C3

EXPUNEREA PROFESIONALA LA
PULBERI
Definiie: pulberi industriale
1.particule mici, solide, prezente n atmosfera locurilor de

munc, care pot fi nocive pentru sntate, n special cnd sunt
inhalate.
2.pulberile : sistem de aerosoli n care faza dispersat este
constituit din particule inerte, iar faza de dispersie este aerul
atmosferic.
Pulberile minerale rezult din:
-dezintegrarea unor materii solide industriale, asupra crora

se acioneaz mecanic prin:
-ex :perforare, concasare, mcinare, tanare, frezare, curatare,
polizare, lustruire
Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

UMF GR T POPA IASI
Clasificarea pulberilor industriale:
pulberi minerale naturale: de siliciu, granit, dolomit,
marmur, crbune, fibre de azbest (amozit, crocidolit,
antofilit), metalice (cupru, fier, mangan, aur, plumb)
pulberi minerale sintetice: de var, ciment, plastic,

sticl, ceramic, aliaje metalice (feroaliaje, nichel-
carbonili etc.)
pulberi vegetale: de lemn, fin, bumbac, in, cnep,

iut, plante medicinale, cafea, tutun;
pulberi organice(animale, umane): de ln, pr,

keratin, oase, gelatin, descuamaii tegumentare,
micelii. Conferentiar dr. VERONICA OPREA -
UMF GR T POPA IASI
Aciunea pulberilor asupra organismului
uman:
Efecte fibrogenice pulmonare:

ptrunderea, retenia i acumularea de pulberi n interstiiul
pulmonar declaneaz mecanisme fibrogenice (fibroze pulmonare
nodulare ireversibile = pneumoconioze colagene: ex. silicoza,
azbestoza)
Efecte non-fibrogene pulmonare:

ptrunderea i acumularea de pulberi de crbune, fier determin
reacii tisulare pulmonare( proliferarea fibrelor de reticulin), fr
remaniere structural/architectural i cu un grad mare de
reversibilitate dup ncetarea expunerii.
Ex. de pneumoconioze necolagene: stanoza, baritoza, talcoza.

UMF GR T POPA IASI
Efecte irritative respiratorii: contactul repetitiv al pulberilor cu
epiteliul respirator (nazal, laringian, traheal, bronic) n timpul
pasajului respirator (inhalare/eliminare prin clearance muco-ciliar,
expulzia prin tuse), induce efecte iritative (SICAS, bronite cronice
etc.)
Efecte sensibilizante (alergice): pulberile vegetale (in, bumbac,

fin, lemn exotic, ln) inhalate de persoanele cu atopie, pot
induce sensibilizri respiratorii (rinite, astm bronic alergic).
Mecanisme particulare de rspuns imunologic duc la

dezvoltarea de pneumonii de hipersensibilizare = alveolite
alergice extrinseci (ex. AAE: plmnul fermierului, plmnul
cresctorilor de psri).
Efecte farmacologice specifice pot rezulta din inhalarea

pulberilor de cnep, in, bumbac exprimate clinico-biologic prin
bisinoz (bssos pnz fin, boal a textilitilor).

UMF GR T POPA IASI
Efecte toxice: inhalarea pulberilor (aerosoli, ceuri,
oxizi metalici) poate genera intoxicaii sistemice
acute sau cronice profesionale (ex. intoxicaia
cronic cu plumb, mangan).
Efecte cancerigene: inhalarea de pulberi

radioactive (ex. uraniu) sau de pulberi chimice
(gudron, smoal), fibre de azbest, poate explica
patogenia unor forme de cancer profesional
(ex.cancerul bronhopulmonar, mezoteliomul
pleural/peritoneal).
Pulberile de lemn (esene tari) :sigur cancerigene

(cancer etmoido-sinusal): IARC

UMF GR T POPA IASI
Efecte bacteriologice
Pulberi biologice infectante (bioaerosoli,
particule i descompuneri organice) i unele
pulberi vegetale: ncrctur bacterian
specific (endotoxine) : reacii inflamatorii
si/sau sensibilizante respiratorii.
Contactul tegumentar cu ac pulberi poate iniia

leziuni eczematoase, iritative, dermitice
(ortoergice sau alergice, inflamatorii).

UMF GR T POPA IASI
Dimensionarea riscului (silicogen);
Riscul de mbolnvire este dimensionat de:
Concentraia pulberilor n atmosfera locului de

munc : evaluat (n mg/m3)
- prin concentraia total (toate tipurile de pulberi),
-concentraii de vrf / pick-uri sau emisii intermitente
n cantiti mari),
- concentraia medie (ponderat cu timpul fiecrui
interval de degajare atmosferic pe durata celor 8 ore de
munc
Dimensiunea particulelor: pulberile minerale cu

dimensiuni mici (diametrul sub 3) constituie fraciunea
alveolar : ajung in interstitiul pulmonar

UMF GR T POPA IASI
Compoziia mineralogic a pulberilor
Coninutul n SiO2 l.c : peste 10% din pulberile totale

augumenteaz proporional riscul pneumoconiogen.
Pulberile rezultate din perforajul n roc, extracia

minereurilor: sunt un amestec (silicai, SiO2 l.c.,
minereuri etc.) a cror interaciune poate fi antagonist
(rar), sinergic (de tip aditiv sau de potenare).
Alte proprieti fizico-chimice ale pulberilor:

diametrul aerodinamic,
suprafaa specific,
pH-ul particulelor,
biorezistena in vivo.

UMF GR T POPA IASI
DATE GENERALE ASUPRA
PNEUMOCONIOZELOR
Definiie (B.I.T. a IV-a Conferin Internaional de
Pneumoconioze, Bucureti 1971).
Pneumoconiozele: fibroze pulmonare care se

definesc prin "acumularea de pulberi minerale n
plmni i reacia tisular la prezena acestora"
Definiia delimiteaz pneumoconiozele de alte

afeciuni pulmonare profesionale, ca de ex.
bisinoza, berilioza n care pulberile nu se
acumuleaz n plmni.

UMF GR T POPA IASI
ISTORIC:
Hipocrate n antichitate, Plinius la nceputul erei noastre i mai trziu
n evul mediu Paracelsus, atrag atenia asupra relaiei minerit -
afectare respiratorie.
-Ramazzini, n 1700, este primul care descrie cu exactitate bolile

profesionale ale minerilor n tratatul "De Morbis Artificum Diatriba".
-Thomas Stratton (1837) sugereaz termenul de antracoz pentru o

pneumopatie cronic a minerilor din minele de crbuni.
- 1867- Zenker introduce termenul de pneumoconioz (din grecete:

pneuma=aer; konios=pulbere),
- 1870 -Visconti : introduce term de silicoz (de la latinescul silex sau

flint ).
- In DE RE Metallica, Agricola menioneaza femeile din zona munilor Carpai,

care pe durata vieii se cstoreau de peste apte ori, ntrucat barbaii lor care
lucrau n mine mureau de tineri, prin boli pulmonare.

UMF GR T POPA IASI
Clasificarea pneumoconiozelor
A. Din punct de vedere etiopatogenic i anatomopatologic,
pneumoconiozele se clasific n:
- pneumoconioze colagene;
- pneumoconioze necolagene;
a) Pneumoconiozele colagene: silicoza, azbestoza
- alterarea permanent sau distrugerea arhitecturii alveolare

pulmonare;
- reacie stromal/interstitiala colagen :de la moderat
pn la sever;
- leziuni cicatriceale permanente, ireversibile ale esutului
pulmonar.
Ac pneumoconioze pot fi cauzate de pulberi fibrogene sau

printr-un rspuns tisular alterat la pulberi nefibrogene (ex FMP
sau pneumoconioza minerului la crbune complicat)

UMF GR T POPA IASI
b) Pneumoconiozele necolagene
(tatuaje)
Sunt caracterizate prin:

- arhitectura alveolar ramane intact;
- reacie stromal este minim, cu fibre de
reticulin;
- reacie tisular este potenial reversibil.
Un ex clasic de pneumoconioz necolagen

este sideroza.
Alte pneumoconioze necolagene : baritoza
prin expunerea la pulberi de sulfat de bariu,
stanoza indusa de pulberi de oxizi de staniu ,
talcoza i caolinoza la pulberi de silicai.
UMF GR T POPA IASI
Clasificarea internaional a anomaliilor
radiologice din pneumoconioze:
Examenul radiologic (radiografia
toracica standard) = criteriul de baz n
diagnosticul pneumoconiozelor
interpretarea RTS i diagnostic prin

Comisiile de Pneumoconioze (Clinici de
Boli Profesionale)

UMF GR T POPA IASI
Instruciunile de utilizare a clasificrii
B.I.T. 1980 .
Calitatea tehnic a radiografiei
Se noteaz patru nivele de calitate
tehnic a filmului :
1. Buna
2. Acceptabila: fara defecte tehnice care s
poat compromite clasificarea clieului n ce
privete pneumoconioza.
3. Mediocra: cu unele imperfeciuni tehnice,
dar putnd fi clasificat.
4. Inacceptabila.
UMF GR T POPA IASI
Anomaliile parenchimatoase:
Opacitile mici
-Densitate (profuzie) = abundena opacitilor n
interiorul unei suprafee pulmonare date.
Se descriu 4 categorii principale: 0, 1, 2, 3 prin
comparare cu clieele tip (setul de filme standard
furnizat de ILO).
Categoria 0: opaciti mici absente sau mai puin

abundente dect limita inferioar a categoriei 1.
Categoria 1: foarte rari micronoduli

Categoria 2 : numerosi micronoduli
Categoria 3: foarte numerosi micronoduli
UMF GR T POPA IASI
Aspectul opacitailor : forma i talia
.
1. Opacitati mici (<10 mm): regulate (rotunde)
Sunt notate cu : p, q, r.
p = diametrul nu depete 1,5 milimetri;

q = diametrul cuprins aproximativ ntre 1,5 i 3 milimetri;
r = diametrul cuprins aproximativ ntre 3 i 10 mm
2. Opaciti mici neregulate: sunt notate cu s, t, u (in

azbestoza).
s = lrgimea nu depete 1,5 milimetri;

t = lrgimea cuprins aproximativ ntre 1,5 i 3 milimetri
u = lrgimea cuprins aproximativ ntre 3 i 10 mm.
UMF GR T POPA IASI
Opacitile mari :
Diametrul este mai mare de un centimetru.
Sunt clasificate dup mrimea lor n :
categoria A = o opacitate cu diametrul cel mai mare
ntre 1 i 5 cm, sau mai multe opaciti, fiecare cu
diametrul cel mai mare de cel puin 1 cm, dar suma
diametrelor nu depete 5 cm ;
categoria B = una sau mai multe opaciti ale crei sau
ale cror diametre s fie mai mari decat cele din
categoria A, dar cu o suprafa (unic sau combinat)
care s nu depeasc 1/3 din cmpul pulmonar drept;
categoria C = una sau mai multe opaciti mari a cror
suprafa unic sau combinat este mai mare decat cea
din categoria B (depaseste echivalentul zonei apicale
drepte).
UMF GR T POPA IASI
Anomaliile pleurale
- pt: ngroarea pleurei ( indiferent de
sediu sau mrime )
- pc: calcificrile pleurale
5.Utilizarea de simboluri suplimentare

- se utilizeaz pentru a meniona alte
aspecte radiologice semnificative, dar care
nu sunt obligatoriu cauzate de expunerea
la pulberi

UMF GR T POPA IASI
UTILIZAREA SIMBOLURILOR(ILO):
ax: coalescena opacitilor mici rotunde
bu: bul de emfizem
ca: cancer
cn: calcificri n opacitile mici pneumoconiotice
co: anomalii ale mrimii sau siluetei inimii
cp: cord pulmonar
cv: cavitate
di: distorsiuni importante ale organelor toracice
ef: revrsat pleural
em: emfizem
es: calcifieri n coaj de ou (eggs shell )
hi: lrgire marcat a umbrei hilare
ho: aspect de plmn n fagure (honeey comb )
k: prezena liniilor Kerley
od: alte afeciuni semnificative
px: pneumotorax
rl: sindrom Caplan
tba: opacitate sugestiv pentru tuberculoza activ
tb: opacitate sugestiv pentru tuberculoza inactiv sau incert
pt:ingrosari pleurale
pc: calcificari pleurale
UMF GR T POPA IASI
SILICOZA
pneumoultramicroscopicsilicovolcanoconniosis
: English Dictionnaires :45 de litere).
Definiie
Silicoza : afeciune respiratorie cronica
cauzat de inhalarea i de acumularea
pulberilor de dioxid de siliciu liber cristalin n
plmn (SiO2 lc) i de reacia tisular
pulmonara declansata de prezenta acestor
pulberi.
NB!.Siliciul reprezint 21% din scoara terestr.

UMF GR T POPA IASI
Etiologie
Pulberea de dioxid de siliciu liber cristalin

(silicea liber: SiO2 l.c.) :
Siliciul exista n natur sub form de ;

cuar,
cristobalit
tridimit.
n acceptiunea liber cuarul este denumit siliciu.

UMF GR T POPA IASI
Riscul silicogen
Este dimensionat de :
-coninutul n SiO2 l.c. al pulberii totale,
- concentraia n aer a fraciei
respirabile (diam < 3 microni)
-durata expunerii: in medie 15-20 ani
(acumularea n interstiiu a unei
cantiti critice : 0,3 - 1- 3 g de SiO2 l c).

UMF GR T POPA IASI
SiO2 :
n natur se gsete sub 3 forme alotropice:
cristalin, microcristalin i amorf.
SiO2 liber cristalin;

Cuar: se prezint sub form de:
- mineral, cristale hexagonale izolate,
- transparent sau opac, sticlos, incolor sau colorat,
cuarul este stabil pn la 870 C.
Varieti:
Cuar cu impuriti:
-cristal de stnc (incolor transparent), Ochi de oim
-cuar citrin (galben), Ochi de tigru
ametist (violet), Aventurin
cuar fumuriu (morion),
cuar roz.
UMF GR T POPA IASI
Tridimit:
varietate de SiO2 triciclic,
Cristobalit:
este stabil la peste 1470 C .
Cristobalitul i tridimitul sunt mai puin

rspndite n natur, dar pot aprea prin
nclzirea cuarului la temperaturi de 1000
1200 C.

UMF GR T POPA IASI
SiO2 forme microcristaline
Calcedonia:
mineral, varietate de SiO2 translucid, compact,
rezult din cristalizarea parial a silicei amorfe,
sistem trigonal de cristale, de culori diferite galben,
rou, brun, verde.
Cornalina roie
Crisopraz verde
Agat multicolor
Onix - multicolor
Jasp multicolor
Karneol rou-brun
UMF GR T POPA IASI
SiO2 forma amorf:
opal (SiO2nH2O): alb, rou, albastru,
edelopal :alb, negru, rou, orange, albastru,

verde
cremene = silex = menilit varietate comun

de opal
pmnt de diatomee = diatomit = pmnel =

pmnt de Tripoli = Kieselgur = roc silicioas
(silice fosil): rezulta din acumularea de cochilii
de diatomee; culoare alb, cenuie, pn la
negru, poros, are proprietai de absorbie a
lichidelor. Conferentiar dr. VERONICA OPREA -
UMF GR T POPA IASI
Locuri de munc cu risc silicogen
1- industria extractiv: riscul este prezent n toate
tipurile de exploatri miniere: feroase, neferoase,
crbune, ardezie, marn etc. i depinde de coninutul n
cuar al sterilului i al minereului.
n ara noastr:
Bazine miniere foarte silicogene ( steril cu un coninut
n cuar de peste 80%) :minele: Leu Ursului, Barnar
sau Anina.
Cu risc mare silicogen : minele din munii Apuseni,

bazinul Baia Mare, minele din Valea Jiului (Petrila,
Petroani).
Sterilul de la Comneti are un coninut mic de

SiO2 l.c. (1-2%) ceea ce explic absena silicozei la
muncitorii expui.
UMF GR T POPA IASI
2-perforarea de tunele pentru hidrocentrale i tunele
de cale ferat; riscul silicogen este dependent de
duritatea rocii.
3-in carierele de piatr, dei se lucreaz n aer liber,

exist un grad de risc silicogen, n funcie de natura rocii,
de modalitatea de tiere a pietrei, de operaiile de
concasare i de mcinare.
De ex : granitul conine 20 - 30% SiO2 l.c.;

: gresia natural conine 78 % SiO2 l.c.
(este roc sedimentar format prin cimentarea
nisipurilor);
:cuaritul( roc dur format din granule de
cuar, feldspat i mic).
: NB!.Marmura nu conine SiO2 l.c.
UMF GR T POPA IASI
n turntorii:
nisipul folosit la formare (pamantul de
forme) este cuaros.
Dup turnare, pmntul de forme se
pietrific: operaiile de dezbatere, de
curare i de polizare a piesei turnate, sunt
extrem de pulverulente.
Sablarea cu nisip a suprafeelor metalice
este o operaie cu risc foarte mare.
NB! Silicoza poate apare la toi muncitorii

care lucreaz ntr-o turntorie :turntor-
formatori, dezbttori, curitori-sablatori,
polizatori, macaragii, electricieni, lctui,
amotori. Conferentiar dr. VERONICA OPREA -
UMF GR T POPA IASI
Riscul silicogen este prezent si la:
6 -fabricarea materialelor abrazive (carbura de
siliciu: Csi sau carborund).
7 -fabricarea amestecurilor pulverulente coninnd

SiO2 liber cristalin (prafurile de curat)
8 -fabricarea crmizilor refractare
9 -construirea i repararea cuptoarelor de

temperaturi nalte (amot cu coninut crescut de
SiO2 liber cristalin)
10 -construcii (prelucrarea rocilor cuaroase)
11-n industria sticlei, porelanului i a faianei, la

operaiile de lefuire, gravur, mtuire cu pietre
abrazive. Conferentiar dr. VERONICA OPREA -
UMF GR T POPA IASI
Patogenie
1.Teoria imunologic 1960 :Vigliani i Pernis

-SiO2 lc are un efect toxic net i electiv pentru
macrofagul care se autolizeaz dup ce a fagocitat
particulele de praf.
Aciunea de suprafa a SiO2 l.c. asupra membranei
macrofagului a fost susinut de teoria solubilitii :
-Liza macrofagului este dat de formarea de legturi

de hidrogen ntre gruprile Si-OH care se gsesc la
suprafaa cuarului i atomii acceptori de hidrogen
(oxigenul, azotul, sulful), situai n structura
lipoproteic a membranei celulare. Membrana astfel
alterat isi pierde impermeabilitatea.

UMF GR T POPA IASI
Patogenie
-Aceste interaciuni se produc la contactul
membranei externe a celulei cu cuarul, dar sunt mai
grave la nivelul sacului fagolisosomic, care conine
particule fagocitate.
-Prin alterarea membranei sacului si modificarea

permeabilitii: enzimele hidrolitice coninute n
lizozom difuzeaza i se rspndesc n citoplasma
celular, provocnd autodigestia macrofagului.
Liza macrofagului:declaneaz o serie de reacii

biologice, care duc la apariia leziunilor nodulare
caracteristice.

UMF GR T POPA IASI
Distrugerea macrofagelor ; efecte subsecvente
principale:
1.eliberarea factorului fibrogen- stimuleaz
activitatea fibroblastic i formarea de fibre
colagene;
2. eliberarea de antigeni - care stimuleaz
proliferarea de plasmocite i producerea de
anticorpi.
-Particulele de SiO2 l.c., sunt eliberate
nemodificate i vor fi fagocitate de alte macrofage
care provin fie din snge, fie din esuturi (histiocite).
-In jurul acumulrilor interstiiale de pulberi de
SiO2 l.c. se formeaz granuloame macrofagice
- Acest proces de fagocitare - liz - eliberare de

particule de SiO2 l.c. - refagocitare - liz - etc. se
repet mereu atta timp ct organismul uman este
viu. Conferentiar dr. VERONICA OPREA -
UMF GR T POPA IASI
2. Macrofagele distruse elibereaz antigenii
fagocitai anterior i poate i auto-antigeni.
Concluzii: interventia a dou mecanisme
imunologice:
un mecanism autoimun prin care proteinele

rezultate din liza macrofagului i devenite
non-self , stimuleaz sinteza de anticorpi;
un mecanism heteroimun prin care sinteza
de anticorpi este stimulat de informaiile
vehiculate la nivelul plmnului de ctre
macrofagele provenite din snge.
UMF GR T POPA IASI
Fig. 2 Patogenia fibrozei pulmonare - schem
Particule
Activarea
SiO2 l.c.
complementului
Limfocite T Macrofag
Neutrofile stimulate
Fibronectine
Proliferare Fibroblati
Elastaz
Enzime proteolitice
Activarea i
adeziunea
fibroblatilor
Fibroz pulmonara Leziuni

UMF GR T POPA IASI
Anatomie patologic
Nodulul silicotic ( localizare peribronhica i periarteriala)

cu diametrul cuprins ntre 0,3 si 1,5 mm.
-Zona central; esut hialin acelular, format din proteine

plasmatice i nconjurat de esut colagen cu fascicule
fibrohialine dispuse concentric.
-Periferia nodululuI: halou celular care conine macrofage,

plasmocite, fibroblati, fibre reticulare si este considerata
zona reactiv a nodulului.
-Nodulii silicotici fr halou celular pot fi considerai

inactivi. Cu ct haloul celular este mai bine reprezentat, cu att mai
activ este procesul de fibrozare i de cretere a nodulilor.
-Masele pseudotumorale se formeaz prin creterea

nodulilor silicotici i coalescena lor (ax).

UMF GR T POPA IASI
Nodulul silicotic

UMF GR T POPA IASI
Tabloul clinic:
Simptome : pot lipsi n stadiile incipiente i chiar n cele
mai avansate ale evolutiei silicozei.
-Primul simptom ;dispneea de efort.
-Dispneea apare : n timpul lucrului, la mers, la urcarea
unor trepte, a unui plan nclinat i este nsoit de tuse
seac i de dureri toracice difuze.
Examenul clinic obiectiv este normal mult vreme.
-Primele semne care apar relev o complicaie a silicozei

(emfizem sau bronita cronic).
-In stadiile pseudotumorale: posibil s gsim o matitate

sau submatitate, suflu tubar

UMF GR T POPA IASI
NB!
-Caracteristic pentru silicoz :
discrepana dintre semnele clinice minore
(sau inexistente) i importana leziunilor
radiologice pneumoconiotice.
-Simptomatologia este mai bogat n

cazul complicaiilor silicozei i n stadiile
avansate, cnd dispneea este evident i n
repaus, apar semnele de cord pulmonar i
de insuficien respiratorie.
-Hipocratismul digital , nu este epecific

silicozei.
UMF GR T POPA IASI
Diagnosticul pozitiv in silicoza
Criterii de baz :
expunerea profesional rezult din

anamneza profesionala (obiectivata)
examenul radiologic;
explorarea funciei pulmonare;
alte explorri paraclinice paraclinice

UMF GR T POPA IASI
Diagnosticul diferenial radiologic
1.Tuberculoza miliar: aspectul radiologic al
miliarei tbc este identic cu cel al silicozei 3q.
-SEMNE DE CERTITUDINE: BK PREZENT IN SPUTA
-SEMNE MAJORE: MODIFICARI RADIOLOGICE

SUGESTIVE PENTRU TBC
-SINDROM BIOLOGIC INFLAMATOR NESPECIFIC
-IDR LA 2 UI.PPD VIRAJUL TUBERCULINIC
-SEMNE CLINICE: SINDROMUL DE IMPREGNATIE

BACILARA; Conferentiar dr. VERONICA OPREA -
UMF GR T POPA IASI

2.Hemosideroza:
- Microhemoragiile endopulmonare i
staza limfatic existente n stenoza
mitral.
- Clinic, sunt prezente semnele
stetacustice de stenoza mitral i
existena de mici hemoptizii n
antecedente.
-Siderocite in sputa

UMF GR T POPA IASI
3.Sarcoidoza (Boala Besnier-Boeck-
Schaumann):
adenopatia hilar simetric i bilateral este
pronunat; modificrile radiologice cedeaz
la tratamentul cu corticosteroizi.
4.Fibroza pulmonar interstiial idiopatic

tip Hamman Rich:
- radiologic ; fibroza de tip

microreticulonodular.
-clinic :dispnee accentuat, cianoz, cord
pulmonar i tulburri de difuziune.
UMF GR T POPA IASI
5. Bolile de colagen (cu leziuni
pulmonare):
Mai mai frecvent asociate silicozei ;
-lupusul eritematos sistemic,
-sclerodermia (sdr. ERASMUS)
-artrita reumatoid(sdr. Colinet Caplan)

UMF GR T POPA IASI
Examene imagistice complementare
Tomodensitometri toracic.
Explorarea prin rezonan magnetic
nuclear
Punctia biopsie pulmonara,biopsia
endobronsica
Ex.LBA
Ex mineralogic (sputa, LBA,
magnetometrie)
UMF GR T POPA IASI
DIAGNOSTICUL FUNCRIONAL
c. Explorarea funciei pulmonare
Spirograme de repaus.
- capacitatea vital (CV),
- volumul expirator maxim pe secund (VEMS)
- indicele Tiffeneau sau indicele de permeabilitate
bronic: IPB= (VEMS x100/CV)
- ventilaia maxim indirect n l/min. (Vmax ind.=
VEMSx30).
-Interpretarea rezultatelor : raportarea valorilor

masurate i corectate BTPS (37C, 760 mm Hg, aer
saturat n vapori de ap): la valorile teoretice n
raport cu vrsta, nlimea, greutatea i suprafaa
corporal, stabilite de CECO (Comunitatea
European a Crbunelui i Oelului).
UMF GR T POPA IASI
NB!.n silicoza necomplicat, spirograma static este
mult timp normal ( chiar ntr-o silicoz avansata A).
Prima modificare a funciei pulmonare n

silicoz: reducerea raportului VEMS x 100/CV i a
V.max indirecte =disfuncie ventilatorie obstructiv.
DVO poate aprea n absena unei bronite cronice
sau a emfizemului i rezult din modificarea
lumenului bronic prin cuduri, stenozri, torsionri
datorate traciunilor exercitate de procesul de
fibroz specifice silicozei.
n fazele pseudotumorale (distrugeri mari ale

alveolelor, emfizem cu reducerea marcat a
suprafeei ventilatorii) : scderea CV i a Vmax.
Indirecte: disfuncie ventilatorie restrictiv (DVR).

UMF GR T POPA IASI
Pentru un diagnostic complet al
funciei pulmonare, este necesar o
aprofundare a explorrilor:
- ventilaie
- perfuzie
- difuziune

UMF GR T POPA IASI
EVOLUTIE SI COMPLICATII :
EVOLUTIE STADIALA
-in functie de expunere, riscul silicogen
-particularitati ale raspunsului individual
(status imunopatologic)
-prezenta complicatiilor(tbc, alte infectii)
NB!
Stabilizarea leziunilor pneumoconiotice
din stadiile initiale(1-2 pq) la intreruperea
expunerii
! Ireversibilitatea leziunilor
pneumoconiotice deja instalate
! Evolutie inclusiv postprofesionala
(perioada de latenta indelungata).
UMF GR T POPA IASI
COMPLICATII;
-BRONSITA CRONICA
-EMFIZEMUL PULMONAR
-PNEUMOTORAXUL
-TUBERCULOZA PULMONARA
-CORD PULMONAR CRONIC
-INSUFICIENTA RESPIRATORIE
CRONICA

UMF GR T POPA IASI
PROGNOSTIC:
-AD VITAM
-AD LABOREM
-INTRERUPEREA
EXPUNERII(schimbarea locului de
munca)
EXPERTIZA CAPACITATII DE MUNCA
PENSIONARE MEDICALA
UMF GR T POPA IASI
Expertiza capacitii de munc
Criteriile de evaluare a capacitii de
munc n silicoz sunt:
- aspectul radiografic,
- funcia respiratorie,
- prezena complicaiilor i a bolilor
asociate,
- timpul de expunere pn la apariia
bolii,
- nivelul riscului silicogen la locul de
munc.
UMF GR T POPA IASI
n silicoza incipient 1p, 1q sau 1r aprut
dup mai puin de 5 ani de expunere, se
recomand schimbarea locului de munc,
asigurnd ntreruperea expunerii la pulberi
silicogene.
n silicoza incipient 1p, 1q sau 1r,

aprut dup o expunere mai mare de 5 ani,
fr complicaii, se recomand schimbarea
locului de munc ntr-o activitate cu
expunere redus la pulberi silicogene.

UMF GR T POPA IASI
n silicoza 2 sau 3 p, q, r necomplicat
cu deficiena funcional respiratorie
absent sau uoar, se recomand
munca fr expunere la pulberi
silicogene.
n acelai stadiu de silicoz, dar cu

deficienta funcional respiratorie
medie, se recomand ncadrarea n
gradul III de invaliditate (4 ore de
munc fr expunere la pulberi
silicogene sau iritani respiratori).
UMF GR T POPA IASI
Silicoza A, B sau C necomplicat i cu
disfuncie ventilatorie absent sau uoar, se
ncadreaz n gradul III de invaliditate, cu 4
ore munca pe zi, fr expunere la pulberi
silicogene i/sau iritani respiratori.
Gradul II de invaliditate ( capacitate de

munc pierdut ) : n silicoza A, B sau C,
complicat cu tuberculoz activ, cord
pulmonar cronic, colagenoz.
Gradul I de invaliditate : n cazurile cu
silicoz A, B sau C, cu disfuncie ventilatorie
severa -complicat cu cord pulmonar
decompensat.
UMF GR T POPA IASI
TRATAMENT;
PATOGENIC:
rezultate profilactice inconstante cu
-NPVO
-KEXIPING
-TETRANDRINA

UMF GR T POPA IASI
Tratamentul patogenic
polimer artificial: Polivinilpiridin-N-oxid denumit P204
sau PVNO cu rol de stabilizator de membran celular i
inactivator al agresivitii de suprafa a SiO2 l.c.
Preparatul PVNO (greutate molecular de 210 000) se
depoziteaz n sistemul reticulo-endotelial i are un timp
de njumtire de 20-30 sptmni. Administrarea se
face intravenos (i.v.), n 10 perfuzii a cte 15-30 mg/kg
corp, n cure repetate, recomandabil ncepnd din stadiul
evolutiv 2p.
PVNO a fost utilizat n China din anul 1967, sub
denumirea de Kexiping, avnd o greutate molecular de
pn la 90 000, motiv pentru care nu se reine n
sistemul reticulo-endotelial i se elimin complet prin
urin n 24 h.

UMF GR T POPA IASI

Experien (CHINA) n administrarea Kexiping,
rezultatele concretizate prin:
- stagnarea imaginii radiografice n 77% din cazurile
tratate;
- scderea incidenei silicotuberculozei de aproximativ
10 ori;
- inactivarea sau regresia leziunilor n 90% din cazurile
cu silicotuberculoz.
Administrarea se face pe cale inhalatorie, timp de 3
luni, ca soluie 4% , n doze de 20-40 mg/kg/sptmn
i n cure repetate.
-Kexiping se utilizeaz i n scop profilactic, la
locurile de munc cu risc silicogen, administrat pe cale
inhalatorie, nainte sau dup terminarea schimbului de
lucru.

UMF GR T POPA IASI
Tetrandrina : inhibitor al colagenului,
extras din rdcina plantei: Stephania
tetrandra, n care substana activ este
bis-benzilizochinolina.
Tetrandrina favorizeaz meninerea

colagenului n faza solubil de
procolagen i glicozaminoglicani.
Dei rezultatele sunt bune, acestea nu

sunt de durat i din contra,
ntreruperea tratamentului ar duce la o
evoluie rapid a silicozei.
UMF GR T POPA IASI
SIMPTOMATIC
-EXPECTORANTE
-BRONHODILATATOARE METILXANTINICE,
BETA-ADRENERGICE
-ANTIBIOTICE IN SUPRAINFECII
BRONSICE,
TRATAMENT TSS IN SILICOTBC.
-CORTICOIZI, OXIGENOTERAPIE,
DIURETICE, DIGITALICE IN DOZE MICI: IN
CPC, IRC
UMF GR T POPA IASI
PROFILAXIE;
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE;
- evaluarea riscului silicogen i monitorizarea

locului de munc cu scopul de a menine
prfuirea sub valorile CMA;
automatizarea, mecanizarea i etaneizarea
proceselor tehnologice generatoare de praf;
nlocuirea tehnologiilor care utilizeaz pulberi
silicogene cu alte tehnologii nesilicogene;
utilizarea metodelor umede, de perforaj, lefuire,
polizare etc.;
izolarea seciilor i/sau a operaiilor tehnologice
generatoare de praf;
UMF GR T POPA IASI
aspirarea pulberilor la sursa de formare;
ventilaie general cu exhaustarea pulberilor;
echipament de protecie individual (masca de
praf) ;
asigurarea cureniei (autogospodrire) la locul
de munc (goodkipping house);
reducerea efortului fizic, acordarea pauzelor
recuperatorii,
controlul concentraiilor atmosferice de gaze i
vapori iritani;
susinerea performanei n munc prin
asigurarea unei alimentaii hipercalorice, bogate
n vitamine.

UMF GR T POPA IASI
MASURI MEDICALE;
- Examenul medical la ncadrarea n munc

const n:
anamneza profesional
anamneza neprofesional. Sunt importante infeciile
cronice respiratorii, n special cele parenchimatoase,
tuberculoza
examenul clinic general pe aparate i sisteme
radiografia toracic standard la ncadrare;
probele funcionale ventilatorii: CV, VEMS, IPB;
examenul ORL ;
IDR la tuberculin;
RBW sau alt reactie serologic pentru depistarea
luesului,recomandat n toate cazurile

UMF GR T POPA IASI
Contraindicaiile medicale pentru munca n
locuri cu risc silicogen :
forme active sau sechele de tuberculoz
pleuropulmonar, cu excepia complexului primar
calcificat;
tuberculoza extrapulmonar actual sau sechele de
orice fel;
hiperergia la tuberculin;
fibrozele pulmonare de orice fel;
bronhopneumopatiile cronice;
astmul bronic;
boli cronice ale cilor respiratorii superioare care
mpiedic respiraia nazal - rinite atrofice, deviaii
majore de sept nazal;
deformaii mari ale cutiei toracice, afeciuni
diafragmatice;
boli cardiovasculare: valvulopatii, miocardopatii;
boli cronice sistemice, care
Conferentiar dr. scad
VERONICA OPREArezistena
- general
a organismului: diabet UMF GRzaharat,
T POPA IASI hipertiroidie, LES
Controlul medical periodic
examen clinic general anual;

radiografia toracic standard dup 5 ani de la
ncadrare i apoi din 3 n 3 ani
n cazurile diagnosticate cu fibroz pulmonar
de urmrit, RPS se va efectua anual.
probele funcionale respiratorii la interval de 2
ani;
IDR la tuberculin la 3 ani.
UMF GR T POPA IASI
Educaia sanitar
Muncitorii vor fi informai asupra:

existenei riscului la locul de munc i asupra
msurilor generale i individuale de protecie;
rolul fumatului n patologia respiratorie
pericolul tuberculozei i a infeciilor acute
respiratorii i necesitatea aplicrii msurilor de
prevenire adecvate;
meninerea unui organism sntos, printr-un regim
de via normal, o raie alimentar echilibrat i
evitarea consumului de alcool.

UMF GR T POPA IASI
Profilaxia silicotuberculozei:
vaccinarea precoce BCG la toi tinerii cu reacie negativ
la tuberculin;
examenul clinic la angajare care va exclude, cazurile cu
hiperergie tuberculinic, tuberculoz pulmonar sau cu
alte localizri;
examenul medical periodic;
depistarea precoce a cazurilor de tuberculoz i tratarea
lor (o atentie special trebuie acordat supravegherii
fotilor mineri diagnosticai sau nu cu silicoz).
prevenirea propagrii bolii: izolarea bolnavilor n
perioada cnd exist pericolul de contagiune;
controlul bolnavilor poteniali, adic al silicoticilor cu
reacie pozitiv la tuberculin. La acetia se impune
chimioprofilaxia (obinuit cu hidrazid), timp de un an.

UMF GR T POPA IASI
PNEUMOCONIOZA MINERULUI LA
CRBUNE (PMC) ;
PMC: acumulare de mari cantiti de praf de crbune
n plmni i reacia consecutiv a esutului
pulmonar.
Clasificare
PMC simpl: pneumoconioz benign, necolagen,

apare dup muli ani de expunere (20-30 ani), la o
parte dintre cei expui, procentul acestora fiind
variabil n funcie de calitatea crbunelui.
- PMC complicat denumit fibroza masiv

progresiv (FMP).

UMF GR T POPA IASI
FMP este considerat o pneumoconioz
colagen:
- PMC simpl n stadiul 1-2 p sau q sau r,
se complic cu un proces imunologic i
evolueaz rapid ctre opaciti nodulare mari
de peste 1 cm, pn la mase
pseudotumorale, care pot ocupa un lob
ntreg (in 1/2 superioar a pulmonilor).
-Transformarea unei PMC simple n FMP

se produce n 1-2% din cazuri. n SUA
procentul de transformare variaz ntre 5-
15% n funcie de tipul de crbune.

UMF GR T POPA IASI
Etiologie
Agentul etiologic al PMC : pulberea de crbune ( acumularea de 20-
40 g praf de crbune n parenchimul pulmonar.)
Riscul depinde de:

1.Calitatea crbunelui.
Antracitul este cel mai nociv. n SUA, PMC este prezent
la 12% dintre minerii la crbune, dar ajunge la 50%
dintre minerii care lucreaz la antracit de peste 20 ani.
Crbunele bituminos este mai puin nociv, urmat n
ordine de huila i lignit.
n etiologia PMC, sunt incriminate i pulberile de grafit
natural i artificial, negru de fum, cocs, crbune activat.
2.Intensitatea prfuirii la locul de munc : sunt depite

concentraiile limit admisibile

UMF GR T POPA IASI
3.Timpul de expunere. n general PMC
apare dup o expunere de peste 20-30 ani.
4.Prezena SiO2 l.c. la locul de munc. n
general, n exploatrile carbonifere,
coninutul pulberii n SiO2 l.c. este mic: 1-
2%, sub 5%, rareori pn la 10%.
-Concentraii de SiO2 l.c. de peste 10-18%
n pulberea de crbune, pot induce o
pneumoconioz mixt; antraco-silicoz sau
silico-antracoz.
-Concentraiile de SiO2 l.c. mai mari de
peste 20% n pulberea de crbune induc
apariia silicozei. 5.Factorul individual
UMF GR T POPA IASI
Patogenia
-Pulberea de crbune este o pulbere
nefibrogen.
-n condiiile unei prfuiri moderate,
sistemele de epurare pulmonar sunt
eficiente, cu eliminarea a peste 90-98%
din pulberea inhalat.
-n condiiile unei prfuiri intense,
sistemele de epurare sunt depasite,
devin ineficiente, favoriznd astfel
acumularea pulberilor n plmni.
UMF GR T POPA IASI
Particule mici (fraciunea sub 3 microni)
ajunge n alveole, ptrunde n interstiiu i se
acumuleaz n jurul broniolelor respiratorii
formnd un manon peribronsiolar.
-Reacia tisular este minim, cu fibre de
reticulin, dispuse radiar n jurul broniolelor
respiratorii.
-Acumularea de praf de crbune este
meninut ca ntr-o plas de fibrele de
reticulin, formeaz aa numita macul de
crbune.
-Dispunerea radiara a fibrelor de reticulin
face ca lumenul broniolei respiratorii s
rmn permeabil pentru fluxul de aer.

UMF GR T POPA IASI
NB!.
Pulberea de crbune nu produce liza
macrofagului. Macrofagul care a
fagocitat pulberea de crbune, devine
globulos, i ncetinete micrile, dar
rmne integru.
Acumularea de pulberi de crbune este
nociv prin extinderea i intensitatea ei
i prin emfizemul perilezional pe care l
induce.
UMF GR T POPA IASI
1.Prezena SiO2 l.c. n pulberea de crbune:
mecanismele patogenice sunt cele caracteristice
silicozei.
2-Suprancrcarea cu praf de crbune :cauzat de

ineficiena mecanismelor normale de eliminare.
3.Ipoteza imunologic :interaciuni imunobiologice

intrinseci i pulberea /sau esutul pulmonar lezat.
-Sindromul Caplan-Colinet care radiologic se
aseamn cu FMP, ar corespunde acestui tip de
mecanism imunopatologic.
4.Ipoteza infeciei tuberculoase consider FMP drept

o reacie atipic la Mycobacterium tuberculosis.
UMF GR T POPA IASI
Anatomie patologic
-Leziunea primar este macula de crbune sau
nodulul crbunos care se deosebete esenial de
nodulul silicotic.
-Acumularea de praf de crbune i de macrofage

care au fagocitat pulberea se produce n jurul
broniolelor respiratorii i a alveolelor adiacente.
-Fibrele de reticulin dispuse radiar prind ca ntr-o

plas pulberea de crbune i formeaz un manon n
jurul broniolelor.
-n jurul acestor focare de praf, ca urmare a dilatrii

i ruperii poriunii distale a bronhiolei respiratorii,
apare emfizemul perilezional.
UMF GR T POPA IASI
Simptomatologie
-PMC simpl este o afeciune benign care nu
perturb starea general sau capacitatea de munc,
nu determin simptome respiratorii specifice.
-Simptomatologia clinic similar cu cea ntlnit la

fumtori.
-Tusea productiv :este la fel de frecvent ca si la
persoanele indemne de PMC.
-Apariia dispneei: extinderea emfizemului, sau
asocierea unei bronite.
-n FMP: simptomatologia este dependenta de
extinderea fibrozei ( dispnee de efort, dispnee de
repaus, tuse cu expectoraie negricioas, dureri
toracice.
UMF GR T POPA IASI
Complicaii;
-Tuberculoza este o complicaie frecvent mai
ales a FMP( incidenta de pana la 15-20%)
-Bronita cronic se asociaz frecvent cu PMC,
dar n mod deosebit cu FMP.
-Emfizemul pulmonar este prezent n FMC
simpl, fiind localizat perinodular. n FMP, datorit
prezenei conglomeratelor retractile, emfizemul este
generalizat bulos i se poate complica cu
pneumotoraxul.
-Cordul pulmonar cronic. n PMC simpl, apariia
hipertensiunii arteriale pulmonare i a CPC, este mai
rar i este legat de prezena bronitei i a
emfizemului.
n FMP - CPC este o complicaie frecvent.
UMF GR T POPA IASI
Diagnosticul PMC
Diagnosticul PMC se bazeaz pe:

cunoaterea expunerii profesionale:
anamneza profesional;
concentraia pulberilor respirabile la locul de
munc;
coninutul pulberii n SiO2 l.c.;
calitatea crbunelui: antracit, huil, lignit,
etc.;
durata expunerii.
UMF GR T POPA IASI
Examenul radiologic
n PMC simpl, pe fondul de desen bronhovascular

accentuat sau de aspect reticulat, apar opaciti mici,
rotunde, regulate de tip p, q sau r.
Forma complicat a PMC : opaciti nodulare cu

diametre mai mari de 1 cm, pe un fond de nodulaie 1-2
q sau p.
Masele pseudotumorale se noteaza cu A, B, C ca in

silicoza

UMF GR T POPA IASI
DG. FUNCTIONAL
n FMP :
- scderea marcat a CV i VEMS;
- hiperinflaie i creterea rezistenei la
flux.
tulburrile de perfuzie,
scderea complianei statice i
dinamice
de difuziune
scderea PaO 2 .
UMF GR T POPA IASI
AFECTIUNI PLEURO
PULMONARE
CAUZATE DE AZBEST

UMF GR T POPA IASI
Definitie: Azbestoza este o pneumoconioza colagena cauzata de inhalarea si
acumularea fibrelor de azbest in plaman si de reactia tisulara la aceste fibre.
Poate fi insotita de leziuni ale pleurei:

fibroza pleurei parietale: placi pleurale hialine si calcificate
fibroza pleurei viscerale: revarsat pleural, fibroza pleurala difuza si atelectazie
circulara
Etiologie:
Azbestul- denumirea generica data unor silicati naturali cristalini cu structura
fibroasa.
Dintre variantele de abest cunoscute( aproape 30), doar 6 au intrebuintari industriale:
Varietatea culoare Procentaj comp. majori( %)

Si Mg Fe
Crisotil Alb 40 38 2
Amozit Gri-brun 50 2 40
Antofilit alb 58 29 6
Crocidolit bleu 50 - 40
Tremolit alb 55 15 2
Actinolit alb Conferentiar dr. VERONICA

58OPREA -29 6
UMF GR T POPA IASI
Toate tipurile de azbest: ageni cancerigeni clasa I.
Directiva europeana privind protectia lucratorilor impotriva azbestului

(83/477/CEE) : lucratorii sa nu fie expusi unei concentratii de azbest
mai mare de 0,1 fibre/ml oricare ar fi tipul de azbest.
H.G. nr.734/07-06-2006 : se interzice utilizarea azbestului, exceptie facand

diafragmele care contin crizotil pentru instalatiile de electroliza deja
existente, care pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata, sau pana la
inlocuirea cu produse adecvate fara continut azbstozic.
Riscul de imbolnavire prin azbest se exprima in termenii expunerii

cumulative:
nr. Fibre /cm3 x nr. ani expunere
Def. WHO : fibre = lungime >5 m si diametrul < 3m

UMF GR T POPA IASI
Operatiuni si profesii cu risc:
industria extractiva a azbestului: minerit si morarit

minereuri
ind. azbocimentului
ind. materialelor izolante
confectionarea produselor textile cu continut de
azbest
utilizarea produselor care sunt
confectionate/contin azbest
repararea si demolarea instalatiilor care au in
compozitie azbest
fabricarea cartonului de azbest in amestec cu
rasini, oxizi de zinc si plumb
UMF GR T POPA IASI
Bibliografie: Medicina ocupationala, Aristotel Cocarla
operatiuni de izolari termice, fonice,
anticorozive
constructii navale, lucrari de canalizare
confectionarea de obiecte sanitare pe baza de
azbest
fabricarea anvelopelor auto
azbestul poate fi, in cantitati mici, utilizat in
amestec cu alte produse carora le modifica
proprietatile: ciment ,cauciuc, mase plastice.
Talcul industrial contine ~ 50%

fibre azbest
UMF GR T POPA IASI
Bibliografie: Medicina ocupationala, Aristotel Cocarla
Fotografie fcut la microscop electronic cu Fotografie fcut la microscop electronic cu
baleiaj care arat fibre de azbest crisotil baleiaj care arat fibre de azbest amosit

UMF GR T POPA IASI
Cldire ce indica locurile unde se gsesc n mod curent materiale care
conin azbest-fig.1A

Bibliografie: Ghid al celor mai bune practici pentru prevenirea sau reducerea riscului azbest n lucrrile care implic sau pot implica o expunere la
UMF GR T POPA IASI
azbest pentru angajator, pentru lucrtor i pentru inspectorul de munc
Explicaii pentru Figura 1-A:
1 Acoperi/structur exterioar 3 Echipamente de nclzire, de
1-1 Placi de acoperi/olane ventilaie i electrice
1-2 Flocri/nvelitori murale 3-1 Cazane/calorifere: Izolare extern i intern, garnituri
1-3 Streini/tuburi de vidanjare 3-2 evrii: Izolare, garnituri, izolaii din hrtie
1-4 Panouri cu strat interior 3-3 Gaze ars i garnituri
1-5 eminee 3-4 Comunicaii subterane: Izolare, garnituri, acoperiri interne,
1-6 Psl bituminat de acoperire i comunicaii subterane antivibraii
1-7 Panouri sub ferestre 3-5 Sisteme de comutare electric: Elemente interne, panouri
3-6 Radiatoare: Garnituri, panouri
2 Structuri interne 4 Alte elemente
Perei interiori/plafoane 4-1 Psle impregnate cu bitum
2-1 Perei interiori 4-2 Rezervoare de ap
2-2 Panouri pentru echipamentele 4-3 Chiuvete de toalete i scaune
electrice, radiatoare, aparate de gtit, 4-4 Partea din fa a treptelor scrii
czi, dulapuri 4-5 nvelitoare anti-incendiu
2-3 Panouri de izolare a coloanelor de ascensor 4-6 Garnituri frn/ambreiaj (maini n garaj i motor de
2-4 Panouri de acces la coloana ascendent, ridicat)
cutia coloanei ascendente
2-5 nvelitori texturate
2-6 Flocaj proiectat pe elemente
structurale, panouri de plafon
suspendat, antifoc, izolare a podurilor
caselor/plafoanelor
Ui
2-7 Panouri, axa scrilor, baghete de ncadrare
a panourilor vitrate
Sol
2-8 Plci, linoleum, garnituri pentru
planeuri false

Bibliografie: Ghid al celor mai bune practici pentru prevenirea UMF GR T POPA
sau reducerea riscului IASI
azbest n lucrrile care implic sau pot implica o
expunere la azbest pentru angajator, pentru lucrtor i pentru inspectorul de munc(2003)
Patogenie:
azbestul patrunde in organismpe cale respiratorie si

secundar digestiv si cutanat.
pleura viscerala este totdeuna interesata in azbestoza,

atat prin fibrozarea acinilor subpleurali cat si prin
migrarea particulelor de azbest in spatial subpleural,
provocand ingrosarea difuza a acesteia.
procesul de fibroza incepe intotdeuna din lobii pulmonari

inferiori si progreseaza ascendant( se explica prin
posibilitatea redusa a fibrelor de azbest de a urma
traiectul curb al bronhiilor superioare cat si prin actiunea
favorizanta a gravitatiei).

Bibliografie: Patologia respiratorie profesionala, Conf. Dr. Veronica Oprea UMF GR T POPA IASI
Medicina ocupationala, Aristotel Cocarla
Expunere la Radiografie Functia Simptome Prognostic
azbest pulmonara pulmonara
Corpi azbestozici Usoara Normal Normal Asimptomatic Reprezinta un stigmat

al expunerii la
azbest
Placile pleurale Usoara Ingrosari si DVR usoara Rare, ocazional, dispnee Bun, nu se
calcificari de efort usoara malignizeaza
pleurale( si in
pleura
disfragmatica)
Mezoteliom Usoara Revarsat pleural DVR Dureri plurale, dispnee Supravietuire medie 2
(perioada obisnuit accentuate ani
de latenta unilateral
20-40 ani)
Azbestoza Intensa Fibroza difuza DVR severa si Dispnee progresiva Progresie in unele
(perioada bilaterala tulburari de cazuri dupa
de latenta (aspect de difuziune intreruperea
5-20 ani) fagure de expunerii
miere)
Cancer pulmonar Intensa Tumora lob inferior - - Fatal

(perioada
de latenta
15-30 ani)
Azbestoza si Intense Aspectele azbestozei plus cele ale carcinomului bronsic Fatal invariabil
carcinom (perioada
bronsic de latenta
intre 5 si 30 Conferentiar dr. VERONICA OPREA -
ani) UMF GR T POPA IASI
Simptomatologie: Azbestoza pulmonara
dispnee de efort( primul simptom si adesea singurul) cu accentuare lenta si
progresiva,
durere toracica
tuse
Majoritatea sunt asimptomatici, fiind detectati la ex. medical periodic
Diagnostic:
expunere semnificativa la pulberi de azbest ( anamneza profesionala
concludenta)
confirmarea radiologica
Rgf toracia: interpretare standardizata

- opacitatile neregulate: - s( lineare), pana la 1,5mm
- t( stelate), intre 1,5 si 3mm
- u( pata), intre 3 si 10mm
- in formele avansate, fibroza ocupa intreg plamanul, aspectul fiind de

fagure de miere
Bibliografie:Patologia respiratorie profesionala, Conf. Dr. Veronica Oprea UMF GR T POPA IASI
absenta altor afectiuni pleurale
absenta tumorii in urmatorii 3 ani
Revarsatul pleural poate fi tranzitor sau recurent,

Conferentiar silentios
dr. VERONICA OPREA - sau simptomatic, uni sau
UMF GR T POPA IASI
bilateral
Investigatii paraclinice:
Ex. functional : disfunctie ventilatorie restrictiva

Ex. sputei: evidentiaza fibrele de azbest si corpii azbestozici.
Ex. lichidului de lavaj bronhopulmonar: rezultate semnificative

daca sunt >1 corp azbestozic/ ml.
Gazometria: relevanta in stadiile avansate, complicate cu

insuficienta respiratorie grava
TDMHR: poate obiectiva mai precoce leziunile
IRM: nu ofera informatii mai sensibile comparativ cu TDM

UMF GR T POPA IASI
Diagnostic diferential in pleurezia azbestozica:
Pleurezia benigna comporta un diagnostic radiologic, iar
etiologia se stabileste prin excluderea altor cauze.
Revarsatele pleurale cauzate de azbest se vor diferentia de:
pleureziile specifice,
neoplazice,
reumatoide,
limfocitare benigne
mezoteliomul pleural.

Bibliografie: Medicina ocupationala,Prof. Dr. Aristotel Cocarla; Patologia respiratorie profesionala, Conf. Dr. Veronica Oprea
UMF GR T POPA IASI
Evolutie si prognostic:
Pleurezia benigna evolueaza spre regresie completa si

rapida sau spre cicatrizare cu fibroza si oblitetrarea
sinusului costo-diafragmatic (mai rar spre pahipleurita
difuza cu sau fara alterare functionala)
Leziunea sechelara obisnuita este ingrosarea pleurala

fibroasa fara atingere functionala permanenta. Aceasta
conditie nu necesita schimbarea locului de munca.
Atunci cand pleureziile sunt recidivante, semnificatia

anticiparii unui mezoteliom trebuie luata in discutie in
mod serios.
Bibliografie: Afeciuni pleuro-pulmonare cauzate de azbest, Prof. Dr. Marilena Oarga; Medicina ocupationala,Prof. Dr. Aristotel Cocarla
Patologia respiratorie profesionala, Conf. Dr. Veronica Oprea UMF GR T POPA IASI
Tratament si profilaxie:
Medicul de Medicina Muncii intervine prin:
- retragerea temporara a muncitorului cu simptome clinice de la

locul sau de munca
- indrumarea lui spre un centru de diagnostic cert
- prin semnalizarea cazului de boala profesionala.
In prezent, in timp ce fabricarea de produse sau materiale ce

contin azbest a incetat in UE, exista inca un risc de expunere la
azbest datorat materialelor si produselor care se gasesc inca in
cladiri, instalatii si echipamente de lucru.

UMF GR T POPA IASI
Bibliografie: Afeciuni pleuro-pulmonare cauzate de azbest, Prof. Dr. Marilena Oarga
Profilaxie
1. Profilaxia tehnica
izolarea proceselor tehnologice
etanseizarea sursei generatoare de fibre de azbest
ventilatia la locul de formare a fibrelor de azbest si
ventilatia generala
ambalarea automata a produselor folosind utilaje
speciale
curatirea locurilor de munca prin aspirare
protectia tehnica va avea in vedere nu numai
muncitorii care lucreaza cu azbest ci si pe cei de la
locurile de munca invecinate.
conform opiniei Societatii Britanice de Igiena
Ocupationala riscul de azbestoza nu va fi niciodata
complet eliminat.
valoarea limita admisa de legislatia din Romania
pentru amestecul de fibre de azbest, inclusiv cel care
contine crizolit este stabilita la 0,1 fibre/cm3-
fractiune respirabila pentru 8 ore de lucru.
UMF GR T POPA IASI
Patologia respiratorie profesionala, Conf. Dr. Veronica Oprea
UMF GR T POPA IASI
2. Profilaxia medicala
Examenul medical la angajare si examinarile
periodice:
examenul medical la angajare: anamneza detaliata
a AHC si APP, istoricul profesional, obiceiul de a
fuma, simptomatologia actuala axata pe cea
respiratorie.
Examen clinic obiectiv complet urmat de :
radiografia toracica standard postero-anterioara,
probe functionale respiratorii.
Reprezinta contraindicatie de angajare in
mediul cu pulberi de azbest urmatoarele afectiuni:
-TBC activa/ sechelara, cu exceptia complexului
primar calcificat,
- BPOC
- alte afectiuni bronho-obstructive.
UMF GR T POPA IASI
Examenul medical periodic:
examen clinic general anual

rgf. toracica standard la 5 ani de la angajare
si apoi din 3 in 3 ani
probe functionale ventilatorii anual
examenul citologic al sputei dupa 10 ani de la
angajare si apoi din 2 in 2 ani.
Se recomanda ca persoanele expuse la

azbest sa ramana in observatia serviciului
medical de Medicina Muncii pe tot parcursul
desfasurarii activitatii profesionale si dupa
pensionare. Conferentiar dr. VERONICA OPREA -
UMF GR T POPA IASI
Mezoteliomul
Definitie: tumora maligna primitiva a pleurei
sau a peritoneului, care apare cu o frecventa
crescuta la muncitorii expusi la azbest dar poate
aparea si prin expunere indirecta in cazul
populatiei cu resedinta in apropierea unor
obiective care prelucreaza sau utilizeaza azbest.
In Marea Britanie: intre 2001 si 2003 s-a

inregistrat o mortalitate de 1900 persoane/an
diagnosticate cu mezoteliom si se prevede ca
incidenta mezoteliomului va atinge cote maxime
intre 2011 si 2015 cu un nr. de decese anual de
~ 2000-2400.
Tumora afecteaza ambele sexe, localizarea
pleurala fiind mai frecventa decat cea
peritoneala( ~ 90% cazuri)
Macroscopic este de culoare alb-sidefie sau

galben cenusiu, afecteaza ambele pleure iar in
evolutie invadeaza plamanul. Continutul bogat in
acid hialuronic confera pe sectiune un aspect
gelatinos asociat cu zone cu material hemoragic
sau fibrinos.

UMFMedicina
Bibliografie: Afeciuni pleuro-pulmonare cauzate de azbest, Prof. Dr. Marilena Oarga; GR Tocupationala,Prof.
POPA IASI Dr. Aristotel Cocarla
Metastazeaza in ganglionii hilari si abdominali
precum si in plamanul contralateral, in tiroida
si in oase( mai ales in coaste).
Microscopic se poate pune in evidenta

prezenta corpusculilor azbestozici sau a
fibrelor de azbest.

Bibliografie: Afeciuni pleuro-pulmonare cauzate de azbest, Prof. Dr. Marilena Oarga;UMF GR
Medicina T POPA IASI
ocupationala,Prof. Dr. Aristotel Cocarla
Tablou clinic:
debut insidios
durerea localizata in hemitorace, asociata
cu dispnee progresiva de efort si,
inconstant, cu tuse fara expectoratie.
debutul poate fi si brutal cu sdr. pleural in
formele cu exudatie masiva in cavitatea
pleurala.
la examenul obiectiv, la nivelul plamanului
afectat: rigiditate toracica cu zona de
matitate si cu MV abolit

UMF GR T POPA IASI
Mezotelioamele pot fi stadializate astfel:
- Stadiul I: tumora respecta capsula, nu invadeaza

structurile din jur, este localizata, nu are adenopatie
insotitoare. In acest stadiu tumora este complet
rezecabila;
- Stadiul II : tumora are caracteristicile celei din stadiul I

insa are adenopatie intrapleurala;
- Stadiul III: exista extensie locala in mediastin sau in

peretele toracic, in pericard sau de-a lungul
diafragmului sau peritoneului, precum si implicare a
nodulilor limfatici extrapleurali;
- Stadiul IV: tumora are metastaze la distanta
UMF GR T POPA IASI
Radiografia toracica standard: opacitati de forma
neregulata la nivelul peretelui toracic cu aspect invaziv
in parenchimul pulmonar.
Prezenta colectiei pleurale face dificila depistarea

tumorii, aceasta devenind vizibila dupa punctia
evacuatorie.
La punctia pleurala se extrage un lichid clar, galben,
steril, de consistenta gelatinoasa iar alteori hemoragic,
bogat in acid hialuronic.
Este important de precizat ca severitatea starii clinice

si prognosticul bolii nu sunt influentate de cantitatea
de revarsat pleural prezenta.
UMF GR T POPA IASI
Dgn. diferential: se face cu alte tumori benigne
( lipoame, angioame, fibroame, chisturi) sau maligne
( sarcoame) sau cu metastaze pornite din san, colon,
plaman, uter, etc.
Tratament: paleativ, simptomatic, prin punctie

evacuatorie a lichidului pleural, mezotelioamele fiind in
general refractare la terapia citostatica si la
radioterapie.
Prognosticul bolii: este rezervat, durata supravietuirii

dupa stabilirea diagnosticului fiind de numai cativa ani

UMF GR T POPA IASI

C3

Cargado por

Información del documento

Derechos de autor

Formatos disponibles

Compartir este documento

Compartir o incrustar documentos

Opciones para compartir

¿Le pareció útil este documento?

¿Este contenido es inapropiado?

Copyright:

Formatos disponibles

C3

Cargado por

Copyright:

Formatos disponibles

EXPUNEREA PROFESIONALA LA

1.particule mici, solide, prezente n atmosfera locurilor de

Pulberile minerale rezult din:

-dezintegrarea unor materii solide industriale, asupra crora

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

pulberi minerale sintetice: de var, ciment, plastic,

pulberi vegetale: de lemn, fin, bumbac, in, cnep,

pulberi organice(animale, umane): de ln, pr,

Efecte fibrogenice pulmonare:

Efecte non-fibrogene pulmonare:

Ex. de pneumoconioze necolagene: stanoza, baritoza, talcoza.

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

Efecte sensibilizante (alergice): pulberile vegetale (in, bumbac,

Mecanisme particulare de rspuns imunologic duc la

Efecte farmacologice specifice pot rezulta din inhalarea

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

Efecte cancerigene: inhalarea de pulberi

Pulberile de lemn (esene tari) :sigur cancerigene

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

Contactul tegumentar cu ac pulberi poate iniia

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

Concentraia pulberilor n atmosfera locului de

Dimensiunea particulelor: pulberile minerale cu

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

Coninutul n SiO2 l.c : peste 10% din pulberile totale

Pulberile rezultate din perforajul n roc, extracia

Alte proprieti fizico-chimice ale pulberilor:

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

Pneumoconiozele: fibroze pulmonare care se

Definiia delimiteaz pneumoconiozele de alte

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

-Ramazzini, n 1700, este primul care descrie cu exactitate bolile

-Thomas Stratton (1837) sugereaz termenul de antracoz pentru o

- 1867- Zenker introduce termenul de pneumoconioz (din grecete:

- 1870 -Visconti : introduce term de silicoz (de la latinescul silex sau

- In DE RE Metallica, Agricola menioneaza femeile din zona munilor Carpai,

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

a) Pneumoconiozele colagene: silicoza, azbestoza

- alterarea permanent sau distrugerea arhitecturii alveolare

Ac pneumoconioze pot fi cauzate de pulberi fibrogene sau

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

Sunt caracterizate prin:

Un ex clasic de pneumoconioz necolagen

interpretarea RTS i diagnostic prin

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

Categoria 0: opaciti mici absente sau mai puin

Categoria 1: foarte rari micronoduli

p = diametrul nu depete 1,5 milimetri;

2. Opaciti mici neregulate: sunt notate cu s, t, u (in

s = lrgimea nu depete 1,5 milimetri;

5.Utilizarea de simboluri suplimentare

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

NB!.Siliciul reprezint 21% din scoara terestr.

Pulberea de dioxid de siliciu liber cristalin

Siliciul exista n natur sub form de ;

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

SiO2 liber cristalin;

Cristobalitul i tridimitul sunt mai puin

Conferentiar dr. VERONICA OPREA -

edelopal :alb, negru, rou, orange, albastru,

cremene = silex = menilit varietate comun

pmnt de diatomee = diatomit = pmnel =

Cu risc mare silicogen : minele din munii Apuseni,