JACQUES SALOME MANAGEMENT RELATIONAL ANTREPRIZA ESTE UN LOC DE VIATA VIU Dincolo de relatiile functionale care se vor lega si care vor interfera, intr-o antrepriza $e va crea un tesut de relatii complementare, antagonice sau contradictorii. Antrepriza este un loc | {antrepriza este un loc de exploatare si/sau de creatie valorizare a resurselor personale Antrepriza este un loc de supunere, de posibile sabotari Antrepriza poate fi un loc de intalniri fertile Antrepriza este un loc de viata viu Antrepriza este un loc de productie Antreprizaeste unloc | _|Antrepriza este un loc de confruntare de transformare si dezvoltare personala ed Antrepriza este un loc de conflict, tensiuni si neintelegeriJACQUES SALOME MANAGEMENT RELATIONAL PSIMOLOG DANIELA DUMITRESCU PUNCTE DE REPER PENTRU UN MANAGEMENT RELATIONAL RAMANAND MANAGER RAMANAND OM Recunose capersoana fiecare angajat * Ilrespectin diferentele ui + Ma afirm pentru ceea ce sunt cu reusitele gi penitentele mele + Imiascutt propriile emotii si sentimente + Tlapreciezpentru cea ce este + _Ilvalorizez pentru ceea ce face + flinformez sil consult cu privire la ame ena resenlimnerttete: atributile lui © Am un comportament care poate servi drept referints + fi definese clar responsabilitatile la - wos ou locul de munca $i in relatiile cu ceilalti + Imi recunosc gregelile fari si ma descalific, fara sa ma judec sau sé ma acuz ° Si mai mult decat toate astea, am grija de dezoltarea mea personala + — itascuttideile + Il intelegin potentialul sau + Cosntruiese un cadru care s8-i permita sa se autodepziseasc’ + _ ilconfrunt cu dreptul lui de a progresa ‘© Favorizez drumul pe care s2-si dezvolte stia de sine si bunavointa fata de propria persoania PENTRU DEZVOLTAREA ACESTOR COMPETENTE ee oe ae Astept consideratie pentru ceea ce fac sipentruceea [Ray ce sunt; Astept aceasta consideratie ca pe ceva complementar, nu ca pe o necesitate imperioasa; invat astfel si ma stimez si s4 hranesc bunavointa fata de mine insumi.JACQUES SALOME MANAGEMENT RELATIONAL TRADUCERE SI ADAPTARE PSINoLO@ DANIELA DUMITRESCU. CARTA MANAGERULUI PENTRU A AVEA RELATII CREATIVE IN ANTREPRIZA MISIUNEA MEA este de a crea viziune si de a o impartasi cu barbatilor si femeilor, avand astfel__re- sponsabilitatea de 2 uni valorile si potentialitatile umane, pentru a crea impreuna valori economice si sociale. FUNCTIA MEA este sa definesc un proiect de “a-intre-prinde” in slujba acestei viziuni care uneste _bar- batii si femeile in dorinta lor de a realize in comun pentru antrepriza, dar si pentru evolutia personala. LEGITIMITATEA MEA rezulta din capacitatea mea de a fi recunoscut de echipa mea pentru contributia mea reala Si efectiva la reusita acestui proiect si de a fi recunoscut de fiecare individ pentru ca am creat conditille dezvoltaril sale profesionale. ROLUL MEU este de a gasi resurse (tehnice, financiare etc), care sa functioneze ca mijloace de re- alizare a ideilor si proiectelor umane. RESPONSABILITATEA MEA este sa creez coerenta si eficienta intre persoane, sa-i ascult, sa cresc_ sen- timentul de securitate, de integritate fizica si morala a fiecaruia. SARCINA MEA este de a crea valor pe care sa le impartasesc si in care sa-si regaseascafiecare —_pro- prile idel, DATORIA MEA este sa rezolv fiecare problema intainita de catre colaboratorii mei si care le depaseste nivelul de interventie si de a reuni persoanele pentru a dezvolta impreuna relatii creative bazate pe in- credere, respect si intrajutorare. Dezvoltand toate aceste puncte, autoritatea mea va deveni mai fiabila_ si -si mareaste sansele de a fi recunoscuta ‘Nimeni nu este Imidedic energia barbatilor si femeilor care mi-au acordat incredere lor al Ra aals Cee es meets Imi realizez vocatia, adica animarea oamenilor cu care lucrez, atunci cand re- hunt Ia exercitarea unei puteri unidirectionata institutional. Bara Recunoasterea legitima pe care 0 astept ca om rezulta din aptitudinea mea dea ma pune la dispozitia colaboratorilor mei, pentru ca sarcinilor lor profe- sionale sa fie indeplinite cu eficienta si sa devina unul dintre factorii implinirii lor prefesionaleJACQUES SALOME MANAGEMENT RELATIONAL PSINOLOG DANIELA DUMITRESCU CARTA VIETII RELATIONALE PRIVIND PERSOANELE IERARHIC SUPERIOARE lata care sunt asteptarile mele fata de persoanele sub autoritatea carora lucrez: Prioritatea stabilitatii emotionale: instabilitatea emotionala sau variatiile afective intempestive ale persoanelor responsabile sau sub autoritatea carora lucrez, antreneaza in mine un consum maximal de energie, diminuindu-mi astfel eficienta si agresandu-mi resursele mele operationale. Astept, de asemeni, stimulari si contributii formative continue: cer persoanei de care depend in mod direct sa-si poata pune maximul competentei si experientei sale in serviciul meu, pentru a-mi favoriza reusita. Nu reusita mea personala, ci functionala, astfel sa pot colabora, la cel mai inalt nivel, pentru realizarea si succesul proiectului in care suntem coparteneri sau colaboratori Dorese critici constructive: imi doresc ca persoana responsabila de care depind, sa-mi propuna critici care sa-mi creasca eficienta. Critici privind actiunile mele, actele mele, comportamentele mele, Capacitatile sau incapacitatile mele, si nu critici privind persoana mea, care nu trebuie confundata cu functia mea. Daca sunt in dificultate in fata unei sarcini sau in incapacitatea de a atinge un rezultat asteptat, nu inseamna ca sunt incapabil. Ger sa fiu sustinut in mod direct: sper intr-o sustinere neconditionata de fiecare data cand sunt in dificuttate. © sustinere fara comentarii denigratoare, fara judecati de valoare, fara reprosuri sau acuzatii. O sustinere care-mi poate fi oferita printr-un ajutor concret pentru a depasi un obstacol identificat. Sper Ia schimburi posibile in afara situatiilor de eriza: solicit schimburi periodice, in care eb sa se poate exprima si sa fie inteles. Dincolo de cautarea unui accord posibil, doresc o impartasire de informatii, de puncte de ary i 5 personae nu se vedere, de experiente sau de diferente. ee ce oie Imi doresc sa creez un context unde exprimarea sa fie directa si interactiva: imi propun exprimarea experientei mele si nu conditionarea interlocutorului meu, asumandu-mi riscul de a vorbi despre mine si fiind atent ca celalalt sa nu raporteze cuvintele mele la nivel personal.Pentru o educatie a constientizarii ‘Va exista intr-o 2 o educayie a constientizarit in families in seoals. Yorbim despre o educayie in care fiecare copil va fi invitat si se infeleagA si sA-si amplifice propriile potentialititi, si-s recunoasct mai bine resursele si Hunitele sf, mai mult decdt at, sf perceapal uuanitatea, untcitatea si, de ce nu, partea de uni- versalitate care este inscrist in el © educatie care-i va permite si-l va autoriza si simta eeea ce simte, si incerce ceea ce incearca si fact la un tat, sisi indentifice trdrile gi sentimentele reale ale momentului,fird si le imprumute sau si le copieze de la altcineva si mai ales, si le pot exprima si impart © educatie in care astfel sii se poatd oferi mijloacele unei veritabile ucenicii pentru: © Aexersa si perceapa mai bine nu doar diferitele senzatii care suseita in el situatii de gratificare si de valorizare, dar si pe cele purtitoare de frustrare, incomprehensibil sau respingere, si-si recunoasci mai bine atitudinile, conduitele $i comportamentele legate de propriile resurse, calitai, potentialitat si zone de intolerant; © Agi glefui capacitatea de discerndimént gi deci de alegere gi de angejament; © Ainvaja si distingt intre a asculta 51a inelege, intre @ privi sia vedea, intre a exprima si a comunica, pentru a accede catre posibilele sensuri ale unei situagi, fapt, eveniment; ¢ A dezvolta o viziune lucidé care si-i permité si distingl mai bine intre lumea aparentelor si cea a si cea a mizelor per sonale sau politice, care sunt prezente in toate evenimente Va exista intr-o 21 in geoli o educagie consacrats promovini respectului fa de sine, fath de celal si fatf de vintlin toate formele ei Vor exista intr-o 71 in seoli bazele unei formiri centrati pe deseoperirea faptulni ci suntem intotdeauna treiintr-o intal- hire sau schimb: eu, celilait si relajia care ne leagé. Constientizénd cd aceasté relatie are Intotdeauna dou extremitit! si c4 yine de fiecare ca sd invete si fle responsabil de una dintre aceste extre iti Va exista 0 educate a responsabilizarii care va solicita fleciruia si se simté parte components din ceea ce-i parvine, find astfel responsabil de extremitatea care+i apartine. O educatie care-| va incuraja si se simté atent, vigilent si respectuos eu celilalt (cel sau cea care este in fata lui) prin descoperirea si experimentarea diferente, unicitati fiecdruia si aleritigi lui Va exista intr-o ai in scoli un invijimiint care sii invete pe copii si-si protejeve si si-si hrimeased relatia cu Universul, ‘care si-iinijjeze si triased si si actionezo ca fiinto planetare, care nu vor putea, devenind adalfi, 58 se mukumeased si admin- istreze planeta pornind de Ia interese loeale, nationale sau cireumstantiale, ci ca pe un bun comun, pretios, iubind, protejand sitransmitnd imbogajt energia si viata Va exista 0 2i in care va fi necesar si regiindim raporturile de forts intre copii gi aduli gi si dervoltim mai mult reciprocitatea Va exista intr-o 2i 0 ecologie relational’ care va inflori intre fiintele umane gi care le va da mi Jloacele concrete pentru a accede, dincolo de speranjd, la aspirayja absolutului si a pacii, eare se afla in| tot! oamenit ‘Va exista un impuls mai vital decat 0 nevoie, mai ambitios decat o dorinta, mai puternic decdt| tun avertisimeut pentru a genera relati de ealitate, pentru a suscita mai muka convivialitate si pentru a dezamorsa riscurile violentei si intotdeauna potential prezente in toate sehimburile Va exista o migcare mai profunda decét un clan, mai largi decét un zbor, mai generoasi decat o| promisiune pentru a dezvolta bazele comune care si permiti schimbarea, impartisirea fird alionare, irk violenty Vo exista un ideal mai insulleyt deedt un vis, Va exista un proiect comun a unei carte a vietii pentru o relationare mai bund, pentru a in drizni si propunem comunicéri creative intre birbatii si femeile din aceasta lume.A preda ce? Cum? Cui? Mi se pare necesar si amintim si si afirmam ca profesorii exista efectiv. pentru a preda. In jurul acestei afir- ‘mafii, mi s-a parut important sa definese trei intrebiri: a preda ce? Cum? Cui? APREDA CE? Profesorii exist in principal pentru a transmite un “a sti” si un “a sti si faci”. Dar, si asta devine din ce in ce mai evident, si pentru a transmite un “a sti si fi", “a sti st creezi”, “a sti sa devi", adiea bazele unei socializari, pentru a dezyolta o sensibilitate catajeneasea si pentru a favoriza o integrare in lnmea noastra. A invaja astazi nui se poate re~ zuma la transmiterea unor cunostiinje codifieate sau noi, ci presupune si confruntarea cu un “a stii” informal al copiilor, acumulat in strada, de la televizor, inmagazinat in afara scoli, prin contactul direet (uneori prea direet) cr lumea adultilor, care-I confrunté prea devreme cu experienje de viata pentru care nu sunt pregatif. invayitura anarhica, haotic’, care-| va determina sa se reorganizeze, restructureze, conformeze unui invayimant formal, in care profesorii dejin controlul Cat despre comunicare nonviolent8, ar trebui inylfati la geoal ca materie de sine stititoare, intr-o programa care ar i deschisi cltre stiinfole viefii si stiinfele umane, invifandu-i pe copii cum se dezvolti si se construieste un om- ulet! APREDA CUM? Generajii de profesori au dat rispunsuri frumoase la aceasti intrebare, pedagogi fri pereche au deschis multe drumuri. Metode pedagogice multiple stau drept marturie, avand vocafia de a trezi, stimula, a face s& participe, insi a se sprijini ins pe resursele fiecdrui copil. Se spune ast&ai ci cea mai mare parte dintre metode se dovedese a fi caduce sau inadaptate copiilor acestui timp. Poate emai riman, pe ici pe colo, numeroase geoli, colegii sau licee si cu sigurangi multe elase, care-i plstrea2% deschiderea gi dinamismul. Acestea sunt locurile in care invititura este pro- pusi, intampinata si primité fara tensiuni, opozifii sau violenfe, dar stim, si va fi inutil s-o mai ascundem, ¢4 in- vatimntul se confrunt’ eu dificultaji din ce in ce mai mari. Este din ee in ee mai dificil ca invafimantul s4 ramana vit, chiar dacd in majoritatea cazurilor este Peut dintr-o profunda voeatie. Ar trebui sd ne focalizim comentariile asupra urmiitearelor puncte: + Privilegierea dimensiunii interpesonale (calitate a relafiei care permite s& cireule invafitura gi stabilirea unor ancore pentru o mai bund integrare) si a dimensiunii grupale sprijinindu-se pe resursele grupului pentru a favoriza punerea in practicd gi realizarea acesteia. « Intarirea dimensiunii insitujionale (cadru protejat de coduri si reguli ce precizeaza mai bine drepturile si obligatiile fiecaruia si marcnd printr-o manierd mai ferma transgresiunile), APREDA CUI? in jurul acestei interogatii, profesorii au astizi cele mai mari dificultayi. A spuno cf copii de astizi la varsta gcolarititii nu mai sunt ca coi din epoea moa oste evident. Dar este impor- tant si constatim ci in zilele noastre multi copii nu au echipamentul relational de bazi, ropere suficiente care sa le permit s& triascd in comunitate gi deci si se confrunte cu frustrarile inevitabile vietii colective, s% accepte minimele constrangeri cerute de invayiméntul de mas’, si aib eapacitatea de concentrare minima pentru a se fixa pe realizarea unoi sarcini. Profesorii de afla uneori in faja unei noi categorii de copii, extrem de varia, pe care eu o denumese “copii ai dorinfei”. Sunt copii crescuti fara constrangeri, de adulfi care nu stiu si respecte, fiind adesea in trecere prin fafa lor neputéndu-le oferi_ nici o referinta, imagine a autoritaji. Copii cu un nivel de frustrare atit de seaaut, ineat intalnirea cu realitatea este tr2itd ca o agresiune insuportabil, la care ei rispund cu violent. Acesti copii, chiar dacd acum reprezinta o minoritate, indue prin mimetism comportamente si conduite si celorlalti copii, dar mai ales, gi asta trebuie precizat’ cu fermitate, “paraziteazi’, destabilizeazi munca unei intregi clase de-alungul anului scolar. Se confruntd cu adulfii intr-o relatie in care acestia sunt frecevent dezarmati, in fata grosoliniei, ameninfirilor, acjiunilor. Raspunsurile si interventiile clasice sunt inoperante. “Copii dorinfei’, copii “totul, totul imediat, fara contrapartida’, “copiii Teflon” asupra carora niei o sancfiune sau gratificare nu are efect, iat noua populatie, imprevizibild, insesizabilf cu care profesorii vor avea de lucru.