Está en la página 1de 4

Dosar nr. 284/271/2016

R O M Â N I A JUDECĂTORIA ORADEA SECŢIA CIVILĂ Sentinţa civilă Nr. 3327/2016 Şedinţa publică de la 27 Aprilie 2016 Completul compus din:

PREŞEDINTE Carmen Miron Grefier Andreea Lucia Vicol

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent T.L. şi pe intimat MO - PLO, având ca obiect plângere contravenţională. La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile. Procedura legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

când părţile prezente

au pus concluzii în fond care au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii

2016, dată

scrise şi având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea hotărârii pentru la care s-a pronunţat hotărârea.

INSTANŢA

Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în şedinţa publică din

2016,

Asupra cauzei de faţă constată următoarele Prin cererea înregistrată la data de

/2016,

2015;

se situează pe

2016 pe rolul Judecătoriei Oradea sub nr. dosar

petentul T.L., în contradictoriu cu intimata PLO, a solicitat anularea procesului-verbal de

contravenţie seria ----

membru al Parlamentului European, activeaza in majoritatea timpului la Bruxelles şi Strasbourg. Biroul

, fiind inchiriat pe durata mandatului său, de la

Petentul arată că la începutul lunii decembrie 2015, a arborat steagul

secuiesc de mărime modică (2x1m), steag care reprezintă un simbol istoric, tradiţional al naţionalităţii maghiare de sorginte secuiască, cunoscut şi recunoscut ca atare deopotrivă pe plan naţional şi internaţional.

a fost sancţionat

contravenţional cu avertisment, de către agentul constatator al PLO, dispunându-se şi „desfiinţarea

steagului publicitar amplasat pe peretele cabinetului parlamentar până la

Se subliniază că agentul constatator a încadrat greşit fapta reţinând că arborarea steagului ţinutului secuiesc repreintă „un steag publicitar”, fără a detalia cărui produs comercial a făcut publicitate. Din punctul de vedere al petetnului steagul secuiesc nu se incadrează in categoria steagurilor de publicitate, prevăzute de Legea 185/2013. Acesta arată că nu există nicio prevedere legală care să interzică arborarea steagului Ţinutul Secuiesc pe clădiri proprietate particulară. Legislaţia privitoare la arborarea drapelului României se referă la clădirile autorităţilor publice şi nu conţine nicio interdicţie privitoare la arborarea unor drapeluri pe alte edificate. De asemenea, petentul a mai invederat că steagul secuiesc este un simbol istoric, folosit de cetăţenii aparţinând acestei entităţi naţionale, reprezintă un element de identitate al 2 acestora şi face

cu cheltuieli de judecată. In motivare s-a arătat că petentul este

său europarlamentar din proprietarul imobilului, E.R.P.C

În motivare se arată că prin procesul verbal seria

2015,

2015.

1

parte din patrimoniul cultural al zonei locuite de secuime. Constituţia României garantează persoanelor apartinând minorităţilor naţionale drepul de a-şi folosi liber simbolurile, acest drept fiind protejat atât de prevederile art. 6 al. 1 din Constituţie , cât şi de Convenţia cadru privind protejarea minorităţilor naţionale, ratificată prin Legea 33/1995. Este deci eronată opinia potrivit căreia folosirea simbolurilor naţionale cade sub incidenţa art. 8 lit. c a Legii poliţiei locale nr. 155/2010 privind afişajul publicitar. In concluzie, „contraventia „ sancţionată cu avertisment nu a fost săvârşită, arborarea steagului secuiesc pe o clădire oarecare neputând fi legal interzisă, mai arată petentul. In drept, petentul a invocat art. 7, art. 16 al. 1 şi 7, art. 28 al. 1 , art. 31 al. 1 din OG 2/2001. Intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea plângerii şi menţinerea procesului-verbal. In motivare s-a arătat că, in urma controlului efectuat de către agentul de poliţie, pe

strada

a constatat că s-a amplasat un steag publicitar pe peretele biroului

, parlamentar al dlui T.L., fără obţinerea avizului de publicitate temporară.

,

din municipiul

Potrivit dispozitiilor art. 3, lit. t din Legea 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, steagul publicitar este definit ca fiind „piesa de stofă, pânză sau material plastic ataşată la un suport lance, catarg sau stâlp, purtând culori, embleme, simboluri sau mesaje publicitare”, iar publicitatea temporară, potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. s) este definită ca fiind publicitatea „realizată cu ocazia unor evenimente, manifestaţii culturale sau sportive, precum şi pentru acţiuni de promovare de produse sau activităţi”. De asemenea, potrivit prevederilor art. 40 din Legea 185/2013: „Orice persoană fizică sau juridică poate beneficia de dreptul la publicitate temporară in condiţiile prezentei legi. Amplasarea mijloacelor de publicitate temporară se va stabili in baza avizului emis de autorităţile publice locale”. Intimata subliniază că în conformitate cu dispoziţiile art. 49 al. 1 din Legea 185/2013, constituie contravenţie amplasarea mijloacelor de publicitate fără aviz pentru publicitatea temporară ori cu nerespectarea prevederilor acestuia şi a documentaţiei tehnice care a stat la baza eliberării avizului, precum şi montarea panourilor publicitare cu structură proprie şi elemente de susţinere care necesită fundaţie pe trotuare cu lăţime mai mică de 2,25m. Ca atare, fapta petentului constând in nerespectarea obligaţiei de a obţine aviz de publicitate temporară pentru amplasarea steagului publicitar amplasat pe peretele biroului parlamentar al

,

constituie contraventie potrivit dispoziţiilor art. 49

al. 1 lit. a din Legea 185/2013. In ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal de contravenţie , potrivit art. 270 al. 1 din C.pr.civ. inscrisul autentic face deplină dovadă, fata de orice persoană pana la declararea in fals , cu

privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat inscrisul, in condiţiile legii. Agentul de poliţie a constatat personal fapta; petentul recunoaşte că a arborat steagul secuiesc pe peretele

, insă sustine că acesta reprezintă un

simbol istoric, tradiţional al naţionalităţii maghiare de sorginte secuiască, cunoscut şi recunoscut, ca atare, deopotrivă , pe plan naţional şi internaţional, motiv pentru care nu se incadrează in categoria steagurilor publicitare prevăzute de Legea 185/2013. Potrivit art. 7 din Legea 75/1994, drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai impreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi in locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi. In drept, intimata a invocat OG 2/2001 şi Legea 185/2013.

petentului, situat pe

,

din municipiul

biroului parlamentar, situat pe

din municipiul

2

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria

2015 petentul T.L. a fost

sancţionat contravenţional cu avertisment, în temeiul art. 49 lit. a din Lg. 185/2013, reţinându-se în sarcina sa faptul că a amplasat un „steag publicitar pe 3 pereţii biroului parlamentar al d-nului T.L., fără obţinerea avizului de publicitate temporară”. Verificând plângerea din perspectiva art. 34 din OG nr. 2/2001, instanţa constată că aceasta a fost depusă cu respectarea termenului legal de 15 zile de la comunicare. Analizând procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor contestat, instanţa constată că acesta a fost legal întocmit, cu respectarea dispoziţiilor art. 16, art. 17 şi art. 19 din O.G. nr.

2/2001.

În conformitate cu dispoziţiile art. 49 lit. a Lg. 185/2013 constituie contravenţie, amplasarea mijloacelor de publicitate fără aviz pentru publicitatea temporară ori cu nerespectarea prevederilor acestuia şi a documentaţiei tehnice care a stat la baza eliberării avizului, precum şi montarea panourilor publicitare cu structură proprie şi elemente de susţinere care necesită fundaţie pe trotuare cu lăţime mai mică de 2,25 m. Totodată art. 3 din Legea nr. 185 din 25 iunie 2013, privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, arată că reprezintă mijloace de publicitate “ansamblul de elemente constructive folosite în scopul prezentării unei activităţi comerciale, industriale, artizanale sau liber-profesioniste ori a unui eveniment” iar steagul publicitar reprezintă “o piesă de stofă, pânză sau material plastic ataşată la un suport lance, catarg sau stâlp, purtând culori, embleme, simboluri sau mesaje publicitar.” Din cuprinsul art. 4 din Lg. 75/1994 instanţa reţine că “drapelul României poate fi arborat de persoane fizice la domiciliul sau resedinţa lor, precum şi de persoane juridice, altele decât cele prevăzute la art. 3, la sediile acestora”. Art. 7 din acelaşi text legal prevede că “drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi.” Din fotografiile anexate întâmpinării (f. 25-26), rezultă că petentul a amplasat pe faţada clădirii un steag care conţine simboluri secuieşti şi care nu poate fi încadrat în categoria drapelurilor aparţinând altor state întrucât nu există un stat recunoscut în acest sens. Prin urmare, instanţa va analiza dacă steagul arborat reprezintă un steag publicitar, astfel cum s- a menţionat în procesul-verbal de contravenţie. Conform Lg. 185/2013, constituie publicitate temporară, “publicitatea realizată cu ocazia unor evenimente, manifestaţii culturale sau sportive, precum şi pentru acţiuni de promovare de produse sau activităţi”. Prin arborarea steagului secuiesc, petentul a urmărit să atragă atenţia publicului şi să-l informeze cu privire la activităţile, evenimentele pe care doreşte să le iniţieze, astfel că amplasarea steagului s-a făcut în scop publicitar. Instanţa reţine că arborarea steagului secuiesc în spaţiile publice, inclusiv pe clădirile particulare, se supune prevederilor Legii nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor publicitare, astfel că este necesar avizul pentru publicitatea temporară. Întrucât petentul nu a făcut dovada existenţei avizului pentru amplasarea steagului secuiesc, în mod corect s-a reţinut către intimată comiterea de către acesta a faptei contravenţionale.

3

În ceea ce priveşte proporţionalitatea sancţiunii aplicate instanţa constată că petentul a fost sancţionat cu avertismentul, această sancţiune fiind proporţională cu gradul de pericol social al faptei reprezentând de altfel cea mai uşoară sancţiune stabilită de legiuitor. Pentru toate aceste motive instanţa va respinge plângerea contravenţională formulată şi pe cale

de consecinţă va menţine procesul verbal de constatare a contravenţiei seria şi temeinic. Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE

2015

ca legal

Respinge plângerea contravenţională formulată de T.L. cu domiciliul ales în

str.

în

contradictoriu cu intimata PLO cu sediul în

, judeţul

Menţine procesul verbal de constatare a contravenţiei

acesta.

2015 şi sancţiunile dispuse prin

Fără cheltuieli de judecată. Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de declarare a căii de atac se va depune la Judecătoria Oradea

Pusă la dispoziţie prin grefa instanţei azi

PREŞEDINTE, MIRON CARMEN GABRIELA

Red./tehnored. MCG 4 ex. 2 ex. com. T.L., PLO

2016

2016.

4

GREFIER, VICOL ANDREEA LUCIA