietinia lor, ce a statori n'a mirosit a injelepeiune, edci prin livezi il vedeau e ,Aurelu lui Carpin* plimbaadu-se tot, eu Lelia lui Otava si cu niste fritiori ce-i avea. Dela biseriesAnul XLL in dumineoi veniau iarée tot impreund. In zile de raud ehiar pe la amurg il vedeau pe Aurel in grax | dina ce batea spre stradi, cum glumeste cu bictii. | Lumea n’a fost nicl odat® loeuitd de oameni | fir sedderi, totdauna sa ivit om gol Ia inima si stiimt la ganduri, De acest pacat n’a seapat nici satuletul Brebeni, unde auzise Lelia mamii intia ora = eueul. Unni om — Ini Aronn Tui Fleae -- iva mers limba Intro 2i mai jute ca judecata ; a vest cA cei doi tovarisi sunt logoditi. “Intre ei inse inea sunt unit cari se gandese bine; i-a spus odata un om lui Fleue, eit gura 0 are omul nu pentru ea sit poarte minciuni eu ea, ci — vorbe intelepte. Pierié xi de zi toiul verii. Jaratieul pus sit slu- ease’ zili, se fee din ce in co mai sparcit. Uitd siptimana de siptamana, pe nesimtite, din desmier- dirile sale; tot mai rar impristié din ‘degete atomii de raze. Cuicul mai avea cateva zile pe colinele din Brebeni, si-apoi fara merinde pleed inderet. Probagia inea trecuse, deci Iucru firese — dideau franzele inapoi, Pentru vremea asta Aurel si Lelia n’aveau de- cat griunte de satiri, ciel ii deslipia.. | Zilele ce premergeau lunei Ripeiune, erau pen= tru Aurel mai grele decat regulele lui Carnot. N’ai ineatro Anul erd ménos; pomii gafaiau de bielsug. Pe arin’ numai nueii se mai mandriau cu ronda. Badea Otavi ined avea eativa remagi din veacuri, cdrora — ceri drept li se ‘usease vaiful, dar ramurile — 0 tot duceau Sub astia petrecea de multe ori Lelia citind si cantind, da eantand... inganata de greeri. Pan’ la nuci eré o eale chiar de ajans pentru © modest. plimbare, Sarmanul Aurel mai numai, gicapoi iar Ia earte. avea la tari o zi, 0 zi Se mulcomiau valurile de lumini. in boarea dulce a serii tremuran vesel ciocarlile. Din smida | de canepa so ridicd pitpilaeul ipand ; igi schimbé culeusu Tn aceste variatii da ’n jos feciora pidurarului spre poiana lor. Mergea si-si ieie remas bun dela razoare, gi sacle asigure de prietinie gi pe viitor, pe izvorul ce murmurd veeinie subsuoara eirpenistil La dropt vorbind, de-a casi iegise cu gindul si-si topease’ amérdcitnea in poezia cAmpiilor. Le-a fieut toate. Din izvor a sorbit céteva guri, iar de pe rizoare si-a rupt nigte flori rogii i le-a ‘potrivit, in butoniera. Po coasta din stinga selipian In asfintit ran- durile de plopi. Stiean par’ ca paznicii farinilor, of se duce stipanul departe ; elitinau din frunze ‘vin in linistea inseratului, j Bund vremea, Aurel — unde-ai fost?* Eré un fecior cu care copilirise, — zicea et merge — | cu furea pe umir — si vaifuinsed o claie din vale, | clireia ia furat piliria un vant indnios. ,Am fost la farina — respunse Aurel —si-o vad ine'odati.« Cand mergi?* Mane*. Bolta eré ca un val curat. In coltul din dps ar. dea o oath de jar, cerita pe la periferie. De pe + Val so aUzié moget” si aunet" tint de strigate, 5: apropié de nuci. Sub pletele mogneagului auzié huiet, Lelia, luata in jur de-un pumn de copii, venise iar RAMI BL Lia Ja nue. Ciripiri ne ’ntelese amestecate eu accente de mirare. In inima lui Aurel nivaliau unde de bucurie 4 poate convenf gi ’n preziua plecdrii cu Lelia. Vorba se auzié mai mareat pe fiecare clips, Niste gramadute de copii se prindeau de mani si ae Vavartiau sburdainie, avand in roatd pe un to- legat Ia ochi, in mana eu o nuia, La o parte peo laita lipita de trunchiul nuculuiy, ridea Lelia de mirozeniile puzderiei, incunjuratt ‘de verdeagi. Se ’nsenineazi de loc, cum zireste pe Aurel ; il seaza langa sine Bat-o focul scoala. Mini avea si plece tovarigul Leliei Se sparge cereul. Puzderia se iain hohot peste miristi. In uma pisiau lin cei mai_mari, Aurel gi Lelia. El in viforul Jui sufletese so gandis la— adio. Gam 'si-si icie remas bun ? Sarutul manei — ii de-a- juns -- ce-i drept, — asta inse a mai ficut-o el, dar. dar. Inainte gongoniA si_se ’nvartié intrana pAleul de copii, din jos seértié un ear manat de-un mugi- noiw pierdut in fin... Grea mai eré despirtirea. Amutiserit amandoi de duiosie, din end in eind mai punea Aurel edte-o vorbi —~ ‘dar gi accea rupt — si spargit ticorea. Li slibiser puterile ; le absorbise iubire Soarele Isi inchisese pleoapa de jumatate. Par tea do jiratee ce se inecé in lumea de dincolo, eré ca o filie de portocalé. mare. Pe sufietul lui Aurel se desearcd multe... Ini- ma-i plingea oi trebue si plece, furtunile de emo- {iuni il slabiau si... tacoa... ticea.... Mintea coplesita de inghesuiala gandirilor, ii facea putin serviciu. Mergeau Jang olalté cu’ manile prinse, beti de roiul sentimentelor. Tati-i ajunsi ln 0 cotiturd. Aurel in amortelea-i dulce isi apropie capul de-al Leliei, il stringe gi coneentrati pe-o clip li siruta faja'de erin — ea remas_ bun. Se culease soarele, Vraja mourid clips de clips Jumina furata de-un val lutos co se cernis cet... incet... Tovardgii curgeau pe uliti lin, ea dusi de-un vantulet. Pomii pe doue piirti stitéau evlaviosi de par’ cf ascultau evangelia._. S’au despartit. Petru Popa. Strofe. u Un porumbel din aripi bate, Curat ea Duhul intrupat — E dorul mew grabit, frumoaso, Spre tine vecinic indreptat. din vale wn isvor se sbate Sub stinca veche de granit — Sunt lacrime ce curg in picuri, Din ochii moi aw isvorit. De jalea zilet, inspre seard Doineste 0 priveghitoare — B sufletu-mi os plange astazi La capul dragostei, ce moare! 1. U, Sorteu,82. FAMILIA Tutunul (Legenda din Bucovina.) intra ineeput, cieti nu erau de fel draci, ei nu- mai ingerd; 51 tofi ingerii, firi deosebire, erau buni, drepti si eu friea Iui Dumnezeu. Mai pe urmi inse, vizdnd unii dintredansii mirirea gi stralucirea cea nemirginiti a lui Dumnezeu, voiri si se fact si ci ca dansul. Dar zidarnick le-a fost toati incer- area si foarte neplicute urmitile ef, ciici Dumne- zou, ciruia nu-i place ne’n{elegerea si nesupunerea, nu le dete rigaz a so ‘nal{é unde nu eri de obrazul lor, ci prinzdndu-i gi infereeandu-i in lan- furi de fier,'ti aruned pe toti ‘din indlfimea cerului toemai in fundul ia dului. Si de-atunei toti in- gerii cei risvrititori, ari au voit sii so faci asemenea lui Dumne- zeu si cari din pricina ‘aceasta au fostapoi lu- aficu nepusa In mast gi aruneafica_niste netrebnici in iad, se numese draci ‘sau diavoli, iar mai ma- rele gi eapul lor Sea- raofehi. Si pe cat de neaseultitori side rei an fost ei dintru in- coput ea ingeri, pe devo suti si pe 'de-o mie de ori mai inde- retnici si mai rei s’au fieut acuma ea drac. De-aceea, cum le-a ‘recut buimiceala, de eare au fost cupringi in eaderealor din cer spre ind, indata s’au si adunat en tofii la tun loe spre a se pune fn cale: co gi cum sit fact doari-i vin lui Dumnezeu de hac pentru rusinea cea mare, c@ le-a fitout acesta alungandu-i din tmparatia cera- Jui, Si cum s’an string eu tofii, unde nu incepurk a face un tiraboiu gi 0 giligie ca aceea, de {i se piirea cd acus-acus se surpi iadut, — Ho tari! ce ricniti asi de tare, impeli- fajilor | c& doard nu aveti de gand si mo ‘asurziti! — striga in urmi Searaotehi, eat il lua gura, de eutremura nu numai iadul, ci Intreg pamantul, iar dracii din albi, cum erau mai nainte, se acura negri a ticiunele de spaima ce-i cuprinse, cand ii auziri glasul. — Taci-ve lioapa, nespilatilor, si nu ve im- dalati atta de giaba, cici nu e asd cum cugetati voi!... Dumnezeu e stipan in cer, in tmpardtia lu- minei, iar slugitorii sei sunt ingerii, ce n’au voit sk {ind eu noi; aicea inse, in iad, in imparatia intuneri- eului, sunt eu stapan, iar voi sunteti slugitorii mei, 3 Tarul Anul XLI Si-apoi, unde-afi mai viizut voi vre o impiriiie firs oameni?.. Niedi De-aceea Dumnezeu, voind si-si Impoporeze impiiritia sa, are si, cauto toate chipurile si mijloacele spre a trage pe toti oamer din lume la sine, iars mijloacele cole mai potrivite spre scopul acesta sunt purtarea cea cuviineiousit gi faptele cele bune. Deci, dack voim s'avem gi noi coameni In impiirifia noastei, trebue asemonea 84 ne punem pe lueru; si n’asteptim eu manile in golduri ea si no pice muri in guri! lar mijloncele cele mai potrivite pentru ajungeren scopului nostra sunt pur- farea cea mai necuviincioasi si paeatele. Drept a- ceea fiecaro dintre noi chiar astizi trebue si plece in lume, si caute ite o vif si simanti de oameni si sii nu se Jase de dansa pani ee nu va face-o ca si pilextuiased. Tar cel ce nu-mi va as- cult porunea gi nu-mi va implini-o, acela ware co mai eduté ace |. Mati auzit | = Auzit, — Intu- tuneeimea voustris | — respunseri Necuratii intr'un glas. — Sicum rostiri cuvintele a- estea de-auna gi pi- nisiri iadul gi eft ai bate in palmi so res- pandini peste toati fata pimantalui 9 in- cepuri agi vari eo- dita protutindene, un- de numai_ da peste yre un suflet de om. Si din momeatul, Gand au ineeput ei a-si vari codita in tot lo- ceul, cei mai multi oa- meni, din blanzi,buni, rubditori, aseultatori, binefacatori gi eu friea lui Dumnezeu, eum e- rau mai nainté, numai co vodeai oso fac de-odat& cei mai rei ‘mai piedtosi oameni, de te mirai eum de-i mai sufere pimantul si nui inghite de vii Si azi_agd, mani asd si poimini tot asd, astfel, of nu er nici o singuré zi lisatt de Duinezeu, in care dracii si nu cdstige sute si mii de sufiete omenesti pentru tmpirijia lor. lar Sca- rao{ehi, ednd Je vedea Intrand zi dupa xi eu droaea in iad,'ti ridea barba de bucurie. Intr’o zi inse, prinzind Searaojchi de veste ci dracul, co-a voit si faci pe crestini ca sf picatu- insci, nu ia adus inck nici un singur sufiet, sa méniat agi de tare pe dansul, eX putin ce-a lipsit, de nu Fa facut hibue, A spus adied tuturor celor- alti draci ea si se string 1a un loc si apoi lea poruncit a si-l biciuiascd eu biciuri de foe pana co nu va vedea bine pentru ei nu i-a implinit po- runca, cia umblat numai... ine’ agi. de frunza frasinelului prin lume. AN iAnul XLT Dracii ceilalt, co orf si fack?. Si se pue in poarii cu Scarao(ehi?... Atata lear fi trebuit |... Tua fiseure edte un biciu de foe gi apoi... di Doamne bine! cand incepuri a micl_misurd si a micl erof po fraiele lor, eugetai ci imblitese trifoiu. Iar dra- cul biciuit se’ svareoli ca un serpe si raenis, de-ti eré mai mare mila si te uifi la dinsul, jurdndu-se pe tofi Dumnezeii ca el nue vinovat, é gi-a dat Tout silina, dar ce folos e& erestini, flind cu mult mai Ineipitinali gi mai inderetnici deat ceialalti oameni, n’au voit si-l asculte. Dar dack mai marele lor, Intunecimea sa Scaraotehi, ii va incuviinté ca si'slujeasea un timp. oare-geaare pe unui sau altul Gintre erestini, atunci capul sie] da ei-i va aduce si dintre acestia chiar si mai multi de cafi ii trebue. — Fie si ag, cum spuil — sise in'urms Scarao{chi, dupit eo i se mai potoll putin mania, — Dar bagi-ti minto in cap el, dacs si de asti dati hu-mi vei eastigé nici un suflet, si nu mai dai fata cu mine, c& do vei da-o nici pulbere nu se va alege din ine M’ai-auzit? Si cum rosti cur viniele acesten, po- rune) eelorlalti “draci siti deie drumule Nicornita, eici ash so chiemé dracul cel eu musea pe ciiciala, cum scipa din ghia- role frajilor soi, igi ridicd codita cea bar- Tigati pe spinare gi pol, dnd pinteni iledelor, 0 tuli Ia sinetoasa de géndiai ci pripideste piman- {ub ma ala. “Si at fel, fogind in ‘ruptul capului, ca si cind Lar fi fugisit Tatari, nu se opri_niediri pani co nu dete cu chi de-o ministre de cilugari. Ir cand dito el cu ochii de ministirea aceca, se opri de-odata locului, isi Ind fesul col rogu din cap, igi sterse fata de sadori, $i poi zise plin de bucurio : — Ia aicea-i de mine! voi afié oameni dupa _placul ru stiu zeu unde sii mai aflu! $i cum rosti cuvintele neestea, se dete de trei ori peste exp, so prefiod inte’un copil mie ca de vi'o patru luni, s@ infigi in scuteco si se ascunse dupi aceasta in nigte dyjé din apropierea ministiri, si acolo agtopta ol apoi pans co vor iogi calugarii dela liturghie, eiici din intimplare, fiind intr’o 2i de du- mine’, tofi cilugirii so aflau in biseried. Tegind nu muit dupi aceasta ealug soricd gi trecind uni dintre dangii pe langi boji, Daci nici aici nu ‘inului meu, apoi FAMILIA Taringa 53 unde eré ascuns Nicornili, numyi ce aud un glas ca de copil sedneindu-se. Auzind ei glasul, se duc mai aproape ca sivadi ce-i?... Si ednd colo, ce si Je vada ochii?.. Un eopil mic infagat, caro, ‘eu cit se apropiau ei mai tare de dansul, cu atata mai tare plangea si el. — Acesta de bun’ seami ci e copilul vre unei femei uitute, care a fost azi la biserici, si cand a iesit afard a uitat si sil ieie! — zise unul dintre ealugari, ednd dete cu ochii de copil, si apoi, aler- gind in’ urma oamenilor, cari fusese Ia biserici, a ineeput ai chiem& inapoi si ari intreb& pe toi? a cui € copilul eel din boji? Atat barbatii inse eat si femeile chiemate se uitard mai intia cu ochi mari la dansul apoi, intor- edndu-se si uitindu- se la copil, ineepuri ada din umere gia zice i nue al lor, ci, eine mai sti, poate cd e- da.’ piteatele pe oameni... poatect-i un oopil dim flor. ‘Vaznd dela 0 vre- me ciilugirii ei niei unul dintre oamenii chiemati nu se res- punde cu copilul afta, hotirira ca si-lieie si sil oreaso’ ei in ministire, ede acolo nu putea siel lase ca si pear’, Si cum s’au hottie rit, ag au si facut. Lean luat in mand tire si Iau creseut pana la varsta de 10 ani. Si eu toate ed ealugarii il nutriau eum se pricepeau gi puteau ei, Nicornilit al nostra ‘crestea ca dinapa. Si cumerestea mai mare, ou atta mai istet gi mai a- juns de cap se facea, ca toti cilugarii se minunaw de iste{imea Ini. Tar cand a ajuns vitrsta do 10 ani, ar ‘tunei a inceput a cotf si a cdnté si el la strani. Si asd de curgitor si do respicat cotid, gi ag de framos canté, ci ’ntrecen chiar si pe cei mai buni gi mai iscusifi cotoli si cAntireli. Si cilugirii, vizindu-o acoasta, siltan de bucurie ci nu lea fost munea inzidar crescindu-l Dar, vorba Romanului, dracul nu face nici o- dati mindstiri, Cand a vizut Nieornila ed toli oi- Ingarii 11 an drag, indata gi-a eroit un plan cum i-ar putea mai lesne gi mai de grabi. face ca si pei tuiascd. Se puse deci, numai el stic eind si cum, si aleitui o carte mare si frumoasit In care sta seris: Asi grieste Domnul! Toti_eilugirii trebue de-actma inainte si se insoare, eici un barbat ne- Ingurat © ca si un pom neroditor, eare nu e ban de nimic& alta, fari numai de tiiat si de aruncat infoc. Iar care eilugér nu-si va ciuté si ofld mirenst, cu care 84 se clsitoresscd, acela anaftema si fie in veeii vecilor. Amin ! $i dupa ce a aledtuit el eartea aceasta, a Iuat int’o ‘noapte intuneeoasi o prijin’ lunga,” a pus cartes in varful prijinei si apoi, suindu-se pe varful ministirii, o anind de erucea turnului celui mai inalt. A doua zi dimineati, ednd s’au sculat eailugi- ri gi-au vizut cartea aninata de cruce, nu se pu- teau_destul mird: co fel de carte si fie aceea si cine 80 fi pus acolo? Si unii ziceau una, altii alta, pana ce in ura je plesni prin minte s’0 scoboare colo si atunei vor vedea cu totii ea ce fel de ear tei, Dar cine gi eum so scoboare, dupa co minas- tirea era foarte inalta si nici unul dintre dansii mu er& deprins si se sue agi de sus. Si fiind ed nici unul nu stiea cum s’0 scoboare, de aceea chiemara ei mai pe urma si pe nigte oameni din satul inyecinat, cugetind efi poate aceia vor puten-o cobori. Inzedar Inge, ci nici oamenii chiemati nu se ‘neumetara a se sui pe manistire de teama ca nu cumva, suindu-se, si se amejeased, si cada jos gi si-si’ rupd vre 0 ‘mand s’au vr'un’ picior sau, Doumne fereste, chiar viata sii si-o pearda, Si ednd sta eu totii, uitanduese end unul Ja altul ednd la eartea de pe varful erueii, nestiind si inceapi si si faci, inti ci se iveste de-odata si Nicornila in mijlocul’lor si, ea si ednd n’ar gti nix miei, incepe a intrebé ce s’a intamplat de s’au adu- nat eu tofii la un loe, — Ce mai intrebi gi tu, Nagatule!. Nu vedi ceri? — respunse un ealugat manios. — Bil. srapoi! Ce ve uitati atata Ia dinsa ca lao minune?.... De ce nu se sue unul dintre voastre ea s’0 coboare jos si si vadi ce sti seris intransa ? — zise Nicornili, uitandu-se acuma si el Ja arte. —Lesne-i de a zice, dar greu a face, eici doar nu si-a urit nime zilele!’— se amestecd acuma si unul dintre oamenii adunati in vorbi. — Cine poate 84 so sue pana acolo si s’0 dee jos, sue-se; dar eu unul gtiu ei nu voiu face-o, eici nam nevoe!... = Dacd nu pateti sau nu voiti dvoastre, atunei Visati-me pe mine, eeu indaté Wo dau jos !'— zise iards Nieornila — Bravo, baete! oti! Napueard inse bine a rosti cuvintele acestea gi Nicornila prinse a se ’nvarti ca un pidsnel in dreapta, si’n stépga prin curtea m&ndstirii, aduni’ mai multe scdri, Ie razimi pe toate cu ajutorul oamenilor de paretii ménastirii si apoi, legandu-le repede una de-asupra alteia, cat ai bate in palmi se acitara pe dinsele ca o mata pind pe varful mandstirii; iar a- juns aicea dete cu prajina cea lunga, ce-o Iuase cu. ‘dinsul, cartea jos. Calugarii, cum a cizut cartea, nivilicd cu toyii asupra ei, 0 luard do jos, ciutars'la dansa ca la o minune si apoi, deschizindu-o, prinsera a ceti in au- aul gi spre mirarea tuturora color de fati Agé grieste Domnul ! Tofi cilugrii trebue de acuma inainte s4 se insoare. Caci un birbat nein- jurat e ea si_un pom neroditor, care nu e bun de nimicd alts, faré numai de taiat si de aruncat pe foc. Iar care cilugir nu-si va ciuté gi afli mireasi inn ceared si te vedem ce FAM ILLA Anul XLT u care sii se ciisiitoreas acela anaftema fie in recii vecilor. Amin !* Cilugirii cei tineri, eind auziri cuvintele a- costea, sirirt drept in sus de bueurie gi, fart a mai | intinde multi vorbi, hotiiri si se insouro cu totii, i asi grieste Domnul*, si-apoi. din porunea Domnului unui edlugir nici odaté nu-i este iertat si ins. Si cum hotitirs, Indati se si puseri, pe ciutat mirese. Si fiind ci lucrul acesta nu le faced nici 0 greutate, ci fiecare isi afla pana in sear cate o fer mee dup plac, de-aceea, temandu-se ca nu cumva Dumnezeu siesi tragi pe seami gi si rotragi: po- Funea ce-a dat-o, hotirira ca cu tofi si se cunune chiar in dumineca viitoare. Calugirilor color mai batrani inse, cari si-au trait traiul si si-au maneat malainl, nu le prea veoi treaba aceasta la socoteald. Dar maveau ce si fac De-aceea de hatarul celo:ialti frati_in Domnul ho- tirira ca si-si ice si ci cate un sprijin la batrdnete. Bine! Dar eine si le eeteased cunonia, dupa co tofi calugiri, edji erau in ministire, dela cel mai mic si pana la cel mai mare, aveau si se. ciisi- toreases. Cugetari, oe eugetari, si. 'n urmii isi adue seri aminte ci inte’o piduro ‘nu toemai tare inde- piirtati de miniistira so afl un sdhastru, Hotdrird deci si-1 roage pe sihastrul acela ca si vie si si le ceteased el cununia, Si cum hotirirs, Indata il si trimise pe Nicornili, ca unul co erd mai tiner si mai sprinten, si meargi el sisi sil pofteasei pe du- minoea viitoure la nunta edlugarito | Nicornil’, end mai auzi inci si aceasta, bu- curia lui nu er& proasta. Pe loc se yi porni spre odaia sihastrului gi eat ai clipt din ochi a si ajuns Ja dansul. Iar dupa ce a ajuns la starea locului ise torisi sihabtruluj din fir in par toate cate si cum s’au Intdmplat. Il raga apoi, st vie numai deat gi el la nunta, cici nevenind n’o si aiba eine si ee- | teased fratilor in Christos cununia, | (Finea va urmé.) | 5, Fl. Marian. KIPRIIEPIOPIOGIID Pe legea meal Sa nebunese tmi vine Si sa mor. | Dar stai tw, fa vecina, Ga vad ew mani de tine. Maria nu-i de vind, ‘Stiu ew od mia placut Bird s'o las cw bine, So uit am vrut. Dar ochig. Maw vrajit, ‘$i scosu-m’a din minte Portarea ei gi — gura, Si-acuma, Doamne since, Tritw lumii-o ia 0 fur, givaprind gt ura — Pe legen mea! i ca mura Dionisie Stoica,Ghestiuni de higiend. Aerul, erul este unul din elementele cele mai indispen- zabile vietii omului, Oxigenul aerului este abso- A lut trebuincios diferitelor acte ale organismului, dela funejionarea etrora atarni viaja omului, Din diferitele conditiuni fizice, chimice si bac- teorologice ale atmosferei co ne ineonjoard, urmeazi nenumirate inriuriri, ce exercit actiuuea lor asupra vietii si sinetii noastre ; eet ele joacd un rol im- portant in producerea si transmiterea boalelor. Este deci de neaparata trebuinta a se studid gi cunoaste bine diferitele conditiuni pentru sanetatea noastra. Pulberea aerului, Aerui atmosferie contine, in suspenziune, 0 ean- titate enorma de particele de pulbere, eare il ‘vieiazit in diferite grade. Aceste pirticele sunt de naturé anorganicd gi organicd Pulberea anorganied sau miner’, se com- pune din eiirbune, fer, granit, sururi teroase gi al- ealine s. a. Aceste substantepatrund in eorpul omu- Ini, cauztadui diferite afectiuni prin modifivirile ce produc in organism ; iar prin iritatiunea ce exere.ti | asupra membranelor mucoase pe cari se depun, dau nastere Ia unele boli de ochi, nas, gat ete. Particelele organice ale’ pulberei atmosferice se impart in elemente nennimate si animate. Elementele neanimate sunt de naturi vegetal si animala, preeum: polen, griunte de amidoni, fibre de plante, urme de celule vegetale, urme de eelule epiteliale sau epidermice, urme eadaverice ¢.2. Elemente animate aflate’ in aer, sunt niste mi- eroorganisme apartinand diferitelor specii eriptogame, Aceste microorganisme sau microbi exercita 0 influent puternies asupra salubritatii gi starii sani- tare a centrelor de populatiune, producand in mare parte, un numir insemnat de boli infectioase si epi- demico; ole joaci asemenea un rol eapital in ay iunew complicatiunilor pligilor si operatiunilor chirurgicale. Despre microbi Microbi se numese niste organisme infinit de miei, eari se pot vedea numai prin microscop. Ele sunt formate dintr’o singurk celula si se infatosar4 sub diferite forme: globuloase sau sferico (microscoci), cilindrice (bucterii) in formi de bas- tonage (bacile) si de fire serspirile, Ele se reproduc cu o iujali si ugurinfa extra- ordinara. Microbii se impart in. trei clase. Una care cu prinde microbii ce triese in eorpuri vii, parasite in a doua se numird acei ce triese si se desvolta pe materii moarte si se numese saprophyte sau sa- progeni; a treia cuprinde microbii cari trdese atat in eorpuri viiy eat siin materi moarte, gi se numese microbi facultatini. Reproduetiunea lor se face prin scissiparitate, rintr’o despicare curmezigi a celulei lor. in numir mare de microbi au proprietatea de prodiice felurite materi colorante ednd se afld in contact eu aer gi pe un teren propice. died FAMILIA L mierobilor. Mierobii sunt respanditi in cantitati enorme nu numai in aer, dar gi in ap’, pe suprafaja pimantului gi in interiorul eorpurilor vit {uitoare, Nu tofi microbii sunt vatamatori, ci uni sunt chiar folositori organismului omenese.” As& sunt a- ceia a ciror prezenti in stomae e folositoare aetului mistuirei alimentelor. Altii sunt eu totul indiferenti pentru organism; numai unele speeii_atac’ fesitu- | Tile si organele corpului, producind si tranemifénd diferite boli Fermentapiunes, Microbii sunt asemenea si a- gentii tuturor fermeniatiunilor, ea cele aleoolice, a- eetice, amoniacale ete Putrefactiunea Ori ce materi organick lsat Ja wer, intr in putrefaetiune tot prin intervenirea unor mierobi spzeiali numiti septogeni, cari o atact si'o descompun, Astfel d. p. 0 bueatti de carne ki- satii la aer un timp oare eare, eapatd un alt aspect si un miros caracteristic de’ putrefactiune, datorit prezenjei acestor microbi, cari sunt in acest chip, cauza putrefactiunei eadaverice si acca a tuturor ma- terfilor organice. Cel mai insemnat si mai puternice mierob de putrefactiune este bacteriul termo, care are forma de bastonas cilindrie. _ _Microbii pathogeni. Mai multe boli ale omului si animalelor se produe in urma introducerei tn or- ganism a unor fel de microbi cari se desvolta si se inmuljese in mod considerabil in interiorul Jui, ata- cAndu-i si modificdndu-i lieidele, (esiturile si organe Intregi. Acesti microbi se numese pothogeni Fiecare specie de microbi pathogeni atack 0 anume parte a organismului, dind nastere unur boli speciale i caracteristice precum: cholera, tifusul, influenta, malaria ete. PPOPOGOOPSPOGGBOIDIK Poezie poporala. (Fragment) De-unde pleaca sfanta soare, Gu gind bun ea si se ‘nsoare, Bino murgu-l Inge, Si lumea 0 "neunjuri Nevasla nu-si eapat Si napoi iar Intoreea Si din gura agi-mi graid = Dimi maicé pe soru-mes, Cata-i lumea de framoass, Nuci ca sora drigastoasa. Maica din gurd-mi gr = Io pe sora-atunei ti-oin da, Cand ta mie ea mii face, Pod de-arama peste tara, Cati drumari pe drum or treeo, Tofi sa bov api rece, Si_maichii st multames De pieat s'o slebozease’. (Nevasts, Domniea Balint. Muneolu-mic.) Emil V, Degan.FAMI Impresii bueuregtene. De mai multi vremo etiam in revistele noas- tre versurile unei poote, sub a ctiror iscalitur’ gtieam se ascunde numele ‘unei doamne, femeia unuia | dintre coi mai buni literati ai nostri. | Versurile, de 0 duiosie sfisiotoare, mo lisé si | ghieese un sufiet sbuciumat gi chinuit.’ Una dintre cele mai reusite poozii, apdruti nu de mult intr'una din revistele noastre de frunte, e urmitoarea : Doina Datee efintee de durere, Doing, de urit tmi ti, Singura eand stau ey dorul iin ‘odaile pustii Do eand singuri-s tn Iume, De eind doral mii stapan, In amurg, duioasa doins, Ca pe-o Tuga te Toga. ‘Tremurt durerea ‘n viersul Lezinat gi plangator; etal spre cer Tnalta Ruga sa de ajutor cand noapien ‘neope doral Shonareteh dete morn, Sayin ale tale Bout a atone! te eat, Doriam cu ori co chip s’o cunose. Unul dintre prietinii ci erd si al nostru; insistai deci pe Jang él si-mi inlesneasea prilejul si o intalnesc. Intro sear venir impreuna la mine si stiturim de vorbi pina tarziu in noapte. Cite nu mi-a povestit! jarbatul ei, mort nu de mult foarte de tiner, a lsat edteva lucriri cari vorremane. $i in ce mizeri¢ a trait sia murit acest om de talent! E ingrozitor ce-mmi spunea dna M. El bolnav, trei copii mici in casi si nimic de. niediri Se fac baluri, societiti pentru ajutorarea eelor siraci, dar nimeni’nu ia initiativa pentra imbuni- ea stiirei unui literat, Majoritatea tinerelor ta- lente a murit in mizerie. Dupa moarte sunt plansi, memoria lor ridieata in slava_corului si eéto unui mai norocos, capita gio statue in vre-un colt de tard, Sirmanii, ce le mai folosese nimicurile astea! Mai bine vorbis mai putiné dupa moarte si pane mai multi in via | ‘Acum, dna M. trieste dup urma traducerilor — plitite de altfel destul de prost. Cit n’a indurat femeia asta! Ne-am despiirtit tarziu si dureros impresionate. Ea in urma amintirilor, eu, in urma celor auzite, ‘A doua zi, gisese pungulija do piele in care | isi finea bani, uitati pe masa, Trebuié si ies in oras | si me gandii 8% tree pe la ea gi si-i duc obiectul uitat. | LIA Anul XI Ajung, bat la use si dup’ edteva momente imi deschide o drigilagi de fetita, ca de vre-o ease ani. »Mama © acasi, puiule ?* Mama... mama nu geade aici“, imi respunde fetija "foarte incurcati. Dna M. eré In pat gi_negtiind cine e, spusese fetitei si nu Inse po nimeni sa intre. ‘Am plecat rizind do respunsul naiv al fotitei Ger, nu glumi. Mo rog, ea in ziua de Bobo- teazi. Ger, dar n'am co face,’trebue si ies din cass. © ia binigor pe strada Cazirmei — adics, vorbi si fio sbinigor*. Strada coboari Ia vale si vrand nevrind mergi ropede. La 0 cotitur’, eativa cdni adunafi Ia un loc, se privese, Tsi vor fi vorbind ej, dar n’am darul si eunose limbile animalelor. Un eitelug, alb do folul lui, acum inse de o uloare nehotérits din pricina murdiriei do pe el, sti cam deoparte, par c iar fi frict de ceilalyi. Nu e vorbi, el © mic, slab; iar ceilalfi, dulii nu. glumd. Se uitd sirmanul la mine, agi nu gtiv cum, gales. Furi si vreau, dintun sentiment de mild Pentru tot ce-i oropsit gi disprejuit, i zie: eujul Atit mica fost deajuns. “Cifolugul a luat vorba mea Grept_o chomaro si de acum, {ine-te! Incepe si se gudure pe léngi mine gi si o ia vesel inainte, Fae haz de vesolia lui. Ajung ja pod, canele dup’ mine. fneepe si-mi fic cam plictisitoare tovirisin lui. Pe podul gaclei lume multi. Unii se uiti ciudat la mine, Co-idrept, © jigiyit rou cinele. Incere sil fue si inteleags ci nam nevoe de tovarigia lui. Natural ox In limbagiul cinese asi cova se chiami ymary!* Ag! nu mo injelege. O iau mai po romanegta:: eart-te, potae! Niet limba asta n’o cunoaste. ‘Ajung in faja unet bisorici. ‘Tree 0 eucoant cu o fetita. Canelo so opreste un moment, esauie nazi feti(a gi se in dup oa. In sfiarsit am sodpat Tati-me in strada Smirdan, Far si vreau, ine tore capul si vid duct am seipat de urmiritorul meu cu patra pisioare. Nu so vede. Pornese deci fara grije inainte pe strada Lipscani Nu stiu eum, ednd si pe unde ma ajuns, dar de spaima eré si ‘ead dropt in nas, potaia lang mine. Lumea so uiti curios si zimbind. Strada Lip- scani, co vreti! lume berechet. ‘Sunt femee tineré si nu tocmai de lipidat — si kisim modestia — si mi s’a intamplat uneori si fiu urmitits de vre-un eifelus din cei cu patra pi- cioare. Seipam inse cu eiteva cuvinte, daei nu scari-te, potaet dar ceva analog. Dasi edjelusul nu oid si'injeleagé, mo urcam intro trasuch si-mi per doa urma, Dar de javr cum sit soap, oameni buni? lué dupa trasuei gi oram gi mai ridicula, Nurmi reméne altceva de facut, deedt si intra int’o east, undeva. Dar unde? Pravlille toate In- Se | chise, ca In zi de serbittonre. Ce si me fac? Incop si disper. O ideo! Un tramvaiso apropie. ‘me sui gi tramvaiul porneste. Urmitoritoral meu se uiti cu imputare la mine, face cateva sirituri dupi tramvai; dar de-odata zi- reste © cucoand trecind griibiti, remane un moment la cumpiini si porneste in fagi in urma ei, Uf! am sedipat, ia Magura, Ul oprese,Anul XLI Moartea a trei academiciani. Folix, Faleoiana gi Nie. loneseu. In numerul trecut al foi noastre’am anuntat moartea unui distins membru al Aeademiei Romane, a lui dr. Incob Felix, De si_bitrin, avea 73 ani, moartea lui ne-a surpring, cael il stieam viguros si tocmai in timpul din urmi a desvoltat 0 activitate neobositi, soriind o lucrare igienied mai mare, din care a cetit, mai multe parfi in sedinfele publice ale Academiei. Din nenorocire, a recit. Receala aceasia i-a produs boala, care timp de doue siptimani i-a stins viata. ‘Moartea Ini a produs jale adénei in toate cer- curile bucuretesne, coea ce s’a manifestat si prin in- fluenta mare Ia inmormantare. In numele Academiei a {inut discursul funebral ai dr. ©. 1. Istrati Nici nu s’au useat inci bine Ineremile pentru perderea unui erudit cum a fost dr. Felix, ednd ves- Yea a anunjat o now pordere a Academiei. Gene- ralul Stefan Fileoianv, fost membru gi dansul in seotiuniea stiinjolor ea Felix, a incetat din viata la Bucuresti in dumineca trecuti, De si moartea lui nu ne surprinde, ciei barba- tul odinioaré martial, in anii din urma slabise in- tatata, Ineat la gedinge vinié ajutat de doi insi, — totug aceasta perdere ne atinge dureros, cici reposa- tul a fost un soldat roman de model, tn devotat fiu al neammului. Simpatic gi afabil, corect In toata pri- vinta, a fost stimat gi iubit de tot. S’a niiscut Ia 1835 gi a intrat in serviciul mi- litar 1a 1856, Epoca sa de glorie a fost rezboiul dela 1877—78, ind, In ealitate de colonel, a fost numit gefal stafului-maior general al armatei romaine. La 1883 goneral de brigadi, Ia 1884—85 ministra de rezboiu in cabinetul I. Britianu. Retras la penzie, dela 1895 a ocupat Jocul de prezident al consiliulut de administratie a ctilor ferate ale statului. Membru al Academie! a fost ales in 1876, pen- tru hueririle sale de geografie, meteorologie, stint militar’ ete A seris 18 Rosirita! gi apusul soarelui la Bucuresti, Studii si dari de seam despre diverse publicatiuni. Inmormantarea s'a fieut eu mare pomp mili- tari. Sicriul eu corpul defunctului a fost ridicat pe braje si asezat pe un afet de tun. Un alt afet de tun purté coroanele depuse de rude si de amici. Abié s'a inmormantat generalul Falcoianu gi inti din Brad, Moldova, se anunfi moartea unui al treilea academician, a lui Nicolae Ionescu. Profesor distins, orator escelent, Nicolae Ioneseu a avut un nume bine cunoscut si mult stimat. Apartinand generatiei bitrane, eare a produs renasterea Romaniei, el s-a pistrat avantul idealist pani Ia ultima resuflare, respandind ineredere gi en- tuziasm in toti din jurul sev. Ca profesor, de pe catedri, la liceu gi Ja unie versitate, a propoviduit directia’ national. Ca'politician a sustinut in parlament prinei- Luptele Roménilor in rezboiul din FAMILIA —78, Conferinté asupra discipline’ in armata, | at 7 | piile democratiei, A fost gi_ministra de esterne pe timpul rezboiului_ russo-romano-tureese. Ca publicist a redactat impreuni cu M. Ko- | gilniceanu organul ,Steaua Romaniei*, in care a | publicat diverse Inerdi istoriee. | Ca membru al Academiei, a apartinut seefiunii istorice, unde a facut mai multe comuniedri cari s’au publieat in Anale. Forfa lui a fost oratoria, DI G. Panu serie ast- fel despre talentul oratorie al lui Nicolae [onescu: +Nu-s poate cineva inchipul influenta cea mare care & avut-o Nicolae Ionescu asupra limbei in genere si asupra clei pariamentare in special. Discursurile sale ar trebut studiate de gramatici, flologi si pro- | fesori de ostetics, literatura si retoried; in ele ar gisi giuvaeruri de limba si de literatura®, Si iards : Cea ce caracteriseazi talentul dlui N. Ionescu oste ironia fin’, este musedtura pani la singe, este apos- trofa teribili si implacabilé. Acest sarcasm inse, la bitranetele atit de inaintate, s'a prefacut int’un umor jovial, pe care-1 puteai constata din fat, din gest, din fiecare cuvant.* Nicolae Ionescu a ‘murit in etate de 85 ani. La inmormantare Academia Romani a fost reprezintata prin membrii sei din lagi. In veci amintirea lor! LITERATURA. © noua Jucrare de dt S. Fl, Marian, Distinsul nostra folklorist, dl Sim. FI. Marian, membru al Academiei Romane, luereazi la ,Botaniea poporali romana‘, Autorul ne-a ficut plicorea si ne trimita din noua sa lucrare un capitol, o legenda framoasa si Ines necunoscuti, edreia Ii gi facem loc in nume- ru] acesta. .Botaniéa poporali* preeum ne serie au- terul, va avea o estenziune de eel putin doue to- muri de mirimen ,[nsectelor*. Dsa se adreseazi prin noi itr eetitorii foii noastre sa-i dea mani do a- jutor In compunerea acestui studin de mare inse natate pentru literatura noastei, rugindu-i sisi tri- mit tot felul de legende, datine si eredinte despre plantele ce le vor fi cunoscute dup nume. Locuinta dlui Marian in Suceava, Bucovina. ‘Academia Roman a tinut vineri la 21 ianu- arie v. @ febr. n.) sedinta publics. Cu asta ocaziune di Jon Tanovieeanu, membru corespondent, a vorbit despre .Neamul Prijostilor gi al Buciocestilor din veacul #1 XVil-lea*. ; © nowa lucrare de Carmen Sylva. .in lunci* noua luerare a poetei-regine Carmen Sylva, aro si apari in curdnd in traducrere romaneaseit facuti de dl Tigara-Samureag, directorul fundatiei universitare Caroll din Bucuresti. Carton va fi ilustrati eu doue aquarrele datorite pictorului N. Grigoreseu. Pentru conducatoril institutelor de bani. A a- pirut la Sibiu: ,Drepturile datorintele gi respons bilitatea membrilor comitetului de supraveghiare* de Alfred Kormos, Traduere autorizats de Constantin Popp, funetionar la Centrala institutului de credit si economii ,Albina*. Protul 1 cor. 50 fileri Pentru economi. A aparut la Brasov, in edi ‘ura libriviei Ciureu: —,Sfaturile cele mai de lipsi pentru prisirea gi folosirea legumelor* de George Maican invagitor. Cu mai multe ilustratiuni in text. Pretul 24 fileri. 5TEATRU si MUZICA. | Deia Teatrul National din Bucuresti. Luni la 24 ianuarie v. (6 februari n.) s'a dat o reprezenta- fie extraordinara in folosul Ligei culturale. Serbarea | A ineeput cu imnu) regal, a urmat o conferenta a | dlui P. Gridisteanu intitulata 24 ianuarie*, Apoi sau jucat piesele; yin ziua seadentei" de Carmen Sylva, .Dumbrava rosie* si ,Coroara lui Stefan-cel- mare” de Vasile Alecsandri. in fine s’a cantat im- nul ,Desteapti-te Romane’ DI St. Siileanu, fostul director general, a fost_numit membru in co- mitetul teatral, in locul diai Hiottn(®), al carui man- dat a espirat. Concert gi petrecere cu dans tn Cluj. Comi- tetul reuniunii de femei St. Maria* din Cluj va aranjé la 18 februarie n., ea conevrsul unor doamne si domnigoare si al tinerimei universitare, concert in ,Otel Central*. Dupa coneert va fi dans. Vonitul curat se va da fondului pentra zidirea bisericei gr. cat. de acolo. Concert sl teatru tn Alba-lulla. Corul bisericei gr. or. romaine din Alba-fulia (Maier) eu filiala Mu- re¢-Fort va aranji la 6/19 februarie concert poporal, dupi care se va juct ,Ruga dela Chiseteu* comedie poporali de losif’ Vulean. In fine dans. Concert gi teatru in Gales. Tinerimea scolar si adults din Gales aranjeazi In 20 ianuarie v. (12 febr. n.) concert poporal si reprezontatie teatrald. nf concert vor fi cintiri; apoi se vor jucd piesele »So- zotoaren* de Dumitru Lipidat gi ,Siricie Incie” de Tosif Vulean. | Academia de muzicd si arta dramatica din Bucuresti se organiseaza sub directiunea dlui Dimi- trie Popoviei pe baze noue. Corpul profesoral va fi preschimbat in mare parte gi se vor cre& cursuri superioare selur dela conservator. PIGTURA. Albumul ,Din ornamentica romana‘, publicat prin dl profesor D. Comsa, in numele Reuniunii a- gricole romine din Sibiiu, despre care am dat si nol informatiuni detaiate, "atrage din ce in ce mai mult admiratiunea publied. Dl Alexandru Mo- esonyi a adresat dlui Comsa o serisoare, in eare tise: Sunt inedntat de minuniiile simfului es- tetie si'artistie al jerancei romaine. Gust mai fin si mai distins abié se va gist la vrun alt popor. Fe- icit Reuniunea de aceasta luerare, iar pe dia dlo profesor, de esecutarea acestei luerat, care © 0 adevi- ati pies de cabinet gi prin care Wati eAstigat un merit national neperitor. Ar i de dorit oa orna- mention casnic& a poporului roman si fie eunos- ould fi streinitor. De accea te rog si binevoe ‘trimite po spesele mele, dar in numele Reuniani chrui prezident binomeritat esti dta, edte un exem- plar din ,Albumul artistic “la vre-un muzeu din Budapesta, Viena, Berlin, Paris si Roma, iar mio ‘aci la Birchig inci 5 exemplare.* Aflim’ca dintre Pilati opti au comandat din ;atbumut artstot in. P. $. Lor mitropolitul Dr. Mihalyi 3 si mitro- politul Metianu 2 exemplare. De asemenca au co- mandat cite 2 exemplare si anume : institutele noas- tre .Vietoria® (Arad) si .Cassa de péstrare* in Se- liste, cum si dnii advocaji: N. Garoiu (Zernesti) gi FAMILIA Anul_XLI | a. Cooma (Gicnlen) ,Albumul artistict, reamintima, se vinde cu 56 coroane gi se poate comanda dela comitetul ,Reuniunii agricole romane* in Sibiiu. BISERIGA $i SCOALA. Societatea de lecturé loan Popasu* a tineri- mei studioase dela institutul” teologie-pedagogic die- cezan din Caransebes va aranjé Ia 12 febr. n. 0 3¢- Gini publicd. Programa: 1. ,Psaimul XXI* de 1. Vorobehievici, esecutat de corul societifii. 2. Jert- fele Impiicirii*, poezie de G. Cogbue, predati de Petru Olde cl.’e, Il. 3. Cari sunt eauzele, eit atat de putini oameni sunt feticiti si pe ce cale vom do- bind{ fericirea*, disertatiune de loan Surlagiu el. ¢. IIL. 4. 6, ,Duce-m’as*, &, ,Dulee eantec de durere*, melodii poporale, aranjato “de A. Sequons, eseeutate de coral societitii. 5. ,Papricasu nasului*, poezie de V. Viad-Delamarina, ‘predati de George Saeosan pedagog ¢. III. 6. .Nebunul*, poezie de G. Cosbue, pradati de Pantelémon Ardelean cl. ¢. 1. 7. ,Cea- sul reu*, deI. Vorobchieviei, esecutat de corul so- cictatii. In fine dans. Dar pentru biseric&. Dna Persida Popescu, ne- consolata mami a reposatului Petru Popeseu preot gr. or. in Valiug, mort de eurind gi dna eatarina Sequens, sora reposatului, a hotirit ‘ca in loc de cu- nuni, si ajutore cu 100 coroane biserica din Ni- colint. Promoftune. Dl Emit Sado, profesor 1a gimna- ziul din Blaj, a fost_promovat la universitaten din Cluj doctor tn filozotie. Limba romAneascd tn biserlca din Bitolia, Ziarele bucurestene seriu ei incepand din siptimina ‘recut so colebreazd In fieewre ai liturghia in limba roméneasea in eapela roman’ din Bitolia, Dumin va fieut in capeli o slujbi solemni la caro au a- sistat_conzulul roman, inspectorul scoalelor si opt sute de persoane. Muljumith misurilor luate de au- toritijile tureesti, grecii n’au mai fieut nici o de- monstrajiune. Mitropolitul gree din Monastir a te- legrafat patriarhatului ecumenie din Constantinopol, ei el (mitropolital) nu recunoaste noua eapeli aro™ mini din Monastir ea biseriei ortodoxit si ci a ex- comunicat pe preotul aroman Teodor si pe aderen(ii lui. Sinodul patriarhatului ecumenic, care in sedinta din 2 februarie a aflat aceste dispozitiuni de prea riguroase, a pretins dela mitropolital deslusiri privinfa acestor misuri arbitrare. Totodata sinodul a decis si pretindé dela toti episcopii macedoneni date statistice despre comunitatile biserivesti aro- mine, penta a putea Iué dispozitiuni generale con- tra migcdrii bisericesti aromane. CR E NOU? Hymen. Dl dr. Zoan Sueiw advocat in Arad i do curand ales deputat pentru diet, s’a fidantat In 1 februarie cu dsoara Mariora Hosea in Selisie. — DI dr, Florentin Mihétyi, advocat in Sighetul-Mar- matiei, s’a cununat la 1 februarie cu dgoara Carola Hieronymi, fiiea ministralui Carol Hieronymi. — Di Vasile Babi, contabil la institutul ,Bihoreana* din Oradea-mare, s'a fidantat eu dsoara Marifi Morariu din Tiortiur. — D1 Traian Rafiu, contabil Ia bancaAnul_ XLL FAM jJiana* din Petrogeni, s'a_logodit cu dgoara Blisa- vela Stanea, fiiea prootului gr. or. Avram Stanea din Petrogeni. — Dl Joan Gail, notar in Secuiou si dyoara Floriea Pop s’au eanunat.—DI Mihail Red- nie, absolvent de teologie si dgoara Gixela Marioara Demeter sau cununat la 7 februarie n, in Comar- mana. Conferenfe pentru meseriagl tnBlaj. Afldm din | »Unirea* et In seria de conferente literare eo se tin acolo pentru meseriasi, dl profesor dr. I. Ratiu a intretinut auditoral aproape 0 ori vorbind despre trecutul istorig al Romanilor de sub coroana sfin- tului Stefan, In colori vii si Ia priceperen tuturor a pus in relief neeazurile ce fe-au indurat Romanii in deeursul veacurilor din partea strinilor ; in legitura ea acestea a aratat gi luptele pentru libertate prezentind eateva figurii din generatia dela 43. | Publicul I-a urmiirit cu mult interes si l-a resplitit | eu aplauze; an fost si 3 declamari, toate reusite, Reuniunile femeesti romine din Brasov. si ax nume Reuniunea femeilor romaine si Reuniunea pen- tru ajutorarea viduvelor siirace din Bragov si Sacele vor aranjé la 12/25 februarie o petrecere de earne- val in stil mare. Se vor jueé doue piese originale | rominesti si troi tablouri vivante. Dupa teatra dans. ‘Advocaji noi. Di dosif de Lemény a deschis cancelirie advocaiaki in Cincul-mare. — D1 dr. Go- riolan Steer s-a deschis canceliria’ advocatial in ‘Tagnad, comitatul Selagiu Plenicul tinerimel romane din Blaj. Din Blaj primim o invitare foarte elegant tiparita’ la pienicul eo se va aranjé de clitra tinerimea roman’ de acolo Ja 26 februarie n. in sain coa mare a ,Hotelului Univers". Venitul eurat este destinat pentru Casina Propriotar, redaetor respunzitor gi editor? |OSIF VULCAN. (Stmaoa Auois nw. 14) ILIA romani si pentru Reuniunea femeilor romaine din Blaj. Pregedintele comitetului aranjator e dl Aurel Ciato. Concertnl din Arad, sub prosedinta de onoare a dlor deputati dr. Stefan C. Pop si dr. Ioan Suciu, despre caro am vorbit In nr. trecut, se va aranjaé de tinerimea romani din piirtile aradane joi Ia 23 febru- arie n. in sala cea mare dela .Ipartestillet* in favo- rul seoalei_romane de fete Arad. In comitetul aranjator figureazé toat tinerimea romani de pe acolo. Dupi concert va fi dans. Bal la Being. Casina romani din Being va a- | ranjé la 19 februarie n, bal in sala ospiitiriei ori- sonesti. Posta redaetiei. Drei M. C. im S. Pentru numeral acesta a eosit tari Nour, Prozi rimaia 91 ined rimata reu. Knez: Numerle reclamate visa (mis. Hajeg. Credem ed de aiunela afi primit nr. reclamal. GAlindarul s&ptaméanei. Dumin, Hananieneei, ev. Mateiu o. 15, gl, 4, v veemen aceea titrate Isus in lature irulul : al veekii | Calind frig. si Town] 12 Eulalia ‘ Ghia foam 18) Gaara % fT 14) Valentin feccusi | 2! Of) Inftmp. Dini 18) Fans F 3) ape a 1) faliann Vinort 4! BBiaor 13] Gonstaowa Simbata | 5. NM Agutin 181 Flavine Domnii actionari ai institutului de eredit gi CONVOCARE. economii ,Bihoreana* societate pe aciii in Oradea- mare, conform dispozitiei §-lui 19 din statute, se invita la a sesea adunare generala ordinara, care se va tinea in Oradea-mare la 25 februarie 1905 st. institutului, n, ta 10 ore inainte de miazizi in localul Obieetele puse la ordinea zilei sunt urmitoarele : 1, Alegorea a trei membri pentru verificarea procesului verbal gi a trei serutinitori pentru actul de alegere. Raportul anual al. directiunei. nerilor pentru Impartirea profitul. 4, Stabilirea bilanfului anual gi deliberare asupra impii 5. Fixarea prejului mareelor de prezenti pe anul 19 6. Determinarea seopului spre care, la propunerea directiunei, ul 61 punetal f Alegerea a 5 membri in directiune. Se atrage atontivnoa domnilor actionari la urmittoarele dispozit § 24. Pentru folosirea dreptului de vot se recere, ca actionarul 8: Raportul comitetului de reviziune despre esaminarea computului anusl, a bilantului gi a propu- ire: profitului. este ase intrebuin{é suma aminti- din statute: fie treeut ca proprietar al ac- {iilor sale in cirjile institutului cel putin cu 6 luni inainte de adunare si cu una zi inainte de aceasta Si dopuni pe ling revers lu direotiunea institutului, respective la locurile designate de direotiune, —ac- fille sale, eventual si dovesile de plenipotenta. Actiile depuse la locurile designate de directiune se vor lu in considerare numai ineat rever- salul despre depunere, cel mult in ziua premergitoare adunirii generale 3’a depus la institut. 4 din In legiturs eu’ disporigiile §-lui tute, avem onoare a notified, ci in sedinta plenarié finuti 1a 24 ianuarie 1905 pentra depunerea, respective primirea actiilor si edarea documentelor ‘despreFAMILIA ee Po Anul XLT depunere, #'a designat In acest ap, respective au fust rugate, institutele Albina, Vietoria, Silvania, Heo- nomul, Oraviciana, Patria si Timigana. Oradea-mare, 24 ianuacie 1905. Directiunea institutului. Debit Gontul Bilangului ss) Cassa in numirar 45420,17]| 1) Capital social . | Ise] Giro C-° la Bune Aus- 74] Fondul de reservi . ‘tvo-Ungar : 1571/45] (391 Fondul de reservi pen- oi] Cassa de piistrare pose tru perderi reg. ung. 200 —| 85] Fondul de reserva pen- | eae Se tru perderi Ia efecte 246|—| ro} Cammbii de banca ossasolti||| pinabt de, pensiune ego l62| Credite hipotecare Depuneri spre fruetifieare gyre a . Cambii reeseomptate- 343466 —| 24) credite de cont-eurent « 389 421 Go] Deporte de ee es 7] Credite pe efecto. 7758 —| | Credite personale 13108 —|[79]Dividende neridieate 1190) Bfeete proprit 19592 —| Immobile - : 12383 20| (36) Saldal intereselor tr Mobitinr sitoure ss 25901 89 10% deseriere 4457 4g|| | Profit transportat din 1903} 3.77 7 | Profit net. 64329 68) | 6488345} H72] Diverse conturi debitoare 2405 20) | NN | | a = 4 _ - = | Lazaro 387 | — paearaT 58) Debit Gontul_ protitului Credit [sa] 4%/) interese lu fondul de “ Profit transportat din 1908] ' reserva. 5 2034 04 Interese : fsa] interese de reescompt, 2 43 65] interese dupa depun 56009 87} |77] dela eambit de banc . 31! 10%, dare dupa interest} 67], credite hipotecare de depuneri. « 5600199 [80] 1, pe electe Contributie . . 13976! 10})63| . personale Salare. ne 18149/98} }16] » de cont-curent] Spese curinte (tiparituni, I351 7 capitaleelocate la alte| \ porto, luminat, Incalzit, linstitute (70%), seut. de dare) 1271 telefon, ete.) 5 68] |73) Proviaiune : 1821/8} l28) Chirie 1576 04} [64| Venitul immobilelor (seutii Mi] Maree de prezena. — de dare) eee 178/96 lis| Deserieri =. $58 09||59| Interese dupa efeete pro- ! Profit transportat din 1903] prii (seut. de dare) 691— Profit net 64883 45)]48] S'a ineasat din preten- _| | |_| _ziuni descriso - | T3301 (66 || ass Oradea-mure 31 @cembre 1904. Dr, Goriolan Pap m. p, osif Diamandi m. p. director esecutiv. prim-eomptabil Direetiunea: losif Vulean m. p., | Nigolau Zigre m. p, pregedinte ‘vepregedinte losif Roman m. P. ‘Moise Nyes m. p. Petru Péntye m. p. Andrei Horvath m. p. Antonia Pailadi m. p. Dr. Nieolau Popoviel m.p. Iosif Moldovan m. p. Subsemnatul comitet am esaminat contul prezent si bam aflat In deplini regu cu registrele institutal Oradea-mare 25 ianuarie 1905. Samuil Cieeroneseu m. p. Toma Paeala m. p. presedinte Sava Raieu m. p. Dr. Florian Duma m. p Petru Pope: {i in consonantit Trroonaria Tost LANG 1 OMADEA-MARE.