v.

"

ANALRE BRAILEI
- REVIST DE CULTUR REGIONALA -
Apare la douli luni

ANUL I. - Nr. 1
JAN.-FEBR. 1929. -

www.dacoromanica.ro
Anul 1 - Nr. 1 lanuarie-Februarie 1929

ANALELE BRAILEI
- REVIS Tit DE CULTUR REGIONAIA -
Apere la doull luni

COMITETUL de DIRECTIE

NAE IONESCU RADU PORTOCALA.

Profesor Universitar Fost Primar i Deputat de Brgila
PAUL DEMETRIAD
Inginer Inspector G.ral. Directorul GH. T. MARINESCU
Docurilor Brgila Inginer
Director Delegat: Ing. GH. T. MARINESCII

CUPRIINTSUL
Ing. GH. T. MARINESCU Schitg de Program
Ing, Insp. 0-1 P. DEMETRIAD Viata Portului Braila lap de activitatea din trecut
ANDREI ANTIPOV Monokrafia lipovenifor din orasul i jud. Brgila
S. SEMILIAN . Emigrantii. i revolutionarii bulgari in Brgila
Ing, GH. T. MARINESCU In jurul marei serbgri a Brgilei - 1829-1929
VASILE BANCILA Tglcul Bibliotecii 4Petre Armencea) din Brgil;
MIHAIL TRUFASU Consideratiuni asupra Industriei Brgifei
Documente brdilene. Informatii, Note, Insemndri.
Iriformatil Mdrunte. Note : 1. Un cerc de Studii i Cerctgri locale ale orasu.
lui "si judetului Brgila. 2. Miscarea regionalist culturalg la Brgila. 3. Semi.
narul de sociologie al Facultgtei de litere din Bucuresti in campanie de
lucru la Brgila. 4. Invgtgmantul istoriei regionale tn Franta.
Statistici culturale.- Informatiuni si note economice.= Insemndri biblio-
grafice cu privire la, Brefila.7Redactionale.

REDACTIA i ADMINISTRATIA
Ing. GH. T. MARINESCU, Str. BAiei 1. Brila

Costul abonamentului 240 Lei pe an.-Pentru institutii 500 Lei

www.dacoromanica.ro
 SCHITA DE PROGRAM
de Ing. GH. T. MARINESCU

Revista 42knalele Brailei isi propune s studieze dea .

proape viata orasului si tinutului Braila, in toate aspectele
ei. Fireste CA o bund partt din grije se va indrepta in
sensul strngerii si prducrarii materialului documentar ne=
cesar reconstituirii trecutului istoric local. Perspectiva is,
toricd este in primul rand necesar, pentru a desprinde
caracteristicile si pentru a defini personalitatea unui .tinut,
unei regiuni. Dar pentruca sd putem realiza o sintezd c1.1
prinzdtoare si vie, care s infatiseze, cu structura si nuan,
tele ei, intreaga personalitate a tinutului Brailei, e nece .
sar ca studiile si cercetarile sa priveascd, pe langa latura
istorick i toate celelate laturi ale vietii locurilor brailene.
Prin urmare, viata economic, culturaM, social,-
toate vor fi studiate, cu metoda si in spiritul disciplinelor
respective. Deasemenea, geografia, geologia si intreg me,
diul biofizic local, trebuesc cunoscute stiintific, pentru a
se putea Iiimuri firea pmemtului breillean i raportL Hl ?
lui de colaborare cu viafa social, ce s'a desvoltat in
acest media.
Caci exista, fara indoiala, un determinism geografic,
care imprima vietii dintr'un tinut, o anumit structurd, un
ritm specific si o coloare proprie. Locurile brailene,
cu cmpia lor intinsa fecundata de Dunare, aducatoarea
de bogatii din tot largul lumii si de viata mereu inoital
cu Balta tainicd si bogat; - stepa aceasta braileank
prins intre Bugeac si Baragan, deschisa vnturilor aspre, ca.
Si tuturor npvalfrilor din trecut, dar fericit asezat la rm.

www.dacoromanica.ro
 2 AN ALELE BRAILEI

cnicea marilor drrmuri de negot, a creiat altfel de viata,

dect aceea ce Iea urzit=o oamenilor, natura unui tinut
de munte, de pilda. Intr'un . tinut ca al Vrancei sau la
Maramuresului, stanca aspr, torentii neprasnici, zarea
' Inchisa de munte, adapostul din vai, padurile negre de
brad, vioriul muntilor, florile, .aerul, lumina - intreaga
fire, vorbeste sufletului oamenilor din aceste parti in alt
chip ii Indeamna spre altfel de viata, dect aceea a unui
tinut de stepa, ca al Brailei.
Dar acest determinism geografic nu=i suportat pasiv
de om. Acesta se adapteaza activ mediului extern, mo.
dificnduA mereu in sensul nevoilor sale. Avem de a
face deci, cu o continua nfluienta reciproca intre mediu
si orn. i masura in care un om sau o colectivitate socialg.
izbuteste s realizeze organizarea mediului extern bio-4izic,
exprim puterea civilizatoare a acelei colectivitati seciale.
Vom avea deci de tfrmrit in ce meisur peisagiul pH-
mitiv al locurilor brllene a fost transformat, a fost
umanizat, prin folosirea social ce au stiut s dea
brilenii, mediului natural local.
In tarile cu traditie culturala si cu o via nationala
deplin Inchegata i adnc diferentiata, toate orasele, tinu-
turile, regiunile, provinciile, pulseaza de o vie activitate
creiatoare in toate domenile, inspirat din nevoile locale,
din firea vietii locale. In chipul acesta, toata natiunea co-
laboreaza activ, diferentiat, original, la creiarea culturii pi
civilizatiei nationale. Orasele de provincie nu stau cu
ochii atintiti spre capitala, spre a o imita n cpfi fara
valoare; ci ele au nobila ambitie de ai aduce partea
lor de contributie originala, elabornd 'in chip stiintific
solutiile tuturoi problemelor ce li se pun, luptnd perseve
rent pentru Infaptuirea acestor solutii, stimulnd initiativele,
intretinnd iubirea pioas pentru trecutul i traditia lor
istoricA,-intr'un cuvant, organizndu.=si viata dupa firea si
nevoile lor, integrate armonios in cadrul vietii nationale
si al marilor interese de stat.
Miscarea aceasta de regionalism cultural-care e de
notat c se desfasoara paralel, sau chiar inspird curente
de regionalism economic si de descentralizare administra
tiva-e privita in Apus ca cea mai fecuudd metpd de
www.dacoromanica.ro
 SCHIT DE PROGRAM 3

intrire a culturii nationale. i este interesant de ob.

servat CA' aceasta idee de regionalism, inrudita intr'un fel
pi cu ideea diviziunei muncii, asa de potrivita conceptului
de cultura, care presupune neuniformitate, variatie, des.
-centralizare, diferentiare, originalitate, a fost aplicata chiar
si in domeniul economic, care presupune uniformitate, cen.
tralizare. In Franta, de pilda, fostul ministru' Clmentel a
propus, printr'un proiect de lege, si s'a si pus 'in aplicare,
reorganizarea viefii economice franceze pe regiuni, con.
stituite pe baza afinitatilor i intereselor comune ale diver.
selor grupe de departamente.
. Este deajuns s ne gandirri ce Inseamnd in viata cuI.

turald italian, Floreno, Venetia, Milano, si attea alte

centre din tot cuprinsul. tgrei, Incarcate de minuni culta.
rate si animate de tot felul d artiti,. oameni de stiinta,
oameni de cultura, etc; de asemeni, s ne gandim ce. n-
..seamnd Marsilia, Nancy, Strasburg, Lyon,- sau ce in.
seamna sufletul i traditia din Lorena, din Provence ori
-din Bretagne pentru amploarea vietii franceze; s ne amin-
-timce inseamn Leipzig, Munchen, Gttingen ori Ham .
burg, pentru cultura i civilizatia germana, i atunci ne
vom Tla seama ce 'inseamn regionalism cultural i, tot
odotel, ee insearunei cultur nalional elaboral adnc,
bogat, nuanfat prin integrarea tntio impresionatei sin-
lezei, a tuturor valorilor culturalo speci f ice, criate de
vitaliteijile culturale locale, pe tot cuprinsul rarii si cu
participarea activ a intregii na/iuni. .

La noi, se stie cat de Min colaboreaza provincia

la elaborarea culturii nationale. Aproape total e concert.
-trat in Capitala. Afara d cele cteva centre universitare,
orasele noastre de provincie Tpi intretin atmosfera cultu.,
rala aproape numai din ecourile culturale ale Capitalei.
Jniiativele locale se reduc la imitatii slabe a ceeace se
face la centru, miscandu.se intre cel mai superficial dile .
tantism cultural si mult cantata, dar iluzoria, (raspandire,
.a. culturii In popom Cteva conferinte, i acelea cu
zubiectele cele mai diparate si mai generale, un festi.
val, doua i cateva Aserbari la tara, cu Intemeiere de
tiblioteci, cari ramn Inchise,-iata ce formeaza summum
.activitatilor culturale locale

www.dacoromanica.ro
 4 ANALELE BR AILEI

Publicatiife orasefor noastre de provincie se reduc la

presa 4independenta, Incarcata de reclame si relatari de -

crime ori Intamplari senzationale; la desgust atoarea presa

de partid politic, la vreo foaie literara scris de tineri ea,
zui la examenul de bacafauriat si ie mai adaoga cateo=
datg, publicatii ale Camerifor de Comert, ale Prefecturi.-
for sau Primariilor, redactate, de cele mai multe ori, anost,
biurocratic. Cu aceasta am cam terminat mentionarea pro.-
ductiei intelectuale a pro vinciei. Aeeste publicatii locale,.
prin urmare, nu prind si nu adancesc nimic din ceeace
este esential i caracteristic in viao unui ora si a unui
tinut. Ele resfrang doar, ri vagi generalitati i in forme -
submediocre, acea agitatie sterila, care exist fa suprafatai
ode-aril vieti sociale.
Intefectualii vietii noastre de provincie pstreaza n
suffetul for, chiar din primii ani ai carierei cand vin dela
studii i p'an'a farziu, o vagd nostalgie a mediului cultu .
ral al Capitalei, In care au trait anii de studii. Aceasta
tiostaigie le crefaz un fel de contemplativitate pasivk scep
tied. Stabiliti provincie, ei se considera Intr'un mediu
Innabusitor, Tmpotriva cruia totusi rareori Tnceared sa
reactioneze direct. Si atunci, cei ce.si pot creia preocu .

pari intelectuale personale,. se zoleaz, iar ceilalti se adap.

teafa. Cei dintai se silesc ai mentine contactuf cu lu .
mea intelectuala a Capitafei, colaboreaza la pubficatii bu .
curestene, sunt strini mediufui local si caut cel dintai prilej
s'a se strmute n Capitala. Cei ce raman n provincie ti vad,
mai mult sau mai putin, de ndatoririle profesionale, iar
daca temperamentul si ambitia i impinge n viata publica,
atunci se agit steril In politica de partid. Sunt si de cei
ce raman numai n adruf profesional, dar si acestia, in
mare majoritate, nu se ridica n munca for mai presus
de :indeplinirea constiincioasa, dar ingusta, a practicet
mrunte de fiecare zi a meseriei lor. Ei nu utilizeafa
disciplina tearetica a speciafitatii for, peritru a prelucra ob .
servatiile si experieno, pe care o adinia n practica me
seriei. Nu se silesc a iesi din rutind si nu se lasa prinsi
de nefinistea si bucuriile spirituale ale celor ce gandesc
teoretic asupra problemelor ce le impune reatitatea din
jur, mediul for profesiohal, pe care, practic, cunosc
'11

www.dacoromanica.ro
 SCHITA DE PROGRAM 5

In toate amanuntele. Sunt dintre acestia, eminenti profe .

sioniti, unii dotati chiar cu frumoase aptitudini intelec=
tuale teoretice, cari conduc servicii de stat sau lucreaza
in intreprinderi particulare vreme Indelungata, uneori o
viata 'intreag i In care timp au adunat un mare capital
de observatii i experienta. Prin mana for a trecut un
imens material documentar ralativ la probleme. impuse de
felul activittii for i totui acqti pretiosi profesionisti
nu se simt stimulatii s scrie nimic. El nu.si aduc contri.
butia lor, singura decisiva, la lamurirea teoretica a attor
probleme, cari ateapt sofutii trainice, decluse dintr'o larga
documentare i dintr'un permanent contact cu realitatea.
In schimb, tecireticiani grabiti s scrie, tineri ariviti univen.
sitari, abordeaza ei, din birou dela centru, studii asupra
acestor categoril de probleme, frunzarind o documentare
prea generala, prea abstracta, ffira cercetri i verificari la
fata locului.
Din eonstatarea acestor adevaruti, care desigur ca
*4i gsesc confirmarea, cel putin partiala, si n viata cul.
turala braileana, rezulta programul Revistei Analele Bred-
ler , ideile ei conducatoare, spiritul In care va fi scris pi
rostul ei Intreg.
Nu vom expune, n acest program, toate problemele
ce se deschid pentru o Revista, care si-a propus sa stu.
dieze toate laturile vietii unui oras si ale unui tinut, atat
Subt unghiul istoric, cat si sub cel al actualita. Gama
-acestor probleme de o bogatie nebanuita. Ea Incepe
dela problemele de istorie antica, de etnografie, de geo,
logie si se ridica pnds la problemele de cea mai notia
actualitate, cum ar fi, de pilda, pentru Braila, chestiunea
zonelor libere In porturile noastre, standarnizarea cerialelor,
regimul navigatiei pe sectorul BriIaGalai, chestiuni edi.
litare ale orasului, situatia agricola a. tinutului crelard de
improprienrire, etc.... Toate aceste probleme, din orice
categorie ar fi, ateapt o cercetare competenfa, o larga
documentare, o strict i tiintifica analiza.
Pentru a invedera, Insa, importanta studiilor locale si
corelatiile lor eu marile probleme ale culturii nationale,
ne vom opri putin asupra unei mari probleme de istorie
nationala, Indeosebi interesanta pentru tinutul brailean,

www.dacoromanica.ro
 6 ANALELE BRAILEI

considerat ca o parte a unei regiuni mai mari : regiunea

Dundrii.de.jos. Este vorba de problema, deschisd in tim
- pul din urm de d. Prof, N. Iorga, aceea a existentii uhor-
voevodate romnesti la Dundrea.,dejos, prin secolul al
XI, inainte deci de formarea voevodatelor de la Arges
si Olt, cunoscute, p5nA acum, ca cele dintai inchegdri po
litice romnesti. Aceastd problemd, urmArit de aproape
n istoriografia romneasc de azi, e menio s schirhbe,
sau mai bine sd complecteze, perspectiva istoricd rom,
neascd, privird pand acum numai dinspre Carpati. Din
ce in ce, apare sub o iumin nou, rolul cardinal ce
l'a avut, in via/a poporului romnesc, Dunrea, - acest
fluviu printe al natiunii noastre. Carpatii i Dunrea apar
ca cele doud axe fundamentale ale vietii romnesti. Iar regiunea
Dundrei=deoJos apare ca una din cele mai active pdrti ale
pdmntului romnesc, chiar n vremurile indepartate ale
veacurilor XL.XII, cnd neamul nostru nici nu se inche.,
gase In forme politice desvoltate. Se ntelege atunci, ce
imp'ortantA capt un tinut ca al Brdilei, Incadrat in re.,
giunea Dundrei.,de.,Jos si, totodao, se infelege, ce pre-
jioas valorificare pot eyed studiile istorice ale vielit
brilene. Aceasta, nu fiindcd s'ar descoperi, prin studiile
locale, informatii noui sau puncte de vedere noui, intru
sustinerea teoriei de mai sus ; dar, indirect cel putin, aceste
cercenri locale tot vor putea aduce uncle contributii. De
exemplu, precizarea istoriei Brailei, in a doua jurratate a
veacului al 1401ea, cnd schela Brdilei se ridica repede
la rangul de centru al intregii regiuni a Dundrei-,de.,jos, In-
locuind, in importanta, Chilia, poate aduce un pretios punct
de sprijin, pentru cunoasterea vietii istorice din aceste prtf .
Si tot asa mai departe, dacd ar fi s subliniem numai
cte o singurd problemd din fiecare domniu de cercetare
al vietii brailene, am intrevedea amploarea cercetarilor ce
se deschid.
Sa ne gndim, de pildd, la problema blfilor Dual-
rei, dintre care Balta Brilei prezinta o importanta de
osebitd, nu numai din punct de vedere economic ori pi
toresc, dar si din punct de vedere etnografic, antropoge..,
ografic, istoric, biologic, etc. In timpul din urmd, d. Prof..
G. Valsan a artat, "intr'o comunicare la Academia Ro-,
www.dacoromanica.ro
 SCHIT DE PROGRAM 7

mana, rolul ce l'a jucat Baltile Brailei si ale Ialomitei, in

pastrarea caracterului romanesc al Doarogei, prin pendu,
larea populatiei de pe un mal pe celalt al Dunarei,
precum si rolul lor in adapostirea locuitorilor campiei
dunarene, la vreme de primejdie.
Sa subliniem, apoi, contributiile ce putem aduce la
cunoasterea vicii romnesti din cuprinsul raialelor turcesti
dela Dunare. Aceste raiale au format o regiune, in care,
timp de trei,patru veacuri, viata romaneasca a fost supus,
direct si efectiv, stapanirei si infinentii turcesti, lucru ce nu.
s'a intamplat n restul trei. Pana acum, nu s'a facut un
studiu unitar, organe, asupra acestei caracteristice Regiuni
a raialelor.
Sa amintim, apoi, cat putem contribui, prin aceste studii
locale brailene, la imbogatirea cunoasterii In amanunt a
vietii noastre economice. Navigatia dunareana, exportul
cerealelor, comertul de tranzit din trecut -sunt numai
cateva din chestiunile de istorie econornica sau de econo,
mit actuala, pe care nimeni nu le-ar putea lamuri mai
bine, decat studiile locale brailene.
Dar istoria braileana conduce si la studiul chestiunilor
n legatura cu fizionomia oraselor noastre, in mare parte
invadate de straini. A. se intocmi studii amanuntte si
obiective asupra comunittilor streine brailene- comunitatea
greaca, bulgar, evreiasca, lipoveneasca, -
Inseamna a se
aduce contributii pretioase la cunoasterea unor aspecte
interesante ale vietii noastre orasenesti. Mai mult Inca,
miscarile culturale si cele de revendicari nationale, organi,
zate i pornite n trecut dela Braila, de Greci, Bulgari,
Albanezi, dau vietii brailene aspecte, ce nu se Intalnesc
in viata nici unui aft oras romanesc. Astfel ca si din acest
punct de vedere pe lnga cel comercial -Braila prezinta
un aspect interesant de oras cu rol international.
Dintre problemele tiinifice, vom cita pe cele n Ieg .

turd cu viata biologica a Dunarei ; pe cele geologice, pe

cele ce pot avea aplicatiuni industriale- cum. e problema
fabricarei celulozei din stuf, problema atacata la Braila din
Indemnul d=Iui Dr. Antipa, prin 'intemeierea fabricei
de celuloza, azi distrusa de rasboiu i parasita. In acelas
sens, asteapta studiul problema industriei lmpletiturilor de
www.dacoromanica.ro
 8 ANALELE BRAILEI

nuele, pentru care anumita specie de salcie din baltile

Dunarei furnizeaza un minunat material prim, etc.
In sfarsit, vom aminti, in treacat, de problemele vietii
rurale a tinutufui brailean i anume : problemele regimului
de proprietate, probleme agricofe i zoothenice cele de
higiena sociala, cultura i cult chestiuni de folklor si
cele referitoare la viata specifica a cojanului din campia
braileana problemele de antropogeografie, cum ar fi : cu
rente de popuIatie, forma si asezarea satelor, etc.
Lucrand n acest chip, credem ca vorn isbuti la urtro
s. realizam ceeace am numit-definirea personalitatii Ti
nutului Braila si fixarea rostului sdu in ansamblul vietii
nationaIe.
Prin cercecarile i noastre vom tinde, prin
studiile
urmare, sa stabilim precis, de o parte, ce a pus natura la
Indemana oamenilor cari si-au trit viata dealungul veacu.,
rilor In cuprinsul acestui colt de pamant romanesc, iar pe
de alta parte, vom stabili felul cum au transformat, au
organizatsi au valorificat ei aceste daruri ale naturii, sau cum
au luptat Impotriva obstacolelor ei. Aceste studii vor pune
In lumina cum au stint brailenii sa lupte Impotriva adver.=
sitatilor istorice, sau cum au stiut ei sa utilizeze favorurile
istoriei, creind acea sum de valori materiale si spirt.
kale, patrimoniu al vielii istorice locale.
Atunci, dupa aceast anfnuntit analiz, ne vom da
seama cat mai are de luptat Braila de acum Inainte, pentru
ai valorifica la maximum toate posibilitatile sale de desvol
tare. Atunci se vor desena Irmpede axele de orientare
ale vietii brailene. Un intreg program de lucru se va In-
chega si se va preciza adevarata metoda de organizare a
vietii locale. Intr'un cuvnt, se va funda o conceptic
stiinfific a viefil locale, singura pe care se poate
sprijini o inalt si obiectivei politic6 de indrumare a
vielii unui oras si a unui &O.
Acestea sant gandurile cu care pornim la lucru In
jurul revistei Analele Brailei.
Precum se vede, revista nu va fi o publicatie de
popularizare, dar nici n stilul publicatiiIor de strict specialf=
tate, nu va fi.
. Ea va cuprinde, pe Ianga studii din toate laturile
www.dacoromanica.ro
 SCHITA DE PROGRAm 9

vietii brailene, i pagini din cronici diverse, note, insemnri,

in cari s se prind ceeace e esential n ritmul vietii
brailene de azi. Vor fi rezervate coloane pentru un in=
ventar critic al tuturor revistelor, ce apar in orasele noasbre
de provincie, cu un program similar revistei noastre.
Miscarea regionalist=culturala din streintate va fi
infatisata, fie in coloane de recenzii i fapte, fie in studii
special alcatuite.
Reproducen n facsimile a documentelor brailene, re=
produceH de stampe, planitri vechi, peceti, fotografii, re=
produceH duo picturile ce-au pHns aspecte din peisagiul
brailean, tablouri statistice, diagrame, vor insoti studiile
publicate.
Ne dam seama cA nu va fi usoara munca pentru
adunat, clasat i prelucrat materialul documentar necesar
tratarii stiintifice a attor categorii de probleme, precum pi
solidarizarea n jurul revistel a tuturor celor ce pot aduce
o contributie, cat de mic5, dar adevarata, la cunoasterea
vietii brailene.
Sp erm ns, c dupa primele rezultate atinse, vom
simti in jurul nostru pe tosi cei ce iubesc cu adevarat
locurile brailene. i atunci, nu vom avea numai vaga ade-
ziune suflnteasca, Ci S colaborarea efectiva a tuturor brai=
lenilor luminati,-mndri. ca vor putea contribui la cunoas=
terea si insufletirea locurilor natale. Nadajduim ca toate
energiile locale se vor simti stimulate i spontan disciplinate
in cadrul acestui program de muncd cultural pozitva"
si revelatoare. Pozitiva, fiindea se va feri de ceata abstrac.
tiilor confuze si a generalitatilor vagi si se va sprijini pe
rectal-Nile vie/ii locale; revelatoare, fiindca atatea lucruri
pretioase pentru mintea i sitfletul oamenilor, ce si=au begat
viao de acest minunat colt al pamantului romanesc, stau
ascunse, ca o comoara nestiuta, desi cu toti trec pe Inga
ele in fiecare zi si traiesc in mijlocul lor.
Astfel, Braila scrutnd istoria vietii, ce s'a urzit de
veucuri. in aceste prti framantate ale Dunarei=de=jos, i
va descoperi propria sa fire, i va defini profilul perso .
nalitatei sale i, prin aceasta, i va fixa locul ei firesc pi
Inenirea, In ansambul vieii nationale.

www.dacoromanica.ro
 Viata din 1927 a portului Braila fata de
activitatea din trecut
, de Ing. Insp. Gr=a1 PAUL DEMETRIAD

I. Consideratiuni asupra traficului total al Portului

Brila Inainte de anul 1927.
Traficul porturilor se judeca dupa statisticile pentru importul
pi exportul Ord si tranzitului international.
Pentru portul BriIa, afara de traficul ca strintatea, atat
pentru nevoile tarei cat si n tranzit international, trebuie sa con.
sideram si traficul local, datorit atat consumuui interior, cat si trans.
bordurilor din slepuri In vapoare de mare.
Traficul total al portului Braila este redat sumar fn statisticile
Miscarea Porturilor", Intocmite de Directiunea General a Por.
turilo i CiIor de Comunicatie pe AO din Ministerul de Cornu.
n catii pi publicate odata cu statisticile vamale, Intocmite de Mini.
sterul de Finante.
Dupti Miscarea Porturilol", bogata produclie agricol din
1910 si 1911, a influentat enorm activitatea portului Brila, in
perioada ante-belicei.
Numeroase vase fluviale (numarul frequentarilor oscilani
Intre 6600 si 6400 anual) au adus in Portul Braila, In anul 1911,
cel mai mare Incarcamant, ce s'a vazut vre-o data' : peste 1.600.000
tone la intrare i circa 1.000.000 tone la plecare. Din acest fncar.
carnant, aproape totalitatea (90 o/o> o formau cerealele.
Acest maximum nu a putut fi Ins mentinut In anii urrn5tori
cu productie agricola mijlocie ; scaderea fncepe, pentru ca incar-
camantul total sa se reduca pan la circa 1.100.000 tone la in.
trare, si mai bine de 750.000 tone la plecarea vaselor.
Vapoarele maritime, atrase de bogata productie din 1911,,
sosesc In numar mare, atingand 720 frequentari, atat la sosire cat
si la plecare, (fntr'o singura zi din 1911 se gaseau In portul Braila
68 vapoare Maritime, din care aproape jumatate puteau opera, atat
dela mal, cat si dela ancora cu concursul elevatoarelor plutitoare).
Incarcamantul vapoarelor sosite depseste cifra de 260.000 tone,
www.dacoromanica.ro
 VIATA PORTULUI BRAILA 11

pe cnd la plecare, tacdrcameintul atinge enorma cifrei de

1.600.000 tone (tot in anal 1911).
Numdrul vapoarelor maritime a scdzut, chiar in anii urmdtori,
1912-1913, pentru a cifra 480 frequentdri, att la sosire cat si la
plecare. Tonajul de incdredmnt la sosire nu suferd prea mari
variatiuni. La *care insd, tonajul de incdrcdmnt se reduce pand
la L000.000 tone, reducerea fiind suportatd, aproape in Intregime,
de inckcdmntul cerealelor, anul 1913 inregistrnd chiar un mic
spor de tonaj la celelalte feluri de mrfuri, datorit mai ales ac-
tivitdtei exportului de cherestea.
Trafical post-belie si actual se prezintei Insei dezastros
fat de activitatea din trecut.
Vasele fluviale frequenteazd in numdr din ce In ce mai mic
acest port, (Cauza trebue cautat in lipsa de activitate i diminu.
area curselor acelor vase, intru cdt tonajul total fluvial actual este
cu peste 25 la sutd mai mare, dect capacitatea ante-balicd a Hotel
fluviale dundrene).
Anul 1923 prezintd o inviorare la export, datorit unui caz
accidental al tranzitului exceptional de cereale straine, dirijate In
special din Iugo-Slavia, pentru transbordarea din sIepuri In vapoare,
la Brdila. Importul din 1925 este ins in mare scAdere.
Anul 1926, tot din punctul de vedere al importului maritim,
indicd aseiasi scddere fatd de anii precedenti, pe cnd exportul
maritim se prezint cu sporul datorit traficului de cereale strine
in tranzit.
Anul 1927 se incepe, in portul Braila, sub grele conditiuni.
Traficul fluvial pe 1926. Incd umflat prin tranzitul accidental de
cereale strine, tri majoritate srbesti, si care adusese oare care
activitate in exploatarea transbordurifor cu eevatoarele plutitoare,
se gdsea in plind scddere. Expedierile cu slepuri la Sulina, nu mai
prezintau decat un sfert din activitatea ante-belied. Breala nu mai
poate airija si pregti parcurite de slepuri cu cereale pentru
Sulina. Acest centru aI comertului de cereale se stinge.
Incdrcdmntul vaselor maritime, sosite nand la finele anuiui
1926, in portul Brila, se micsorase pnd la a zecea parte din to-
najul antebelic. Gratie ins oarecdror sosiri de mrfuri generale,
In special ferdrii, cu sIepurile din susul Dundrei, importul vamal
din strindtate se prezintd cu un total redus numai pand la a sea-
sea parte din amploarea ante-belied.
Exportul de cereale indigene sla redus tn 1926 la aproape
jumdtate din ceeace fusese all data'. Iar din aceastd cotd, majori-
tatea se datoria sosirilor cu slepurile pe calea apei. Dacd vapoa--
rele maritime au plecat, aparent, in 1926, cu un Incrcman destul
de frumos, aceasta se datoreste tranzitului de cereale srbesti, caz
accidental, numai pentru anii 1925 si 1926, si care Inceteaz cu
totul, odat cu campania din 1927.
In rezumat, traficul fluvial panel la 1925 la Brila, depeisect
www.dacoromanica.ro
 12 ANALELE BRAILEI

cotele din trecut, in ceiace priveste freguentrile si prezenta un

tonaj cu trei sferturi sub amploarea din trecut, in ceiace priveste
incarcmntal de sosire.
Inceircmntul de plecare se reduce, ins, pentru a nu pre-
zinta de cat un sfert din amploarea ante-belic, portal Bri la
ne mai dirijnd ca n trecut operatiunile din Su lina, ceeace con-
tribuia la acel inceircmeint de plecare.
Tra ficut maritim la Braila, din punctul de vedere al fre-
guentrel caselor, dacci nu atinge valoarea maxima din 1911,
egaleazd tns anuati mijlocii 1912- 1913 Arrul 1921 de reactivare
inregistreazei chiar un frurnos spor, ca si anal 1927.
Tonajele de incrcmnt intrate 'Pisa, se reduc eonrm, ne
mai prezinttind de cat a zecea parte din valoarca ante-belic,
considernd anal 1911 ca export exceptional, gratie nurnai unu
caz accidental, traficul de tranzit al cerealelor strine, nu mai
revine in acest port, Jugo-Slacia. ca principal c:ient, gsindu-si
alte debuseuri.
II. Traficul cu strAitatatea In portul Brila, 'Ana In
anuI 1927.
' In concernul traficului total al portului BrAila, importul de
mrfuri din strintate si care depsise 100.000 tone in mr-
furi generale si 90.000 tone in crbuni in anul 1911, se reduc:-.
foarte mult.
In viorarea din 1921, datorit supra incrcrei de trafic in
portul Galati si dirijrei fortate a vapoarelor la Braila, ridic im-
portul vamal din strintate pan la 66379 tone, pentru a scdea
in anul urmtor, la jumtate, scdere ce continul
Scaderea importului se datoreste, nu numai reducerei cotei
de mrfuri generate debarcate la Brila, dar si reducerei insemnate
a importului de crbuni.
Importul de mrfuri generale se compune numai din articole
de ferrie. dar este aproape nul ca articol de manufactur si
coloniale.
Importul la docurile din portul Brila se mentine numai gratie
furniturilor societtilor petrolifere, cari inc sunt tributare stri-
ntatei, pentru comenzile de tuburi de otel turnat necesare sondajelor.
Importu1 de ferrie se va mentine dar, atat timp cat uzinele
mari din tar nu vot fi amenajate pentru fabricarea acelor tuburi
de sondaje ; totul este chestiune de investirea a vre-o patru sute
milioane lei, in sectiunile metalurgice nou infiintate pe lang marile
fabrici din tar.
Exportul vamal in strintate nu se prezint mai
bine ca importul. Anul 1924 inregistrase un insemnat ex.
port de cereale romanesti cu 682 178 tone, la care ar urma s a.
flug5m Inc, tranzitul strin de 67.724 tone cereale, pentru a obtine
totalul traficului de cereale cu strintatea (peste 750.000 tone>.
In anul 1925, dac exportul de cereale romanesti scade sim
www.dacoromanica.ro
 VIATA PORTULUI BRAILA 13

titor, reducndu-se la 537.600 tone, in schimb, tranzitul de cereale

stra ne se urea' pana la 444.581 tone, astfel c totalul traficului
cu strainatatea, ca cereale, este aproape sa atingi cifra de
900.000 tone.
In anul 1926. exportul de cereale romnesti se reface intru
cat-va, atingand cifra de 657.224 tone, marfa care a platit taxele
vamale de export la Braila si 141936 tone cereale, cari platiser
taxele de export la alte vami din amontele Dunrei. Astfel c to..
talul exportului de cereale romnesti s'ar incheia cu cifra rotunda
de 700.000 tone, reprezentnd urcari fata de anii precedenti. In
acelas timp si tranzitul de cereale streine inregistreaz o urcare
.similar,atingind cifra de 481,297 tone, cifr care nu va mai fi
atinsa in viitor, din cauza ea Jugo-Slavia ii cauta alte debuseuri
mai aproape ca piata portului Braila.
Tranzitul de cereale straine, care a ridicat traficul tctal de
export pana la activitatea ante-belica, este insa un caz exceptional
si care nu are precedent 'In traficul din trecut al acestui port.
Maximum de tranzit ante-belic a fost in anul 1909 de
144.646 tone. adici de patru ori mai mic ca tranzitul exceptional
din 1926. Tranzitul normal post-belic nu ar depai mijlocia anuala
de 70.000 tone cereale strine, ca aport normal
De altfel, orasul nu s'a resimtit de actiuitatea datorit
acelui tranzit stredn exceptional. Comerciantii locali din Braila nu
au f cut afaceri; singurii cari au castigat sunt hamalii i armatorii
de elevatoare plutitoare pentru transbord. Bogatia portului si orasului
Braila e datoreste numai exportului de cereale romanesti, dar a.
ceasta activitate este din nenorocire foarte redusa.
Importul yamal in portul Braila, care reprezentase in 1911
o cot de 20 procente din importul general al tar& romnesti, nu
mai reprezinta in 1926 decat 4 la sun' dint'un total similar.
Exportul varnal din Braila, care reprezintase in 1911 o cord
22 la sut din exportul general al Ord romanesti, nu mai repre.
zinta in 1926. decat 13 la sut din totalul exportului tarei, desi a.
cest total depaseste cu mult pe acela din anul 1911.
Deci mare decadenta la import ca si la export.
In rezumat, Portal Brdi la ca export de cereale romemesti,
se gaseste in sceidere fokt de trecut, sceidere care tinde spre
jumatate din activitatea ante,-belicd.
Importul din stredneitate n portul Brclact, niz mal prezintei
de cell- a zecea parte din activitatea ante-belicd si mai putin de
jumeitate, fatd de mjlocia actiuiteitei post-belice.
Daea reducerea importului este mai putin daunatoare, prin
Faptul ca nouile teritorii alipite au adus un bogat aport industrial,
deci nu mai avem nevoie de strintate pentru aprovizionarea Ord,
iii schimb tasO, reducerea exportului de cereale prezintei o gravi-
tate, care necesitd reflectdri mai aprofundate.

www.dacoromanica.ro
 14 ANALELE BRAILEI

III Activitatea anului 1927. Miscarea general In port

inclusiv Docurile, dup statistica administrativi a Ca-
pita/lie]. Portului, pentru anul 1927.
Multumit amabilittei D-lui Comandor Mihutu, Inspector
general al Navigatiunei si Porturilor, Cpitan al Portului Brila,
am putut extrage urmtoarele date din statistica administrativ,
care defineste in mod sumar Miscarea general a portului Brila
in 1927.
a) Miscarea vaselor de navigatiune fluvialei n portul
Brlla.
Numkul de slepuri si alte vase fluviale filtrate fa portul
Beal la, in cursul anului 1927, a fost in total de 5.767 corpuri, pe
cnd ta anul precedent 1926, intraser 6.789 vase. Se recunoaste
ad influenta traficului fluvial de cereale strine (sarbesti pi bul-
gresti), care au incetat aproape complect, in acest an, sa mai fie
dirijate la &Ada.
De altfel, numkul vaselor sosite incrcate, nu a fost dect
2835, atunci cnd in 1926 fusese de 3582, comparativ mai mare
.chiar ca numrul de vase incarcate, intrate in portul Beal la 1911,
an de maxim trafic pentru acest port, cnd numkul de vase in-
trate fusese numai de 3047 corpuri inckcate.
'Statistica Cpitniel imparte incrcmntul acestor vase sosite
in port, in cloud familii mari.
Cereale sosite in 1927 cu slepurile, in cantitate de
710.884 tone.
Toate celelalte mrfuri sosite in 1927, in cantitate 171.733 tone.
Ceiace reprezint, ineircAmnt sosit in total in 1927 cu qle-
purge, cantitatea de 882.717 tone. '
Comparativ cc anti( 1926, bine inteles ca acest IncArcmnt
.este cu mutt inferior, avnd in vedere c pi numkul vaselor in-
trate s'a micsorati. In 1926, acelas insrcmnt total se urcase
'Ara la cantitatea de 1.275.584 tone, Diferenta reprezint tranzitul
.strin,care nu mai este dirijat la Brila.
In celace priveste esirile de vase fluviale din portul Brila,
Inc5 se constaa o scdere, totalul corpurilor iesite in 1927 fad
numai de 5.677, atunci cnd fusese de 7.006 corpuri in total,
pentru anti( 1926.
Din acest total, un numr de 1430 vase au lost inckcate
cu o cantitate de 207.452 tone cereale si mrfuri (153.236 ce-
reale) ; atunci cnd, in anul 1926, numkul de vase inckcate cu
282.892 tone cereale si mrfuli, fusese de 1180 corpuri.
Acest lucru ne aratei c expedierile de slepuri din Brila
la Sulina este din ce trz ce mai mic, portal Brila, ca centru al
.comertului de cereale, ne mai avnd putered din trecut.
b) Miscarea vaselor de navigatlune maritimci in portu
Brila in 1927.
Totalul vaselor 'maritime sosite in portul Brila in anal 1927,

www.dacoromanica.ro
 VIATA PORTULUI BRAILA 15

a fost numai de 447 corpuri, din care 116 inckcate cu un total

de 46.238 tone marfuri diferite, atunci cam' 1926 numarul de
vase maritime tusese in total de 580, din care 112 incrcate cu
27.024 tone marfuri diferite. Vapoarele iesite au incarcat 914.024
tone, pe cand in 1926, incarcasera 1.261.549 tone.
Acest spor simtitor in inceircmntul de import, este
iluzoriu, intru cat, dupti cum vom vedea mai departe, im-
portul vamal este 'in sceidere. Sporul s'ar datori in general
vapoarelor, cart au inceput inceircarea in alte porturi, pentru a
termina la Brila, astjel cd figureazei act ca importatei o can-
titate de marfei, care a atins pertut, dar n'a debarcat.
Din cele expuse, se vede cat de sumare sunt statisticile act.
ministrative actuale ale Oficiilor CApitnfilor de Port la noi in ark
fata de statisticile comerciale pentru serviciile de navigatie din Ger..
mania, Franta, etc. unde inregistrarile sunt si detaliate i controla-
bile la vecini.
Sectiunea de tranzit si comunicatil de pe lnga Societatea
Natiunilor a fost si ea miratel de dificultatea coordondrilor sta-
-tatistice si a reispunsurilor liprimite din diferite teiri, astfel cei
studiazei principiile unei statistici Internationale de aplicat pen-
tru navigatiunea fluvialei.
Lucratile comisiunii de experti pentru statistica la S. N, sunt
iiestul de avansate si in cursul anului 1928, se spera c conven.
tiunea pentru uniformizarea statisticei de navigatie, s fie gata si
trimeas trilor participante, pentru adoptare.
Din statisticiie actuate ale Capitaniilor de Porturi, reese insa
un singur fapt imbucurator participarea in mare majoritate a pa-
vilionului roman la navigatiunea fluvial, inregistrand 5.633 intrati
In 1927, din totalul de 5.767 vase, dupa eum am constatat
mai sus.
V. Comertul exterior al Romaniei prin portal Braila,
dupa statisticile Oficiului Vamai local gi ale ainerei de
Comert pentru anul 1927.
Multumita permisiunei D lui Inspector Financiar I, Tudor,
in circumscripiia carui intra Oficiul Vamal Braila, am putut extrage
cate-va date statistice in Iegtura cu exportul si importul din Braila
pentru strintate.
Datele sunt cu atat mai interesante, cu cat publicatiunea
Comertul Exterior" a Directiunei Statisticei din Ministerul de
Finante, nu mai d detalii asupra traficului fie carei vmi, cum se
fcea ante-belie.
Totalul exportului vamal prin p )rtul Braila, ar msuma cifra
de 722.296 tone, in anul 1927, atunci cand 1926, se inregistrase
787.483 tone , cu alte cuvinte o scadere in exportul de mrfuri
romanesti in strilntate.
Comparativ, acelas total fusese in bogatul an 1911 de 1.167.698.

www.dacoromanica.ro
 16 ANALELE BR1LEI

tone, ceea ce arata cat de mult a scazut exportul de produse ro.-

mnesti prin portul Braila.
Din totalul exportului pe 1927, cerealele ocupa locul de
frunte, cu totalul de 615.621 tone, atunci cnd in 1926 se consta-
tase 708.748 tone cereale, iar comparativ cu 1911, an bogat pentru
Braila, se inregistrase totalul de 1,054.792 tone cereale.
Restul exportului din portul Braila, a fost format in 1927
din 22.624 tone legurninoase si 61.681 tone scnduri si alte lem.
narii. Celelalte articole sunt fara importanti i ar reprezinta, fai.
noase fa cantitate de 6601 tone, uleioase in cantitate de 5.465
tone, etc.
Intre aceste cifre, una din cele mai triste este exportul de MI-
noase, care s'a redus enorm, atunci cand Braila posedd cele mai
marl si frumoase mori de meicinat.
Afara de cerealele exportate, in cantitate de 615.621 tone
prin plata taxelor la Oficiul Vamal Braila, s'a mai IncArcat inc
in acest port o cantitate de 527.386 tone cereale aduse cu slepuri,
pentnr cari taxele de export s'au platit la Vamile din amontele
Dunrei.
Tranzitul de cereale straine sosite cu slepurile si operate in
portul Brlla, s'a redus in anal 1927 la 54.069 tone, atunci cnd
fusese, in anul 1926, aproape zece ori mai mare, adica
481.297 tone.
Aceastei enormei reducere explicei criza arrnatorilor de ele-
vatoare plutitoare, aparate cari au ramas aproape inactive in
portul Braila
Totalul importului vamal prin portal Braila ar insuma, dupa
datele culese dela Camera de Comert din localitate, cifra de
51990 tone, atunci cand fusese inregistrat ca 69.143 tone in 1926,
iar, comparativ, "onte-belic figurase cu circa 200,000 tone in
1911-1913Reducerea importuiui pe Nagel cd continua de la an
la an, dar diferenta fata de situatia ante-belicei este zdrobt.
toare.
In general, tonajefe sunt in descrestere aproape la toate r.
ticolele, iar ca exemplu vom cita tuburile i accesorile de sondaje,
cari in anul 1924 figurasera uu 8.446 tone, pentru a nu mai ft.,
gura acum decat cu 470 tone.
ReducerPa importului la articole de sondaj, se datoreste
numai mentaliteitei muncitorilor dockeri, cari pretind .un supli-
ment de 50 010 pentru desciircarea tuburilor,sub cuvant cd es-
te veiteinuitor catranul dela capete, pe cdnd la Constanta, unde
s'a streimutat acest trafic, nu se prevede in tarifele muncito-
resti un atare supliment.
latei dar cum muncitorii portului Briia gonesc afacerile
aeestui port.

www.dacoromanica.ro
 VIATA PQRTULLII KOALA 17

V. Influenta tarifului muncitorese prea urcat asupra

activittel portului.
Activitatea anulut 1927 incd s'a resimtit, in primele 9 luni,
cle tariful prea urcat al muncitorilor, astfet cei vagoanele ca
cereale erau dirijate numai spre incinta Docurilor, unde mani-
pularea mecanicei a silozurilor le prezinta conditiuni favorablle,
desi feirei putintei de a satisface pe toatel lumea, din cauza
instalatiunilor croite dela inceput prea mici.
Atunci cand anteybelic, numrul de vagoane sosite in port
era de opt ori mai mare ca acela al vagoanelor dirijate in Do.,
curi, dela Ianuarie ptfd la finele lunei Decembrie 1927, portal
Brila nu primeee de celt 4050 vagoane pe ro ate, ceeace face
60.750 tone cereale. atuncl ceind in Docuri se dese;arcei, pcntru
aceiasi perloadei, 175.112 tone, adicei o cantitate de trei ori
mai mare.
In eel mai prost an agricol ante-belie, sosirile de vagoane
in portul Braila nu cobortsera sub 400 mii tone, pentru ca sa se
reduca acum pn la a opta parte din slabul trafic de odinioari.
Noile preturi de muncei aplicate pe bazei de arbitraj 61
simtitor reduse (circa 40 la sutei sceizeimemt) la muncitorii ma-
nuall, aduc oarecari activitate n sosirile de vagoane pentru
port. Lunge Octombrie i Nombrie 1nregistreaz de patru ori mai
multe sosiri ca media lunilor precedente. In acela$ timp, dirijarile
spre Docuri se reduc, pn sub jumtate din activitatea medie a
primelor noua luni din anul 1927.
Ejectele unui tarif rational pentru munca manual, se a-
firma cu prisosint $1 dei sperante cei in viitor progresul va fi
si mai simtit.
VI. AprecieH finale in legfitur cu trafieul anului 1927.
In' general, traficul anului 1927 a fost interior traficului a.
nului trecut, att la export ct la import.
Declinul importului nu este ceva surprinz5tor, Intru ct el a
inceput sa se afirme i la Galati, centrul mare al acestor teluri
de afaceri.
Declinul exportului, in special acela de cereale, pare de data
aceasta ta mers ascendent, de0 productia ar fi fost in 1927, mai
mick ea productia din 1926.
In adevar dupa studiul publicat in ziarul ARGUS" de c5tre
D-1 Director General din Ministerul de Domenii, Ionescu-Sise0i,
productia celor cinci feluri de cercale, grau, secari, orz, ovaz si
porumb, a fost in anul 1926 de 12.208.437 tone, reducndu-se
insa in anul 1927 la numai 8.598.562 tone,
Dupa Revista L'BCONOMISTE ROUMAIN" cantitatea
de cereale exportate in 1927 s'ar urca la cifra totala de 2,847.004
tone, cifra foarte apropiat exportului mijlociu in perioada
ante-belici pentru Vechiul Regat. Activitatea exportului din 1927
2
www.dacoromanica.ro
 18 ANALELE BRAILEI

a fost mult influentat de bogata recolt tn porumb a anului 1926,

si care toat a fost exportat In prim5vara anului 1927.
Cu toate c exportul Wei din 1927 a tost de doua ori mai mare
ca exportul din 1926, totusi participarea portului Braila a conti .
nuat s fie Inch' mai mic5 : portul Breaks la loc de a exporta "it,z
1927 ladoitul tonajului din 1928, urmeind, fa nroportie, exportul
general al trel, pierde In 1927 circa 10.000 vagoane fatei de
anul precedent.
In schimb, noul centru al exportului prin frontiera de uscat
spre Polonia, Oficiul vamal Cernuti, MregistreazA circa 60.000
vagoane export de cereale.
Iat tuck' o nou prob a declinului portului Braila, care are
nevoie de a i se atrage o nota activitate, pentru ca s poat hrni
pc muncitorif &al i s mentie in picioare pe cornercianti.
Reactivarea portului Braila se va realiza numai prin atra-
gerea tranzitului strain de mrfari; dar nu acela efemer al ce-
realelor unor tri din susul Daneirel, ci tranzitul permanent al
meirfurilor generale, manipulate tu incinte i magazil, sub regimul
larg al zone/or libere.

www.dacoromanica.ro
Monografia lipovenilor (staro=obreadtilor> din

-
orau1 i )udetul Braila
de ANDREI ANTIPOV

In acest prim articol, .voiu cauta s art, In linii generale,

ceeace va forma obiectul unor serii de art7cole ce se vor publica
,ulterior, despre o populatie a Brailei, relativ putin cunoscut, desi
este stabilita aici de mai bine de 100 ani, iar numarul capilor de
familie este astazi, In orasul Braila inclusiv comuna Pisc, de peste
'600, cu 3000 4000 suflete.
Voiu arata, bazat pe documente, pe diferite crti, mai ales
wchi, studiate personal, cine sunt si care este origina acelora ce
sunt cunoscuti la noi sub numele de lipoveni, populatie cu o viata
caracteristica din toate punctele de vedere. In treacat, fr a stu.
dia deocamdata origina numelui de lipoveni, afirm c numele po.
4rivit ce se cuvine acestor locuitori este de staro-obreadtt" a.
dica de vectze credingi - obiceiuri".
Aceast populatie este venit acum 100 an! prin aceste
Mrti, fugit fiind din Rusia, In urma prigoanei deslantuit, Inca de
acum 275 de ani (1673), tmpotriva acelora dintre locuitori, cari
nu au primit diferitele reforme religioase, ce le-a suferit biserica
,rus In acele timpuri, sub patriarhul Ahlcon.
In prima jumatate a Sec. XVII.Iea, incepe miscarea religioas
si politica din Rusia, cunoscuta sub numele de raskol".
Ned' a insista, In acest prim articol, asupra cauzelor politico-
-economice i religioase, cari au determinat l favorizat acest cras.
kol, care a avut urmri foarte mari pentru Rusia, pot sa adaog
ca acesti raskoirtici se Imparteau In 2 marl grupe :
Staro.obreadtii (cei de veche credinta) care s'au despartit
de biserica rus pentru oarecare deosebire de dogma si forma' a
cultului, In urma modificarilor de sub patrarhul Nikon. Aeestia ad.
mit preotii i autoritatea bisericeasca superioara, spre deosebire de
ceilalti raskolnici, cari nu au preoti. Acestia se deosebesc fundamental
sie biserica rusi i sunt Imprtiti intr'o multime de secte, dintre
care unele sunt foarte curioase, pacatuind chiar Impotriva ordinei
-sia moralei.

www.dacoromanica.ro
 20 ANALELE BRAILE1

Majoritatea lipovenilor dela noi din tara fac parte din prima
categorie care are preoti, nefilnd altceva deck crestini ortodoxi de
veche credinta (staro.obreadti) si se deosebesc foarte putin, mai a.-
les in ce priveste forma cultului, de biserica dominant autocefarl
a Romaniel.Marl.
Prigonirea preotilor rascolnici de catre patriarhul Nikon a
mers pana la chinuire i omorkea lor prin ardere pe rug.
Petru cel Mare, imparatul Rusiei, care la inceput a cautat s
readuca pe craskolnici) in sanul bisericei, prin tratative care nu
au avut nici un rezultat, deoarece acestia nu aveau deice Mere-
dere in preogii misicinari -trimesl, a luat .o serie de msuri menite
s loveasca direct in raskolnici". Astfel, acestia erau obligati S'd
p...teasc5 &rile de doui oft trebtriau s poarte o imbrcminte
.special (un fel de fust care s'a pastrat in unele locuri i la noi)
nu mai avtau dreptul s locuiasc5 in orase, sau s poat purta
barb, erau impusi la biruri foarte grele (50-60 ruble de fiecare
pe an) nu puteau ocupa functiuni publice, msurile acestea mergeatt
tpana la confiscarea averilor in folosul bisericei de stat, fail a mai
pomeni toate ingrdirile i greuttile, ce se puneau pentru exercitarea
cltulut.
Hind persecutati astfel din ce in ce mai milt/ negsind In
patria lor linistea necesara, .graskolnicii au inceput sa fuga in gru.
puri, la incepUt, spre marginile imperiulul, iar mai tarziu chiar peste
sranit, ducand cu ei i o mare parte din capitalurile rusesti.
Pentru a invederea cat de puternic a fost exodul acestora,
citez ca din raskolnicii din imprejurimele Nijninovgorodului, in
timp de 46 de ani (1716.1762) au fugit 7/8.
Sub ceilalti imprati, urmroril lui Petru cel Mare, prigoana
a fost domolit, ba chiar s'au luat masuri pentru favorizarea rein.
toarceril raskolnidlor risipiti dim& de granitele Rusiei (1762.)
In sec. XIX, se afirm ca o buna parte din capitalurile ru .
sesti erau in maim acestor rarkolnici, oameni muncitori, intre.
prinzatori i economi, dar mai ales foarte uniti intre ei.
Din anul 1827, o noua persecutie se porneste mai ales in
contra preolifor raskolnici, cari nu au dreptul s se mute dela o
biserica la alta, multi sunt indeprtati, nu se mai permite constru.
irea de noui locasuri pentru rugaciune, cele vechi se distrug, tcoa.
nele si vechile carti bisericesti sunt arse cu zecile de mii. Aceasta
face ca exodul vechilor credinciosl spre granit sa creasca din an
in an, mai ales CA fugaril trecand in Turcia (Dobrogea de astzi)
in Austria (mai alcs Bucovina) deasemenea in Moldova si Mun.
tenia, gasesc aici adpost i deplina libertate pentru exercitarea cul.
tului bor.
Astfel, in anul 1873, Imparatul Austriei, Iosif al II.lea, a dat
cstaro-obreadtilor, i clericilor stabiliti in Austria,' deplin libertate
religioas, iar in 1844, Impratul Ferdinand (al Austriei) a semnat
decretul pentru autorizarea staro.obreadtilor de a avea la Fan. -
tana.Alba (Bucovina) un episcop al Ion. Mai tarziu primul mi.
www.dacoromanica.ro
 MONOGRAFIA LIPOVENILOR 21

tropolit at Staro-Obreadtilor, anuMe wAmbgosfe*, a fost mitropolit al

Boemiel.
Deplina libertate pentru exercitarea cultului in Virile noastre, se
poate vedea din gramota Voevodului Constantin Moruzi din 1805
pentru starcwobreadtil stabiliti in Moldova, document ce se ps4
-treaza astazi la biserica lipoveneasc din ChiOndu.
Din aceqti vechi-credincioqi, fugiti din inima RusieL i cark
sunt velico-rusi, adic ruO mari, gisim In Muntenia un grup des-.
tul de numeros, In satul Borq de astazt, In Jud, klomita pe Dus
mare, stabilitt de acum aproape 150 ani, precum f in imprejurimile
-mnstirei Snagov, aproape de Bucuresti.
In ceeace priveqte lipovenii din Braila, ei au venit pz fa
1819-30, adica imediat dup ocupatia turceasca, cnd Brila, In urma
Tsboiului victorios al R4lor contra Turcilor, trece impreund cu
cettile de pe malul drept al Dunrii, in seama domnitorilor TO*
mni.
Acqti fugari, strbitnd sudul Basarabiei, trecnd prin mlaqs
tinge dela gura Siretului, ajting in pduricea ce se tntindea atuncl
tn local unde se gsete astazi Satul Pisc, Ing5 Corn. Bri1ia, pe
-(Irumul ce duce la Galai, locuit, dupa cum se qtie, numai de lipo0
veni sau staro-obreadti.
Cptnd Invoire de a se stabili in aceste Iocuri, acqti vechi.
-credincioqi au trait la inceput in bordee primitive, construite in pa,
mint, avnd drept ocupatie pescuitul in Dunre 0 in bltile din fata
orqului Brila, precuin qi cultivarea pmntului, indeletniciri ce le
nvuseser in locul lor natal din Rusia.
Aici trebue cautati origina lipovenilor de azi, att din satul
Pisc, precum i a acelora din crawl Brila.
In locurile noastre, putnd s5-si exercite in deplin libertate
.credia i obiceiurile strmomti, pentru cari erau persecutati in
patrie, la aceqti fugari s'au addogat altii mai bogati, cari au venit
cu averile lor, asezndu-se, o parte, direct in crawl Brila.
Ei Incep acum s fac pescuitul In stil mare, lund In arena'
Viltile din fata BrAilei pn la Gura Ialomio, pe cnd altii aveau
zeci de car mari, grele, acoperite cii coviltir i cari serveau la
transportul mrfurilor, Ia inceput pentru altii, ei fiind numai carau0,
mai trziu ducnd mrfuri spre vnzare tocmai la Brasov, pe cont
propriu.
Starea lor economica imbunittindu-se, au putut construi la
inceput in satul Pisc o biseric proprie de lemn, apci alta, qi mai
trziu, alte dond.
Nu se qtie exact cnd s'a construit prima biserick
. probabil
acum 90 ani, ins in ce privqte a 2-a, avem date complecte.
Cu ocazia incendiului din anul 1924, care a distrus aceast
biserica cu hramul Novidenia (Intrarea in biseric) din satul
Pisc, s'a gsit sub pristolul acestei biserici, o cruce de stejar, din
inscripliIe creia, cu Were cirilice in limba slain', se constat c a
lost sfintit in anul dela facerea lumei 7365 (dup naqterea lui
www.dacoromanica.ro
 22 ANALELE BRAILEI

Hristos 1857) luna Iunie, ziva 8, sub voevodul Dimitrie, mitropolit

al staro-obreatlor Bind, la Fntna AIM, (Bucovina), prea cs,
viosul KiriL
Cum aceast biseric a fost construit, probabil, cu 2.3 ant
inainte de sfintire, rezult c ea exist Inc de acum 73 74 ani.
Biserica din crawl Brila, cu hramul Adormirea Maid! Dom.-
nului, a fost construit mult mai trziu, pe Ing care in anul 1895
gsim o asociatie frteasc a staro-obreatior, ce avea drept scop t
unirea i infrtirea vechilor credinciosi pentru aprarea credintei,.
ajutorarea sracilor, primirea musafirilor mireni sau episcopi dela_
mitropolia din Fntna AIM (Bucovina), rspndirea crtiIor reli-
gioase bisericesti, precum i editarea unui ziar cSlavo Pravda
Cuvntul Adevrului.
Remarc, cu aceast ocazie, c5 nu am gsit aceast pulicatie
in cIstoricul Presei Brllene, de S, Semilian, aprut in 1927.
<KCuvntul Adevrului, ziar lunar, pentru aprarea vechet
credinti, Director 'Teodor Efimov, care se tiprea in tipografia Pes.-
temalgioglu din Brila, a aprut regulat pti in 1899, cand a fost
suspendat, in urma interventiei guvernului rusesc, pentruc in acest
ziar se publicau regulat corespondente din intreaga Rusie, descriind
prigonirile la cari erau supusi vechii credinciosi.
Acestea Siind punctele esentiaIe, pe cari le am atins, in trea--
c5t numai, in acest prim numr al revistei, eamane ca in articolel
viitoare, s dezvolt fiecare din aceste chestiuni, mai pe Iarg.

www.dacoromanica.ro
Emigrantii i revolutionarii bulgari tilt Braila
Rolul Brilei in rena0erea nafionaI i cultural
bulgara
de S. SEMILIAN

Braila a fost, In timpul cnd Bulgaria fce parte integrant

din imperiul turcess, centru revolutionar si cultural al emigrantilor
bulgari.
Ori decte ori esuau incercarile lor revolutionare, Toatriotii
bulgari se refugiau In Muntenia, pentru a scap de furia Turcilor.
In 1821, In oastea eteristilor greci, se aflau i comitagii bul-
gari, In frunle cu Macedonsky, un fost capitan rus, bulgar de origina.
Eqund miscarea eterista, Turcii au macelrit pe toti (ocuitoril
bulgari, cari au conspirat impotriva lor.
Cei cari au putut scap . de macel, s'au refugiat In Muntenia 1).
Majoritatea lor s'a adpostit In porturile de pe malul Dunrei
romnesti, In afara de Braila, care er pasalc, i deci, stapnit
direct de Turd.
In 1828 Ins, Incepe s se aseze si In Braila, colonii de Bulgari.
In 1829, voluntarii bulgari sub conducerea lu George Stoilou
Mamarcov, poreclit l Buicliu, iau parte, alaturi de Rusi, la rsboiul
Impotriva Turcilor.
Dupa pacea dela Adrianopole, care red Brailei libertatea,
Bulgarii, prsiti de Rusi, au de suferit persecutiuni groasnice din
partea Turcilor.
Atunci ei prsesc In mass tam lor, emigrnd In Muntenia,
Moldova si Basarabia 2).
S'a afirmat Ca" au emigrat, In 1829, peste 28.000 de oameni.
Majoritatea emigrantilor erau din satele si din orasele turcesti
.depe malul Dullard, din Vidin, Teteven, Sliven, etc.
Foarte multi bulgari s'au asezat In Braila, Galati, Bucuresti
pi Craiova 3).

IX I. Gramada: Bulgarii tn Romania pang la 1877, <Convorbiri literare,

Nr. 2 Bite. Fete 1914. Anul XLVIII).
2> Ibid.
Ibid.
www.dacoromanica.ro
 24 ANALELE BRAILEI

Transportul bajenarilor cari trecura prin Macin la Braila, tinu

mai bine de doua luni.
In fruntea acestora se afl capitanul Vasile Petrovici Veilcoff,
supranumit de Rusi Tciardaklieff,
Cpitanul Valcoff er. consklerat .ca un erou national bulgar.
Luase parte la rsboiul ruso-turc divi anti( 1805 si organizase
cetek revolutionare, cari luptasera alaturi de Rusi, tn rsboiul ta-
cheiat prin pacea dela Adrianopole.
Emigrantii cari veniser cu el in Braila, fin% adapostiti in
casele turcesti.
Printr'o petitie adresat generalului Kisseldf, guvernatorid
BrAilei ceru si obtinu: scutirea de dri pe 10 ani i dela zece ant)
pe alti zece ani, reducerea la jumtate a drilor 4).
Tot el obtin favoarea si se vnd emigrantilor bulgari sta.
bilfti in Braila, casele turcesti, hotarnduse cte 4 lei, cte 2 lei
pi cte un leu de stnjen 5
Pe cnd o parte din emigranti se adapteaza nouilor condi-
tiuni de viati, identiticndu-se incetul cu incetul cu populatia ro .
mneasc, o parte din ei, continua sa se agite pentru diberarea
lrii for si fac parte din comitete revolutionare.
Braila devine astfel centrul miscarii revolutionare hulgare.,
In 1841, se concentreaza la Braila voluntari bulgari, in frunte
cu revolutionarul Gheorghe Macedon Racovsky, cari pornesc dela
hanul Petre Boiangiul (pe locul hanului este astzi dcpozitul de
fierarie Vinesu>. pentru a se imbarch pe un caic si a trece Du,
nrea, in Dobrogea (pe atunci, provincie turceasc5).
Ostasii din garnizoana Braila ti surprind 4i fi someaz5 s pre-
46. armele, dar acestia se impotrivesc si se imbarca cu forta.
Caicul, ramas ins fr crma, ia ap i Incepe s se scufwide.
Atunci, voluntarii vor s debarce i trag focuri de arma asupra
soldatilor, cari rdspund la fel, ucigand pe ceitiva din ei6).
Racovsky i ceilalti voluntari, intre cari un comandant saffy,
fur dezarmati si condusi la Galati, pe bordul unui vas ea pa.
vilion grecesc.
Guvernul moldovean, vrnd s predea pe revolutionari in
mina Turcilor, echipagiul grecesc se opuse cu armele, declarnd
ea nu vor da de bun voie pe refugiatii politici bulgari.
Comandantul vasului, un nume Dimitrie Poritis dela Spetal
prin intermediul compatriotului su, cpitan Lazar Stelia, intervenl
la consulul ellen din Galati, Porthitos Ksenos, care in intelegere
cu consulul Rusiel, Simeon Andreevich, mijloci debarcarea revolw,
lionarilor bulgari la Reni, unde fur predati, de forma, Rusiei, sea.-
pndu-i astfel de extradare in Turcia 7).
4>. A. Savich cMemoriile apitanului Vasile VAlcoff. Brila, Tip. cUnio
rear>, 1872,
5). Ibid.
6). S. Semilian. (Istoricu1 presei brgilene. Pag. 203. Brgila 1927.
7). Insurgentii bulgari dela 1868 sub comanda lui Hagi Dumitrd gi Stefan
Caradge. Brila, tipogr. Triangolul, 1871.
www.dacoromanica.ro
 EM1GRANTII 1 REVOLUTIONARII 25

Peste n an, la 1842, voluntarli buigari vor s ucia, hn

-rsbunare, pe comandantul garnizoanei Bria, colonelul Hlenghei,
tare se opusese trecerii lot peste Dunare,
Inteo seara, pe cand aghiotantul garnizoanei, malorul Petra&
-chescu, venia cu sania la Iocuinta colonelului, revolutionarii con*
funclandu-1 cu colonelul Hlenghel, au grit asupra lui cu topoarele,
ciopartindu-I.
In aceias lama, agentii miscarii panslaviste, chibzuesc s In-
-eonjoare edificiul unde se aflau adunati la un picnic, capii miIitar4
pentru a-i impiedec a. astlel, s Ia msuri In contra miscarii ce en
veau s'o faca In acea noapte.
In aceIas timp, pun la cale conruperea brutarului care turniza
painea cazarmelor, ea acesta s pun opium in aluatul painii 8).
Complotal fu Ins descoperit la vreme.
Politaiul Brilei, un anume Stavrache, care avea ca subaltern
pe capitanul Iancu Vechilhagi, instiint atunci pe consulul rus,
Kola, din Galati, care yen! imediat la Braila, fcu cercetri $ i or-
-dona arestarea lui Vettcoff, acuzat c'd este caput complotistilor. '
Cdpitanul Valcoff marturisi ea' mai Inainte venise la el till
anume Petre Groff, care if eeru 50 de oameni, pentru a pandi pe
Domnitorul Bibescu, czre ave s treac printr'o pdure, In drumul
t u spre Tarigrad.
Petre Groff afirmase ca este trimis de vistierul Andrei Dew,
inteles cu tostul Domnitor, Sutu, ca s asasineze pe Bibescu Yodd 9.
Facandu-se o perchezitie tti pivniteIe caselor lui Vasile Valcoff,
se descoperi, dupa un zid de tramid : 100 suliti cu pile si cu
-masini bine fcute, pieptare prin cari nu trece glontul, topoare, pusci,
sabil, vre'o 20 ocale iarba de pusca i o banit de gloante1).
' Cpitanul Valcoff se apra, spunand ca le avesa In pstrare
pentru caz de trebuinta numai pentru patria mea bingard".
Dus la Bucuresti, fu judecat de Divan, si condamnat la 15
ani ocna, la Telega.
Comandantul grzii militare a ocnei era. ceipitanul Petrescu,
care la 1870, cand ave gradul de colonel, a fost primarul Braild.
In anul 1848, dupa sase ani de ocna, izbucnind revolutla tu
principate, capitanul Valcoff i ceifalti condamnati politici fura pusi
in libertate.
Putin timp dupa reintoarcerea sa Ia Braila, ispravnicul BraiIei,
colonelut Jacobson, it statui sa fuga din Braila, deoarece Andrei
Desu, vistierul amestecat In complotul contra lui Bibescu Voda,
fusese din nou arestat.
Dar Valcoff nu vru sa Oda seama de sfat.
El>. S. Semilian: 4Istoricul presei brlifene, pag. 203.

'9). A. Savich. civremorige cNp. V. VAkoff.

10). A. Savich: 4Memorige ap. V. Vakoff. S, Semilian Istoricul presei
lagene.

www.dacoromanica.ro
 26 AN ALELE BRAILEI

Cand, dupa ,inabusirea revolutiei, tncepura exilrile, capitanul

Valcoff fu, g el exilat.
In 1853, izbucnind rsboiul dintre Turd si Rust, Valcoff re.
veni la Braila si Ina apoi parte activa la rasboiu, cu Ufl corp de
voluntari bulgari.
In 1854, &pa retragerea armatelor ruse, Valcoft se refugie
la Chisinau.
Incheindu-se tratatul dela Paris In 1856, el se Intoarse din
nou la Braila.
Valcoff a fost foarte bogat.
Avusese tn Braila 1Z pravalii, din cari ii ramasese In 1869,
numai dou.
Dar si aceste .doua fur mistuite in 1869 de incendiu, focul
fiind, se zice, pus de dusmanii sal 11).
(1,
0 0
In 1856 emigrara din tara lor in Braila, alti Bulgari, unii ca
s scape de urmaririle autorittilor turcesti, si altii, cei mai multi,
ca sa faca negot.
In 1867, ofiterii sarbi organizar la Belgrad, o bancla de 300
bulgari,
In urma ei se imprastiar tn Romania, i mai ales tn Braila,
de unde trecura in Balcani in frunte cu Racovsky, ziarist si mare
patriot 12),
Racovsky a fondat la Braila, in 1840, o scoal primar pentru
colonia bulgara, scoala pe care a condusa el Insusi.
Intre anii 1868-1870/ Gheorghe Macedon Racovsky redacta,
mai multe ziare in Bucuresti13>.
In 1868, alte agitatii incepura printre Bu1garii din Braila.
Pretectul judetului, Dertrnan, aresta ma; multi patrioti bulgari,
in frunte cu D. Veliksini dar gratie staruintelor Iui Scarlat Vulcovici,
fiul lui Vasile Valcoff si ale lui Gheorghe Economu, ei fura eliberatL
In 1870, alti Bulgari se stabilesc in Braila.
In acest an, vine la Braila, trimis de tatl sat', ca sa se per.-
fectioneze In ale negotului, Ivan Vazov, acela care mai tarziu ave
sa ajunga adevaratul creator al literaturil bulgare si cel mai de
seam scriitor bulgar.
Ivan Vazov, ca i multi alti emigranti bulgari, tad" parte din
cofnitete1e xevolutionnre, cari agitau pentru eliberarea Bulgariei de
sub jugul turcesc.
o
o
In Braila, unde era centrul de actiune al comitetului revolt'.
lionar bulgar, era firesc sa apara i periodice in limba bulgar,
care sa reprezinte acest curent revolutionar:
al>. A, Savic tMemoriile cap. V. Valcoff.
12), I. Gramada: cRulgarii In Romania pana la 1877.
13>. S. Semilian 41storicul presei brailne. pag. 203.

www.dacoromanica.ro
 EMIGRANTII I REVOLUTIONARII BULGARI 27

Rusia, care urmtia politica de cucerire a cheilor strmtorilor0

contribuia cu fonduri la sustinerea ziarelor revolutionare, cari aveau
tendinte rusofile i panslaviste14).
De la 1864 pn la 1877 au aparut rn Romnia 11 ziare si
reviste bulgresti, politice; literare, stiintifice i umoristice35),
Numai In Brila au aparut pn In 1877 cinci periodice.
Intia gazet bulgreasca apare la Braila In anul 1863.
Ea poarti numele de Albina bulgar" i este continuarea
ziarului Bulgaria", aprut la Constantinopole dela 28 Martie 1859
pta la 28 Martie 1863,
Redactorii gazetei sunt Hristu Vaclidov i Ispas Ponesky.
In 1867, apare Zolile Duncirei" (Dunavska Zora"), redactar
de L, N. Voinicoff.
Dup eliberarea Bulgaria, ziarul reapare la $istov.
In 1870, apare Petru cel htr0 redactat de L. Pancueova.
aceast gazet, se pare umoristick reapare, in 1879, la
In 1871, apare Cuvntul emigrantilor bulgari", redactat de
L. Ciavpar, care nu este altul dect Hristo Boteff, marele revo.
lutionar si poet bulgar.
Ca si Ivan Vazov, Hristo Boteff vi-a publicat Intile poezii
. potriotice, in periodicile bulgresti din Braila sau Bucuresti.
Htisto Boteff, fiu de Invttcr, dup ce a studiat in Rusia, s'a
inapoiat In patrie, dar neputnd suport jugul turcesc, s'a refugiat
In Muntenia, trAind la Brila, Galati si Bucuresti, i scriind la ga.
zete bulgresti,
La Bucuresti, unde a fost un timp profesor la o scoal bul.
gal* Boteff a activat In snul comitetului revolutiouar central buigar,
pregtindu-se s treac In Bulgaria, ca s provoace revolutia, cu
ajutorul tovarsilor &Ai recrutati in Romnia.
Cnd a socotit momentul potrivit, Boteff s'a imbarcat cu to.
varsii sal deghizati ca grdinari, pe vasul austriac cRadetchi, pe
al cru comandant l'au silit s acosteze pe malul bulgresc, lng
satul Cozlodni.
De.aici pornir spre Balcani,
Dar aproape de Vratza, pe piscul Ocolcita, revolutionarii se
ciocnir cu Turcii i in Incerare; Hristo Boteff, lovit de un glonte
In frunte, czu mort16).
e
Miscarea de renastere national i cultural a Bulgarilor, ntr
se reduse la Braila, la ctev gazete.
Bazele Academia bulgare furl puse in anul 1869, rin lute.
meierea fa Brila, de etre mai multi tineri intelectuali bulgari, a
14). Ibid.
15>.I. GrgmaciS: <Bulgarii in Romnia 0115 la 1877.
26). S. Semilian: <Istoricul piesei brlitene,. Pag. 211.

www.dacoromanica.ro
 28 ANALELE BRAILEI

tine! societAti literare bulgare, care, purt numele de Bengarska

Knizoono druzcstuo".
PresedinteIe acestei societti academice fu profesorul Drinow,
iar .secretar Vasile D. Stojanow din Zerawna, care mai trziu a.
junse profesor la Belgrad.
Pentru sustinerea societtii, negustorii bulgari bogati subscri. .

sera imediat 200.000 lei").

Din anul 1870, societatea a ficut s apar o revist stiintific.
literar, cu numele de Periodicesko Spisame", in care s'au pu.
blicat o multime din scrieri istorice si tilologice.
Ortografia nou, introdus, de aceast societate, a fost mult
timp folosit de mufti scriitori bulgari 18),
Intre Iucrrile tiprite de aceast societate, fur si memoriile
unui preot, Stoica, care fiind prigonit de Greci, s'a retugiat in 1803
la Bucuresti, uncle a fost primit ca un frate, de mitropolitul Dositei.
, Acest preot, fu mai trziu intiul episcop bulgar, cu numele
schimbat in Sofronte19).
In tipografiile din BrAila $ i in editura soctettil literare, au
mai aprut si o multime de alte cArti bulgiresti, cari erau rispan.
dite pe ascuns in Bulgaria.
Intre poei bulgari de seami, ale cror lucrri au fost editate
tri Brila, figureai si Raika Jazifoo, until din poetii cei mai ca.
racteristici ai renasterii bulgare.
Operele sale, ca si ale tuturor scriitorilor bulgari din acea
epock punt inspirate de un patriotism arzAtor pi nostalgic,
Toate poemele sale exprirra tubirea pentru tara-i nataf.
Cea mai cunoscut este- ins 'Catnap insngerat, scris in
gusia in 1865 si editat in Brila in 1870.
e
Dup cum am vAzut, rolui Braitei in renapterea nalional pi
cultural a poporului bulgar, a fost foarte insemnat.
Isi istoria national bulgark numele BrAilei trebue pornenit,
de-aceea, cu recunostint.

17). I. Orgmadg cgulgarii fi Romania png fa 1877.

18). Ibid.
19). Ibid.

www.dacoromanica.ro
 IN JURUL PREGATIRII MAREI

-
SARBTORI A BRAILEI.
- 100 de ani dela eliberarea de sub Turci -
de Ing. Gh. T. MARINESCU

Brailei i revine datoria de a organiza In chipul cel mai

demn,. sarbatorirea centenarului eliberarii sale de sub di.
recta stnpnire otomand.
Cele cteva luni cari ne despart de acest eveniment,
pcln la 14 Septembrie 1929, nu constituie un timp prea
Indelungat, pentru a se pregdti serios o asemenea sarba..
toare, epocala, nu numai pentru Braila, dar i pentru
Intreaga Dunre romneasc.
De la Inceput, prin urmare, Braila trebuie s cono
ceapd organizarea acestei sarbatori, nu In cadrul restrns
al unei festivitati de stil i proportii locale, ci n cadrul
ei larg i firesc, de serbare a Thtregii Dunre romtineti.
aceasta, nu numai pentruca la 1829 Intreaga Dundre
romneascd Incepe sa simta zorile unei vieti libere
active, dar pentruca Br& ila este, dup tradiiia istoric,
metropola Dunrei romemeti.
Acesta este adevarul, care trebue s stea la baza
tonstiintei istorice a Brailei.
Orice oras e dator saosi cunoasca amanuntit trecutul,
pe temeiul caruia sa=si creeze contiinfa sa istoric pi
si Imureascd clar rostul sdu In cadrul vietii nationale.
Caci altfel, sufletul orasului ramne nchircit si meschin,
traind numai de azi pe mine, lipsit de perspectiva trecu.,
tului $ i de acea ampla rezorianta` istoricd, care creiazd
sentimentul tradifiei, mndria de cetate, sigura orien-
tare de sine printre Incercarile istorief.
www.dacoromanica.ro
 30 ANALELE BRAILEI

aceasta constiinta de sine i e necesara cu atat

mai mult Brailei de astazi, cu cat viata puternica de odi .
nioara a marei schele dunarene, vestit peste mari i tari,
se stinge din an In an, dela razboi Incoace.
Dei In vremurile noastre, Braila 4i imparte cu Ga
latii stapanirea Dunrei romanesti, In trecut Ins, Bre lila
singur domino. via/a Dunarei intregi.
Galatii s'au ridicat cu doua secole mai trziu, Inteun
timp- cnd Braila- dupa ce Chilia i Cetatea Alba au In-
ceput sa apuna 'incheease prima ei epoca de viata
romaneasca tanara biruitoare. Dar chiar mai trziu, dupa
ce Galatiul s'a desvoltat, el ia un caracter diferit de
eel al Breillei. f anume, el ramane port de import In prigs
mul rnd, larg vad al Tarii, prin care bogatiile i viao
intra, din largul marilor In interiorul Trii. Brfla, insa, a
fost totdeauna i a ramas port de export, vadul cel mare
al Tarii, prin care bogatia romaneasca, venita pe Dunare
p In jos i pe mange drumuri de uscat, - cari din cele mai
vechi timpuri, la schela Brailei s'au Innodat, - e trimeasa
mai depari-e, In afara. Capat de drum maritim, Braila a stat
In calea tuturor bogatiilor venire pe Dunare M jos. Ea a
strns In apele sale tot prisosul rodului cules de pe pa.
-mntul nostru, prisos adunat la schelele dunarene, Inirate
In pragul cmpiilor acoperite cu aurul grnelor romnqti,
pana departe In sus, la Portile de Fier - pentru ca sa le
trimeata, apoi, mai departe, peste Intinsul marilor. Ca un
adevarat sol al vredniciei i at puterii romneti, pornea, dela
Brila maideparte, acest rod greu al muncii Tarii noastre!...
In lumina acestor adevaruri trebuie sa se conceapa
organizarea serbarii.
La aceasta sarbatoare a Dunarei romnqti i a Bra..
ilei, ca metropola a Dunarei, trebue sa ia parte toate or.
ganizatiile ce leoa putut creea energia romaneasca, cea de
stat i cea particulara, pentru folosirea i stapanirea Du.
narei. Marina cormerciala, marina militara, serviciile de
navigatie i porturi, - toate 41 au rostul lor la aceasta
serbare. i aceste organizatii ale Dunarei, mpreuna cu o.
raele din valea Dunarei, ar fi sa la parte, nu numai prin
prezenta simpla a reprezentantilor lor, ci s'ar gasi mijlocul
ad aduc colaborarea lor activ.

www.dacoromanica.ro
 CENTENARUL ELIBERARII BRAILEI 31

Asa dar, Braila ar urma s'd primeasca, in adunare

festiv, pe toti purt-dtorii de cuvint ai vietii romanesti
din lungul Dnnarei. i acesti oameni ai Dunrei, privind
Inapoi, delungul veacurilor, cum s'a tesut viata In taro
vale a batranului fluviu, s nu se multumeascd numai cu
frumpasele aduceri aminte, ci s chibzuiasc impreun,
cum trebue wzat mai temeinic, de-acum inainte;
viola romneasc la Dunre. SA shun' cif totii chemarea
la lupta biruitoare a Dunrei, flaviu printe al natiei
noastre, asa precum Dacii lui Buerebista i Decebal, cand
porniau la lupta, beau din apa Dunarei, socotita ca flu-
viul for sfant, aducator de biruinta!
- Se vor aduna deci la Braila, reprezenl anti ai oraselor, ai
schelelor i ai vadurilor Dunarei, dela CFiilia pana la Du.='
nrea Banatului. i Severinul, prefacut si el de Turci,
Tnnaintea Brailei, n cetate si raia turceasca; si Giurgiu
la fel, vestita cetate a lui Mircea cel Mare si a lui Mi-
hai ; i Durostoru,bAtrana cetate, care a fost, pe rand,
romana, bizantina, romana, turceasca i iarasi romank p
zitoare a baraganului si a Dobrogei ; - toate Isi vor
trimite oamenii lor la Braila, In ziva cea mare de sarbatoare
a Dunarei romanesti.
Dar la aceasta sarbatoare a Brailei, nu trebue uitat-
Brwvul. Legaturile intre Braila si Brasov au fost
atat de stranse, chiar dela Inceputul Infiriparii Brailei, cand
poate ea nu era &cat un umil sat de pescari, Inc&
s'ar prea c acest mare drum de negot, Intesat de viata ro-
Inneasck a simbolizat, de pe atunci, insasi Unirea de astazi.
Veacuri dearandul, acest drum a fost batut de carale
brasovence, pzite de negustorii sasi, aducand 4brasovenib,
si 41ipscanii. Deasemenea, multi carausi romani de prin
Braila, Bufau, Gherghio i Targsor, manau, spre Brasov,
carde lor Inc-drcate de peste. Iar mai tarziu, negustorii strini
din orient Intesau acelas drum al Braild, ducand In tara si la
Brasov, mrfurile i mirodeniile, aduse din depertari In ne0
grele corabii cu multe catarge, ce Impanz,:au apele schelei
brailene. Arhivele sasesti din Brasov sunt pline de amintirile
acestui mare negot, care a adus atata putere Braila si
Brasovului. Nu mai vorbim de legaturile statornicite de
www.dacoromanica.ro
 22 ANALELE BRAILE1

oirrii bfirsani si de romardi din Brasov si din jur, cari pi

astazi au ramas asezati la Braila, In w de mare nurnar.
Pentru aceastd sarbatoare, la care attia oaspeti ar ff-
asteptati, Braila trebuie sa se pregateasca 4m vreme,
Cteva propuneri ar f urrotoarele :
1. Organizarea unui muzeu al Brilei, In care s4
se adune, cu iubire i intelegere, tot ce poate Infatisa in
dividualitatea orasului i inutului. In acest Muzeu, s'ar
putea Infatisa i viata romneasca din Intreaga vale a Du4.
narii, colabornd toate oraselor din lungul fluviului.
2. Organizarea unei expozifii economice, Infatisnd
viat economicd a Brdifei i posibiIitiIe ei de desvoltare.
3. Scrierea unel istorii a Brilei, complectata cu tin
album, o monografie a portului, monografii mai restrnse,
brosuri de informatii lamuriri, etc.
4. Alctuirea unei vaste monografii a Du/Orel intregi,
la care sd colaboreze toate orasele dundrene.
5. Organizarea unei bibliofeci, care sa strngd tot
ce s'a scris despre Dunare.
6, Inaugurarea Monumentului Eroilor Brailei, care
prin staruinta ar putea fi terminat pna atunci.
7. In Gradina Monumentului, gospodarita din nou, In
locul monumentului distrus, care amintea tot de anul 1829,
Insa n legatura cu Rusii s se ridice o piatr comemo .
rativ legaturd cu 1829 i cu 1929.
8. Mari serbari pe Dunare, excursii, festivale scolare,
etc., ar complecta acest prgram.
Nu ne Indoim Ca' Municipiul Brailei Isi va insui
'aceste propuneri ce vin dela cetatenii braileni, iubitori pi
mndri de traditia cettii for. Un comitet, care sd cuprindd
pe cei mai de seamd cetteni, ar fi s Se constituie de pe
acum si s porneascd. lucrul.
In chipul acesta, Braila s'ar aseza, n fruntea mis-
carii de regenerare a oraselor noastre, aceste Iaboratoare
ale culturii si civilizatiei romnesti, trezite la o noud viatd
rodnica i demna, cu simtul trecutului i cu raspundere
constient de viitorul kr,

www.dacoromanica.ro
 Tlcul Bibliotecii d'etre Armencea
din Braila.
de VASILE BANCILA

In Beal la e o bibliotec, ce dureaed aproximativ de treizeci

de ani, purtand, ca pe o inscriptie de mandrd slav oculta, nu.
mele tanrului erou Petre Armencea, apus la varsta lui Adonis,
dupi ce fcuse s rsar lumina, care a creiat t sustinut aceasti
bibliotec - una din cele mai pline de pitoresc, cald si specific,
pzit ascuns, cu mult zel, din calea privirilor profanatoare ale ce.
lor cu sufletul lipsit de rezonante inrudite.
In acest timp de trei decenii, biblioteca a imp/it, elevilor
din ultimele clase ale scolilor secundare I in popor, cArti utile si
hrnitoare ca niste painisoare de cas fcute din grau bun, splat
la &fa' de o gospodin harnic5 si iscusit. Ceeace, frisk e in pH-
mul rand original si" emotionant in aceast bibliotec, e faptul eh' a
fost fntemeiata- de elevi de scoat, sustinutd i crescut, fa primul
rand, de ei. Dealungul celor trei decade, fiinta ei a alunecat pe
meri de an!, dus de entuziasmul religios al unor adoIescenti sti .
mulati de o traditie, care depsea mitic eurile lor individuale, Mai
mult ; bucrand prin ofensiva intim i discret, de lumin mat, a
cqii, aceasfd bibliotec s'a vzut Mttio zi culegand roade chiar in
ogorul mai larg al societtii. Ecourile ei sociale, locale sau mai
indeprtate, ar putea prilejui material de istorie social vie si sur-
prinzdtoare prin noutatea i intimitatea tabloului de viat, pe care
I-ar pune inaintea ochilor. E destul s amintim un singur fapt: CA.
minul Studentilor BrAileni, care-si serbeaz anul acesta zece ani de
existent, e un fruct sufletesc, in ceeace el a avut si are mai bun,
al acestei biblioteci. Epocile lui de glorie i de rodnicie sunt in
functie de actualizarea spiritului de la aceast biblioteck dupd
cum ezitrile lui se datoresc distractiilor provizorii, cand apa nu
mai era but direct la izvor.
Care e prin urmnre talcul inchis organic in fiinta acestei
biblioteci ? Afar de idela popularizeirii crtii, atar de teza unei
doctrine de viatd intemeiatd pe etnicism i oaf:Inca morolitate,
afar de ideia misionarismului absolut In ideal, modest pand la
umitint si anonimat fn pretentii, credem c se mai poate vorbi
de ceva, care e, de fapt, principiul generator al tuturor celorlalte.
www.dacoromanica.ro
 34 ANALELE BRILEI

E vorba de ideea tineretii, Biblioteca Armencea e prinosul

freneziet solidare a unor suflete tinere. Nu e nevoie sa refacem
aici psihologia adolescentei. Caluze, usor accesibile publicului ro.
man, se pot gasi in autori francezi ca Gabriel Compayr, Pierre
Mendousse, si diletantul savuros Francois Mauriac, ignorat cu can
doare de pedagogii oficiali. Tineretea are o roire fecunda i me
sianicd de energie, care, daca are norocul s fie captata la timp
pentru un ideal sanatos, devine capitalul social cel mai insemnat.
Idea list prin ea insasi, tineretea nu cere decat s i se indice cel
mai bun ideal. Dealtfel, nu e de mirare ea' e asa. Intaia natura a
omului e subiectivismul, prin urmare constructia idealist. Cum
adolescentii au prisos de forte, cum nu cunosc realitatea in toaf
vitregia ei si cum nu sunt Inca siliti s se ocupe de exigentele e.
conomice ale vietii, sufletul lor proecteazi, in chip firesc, o re-
prezentare idealista a existentei, care le ofera putinta corespunza-
toare de a-si cheltui energia. Tineretea e doar varsta cand omul
ti construieste idealul.
Altceva e ins de mirare, i anume Ca' aceast exceptionali
energie idealist nu e luat in seam si valorificat dup cum ar
trebui. Lin jeune humme est une immense force inemploye" zice
Mauriac. Aceasta nu e numai o nedreptate, dar e, mai ales, o
paguba pentru societate, Cici clans le temps de la guerre, les
vieillards veulent bien que les jeunes hommes soient des chefs.
Insa viata sociala de azi nu mai are ritmul de indolent etnografica
de odinioara, ci e tot un fel de rasboiu, o lupt epica. Prin ur-
mare, viao sociala cere, in primul rand, aportul creiator al ener..
giel tinerilor.
Dar si aceast mirare e rezorbita de dumirire repede. In so.
detatea patriarhala, criteriul valorii era bkranetea, si pe drept.
Fiindca atunci nu era scoala, sau nu avea importanta de azi. Prin
urmare, cultivarea, competenta, prelucrarea sutleteasca nu se putea
capta decat prin experient personald ct mai lung. Adic prop
blema criteriului valorii devenea o problema de timp. Btranii de-
veneau depozitarii stiintei si intelepdunii. De fapt, ceeace au pro..
dus mai pretios societtile de odinioara sunt tocmai aceste tipuri
de btrani stilizati de vreme, sfatosi, plini de umor, de armonie a-
sezata si de o judecat avizat pentru vremea aceea. Deaceea
dealul atunci era s'S nu fi tank, ci batran. Adica valoarea tineretii
se socotea dupa (ccumintenia ei, Uneori se mergea pana acolo
inct tineretea nici nu avea dreptul sa stie ceva nou, ci numai s
memoreze stiinta stramosilor : Chinejii. La Romani, tandrului i se
comunica solemn, in forum, ca are datoria de a cauta i urma
staturile btranilor. Dar azi a apirut ca putere un factor nou
scoala. Pe de alta parte, experienta personal;'_ rick de indelun..
gat5, nu mai poate. da pregatirea necesar azi. Btranii nu mai
sunt nici .ei, in aceeasi proportie, exemplarele LiteIepte i armo.
nioase de odinioar. Azi preblema competentei nu mai e .o pro.
blema in primul rand de timp. Competenta se cucereste tinereste
www.dacoromanica.ro
 TALCUL BIBLIOTECII PETRE ARMENCEA, 35

si nu prin prelungita contemplare in timp. Astfel, tineretea poate

asocia cele dou atribute ale creiatiei : vigoarea i competenta.
Totusi, altfel era in societatea veche si am vzut a era o adnci
. motivare. Dac azi se 'continuk in cea mai mare parte, apI1 .
carea vechiului sistem, e tocmai fiinda a fost odinioar asa. E o
-supravietuire.
. ' Semnele nouiei faze, in care am intrat, incep s se vadk
desi sporadic si vag. Cel mai neindoelnic este evolutia notinunei
de orn tank. Vksta tineretH se extinde din ce in ce. Odinioar
orn tank era bietandrul si flcul. Azi, se poate spune ,4bAiat
unei oni de treizeci de ani, uneori si celui'de patrtizeci, eventual
si pelui de ciricizeci de ani... E cea mai bund dovad c oamenH
vor si, in parte, pot s rmn tineri, cd criteriul valorii azi tinde,
cel putin principial, a nu mai fi btrnetea, ci tineretea... Tn-,
rului, nu numai ea nu i se va mai cere s fie btrn, dar si b.
trnul va avea valoare dup ct tinerete va fi conservat. Ra-
porturile s'au inversat, prin urmare. Idealul va fi, nu s absorbi
lokrnetea pentru a deveni un tank modest, cuminte si cumsecade,
ci sd perpetuiezi, ampliticnd-o, tineretea de spirit. Este aici o
'minunat perspectiv de impAcare a vrstelor, a civilizkii luptei
intre generatii btrnetea cutemd s peistreze pi s valorifice
lineretea prin mijloacele experientii ei. Nu se va mai ridica
-contra ei, ciaci o va avea, intr'un fel, in ea. Chiar azi, nu e nici
o lupt intre tineri din punct de vedere cronologic si cei cari au
rdmas tineri spirituali, desi cronologic nu sunt. Azi, chiar \s'a a-
juns uneor, c nici nu se mai poate preciza raportul intre tine-
retea sufleteasc si cea cronologia, Cnd toti vor fi tineri sufle-,
-teste prin aplicarea principiului tinereti, canibalismul dintre gene-
Tatii va fi convertit in balistica fecund a colaborkii.
Prin aceast colaborare, spiritul adult va putea impune intim,
ceeace in adevr e valoarea vdrstei mai Inaintate: orientarea cri.
tied i simtul formei sociale. Tineretea, prin efervescenta i anno.
rul ei propriu, frizeazas uneori anarhia. Si aceasta cu att mai
mult, ea ct cei btrni o comprimi. Dar cnd va ti Continuitate
de spirit si colaborare, cnd la toti va Ii aceeas mare simpatie
fat de viat si creiatie; adia fat de principiul tineretii, va fi in
.adevr colaborare. si fecundare reciproc.
Biblioteca Armencea reprezint tocmai pretuirea i valorifi.
carea ping la misticism a tineretii. Dar aceast energie tnr a
inflorit In perspectiva unei traditii de ideal etnic si moral. Tra.
ditia e ceva retrospectiv, e disciplina la care a colaborat mult
btrnii. Prin urmare. in cele din urmk Biblioteca .Armencea In-
ftiseaz5 principiul tineretii, disciplinat luntric de o intelepciune
traditional. Sau, in cuvinte mai proprii. un fel de sintez tine-
teasa a vrstelor. Ceeace e in* conclitia si forma adevratului
progres, care, in viitor, va caracteriza, din ce In ce mat mult,
-societatea omeneasa.

www.dacoromanica.ro
 Consideratiuni asupra industriei Brilei
de MIHAIL TUFASU

Decte ori va cuta cineva s vorbeasc de caracterul

economic al Brilei, totdeauna va esi in evident marele rol ce a
jucat Brila, ca port si piatA pentru exportul i comertuI cereale.
for noastre. Se va vorbi deasemenea, in general, de caracterul
comercial al orasului nostru. Mai putin, Ins5, a fost discutat i stu.
diat latura industrial a orasului i jud. Brila desi, inc5 de -
mult, s'a se clesvoltat ad cte-va ramuri imPortante de in.,
dustrie. Pn la rsboiu, nu s'a evidentiat prea mult caracterul
industrial al orasuluf nostru, deoarece activitatea comercial a
portului, i odat cu aceasta i aceia a tntregului oras, era asa de
proeminent, inct procesul de desvoltare al industriei se desfsura
pe al doilea plan. Dup rsbolu tusk si in special dup anii 1919-1923,
activitatea portului Brila, cunoscut ca prim centru al exportului de
cereale, precum si caracterul comercial al orasului, au scAzut, a.
lunecnd repede pe o panti de continuu declin. S'a crezut prima
data' ea' este vorba de o crizd treatoare, dup care portul i va
relua locul de Frunte, pe care cu atta demnitate l'a detinut in
trecut. Dar anii au trecut, si inlntuirea cauzal a fenomenelor so.
ciale i economice, a creiat o situatie, pe* cit de ciar, pe att
de trist i Ingrijortoare, pentru noi, brilenii. 0 nou stare de
fapt a luat locul celei de pn acum i aceast nott stare a smuts
hegemonia detinut pn la rzboiu de Brlla.
Astfel, exportul de cereale, redus considerabil, att din
punct de vedere cantitativ, ct i calitativ, fat de excedentul ex.
portabil inainte de rsboiu, a luat alte directiuni si anume pe
cale de uscat prin Bucovina ; pe ap prin portul Reni i Con.
stanta si in susul Dunrii spre Brtislava, i Viena, Aceste
imprejurri au concurat in mod fatal la diminuarea activittii
portului i orasului nostru.
A Inceput deci s fie de cea mai acut actualitate problema
crizei portului i orasului BrAila, problem care a gOsit o larg
discutie in coloanele tuturor ziarelor din localitate si din, capital;
deopotriv. Aceast discutie a fost reluat. in fiecare an si a trecut, de
'asemenea, in desbaterile Consiliului Camerei de Comert si Indus.
trie, pentru ca, in cele din urm, s intre i in preocuprile oame.
www.dacoromanica.ro
 CONSIDERATIUNI ASUPRA INDUSTRIEI 37

nilor politic!, reprezentanti al Beal lei. Dar totul pare a fi fr e-

feet, deoarece noik conditiuni geografice, economice i sociale ale
Romniei Mari, desemneaza o noul orientare ui comertul de
cereale.
In una din edintele Consiliului Municipal, la &scup gene .
ralit a bugetului pe 1928, venind in desbateri chestiunea crizei por.
tului I orasuki Braila, precum I situatia precark a celor 3.000
,de muncitori manuali si carutasi, cari stau fir lucru, s'a declarat
cd viitorul economic al Brea lei trebuie set se indrepte cdtre
industrie.
Am fcut aceast scurta introducere, pentru a arata cum,
mainte dc rasboiu, comertuI de cereale era centrul Care
care gravita activitate economica a Brilei si cum astazi, in
urma nouilor stari de fapt creiate de rasboi, am ajuns a ne in .
drepta ochii catre industrie.
Para indoiala, ins, ca atunci cand se pune o asemenea
problema de noua indrumare a vietei unui oras ca al nostru, cu
.o populatie ce intrece cifra de 100.000 Iocuitori, popuktie care
1st avea ornduit viao, gospodaria i existenta pe activitatea
portului, este un moment principal in istoria orasuki nostru. Avem
clatoria morala deci, de a examina cu multa atentie, aceasta nou
orientare, catre care fatal suntem obligati a ne indrepta. Trebuiesc
analizate amnuntit un numai de imprejurari 1 elemente noui, cari
sunt menite a dirija organismul nostru pe un non drum.
Va trebui s se examineze, cari industrii pot s se desa
volte act in conidtiuni mai tavorabile, avnd in vedere procurarea
de materie prima, locul de unde sa fie procuratk pretul transpor.
tului si a combustibilului de intrebuinot, debuseurile de desfacere,
concureno ce ar avea de intampinat din partea industriilor din
tard si strintate, etc. 0 examinare serioas, apoi, a politicei
noastre in materie de economie nationali. Cu un singur cuvant
adick intreaga conjunctur, in care vor trebui s se desvolte noile
intreprinderi industriale in Braila. In toate aceste investigatiuni nu
-trebue s se uita tnc un lucru : nevola de a gsi, in primul
rand, un plasament pentru atatea brate de munca, cari pana acum
n'au cunoscut alta intrebuintare, decat munca manuala pentru ma.
nipularea cerealelor in port
Aceast noul orlentare, care se impune orasului nostru, nu
e deci o chestiune tocrnai usor de rezolvat. Ea presupune un stu-
.diu arnanuntit al problemel I o anchet prealabil.
In limita mijloacelor cari mi-au stat la indemn, mi.am
luat sarcina de a pune aceast problem. i iindca consider ar.
ticolul de fata numai ca o parte introductiva la studiul ce.mi proa
pun a face, voi releva, in aceast prima carte, doar situatia de fapt.
o
e
In acest fel conceputa lucrarea, vol expune mai inti cari
sunt industriile, ce s'au desvoltat in mod natural in Braila si ti
prejurimile sale, si care este vechimea si importanta lot.
www.dacoromanica.ro
 38 ANALELE BRAILEI

Din acest punct de vedere, trebuie s relevam ea in Braila

s'au desvoltat unele industrii, cari au vechiMe i importanta,.
comparate fiind chiar cu industriile similare din tara.
Astfel, industria mordritului, concentrata in mari mori me-
canice - -
printre cele mai marl din intreaga tar innumgr5 prin .
tre ele moara Violotas (D Co.", care a fost cladita si functi,"
oneaza MCA din anul' 1898.
Fabrica de bere R. H. Milner, cladita la anul 1872 este, itt
vechime, a patra din tarsi, dupa fabricile Oppler" Luther" st
Zimbru", construite respectiv in anii 1854, 1869 si 1870.
'
In industria qantierelor pentru reparatiuni navale, relevant
santierul Brdila", care fiinteaz dela 1864, adica de pe atunci
cand Braila incepea s se afirme ca un puternic centru comercial.
Tot ca o industrie cu o vechime apreciabila si de mare im-
portanta, citm Fabrica de ciment I. G. Cantacuzino infiintata
la 1888. Aceste date ne lamuresc ca anumite industrii au gsit
aci conditiuni favorabile de dezvoltare, inca de mult.
O analiza statistic5 general a industrillor brailene ne arata
c in orasul si judetul nostru avem in total un numr de 175 Tn.-
treprinderi de diferite mrimi categorii.
.Toate aceste fabrici intrebuinteaza o forta motrica de circa
10.500 H. P. In aceste 175 de intreprinderi lucreaza un numar
de 6.200 lucrtori,
Considerate dupa' asezarea lor, constatm ca aproape toate
fabricile importante sunt situate in oras sau imprejurimile lui ime
diate i, in special, de-a lungul malului Dunrei.
La tara, nu avem decat motile mici, cari lucreaz pentru sa-
tisfacerea consumului local. Acest lucru se verifica si mai bine
prin observatia ca din numrul de 10.500 H.' P. cat inregistrean
intreaga industrie braileana, 8,100 H. P. sunt utilizati de industriile
din oras sau din vecinaatea apropiat.
Dupa calculele ce am facut si din informatiunile culeSe
cu ocazia anchetei ce am facut pentru Camera de Comer; si In.
dustrie Braila am ajuns la rezultatul c capitalul total ce ar fi
!lives& tri toate intreprinderile din ora.s si Jude; s'ar ridica la suma
de circa 1,000.000.000 lei Millie, valuta anului 1927.
In situatia actual nu dispunem de tciate datele statistice si
elementele de comparatie evaluare, pentru a putea aprecia in
mod cat mai exact adevarata situatie a industriei a procentului
de aport, pe care ea il reprezinta in totalitatea industriei noastre
nationale.
Este cunoscut faptul c o industrie nu se naste In orice Ioc
i orice moment, la voia intannplarii. Astfel, pentru ca o-
in
industrie s ia fiint, trebue mai intai ca ea sa fie nece.
sar - produsele ei fabricate, adica, sa fie absolut necesare pietii
imprejurimilor unde se stabilesc, - se mai cere, apoi, ca aceastii
industrie sa gseasca si coditiunile favorabile de desvoltare, cum ar-
fi aprovizionarea cu materie prima, combustibil, mijloace eftine de
www.dacoromanica.ro
 CONSIDERATIUNI ASUPRA INDUSTRIEI 39

transport si posibifitat de finantare cu un cuvnt, intreaga con-

junctura economca, in care trebue sa creasca si sa se dezvolte
acceasta industre. Potrivt acestor criterii, vom gs explicatia
cauzelor, cad au contribuit la infiriparea industriilor brailene.
Observam, astfel, ca dintre toate indusrile, cari fiinteaza la
Baila si imprejurimi, uumai cteva grupe sunt de o important
deosebita. n aceasta ordine, dupa numarul lor, al capita-
lului Investit si coeficientul de productie, notdm industria mora.
rituiu, industria santierelor de reparattii navale i c. f. r , fabricile de
cherestea, de cue, fabrica de ciment i cea de bere, Fiecare din
aceste industril is are explicatia sa istoria
Astfel, industria morrituiui i leag progresul de fapul c
portul Braila exporta inainte de razboiu, mai mult de jumatate din
cerealele ril. Concomitent cu aceasta, a tost o miscare de Incl.'',
rajare a industriei nationak si in special aceia care mi procura
materia prima din tara. Pentru aceste motive, precum i pentru
faptul ca se urmria exportul produselor noastre, daca nu ca mar.-
furi fabricate, cel putin ca semi fabricate, s'a acordat incurajari
industriei mordritului, care la Braila, a gasit un admisibil loc de
desvoltare. Faina se IncArca In vapoare pentru Grecia, Turcia s
trile din bazinul rsritean al Marei Mediterane.
Industria santierelor a fost favorizata de necesittib ma-
relui numar de vase de a fi reparate. De aceia, si la acea.
sta industrie, conform tabloulu statistic anexat, vedem un ca-
pital asa de mare investit.
Alaturi de acestea, fabricile de cherestea au progresat si
s'au desvoltat, mai cu seamd dui:4 rzbou, deoarece matera
prima, care intmpina mad greutati cu transportul pe c. f. r. si e
scunip, a gsit prin transportul pe apa, o cale naturald s conve.
nabil. Plutele coboar din creerul muntilor, pina la Sret s de
aci pe Dunre la Braila si Galati, unde fabricile prelucreaz
bustenii. Astfel, aceasta industrie a ajuns sa insemneze un factor
important, prin captalul investit, prin productia 'realizata priu
numrul lucratorilor intrebuintati.
Fabrica de ciment s'a desvoltat, deoarece materia prim a
putut fi transportat mal usor pe ap5.
. Despre celelalte industri brailene i raportul lor cu producta
intregei tarii, si mai ales despre posibiitile de desvoltare ale unei
industri aci la Braila, ca compesatie a scderi trafic dui de cereale,
voiu reveni in numrul vitor aI Revistei,

www.dacoromanica.ro
Documente i informatii privitoar la Braila

Documente
In aceasta parte a Revistei, rezervata publicarii documentelor
brailene, vom strnge la un loc toate actele cari privesc Braila.
Parte din aceste documente se gasesc publicate in colectiile de
documente ale istoriografiei nostre, de unde le vom extrage ; parte
se gasesc nepublicate. Dintre acestea din urma, multe sunt strnse
la Academia Romezn, la Arhivele Statului, la Arlziva Primeiriel
Breilia, - altele sunt risipite prin alte prti, cum sunt, de pild,
Arhivele Municipale din Brasov sau Arhive streine, ca cele din
Viena. La Kriegsarchiev din Viena, de pild, am reusit s indentificam
cteva hrti detailate asupra Ceteitii Brezilei. In sfrsit, alte docu-
mente de sigur &A se gsesc la particulari, dela cari nadjduim s
le primim, spre ale strnge in aceast Arhiva Brilean, de unde
vor putea fi metodic utilizate la scrierea istoriei Brilei.
Pe cele mai importante dintre documente, le vom reda ii
facsimil. Pe celelalte, le vom publica in copie cu toate amanuntele
necesare unei utilizri stintifice.
Pentru mai trziu, ne propunem s aduruim tntr'o colectle
aparte aceste documente.
G. T. M.
1.

Prraclamatia lui Stefan-eel-Mare ctre brileni.qi

reispunsul locuitorilor breillent,
<Io Stefan, cu mila lui Dumnezeu voevod i domn al intregii
OH a Moldovlahiei. Scrie domnia demnia mea tuturor boerilor,
mari si mici, i tuturor judetilor i tuturor judecatorilor si tuturor
sracilor, dela mic pn la mare, din tot tinutul Brailei, i dupa
aceasta, asa s v fie tn stire : ca am luat domnia mea pe Ing
mine pe fiul domniei mele Mircea voevod si nu.I voi rasa dela
mine, ci voi strui pentru binele lui ca i pentru al meu, eu insumi
cucapul meu i cu boerii mei cu toata tara mea, ca s-si dobn-
deasca bastina s a, tara rumneasca, cad ii ,este bastin dreapt cum

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 41

Dumnezeu tie l ciim voi singuri bine Oti, Deci v gresc vou
in ceasul in care yeti vedea aceast scrisoare a Domniei mele, In
acel ceas s v intoarceti indarat la locurile voastre, &care pe
uncle ati fost i ati ezut mai nainte, cu tot avutul vostru, cat va,
.avea fiecare, i sa va pastrati avutul, i s arati pe unde ati arat
i mai nainte, fard nici o grije si far nici o frica sau temre. Caci
a*a s tii : nu ma gandesc sa va fac nici un rau si nici o paguba,
ci VA' yeti hrani i yeti trai in pace. A00erea, cine va vrea sa vie
la domnia mea s la fiul domniei mele Mircea voevod, domnia
mea i fiul domniei mele Mircea voevod il vom milui pe unul ca
pe acela ial vom hrani qi-I vom cinsti.
pentru aceasta este credinta domniei mele i credinta
boerilor domniei mele, mari 0 mid. Scrisa in Targul-de.jos (=Rot
man), Martie in 15 <Arh, Nr. 447. numarul in Arhiva din Brasov.
[Nota lui I. Bogdan : 1481, timpul cand Stefan pregtia expeditia contra
lui Basarab cel Tanar, trei funi dupa aceast proclamatie, la 20 lunie, Stefan
se afla la Ramnicul &rat. lorga. Studii i documente 111 p. XXXIX].

La proclamatia lui .Ftefan, locuitorii Brdileni reispund

urmeitoarele :
2.
Dela toti boerii brail eni i dela toti cnejii dela toti rumanii 1>
scriem tie, domnului moldovenesc, tefan voevod. Ai tu care ome.
nie, ai tu minte, ai tu 'creer , de-ti prapadeti tu cerneala i Mrtia
pentru un copil de curva, pentru fiul Caltunei i zici el-0 este
fiu ? Daca tf-e fiu i vreai sa-i fad bine, atunci lasa-1 sa fie dupa
-moartea ta domn, iar pe muma-sa Caltuna la-o i tine-o A-0 fie
doamna, cum au tinut-o in tare noasta toti pescarii din Braila, tine-o
si tu slti fie doarnna. Tu nvat-l tare ta cum s te siujeasck iar
de noi sa te fere0, cad &c cauti duman, ai s-I gsesti. i asa
sa." mai stii domn avem mare i bun i avem pace din toate
paritile ; si s'a tii c toti pe capete ne vom ridica i vom veni
asupra ta, Impreun cu domnul nostru Basaraba voevod, mcar
de-ar fi s ne pierdern capetele.
[Nota. lui I. Bogdan: 0 proclamatie identica cu cea de sub Nr. 447
trimete Stef an locuitorilor din Buzau i Ramnic <arh. din Brasov 448). Raspunsuf
Buz oenilor i Rtmniceilor, scris tot pe 'dosul ei, este indentic cu cea de mai
sus. Proclamatiile lui Stefan.cel.Mare sunt scrise de doi diaci: Nr. 447 de un
diac moldovean, Nr. 448 de until muntean. Cea dintai are redactia mofdoveneasca
a timbei slave si ca forma gramaticala e mai corecta / a doua are redactia mutt-
teneasca deosebirile de text, afara de adrese, sunt netnsemnate. Nr. 447 pare a
ti fost modefuf; Nr. 448, copie Din punct de vedere paleografic, Nr. 447 re>
prezintA o semiunciaf foarte maruntg, caracteristica sec. 15 In Moldova. Nr.
948 o setniunciall ce se apropie de arhivd si are ductuf muntenesc contiporan.
Diacul muntea a tntrebuintat i alt cerneala. Hartia i pecetea sunt aceleasi fa

1> .,Cneiii" corespund alci judetefor" <judecifor) i tjudecatorifor lar

rumanii sAracilor din scrisoarea Ini tefan.

www.dacoromanica.ro
 42 ANALELE BRAILEI

amndoug, data deasemenea.-Dacg ar putea fi indoialg asupra epocei scrisorifor,

ele s'ar putea atribui lui Stefgnitg; Mircea ar fi atunci Mircea f iul lu Mihnea.
care se refugiase tn timpul lui Bogdan fa Cicei si Cetatea de Baftg.
Aceastg presupunere o trAtur tnsg, afarg de caracteruf paleografic at
scriscrifor mentiunea lui Basaraba.
(I. Bogdan. Documente i regrete prvtoare fa Relatiife Tgrii RomAnesti,
cu Brasovul i Ungria tn secoful XV si XVI. pg. 109-110.>
o
o

3.
1838
19 Feb. (stif nou?)

Notes' a guvernului muntean ctre consulatul Greciei la

Bucuresti, despre declarea de porto franc a Brilei!
Copie d'une note adresse au consul-gnral de Grce
Bucarest I) par le secretaire d'tat de la Valaichie, 19 fvrier 1836.
Son Altesse le prince-rgnant, desirant tavoriser de plus en
plus le developpement du commerce intrieur et faciliter les r1a4
tions commerciales avec les autres pays, vient d'riger la ville et
le port d'Ibrailov en lieu d'entrept.
Par suite de cette dispositon, toutes les marchandises au pros
ductions, dont l'importation est permise en Valachie et qui seront
importes dans cette vine; sott pour la consommation de ses habi.
tants, soit pour y etre dposes l'effet d'tre ensuite transportes_
. l'intrieur, ou dans d'autres echelles de la rive droite du Danube,
ne seront plus soumises au droit d'entre leur arrive. et ce
droit ne sera plus prlev l'avenir qu'au moment o ces mar.
chandises ou productions franchiont renceinte de la Mlle.
Ne sera point compris <Tans cette franchise, l'octroi que le
Conseil municipal de cette ville coutinuera laujours percevoir,
comme pour le pass, sur le tabac priser (et> le tabac fumer,
et, si jamais l'entre venait . (en> etre permise, sur le yin et l'eau.-
de.vie, couformment l'art 20 lit A, B de la loi sur les Con.
seils municipaux, en tant que ces objets seraient destines 'a la
consommation interieure de la vile.
En donnant cbmmunication de cette mesure l'honorable
consulat, le sousign a l'honneur de le prkr de vouloir bien lui
faire dormer toute la publicit quit jugera convenable, dans l'int-
ret de ceux de ses nationaux qui font le ccmmerce avec Cette
principaut.
(Doc. Hurmuzaki vol X. p. 476.)

1> Consul al greciei fa Bucuresti era tot Sakellario, <1841> <fa Iasi, se pare, Spiro,.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 41

4
Visteria.
No. 1.536.
1837, Iu lie 16.
Dumnea'ul dohtoru!ui Ilpitis dela ocrugul Aral lei.
Fiinde Vistieria voeste a sti tn adevr cat aur cuprinde r
sine un icosar de cei noi, de au si cerut s fac cercatea aici,
himiceste, poftind p d. dohtorul Constandin Estiotis, si au pro- '
pus dumisale, dar nu s'au putut svirsi nimic, eici au rspuns cum
c5 nu s inlesneste Intvu acea operatie din pricin e nu are tre.
buincioasele instrumenturi himice si e cere cinstitii Vistierii sn
poat Indeplini de care dumn [eata], carele ai acele instrumenturi.
De aceia iesti pohtit ca s ostenesti a face un asemenea analisis
la doi icosari ce s trimit dumneatali inchisi in aceast hrtiut,
cari, dup5 ce se vor topi si se vor osebi materiile de care sint
compusi, apoi iarsi in deosebite hrtiuti s s puie aurul lmurit
din cite acei doi icosari, si sa sa trimita ctt mai in grabi prin ot-
crmuirea judetului, cruia s'au scirs osebit poruned intr'adins
pentru pricina aceasta. S s scrie si ocArmuirii cu asemene co-
prindere si ea' indat ce va lua rspuns de la dumnealui, s-I tri-
mit aici cu cea intai expectitie.
<Arhivele Statului, Administrative, No. 8.122, 1835, Dec. 31, p. 149>

Informatii asupra trecutului istoric al Bralei - Ex-

trase din cartile in cari e mentionata Braila.
Vechile noastre drumuri de negot.
Din cartea Istoria Rorneiniior ta chipuri i icoane de N. lorga.
Drama! de negot al Sibiului intr pe la Turnu-Rosiu si co
bora pe Olt pind la vadul dela Dundre, numit Turnu4\Ticopola
Mica.
<<Dacd Sibienii cari veniau pe acest drum mic voiau ins s
ating drumul cel mare cu Turcia si Rsritul -
cAci de partea
aceastlalt nu se putea merge defa Nicopole mai departe
o luau pe Dunre si, dupet trecerea sub turzurlle Giurgiului,
ei -
atingeau Braila, unde "Mai inainte de 1400, Inca mnainte de
1350, (4teptau cord bille cele mari, galerele venite pe Marea
Neagr din deosebite ((id peigne, unele corbii crestine cari
mergeau la Caffa, se abteau pe la Chilia, mult vrethe genovez
si ea, la acest port al gurii Dunrii. Brila de astzi, fcuta pe
ruinile cettii turce.sti, nu e poate toemai pe local vechii Brlle,
care se ridicase a$a de sus dela starea umilei a unui sat de
pesdari intetnelat de tranul roman Breda Brae, (cf. 0 Brileni,
format la randul su din Brila). (p. 234)

www.dacoromanica.ro
 44 ANALELE BRAILEI

4Drumul Bred lei.

Brasovenii nu mergeau cu carle Ior de mrfuri pe valea
TmiuIui t apoi pe a PrahoVei, ci intrau In ar pela Bran.
Iirmk apoi, valea Dmbovitei, trecnd pe la Rucr, Dragoslovele,
.(unde era vama), i Cmpulung. De alci se desprteau dou dru.
muri : unul mergea pe valea Ialomitei, la Trgoviste $ i de aid
tinea valea Ialomitei pn la vrsarea ei unde era Trgul-de-floci
.(de Find). c$i de aid lontrile urcau pan(' la Brdila.
oSau iarsi se puteau merge pe valea Buzaului pn la Si.
retiu, al crui curs indrepta tot ceitre mareie port dunrean.
Pe cc:tea Buzu-Brila 11 vedem pe Radu-ce14rumos mergnd
impotriva lui Stefan-oel-Mare, prin ani 1470..
Al doilea drum dela Cmpulung tinea valea Dmbovitei, rs.
pundea la Bucuresti si de aid, prin codrul Vesiei, la Giurgiu.
cCel dint& din aceste drumuri era al Breitlei, cdica al
Levantului, al doilea era un drum turcesc de o Insemntate mai
. mic, un drum bulgresc mai mutt. (pp. 234.35)

Din Revista Istorice Ian.- Martie 1924.

C. 1. Karadja: Un celltor pe Dunre n 1783.
E vorba de un Neamt Jenne din Frankfurt, locuind de mult
In Austria, care a cobort pe Dunre, pn la Marea Neage -
In Oct, - Dec. 1786.
.La 14 Dec. ajunge la Brila.
D-I Karadja rezumt 14 Dec. Kropan (=-- Chitchani),
voarstura (,---Vrsatura, lino' &Alfa).
/brat/. In fata orasuIui Brila era o insul, und.: se ferbea
su ta bordee. Se bgau vitele intregi in cazane, pind ce carnea
oasele se fAceau moi; grsimea topit care plutea deasupra, se
scotea si se vrsa in piei de vita cusute ca sacii. Se transporta apoi
,prin Varna la Tarigract Orasul Brila era destul de intins, foarte
srac tris, fiind commis nurnai din bordee. Se observau 3-4
minarete si ceiteva turtzuri de cetateu.
Ar fi bine s se poat traduce, cuvnt cu cuvnt dup autor,
acest pasaj asupra Brilei.
17 Dec. Gura Siretului cGallaz.
In acest jurnal gsim multe pericole i neajunsuri ce le in.
tampin autorui. Cltoria pe Dundre nu era liqoard; se simtea o
mare lipsd de piloti bun! , nici o lucrare de regulare sau drogaj ;
si hrtile erau, cum $tim, foarte inexacte. In afara de acestea,
negustorii erau speculati de catre piloti, valahi, sau turd pi de
ctre autoritti, pentru a nu mentiona cetele de hot! i rutktori
,cari atcau corbille,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 45

Docurnentare cartograficel pentru studiul Bred lei.

Inteun memoriu publicat n Analele Acad. Rom. de N.
Docan, intitulat ,,Memoriu despre lucreirile cartografice privitoart
la reisboiul din 1878-91" se descriu atrinuntit hrtile, cu Iucr.
Tile ce le insotesc relative la Trile noastre in sec. XVIII st XIX, lu-
crate in special de austriaci. In aceste hrti i descrieri cartografice
se gsesc 0iri 1 despre BrAila.
Vom extrage ce intereseaz Brila
-- O hart in care gsim reprezentat Brila este Harta tut
Ruhedorf, aflat si la Acad. Rom. Nr. 17.
gliart neagr sau cu Iimitele colorate, frumos scris si bine
gravat in partea dreapt a hrtii, specificarea celor 18 judete ft
4 raiale din Tara Romemeascei.
-Alt hart anonim, aflat la Biblioteca Regal din Berlin,
(III a 183). Carte dec Wallachel 1789. 0 planse 1/1.060.000 451/0
- 32,8 cm, Hart cu Iimitele jud. colorate, artnd hotarele celor
4 raiate turcesti. Oroua, Turnu, Giurgiu si Braila , de altfel foarte
neexacte.
- 0 hart a Brilei cuprinsi in lucrarea t Witzleben A. V.,
Prinz Friederich yosias von Coburg-Saalfled, Herzog zu Sachsen
KK und des heiligen rmischen Reiches Feldmarschall. Berlin 1859
3 vol In 80 0 im atlas de 17 pIanse in folio mare. II VI cuprinde,
planurile specificate mai departe sub Break!, Nr. 4 plus un plan
mai recent at Brilei, ridicat de mare$alul Moltke.
- Dintre planurile mai restrnse, cari precedau de obicei in-
chegarea hrtitor generale, unele au pentru noi o important de.
osebit, pentruc inftiseaz starea trecut a oraselor din trile
noastre. Astfel ni s'au ptrat planurile oraselor Bucuresti Giurgiu,
Braila, Tulcea, Calafat Ismail, Hotin, etc. despre a c5ror veche
alctuire, n'am avea altfel dect informatiuni prea putin precise.
Despre Brila avem:
1. cGrundriess Der Fstung Brayla. Von Iahr 1790, Plan
oblong 1/5000 pe hrtie galben. in parte colorat , cuprinde cetatea
cu cele. 3 rnduri de mtrituri concentrice. Cu o legeld detailat
a constructiunilor si un lung profit de 36 cm. al intriturilor
481/2X381/2, KA G. lb. 69 Arhiva Rsboiului din Viena.
2 Grundriess der links an der Douau gelegenen Festung
Brayla, wie solche anno 1788 und 1789 in defensiven Stand gesetzt
worden. Gezeichnet 1790. Semnat: Vermatti de Vermilon. Plan cu
profit al intriturilor. F. K. B. Nr. 1418 (Biblioteca Fidei- Co.
misului Imperial din Viena,
3. Plan von Brailow. Schit de plan cu un profit. F. K. B.
Nr. 1453.
4. Plan der Festung Braila, aus Kundchaftsnachrichten zusa.
mmengezetzt, 1790. Reprodus tn fttlasul lui Witzleben pe plansa VI.
5. v, planurile Trattner plansa XVI.
6, planurile Balzer-Valenta II Nr. 1. GH. T. MAMNESCU
www.dacoromanica.ro
 Informatiuni, Note si Insemnari
Informatiuni
- Doi Anzstase Simu, cunoscutuf fifantrop i our de art din Bncuresti,
-a donat Primriei Braila, o gravur to lemn, care reprezint Brila veche i mai
multe tablouri pretioase. Suntem recunosmori cklui Simu c nu uit BrAila, al
,crui flu este.
- D4 Ing.-Insp.-G. ral Paul Demetriad, Directorul Docurilor Brdila, a
pus sub tipar, fa Paris, lucrarea sa <,Les grands ports de RournanieD.

a ternhina
-D-I Atannsie Popescu, venerabiluf fast director af ficeului din Brila,
n manuscris lucrarea ilstoricul Liccului eh. B, Ice cc din
.Braila. Istoria acestui liceu e impIetit zi de zi, cu viata octogenarului dascl.
Timp de jumtate de veac aproape, acest intefept btrn al cetAei noastre, a
/mpartit lumina invtturei i buna crestere, la sute si mii de tineri brAileni. far
dincolo de zidurile oaei, viata culturaf a orfulaui, la avut totdeauna in frunte
harnic i neobosit.
Br Aila
-a scris
D-I Vosile profesor de pedagogie fa coaia Normal din
cartea Doctrina personalismului enugetic a D4ui Rd scu.Mo.
uf
'
tru. Tnrul, profesor brilean s'a afirmat; incA de mult, ca un if dtntre cei
mai alesi intelectuali ai generatiei noui. Notm aid activitatea ac:stui f iu al
Brila, pentru contributia ce o aduce cufturii romnesti si totodat mentionm
eminenta .activitate ce o desfsoar la Scoala N or maI din Brlia
In cahtate de prof esor de pedagogie si director al Seminarului peda,
gogfc, d. Vasil Bncil d copiifor-de trani ai tinutului nostru, nu numai temeio
nieti invkatura- de carte, ci le modeleazg sufletele id pregteste in adevar pentru
. apostolat cuminte, tcut, rodnic. Catedra vreenicidui prcfescr e un adevrat ceii
tru de prelucrare suffeteasc pentru tinutul nostru.
- D4 Rod, Portocald pregteste o lucrare asupra Regimufui juridic at
Dunrei, din punct de vedere al dreptufui international
- D-n i M. Trufasu si S. Semilian lucreaz tri colaborare cartea <Istc.
i

ricul Pcrtului Brila.

- Ing. G. T. Marinescu are in lucru artife : (Istoria Orasufui si a
Tinutului Brila i cEdifitatea Orailei.
G. T. P4.

e o
Note
-U1 Cere de Studii si Cercetri locale al Orauluii Tinutului Brdila,
In 1926 luase fiint la Braila un Cerc de Studii, cu scopul de a cerceta
.obiectiv, cu metod stiintifick toate problemefe puse de viata brAiteanI. Imprlit
in mai multe sectiuni : culturaf, econOrnicl, sodialopontick etc., acest cerc de
studii urmria s slrng laolalt pe top oamenii competenti ai Brilei, cari

www.dacoromanica.ro
 INFORMATILINI NOTE I, INSEMNARI' 47

gruP2ti In sectiuni de specialitate, sa aduca contributia for la cunoasterea,.. sub

toate aspectele, a vietii din oravul si tinutul BraiI ei.
Cercul a tinut cateva vedinte, in cari s'a schitat prograinuf de activitate,
s'a precizat metoda de lucru i s'a i fixat o serie de problemc importante de
Tua tn studiu.
Devi au. raspuns cu entuziasm, mai ales la sectia economica, un mare nu=
mar din cei ehemati sa lucreze in acest Cerc, totusi aceste promitatoare Incepu=
turi n'au putut dura. Au ranras insa cateva studii de pe urma acestei activitati
Incepute, studii cari se publica chiar in aceasta Revista, si a mai rmas credinta
neclintit a initiatorifor c acest Cera de Studii ar reprezenta un puternic in=
strument de progres pentru viata focafa. Suntem siguri ca aparitia acestei Re=
viste va stimula retnfiintarea Cercului de Studii i poate ca nsi aQeasta revista
va deveni, cu puteri marite, ,xBuletinul Cercului de Studii i Cercetri locale al
Orasului si Tinutului Braila.
. G. T. M.
. .
- Miscarea regionalist culturala la Braila. Trebuie s notam aici cN
ideia centraIN a Revistei acesteia, aceea de a intreprinde o actiune de studiu vi
.cunoastere sttstematica a vigil brailene, a aparut prima oara, la Camiruil Stu-
denfesc Brailean, intemeeat in 1919. Aoest Camin Studentesc judetean a fost
prima organizare studenteasca de acest fel din intreaga tara. Studentii braileni,
intorvi din rashoi, au gasit in suffetuf for puterca de a creea un C'amin Stu=
dentesc, care a servit de model intregii studentimi. Nu numai prIn temeinica sa
'organizare practica, dar mai ales prin viata suf leteasca ce=l" anima si prin acti=
vitatea culturala ce o desfsura, acest Caitlin a marcat o epoca in istoria mis=
carifor culturale studentesti.
In prI:gramul de Iucru din 1920 al acestui Camin, s'a inscris hotararea de
a se incepe streingerea materialului documentar necesar scrierii unei Islorii
a Bratlei. Este interesant de subliniat c aceasta initiativN era privita de orga=
nizarea studentilor braileni de pe atunci, nu numai ca un fericit prifej de serioasa
munc intelectuala, ci i ca cel mai frumos chip care studentii puteau sa=si
exprime recunostinta for morall f ata de Orasul, for care=i spri,inise cu increderei
in realizarea Caminului
Lucruf s'a inceput atunci, intr'o frumoasa cofaborare intre studentii bri-
leni de la diferite facultati. Ins, cei mai mufti dintre studentii acelei generatii
ispravind studiile universitare, nu s'a putut ccntinua, In cadrul Caminufui, opera
Inceput, Preocuparea a rmas, totusi, ia unii din initiatori acestia au dus mai
-departe, individual, studiile incepute In vremea studentiei. AsJel, anul acesta
'chiar va apare o Istorte a Brailei i alte cdteva lucrari monografice locale,
reafizari ce=si au origina in miscarea cultnrala inceput acum 10 an!.
Intre timp, s'a mai organizat fa Braila cicfuri de conferinte, tot In jurul
ideei de regionalism cultural. La 1926, odata cu initiativa de a se orgawza
Ciclal de Studii si Cercetri locale al orasutui si Tinutului Braila s'a hi
-nut si un ciclu de conferinte cu subiecte privitoare la Braila. De pild. D=I
Prof. Gusti a deschis ciclul; ca conferinta Regionalism Cultural"; 1.)-1 Prof.
Dos,..-ovici a vorbit despre : .P oblema Dunaret si drsvoltarea Braiiei; D=I
lug. Cesar Popescu a vorbit despre Industria Brailei ; ti-1 Prof. Nae fo-
izescu, despre .Culturd locaM.D4Cecropide, despre ; Aspecua socialal Brailei
Aceste conferinte, ca i initiativa Cercului de Studii, de altfef, s'au des=
. fsurat in cadrul activitatii culturale a Ribliolocii Popular-, .P. A,mencea
din Braila, care isi fixase un program de lucru, afcatuit tot pe baza ideei de
regionalism=cultural. Si tot aceleasi elemente cari, cu cativa ani In urma, lu=
crasera in cadrul Caminului Studentesc, fncrau acuma in cadrul Biblfotecii
P. Armencea .
Tot ca manifestari ale acestei miscari, care, precum se vede, a evaluat
mereu, sub o forma sau alta, cautandu=vi par'ca o forma definitiva - s'au mai
linut i afte conferinte, interesante pentru cunoasterea vietei brailene. Citam Intre
.11tele : Din trecutul istoric al Brailei de N. lorga; Frumusetea locurilor

www.dacoromanica.ro
 48 ANALELE BRAILEI

b7igrie de St. Nenitescu; ell?: poet brelilean: N. Barozi de N, llega

clIn poet italian la Braila: Arturo Graf de Ramino Ortiz; etc.,.
Deasemenea, in presa brgifeang se publicg mereu articole, prin cad se fac
cunoscute publicului brgilean, unele cercetgri asupra trecutului istoric locaL
Mai ales ideea srbettoriri centenarulai eliberrit Braila de sub Turci
1829-1929 - a fost rgspgndit in timpuf din urmg in opinia publicg brgilean.
-
propungnduse organizarea unor festIvitIti, de pc urtna cgrora sg rImAng o serie
de restlizgri, cum ar fi un muzeu local, o monografie a Brdilei, monograjic
partiale, o colectie de documente, brdilene o Bibliotecd a Dundrei, etc.
Aceasta este finia de evolutie a unei miscgri culturale brgilene, capabile-
sg dea roade i mai bogate incg, deacum inainte.

Seminarul de Sociologie al Faculttil de litere din Bucuretl, sub con-

ducerca D-lui Prof. D. Gusti, a fgcut in vara anufui 1916 o campanie de studli
monograficc in judetul Brgila. A studiat viata socialg a satului Rusetu. Aceste
campanii se fac in fiecare an. Activitatea a fcst inauguratg in anul 1925, itt
cepnd cu un sat din Dolj. Judetuf &Mira a avut norocul sg fie vizitat, ehiar In
a doua campanie. Stgruinta de a atrage in tinutul nostru cercetgrife sociologiee
monografice ale Seminarului, a fost fgcutg de Biblioteca P. Armencea din Brg-
ila, care tocmai inaugurase in 1926, activitatea regionalist culturaIg, despre care
se vorbeste mai sus.
Dupg o fund de studii i cercetgri sociologice, -Seminaryl s'a ptors la Bit-
,curesti cu o bogatg recoIti de rezultate, culesc din Rusetu. Impreung cu rezuk
tatele altor campanii
- -
au urmat campanii de studii In Vrancea si in Buccvina
materialul adunat din Rusetu, dupg ce a fost prelucrat i sintetizat, a fgcut
obiectul unor comunicgri stiintifice ale D-lui Profesor D. Gusti, lac mai in urmg,
-a fost expus la Muzeul Seminarului de Sociologie.
Acestg monografie model a satului Rusetu va fi tipgritg.

-lnvAttnntul istoriei regionale In Franta. La Nancy existg o

Societate de studii locale in invgtgmntul public. Ea ajutg pe invgtgtori sg in-
troducg in lectiile for istoria regional i sg facg cercetgri in trecutuf local. Sunt
peste 500 invgttori membri activi in aceastg societate. Sunt sute de monografii
si lucrgri de istorie locoIg, fgcute de invgtgtori. La unele scoff normale se fac
cursuri de istorie local i tlmgcire pioasg a trcutului local. Normalisti se in0
trec in a alege ca subiecte de tez monografillei lectiuni din istoria (satului> re.
giunilo-. Am inaintet o carte de istorie, ce incepe cu chestiuni de istorie regio.
nalg, inainte de a trece la istoria generaig a poporului francez.
Cum scrie inspectorul Blanguernon, inteo scrisoare deschisg cgtre
M. Barrs.
CVedem o reinviere in studifie de istorie regionalg i localg in scoalefe
noastre primare. Invglgtorii nostri verifieg istoria Frantei prin aceea a regiunii,
a satului, cu mestesugurile i artele lui, cu tot ce a caracterizat, pe acef colt de
pgmAnt, viata strmosifor, cari au contribuit pe incetuf la formarea fizionomiel
razei. Invatatorii ies din clase i uude vgd case vechi, un castel vechi, rmgsiti
de itstgrituri, o bisericg veche, conduc pe elevi acolo i fac inaihtea for, comets-
tariile veacurilor0. <din Revista .sLamura, Februarie 1922).

G. T. MARINESCU

statistici culturale
Cdteva date auspra invdtdmntului secundarsi plofesional din Braila.
Printre alte criterii cari pot servi la definirea miscgril culturale dintr'un crag este-
..

www.dacoromanica.ro
 INFORMATIUNI NOTE SI INSEMNARI 49

acela ce se 'poate degaja dinteun studiu statistic, asupra Invatmantului din

acel oras.
Revista noastrg tinteste sg realizeze i acest studiu pentru Braila. Pang
ce vom fi In posesia unui material documentar mai complect, voi expune deco
camdatg primele date, ce am reusit A culeg. Trebue sa relev, In primul rand,
faptur cg dupg rgzboiu, s'a manifestat In domeniul scolar un curent puterric cgtre
scoala secundarg, afluemg generalg, dela tug ca si dela crag, care tndruma cgtre
scofile secundare pe tineretul absolvent al cursului primar.
Pentru a face fatg acestor noui cerinte de scoli secundare, s'a tnfiintat fa
Lrgila multe scoli comerciale. Avem astfei scoala comercial supetioarci de
eti si fete, coala elementar de comert, unele tnfiimate i intretinute de
catre Camera de Comert, altele de cgtre Stat. Exista, de asemenea, scoli comer*
dale suprapuse serale, care functioneazg pe langg scoala comerciala Luperi-4-
oarN de bgeti.
Tot dupg rgzboiu s'a Infiintat coli serale pentru ucenici. Toate acestea,,
Lr A mai vorbim de liceul de bgeti, care este printre cele mai vechi din. !mg.
Scoala secundarg de fete <liceuI de fete gr. I s'e impus ca c institutie necesarg
ce-si urmeazg calea cea bung.
Trecand la poulatia acestor sec% remarcgm cg liceuf de bgeti N. BAL..-
cescu functioneazg cu utz numdr de elevi intre 1200-1300.
Este interesant de observat c numgrul elevilor In primul an este asa de,
mare, Moat s'a simtit nevoia A se tnfiinteze pentru ci. I=a, Inca trei close suplfr
,Anentare astfel cg pentru clasa I.a functioneazg clasele I-a A, I0a B, I-a C, /I.
1.a D, iar pentru clasa II-a avem, a Ilaa A, Il=a B, II-a C. Pentru meminerea
.Cheltuelilor de administrmie i tntretinere s'au grupat, clasele In bugetare si
extra bugetare.
coala serundarli de fete se MI5 de asemenea In plin progres: Numgrul,
elevelor care frequenteazg aceasta scoalg, a fost dupg cum urmeazg
In 1924-1925 au urmat cursurile 833 eleve. -Particulare au fost 79.
In 1925-1926 au urmat cursurile 831 eleve, dintre cari 512 bugetare si
319 extra-bugetare, la examenele particulare s'au prezentat 84 de candidate.,
In 1926-1937 au urmat cursurile 834 eleve, dintre care 561 bugetare ft
273 extra-bugetare. Particulare au fost 69.
Scoala romerciald superioard de biieti a mers progresand continu.
Astfel In anul scolar 1923-1924 au frequentat cursurile 88 elevi iar par-
ticulari 24: In anul 1924-1925 au frequentat 100, iar particularii 35 in anul
1925-26 au urmat cursurile 152 elevi, Particular! 46 -in 1926-1926 au ult..-
mat cursurile 194 elevi, particular 42.
In anul 1927-1928 au urmat cursurile 207 elevi.
Tot In localul swalei superioare de bgeti funcfioneaz i cursurile scoalei
comerciale serale suprapuse. La aceast5 scoala au urmat In anul 1923-1924
43 elevi -1924-1925-56 elevi-1926-1927- 65 devi-1927 -1928-91 elevi.
-
Scoala comerciald superioard de fete, a functionat tn anul 1927-1928
c un numgr de 71 eleve, adicg 41 In clasa I-a si 30 In clasa II-a. De atunci
In fiecare an a sporit rnereu.
&waltz comerciald elementard de bgeti a statului a functionat in J926-
1927 ea un efectiv de 300 elevi, avand 5 clase, dintre care 3 bugetare si 2 ex. .
tra-bugetare.
In anul 1927-1928 a functionat cu 6 clase dintre care 3 bugetare i 3;
extraolaugetare, avan'd un efectiv de 313 elevi
Am amintit cg, Camera de Comert i Industrie din localitate Intretine o scoalg
elemrntarg de comert de fete, curs de zi si una de bgeti, curs seral.
La scoala comercialg elementarg de fete, au urmat In anul 1926-1927
-7- 207 eleve - 1927-1928 - 236 eleve.
La scoala comercial elementar de bleti curs seraI a urmat tn anu
1926-1927 -
230 eleve - 1927-1928 - 205 eleve.
Acestea sunt primele date ce am cules ca ocazia anchetei ce am tntreprins,.
larnatle ca In aftg tmprejurire sa culeg datele dela scoalele primare din oras
1 jud.el de la scoalele de meserii, scoalele profestonale de fete L s fac .
c&nparatiil raportgrife cuvenite pentru a trage concluzige ce se impun.
MIIJAIL TRUFAILI
www.dacoromanica.ro
 50 ANALELE BRAILEI

EC ONOMICE
Micarea PortuIui Braila dinalnte i dupA risbol.
'Traficul fluvial in Portul Braila.
TONE
iraftcul general Procentut repre-4
flturevalagla Izinearien- zceliritaftudvfatrgni-
Anii INTRARE IE5IRE I Trafic total
romaeasc Braila
,

1911 1.613.115 1.032.907 2.646.022 5.832.525 45 Olo

1912 1.374.377 820.359 2.194.736 5.183.567 .42 II)

1913 1.141,231 766.286 L907.519 5.538.010 34 I:90

I 1

1920 592.866 58,291 658.157 2.272.107 29 Olo -

1921 ' 898.503 55.325 935.828 2.724.269 35 1:110

1922 . 554.616 100.932 655.548 2.308.079 281:10

1923 252.071 102.61k 354.689 3.381.416 10 (II1

1924 774.300 215.048 989.348 3.201.352 31 010

1925 1010.611 339.701 ' 1.250.312 3.488.246 26 010

Traficul tnaritim din Portul BrAila.

TONE '
_.
fraticul general Procentui repre-
mnalrrietiTi plrie.au- zceuntiarrt Itimtraaft
Anii INTRARE IESIRE Trafic total
Neagrii. BrIllei.
I

1911, 268.147 1.614.591 1.882.738 4.278,473 44 010

1912 265.762 904.170 1.169.932 3.130.419 42 Olo

1913 246.754 1.169.932 1.258.020 3.943,446 34 010

1920 5f .987 922.979 974.966 1.723,787 .

57 010

1921 17.574 940.225 957.799 2.024.413 47 90

1922 - 45.432 701.319 746.751 2.222.135 34 010

1923 40.834 ' ' 986.958 1.027.792 . 2.506.707 . 41 010

1924 72.705 762.858 835.565 2.315.701 . 36 PO '

1925 . 67.376 950.038 ' 1.017.414 2.141.370 47 90

www.dacoromanica.ro
 INFORMATIUNI NOTE 51 INSEMNARI 51

Din aceste tabIouri se vede cat de mult a scgzut dupg rgzboiu traficul In
Portul Brgila. Traficul fluvial atinsese tn 1911 - an cu exceptional de bogatg,
recoltg agricoIg -
cifra de 2646022 tone. Braila a absorbit tn ace( an 45 la
-sutg din traficul general al tntregii Dungre Romanesti, care a fost de 5832525 tone.
Dar pentru a defini mai just intensitatea miscgrii portului Bigila dinainte
de rgsboi, a considergm media celor trei ani 911-913. Obtinem cifrele :2250000
tone, traficul fluvial al portuiui Brgila, carz reprezintg 40 la sutg din trafrcul
fluvial anual mediu al Dungrei, de 5.500.000 tone.
Dupg rgsboiu, traficul fluvial at portuluf Brgitscade snfritungtate- din
ceeace ajunsese tnainte de rgsboi, In 1923 atinge cifra minima de 350.000 tone,
a 8 a parte deci din maximal Wins In 1911, Aceastg enormg diferentg aratg
criza grozavg prin care trece, nu numai tntreguf aparat al portului, dar i tn .
treg crawl Braila, care trgeste de pe urma portului.
Considergnd media celor 6 ani 1920-1925, obtinem: 800.-000 tone traficul
fluvial mediu al portului, ceeace inseamng 35 Ia sutg din traficul mediu dina.
inte de rgsboi.
Dar si traficul fluvial al Intregii Dungrei romanesti s'a redus aproximativ
la jumgtate din ce era tnainte de rgsboi.
Deci aci rezultg a Braila, dupg rsboi, n'a mai atras decgf 800.000 tone
strafic fluvial anual, din din 2. 900.000 tone, traficul fluvial anual mediu al tn.
tregii Dungre romanesti adicg. numai 27 la sutg, fatg de 40 la sutg cat era pro.
,portia dinainte de rgsboi.
Aceasta inseamn c Braila, care este portul nostru de cl mai mare
trafic fluvial dungrean - $1 cel mai mare chiar de pe Intregul curs al Du=
narei - i e centrul flotei noastre comerciale de Dungre, a decgzut mult, mr
-numai fatg de ce era tnainte de rgsboi, ;dar chiar fatg de traficul actual al
Dungrei - si el micsorat la jumtate - si.a pierdut mutt din puterea de tractie
tie odinioarg. -

-Traficul maritim mediu anual al portului a scgzut dela 1.400.000 tone la

925.000 tone, adicg la 64 Ia. sutg. .
, Traficut total maritim mediu anual (pe Dungre si Mare> a scgzut defa
2.785,000 tone la 2.155.000 adicg s'a redus la 57 la sutg din amploaroa 'dina.
inte de rsboi.
Inainte de rgsboi, traficuf maritim al Brgilei reprezenta 39 la sutg din
traficul maritim total ; dupg rgsboi, reprezint 43 fir sut.
Deci situatia relativg si.a mentinut-o Brila, ca port tnaritim. Chian
scgderea absolutg a traficului madam nu.i 'ama de mare ca la traficul fluvial.
1n numrul viitor al Revistei vom da statistica pe ultimii 3 ani 1926 -1928
lie uncle va reiesi, mai precizatg, evolutia crizei portului Brgila.

Exportul f importul efectuat prin yama Brfla; tn cursul lunei De-

tembrie 1928.
Export
In cursul lunei Decembrie 1928, s'a exportat prin vama Brgila, o cantitate
le 40,292 tone cereale m mgrfuri.
Printre principalele articofe notgm orzul, secara, gran, fasole, porumb
meiu, rapitg, sgmantg de canepg, mustar, nuci, dughie, sgmantg de dovleac,
-tutu oleagin rogojint, cherestea si alte diverse mgrfurij
grile in care s'au exportat aceste mgrfuri stint : Germania, Franta, Bel.
sia, Italia, Grecia, Anglia, Turcia, Austria, America. Egipt i Argeria. '
lmportul
In cursul lunei Decembrie 1928 s'a importar prin varna Brgila o cantitate
lie 4.525 tone mgrfuri. Printre principalele categorji de mgrfuri notgm: orez, car.
buni, fiergrie, otelgrie, masini i piese, srm, tuburi i accesorii, tabfg, testuri,
produse farmaceutice chimice. nopefe, coloniale, pietre de moarg, sfoarg de
manila, sad si alte diverse mgrfuri socotite dupg locul de provenientg, princi.
palele tgri de unde s'a fgeut importul stint : Belgia, Anglia, Italia, Franta, Ger.
mania. Austria, Cehoslovacia, Egipt Turcla.
M. T.
www.dacoromanica.ro
 52 ANALELE BRAILEI
Productia agricol a judetului Bri ila la flute anului 1928.
Posedam datele statistice asupra campaniei agricole dtn 1927-1928, din
judetul nostru.
. Statistica ce expunem mai jos reprezinta in hectare, insamantarile efectuate,
atat ceie de toamna din 1927, cM si cele de primavara,, ale anului 1928. Din ao
ceste date se observa ca, cultura orzului si ovazului atrag atentia principala a
cuitivatorilor nostri. In al doilea rand vine cultura porumbului si numai dupa
acestea vine graul. - Se vede, de aci cat de departe suntem de vremurile cand
cu drept cuvant, ni se zicea granarul Europei. - Productia agricola a anului
1928 se cifreaza la suma de 204.858 tone, adica, aproximativ 20.486 vagoana
tereale, oleaginoase, plante ?ndustriale, legume ii *altele. Tabloul de mai jos aratS
suprafata ocupata de produclia oblinuta. Tone
Ovaz 39.798 Ha. Productiunea totala Kg, 40.743
Grau 14.397 ,, ,. 12.829
' Porumb 88.927 . . . 37.682
Orz de toamna 257 . . 526
Orz de primavara 88.950 n ,, ,, 95.983
Mei . 2.966 . . 1.071
Secara de toamna 821 . . . 553
.
Lucerna 2.909 . ,, 3.625
Dughie 4.652 4.481.
Fasole 635 . . . 116
Mazare 1.206 110 ,t .
PO 802
Ceapa 49 I, )1 . 1, PI 213
si-
Cartofi 185 ,, ,1 10 ,) 838
Pepeni 615 I/ pp 1/ bueati 5.111.000
Rapita 245 ,, 11, ,v Kg. 282.
Sfecl4 de zahar 55 It ,t ,, 250
Floarea soarelui 30 1, 71/ /9 71 13
l . TOTAL 204.858
Situatia tnsamemteirilor efectuate tri toamna anului 1928.
Grau 24:820 Ha. Secara 250 Ha.
Orz 1,317 o Rapita 98
.
Mihai Truftqu
lnsemnri blbliograf Ice cu privire la Brila.
Bibliotecii.
N. lorga - Din Istoricul orasului Braila -. confcrinta - Editura '
2> Paul Demetriad - Autonomia Porturifor i zonefe libere. - Braila
Editura Bibliotecii 4Armenceas>.
3> S. Semilion - lstoricul presei Brailene. - Braila - Editura autorului.
, 4> Stefan Hepites - Clematologia Braila - Memoriile Acad, Romane
' 5> Nae Vasilescu - Schhe istorice i administratura din orasul si .
indetul Braila .
Redactionale.
S'a primit la redactie urmatoarele studii, cari vor fi tiparite in numarul
vihor al Revistei :
Ing. Insp. G.tal Paul Demetriad Necesitatea inliintarei zonelcr libere '
n porturile noastre.
erban Ciuntu: R,aiaua Braila.
N. K. Constantinescu: Cronica Cerealelor.
N. N. Matheescu: ProbTemele mitncitcrimii brailene. '
G. Banea: Braila si peisajul brailean in opera lui Panait Istrati.
St. Ioa.clzimescu c Porturile noastre i tranzitul polen si-cehosIovac pe
*

la, poi
. spre Orient. .
H.,H. Stahl: Note la regimul de proprietate agrara a satului Rnsetiu dire,
ju,rIetul Ci. r. M.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro