Scribd Logo
Cargar

¡Te damos la bienvenida a Scribd!

  • Proc Ese

    Cargado por

    DonaldCruncket
    15 vistas103 páginas
    procese decizionale.

    Derechos de autor

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponibles

    PDF o lea en línea desde Scribd

    ¿Le pareció útil este documento?

    ¿Este contenido es inapropiado?

    Denunciar este documento
    procese decizionale.

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    15 vistas103 páginas

    Proc Ese

    Cargado por

    DonaldCruncket
    procese decizionale.

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    de 103
    STEFAN BoNCU “ipa, E5 Mate D. (197), When simi beeds contempt Journ Walser Aronson, Abahani Rotman, (196) Importance of Toning ural of Perna Saal Pacing, 39,3,528338 Whee i Kim, ¥. (997). What teat is eltually god: The fue. Personality and Soil Pcholoy falta 23, 8,980 Wwiguns 1S. Wigpine, Ng Conger JC (96H) Comets of ‘Wilson, (68), Prep dst of si a. fasion of rbd wih CF GO acon 4S Coplomen ‘ajne, RB. (1968) Attn ffs of mete exposure, Jew Personality and Soo Pricholy. 8, Moaogrs Sapien ‘ebowz, Ay Olsen, K. i Hotiau, K. (1983). Silty of tabyficed shan testers seas the iran. Jounal of Person ad ‘ackerman, M. gi Driver, R (1989). What sounds besutifl is good: The ‘ca atainens ctype waa of Nomar Bch, 3.672 ‘ucheonan, M, Miyake, Kf Hodes, HS. (991. Crowechanel effects ‘of real and physic atctnenrs ad hie inlets fr sere fonn prepton, Jarl 9f Personity and Sota! Pacha 68 Ske 9 AUTO-DEZVALUIREA + Eugen Dy fice eu reat pete. Ci ce eaose Hl simgatzen, dr Sumas acres. fe tl a mae Ele cia convnges linc Lis deve oi ‘ea povestit pe larg despre eye i mal recent. Gabvil ya ama de Sj pine’ esr ja c2 a Yr Siu despre aes ‘at nsinda pe necuoret Posted acen 2 contest rue apreape mimic despre el Tp de ipl ala ait eu ea gat onal ce wor minca i cin, cum i vor amen enes de a mute pe tare mi magento, core va ven rsh ef uta su ha Bar tines gc ea de ln vi 8 5 Dein aessr saint adapt dps Chaikin Dlg (1976) STEFAN BONCU In toate cazuile de’ mai si ete implica muto-dezalien, proceaul pin care individu comunicd ahora informati despre el Fnsugi (Boncu, 1999). Astodenaluirea este 0 parte deossbit de Important ntractisiloe aoaste cu celal. Paul Cozby 0 define cavdezvaliea verbal ateaionatd & materials awordescrptiy in {aud unui sau ama multe partenen’ (Cozby, 1973, p. 88). Carats File aulo-deralinlor (dad tansmitem gindur,sentimente sau txperiente aor persoane,nivlul de iatimitate al acestor deri mmomentul powvit pena o Tae, peroana in ft fren ne com fest) au fpercust insermaatessupraportipti nowsre socal le determing aumiel i caltatesrelailor ast sociale. In egal misird, ele fectead gindurile fi Seatimentele subictulal fat de propria ce 1. Auto-derviluirea ~ um tp specific de comunicare Agar, concept de aut-deriluie ecfet la comunicarea veralé informatie! personale ete un al individ (Chelone, 1979). Fart indoiala, camenti wansit 0 pure de informatit despre ei Ings pe cale non-verbal, dar toretcent din domenilsut-derv Iu au preferat st se conentezeexclusiv stupa canal verbal (veri, pena detali pind abordacea conuniart din perspestivt palhologic,laob, 1996) 8 remarcm fptl ch deville verbsle otf alt orale (de depart, czul oe! ma fcevent in interactions Fotiiene) et i seise Pearee gi Sharp (1973) au insist aura, imensunt inte tionale a autoderalu inchs de Cozby (1973) in defini hi Un interogatori,bunfoat n care persoan ete constnst sf mir. riseasedanumite fapee ale’ et repens nieidecum susie de tut-dezvluie. De asemenc, an cum sblinitd Worthy, Gary $i Kab (1969), ma potem considers autodeavlur atele de comme ricare ce vehculeari informa accesible obseratoru. Cel ce odes 0 cha opie se adresszhintrtocitrull alt in a fu feaza Astzi am Ubricato cdmays oie” nd se dezvai. In « sti, atagem sea asp carter soil al autoderii Indiv se xpinds eal sun ssn fe cease Din acest punt de oder, 3 unl iim neces auto-decsthien. Auden sr publ alodervuor nee Subic fs parent hi dint ddd sn mem gpl din care face pre. Majorintea cretion a wet vee coe scares informatie! pono neal dade: Aut-denalones es ‘bunt mis un ewomen terol Conceal de auo-dervure se cwvine stat def te wai dine piologia soils puolog slid Plog de ‘inte cinct au metal deaf ssa ed dei tno Sill; valent terpeutce ale cones Sidey aro Setsitor american ican de obs! n up cama, eine tose init sor apr aurderaa outa 98 USet: 1971) Casal plo! umanii Corps de vem at Rogers On Becoming» Person camel fepy ses pon secentl pe mana de desire (grow) Tetum a pe evo ide reer deschdere ons arene taper tale. Ela soit au-devaea un neato nea aes lea nu ete nou in psiologie= Fred are nevoe ae abs stvieten proved de rele dae eidurl dec ae ‘scundreneipargie lr cll propa Jorn sng Astrea fvoriasrd alates ia Cl se dene st ‘xpun elior mene ary seo somatic, Dewotce ponte ‘St cu teen lu Abraham Maslow” una nponee nea ‘tnnic psiloc auto-actaizae cee Host sul iat fersana refi st se deine color epropah, sPenoralices Snos, sere autoal american, pond aban etm acevo depln eunoseat cel pun ue she fn umare ponent ree ‘ea (Jourard, 1971, p. 32). . ™ r Dar ato-desica ar ae fn det mente si {i mena a idvidua Ea ee, ane dette, eal pees decvoea relate interpersonal, Ne vine peu ne magia Gam s poate inchega ora cm pete ca cons ns ‘shinbula de ivomati persone inte el dst ment Cimens nei price, de pil, deinde de ampli auto-deruinior tccipnce'Autodenthites ish peindvad sh se expe, tnd facie expres. Ex ares fancied ochre NeBenlnuim clo pre lr pot 201 igi propel finda seinen De ceo, ps 9 Conver etn, $a cven am rst crt a at sau ma pi ie Deteg si Graak (1999) adaga to ance de valdre socal 4 tutodce thr Cede psholog ¢ferI optl ni-o relat dutosdcealirea genres) un fedbnck din para cobalt Rest Cenfoctraa (ae fxma apron, complet, iterspei, Sfoutior te) jl pe sublet ah ac nleagh po sine ah ot potonen in amen soa este Jord SelDalonreQuetionnie USDQ). Instumenti triinl, desis arco Jou 9 Lasahow (1958), cupindea de emis mai preset 10 hon pet faced woeee Sentai opin es svn, me (ah, indciod pada cae a desl ifomat fa e paty persone. Gi mann, ta, cel ri bu prise de sox ops, el albu prion Ar aclysx, Scone avem valor de x0 In: 0= ipsa deed fn de yesoan-ont |= dene in termen genera 2= der tie compet pving num chestne Tn afr aust cestonar Sandan unele core flout vane ale DQ, fete de Ceatnarel nial ta com co pvgie Inge, pereonelein natura temo Din pct vada predcivd «JSDO mu este Fone sidcac Coretta ma ptt eden notdentna 0 rela Solid ne score sbi I cet chestonar dene a Siti reales Bando, intron exprinet eect de Himesein gi Kimraugh (1963, Secaresudon tan gop de 25 preset perind clo. Swen ou ia cpap aun tdi psiloc {i erm ber verbena despre fing ori Dol judettor {valu pe baa uci de crt, auoderaule atl abit {a tckloree eat! nw, cece at ape! ecru sublet 16 4JSDQ, Corti inte score individual gi gradu de auto-derva luge a doveite tol nesemiiva (0,012) SDQ este un ehestonaeretompetis, in sensl Xs prin intermedia raparelor sbiectilor,sute-dervlurie treat ale Scesora Porind de Ta conceal de accesible socal, ovat Sonim cu auto-dezaluivea, Rickes-Ovsiankinn (1956) a consti tun nsrument In aplicarea ira subi sin slit st desemnere ce anume ar dezahl, nu ce au devait. Reorienaea temporal Subiceior i face $8 blind scorn fete In Scala Acces Socile in raport cu JSDQ. Dar aici chestionral autour’ amercane hw inguie preci seurate eu pete In comportamentl de to deze in vi cota, Jour a stenonat st tlige JSDQ mw mai penta a etetapatterurite de ato-dezvilire, ct mai ca Scam pen stabil diferente die indiviat pe dimensunenautodeavlu CConvingeea Tui ere diterenfele dite cant fn ceca ee prives comportameatul de auto-derslive tnt determinate de dfereae Stbile de personae. Pe scur, in concetin psiologul american, suto-derviluire este ost de perenalate, Pe armel ul fercetitri au Incecat sb sabileares profil indivilloe ‘care 36 Aezvauie i exces sf profil eolor care nu se dezvilie. Reza, Inst au fost pe pata agepiilr Nien nua eust sh argue tezeconvingitor & extaversiunes socialites arcoela postu autordevalurea fn pele sti aparcoeiien satistitr, dain allele corlafile sat nesmifitive sau chat negative. faim ‘acelapi paternal rezulltelor in arma demersurilr vizind. deat biltatessoil,feminitatea sau autortaisma, Vondrack Marshall (1971), de exempl, au ibutt st demonstreze ch persoanele faci rate spre auto-deriluire a i cractrzate de un nivel inal a nce eri in celal, Aor erat eu JSD si cu Rote lterperonal Trust Seale Coefiienul de core #4 dovedit inst ttl nesemaifcatv Exist totusi ceva remit cre, fr putes fi considerate pe deplinconvingitoare or efile erik wnt. Diamoad $i Munz (1967) au objinut date ce ste e&primit nse st copii STEFAN Boncu mic se dezvuie msi putin desi fit mai mii. Conus este foarecum ‘surprizstoare, elci se aie cd primi sca novel afliaive mai mar, dar ei doi ate sa eva ez firma 4, in general primi nascuftnu sin capil igi satisfch acste evo, tat adesea stabi unoe rea propate set din Jur Sti laborat de Shaffer, Sent gi Tomarel (1982) are ma matt consistent, Shaffer i coleit ft testat poced subi ato ‘monitorzaea ar fun mediator al reciprociti aut-decvue Alte sus, indivi cu sor inate pe sala de at-montoriare props de Snyder (1974 sit ma nclinai dei ei eu scor slabe SF Hspunda unet dezvalirt x parenerlui cy 0 dezahive aving ‘proximatvacelayi grad de intimate $i comping desing vat se sft legiturs cu autosdezvluze. Franoi si Davis (1985, Davis Franz, 1986) au concepu un program de cesar anbitios petra t bine probe empitce in fvoarea acest) iotere Luctind ‘dolescen au ibutt arte cd subeci ew score pe sala onine de sine private se dezslue mai mult i fa patente ect ect ea sora reduse.Echipa Raymond Reno ~ David Kenny (1992) a ajuns Tareas congruene cu cele Tate publce de Franani si Davis. fn stil ei apoatle subiectlr ca pivre le propriledezvalii gi nivelrile or de congtini. privat cola Portv: Reno si Kenny cred cd subiett cu 0 costinia de sine Privat accenuat tind 8 se devsiie mai mult pur simpla penta 2 au ma multe lurri de dezvalit™ (Reno gi Kenny, 1992, 9.80, Tnspirindwse dia eraile lat Bowlby (1973) 9 Ainsworth (Ainsworth, Blehar, Waters gi Wall, 1978) supa stir de atsyament fn copltie, Hazan gi Shaver (1987) au sugert 8 expe Fiefele in prima ep de vat in ineraciaie eu pin in ue: feazi| manera in care adult abordez4 legiturile fective. Cu alte avint, Hazan Shave, inten demer fundamental pei scusul Sint contemporan asupea eailor itis, au sabi cst de atagament se perpetueszs de lng nei vei. Ca opi, dul Pot avea fle un sil securzan le un si evitant, unl annosamb Valea. Perscanele caracterzaie de un model ntl seeurzant asp Negurioriterpesonale cred ete fils fe apopi de ais Ee agreari sh inijiezepreten. Percale evitnte se deer pe cle ingle ca neavind Incedere in cial i ea dsplcindrle a dopids de acestia. Sill unxiovambvalet presupune. tn. mod esr xpovtana subiectului cd ela au vor st se apropie deel ai ct a rea el si se apropie de ci. Doi psiolos dels © uniertate isaetins, Mario Mikulincer i Osa Nacshon (1991), su dove ch exist determinae ine stlunle de attjament i patra de sulodervluite. Conform dtelorpeeznite de ei inivistevans spre deoscbire de cei securizant §t de cei anxosiambivaleni sin reticent in cea ce privet auto-drvauirea. Ei se sit smennt prevent unui partner ee se dezviluie foarte iim. Refusind ad se onfeseze,e previn, de at, interatunileintime eu celal Pe ansambl, este recomandabi st privin somportamentul de futo-derviure ca afindese mat cuind tub contol situatilor Mute studi care au urmarit spun idee cel arf determina Se ersnalitates subiectuli au ignorat de fat factor tuational [a Sintza sa teoretic, Cozby (1973) admit si adesen.corlatele de Pesonaliate ale atodezvaurt au fort confandate eu determinant Sonvint insta. Auto-dezvlure ete un omprtameat seca $ nto dispozie personal. 2. Dimensiuni ale aut-dervaliit Auto-dezalurea poate varia in mule privinge- De pit, un individ poste releva alu infrmati despre foarte muiteaspecte ale et sale totus frizeze aut informa supericile, Pater 1 Spunem alte persone c sinfem student npsiolole ne place tenis cf ne place la ebuni f mincnpizza yi hamburgers tae scat la lai gic aver doi ft mai mar. Toa aceast poveste face pe celia si cunoascd multe fete ale vei neste, da mu vt Hi mimic despre speranele, aspirate i emesile noaste, despre cece ne face si fimo persoantunicd, O asfel de deralure ete caraceriztt de lige, dar au de profuazime In alte cea des Tuite poate font inti i personal, dar oe efere la un sng STEFAN BONCU aspect al existence ce se dezilue— de exemplu In exprintle foreexaae, ‘Coy (1973) conser ch ato-dezviren este caacterizatt a camitate de informatie dezvilith (Lrgimesauto-dezilue) ty carter intima informatio deze (prfuncimea devaluii) rata derail ‘Chelne gi ole si (1981) au adaugn la acest caraceistci inc dout Tlexiiitaten dezvihir (adecvare comportamentalit de ut-dervluite la context) si manirs aes de prezntre. Aczeap tutor prefer vorbeasch despre rata davai (numsrl de ro ori autodeserpive pe unaten de imp) side densitaten infor. fate (ponder Infermatiorautodesrpive in ansambl infor. trailor furiate) Tn Toe de durta derviliri (cre corespunde Crate discursulisubieetul omer temporal sito-deralu). Instn eomerete de atoderecractr inti i arta ers ladepenente~ 22 sablto crlafie de O42 inze eae ‘dou variable (Derlega, 1989) Ct despre rea ine cantaten de informatie carter tin, et ete de dependent invert: indivi a tending de Seva fear pn despre ches intine Profunzinea sau intimiatn pare xh fe cen mai importants imensine a auto-dervauii. Forte malt studi au folosivo deep ‘ariabil dependent Chekne, Skffington si Willams (1981) au aritte& cama sat faclina st conser tansmiterea une infor ait auto-dervire numsi dact apociars continual ecesteia ca Fld carctercat de intimate, Howel gi Conway (1990) a complet acral ies, sugerind ch o dezvlie este considera intima stunt ‘ind este intess din pet de vedere emofonal sau clndvehiculeazh Informatie nezativa ox compromititoare despre subi. Este important, fia nda, precizkm A intmitaten pereputh mune devil varia in fancied contest. De exemplu, Scoeagi deze vai ecepatl cand mal intima dac va fi fuk ‘ui srin deci ni rete afl, act va feu in cadul nei onvorbi de afacei det Intro conversa informal. Holtraves (1990) observ ck Toc uel dezvu In Interiors! une conversa ® poate si amplifice sau si scada pradul de itimitate percept. 0 Sezluie plats chiar la inceputul discus va eonsiderth probabil, mai intima decttaceesi dezalire survenit dup cece inte de disci. “Tera Merton (1978) fice dstintia ne dou caaceistl ale dezlue ce pc hsb un ol foarte portant in ateeeaidiene de ‘omanicare. Ea concepe dezvalirea ex bidimensonali: descrire 91 ‘cvaluare Pe deo parte, derlvirea se poate pezenta cao deere, ‘eauminduse la estar unr fate Indiv potef Toate iin allt, devaluind Tape Toate iain despre el (de pil, 0 cn versiunereligoast, 9 Tacercare de siniidere, detalii despre vata Sexual et) Pe de apart, deovure pots cuprindd eval ale subigetui acd marursiea unor enol jdesti 3h opini ale a fare au fost generate de un fapt sal, Puen fi Toate int cu Sineva mimursindwi sentence de rujine pe care leam Ince Into anumith situate. Cele dous dimensivn sit relay indepen dene: 0 deserire factual une incre de saucer pote sat mo Si fie imbogii cu iainiae evalutvd ~ confsiun dese tile ‘are eu Iso aceat enti St temarci, din punctul de vedere acest ditotomi, serie atoarca 8 persoand poate sh trvializee tn subst de disci oat inti (envi sexual) flosndexclsiy eseriri,Micind ape Ie -lgee gi informatie abstract dimpotiv, exist 9 stuatt im care india personalizeaa puteric. chestvn| branale atunc cnd se auto-dzvale (on spltl pe din sau deur dea biou spe eas, ntrodcind informatie facta rived mar risind emotitfoane itime” (Modon, 1978, p. 73) Shijinduse de sceat distinc, Morton a arta, de pile in rport cu deri lure smplelrcunogige, cle ale sopor sit ma bogs pe dimen sfunen esr”, drupe dmensiunea value’ Thomas. Holgraves (1990) consider nivelal identifies orbit drepto dimensiune de cae trebui int coat in analiza futo-dezviluini. Aceasta a legit, evden, cu distinc promovatd de Tera Morton, precum si cu dimensiones ymanieraafetiva, de prezentare a informatie, spat de Chole si colegi si (1981). Subiecta se ideninea th grade difeite eu acini fui wecute. Pe STEFAN BONCU ule le consdeet eprezentative oi desir pnt el, de aoe otjean, atindu-te cu indiferens. Cineva cate demic cm ga petecut sera precedents poate si spunk -Am pivit la eleviaor tit fara” sa Am veel oats sears In fafa tev izr Una fa istreazi, evident, on grad mat Inlt de idenfifcare cu ctunen. Holyravesatage ata asupa implica interpersonal se ive- lusitor de identifier. De pl, o sole suspected est ncinal sk Fizeze eu alt bibs poste si sph une prictene Am stat de vr «a Paul” sau potest de sama e ase atune intermedi probing © ideniieare ma pronunt: Eu Paul a ncecat sf ne cosgem mai bine unul pe cell Ta ceretirileasupr relator iterpesonale se bucurh de steaie oath dintincie aces dnteauto-der alive personal (dee Valuiri despre “propria pesoand) sf aulo-dervauien relaional (ransiterea informatie despre ela subject eu persoanaclreia Fee dezvluis) (Cheng, Robinson si Kommor, 198), Autodeav Iie eational poate dbind un rol import ia mentneres¢ int ies une ela, lsu acre patenersint cpabil =f comnice espe state legit or. In uneleexzur, en exhivaleza co meta omunicare: membridiader analiza Impreun disfunctioaliiile de comunicare existent. Ca urmare a aesetanalize, ei po Slut poneu amelorreacomonisii, cee ceva contibu ainsi ‘ogre i eonsoldares reli ‘ouss-Poza gi Rohberg (1976, aud Holteraves, 1990) au Incercat sf argumenteze in fivoireaclaifitildemvlurlor rmodalatea diet or indirect de comnicare a information. Adm terea acest criteria at genera deci drete (faze care expr somijloctpuncalde vedere al subietuli de exempl, Sint mind Ade mine) 5 davai indiecte (Gaze eae a permite neocon 5 infereze puncul de vedere al sobictl; de exempl,faza Am Iuat 10 la exsmenel dir” poste ft neeas, fa sults stati cx eevee unui sentient de mindsa). St remarchm cf disinctin Aiowe dezvaluile direst ele indirect imine valabila ata vee sit a se suprapune distinc dite deailuie integionate gi ele eintengionate~ amit ef, th textul de fa, na considerim auto- sezvlure dec wansmitre iatejonats informa ato-referent Dincolo de acest posit impediment, dihotomia propusd de Sons: Poza Rehberg winite la rll sri nao dezvaie, Commporta: ment de uto-dezahire es esau. ata aitirorcelr ce st ‘Oumei caus 3 njlega ce anu i determi pe eonloctn lors se destiaue, Ei pun auto-derviluie fe pe seam nor se ae ses (fe dec atibu dporinale de exempl, Dan mira verb espe bala ude stoma penta che peroant desis, ei pace Sh comunice) fie pe seama siuait Gin acest ez, i fe au Siuajonal; de pil, .Dan mia vr despre bol i de stomae pein sofa rein small vaerndse Atribuirle hotSrise uneor port auo-dezvii la der ‘area lati. Taylor, Gould i Brounen (1981) sermalt fate tear identi ean devi inte a cell ano inpine. Cu tke cunts, considerdm e8 i fut oconfesiune penta cd sintem Simpatici demni de inredee etc, in aetfel de cazun, setimentle ostre de traci fat de co e e dere se itensiic.Pe de ah Parte, snc ind aver interes 58 mentinem ork consli 0 relat fie face arbi pote asupa eomporamestulu de deere Partenerlsi nostra Astfel de tri ce st In evden carci fist Tai pontive sau bunele I ite, perptueed. ammonia ‘interpersonal ah CConceptl de intimitte se aft in proximitats celui de auto- ezvahire. Uni cercettor’ leu scat chiar sionime, Henry Sack Sulvan s-1 numdrat rire primi teoretiient care at sublinat imporantaprietenilor inime penta cristalzarespersonalitii I influent stu volum din 1953, el dela ek inflege prin intimate sproperen dint dow persoae. Afirma, in pus ch intimin se ezvola ca urmare a deztlunlrrecipoce Mai aproape de zilele noasve,Priman si Fehr (1987) imp tages m bund mlsurd, concept ui Salven, Pentre iatmatea STEFAN BONCU este sun sentiment de apropire care i in ate camen din dee Tui personae" (Perlman Fehr, 1987 p15). Alar (binds Bernat i Hanna, 1995) fa distiactia—pe care noi o sim ern — Inge auto-dezaluizea ca proces sau ptr de interac inti tata ea ocala arelatilr. Dak auodemvuces et un comport ‘ment, intiniates se ewvine privith dept o cltate a iteracinor fine perssane. fn cartes lt Deepa $i cleo si (1993) este texprimat linpede aceasta poze: Atlo-devaies repeezint un ile prin care se manifests 9 e conolidenrA ocaltate a relailor 2 intimates” (Derapa, Mets, Peronia gi Margulis, 199. p18). ‘Clark si Reis (1988) promoveszt o concept ma dinamicd supa intimitii, Aceasta devine, in argumentaren lo, un produ a nor diam interpersonal complexe: en cpt stat un poes lata defini psibeogler american -Imimaten se constiue ca un proces in care 0 persoané transite Sentiment 3 nformai npor. fant pentru ea sls pernane gc urmare a rspunsull acestia din uma, ajunge st se consider wansparena, valida (en obfine confi Imarea prope! conceit despre ume. fia valrt personal) peciat (Car g Res, 1988, p. 628, apd Berndt Hanna, 1993), raza anterior desi ato deavlure cape un indice a nimi dine dous pesoane si, tctoda, ca pe un factor stimulator al inti ce crscteiene relat or. Dar ee mai cunoscu model ore inti Lau comturat ary Reis 5 Pilip Shaver (1988; vei, de asemenes, Clark ea 1994; Res Patrick, 1996). Donde intimin rela send e comportmentl de auo-dezvuire al patnerilon, dar $i de manirs in eae ei eatlonesz la tansiteen informa personale de ere ella. Disponbiltati dea rispunde a demu partene rule atrbuie de data acest un rol important in geneare inti {util ca comportmentului de autoderalie, Proveeul care est intimitatea debuteara cu dezvAliren ni individ in oe alti, Reis Shaver admit ch informaia personal poate 1 cominca gt prin ‘anal non-verbal Ei sugeteaa, de asemenes, ch exprimarea set imentelorconduce mai repede In inchegares itt dei transi ‘ere informatie factual, Process! continu cu eceparen mes 4 de ce partenor gi eu rapunsul acest Dac prim individ nee: petear rispunsel inflegre, apobure si validre,atunel puter Sprecia cl inlerctanen a zimislitprvstl pe care num nt, Imitate, Desi Reis ji Shaver i feclizearh analiza pe inteaciuilc mpl, punctate, de gel eli shite ma sus el postlenl re. tered intimiiio data eu repetaren iterator in timp, Cit despre real intime,acesen prespun mai mult deci acumulre de ne ‘aciu ite. Ele inetd, fo ps, sentimental apartnentel comane, © perspetiva temporal angajmente ce deplese conflitele mire, reactivate reciproct si Inredere barat pe expeienfele-aneioa Intimittea este un proces srt interpersonal 8 ¢dezvolti pe baza iterator ~ asi sept fisniaat medal prop Reis gi Shaver. Desi coordnsteleteostice ale aestul model sit trate intext cla dot autor, dovezie empire mu sit pe deplin sttsctoure.Laurencea, Barret 4 Petromonsco (1998) apr us tocmai tester ule din ipoterele piaigle mise de Res $i Shaver Ei au folosit © metodologiebazat pe ineisrarea de etre Partiipan impresior propel imediat dup diverse nteracfunt otidine. In aceste conser, sobieti se refeeau ls decile lo, a deere partenerior la sur a eae arene su rspuns omportamentului lor de auto-dersuire i a gradul percept de Intimate al interaunior.S-au obtinat stl probe emprce i pe jin dete indivi rest intitate tun ind devil lors ele ale parteneruli sit legate de sentimental c& partner i nie lege i prob ge poarth de gif. Lauencea i cole a ade vert i ipoiezapotvit etreia autoderviluirea emotilor gentearh intimate no masud mai mare dec auto-dezlivea fase Preten iim ai une pescate iyi amd functile de a 0 Inelege (6 perep ev acurateenevol i sentimentlepersoanci ast suajia in care se alt acras), o valida (el confemt faptal ck Subiestul este opesoantaccepttt i waloriata posit) 9a puta Se {8 (eH tratea pe subict cu afetune garth preocupre petra Soarta lui) Aceste Tunes devin deosebit de importante unc end individu e afl fo difeutate.Bunioas, anc end el primes dn STEFAN BONCU parte altos un feedback negati, care infirm coceptin despre et Ins, poate erage In ceeulintimilor pent «chute spin, Dac imtimi Ti ofera luton, conceptin despre sine poctvd poate supt Viet feedbackali diserepant, Willits Swann si Steven Predmore su stuiat scent imprejurare sau aja Ie conczia end fac Inadevar apel lace cu care Se fit in rela inne penta ei rmentne time de sine vidiest, ,Dack sat ales} cu ris emarch autor, picenil intimi devin nite compli car ites concepile De care subicti i lea constrit despre eligi fin le ile nerabile la orice atac™ (Swann g Predmore, 198, p. 1616). Dimen Slunle poze ae conceptuli de sine sin, inca fectra dn 0 fezultatl coabortsi eu intimi, Stables. conceppilor postive 'supa propiu eu este asian mune fore nrc, da ic fore exteme, proveind din eeaus dee sci. Despre inimitate se poate vorbi gt din punstl de vedere al motivate. Este evident cf camenit sit foarte difeiti in cece ce priveste nevoia de experienc inime. Uni et telat eae, pro. Dat, ali se ara indferent fh de acento, sau chiar le evi ‘Aparenens sexual ar putea genera, mica In pare, aes difrete inte oameni. Int-adevir, exis dover sficinte et ineactunle inte brat sint ai pun time dct ele dine fen, Proesul de socilizare poate farnza, asa cum vom consis cind vom sbord problema difeenelor inte sexe pe Wimenshnea autdcevluins © explicate plauzbilt penta acest fenomen, Tosi, Res, Sencha gi Solomon (1985) cred cd gradl rela sckaut de intimiae al imtrae {iunilor dite birbal nu tebui inles ea © concluzie defnita Bicbai pot interactina la fel de itim ca femelle cind situa leo impune. De pil, un fictor station! ce stimuleazl tenn spre ‘imitate la Brn consttuieinteraeien cu un membr l sel opus ea parener Into elaje de dragosteEfetel din url este onfrmat i in stuiul publicat de Este, Sharabany si Friedman (1998). Aplin o scala de intimitate const de Rath Sharsbany, ei tri autor israeli’ au btn date inicnd oititate mat mars ‘aloe partner de sx opus dest cu picten deaelag ex, Proceeinerpersonle ( teoriedeoscbit de itresans au dervat Michael Argyle Janet Dean (1965) din eect lor aspen alien priv tilor Ga limba englea,ev-contacr) Inte prvi (a contac focal repezint In sine, un subiect ict. fn impel convert privim pe celal din cin in cnd in ooh. Fixarea insistent parte- ula declangez4 ish anietaten acest. Prive se ines de Iai multe or dac indivi fan intractiane se plac det dad se Use Ia fl, dacd et coaboreash deci dach se aft In compete Argyle #8 coleg su stn ef oamenis se peivese mai mult inochi tune ind dscuachesiuni impersonal deci dac8abordea aspeste felevante penta ei De allminer, este probabil cf lia Hee & ondus la ipotera echt intimitii. In eset, pots aceasta previ intimitatea ca avind a multe ermponene nies i= ioe, peoximiates ae, itimitten subiectus de disci, mista in care partenri i zimbese unl lia te. St remain ft ch autodezaluirea (gradul de profunzime sau inimitate al temet de ‘iscui) exe lfleas ca un clement al intimiiIntnitates dint ‘ia reprerint un echilb inte toate aeste cormponent, in sensal fl fecare define 0 anumits ponders. Exist ovale coin @ strnst Imteedependents ire componente, Dezvolarea itm pe o ae mitt dimensiane nu se poate face doit in dau clara dimension ‘Bundoart,dact membri dade se privese in ooh indehng, ane! vor miei distana de interactiune gi vor zimbi mai putin, vor dicita hestiuni ma putin time et. Dac dana interpersonal se rece (de exemple, in tanvail sa in ascensorulaglomerate, unde came Sn pees uni in li) indivi se vor fer ah se piven inochi sk shordeze eme itm et. .Dacdecilibeal nimi est prtrbat pe © dimensiun, seri autor, el va refit prin ajustaren corals simensiun” (Argyle gt Dean, 196, p.293) SJourrd insigi sa interes de ipoezele avanate de cei dat psihologi engl Impreant cu Robert Friedman, lew tesa in Eontextliteracinitexperimentror ~subect Jouraed i Friedman, 1970). Manipularea din primal lor experimen presupunen varies distant dine cei doi protagonist ~ experimentatoal ie plrisea Inciperea, i se plsa foarte apeoape de subject. Varabila dependents o reprerenta durata si gradal de peofunsime al ao-derilur bier, Efectl anticpat de sutor 2 manifestat uma in eazl Subicetilr de sex feminn’ aces au der mal mult ind expe tmenttoral ala departe do el Crteren dstanel interpersonal, ‘deci reducer inti pe aceas® dimensane, a determina cry terea drat autodervAuior. Din plete, al dilea studi exper !menal aportat i arco na fs la fel de concludent Deda cea, Sutodezvauiea apieea Tn postu de varablt independents. Din perspeatva ters eehilibati propust de Argyle si Dean, ne ater {im ea autosdervilire exprimentatorul in faa subiectuiis di- ‘area de ete primuladbstanei de itractiune pint la comact Ric inhib auto-dezluzea subictuli, Datele experimentale a0 vie Aen insto reach contrarta eel din rm. Cast slveze teria sitrlrengler,Jorar i Friedman au avant pots i aceasta nit ste valbil in azul dadsoreaactrzate de incredre 3 sentiment poritverecipoce, Excepta identifi de Jurard si Friedman ar putea sugera 0 alta define nimi. Dade din experimental de ma sus a un tad inal de intimate, ar init lor ingen tema ineredere fH afecte positive. Prager, into carte intituats The Paycholoy of Tnvimacy (1995, apa Este eal, 198) ne Indeam piv nt mitatea ca pe 0 rezutants a afetiuni, inerfer gi coeiun. Pater lima acest idem, putem ades Ia pine expimate de Reis | Shaver sau puter rine a dena simp, dar limurtare 2s Sullivan: un sentiment de apopire ino rela. In orice ea, este recomandabil sh disingem inimitaes de ato-derviluie, Interac tea unr indivi care fac devil nu dbindeyte pin aceasta, ‘mod automa, atime 4. Context relational al ato-dervi Auto-dervute ete ia mod access legit deo rela inter personals. Rela consiie medil in care se nate si evolearl omportmentul de nut-derilie, Comuniare infermatici perso " tale ceulat membru al indi eepernts un aspect ese al rela filo. Avto-devalien gi relaia interpersonal $e modeled wea pe ala ~ auto-dezvaliressalenearhinflesl 9 itesittes net Felt dp cum nat ela fetaztreastile parteneruli a ate Uezvluire (Derogn ofa 1993). nei defi are oelaboreah tmembril iad’ ssupa lati lr et, in mule cacy real ate ‘eralusloe. O rele in care ambi partenen fc devalin caacte ate de profunzime este pereeput aint’ solide ‘Cel mai adesea, defnirea elailr se efectueaz8 prin apeal a categorit.socologice™ pricten, ride, Indigo soi clegh de Servic, vein, membri a aclu gp religion on enc ee, In cele te urmeazi, worm ctraceriaa in leva fraze fecare din Gipurile de Fela abordate de cerctstor din domenia ato-demstu Cu tof ne imaginim prietnia ca medi esl ma propce penira destino faa cae deschidem suf” ach mat fa Su piten apropit? Psibologi au confirmataceasth iti sm Tut coma. Sidney Jourard (1971), ca gi Cart Rogers (96) a aa i anowezvalirea amelireaza iterate dine rites, pen Find ase realizarea depling a persoane. Prietenia inseam’ nti fate, Pe masa eo elas wansforms ints de prietni, pater sshimbs te ef informa tot mat nine. De altminte, In male ‘Studi ttlnim vibe ita a ate-dezvali ea un india a Formic lepton de prictenie Totus, socialogl german Georg Simmel arma, la situ \eaculu a X1Xlea, eb adesea ficem eonfidente unorperoane ri ne, comunicind-te informajit pe ear le ascundem celor propa (Chaikin si Delega, 1974). tinal (pe eae, Toate probabil ‘om mai vedesniiodat se transforms in anumite oss nun ooo Fient pent elma poste sf folesasc infrmatia pe cae a obfio Impotrvanease Ficindo publics sau ameniaind 3.0 va fee ast, rn va picnic unr, nue va compromite oi uml. la erice az, potivt lui Simmel, unet cunogtse mur dezvluim siciodtt Tucrurile de care vorbim fr einer nui sin. Chaikin Delega (1974) a poietat un demers erp vii testaren acest ipotece Sau consaat stata deers de svantl german nu poate f ath STEFAN BoNCU In calcul dect ca‘ excep. Subic for au considera dezviives Intima cate un strin la fl de nepotrivih ca aceea cite @ uot Aw admis, in shin, ot reoeptor ese al net ssf! Ge dezvalui, maursad neo! ate ma mit detali despre str lor interne ‘Am amin despre sciele de comunicae dite stig cele Inte copii apartinind acsengi fami. Se cwvine, penta a te {ablol autodervurlor in cadal fala 8 facem cteve preci ‘efertoare i comportmentl de auo-derviute l cop tf Pitlor. Papin si colegii st (1990, spud Buhrmester Pager 1995) au sugerat acest Se acid eu satisfactin revit de meme ie gral inalt de coeziune al erupulu familial video, ins, lcrrile sit mai complexe. Adolescent determina restr ‘eve actelor de comunicre eu pasa dah cu vita pete devin uo grup de refering mal invent dect iin on dec a Adult. Perv uiBalswiek i Balkwel (1977), autodervahurea ste ling este guveratt de prineipa similar (cop a ndesearh lrnilor de acl sex, desi exist sufcente date dovedind disp STEFAN BONCU bites mai ence a mamelor de a ecepona mesae ite din partes opie, ndiferen de sex cestor Relate shits isu din anh nito-deri sin, tte, rai informe. Piolo a sida dou tpi de rea formal, ‘ind distingh coal auo-derstun In volun To: relia inte psibteraput cient reli die experinenttr subi. ‘Se sle cli toate forme de pahoterapie se bazeur8 pe suto-ezruireacientuh, Exit dover! empinice nconteabile po {cvit chroma substi care se angaese in mod sinoer In auto-enpo far, icecind, eu aja pihoteapeutl, sigh Ineeagh ait Alaa, valor, aevole egsveazt © aliorare mat acceuat 3 str or dec ei ce fae. Nivel envi een repent factorlbotror per inside, De tn Freud pink in ani 60, oll terapeutl a fost un sv, cel pin in ceca ce priveste autodervaluites, Pihoogul rebut incursjne pe client st se desthinui, ss accepte mira fis, dar sb se abn de la tansmieren de informatie fnsugi Cal Rogers va numdrat pele ini autor care a pled CComportameatal acesta a avea menirea de a stimula ato-dev aires lief, ofeindvt un model i fein salient norma de recip ‘itt, Tog, Tran gi Crk (195), inten text des invest fecomandaauto-dezvaluiea terpeutlu Ta nceputul intervene Etetl facilitator a rans de infra inime deere eapeut ‘se manifests dec instil medi finale, Pihoerpia arf, in fpunctl lr de vedere, ffigarea una vertabil dsl, nceind sti fie comunicare ultra. (Cas psoterapeutul, experimentatorul eauttinfoemati despre eu peivat al suber Sita de experiment este in pri ipl, o situate in care se ineuanjeaza comportamentcle de cutondez- alice ale paricpanilor Principal eciprectipare i ai Sourard (1971) a sublinit important Sevan experimental pentru performania subject, Subic care inteacioneaz eu un ‘experiment else denvlui se arid mal anspaeni, alone Siang = ib sian mai poe att de sto 2 ‘menu similar destiguat Se experiment. Dar, fel de nsec or determinate de expeconflesbesu fete Inconel Sxperinental. Hod si Back (1971) au ss eta supa acted pom Ei a0 sugeat cd percep sabiectl in epi e Sapermentl sin dominate dich cd nbratol constitu Teal Sp ct rem ro at amen deri cath” (Hoo Bask, 971 130) Dora de ua eer, de fps de novela de suodcevalte 5 de caus Ca ie, la peg fe comport de uo Back in stl To iind aps! ISDQ. A reise uradever, ct Zen, mul dite no, experimental de slog cape o oare de ‘vn aio densi Comportamentl cones pares ema portin Majrittea sudilorasupea autodezvuin mua vzat reac sau alta din cele desrise de nyc rela interpersonal in general, De aceea, med abit, in experimenteleefectite pe sceast fem m Tatlin wis it fa et rit Subic sa one in laborter pene putin imp. oti multe din diame Psihice descoperite po acest cle apar gin itrafiunle real, in are sat iptv inti un anu tip de tele ‘5. Teoria penetrri sociale Teoria pened sociale este oterieasupra devolii rele lllor inte, care pune in evident ampliicaren progsesiv a shim burilor dime panenei, eecum gi roll auiodezvilii in evoluia ‘clair. Potrvit acest! tery elite interpersonal presupn omportamente reciproes, cx schimbul de informa, schmbul de STEFAN BoNcU fete postive sau nope, Ea fost pops de ving Aman Datmas Taylor 1973 afm nec hte evecare schimbus superficial i schimburt inte. Auto-dezslues Tepe 2nd paren proce Je pec val uni fundamental de Sehinb soca ce velco dat cu li inerperonal. ‘Aman Taste sin apr ite cost beni infloeenztdezvolren rit. Exerc inal posite read posibitatca evolutet scents Pe misr ce rela. date dot Indiv se dervot vor dni ma mite informa a veut {ot ma nine: ve comunia expe tt matte domes fecre doen Yr sehimba tot msi mule informa Der pete fear ban! sau un cop ink moni schimb Toart ult afr tate fe fea bunt cltte informa seri, drs infor Imai inlime. Sadie pene pot frepreenne co 9 sere de despchur” ip posoaliatn fear Gite press Tn care Sadi se deze mai mts informatie la nelle specie eit facelentine.Agada large deri se amplifiso dat Stiinta vrai Pe mah cis pe esr, del stn, a cunoyinge la pistes, deraires capa Simenst tt ata a gies Ct acne, Dep atu se ages Testor (1968) sft descopei interesante aplid tera eet ecient dso de stan ce outa nace Gane Ea conta Iain, seni cae au comune mute intra nie despre icles! de amer, au js sh atp. tae pe aces, Puihologl expla acest pate de elie 8 ‘cael aprecing cB, dia cara doe de sompabltat cu cll lect al camere, student supracstinesrd. Inept caracteral pon evo lla. te Cercireagrpuror ile a benefit, de asemenen, de

    También podría gustarte