Está en la página 1de 15
ANALIZĂ CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE LEGE PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA LEGII NR. 215/2001 A

ANALIZĂ

CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE LEGE PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA LEGII NR. 215/2001 A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

PROPUS DE UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA (UDMR)

București Octombrie 2017

Despre autorul analizei Da n Tanasă, președintele fondator al Asociației Civice pentru Demnitate în Europa

Despre autorul analizei

Dan Tanasă, președintele fondator al Asociației Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC), este cetățean român, născut în 10 martie 1981 în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna. Este expert în domeniul relațiilor interetnice și al apărării drepturilor omului. Are o diplomă de licență și una de masterat în domeniul relațiilor interetnice și este autorul cărții „Uitați în inima României”, apărută în anul 2016, prefațată de academicianul Dinu C. Giurescu, despre relațiile româno-maghiare din județele Covasna și Harghita. Din anul 2008 publică pe blogul său, dantanasa.ro, articole de presă, anchete și documente cu privire la subiectul relațiilor interetnice din Transilvania. Este invitat frecvent în studiori de televiziune din România în calitate de expert în domeniul relațiilor interetnice. Cunoaște cinci limbi străine, a lucrat în companii private din România, Spania, Olanda și Italia și a locuit la Madrid și Frankfurt.

Despre prezenta analiză

Prezenta analiză, întocmită de către președintele Asociației Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC), vine pe fondul lipsei acute a experților parlamentari în domeniul relațiilor internetnice și al implicațiilor unor proiecte legislative în climatul social și interetnic din România în general și din Transilvania în mod special. Prezenta analiză este prilejuită de potențialul impact major la adresa evoluției relațiilor interetnice și al climatului social din România, precum și de impactul asupra Constituției României, pe care îl poate avea adoptarea acestui proiect legislativ în forma propusă de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Având în vedere importanța sociatății civile în construcția democratică dâmbovițeană, ne asumăm responsabilitatea de a pune la dispoziția senatorilor și deputaților argumentele necesare pentru a decide în mod responsabil cu privire la acest proiect legislativ. La finalul acestei analize parlamentarii, indiferent de orientarea politică, vor putea evalua cum se cuvine impactul acestui proiect legislativ la adresa statului național unitar, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în pragul Centenarului Marii Uniri, un moment care ne obligă la responsabilitate în activitatea parlamentară și la respect față de făuritorii statului național unitar modern.

Analiză cu privire la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a

Analiză cu privire la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale propus de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a depus la sfârșitul lunii mai 2017, la Camera Deputaților, un proiect lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale. Proiectul este susținut de liderul UDMR, Kelemen Hunor, alături de alți 29 de deputați și senatori aparținând UDMR. Nicio altă formațiune parlamentară nu a susținut acest proiect la momentul depunerii sale în Parlament.

Din analiza proiectului în forma depusă la Camera Deputaților de UDMR reiese foarte clar faptul că principalul scop al proiectului este acela al oficializării de jure a limbii maghiare în România. Adoptatea proiectului în forma sa inițială ar contribui substanțial la punerea în practică a dezideratelor unor grupuri de persoane care acționează politic, economic și administrativ pentru independența Transilvaniei.

În forma depusă la Camera Deputaților, proiectul are implicații majore la nivelul relațiilor sociale din România în general, și la nivelul relațiilor interetnice în mod special. Proiectul depus de UDMR reprezintă, în mod evident, un adevărat atentat la adresa caracterului de stat național al României și este un pas în plus spre independența Transilvaniei. În continuare vom detalia argumentele logice și legale pentru care considerăm că acest proiect legislativ este inoportun și vom apela la conștiința națională a fiecărui parlamentar român în parte pentru a acționa în concordanță cu prevederile Constituției României.

De remarcat și faptul că proiectul este susținut doar de către elita politică și civică a minorității maghiare din România, UDMR, eterna nemulțumită de nivelul drepturilor acordate minorităților naționale din România. Nicio altă minoritate națională din România nu se manifestă nemulțumită de cadrul legal pe care România îl are în domeniul protecției și afirmării identității cetățenilor aparținând minorităților naționale.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL LEGE p entru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAȚILOR

SENATUL

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial at României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 19 se modifică și va avea urmatorul cuprins:

Art. 19. - (1) În unitățile administrativ-teritoriale, în care cetățenii apartinând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numarul total al locuitorilor care și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte.

Nota ADEC: În prezent, cetățenii aparținând minorităților naționale pot utiliza limba maternă doar în raportul cu autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean. Noutatea adusă de prezenta modificare legislativă vine din completarea „precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale” care ar fi obligate acum să asigure cetățenilor aparținând unei minorități naționale dreptul de a utiliza limba maternă în instituțiile publice ale administrației publice centrale. Practic, în condițiile prezentului proiect, limba oficială de stat va fi dublată la nivelul administrației publice centrale a statului de alte limbi, în speță limba

maghiară , care va avea de jure același statut cu limba oficială de stat. De

maghiară, care va avea de jure același statut cu limba oficială de stat. De vreme ce limba maghiară va putea fi utilizată în instituțiile administrației publice centrale, e doar o chestiune de timp până când limba maghiară va putea fi utilizată în ministere, agenții etc. ca limbă oficială de stat. Dacă va fi adoptată în prezenta formă, prezenta modificare legislativă va constitui baza lagală a oficializării limbii maghiare în România, de vreme ce limba maghiară va avea același statut cu limba oficială de stat, limba română, în interiorul aparatului administrativ central al statului român.

2. După alineatul (1) al articolului 19, se introduce un nou alineat,

alin. (2), cu urmatorul cuprins:

Art. 19. — (2) Prin număr semnificativ de cetățeni aparținând minorității naționale se înțelege:

a) 10.000 de cetateni aparținând minorității naționale în unitățile

administrativ-teritoriale în care numarul locuitorilor este mai mare de 100.000;

b) 2.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile

administrativ¬teritoriale în care numărul locuitorilor este între 50.001 -

100.000;

c) 1.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile

administrativ¬teritoriale în care numărul locuitorilor este între 25.001 -

50.000;

d) 500 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ¬- teritoriale în care numărul locuitorilor este între 10.000 și 25.000;

e) 300 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ¬teritoriale în care numărul locuitorilor este sub 10.000.

Nota ADEC: Practic, procentul de 10% este irelevant, pentru că, în realitate, potrivit art. 19 alin. 2 lit. e din proiect procentul scade de fapt la 3%. Împreună cu precedentul alineat, prezentul alineat va constitui baza legală a oficializării limbii maghiare și a limbii romani (țigănescă) în România, de vreme ce limba maghiară și limba romani vor putea fi utilizate în paralel cu limba oficială de stat atât în instituțiile administrației publice locale cât și în relația cu instituțiile administrației publice centrale în zonele în care o minoritate națională atinge pragul de cel puțin 3%, potrivit art. 19 alin. 2 lit. e din proiectul de modificare. Vor exista astfel sute de localități în România în care practic vor exista 3 limbi oficiale de stat: limba română, limba romani și limba maghiară.

3. După alineatul (2) al articolului 19, se introduce un nou alineat,

alin. (3), cu urmatorul cuprins:

Art. 19. - (3) Prin exceptie, în unitățile administrativ -teritoriale în care se atinge doar

Art. 19. - (3) Prin exceptie, în unitățile administrativ-teritoriale în care se atinge doar ponderea sau numărul cetățenilor aparținând minorităților naționale prevăzut la art. 19 alin. (2), autoritățile publice și entitățile stabilite la art. 19 alin. (1) au obligația să asigure exercitarea drepturilor prevăzute la art. 117 3 , art. 117 6 , art. 117 7 , art. 117 8 .

Nota ADEC: Practic, prezenta modificare legislativă va crea condițiile realizării în practică a unui astfel de scenariu: dacă într-o localitate de 100.000 de locuitori locuiesc 300 de cetățeni aparținând unei minorități naționale atunci automat aceștia vor putea utiliza limba maternă în instituțiile administrației publice centrale și locale. Practic, acest articol propus va oficializa în România nu numai limba maghiară și limba romani ci și limba turcă, poloneză sau rusă, spre exemplu. Asta pentru că, în realitate, existența a cel puțin 300 de cetățeni aparținând unei minorități naționale va obliga automat autoritățile administrației publice locale sau centrale să permită acestor cetățeni să utilizeze limba maternă în relația cu instituțiile administrației publice centrale și locale.

4. După alineatul (3) al articolului 19 se introduce un non alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

Art. 19. - (4) În unitatile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea sau numărul cetățenilor aparținând minorităților naționale prevăzut la alin. (1) sau (2), autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrative-teritoriale, pot asigura, în temeiul deciziei reprezentantului legal sau, după caz, a organelor de conducere, folosirea limbii materne, în raporturile cu aceștia, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte.

Nota ADEC: Practic, spre exemplu, un reprezentant legal membru UDMR va putea decide că limba maghiară poate fi utilizată în raportul cu autoritățile administrației publice locale sau centrale chiar și în absența pragului minim de cetățeni aparținând unei minorități naționale. Spre exemplu, un prefect susținut de UDMR și numit de Guvernul României în județul Vaslui va putea decide că limba maghiară poate fi utilizată în relația cu Prefectura Vaslui chiar și în absența unui prag minim de cetățeni aparținând unei minorități naționale în județul Vaslui. Astfel, prezenta modificare legislativă va da naștere unor situații cu totul și cu totul

aberante , care vor eroda în mod evident caracterul de stat național al României și

aberante, care vor eroda în mod evident caracterul de stat național al României și vor pune bazele federalizării României.

5. După alineatul (4) al articolului 19 se introduce un nou alineat,

alin. (5), cu următorul cuprins:

Art. 19. - (5) În cazul în care în satele componente ale comunelor, precum și în satele aparținând orașelor și/sau municipiilor cetățenii aparținând minorităților naționale ating ponderea sau numărul cetățenilor aparținând minorităților naționale stabilit la art. 19 alin. (1) sau (2), prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzator.

6. După alineatul (5) al articolului 19 se introduce un non alineat,

alin. (6), cu următorul cuprins:

Art. 19. — (6) Exercitarea dreptului de a folosi limba maternă în condițiile art. 19 alin. (1) — (3) și art. 117 2 -117 9 se realizează prin aceleași mijloace și în același

termen ca și în cazul folosirii limbii române.

Nota ADEC: Acest articol întărește faptul că limba maghiară și limba romani vor avea același statut cu limba oficială de stat, limba română, singura limbă oficială de stat în România potrivit art. 13 din Constituția României.

7. După alineatul (1) al articolului 22, se introduce un nou alineat,

alin. (2), cu următorul cuprins:

Art. 22. (2) Se interzice orice modificare a limitelor teritoriale ale județelor, orașelor, comunelor și satelor care are ca scop sau efect diminuarea ponderii cetățenilor aparținând minorității naționale în unitatea administrativ-teritorială în cauză, precum și afectarea drepturilor și libertăților acestora decurgând din Constituție, tratatele și conventiile internaționale la care România este parte.

Nota ADEC: prezenta propunere legislativă blochează în mod permanent orice încercare de modernizare administrativă a României. Dacă va fi adoptat în forma propusă de inițiatori, această propunere va bloca în mod permanent orice proiect de regionalizare și/sau reformă administrativ- teritorială a României.

8. Alineatul (7) al articolului 39 se abrogă.

9. Alineatul (2) al articolului 42 se abrogă.

10. Articolul 50 se abrogă.

11. Alineatele (2), (4) si (5) ale articolului 76 se abrogă. 12. Alineatul (8) al

11. Alineatele (2), (4) si (5) ale articolului 76 se abrogă.

12. Alineatul (8) al articolului 94 se abrogă.

13. După Capitolul X se introduce un nou capitol X 1 , „Folosirea limbii minorităților naționale în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate„ cuprinzand articolele 117 2 117 14 , cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL X 1 FOLOSIREA LIMBII MINORITĂȚILOR NAȚIONALE ÎN RELAȚIILE CU AUTORITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE ȘI CU SERVICIILE PUBLICE DECONCENTRATE

Art. 117 2 . - (1) În conditiile prevazute la art. 19 cetatenii apartinand unei minoritati nationale au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice si entitatilor prevazute la art. 19 alin. (1), oral sau in scris, si in limba materna, precum si de a primi raspuns atat in limba romană, cat si in limba materna, in termen legal. Actele oficiale se intocmesc in mod obligatoriu in limba romană și in limba minorității nationale. (2) În scopul exercitarii dreptului prevazut la alin. (1), autoritatile publice și entitatile prevazute la art. 19 alin. (1) au obligatia sa pună la dispozitia cetatenilor apartinand unei minoritati nationale formulare si texte administrative de uz curent si in limba for materna. (3) Lista formularelor si a textelor administrative de uz curent este stabilită prin hotarare a Guvernului Romaniei, la propunerea Departamentului pentru Relatii lnteretnice elaborate in parteneriat cu ISPMN. (4) De prevederile alin. (1)-(3) beneficiaza si organizatiile cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, precum si organizatiile neguvernamentaie care au ca scop promovarea sau protectia identitatii etnice a minoritatii nationale in relatiile cu entitatile publice prevazute la art. 19 alin. (1).

Nota ADEC: Această propunere va legifera în mod automat limba maghiară și limba romani în România. Instituțiile publice ale administrației publice locale și centrale vor fi obligate să întocmească acte oficiale și în limba maghiară și limba romani. Acest articol, în combinație cu articolele precedente, va face posibilă oficializarea limbii maghiare, a limbii romani, a limbii turce și ruse, spre exemplu, în instituțiile administrației publice locale și centrale.

Art. 117 3 . (1) In conditiile art. 19, autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 alin. (1) au obligatia sa asigure accesul la informatiile de interes public

si in limba minoritatii nationale respective, prin afisarea acestora la sediul autoritatii sau al entitatii

si in limba minoritatii nationale respective, prin afisarea acestora la sediul autoritatii sau al entitatii ori in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si pe pagina de internet proprie, respectiv prin consultarea lor la sediul autoritatii sau al entitatii, in spatii special destinate acestui stop. (2) In scopul asigurarii accesului la informatii de interes public in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii nationale, autoritatile publice si entitatile stabilite in art. 19 alin. (1) pot să realizeze si sa finanteze editarea si tiparirea de publicatii in limba minorității nationale respective, fara a face obiectul Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii romane in locuri, relatii si institutii publice.

Nota ADEC: În prezent, mai mulți primari din județele Covasna și Harghita au fost sancționați contravențional de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru fapte de discriminare pe criterii etnice a românilor pentru că editau publicații ale primăriilor exclusiv în limba maghiară. Practic, dacă va fi adoptată în această formă, acest articol va permite sutelor de primării conduse de primari UDMR să editeze publicații ale primăriilor exclusiv în limba maghiară. Sute de mii de români nu vor mai avea acces la informații de interes public într-o publicație editată de primării dacă vor locui într-o localitate condusă de un primar UDMR.

Art. 117 4 . (1) In conditiile art. 19, in raporturile cu autoritatile publice locale cetatenii apartinand unei minoritati nationale au dreptul sa Ii se aduca la cunostinta, in limba materna, ordinea de zi a sedintelor consiliului local sau judetean, precum si hotararile adoptate de acestea. (2) In conditiile art. 19 in consiliile locale sau judetene in care consilierii apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin o zecime din numarul total, la sedintele de consiliu, consilierii respectivi pot folosi si limba materna. (3) În cazurile prevazute la alin. (2) se asigura, prin grija primarului sau a presedintelui consiliului judetean, traducerea in limba romană. In toate cazurile, documentele sedintelor de consiliu se intocmesc in limba romană si in limba minoritatii nationale in cauză.

Nota ADEC: Această propunere legislativă va da naștere unor situații halucinante și hilare în același timp. Spre exemplu, dacă într-un consiliu local cu 10 membrii unul singur este cetățean aparținând unei minorități naționale acesta se va putea adresa în limba maternă. Primăria va fi obligată să asigure traducerea. Vom avea astfel situații în care, spre exemplu, un etnic maghiar, rus sau romani se va putea adresa în limba maghiară, rusă sau romani în plenul ședințelor de lucru ale consiliului local iar primăria va fi obligată să asigure traducerea. Mai mult,

documentele se vor întocmi în limbile română și maghiară, rusă sau romani, după caz. În

documentele se vor întocmi în limbile română și maghiară, rusă sau romani, după caz. În mod evident, această propunere legislativă va avea ca efect erodarea caracterului de stat național și va permite oficializarea mai multor limbi pe teritoriul României. Pe de altă parte, proiectul nu identifică sursele de finanațare pentru a acoperi cheltuielile suplimentare care vor rezulta în urma adoptării acestei propuneri.

Art. 117 5 . (1) In conditiile art. 19, hotararile cu caracter normativ se aduc, in mod obligatoriu, la cunostinta publică si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la cerere, si in limba materna. (2) Aducerea la cunostinta publică, in limba materna, a hotararilor cu caracter normativ ale consiliului local sau judetean, precum si comunicarea catre cetatenii apartinand unei minoritati nationale a hotararilor cu caracter individual si in limba materna se realizeaza prin aceleasi mijloace si in acelasi termen cu cele ale difuzarii in limba romană.

Art. 117 6 . - (1) Autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 si in conditiile stabilite de art. 19, asigura in mod obligatoriu inscriptionarea si in limba cetatenilor minoritatii respective a denumirii localitatilor, a strazilor, a spatiilor publice, a indicatoarelor rutiere si a altor indicatii topografice destinate publicului. Autoritatile publice centrale sau unitatile administrativ teritoriale, care au in administrare drumuri de interes national, judetean sau local au obligatia sa asigure inscriptionarea indicatoarelor rutiere de pe aceste cai de comunicare terestra si in limba minoritatii nationale respective, pe segmentul care traverseaza unitati administrativ teritoriale in care se indeplinesc conditiile art. 19. (2) Obligatia inscriptionării bilingve revine in sarcina si pe cheltuiala autoritătilor si entitatilor care au in administrare locurile publice, caile rutiere prevăzute in alin. (1). (3) Traducerea denumirii locurilor publice prevazute in alin. (1) al prezentului articol se realizeaza cu respectarea elementelor specifice ale limbii minoritatii nationale respective, istoria, traditiile acestora si cultura locală, după consultarea obligatorie a organizatiei care reprezinta in Parlament cetatenii apartinand minoritătilor nationale. (4) Traducerea denumirii localitatilor prevazute la art. 19 se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Relatii Interetnice.

Nota ADEC: Această propunere legislativă are ca scop oficializarea în Transilvania a unor denumiri din perioada Ungariei Mari în

zonele controlate pol itic și administrativ de UDMR. Spre exemplu, o serie de primării din

zonele controlate politic și administrativ de UDMR. Spre exemplu, o serie de primării din Transilvania controlate de UDMR au amplasat pe fațadele clădirilor inscripția „Kozseghaza” (Casa satului) sau „Varoshaza” (Casa orașului). De asemenea, a fost utilizată și denumirea „Megyehaza” (Casa județului) pe unele consilii județene controlate de UDMR. Din fericire, în prezent există mai multe procese câștigate în instanță de către Asociația Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC) prin care aceste instituții publice al administrației publice locale au fost obligate să îndepărteze de pe fațada instituțiilor aceste inscripții exclusiv în limba maghiară. Prin această propunere se dorește practic oficializarea acestor denumiri utilizate în aceste zone în timpul Ungariei Mari și utilizate în prezent în Ungaria, după ce în ultimii ani instanțele de judecată au pronunțat, în mod temeinic și legal, mai multe sentințe judecătorești prin care primăriile au fost obligate să îndepărteze aceste inscripții deoarece ele nu corespund sistemului administrativ românesc.

Art. 117 7 . (1) In conditiile art. 19, autoritatile publice si entitatile au obligatia să asigure inscriptionarea denumirii institutiilor publice de sub autoritatea lor si in limba materna a minoritatii nationale respective. (2) Confectionarea si montarea tablitelor prevazute la alin. (1) se realizeaza prin grija conducatorului autoritatii publice in cauză, costul acestora find suportat din bugetele institutiilor respective. (3) Denumirea localitatilor sau a institutiilor publice in limba minoritatii nationale, poate fi folosita in corespondenta sau in documentele oficiale, alaturi de denumirea in limba oficiale a statului. (4) In conditiile art. 19, autoritatile administratiei publice locale si entitatile in temeiul hotafarii sau decizii exclusive a acestora, pot adopta si folosi, alaturi de insemnele oficiale ale Romaniei si ale unitătii administrativ-teritoriale respective si alte insemne, simboluri care să exprime identitatea etnica, istorica, culturala si economică a cetatenilor apartinand minoritatii nationale, locuitori ai unitatii administrativ-teritoriale in cauza. (5) Traducerea denumirii institutiilor publice trebuie să aiba in vedere elementele specifice ale limbii minoritatii nationale respective si se adopta, pe baza consultării Departamentului pentru Relatii Interetnice, prin act administrativ al autoritătilor publice si entitătilor sub a caror autoritate functionează institutia publică respectivă. (6) Autoritatile publice si entitatile previzute la art. 19 alin. (1) au dreptul de a inscriptiona clădirile si anexele cladirilor aflate in administrare denumirea autoritatii publice sau a entitătii de la art. 19 in limba minoritatii nationale in cauza, conform traditiei locului si a specificului limbii minoritare.

(7) Autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 alin. (1) au dreptul de a

(7) Autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 alin. (1) au dreptul de a denumi cladirile in care isi desfasoară activitatea si in limba minoritatii nationale potrivit specificiului cultural local.

Nota ADEC: Alineatul 4 va permite primăriilor și consiliilor județene controlate de UDMR să utilizeze, în paralel cu drapelul României și steagul unității administrativ-teritoriale (adoptat în temeiul Legii nr. 141/2015) și steagul secuiesc, ca simbol „care să exprime identitatea etnica, istorica, culturala si economică a cetatenilor apartinand minoritatii nationale, locuitori ai unitatii administrativ-teritoriale in cauza”. Practic, se va oficiliza utilizarea unor simboluri etnice pe și în interiorul unor instituții publice ale statului român. Vom avea astfel situații aberante în care alături de drapelul României va fi utilizat steagul local (steagul UAT) și steagul secuiesc, simbol al secesionismului teritorial pe criterii etnice inventat în urmă cu câțiva ani 1 de Consiliul Național Secuiesc, o entitate fără personalitate juridică în România care militează activ pentru separarea Transilvaniei de România. Alineatul 7, similar articolului precedent, are ca scop oficializarea în Transilvania a unor denumiri din perioada Ungariei Mari în zonele controlate politic și administrativ de UDMR.

Art. 117 8 . (1) In conditiile art. 19, la ceremoniile oficiale organizate de autoritatile publice si de entitatile in cauza, alaturi de limba romană, se poate folosi si limba minoritatii nationale respective. (2) Ceremonia de oficiere a casatoriilor se poate desfasura, la cerere, si in limba materna a ambelor sau a uneia dintre persoanele care urmeaza sa se casatoreasca. (3) Actele si certificatele de stare civila se vor redacta in limba romană si la cerere si in limba minoritatii nationale de care apartin ambele sau una dintre persoanele in cauza.

Nota ADEC: Limba maghiară și limba romani, dar și alte limbi minoritare, vor deveni, de jure, limbi oficiale de stat, de vreme ce acte administrative vor putea fi întocmite și în aceste limbi.

Art. 117 9 .- (1) Ponderea cetatenilor apartinand unei minoritati nationale, prevazute la art. 19, se stabileste pe baza datelor recensamantului populatiei organizat potrivit legii, disponibile la data intrarii in vigoare a Legii nr. 215/2001 si raportat la numarul cetatenilor care si-au declarat apartenenta la o anumita etnie.

1 Detalii despre steagul secuiesc pe www.dantanasa.ro/noaptea-mintii-ce-steag-a-prezentat-romania-la- congresul-international-de-vexilologie-la-londra/

(2) În temeiul principiului drepturilor castigate, se pastreaza dreptul de a utiliza limba materna si

(2) În temeiul principiului drepturilor castigate, se pastreaza dreptul de a utiliza limba materna si in cazul in care ponderea sau numarul cetatenilor apartinand minoritatilor nationale nu mai indeplinesc conditiile prevazute la art. 19 alin. (1) sau (2).

Nota ADEC: Alineatul 1 reprezintă o capcană. Ponderea cetățenilor comunității maghiare a scăzut în ultimii ani, fapt reliefat de Recensământul populației din anul 2011. Interesul UDMR este utilizarea datelor oficiale de la data la care a intrat în vigoare Legea nr. 215/2001 pentru că atunci comunitatea maghiară din România era mai numeroasă. O astfel de eroare legislativă a permis instanței de judecată să-l oblige pe primarul municipiului Cluj-Napoca să inscripționeze întrările în oraș și în limba maghiară, în ciuda faptului că în prezent comunitatea maghiară din Cluj- Napoca are o pondere de 15,27% iar Legea nr. 215/2001 prevede o astfel de obligativitatea doar în localitățile în care ponderea minorității naționale depășește 20%. Din păcate însă, instanța a fost obligată să constate că Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale nu a fost modificată pentru a ține cont de noile date ale Recensământului populației din 2011, care se raportează încă la datele din 1992. În 1992 ponderea populației de etnie maghiară din Cluj-Napoca era de 22%.

Art. 117 10 . (1) Autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 alin. (1), prin reprezentantul legal, au obligatia sa asigure resursele umane si materiale necesare utilizarii limbii minoritatii nationale. (2) Asigurarea folosirii limbii materne in conditiile art. 19 si a prevederilor prezentei legi, se realizeaza de catre angajatii autoritatilor publice, a entitatilor juridice in cauza, precum si de catre colaboratori externi. (3) Autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 au obligatia sa incadreze in posturile care au atributii privind relatia cu publicul si persoane care cunosc limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective. (4) Cheltuielile efectuate de autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 in asigurarea folosirii limbii minoritatii nationale se suporta din bugetele proprii ale acestora, precum si din fondul constituit in acest scop in cadrul Departamentului pentru Relatii Interetnice. Autoritatile publice si entitatile juridice prevazute la art. 19 pot accepta donatii realizate in scopul asigurarii utilizarii limbii minoritatii nationale.

Nota ADEC: Alineatul 4 va crea cadrul legal care va genera situații de natură sa afecteze climatul regional, precum și relațiile bilaterale cu alte state. În mod evident, UDMR iși propune să pună statul român în situații delicate. România va avea astfel nevoie de eforturi suplimentare pentru a gestiona stabilitatea regională într-o zonă marcată de un climat volatil și impredictibil.

Spre exemplu, o regiune separatistă, indiferent de țară, va putea acorda o donație unei instituții

Spre exemplu, o regiune separatistă, indiferent de țară, va putea acorda o donație unei instituții publice din România cu scopul de sprijini utilizarea limbii monirității naționale. O regiune aflată într-un context geopolitic complicat va putea finanța instituții publice din România. Pe de altă parte, inițiatorii modificării Legii nr. 215/2001 nu au prevăzut la modul concret sursele de finanțare pentru implementarea prevederilor acesteia. Astfel, UDMR pasează o problemă spinoasă în curtea Executivului de la București în privința identificării și alocării unor resurse bugetare (în condițiile în care se caută soluții pentru consolidarea bugetului și încadrarea deficitului bugetar în valorile asumate în fața Uniunii Europene) pentru satisfacerea capriciilor lideriilor UDMR.

Art. 117 11 . — (1) Agentia Natională a Functionarilor Publici si entitatile prevazute la art. 19 alin. (1) au obligatia sa intocmeasca o baza de date a functionarilor publici care cunosc limba materna a cetatenilor apartinând unei minoritati nationale, cu respectarea protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. (2) Agentia Natională a Functionarilor Publici si entitatile prevazute la art. 19 alin. (1) au obligatia sa organizeze anual cursuri de formare continua pentru functionarii publici care au atributii in domeniul asigurarii folosirii limbii minoritatilor nationale. (3) In cazul redistribuirii de catre Agentia Nationale a Functionarilor Publici a functionarilor publici din corpul de rezerva, in entitatile prevazute la art. 19 alin. (1), vor fi redistribuiti cu prioritate functionarii publici care cunosc limba materna a cetatenilor apartinand minoritii nationale din entitatea respective.

Art. 117 12 . (1) Guvernul prezinta Parlamentului anual, pană la data de 15 martie, un raport privind gradul de implementare a prevederilor legale privind dreptul cetatenilor apartinand minoritatilor nationale de a folosi limba materna. Raportul se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1-a. (2) Colectarea datelor necesare intocmirii raportului se realizeaza prin completarea de catre autoritatile publice si entitatile prevazute la art. 19 alin. (1) a unui formular elaborat de catre Departamentul pentru Relatii Interetnice. Formularele se centralizeaza la nivel judetean de institutia prefectului, iar la nivel national de autoritatea publica centrală care raspunde de administratia publica.

Art. 117 13 . (1) Constituie contraventie refuzul asigurarii exercitarii in conditii de egalitate sau impiedicarea asigurarii exercitarii drepturilor si a indeplinirii obligatiilor prevazute la art. 19 si de la art. 117 2 pana la art. 117 11 dacă fapta nu constituie infractiune potrivit legii penale. (2) Contraventia prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza:

a) cu amendă contraventionala de la 3.000 de lei la 30.000 de lei dace fapta

a) cu amendă contraventionala de la 3.000 de lei la 30.000 de lei dace fapta

vizeaza o persoana fizica;

b) cu amendă contraventionala de la 5.000 de lei la 50.000 de lei dacă fapta

vizeaza un grup de persoane sau o comunitate. (3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se face de catre:

a) persoane imputernicite de ministrul administratiei publice, de catre prefect sau imputemicitii acestuia; b) de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii potrivit procedurii si termenelor reglementate de O.G. nr.137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. (4) Persoana care se consideră vatamata de refuzul asigurarii folosirii dreptului de a utiliza limba minoritatii nationale in conditiile art. 19, are dreptul sa solicite inlaturarea consecintelor faptei, remedierea situatiei, restabilirea situatiei anterioare faptei si obtinerea de remedii, despagubiri morale si materiale efective, disuasive si proportionate cu prejudiciul suferit.

Nota ADEC: Se instituie un organism de represiune după model sovietic, care să verifice și să sancționeze atunci când limba maghiară nu se utilizează în aceleași condiții cu limba oficială de stat, limba română. Situația devine astfel cu totul halucinantă, de vreme de neutilizarea limbii oficiale de stat nu se pedepsește. În schimb, neutilizarea limbii maghiare se va pedepsi contravențional.

14. Articolul 131 se abrogă.

Art. II. — (1) Guvernul Romaniei adoptă in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, normele de aplicare ale prevederilor privind folosirea limbii minoritatii nationale potrivit art. 19 si art. -117 2 art. 117 13 . (2) Lista unitatilor administrativ-teritoriale in care se indeplinesc conditiile prevazute la art. 19 alin. (1) sau (2) se intocmeste ca anexa la hotarârea prevazuta la alin. (1). (3) Unitățile administrativ teritoriale aduc la îndeplinire prevederile prezentei legi în termen de maximum 6 luni de la publicarea hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1).