Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
MANUALUL TEHNIC
AL CONSTRUCTIILOR
N SISTEM AMVIC
Bucuresti
2008
PREFAT
Suport Tehnic
V rugm s ne contactaTi pentru orice nelmurire sau orice informaTie care e inclus n acest manual
sau dac aveTi nevoie de alt asistenT tehnic.
Suport tehnic
Tel: 021 369 33 99
Fax: 021 369 33 88
email: contact@amvic.ro
Site-ul Amvic www.amvic.ro
Site-ul Amvic este actualizat cu regularitate cu cele mai noi informaTii incluznd rapoartele testelor,
buletinele tehnice si rapoartele de evaluare. Acest manual tehnic este prezent si pe site.
MULTUMIRE
Societatea Comercial AMVIC S.R.L. mulTumeste celor care au participat la realizarea acestui
manual n limba romn.
prof. univ. dr. ing M ihai VOICULESCU dr. arh. Ruxandra CRUTESCU
consultant de specialitate consultant de specialitate arhitectur
prof. univ. dr. ing Gheorghe OPREA Dan Alexandru COSTACHE traducere
consultant de specialitate m anual tehnic
MulTumim societTii comerciale Eco Home Sistem S.R.L. pentru imaginile oferite care au folosit la
ilustrarea anumitor operaTiuni din conTinutul lucrrii si pentru verificarea prin punerea n practic a
recomandrilor tehnologice si actualizarea acestora.
NEASUMAREA RESPONSABILITTII
Acest document are doar scop informativ. InformaTiile din acest document reprezint abordarea
AMVIC asupra problemelor discutate la data publicrii. Opiniile exprimate nu trebuie s fie
interpretate ca fiind un angajament din partea S.C. AMVIC S.R.L. InformaTiile cuprinse n acest
manual nu pot nlocui reglementrile tehnice si normativele n vigoare din domeniu.
Acest manual are mai mult rolul de a suplimenta cunostinTele profesionale. Toate structurile
construite cu Sistemul de ConstrucTii AMVIC trebuie s fie proiectate, avizate si realizate n
conformitate cu reglementrile si normele din construcTii n vigoare de ctre un inginer proiectant
autorizat si avizarea acolo unde este cazul de ctre un verificator autorizat. n toate cazurile,
reglementrile si normele de proiectare si construcTie din domeniu sunt prioritare acestui manual.
3. Folosirea unei tmplrii exterioare de bun calitate cu geam termoizolant cu trei foi, din care 2 cu
Low E, baghet termic si Kripton, avnd U = 0,5 W/m2K. Ramele termoizolante cu U =0,8 W/m2K.
Usa de intrare dublat (sas). Montarea tmplariei exterioare se execut cu Band Precomprimat pe
ambele prTi ale tocului.
6
CUPRINS
7
7.4.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
8
10.1 - Prezentare general. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
10.2 - Fundamentele betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
10.2.1 - CompoziTia betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
10.3 - Calitatea amestecului de beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
10.3.1 - Raportul ap/ciment (A/C). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
10.3.2 - RezistenTa betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
10.3.3 - Lucrabilitatea betonului.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
10.3.4 - ntrirea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
10.4 - Adaosuri, aditivi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
10.5 - SpecificaTii ale betonului pentru peretele n sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
9
Partea a13-a - Finisaje interioare si exterioare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
13.1 - Finisaj exterior -tencuial decorativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
13.2 - Gips-carton la interior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
13.3 - Stuc tradiTional (Exterior). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
13.3 - IzolaTie exterioar suplimentar si sistem de finisaj. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
13.4 - Aplicarea zidriei ancorate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
13.5 - Finisaje cu lemn, vinil si ciment fibr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
ANEXE
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
10
FIGURI
12
Figura 8.46 - Soluie AMVIC pentru planeu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Figura 8.47 - Montare planeu AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Figura 8.48 - Detaliu sistem planeu AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Figura 8.49 - Turnarea betonului pe formele asamblate.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Figura 8.50 - Plac de cot 3,00 dup turnare.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Figura 8.51 - Alinierea pereilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Figura 9.1 - Soluie propus pentru fundaia de tip talp. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Figura 9.2 - Soluie propus pentru o fundaie n trepte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Figura 9.3 - Perete din brne construit pe perete de subsol i fundaie n sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Figura 9.4 -Elevaie pentru o construcie cu perei prefabricai uori.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Figura 9.5 - Col scurt fcut cu cofraje de 90 cu solidarizarea acestora. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Figura 9.6 - Vedere n plan a dou colTuri scurte, fcute folosind cofraje de 90 pentru a crea un model nentrerupt.. . . . . . . . . . 81
Figura 9.7 - Un colT scurt fcut cu cofraje de 90 cu model nentrerupt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Figura 9.8 - Decuparea polistirenului de la captul unui cofraj drept.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Figura 9.9 - Punerea n poziTie a celor dou forme tiate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Figura 9.11 - Folosirea formelor de lemn 2x10 cm pentru a susTine colTul format. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate pentru a nchide capetele si a crea un colT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.12 - Introducerea unei tije filetate prin gurile fcute. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.13 - Tija filetat introdus prin ambele forme de lemn. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.14 - Cofraj AMVIC pentru perete curb pre-tiat. Lamb si uluc n interior si crestturile n exterior.. . . . . . . . . . . . . . . 84
Figura 9.15 - ndoirea si fixarea cofrajului pentru perete curb.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Figura 9.16 - Cteva rnduri de cofraje AMVIC pretiate instalate pentru un perete curb. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Figura 9.17 - ElevaTie pentru perete curb din cofraje AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Figura 9.18 - Pregtirea pentru curbare a unui cofraj drept. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Figura 9.19 - Cofrajul pentru perete curb ndoit dup tipar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Figura 9.20 - Instalarea etrierilor pentru intersecTie T, a barelor de oTel beton orizontale pentru armare, n timp ce fiecare rnd de
cofraje este asezat.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Figura 9.21 - Solidarizarea cofrajelor peretelui T cu lemn de 3x30 cm si legtur.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Figura 9.22 - Asezarea crmizii standard aplicate pe suportul cu margine pentru crmid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Figura 9.23 - Legturi standard pentru crmid, fixate n distanTierii AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Figura 9.24 - Tierea si montarea cofrajelor la forma frontonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Figura 9.25 - ConstrucTie cu frontoane si lucarn la care se monteaz sarpanta.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Figura 9.26 - O plac preturnat, poziTionat pe un perete n sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Figura 9.27 - Manevrarea unei fsii prefabricate cu goluri, cu miezul din polistiren n vederea poziTionrii pe un perete n sistem
AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativ a componentelor amestecului de beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Figura 10.2 - Testarea cilindrului de beton pentru rezistenTa la compresie (stnga) si traversa de beton pentru rezistenTa la ncovoiere
(dreapta). 2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figure 16-15.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Figura 10.3 - Amestec de beton cu o tasare mic. 2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 16-2. . . . . . . . . . . . . . 96
Figura 10.4 - Amestec de beton cu o tasare mare. 2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 16-2. . . . . . . . . . . . . . 96
Figura 10.5- Cresterea rezistenTei betonului de-a lungul timpului
2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 12-2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Figura 11.1 - Folosirea unei pompe pentru a turna betonul n cofrajele AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un colT de 90 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul ferestrei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
13
Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator pentru a omogeniza betonul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
Figura 11.5 - Efectuarea testului tasrii n teren. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Figura 11.6 - Luarea unor mostre aleatorii de beton pentru testarea rezistenei la compresiune, la 28 de zile de la turnare. . . . . 111
Figura 11.7 - Vibrator de interior pentru beton cu motor pe benzin. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Figura 11.8 - Vibrator de interior pentru beton acionat electric.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Figura 11.9 - Vibrarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Figura 11.10 - Plasarea corect a vibratorului n beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Figura 11.11 - Acoperirea prin vibrare a ariei betonului din cofraj. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Figura 11.12 - Trusa pentru intervenie la explozie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea presiunii hidrostatice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
Figura 12.3 - Pulverizarea membranei lichide pe cofrajele AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
Figura 12.4 - HidroizolaTie, membran cu crampoane instalat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Figura 13.1 - Finisaj exterior cu tencuial decorativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Figura 13.2 - Finisaj exterior cu tencuial n dou straturi suport. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
Figura 13.3 - Finisaj Stuc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Figura 13.4 - IzolaTie exterioar suplimentar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Figura 13.5 - IzolaTie exterioar suplimentar cu polistiren de 20 cm... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
Figura 13.6 - ConstrucTie n sistem AMVIC, finisat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
Caracteristici ale produsului POLISITIREN GRAFITAT utilizat la cofrajele AMVIC sau la plcile pentru termoizolaTii:
-transfer termic sczut cu 20% faT de polistirenul cu aceeasi denitate;
-mult mai rezistent la razele ultraviolete (viaT mai lung pentru tencuiala decorativ).. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
Prima casa pasiv din Romnia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
Gard realizat n sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
Figura E1.1 - Strpungeri pentru trecerea instalaTiilor prin pereTii AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
Figura E1.2 - Panou electric principal instalat n peretele exterior.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
Figura E1.3 - Decuparea unui canal n panoul din polistiren folosind un ferstru cu lanT.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
Figura E1.4 - Pozarea cablurilor electrice n panourile din polistiren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
Figura E1.5 - Doz cu brid atasat la distanTier. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
Figura E1.6 - Conduct sanitar pozat n polistiren .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Model de certificat de eficienT energetic a construcTiilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
14
TABELE
Tabel 2.1 - Cofraje termoizolante, nglobate AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT ignifugat expandat cu transfer termic de 0,11
W/m2 K. . . . . 23
Tabel 2.2 - Cofraje termoizolante, nglobate AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT ignifugat expandat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 24
Tabel 10.1 - Amestecuri chimice folosite n mod frecvent si utilitatea lor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Tabel 10.2 - Amestecuri minerale folosite n mod frecvent. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Tabel 10.3 - SpecificaTii de ndrumare pentru amestecurile de beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereTii vibraTi intern. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului n cofrajele AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Tabel 11.3 - SpecificaTii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit n cazul cofrajelor AMVIC. . . . . . . . . . . 114
Tabel B1.2.1 Echivalarea (orientativ) pentru codifcarea betoanelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
Tabel C1.1 - nlTimea peretelui vertical din cofraje AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
15
Casele realizate n sistem AMVIC au:
G EficienT energetic sporit. Pe teritoriul Romniei se estimeaz o reducere de 50% sau mai
mult a costurilor energiei necesare anual pentru nclzire/rcire (condiTionare a aerului)
comparativ cu casele similare realizate cu metode convenTionale de construcTie. Prin economia de
energie n aproximativ 30 de ani se recupereaz ntreaga investiTie pentru realizarea unei
construcTii.
G Mai mult liniste. Ptrunderea zgomotului de la exterior este redus substanTial, cu minim
50 dB.
G Durabilitate. Casele n sistem AMVIC, din beton, nu putrezesc, nu se descompun si nu si
pierd integritatea n timp cum se ntmpl cu o construcTie din lemn sau alt material tradiTional.
Costurile de ntreTinere viitoare sunt reduse substanTial.
G Calitate superioar. O cas construit din cofraje AMVIC are o calitate foarte bun a
nvelisului si a stucturii.
G Cost comparabil. Costurile sunt apropiate, n interiorul a 95% din costul unei construcTii
convenTionale. n cTiva ani, este semnificativ mai mic n costul complet n timp ce economiile de
energie si ntreTinere se acumuleaz.
G Usor de realizat. ConstrucTia n sistem AMVIC nu este diferit radical, n practic, faT de
construcTia convenTional. NecesitTile de scule si unelte sunt foarte puTin modificate.
G ConstrucTie verde. Elementul principal al oricrei construcTii verzi este eficienTa energetic
si durabilitatea. Cele dou combinate minimalizeaz impactul pe termen lung al structurii asupra
mediului. n plus, salveaz copaci n timpul realizrii construcTiilor.
G Rezistent la incendii violente. O cas din beton, mpreun cu alte elemente de protecTie
contra focului si msuri prevzute de reglementrile n vigoare, reprezint cea mai bun protecTie
posibil mpotriva pagubelor produse de incediile mistuitoare.
G Valoare de revnzare protejat. n timp ce costurile energiei continu s creasc, preTurile
de revnzare a caselor vor fi influenTate de eficienTa energetic relativ a lor. Este o previziune
rezonabil s sugerm c n 10 ani, construcTiile n sistem AMVIC realizate astzi, vor avea un
preT de revnzare cu 15% mai mare dect al celor similare construite cu tehnici convenTionale.
16
Partea 1-a - Introducere
1
AMVIC este marc nregistrat pentru clasa de produse Cl:19: Materiale de construcTie nemetalice (cofraje din
polistiren) la OFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII I MRCI cu numrul de depozit M 2005 10469
17
PereTii construiTi cu cofraje AMVIC au o rezistenT la foc de pn la 3 ore (pereTi de 15,24 cm, 20,32
cm si 25,4 cm), o amortizare fonic de minim 50 dB (unele montaje de pereTi depsesc aceast
valoare) si o valoare a transferului termic de sub 0,22 W/m2 K pentru cofrajele cu panourile din
POLISITIREN GRAFITAT avnd grosimea panourilor de 6,35 cm si 0,11 W/m2K pentru
cofrajele din POLISITIREN GRAFITAT cu panoul exterior gros de 18 cm iar cel interior de 6,35
cm. Pentru cele din urm grosimea peretelui de beton este numai de 20,32 cm. Izolarea specificat
anterior este uniform pe tot peretele, inclusiv la colTuri, neexistnd punTi termice. Combinnd
performanTa valorii U a polisitiren grafitatului expandat, ignifugat, efectele masei calorice a
betonului si rata redus a permeabilitTii la aer, pereTii realizaTi n sistem AMVIC permit
construirea fr probleme a caselor pasive.
n unele Tri din Europa este standard casa de joas energie iar n
curnd va deveni standard casa pasiv. n foarte multe Tri prinde
contur si se dezvolt conceptul de cas de energie zero
n distanTieri se introduc suruburi autofiletante, unde fiecare surub poate suporta o greutate de circa
71 kg. DistanTierii sunt plsaTi unul de altul la 15,24 cm si centraTi pe lungimea cofrajelor indiferent
de dimensiunile golului de turnare, ceea ce Tine pereTii drepTi si verticali n timpul montrii lor si a
turnrii betonului.
19
Un avantaj al sistemului AMVIC, faT de concurenT, este sistemul de conexiune nut si feder care
prezint scobituri mai adnci. Conexiunea se afl la ambele capete ale panourilor cofrajului. De
asemenea, asigur continuitatea prevenind orice miscare sau scurgere de lapte de ciment n timpul
turnrii betonului. Aceast particularitate unic permite cofrajului AMVIC s fie asamblat rapid, usor
si fr a fi nevoie de adezivi sau legturi. AMVIC este prietenos cu utilizatorii, sistemul de instalare
usor, mreste eficacitatea la locul de munc si productivitatea constructorilor, fapt care economiseste
timp si bani.
Cofrajele AMVIC sunt disponibile ntr-o varietate de dimensiuni permiTnd realizarea pereTilor cu
miezuri de beton (grosimi de diafragm) de 15,24 cm, 20,32 cm si 25,4 cm. Sunt disponibile forme
drepte, colTuri de 90 , , excepTie fac cofrajele cu grosimea betonului de 25,4 cm si cele
pasive, iar formele curbe pot fi realizate prin modelarea cofrajelor drepte ntr-o gam larg de
dimensiuni.
Figura 1.7 - Vedere lateral a cofrajului drept AMVIC care prezint tlpile distanTierilor
20
Cofrajele de colT AMVIC la 90 au un locas unde poate fi introdus o bar ptrat de polipropilen,
metal sau lemn (tij de colT). Scopul ei este acela de a crea un punct de fixare pentru o prindere
mecanic, cum ar fi: finisaj perete de piatr aparent, fixare de rezistenT, sau perete secundar care
s-ar lega la panourile din POLISITIREN GRAFITAT expandat, ignifugat .
Figura 1.8 - Vedere lateral a cofrajul drept AMVIC, prezentnd partea superioar si inferioara a
sistemului de conexiune.
Figura 1.9 - Cofraj de colT AMVIC la 90 avnd locasul pentru tija din polipropilen sau din
lemn,
Grosimea izolaTiei termice pe colT este dubl faT de cea n cmp. Aeast grosime permite eliminarea
punTilor termice din zona respectiv si realizarea unui perete care nu va genera diferenTe de
temperatur pe suprafaTa acestuia, deci nu vor apare curenTi de aer n ncperi.
21
AMVIC este unul din cele mai bune sisteme de cofraje nglobate,
termoizolante din lume si rspunde tuturor cerinTelor normativelor pentru
ralizarea pereTilor structurali din beton armat.
PreTurile competitive, distribuTia vast a produselor si suportul tehnic profesional sunt combinate
pentru a furniza clienTilor un produs de calitate superioar cu o instalare la un preT mai mic dect al
sistemelor competitoare.
22
Partea a 2-a - Produse AMVIC
Tabel 2.1 - Cofraje termoizolante, nglobate AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT ignifugat
expandat cu transfer termic de 0,11 W/m2K
Grosimea Volumul de Volumul de beton SuprafaTa
Dimensiunile structurii
Produs miezului din beton pentru pentru un metru peretelui exterior
L xxl
beton un cofraj ptrat de perete pentru un cofraj
Cofraj
drept 20,32 cm 1,22 x 0,406 x 0,44 m 0,101 m3 0,202 m3 0,5 m2
AMVIC
Cofraj de
colT 90 (0,84 + 0,53) x 0,406 x
20,32 cm 0,11 m3 0,2 m3 0,55 m2
AMVIC 0,44 m
23
Tabel 2.2 - Cofraje termoizolante, nglobate AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT ignifugat
expandat cu transfer
termic de 0,22 W/m2K
Volumul de
Grosimea Volumul de beton SuprafaTa
Dimensiunile structurii beton
Produs miezului pentru un metru peretelui exterior
L xxl pentru un
din beton ptrat de perete pentru un cofraj
cofraj
C ofraj
drept 20,32 cm 1,22 x 0,406 x 0,33 m 0,101 m3 0,202 m3 0,500 m2
AM V IC
colT 45
AM V IC
20,32 cm (0,56 + 0,25) x 0,406 x 0,33m 0,067 m3 0,202 m3 0,330 m2
24
Partea a 3-a - Unelte, materiale si accesorii
25
3.3 - Unelte pentru pregtirea traseelor utilitTilor
! cuTit fierbinte (pentru decuparea cu ajutorul ansei electrice);
! ferstru electric cu lanT (pentru decuparea trecerilor n cazul traseelor instalaTiei electrice si
a instalaTiilor sanitare);
! pistol cu spum si spuma necesar.
3.5 - Accesorii
Sunt prezentate cele mai comune accesorii necesare pentru sistemul AMVIC. Contacteaz
distribuitorul local AMVIC pentru a discuta despre disponibilitatea n stoc a accesoriilor, a uneltelor
de construcTie si a echipamentului.
26
! stlpi de susTinere, aliniere, spraiTuire si schel (minim 50 buc./lucrare);
! suruburi pentru beton (cuie din oTel pentru beton);
! plac metalic tip CLIK de fixare a pereTilor la intersecTii;
! echipament individual de lucru.
27
InstalaTie pentru producerea cofrajelor AMVIC
28
Partea a 4-a - Prezentarea general a construcTiei
29
Pasul 3 - InstalaTi cel de-al doilea rnd de
cofraje inversnd cofrajele de colT, astfel
nct primul rnd de cofraje s fie
completat de cel de-al doilea ntr-un
model Tesut. n acest stadiu verificaTi
nivelul de-a lungul tuturor cofrajelor.
Dac suprafaTa superioar nu este la nivel,
folosiTi pene de fixare sau scurtaTi la baz,
dup necesitTi.
30
Atenie
Utilizarea lemnului n susinerea pereilor, n construcia schelelor i a balustradelor nu este
recomandat, deoarece se consum foarte mult lemn, manoper i n concluzie bani, iar rezultatele,
de cele mai multe ori, vor fi nemulumitoare.
S a l v e a z p d u r e a !
O atitudine ecologic nseamn i folosirea de cantiti minime de material lemnos.
Fiecare construcie n sistem AMVIC salveaz de la tiere 10 copaci.
31
Pasul 7 - InstalaTi cofrajele (cadrele) pentru ferestre si usi n fiecare loc unde s-au lsat golurile
corespunztoare si potriviTi cofrajele AMVIC n jurul lor. Cofrajele sunt folosite pentru a Tine betonul
n golul de perete. Pot fi folosite si cadre din lemn.
Sfat
Se recomand cptusirea, pe exteriorul cofrajului (cadrului) de us sau fereastr, spre golul de turnare
al betonului, cu POLISITIREN GRAFITAT expandat, ignifugat de 2-6 cm pentru a se evita
formarea punTii termice beton-tmplrie si pentru a permite dilatarea tmplriei la variaTiile de
temperatur. Se pot folosi resturi de la decuparea cofrajelor.
Pasul 8 - TurnaTi betonul n pereTii pregtiTi, folosind o pomp de beton cu reducTie de debit. Betonul
se toarn pn la o nlTime de aproximativ 0,9-1,2 m n rnduri n spiral pe verticala structurii pn
ce se ajunge la partea superioar a peretelui. n timpul turnrii fiecrui rnd folosiTi un vibrator cu
diametru mic pentru a vibra betonul si a ndeprta toate pungile de aer din beton. Folosind aceast
metod se poate turna un nivel pe zi.
32
Figura 4.10 - Turnarea betonului n rnduri de 0,9-1,2 m
Atenie
Neutilizarea reduciei de debit la pompa de beton, atrage abateri, micri ale pereilor, chiar i
riscuri de explozie .
33
Grosimea echivalent pentru diferite materiale la acelasi transfer termic.
34
Partea a 5-a - Golurile pentru ferestre si usi
Cofrajele pentru ferestre si usi sunt o parte esenTial a procesului de construcTie n sistem AMVIC.
Acest capitol prezint principiile si cele mai utilizate metode de realizare si instalare a cofrajelor.
Atenie
Cel mai utilizat material pentru Constructorii n sistem AMVIC experimentai folosesc
cadre este lemnul. Unii furnizori si o mare varietate de metode pentru realizarea i
instalarea cofrajele pentru goluri. Acest capitol este
fac propriile cadre folosind lemn n destinat constructorilor neiniiai.
dou straturi.
Sfat
n multe cazuri, deschiztura brut specificat pentru ferestre este de dimensiunile cadrului, iar
fereastra nssi este mai mic. n acest caz, golul neprelucrat este de mrimea cadrului ferestrei, deci
este neceasar un gol mai mare.
VERIFICATI NAINTE DE A NCEPE!
Constructorii folosesc cadre de lemn netratat cu o barier impermeabil ntre cadru si suprafaTa
betonului. Lemnul netratat trebuie s fie de calitate superioar, deoarece este mai usor de lucrat cu
el si bariera impermeabil menTine cadrul drept. De aceea recomandm ca n golurile de ferestre
si usi s instalaTi polistiren expandat, ignifugat de 2-6 cm cu dublu rol: protecTie pentru a
mpiedica scurgerea de lapte de ciment si cel de-al doilea de a nu face punte termic la montarea
ferestrelor si usilor.
35
Figura 5.2 - Cadru din lemn pentru
un gol
Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru
ferestre/usi
Cnd construiTi un cofraj din lemn pentru sitemul AMVIC, cu baza mai mare de 100 cm, se las o
deschidere la baza cadrului prin care va fi turnat betonul suplimentar si se va executa vibrarea
acestuia. (Fig 5.3 si 5.4)
36
Partea a 6-a - Armtura de oTel beton pentru pereTii n sistem AMVIC
Realizarea oricrei structuri folosind cofrajele AMVIC, cere constructorului o bun pregtire n ceea
ce priveste cunoasterea principiilor fundamentale de realizare a armturilor din oTel beton. Acest
capitol al manualului va prezenta fundamentele armturilor din oTel beton pentru pereTii n sistem
AMVIC.
Betonul simplu este un material rezistent la compresiune. Comprimarea unui cub sau cilindru, numai
din beton, necesit o forT relativ mare pn se ajunge la distrugere. Totusi betonul simplu este relativ
37
slab la ntindere (tipic n cazul ntinderii el poate suporta o zecime (1/10) din forTa de comprimare).
OTelul beton de armare are o excelent rezistenT att la solicitarea de compresiune ct si la ntindere.
De aceea structurile cu beton armat sunt proiectate special de ctre ingineri astfel nct betonul s fie
folosit n principal pentru a prelua eforturile de compresiune, iar oTelul beton de armare este folosit
pentru preluarea eforturilor de ntindere si n unele cazuri pentru unele eforturi de compresiune.
Proiectarea structurilor din beton armat a fost perfecTionat mai ales n ultimul secol att pentru
siguranT ct si pentru fezabilitatea economic. Structurile din beton armat au avut un extraordinar
palmares la unele dintre cele mai complicate structuri, incluznd baraje, poduri si cldiri nalte pe
ntreg globul.
DistanTierii cofarjelor AMVIC de polipropilen sunt proiectaTi precis pentru a poziTiona si fixa
oTelul beton de armare pe poziTia sa fr a mai fi nevoie s fie legat.
Tipic, prima poziTionare a armturii orizontale se face n clipsurile cele mai apropiate de panoul din
polisitiren grafitat expandat, ignifugat .
A doua poziTionare a armturilor orizontale se face astfel nct s fie plasat n cresttura aproapiat
de centrul peretelui de beton.
A treia poziTionare este plasat n aceeasi poziTie ca si prima linie. A patra poziTionare este plasat
n aceeasi poziTie ca si a doua, apoi procesul se repet.
n figura 6.1 este prezentat modelul reprezentativ al armrii verticale si orizontale aplicat n rndul
de jos si deasupra, folosind cofrajul AMVIC de 15,24 cm.
38
6.5 - Armtura vertical
MulTi pereTi vor avea goluri pentru ferestre sau usi ori pentru ambele. ExistenTa unui gol n peretele
de beton armat creeaz un efort suplimentar n jurul golului, n special la colTuri. Marginile ferestrelor
si ale usilor denumite praguri, pot fi supuse unui moment de ncovoiere, iar eforturile marginale
depind de mai mulTi factori. Ca regul general pentru toate golurile din pereTi, se prevd bordaje
generate prin asezarea armturilor din oTel beton.
6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din oTel beton pentru armare
Barele de oTel beton au, cel mai adesea, lungimea de 6 metri. n cazurile n care armtura de OB,
necesar, depseste aceast lungime, este nevoie de petrecerea (suprapunerea) acesteia. Scopul
principal al petrecerii este de a transfera efortul, fie de ntindere, fie de compresiune de la o bara de
OB de armare sau un grup de bare la o alta ntr-un mod care s respecte cerinTele normelor de
proiectare sau de construcTii si/sau cerinTele specificaTiilor tehnice si ale planurilor proiectului.
Pentru intenTia si scopul acestui manual vom prezenta un singur tip de mbinare cunoscut sub
numele de mbinare prin petrecere (joantare).
39
mbinarea prin petrecere (joantare) este caracterizat prin bare din oTel beton de armare suprapuse pe
o anumit lungime. Lungimea mbinrii trebuie s fie calculat conform reglemetrilor din
construcTie de un inginer proiectant si specificat n planurile proiectului (obisnuit, lungimea de
suprapunere este mai mare de 40 de diametre). Barele de armare TREBUIE s fie n contact ntre ele
si asezate mpreun.
Ambele tipuri de mbinari prin suprapunere necesit o lungime minim a mbinrii, stabilit la
proiectare de ctre inginerul care calculez structura, n conformitate cu prevederile normativelor n
vigoare.
Sfat
Lungimea minim a mbinrii prin suprapunere este proporTional cu diamentrul barelor de OB si
se stabileste conform reglementrilor de proiectare n construcTii.
6.8 - mbinri prin petrecere (suprapunere) a barelor din oTel beton pentru nivelurile
superioare realizate prin turnarea succesiv a betonului
Cnd o construcTie are mai mult de un nivel de pereTi n sistem AMVIC, este necesar, pentru
constructor, s nTeleag cum s execute mbinrile prin suprapunere ale armturii verticale ntre cele
dou turnri separate.
Exist dou opTiuni, ambele fiind acceptate din punct de vedere structural/ingineresc.
OpTiunea 1
PrelungiTi barele de oTel beton de armare peste nivelul de sus al nivelului inferior. Lungimea
prelungirii trebuie s fie egal cu lungimea mbinrii necesare, specificat n proiectul de rezistenT.
V rugm s consultaTi figura 6.2 pentru detalii specifice. Dezavantaj la turnarea betonului, furtunul
pompei de beton se manevreaz dificil, din cauza barelor prelungite.
40
OpTiunea 2
41
6.10 - Lucrrile de armare a betonului si msurile de protecTia muncii
Pe toat durata executrii construcTiei se vor respecta cu stricteTe normele de protecTia muncii
generale si specifice domeniului.
Barele de armare iesite n afar sunt periculoase si pot cauza rni sau moarte.
Urmtoarele msuri diminueaz foarte mult riscurile expunerii
la pericolul barelor de armare:
p protejaTi toate capetele barelor de oTel beton de armare
iesite n afar cu capac sau un jgheab de lemn, sau
p ndoiTi oTelul beton de armare, astfel nct capetele
expuse s nu mai fie n poziTie vertical
Figura 6.4 - Capace ciuperc de
p cnd muncitorii lucreaz deasupra barelor expuse, plastic pe barele de oTel beton
protecTia/prevenirea mpotriva czturii este prima
form de aprare mpotriva tragerii n Teap.
Toate barele de armare iesite n afar, pe care si n care angajaTii pot cdea, trebuie s fie
protejate pentru a elimina riscul tragerii n Teap
42
Partea a 7-a - Pregtirea fundaiei i a plcii la nivel
7.1 - Introducere
Un perete n sistem AMVIC poate fi nceput fie de pe o fundaTie, fie de pe o plac (radier general)
depinznd de proiect si de cerinTele ingineresti/arhitecturale. Exist avantaje si dezavantaje la ambele
metode, fr a exista un avantaj clar pentru una sau cealalt.
Avantajul de a ncepe un perete AMVIC pe radier este c acesta ofer o suprafaT plan si solid pe
care se lucreaz si n care se ancoreaz sistemul de fixare. O suprafaT solid poate creste eficienTa
la locul de munc.
Principalul avantaj de a ncepe de pe o fundaTie tip talp, este c se ofer izolaTie termic pe
marginea plcii. Marginea plcii,
unde este localizat podeaua, este
locul prin care se pierde cea mai
mare cantitate de cldur pe timp de
iarn. Izolnd aceast porTiune,
pierderea de cldur este minim si
proprietarii caselor vor reduce
foarte mult din cheltuielile cu
nclzirea. Aceast metod este de
asemenea preferabil dac este
folosit un sistem de nclzire prin
pardoseal, sau dac finisajul final
al podelei va fi beton biTuit si Figura 7.1 -Cofraje AMVIC montate pe talpa fundaTiei
etansat.
La o cas obisnuita ca dimensiuni, de pe talpa fundaTiei se poate pleca cu o elevaTie format din
43
cofraje cu grosimea peretelui din beton de 20 cm, pentru subsol sau demisol grosimea minim cerut
de normative este de 25 cm.
Greutatea pereTilor n sistem AMVIC trebuie s fie transferat la fundaTie. Pentru aceasta este
necesar prezenTa n fundaTie a mustTilor de petrecere din oTel beton. VerificaTi cu inginerul
proiectant, n conformitate cu normele din construcTii, alegerea celei mai bune metode pentru situaTia
concret.
Cnd turnaTi fundaTia sau radierul, plasaTi mustTi de armare dup cerinTele inginerului proiectant
si/sau a normativelelor din construcTii. La colTurile de 90 de grade, ncepeTi prima mustaT la
24,13 cm n interior dinspre exteriorul marginii formei AMVIC, apoi plasaTi urmtoarele mustTi
de petrecere la distanTa de 15,24 cm pentru a evita atingerea distanTierilor (Figura 7.2)
44
Note
MustTile de petrecere din fundaTie trebuie asezate la distanTe divizibile cu 15,24 cm pentru a evita
atingerea cu distanTierii.
Sfat
La majoritatea pereTilor, veTi folosi si cofraje scurtate, cofrajul va trebui tiat si veTi avea o zon n
perete unde spaTiul dintre distanTieri nu este de 15,24 cm din cauza prTii tiate. n acest caz,
ncepeTi cu asezarea barelor de joantare din colTuri si naintaTi spre partea tiat. (Nu este o
problem foarte mare dac aveTi o bara care vine direct pe pozitia distanTierului. Dac aceasta se
ntmpl, puteTi ndoi bara ntr-o form usoar de S (graifuire) si aceasta va degaja distanTierul.
45
7.3 - Nivelarea fundaTiei
46
nsemna fie suprafaTa exterioara fie cea interioar a zidului.
Majoritatea constructurilor au tendinTa de a nsemna
suprafaTa exterioar din simplul motiv c planurile
cldirii/proiectului indic usor aceast informaTie. AveTi
grij ca toate colTurile de 90 de grade s fie poziTionate
cum prevede proiectul. Aceasta poate fi fcut msurnd
diagonalele sau laturile de 3-4-5 unitTi (32+42=52 teorema
lui Pitagora) pentru unghiul drept. Un topograf poate usor
s stabileasc unghiurile corecte la locul de realizare al
construcTiei, incluznd unghiurile variabile si pereTii curbi.
47
7.4.2 - Marcarea Ferestrelor/Usilor
Din proiectele dumneavoastr, calculaTi cu grij nlTimea de plasare (parapetul) pentru baza fiecrui
gol brut. Aceast linie este linia de tiere pentru cofraj. ScrieTi alturi pe plac dimensiunea golului
brut al ferestrei. Aceasta este nlTimea la care veTi tia cofrajul si instala cadrul.
Sfat
Dac instalarea cofrajelor AMVIC va dura mai mult de o zi, protejaTi linia de marcaj pentru a evita
stergerea sau curTarea ei.
Sfat
TrasaTi linia de marcaj la 1,5 cm de conturul adevrat al zidului. Mai trziu dac aveTi nevoie s
ajustaTi asezarea zidului din orice motiv, atunci veTi mai putea vedea conturul nsemnat.
48
Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC
Aceast parte a manualului v explic n detaliu pasii ce trebuiesc parcursi n cazul unui proiect n
sistem AMVIC. La sfrsitul acestui capitol, pereTii dumneavoastr trebuie s fie ridicaTi si pregtiTi
pentru turnarea betonului.
Odat ce a fost trasat conturul pereTilor si au fost marcate poziTiile ferestrelor si a usilor este
necesar pregtirea materialelor si a uneltelor pentru a creste la maxim eficienTa n timpul
construirii. Un proiect reprezentativ n sistem AMVIC este mult mai usor de construit din
interiorul conturului construcTiei dect din afar.
3. Pentru fiecare nivel, construiTi, nainte de a aseza Figura 8.2 - Unelte si scule
cofrajele, cadrele pentru ferestre si usi, si asezaTi-le n pregtite pentru montarea
cofrajelor AMVIC
interiorul perimetrului pereTilor n vecintatea locului
unde vor fi instalate. (V rugm s consultaTi partea 5.)
49
Figura 8.3 - OTel beton fasonat pentru armare, v va
reducere simTitor timpul de execuTie
Sfat
nainte de nceperea construcTiei comandaTi mrcile de oTel beton fasonate de la furnizorul
dumneavoastr de oTel beton. Pentru colTurile de 90 de grade cereTi-le s le taie si s le ndoaie la
dimensiunile de mbinare prin suprapunere adecvate, pentru a fi gata de asezare cnd ajung pe
santier. OB de armare similar, n form de Z (Figura 8.2) necesar pentru iesirile pereTilor poate fi
comandat la furnizori.
Sfat
ncercaTi s asezaTi toate materialele si uneltele la o distanT de cel puTin 1,5 m de peretele
interior pentru a furniza spaTiu pentru echipamentul de fixare si aliniere.
Sfat
Dac cofrajele AMVIC vor ramne pentru o perioad prelungit de timp la locul de munc,
protejaTi-le de praf, lumina solar si vremea extrem prin depozitarea lor ntr-un mediu protejat.
50
8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea nlTimii peretelui si numrul de rnduri de cofraje
pe nivel
Cofrajul AMVIC are o nalTime de 40,64 cm. Dac nlTimea nivelului nu este divizibil la 40,64
aveTi dou opTiuni.
TiaTi primul sau ultimul rnd de cofraje orizontal. Este recomandat tierea primului rnd deoarece
captul tiat va fi lipit de fundaTie sau plac si nu va afecta conexiunea urmtoarelor rnduri. Dac
v decideTi s folosiTi aceast metod asiguraTi-v c pstraTi distanTierii de polipropilen care
conecteaz cele dou panouri din polistiren expandat, ignifugat.
Figura 8.4 - Folosirea unui ferstru circular pentru tierea orizontal a cofrajului
Sfat
Este recomandat folosirea unui ferstru circular deoarece tierea distanTierilor manual poate fi
obositoare si consumatoare de timp. (Figura 8.3)
Sfat
Cnd folosiTi un ferstru circular pentru tieri, folosiTi unul cu discul de cel puTin 20 cm.
51
8.3.1 - Construcie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri
n cazul unei structuri cu un singur nivel (parter), pereTii sunt turnaTi ntr-o singur zi, de la
fundaTie sau plac pn la planseu; n cazul structurilor cu mai multe niveluri cofrajele sunt asezate
si se toarn beton cte un nivel pe etap. Odat ce un nivel este terminat, grinzile nivelului si planseul
vor fi instalate sau turnate nainte de a ncepe montarea cofrajele AMVIC pentru nivelul urmtor si
turnarea betonului. Nu exist restricTii n ceea ce priveste tipul de planseu care se doreste a fi realizat
la o construcTie n sistemAMVIC (beton armat, pe grinzi din beton armat, grinzi metalice sau din
lemn).
Odat ce etapele pregtitoare au fost ncheiate, ncepeTi asezarea primului rnd de cofraje, urmnd
pasii schiTaTi mai jos:
1. AsezaTi cofrajele limit pentru goluri n locaTia nsemnat pe fundaTie sau plac.
Not
Unii constructori nu vor lsa golurile pentru us dect atunci cnd cel de-al doilea rnd de cofraje
a fost asezat. Aceasta ofer beneficiul stabilirii unui tipar de conexiune ntre rnduri naintea
realizrii golurilor. Cnd folosiTi aceast metod, cofrajele pentru goluri sunt instalate prin
decuparea cofrajelor, astfel nct s se creeze o deschiztur neprelucrat, apoi fixaTi cofrajul n
poziTie.
52
2. Dac nu tiai orizontal primul rnd, (v rugm s
consultaTi secTiunea 8.2 de deasupra), extremitTile din
partea de jos a conexiunii pot fi retezate pentru a
furniza o suprafaT plat de contact cu fundaTia. Unii
constructori pot opta pentru lsarea lor, ceea ce este de
asemenea acceptat.
53
Figura 8.7 - Compensarea cofrajelor
cu elemente decupate avnd lungimea
multiplu de 5,08 cm
Not
Adaosurile de compensare au nevoie de fixri suplimentare (spraiTuiri) pentru a face faT presiunii
hidrostatice din timpul turnrii betonului. V rugm s consultaTi secTiunea 8.10 pentru mai multe
informaTii.
ATENTIE:
ConectaTi cofrajele din primul rnd folosind coliere cu autoblocare (legturi fermoar, coliere de
plastic sau legturi de srm). Este n general suficient un singur colier cu autoblocare la captul
mbinrii. PlasaTi colierele cu autoblocare sau de srm nspre oricare margine (aproape de
suprafaTa interioar a panoului din polistiren expandat, ignifugat ). Strngerea la centru va curba
distanTierii si poate duce la ruperea distanTierului sau smulgerea acestuia din panoul cofrajului.
n acel loc se creeaz o surs de explozie n timpul turnrii betonului deoarece la turnarea cu
pompa betonul va bate pe acea legtur.
54
Figura 8.8 - Tierea cofrajului de completare Figura 8.9 - Potrivirea cofrajului tiat n
pentru o secTiune de perete poziTie
6. InstalaTi armturile orizontale din oTel beton conform proiectului. (V rugm sa consultaTi
partea a 6-a a manualului.)
55
cele dou rnduri.
Not
n timp ce aezai rndurile, este foarte important s aezai adaosul de compensare
aproximativ n acelai loc pentru fiecare seciune a peretelui Aceasta va asigura un reper,
pe vertical, pentru solidarizrile interioare i exterioare.
Odat ce al doilea rnd de cofraje a fost asezat, plasaTi un placaj sau OSB ptrat peste fiecare cofraj
de colT si verificaTi planeitatea rndului de cofraje. Dac aveTi o denivelare mai mare de 5 mm va
trebui fie s adugaTi pene din polistiren expandat,
ignifugat la locurile joase fie s tiaTi locurile
nalte. Odat ce pereTii au fost asezaTi la nivel n
interiorul valorii de pn la 5 mm, sunteTi gata s
fixaTi primul rnd al cofrajului la fundaTie/plac.
56
introduceTi un ferstru de mn sub primul rnd de cofraje si tiaTi ct doriTi.
Figura 8.15 - Ajustarea primului rnd de Figura 8.16 - Adugarea penelor din
cofraje cu un ferstru de mn polistiren expandat, ignifugat la primul
rnd pentru aducere la nivel
Odat ce pereTii au fost adusi la nivel cu toleranTa dorit, sunteTi gata s fixaTi primul rnd de cofraj
la fundaTie/plac.
Sfat
Cnd adugaTi/scurtaTi, reTineTi c ar trebui lucrat pe ambele prTi ale cofrajului, pe
interiorul si exteriorul peretelui.
AsiguraTi-v c toTi pereTii sunt pe liniile lor de asezare, apoi folosiTi spum adeziv cu expandare
controlat pentru a lipi baza primului rnd la fundaTie/plac. IntroduceTi vrful pistolului cu spum
ntr-una din crestturi, la fiecare 15-30 cm, de-a lungul fundaTiei si puneTi un mic volum de spum
adeziv sub cofraje de-a lungul ntregului zid. LsaTi adezivului 10-60 minute s se ntreasc.
Sfat
Momentul ideal pentru fixarea primului rnd de
cofraje la fundaTie este chiar nainte de pauz.
Cnd umpleTi cu spum un gol mare, asiguraTi-v c ntreaga zon a fost umplut.
Este nevoie s se foloseasc materiale profesionale, tuburi cu spum cu expandare controlat, pistolul
si tubul cu soluTie pentru curTirea pistolului.
57
Figura 8.17 - Folosirea spumei adezive
pentru fixarea primului rnd de cofraje la
fundaTie/plac
Figura 8.18 - Umplerea cu spum cu
expandare controlat sub un gol mare
Instalarea urmtoarelor rnduri de cofraje este asemntoare cu instalarea celui de-al doilea rnd de
cofraje.
TineTi minte:
1. ncepeTi din colTuri, alternnd cofrajele de colT pe vertical.
2. Dup plasarea colTurilor, asezaTi cofrajele drepte spre centrul peretelui.
3. PstraTi mbinrile de compensare/asezare n acelasi loc n timp ce peretele se ridic. Ceea ce
rmne din secTiunile peretelui, trebuie s-si pstreze alinierea distanTierilor (indicate de
sanTul adnc de pe suprafaTele exterioare ale panourilor cofrajelor).
4. Asezarea armturilor de oTel beton orizontale dup cerinTele proiectului.
Not
Este posibil ca distanTierii s nu se alinieze n locul n care exist mbinri de compensare/asezare.
Dac aTi ales s amnaTi instalarea cofrajului de us pn ce primele dou rnduri de cofraje au fost
58
asezate, atunci trebuie fcut n acest moment. TiaTi cofrajele si fixaTi cadrul pe poziTie. Nu
uitaTi s lsaTi un gol de 5 mm ntre cofraje si cadru pentru a permite ajustarea naintea turnrii
betonului.
(V rugm s consultaTi secTiunea 8.10.)
Pentru usi la nivelul al doilea sau usi cu pragul ridicat, nlTimea pragului usii trebuie calculat cu
grij nainte ca dusumeaua s fie pe poziTie. Este o idee bun s instalaTi un prag n cofrajul n care
va fi turnat betonul n poziTia necesar pentru a furniza un punct de asezare pentru fixarea usii.
59
8.8.3 - Barele de armare din oTel beton n bordajele din jurul deschiderilor din perete
Rndul superior de cofraje necesit atenTie special la fiecare turnare de beton deoarece nu este fixat
n partea de sus. n timpul turnrii betonului, prTile superioare ale rndului din partea de sus a
peretelui au tendinTa s se curbeze spre exterior, si dac nu sunt fixate corespunztor se pot dezaxa.
Astfel conexiunea nu va mai fi aliniat dac va mai fi nc un nivel deasupra cu perete n sistem
AMVIC.
60
partea superioar a cofrajului. Un dispozitiv excelent de protecTie este profilul U usor, de 6,5
cm. Are dimensiunile exacte pentru a trece pe ambele prTi peste panourile din polistiren
expandat, ignifugat. Alternativ, poate fi folosit o band lat de 10 cm din polietilen.
Barele verticale din oTel beton pentru armare sunt asezate dup ce ultimul rnd de cofraje pentru
fiecare nivel a fost montat.
Barele din oTel beton sunt introduse prin partea superioar a peretelui si serpuite printre barele
orizontale din oTel beton care sunt deja instalate pe poziTie.
61
Dac exist un alt nivel deasupra peretelui n sistem AMVIC, atunci consultaTi Partea 6 secTiunea 6.5
a acestui manual pentru detalii referitoare la mbinare si asezare.
Sfat
TreceTi n revist planurile de siguranT pe santier si regulamentele de protecTie a muncii.
Urmtoarele reguli de lucru se aplic n general sistemelor de fixare si aliniere folosite la cofrajele
AMVIC, indiferent de categoria sau marca patentat folosit:
sistemul de fixare este instalat de obicei, dup ce, cel de-al 2-lea sau al 3-lea rnd de cofraje
a fost montat;
n majoritatea cazurilor, sistemul de fixare este instalat numai n interiorul structurii de pereTi,
deoarece acolo este locul unde se desfsoar toat activitatea;
sistemul de fixare preia foarte bine mpingerea, dar are limite la trasul peretelui. Desi n
62
general fixaTi o singur faT a pertelui, dac aveTi o secTiune de perete pe care nu o puteTi
menTine vertical prin alt metod, va trebui s instalaTi elemente de fixare pe ambele feTe
pentru a alinia corespunztor peretele.
Stlpul de susTinere este fixat cu o brid care se aseaz n jurul piciorului vertical. AMVIC
recomand folosirea bridelor, deoarece ele se fixeaz cu suruburi cu autofiletare n doi distanTieri
vecini realiznd o rezistenT superioar a fixrii.
Dac aTi lipit jos primul rnd de cofraje si este atasat ferm de fundaTie/plac, ncepeTi
instalarea bridelor n cel de-al doilea rnd. ContinuaTi fixarea bridelor din dou n dou rnduri,
exemplu: al 2-
lea rnd, al 4-lea, al 6-lea etc.
63
8.9.2 - DistanTarea pentru sistemul de aliniere si fixare
Practici recomandate:
la pereTii T, instalaTi cel puTin doi stlpi de sprijin n opoziTie pe extremitatea T-ului,
deoarece pereTii tind s se umfle la mbinrile T din cauza presiunii betonului n suportul
T.
64
Figura 8.30 - Montarea stlpilor de Figura 8.31 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri (o
spraiTuire de ambele prTi ale lungime si jumtate de cofraj drept)
golurilor
ATENTIE:
Neutilizarea stlpilor metalici de spraiTuire duce la pariia erorilor n
realizarea pereTilor AMVIC
n aceast etap trebuie s reverificaTi cofrajele pentru ferestre si usi pentru reglrile finale,
premergtoare turnrii betonului. Se recomand urmtorii pasi:
1. AsiguraTi-v de alinierea si verticalitatea cofrajelor. La fiecare cofraj pentru fereastr sau us,
verificaTi nc o dat dac sunt drepte si verticale. ReglaTi dup necesitTi.
3. SolidarizaTi colTurile. La fiecare cofraj, la fiecare din cele patru colTuri pe fiecare parte,
65
instalaTi un colTar ce se poate fixa cu suruburi n cofraj. AsezaTi colTarul prin
suprapunere peste peretele cofrajului pentru a realiza mbinarea perfect a cadrelor cu
acestea pe ambele
prTi, interior si exterior. ColTarul poate fi: o bucat de OSB, scndur sau placaj, etc.
praiTuirile suplimentare pot fi necesare pentru a conecta sau a crea o punte la cel puTin doi distanTieri
intacTi sau un distanTier si un cofraj. PuteTi realiza aceast solidarizare/spraiTuire cu plci de
OSB,
bucTi de scndur tiate la dimensiunea corespunztoare etc.
66
Figura 8.34 - Solidarizarea suplimentar
pentru o mbinare compensat
Figura 8.33 - Solidarizarea unei mbinri de
cofraje pe ambele prTi ale peretelui
unde un distanTier al unui cofraj a fost tiat (pentru a monta armtura pentru o centur sau alte
elemente). Aceasta ilustreaz importanTa nsemnrii cofrajului pe suprafaTa interioar n
momentul tierii unui distanTier astfel nct mai trziu s fie clar c distanTierul a fost tiat;
unde exist o mbinare ntre cofraje pe o suprafaT rezultat n urma tierii unuia dintre
cofraje. O mbinare ntre cofraje este atunci cnd nu mai exist un model de legtur
nentrerupt (nut-feder) ntre rndurile den cofraje AMVIC. Aici rigidizarea ntre cofraje
ntr-un singur rnd se repet exact n acealasi loc pentru rndurile ce urmeaz. ncercaTi s
evitaTi acest gen de mbinare ct mai mult posibil;
unde exist o mbinare compensat. O mbinare compensat este acolo unde sistemul de
conexiune ntre rndurile de cofraje nu se aliniaz. Aceasta se ntmpl de obicei cnd aTi tiat
ultimul cofraj dintr-o secTiune de perete pentru potrivirea dimensiunilor peretelui. PuteTi
observa de asemenea c modelul de legtur nentrerupt pe mbinarea compensat este mai
mic de 30,48 cm;
unde marginile cofrajului mbin un cadru de fereastr sau us, dac se foloseste cadru de
lemn.
67
Figura 8.35 - Instalarea rigidizrilor (pervaz) n jurul
unui gol n perete
Not important
Armarea si rigidizarea suplimentar sunt extrem de importante. Lipsa acestor solidarizri poate
produce frecvent o explozie. Cofrajul nsusi, rezist unei explozii ct timp distanTierii sunt
intacTi si mbinarea din oricare rnd este solidarizat att deasupra ct si dedesubt, cu condiTia ca
turnarea betonului s se execute corect.
68
este de obicei introdus prin perete numai n locul unde un accesoriu fix exterior va fi plasat.
Sfat
PrevedeTi s instalaTi strpungeri suplimentare pentru nevoi viitoare.
n majoritatea cazurilor, o bucat de Teav din PVC introdus prin perete poate fi folosit pentru
trecere. DecupaTi o gaur de dimesiunea Tevii si introduceTi Teava complet n cofraj. FolosiTi
spum adeziv mprejurul Tevii pentru a o fixa si etansa.
Sistemele de planseu sunt de obicei suspendate de grinzile de ram sau grinzile care sunt atasate
mecanic la beton, cu suruburi de ancorare sau cu o alt legtur corespunztoare.
Dimensiunea suruburilor de ancorare, distanTa dintre ele si sablonul instalrii trebuiesc specificate
69
de inginerul proiectant deoarece sunt elemente eseniale ale proiectului structural.
Instalare
70
Figura 8.38 - Tierea deschizturii n Figura 8.39 - Partea decupat la cald
polistirenul expandat, ignifugat ntre
membrane
71
urmnd urmtorii pasi:
4. UmpleTi complet golul dintre cele dou deschideri din perete, pe dinafar, folosind polistiren
expandat, ignifugat sau deseuri din lemn. Deschiderea din cellalt perete trebuie, de
asemenea, umplut destul de adnc
n cavitatea peretelui pentru a
asigura lungimea de ncastrare
necesar.
72
6. Aezai grinda n poziie i fixai-o. Sigilai zona dintre grind i loca, dup necesiti.
8.15 - Plcile/planseele.
ConstrucTiile n sistem AMVIC se pot realiza cu toate tipurile de plansee/plci. Placa de cot zero se
poate realiza fie n soluTia clasic cu armtur din bare de oTel beton sau plas STNB, fie n soluTia
modern folosind fibrele metalice sau polimerice.
Sistemul de plac cu fibre poate fi folosit numai la plcile care se sprijin pe sol compactat, aceasta
nu din motive de rezistenT, ci datorit faptului c, desi n standardele si regulamentele care privesc
aceste fibre se specific c aceste fibre pot s nlocuieasc total sau parTial armtura din oTel beton,
reglementrile din construcTii din Romnia nu permit realizarea structurilor din beton, fr armare cu
bare din oTel beton.
Prezentare general
73
pe care se pot realiza finisrile interioare. Acest sistem complimenteaz perfect structura
dumneavoastr din cofraje nglobat din polisitiren grafitat expandat ignifugat, si mpreun,
furnizeaz o anvelop corect a cldirii, complet structural si protectoare termic si fonic.
Trsturi unice
Sistemul de planseu AMVIC foloseste capacitatea de rezistenT a planseului cu grinzi dese din beton
armat, turnat n cofrajul generat cu elemente din polistiren expandat ignifugat. Grinzile si planseul
sunt realizate n structur monobloc ntr-o singur etap de turnare.
Golul realizat ntre elementele din polistiren genereaz cofrajul pentru turnarea grinzilor si a
planseului. Aceast variant economiseste mult material lemnos si manoper. Calculul de rezistenT
va fi fcut de ctre un inginer autorizat care va Tine cont de deschiderea planseului si sarcinile aplicate
acestuia.
Total adaptive
74
Elemente mici/compacte
Ofer protecTie
75
7. TurnaTi betonul n cofrajele astfel formate
pornind de pe o latur spre latura cealalt;
8. UrmriTi cu un vibrator creion sau o rigl
vibratoare pentru vibrarea adecvat a
betonului;
9. NeteziTi betonul pentru a crea o suprafaT
plan;
10. LsaTi betonul s se ntreasc si continuaTi cu
etapele ulterioare ale construcTiei. Figura 8.50 - Plac de cot 3,00 dup
turnare.
Avantaje:
timp de execuTie mic 3-5zile;
economie de material lemnos, materialul lemnos folosit pentru cofrare nu intr n contact cu
betonul si poate fi refolosit;
economie de cuie, scoabe, srm etc.;
manopera este mult redus, deoarece forma de turnare a grinzilor si a planseului se genereaz
prin asezarea panourilor din polistiren.
76
Partea a 9-a - Instalarea special a cofrajelor
Acest capitol al manualului prezint tehnici avansate de instalare si sisteme de pardoseli folosite de
sistemul AMVIC. Cele mai utilizate instalri speciale sunt incluse mai jos, totusi, dac aveTi o situaTie
specific nemenTionat aici, v rugm s ne contactaTi pentru asistenT.
Pentru pereTii construcTiilor realizati n sistem AMVIC, pentru fundaTia realizat cu elevaTie se pot
folosi cofrajele cu golul de turnare de 20,54 cm, iar pentru construcTii cu subsol sau demisol se vor
folosi cofrajele cu golul de turnare de 25,4 cm.
Sistemul de cofraje nglobate termoizolante din polistiren expandat ignifugat AMVIC permite
realizarea fundaTiilor pentru cldiri n diferite variante.
Apelnd la acest sistem se face economie de timp, manoper, material lemnos, cuie etc., toate acestea
nsemnnd bani.
AMVIC recomand utilizarea acestor tipuri de fundaTii att pentru realizarea construcTiilor cu pereTi
turnaTi din beton n cofraje nglobate din polistiren ignifugat AMVIC ct si pentru construcTii cu pereTi
realizaTi n alte sisteme de construcTii cum ar fi zidrie din crmid, pe cadre, construcTii din lemn
etc.
Prin aplicarea unor soluTii adecvate de hidroizolare, sistemul AMVIC este ideal n cele mai grele
situaTii de exploatare a construcTiilor, asigurnd protecTia la ap, umezeal si, n plus, asigurnd
protecTia termic.
O soluTie pentru fundaTie, const n folosirea unor cofraje AMVIC de dimensiuni superioare peste care
se poate continua cu pereTi realizaTi cu acelasi sistem de cofraje sau pot fi construiTi pereTi de oricare
alt tip.
77
- Se utilizeaz cofraje cu grosimea betonului de 20 cm sau de 25 cm.
Aceast soluTie de fundaTie este recomandat de AMVIC pentru soliditatea ei, timpul foarte scurt de
execuTie, izolaTia realizat si economia de materiale (scdur, cuie, scoabe, srm, manoper etc.).
Pentru realizarea fundaTiilor n trepte se poate apela la soluTia din figura 9.2
78
Figura 9.2 - SoluTie propus pentru o fundaTie n trepte
FundaTie tipic, realizat din cofraje AMVIC, pentru o construcTie cu pereTi din brne din lemn cu
subsol sau demisol.
Pentru o construcTie cu pereTi prefabricaTi usori soluTia oferit este cea din figura 9.4.
79
- Se utilizeaza cofrajele pentru peretele din beton gros de 20 cm.
ColTurile scurte (iesiturile spre n afar) sunt ntlnite n general la construcTiile rezidenTiale.
Depinznd de dimensiunile proiectului, cofrajele de colT AMVIC de90 pot fi folosite pentru a forma
un colT special. Se pot realiza colTuri si folosind cofraje drepte.
80
urmtoarele rnduri ale cofrajelor de colT n aceeasi manier, alternnd cofrajele. Aceasta va
crea o mbinare de cofraje;
3. AsiguraTi-v c mbinarea cofrajelor este solidarizat adecvat pe ambele prTi si la fiecare
rnd.
Not important
Neexecutarea unei solidarizri, adecvat a mbinarii cofrajelor poate duce la explozie n timpul
turnrii betonului. FolosiTi legturi adiTionale cu coliere din plastic cu autoblocare.
Aceast metod include cel puTin dou cofraje de colT de 90 . Pasii recomandaTi sunt daTi mai jos:
1. InstalaTi primul rnd astfel nct latura lung a unui cofraj de colT si latura scurt de la alt
cofraj s se nvecineze dup cum este ilustrat n figura 9.6;
81
Figura 9.7 - Un colT scurt fcut cu cofraje
de 90 cu model nentrerupt
ColTuri mai scurte dect cele minime permise folosind cofrajele 90 pot fi realizate, folosind cofraje
AMVIC drepte.
82
4. MontaTi dou cofraje din lemn la 90 si asezaTi-le la colTurile fiecrei laturi formate din
cofrajele drepte (figura 9.11).
Figura 9.12 - Introducerea unei tije Figura 9.13 - Tija filetat introdus prin
filetate prin gurile fcute ambele forme de lemn
83
9.4 - PereTi curbi
PosibilitTile de adaptare ale cofrajelor AMVIC, permit realizarea de cofraje pentru pereti curbi
pretiate, care permit ca rndurile s se potriveasc usor si ca instalarea s mearg fr probleme cu
un consum de manoper minim. Cofrajele pretiate, care se ndoaie, sunt de tip lamb si uluc, tiate
n panoul interior din polistiren expandat, ignifugat si crestturi de deschidere n panoul exterior din
polistiren.
Cofrajele pentru pereTi curbi pot fi realizate de un antreprenor pe santier folosind un cofraj AMVIC
drept.
84
Instalarea formelor curbe:
1. Pe fundaTie/plac, puneTi un sablon
sau o plac de ghidare care s se
potriveasc razei dorite.
3. Dup asezarea primului rnd, verificaTi ca raza de curbur a peretelui s fie conform cerinTelor
proiectului.
Antreprenorii care opteaz s taie cofrajele pe santier, sunt rugTi s consulte figurile 9.18 si 9.19, la
fel si tabelul 9.1 pentru informaTii referitoare la dimensiunile razei si taierea cofrajelor.
85
Figura 9.18 - Pregtirea pentru curbare a unui cofraj drept
Tabel 9.1 - Mrimea decuprilor n peretele interior al cofrajului drept pregtit pentru curbare
0,90 54,1 ND ND
1,00 48,7 57,5 ND
1,10 44,2 52,3 60,3
1,20 40,6 47,9 55,3
1,30 37,4 44,2 51,0
1,40 34,8 41,1 47,4
1,50 32,4 38,3 44,2
1,75 27,8 32,9 37,9
86
L Timea decuprii pentru curbarea cofrajului
R aza exterioar a
[mm]
peretelui
[m] cofraj de 15,2 cm cofraj de 20,3 cm cofraj de 25,4 cm
PereTii-T necesit o atenTie special nainte de turnarea betonului. Sunt esenTiale, susTinerea si
alinierea corespunztoare.
Construirea pereTilor-T
87
3. InstalaTi bare si etrieri pentru armarea
orizontal din oTel beton cu dimensiunile
si lungimile de petrecere (suprapunere)
conform proiectului.
8. Odat ce peretele este montat la nlTimea dorit, introduceTi o bucat de lemn de 3x30 cm n
partea de jos a peretelui care trece, drept, printre cofraje si legtur. TensionaTi legtura pentru
a Tine pe poziTie lemnul. AsiguraTi-v c legturile sunt instalate la fiecare rnd. (Figura 9.21)
Nou!
-recomandm utilizarea plcii CLICK pentru solidarizarea
cofrajelor n peretele T, sunt usor de montat si refolosibile.
88
Figura 9.21 - Solidarizarea cofrajelor peretelui T cu lemn de 3x30 cm si
legtur
Sfat
AveTi ntotdeauna grij cand turnaTi beton n secTiunile peretelui T. UrmaTi indicaTiile din capitolul
privind turnarea betonului.
Daca aveTi probleme cu armarea n T, puteTi utiliza distanTieri din oTel, cu dimensiunile 360x120
mm, cte 2 buc./nivel, pe care le asezaTi: o bucat transversal, iar cealalt perpendicular. Grosimea
oTelului se stabileste prin calcul.
89
Figura 9.23 - Legturi standard pentru
crmid, fixate n distanTierii AMVIC
9.7 - Frontoane
Frontoanele pot fi formate folosind una din cele dou metode prezentate n continuare.
FormaTi frontonul prin punerea n trepte a cofrajelor retrgndu-le n timp ce se aseaz rndul urmtor,
pn la vrf. ObturaTi capetele verticale ale cofrajelor si turnaTi betonul. Dup turnarea betonului, restul
din panourile cofrajelor este nlturat.
2 Tierea cofrajelor
91
Not
Pentru planseu, calculul de rezistenT, proiectarea, se fac conform normelor si
reglementrilor n vigoare.
2. FixaTi bare din oTel beton pentru joantare conform proiectului si cerinTelor productorului de
elemente prefabricate.
92
Partea a 10-a - Elementele generale privind bazele betonului
Aceast secTiune a manualului acoper fundamentele betonului. Noii utilizatori ai sistemului AMVIC
trebuie s treac n revist aceaste informaTii nainte de a merge mai departe, la urmtoarele secTiuni
care se ocup cu tehnicile de turnare a betonului, recomandate pentru sistemul AMVIC.
Sunt disponibile multe tipuri de ciment, dar pentru scopul acestui manual ne vom concentra pe cel mai
comun, cimentul Portland.
93
aproximativ 1,3 mm.
A Agregate fine (nisip) care constau din nisip natural sau fabricat, cu particule a cror
dimensiune variaz ntre 1,0 mm pn la dimensiunea prafului.
Selectarea agregatelor folosite n beton este important deoarece ele constituie aproximativ 60% pn
la 75% din volumul total de beton. Agregatele trebuie s aib n componenTa lor particule cu rezistenT
adecvat la condiTiile de expunere si trebuie s nu conTin materiale care vor cauza reacTii chimice cu
cimentul, ceea ce ar putea duce la deteriorarea betonului (ex sulfuri, cloruri etc.)
ATENTIE:
Pentru sistemul AMVIC, agregatele vor avea dimensiunea maxim de 10 mm.
Cel mai important factor care determin calitatea amestecului de beton este cantitatea de ap raportat
la cantitatea de ciment folosit (prin greutate), cunoscut si sub numele de raport ap/ciment.
Apa este un ingredient decisiv n pasta de ciment, ea produce ntrirea betonului prin procesul de
hidratare. Aceasta este o reacTie chimic n care se formeaz legturi chimice cu moleculele de ap
si devin hidraTi sau produsi de hidratare. Aceasta face pasta s se ntreasc si s se lege mpreun cu
componentele betonului.
Prea mult ap reduce rezistenTa betonului n timp si prea puTin va face betonul nelucrabil. Betonul
trebuie s fie lucrabil pentru a putea fi turnat si modelat n diferite forme (ex pereTi, stlpi, etc.). Este
necesar un dozaj atent ntre ciment si ap la stabilirea amestecului pentru beton, deoarece betonul
trebuie s fie att rezistent ct si lucrabil.
94
10.3.2 - RezistenTa betonului
Testul pe cilindru este cel mai utilizat test Figura 10.2 - Testarea cilindrului de beton
pentru rezistenTa la compresie (stnga) si
pentru determinarea rez istenTei la traversa de beton pentru rezistenTa la
compresiune a betonului n Europa ncovoiere (dreapta). 2006 Cement
Association of Canada, EB101-7 figure 16-15.
continental, inclusiv n Romnia. Se toarn
un cilindru sau cub din beton si este lsat s se ntreasc timpul potrivit (de obicei 28 de zile). Apoi
este comprimat ntre dou suprafeTe paralele. Presiunea la rupere este considerat la 28 de zile.
RezistenTa la ncovoiere este rezistenTa betonului la ndoire si este msurat de obicei folosind etalonul
cu prism de beton, rezemat pe dou suporturi. Majoritatea betoanelor folosite au o rezistenT la
ncovoiere ntre 3,4 MPa - 4,8 MPa.
95
Testul de tasare
Lucrabilitatea este de obicei msurat folosind testul tasrii. Acesta este un con rsturnat nalt de 305
mm si este deschis la ambele capete. Partea superioar are un diametru de 100 mm si partea de jos are
un diametru de 200 mm. Betonul proaspt este plasat n con, ndesat cu o tij de oTel si nivelat la partea
superioar a conului. Conul este ndeprtat si asezat n vecintatea grmezii de beton. DiferenTa dintre
partea de sus a conului iniTial si partea de sus a conului rezultat dup nlturarea formei este tasarea.
O mostr relativ uscat se va tasa foarte puTin si va scdea cu 25-50 mm, pe cnd o mostr de beton
relativ umed se poate tasa pn la valoarea de 150-175 mm.
Figura 10.3 - Amestec de beton cu o tasare Figura 10.4 - Amestec de beton cu o tasare
mic. 2006 Cement Association of Canada, mare. 2006 Cement Association of Canada,
EB101-7 figura 16-2 EB101-7 figura 16-2
Acesta este procesul prin care mediul nconjurtor (temperatura si umiditatea), n care betonul proaspt
turnat se gseste pentru o perioad specific de timp, permite amestecului de beton s si ating
rezistenTa proiectat si durabilitatea.
96
Procesul de hidratare n timpul cruia apa si cimentul reacTioneaz si se produce ntrirea se petrece
de obicei n dou etape. Prima etap are loc repede si se termin adesea n cteva ore, cnd amestecul
de beton se transform ntr-o mas solid. A doua etap este mult mai lent, n timpul acestui
proces hidratarea continu si betonul si mreste rezistenTa. Aceasta poate dura pn la cTiva
ani. Fr ap, acest proces lung de hidratare s-ar opri. ImaginaTi-v dac am lsa beton
proaspt turnat n aer liber, umiditatea din interiorul amestecului de beton ar scdea foarte
repede pn ce nu va mai fi suficient pentru a susTine procesul de hidratare cauznd oprirea
acestuia. Aceasta ar mpiedica betonul s capete rezistenTa proiectat.
97
Un mare avantaj pentru beton cnd se folosesc cofrajele AMVIC este acela c apa rmne n structura
betonului, nu se evapor. Panourile din polistiren expandat, ignifugat spre deosebire de sistemele de
cofraje convenTionale, nchid masa de beton genernd un mediu optim si prevenind pierderea apei din
beton prin evaporare, pentru o perioad lung de timp. Aceasta nseamn c betonul va continua s
se ntreasc si s-si creasc rezistenT un timp ndelungat, fr a fi nevoiTi s folosim metode scumpe
suplimentare de aditivare sau utilizarea agenTilor ca adaosuri suplimentare.
NOT :
Din practic s-a constatat c betonul turnat n cofrajele AMVIC, la 180 de zile de la turnare este
mai puternic dect cel turnat n cofraje clasice cu 50% .
Aerul oclus, circa 5-7% const n bule microscopice de aer introduse n beton prin adugarea unor
anumiTi aditivi. Bulele microscopice furnizeaz spaTiu prin past pentru a prelua presiunea hidraulic
atunci cnd betonul ngheaT pe vreme rece. Fr bule, betonul poate crpa cnd ngheaT, deoarece
apa creste cu 9% n volum cand se transform n gheaT.
Aerul antrenat const n goluri mari de aer care sunt prinse n beton n timpul amestecrii si turnrii.
Aerul antrenat scade calitatea si rezistenTa betonului precum si rezistenTa specific a betonului, de
aceea trebuie ntotdeauna s fie eliminate golurile de aer pe ct mai mult posibil prin utilizarea
vibratorului.
Turnarea betonului cu reducTie de debit, reduce mult formarea de macrogoluri de aer, deoarece betonul
se aseaz usor n cofraje si nu permite nici segregarea
Adaosurile sunt materiale altele dect cimentul, agregatele si apa, care sunt adugate betonului fie
nainte, fie n timpul amestecrii pentru a-i modifica proprietTile, cum ar fi lucrabilitatea, mrirea
98
perioadei de ntrire, raza de mprtiere, temperatura de maturare, timpul de ntrire sau culoarea.
Exist dou tipuri principale de adaosuri disponibile peste tot n piaT: aditivi si adaosuri minerale.
Amestecurile minerale afecteaz natura betonului ntrit prin activitatea hidraulic latent sau
activitatea puzzolanic. Puzzolanii sunt materiale pulverulente si includ tufuri naturale (cum ar fi
cenusa vulcanic, folosit la betonul roman), cenus zburtoare si fum de silice.
99
10.5 - SpecificaTii ale betonului pentru peretele n sistem AMVIC
Urmtorul tabel sugereaz specificaTiile amestecului de beton care va fi folosit la pereTii n sistem
AMVIC. Acest tabel este numai un ndrumtor si inginerul proiectant poate alege valorile date dup
necesitTi.
V aloarea
100
Partea a 11-a - Turnarea betonului
Aceast parte a manulalului acoper procesul de turnare si ntrire a betonului cu cele mai bune
practici aplicative, desprinse de-a lungul anilor. Aceast informaTie este o resurs preTioas pentru a
v ajuta pe dumneavoastr s realizaTi cu succes un proiect.
Verificarea pereTilor
Sfat
Trebuiesc fcute copii suplimentare ale listei de verificri de mai jos pentru a v asigura c totul este
n ordine naintea turnrii betonului.
101
Verificarea armturilor din oTel beton
G verificaTi dac oTelul beton, vertical si orizontal, de armare satisface cerinTele specifice
proiectului;
G verificaTi dac barele de oTel beton pentru armarea din jurul deschiderilor din perete au fost
instalate;
G verificaTi dac barele de oTel beton pentru bordarea golurilor de usi/ferestre sunt instalate
conform cerinTelor precizate de proiect.
G verificaTi dac toate conexiunile planseului au fost instalate, incluznd suruburile de ancorare,
conexiunile, etc.;
G verificaTi dac buzunarele pentru grinzi au fost pregtite (dac sunt necesare pentru
operaTiune);
G verificaTi dac suruburile de ancorare de la plcile grinzii de talp si elementele de legare au
fost localizate si sunt marcate clar pentru fixare n betonul moale.
G verificaTi dac sistemul de aliniere si fixare a fost instalat cum trebuie si toate scndurile au
fost fixate;
G verificaTi dac toate mbinrile T au fost solidarizate adecvat;
G verificaTi dac toate mbinrile compensate, mbinrile asezate sunt spraiTuite adecvat;
G pentru sistemele de fixare mai nalte de 3 m faT de suprafaTa de suport, asiguraTi-v c aveTi
instalat un sistem adecvat de balustrad dup cum o cer normele de protecTia muncii.
102
G asiguraTi-v c aveTi dou vibratoare mecanice funcTionale la locul de munc. Unul va fi folosit
pentru a vibra betonul n timpul turnrii, n timp ce cellalt va fi de rezerv n caz c primul
se va defecta;
G asiguraTi-v c betonul comandat este corespunztor pentru metoda de turnare stabilit prin
proiect;
G asiguraTi-v c aTi coordonat si confirmat timpii de furnizare pentru pompa de beton si beton;
G asiguraTi-v c aveTi trusa de intervenTie la explozie pregtit, la ndemn. (ConsultaTi
secTiunea 11.12).
G verificaTi dac santierul este curat si c este destul loc pentru camioane, muncitori, etc.
PurtaTi casc pentru protecTia capului. Un santier de construcTie prezint o varietate de pericole care
pot cauza rni serioase la cap.
ProtejaTi-v pielea
Betonul umed, proaspt, este un puternic abraziv pentru piele. Poate cauza iritri ale pielii,
arsuri chimice si contactul prelungit poate cauza arsuri de gradul trei.
De aceea recomandm s:
1. PurtaTi mnusi impermeabile, bluza cu mnec lung, pantaloni lungi si cizme de cauciuc;
103
2. FolosiTi cptuseal impermeabil pentru a v proteja pielea, genunchii, coatele, sau minile de
contactul cu betonul proaspt n timpul turnrii si a finisrii;
3. SplaTi imediat cu ap curat ochii si pielea care au venit n contact cu betonul proaspt;
4. CltiTi repede cu ap proaspt hainele impregnatele de la contactul cu betonul proaspt.
ProtejaTi-v ochii
PurtaTi ochelari de protecTie cu acoperire complet sau ochelari de siguranT cu scuturi laterale
n timpul turnrii betonului.
Cnd betonul proapt este turnat n cofrajele AMVIC, exercit o presiune lateral pe laturile panourilor
din polistiren expandat, ignifugat .
Utilizarea reducTiei de debit reduce presiunea betonului la turnare.
Intensitatea acestei presiuni depinde de cTiva factori, incluznd:
a. viteza turnrii betonului
b. greutatea unitTii de beton
c. tipul cimentului
d. vscozitatea betonului
e. temperatura betonului
f. nlTimea turnrii
g. adncimea vibrrii interne
Cofrajele AMVIC au o capacitate fundamental de formare (rezistenT) de 41,4 KPa dup cum a fost
testat, conform secTiunii 6.4.4 a ghidului tehnic CCMC Canadian pentru forme de beton din polistiren
modular expandat.
Tabelul de mai jos arat presiunea lateral, proiectat pentru betonul proaspt turnat care trebuie luat
n calcul pentru lucrrile de pregtire a pereTilor.
104
Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereTii vibraTi intern
10 C 21 C
1
- P resiunea maxim nu trebuie s depseasc w * h, unde w este greutatea unitTii de beton (kg/m 3) si h este nlTimea
maxim de turnare.
2
- B azat pe T ipurile I si III a d ensitTii cimentului pentru betonul de 2400 kg/m 3 si tasarea de 178 mm, vscozitatea
maxim, fr aditivi si o adncime de vibrare de 1,2 m sau mai puTin.
3
- P resiunea lateral depseste capacitatea de formare a cofrajului A M V IC .
Ritmul recomandat, de turnare pentru peretele n sistem AMVIC este ntre 900 si 1200 mm/h. Totusi,
ritmul de turnare a betonului pentru peretele din cofraje AMVIC, de pn la 1,5 m/h sunt posibile la
temperaturi normale (21 C). Se impune o vitez mic a pomprii betonului.
Betonul poate fi turnat n diferite feluri depinznd de aplicaTie si de condiTiile specifice de la locul de
munc. Urmtorul tabel rezum cele mai comune metode pentru turnarea betonului n cofraje AMVIC.
105
Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului n cofrajele AMVIC
M etoda de T ipul de activitate care i se
A vantaje N ote speciale
turnare potriveste cel mai bine
P ompa pentru Folosit pentru a transporta Sunt disponibile extensiile P entru eficienT maxim,
beton betonul direct din punctul de diferite ale pompei. P ompeaz planificaTi adecvat betonierele
descrcare cum ar fi betonul n flux continuu. P ompa pentru a asigura o aprovizionare
mixerele betonierelor, n poate misca furtunul de continu a betonului ctre pomp
cofrajele AM V IC . repartizare a betonul vertical si cu timpi de pauz minimi. FolosiTi
orizontal. P ompa montat pe reducTiile de 8 cm, 6 sau 5 cm si
camion are o mare mobilitate si furtune flexibile la captul
este foarte adaptabil la multe conductei p en tru a red u ce viteza
situaTii de turnare. d e tu rn a re a b eto n u lu i.
M acara si ben Folosit n general pentru a Furnizeaz o descrcare curat si A siguraTi-v c bena are o
transporta betonul deasupra exist multe dimensiuni manivel pentru a controla viteza
nivelului solului, direct n disponibile pentru bene. descrcrii betonului. SelectaTi
punctul de descrcare n M acaralele pot fi folosite s accesorii n partea de jos a benei
cofrajele AM V IC . transporte si alte materiale cum pentru a satisface turnarea n
ar fi oTelul beton de armare. pereTii A M V IC .
Jgheaburi de P entru a transporta betonul Foarte economic si usor de P antele trebuie s varieze ntre 1:2
descrcare pe la un nivel mai jos, de obicei manevrat. N u este nevoie de si 1:3. Jgheabul trebuie fixat
camioanele sub nivelul solului, direct de energie deoarece gravitatea face adecvat n toate poziTiile. Se iau
betonier la punctul de descrcare n cea mai mare parte a acTiunii. msurile necesare pentru a preveni
cofrajele AM V IC . segregarea.
B and P entru a transporta betonul B andele transportoare au lungimi Sunt necesare msuri suplimentare
transportoare orizontal sau la un nivel mai ajustabile si cu vitez variabil pentru a preveni segregarea. n
mare sau mai mic. P oate fi pentru nainte si napoi. P oate condiTiile climatice extreme,
folosit s descarce betonul transporta volume mari de beton lungimi mari ale benzii
direct n cofrajele A M V IC , pentru poziTii cu acces limitat. transportoare necesit acoperire
dar de obicei este pentru a proteja betonului.
poziTionat ntre principalul
punct de descrcare si
punctul secundar de
ncrcare.
106
11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton
Este recomandat s folosiTi o reducTie de vitez S dubl sau accesoriu 90 dublu la punctul de
descrcare a segmentului pompei. Aceasta va duce la reducerea vitezei de scurgere a betonului la
nivelele dorite. Un furtun flexibil de lungime potrivit este ntotdeauna recomandat pentru controlarea
vitezei scurgerii si din motive de siguranT
Sfat
Folosirea unei pompe pentru a turna beton este cea mai preferat si eficient metod.
Sfat
DiscutaTi turnarea cu operatorul pompei cnd daTi comada. AsiguraTi-v c furnizorul de beton
angajat are accesoriile pentru pomp necesare, cum ar fi conexiunile ndoite S , reducTiile si
furtunele flexibile.
Pentru livrarea betonului intocmiTi contract cu furnizorul, unde specificati : tipul agregatelor, tipul
betonului, tipul pompei (solicitaTi numai cu braT de 35-42 m), programul de livrare, buletinul de
analiza a betonului, viteza de turnare, diametrul de turnare (s nu depseasc 8 cm -reducTie).
107
11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrtori
n ziua turnrii este necesar o echip de minim 4 constructori pentru lucru, plus operatorul pompei.
Cel puTin trei membri ai echipei sunt necesari pe schele: unul manevrnd furtunul si doi lucrnd cu
vibratorul. Un membru al echipei este necesar la sol pentru umplerea si obturarea cofrajelor ferestrelor,
curTarea deversrilor, descurcarea cablurilor electrice ale vibratorului, etc.
Note importante!
TineTi minte, betonul trebuie ntotdeauna turnat ntr-un ritm constant si pe nlTime, de 0,90-1,20 m
maxim pe etapa de turnare. Folosind ritmul de turnare recomandat de 0,90-1,20 m pe or un perete
tipic, nalt de 2,8 metri trebuie turnat ntr-un interval de minim 3 ore.
Dac folosiTi o pomp pentru beton, este important s spuneTi operatorului s arunce prima parte
de beton pompat (sedimentul care iese iniTial din furtun) n afara cofrajelor sau napoi n pomp.
1. ncepeTi prin a turna betonul de la o distanT aproximativ de 0,6- 0,9 metri de centrul colTului;
2. Cnd umpleTi pereTii la nlTimea cerut, asiguraTi-v c turnaTi betonul aproximativ n acelasi
108
ritm pe ambele prTi ale cofrajului de colT prin mutarea furtunului pompei sau a punctului de
descrcare nainte si napoi;
3. Betonul nu ar trebui turnat pentru urmtoarea elevaTie sau n jurul acelorasi cofraje de colT
pn nu a trecut cel puTin o or;
Avertisment!
NU permiteTi betonului s se acumuleze la o turnare pe o parte a cofrajului de colT. Aceasta
poate cauza o explozie n timpul turnrii.
1. De obicei, betonistii vor ncepe prin coborrea furtunului pompei si umplerea mai nti a prTii
de jos a cadrului ferestrei. Fiecare baz a ferestrei trebuie vibrat folosind un vibrator pentru
beton (consultaTi secTiunea 11.7 pentru detalii privitoare la vibrarea betonului) si apoi obturaTi
fereastra de umplere.
Sfat
Depinznd de gradul de vscozitate al betonului, este recomandabil s prindeTi n cuie sau suruburi
un capac de OSB deasupra deschideri(lor) de la baza cadrului ferestrei, pentru a preveni ca betonul
s ias afar sau s se reverse cnd turnaTi de pe marginea de sus la urmtoarele treceri.
109
Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul
ferestrei
4. n timp ce umpleTi pereTii la un buiandrug, asiguraTi o turnare continu de-a lungul ntregii
lungimi fr a crea mbinri discontinue. Uniformizarea adecvat a betonului n buiandrug
trebuie s fie o grij extrem.
110
Sfat
Cu o reducTie de 50-80 mm la furtunul pompei, este posibil s opriTi betonul o scurt perioad de timp
punnd mna cu mnusa de cauciuc peste captul gurii furtunului si ducnd repede furtunul pe cealalt
parte a ferestrei sau usii.
5. OpriTi-v din turnarea betonului n cel de-al doilea colT la aproximativ 0,6-0,9 m. UrmaTi
recomandrile date mai sus pentru turnarea betonului n cofrajele de colT.
11.7.1 - Tasarea
Este recomandat efectuarea unui test al tasrii n teren, la prima serie de beton, care ajunge la locul de
munc. Dac se constatat c tasarea este prea mic sau prea mare, informaTi furnizorul betonului s
corecteze amestecul de beton pentru a fi adecvat la urmtoarele serii de turnare. Aceasta v va da o
idee asupra consistenTei corecte a amestecului de beton pentru sistemul de perete AMVIC.
111
11.7.2 - Rezistena la compresie
Este recomandat s pstraTi probe din betonul turnat n cilindri sau cuburi de dimensiuni reglementate.
Probele vor fi testate mai trziu de un laborator de beton certificat pentru rezistenTa la compresie, la
28 de zile dup turnare, pentru a se asigura c betonul folosit la punerea n oper ndeplineste
condiTiile de rezistenT la compresie, specificate, conform cerinTelor proiectului.
Dac este necesar o verificare special cerut de normativele n construcTii, atunci un inginer va fi
la locul de punere n oper. Luarea mostrelor, la ntmplare, din beton pentru testarea rezistenTei la
compresie devine o necesitate si nu o opTiune.
Sistemul de cofraje AMVIC permite vibrarea betonului, alte sisteme nu permit (pereTii acestor cofraje
sunt subTiri 4,5 la 5,5 cm, bridele de fixare a pereTilor nu au rezistenT iar grosimea betonului este de
13-14 cm).
Vibrarea este procedeul de compactare a betonului proaspt turnat. Betonul TREBUIE s fie vibrat
pentru:
1. eliminarea golurilor de turnare si a aerului captiv;
2. modelarea betonului n interiorul cofrajelor si din jurul elementelor cuprinse n beton;
3. asigurarea c oTelul beton de armare este bine nglobat si legat de pasta de ciment.
Vibrarea intern
112
2. manual, folosind tije de oel i mustind betonul. Aceasta nu este o metod practic pentru
a fi folosit la cofrajele AMVIC si nu asigur vibrarea adecvat a betonului.
Not important!
AsiguraTi-v c folosiTi un vibrator de dimensiune potrivit pentru a vibra betonul corect. Folosirea
mustirii manuale pentru consolidarea betonului n pereTii din cofraje AMVIC trebuie EVITAT,
se poate perfora cofrajul.
Vibrarea extern
Aceast metod implic atasarea unui dispozitiv mecanic vibrant la exteriorul cofrajelor AMVIC.
Chiar dac aceast metod este acceptabil, nu este la fel de eficient ca o vibrare mecanic intern.
Not important!
Btutul usor al exteriorului cofrajelor nu este o metod de vibrare a betonului acceptabil n cazul
cofrajelor AMVIC.
benzin sau cu aer. Capul vibrant este de obicei cilindric cu un diametru variind de la 2 la 18 cm.
113
Dimensiunile capului vibrant, ca si frecvenTa si amplitudinea, n corelaTie cu lucrabilitatea betonului,
Tabel 11.3 - SpecificaTii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit n cazul
cofrajelor AMVIC
Practici recomandate:
! vibrarea TREBUIE s nceap imediat dup
turnarea betonului proaspt si nainte de a ncepe
s fac priz;
! scufundaTi complet capul vibratorului n beton n
timpul vibrrii;
! introduceTi vibratorul vertical si lsaTi-l s se
Figura 11.9 - Vibrarea betonului
114
scufunde ct de repede posibil sub propria greutate la adncimea dorit;
A TineTi vibratorul 5-15 secunde apoi ridicaTi-l ncet, aproximativ 80 mm/sec urmrind n urma
miscarea ascendent a aerului eliberat;
A miscaTi vibratorul si introduceTi-l la o distanT de 1,5 ori raza de acTiune dup cum este
artat n diagrama din figura 11.10;
A lsaTi vibratorul s ptrund 150 mm n rndul de beton anterior turnat pentru a asigura o
legtur adecvat si a elimina discontinuitTile;
A turnaTi betonul n pereTi pe o nlTime de 0,9 - 1,2 m pe or. Pentru vibrarea adecvat, fiecare
rund de turnare trebuie realizat n rnduri de aceeasi grosime ct timp capul vibratorului
minus adncimea de ptrundere n stratul anterior turnat este de aproximativ de 150 mm;
115
A opriTi vibrarea odat ce suprafaTa devine lucioas si nu mai ies bule de aer care se sparg la
suprafaTa betonului.
Sfat
A AsiguraTi-v c tija flexibil a vibratorului este destul de lung pentru a se acoperi nlTimea
zidului care se toarn.
A AsiguraTi-v c sunt destui muncitori pentru turnarea si vibrarea betonului. O echip de doi
oameni trebuie s manevreze vibratorul pentru beton imediat dup persoana care manevreaz
furtunul pompei, n timp ce fiecare strat este turnat.
Dac un al doilea nivel va fi construit deasupra nivelului ce se toarn, opriTi umplerea rndului
superior de cofraje cu cel puTin 5 cm sub cofrajul din vrf. VibraTi-l bine, dar lsaTi-l cu asperitTi,
astfel ca a doua turnare s aib o suprafaT rugoas pentru o bun legtur mecanic. O legtur
excelent se va realiza lsnd betonul nefinisat.
Dac acesta este ultimul rnd de cofraj n care va fi turnat betoul, atunci acesta trebuie netezit cu
mistria, (recomandm folosirea unei nivele laser n acest moment) iar suruburile de ancorare trebuie
puse n betonul moale imediat dup terminarea turnrii, aceasta n cazul fixrii cu conectori mecanici
ai cosoroabei. Recomandm plasarea n betonul moale a suruburilor de ancorare, n partea superioar
a peretelui si instalarea suporturilor dup ce betonul s-a asezat. Suporturile sau plcile superioare pot
116
fi instalate si se extind deasupra suprafaTei cofrajelor 30 cm sau pot fi nfundate n cavitatea cofrajului,
astfel nct polistirenul expandat, ignifugat se extinde nedecupat pn n spatele grinzii.
Sfat
Constructorul devine foarte aglomerat spre sfrsitul turnrii. MarcaTi locaTiile suruburilor de
ancorare pe prTile laterale ale cofrajelor nainte de turnare si plasaTi-le pe schele n preajma locului
unde vor fi instalate.
11.11 - Dup turnare: reverificaTi c peretele a rmas drept si n caz de nevoie ajustaTi-l
Imediat dup ce turnarea este complet verificaTi colTurile pentru verticalitate si pereTii pentru aliniere.
Exist un ecartament mic n care sistemul de fixare poate mpinge si misca peretele. Dac este
necesar realinierea, ajustaTi sistemul de fixare. S aveTi 3-4 stlpi de fixare pregtiTi n cazul c veTi
avea nevoie pentru a-i instala repede ca un sprijin suplimentar ajustabil n vederea mpingerii peretelui
ntr-o zon n care s-a produs un eveniment neasteptat.
Pentru puTin probabilul eveniment al unei explozii, pregtiTi trusa care conTine urmtoarele:
117
Figura 11.12 - Trusa pentru
intervenTie la explozie
118
Partea a 12-a - ProtecTie mpotriva umezelii sub nivelul solului
Normele din construcTii cer ca pereTii sub nivelul solului s fie protejaTi mpotriva umezelii sau a apei.
Aplicarea protecTiei contra umezelii va ncetini sau ntrzia apa si vaporii de ap s penetreze prin
fundaTia construcTiei. Cnd este aplicat corect, protecTia contra umezelii poate pstra subsoluri uscate
ct timp nu este o presiune hidrostatic datorat apei din pmnt.
Aplicarea protecTiei contra apei opreste apa din sol s se infiltreze n fundaTia pereTilor. ProtecTia
mpotriva apei n cele mai multe cazuri este mai scump dect cea contra umezelii. InvestiTia merit
pe deplin, lund n considerare costurile de reparaTie, dac peretele de subsol ncepe s aib infiltraTii.
12.1.2 - ProtecTie contra umezelii sau protecTie contra apei, conform normelor de construcTie
ProtecTia contra umezelii este necesar pentru elevaTia fundaTiei din sol unde presiunea hidrostatic
nu exist.
Dac studiul geologic arat c exist condiTii de apariTie a presiunii hidrostatice, atunci elevaTia
fundaTiei nchise va fi protejate
mpotriva apei. Cnd pereTii sunt
protejaTi mpotriva apei, nu este
necesar protecTia contra umezelii.
119
spaTiu locuibil. Drenajul trebuie plasat n jurul perimetrului peretelui de fundaTie sau dedesubtul
fundaTiei sau nivelului plcii. Scurgerile pot fi fcute din plci de drenaj, scurgeri cu rnduri de pietris
sau de piatr spart, Teav perforat sau alte sisteme agreate. Scurgerile vor descrca apa prin metode
gravitaTionale sau mecanice n sistemul de scurgere.
Figura ilustreaz un sistem tip Scurgere Francez care a fost utilizat cu succes pentru construcTiile
rezidenTiale.
1. FaceTi investiTii n plus si insistaTi asupra completei protecTii contra apei pentru fundaTia
sau pereTii de la subsol. MontaTi membrana impermeabil pn la 50-75 mm deasupra
nivelului solului.
2. DaTi pant terenului din jurul casei astfel ca apa s curg DEPARTE de pereTii subsolului. De
asemenea examinaTi trotuarele, curTile interioare si aleile. Acestea se pot tasa n timp si permit
apei s se scurg napoi spre pereTii subsolului dumneavoastr (VedeTi figura 12.2 mai jos).
12.2 - ProtecTia contra umezelii si protecTia contra apei pentru cofrajele AMVIC
Exist 3 tipuri de membrane care pot fi aplicate pe cofrajele AMVIC incluznd membrane lichide,
membrane autocolante si membrane cu crampoane.
Fiecare din cele 3 tipuri are avantaje si dezavantaje. nainte de a v decide pe care s o folosiTi, luaTi
n considerare urmtoarele:
1. Disponibilitatea local - VerificaTi la distribuitorul local dac este disponibil produsul potrivit;
120
2. InformaTii tehnice ale produsului - AsiguraTi-v c produsul ales are informaTiile tehnice
adecvate, instrucTiuni de instalare si ndeplineste cerinTele normelor n construcTii;
6. PreT - Produse mai performante vor costa ntotdeauna mai mult. CntriTi cu grij beneficiile
raportat la costuri nainte de a lua o decizie privind produsul pe care l veTi folosi.
Not
ntotdeauna urmaTi procedurile de instalare ale fabricantului pentru aplicaTiile n sistem AMVIC.
121
aduce beneficiile unei protecTii suplimentare contra umezelii si furnizeaz canale de aer pentru ca apa
s fie evacuat gravitaTional sau prin evaporare de la fundaTie (este vorba de membranele din plastic
cu crampoane).
Avertisment!
Membranele lichide aplicate ca protecTie mpotriva umezelii/apei TREBUIE s fie pe baz de solvenTi
care s nu dizolve polistirenul. UrmaTi instrucTiunile de instalare ale productorului.
122
Partea a13-a - Finisaje interioare si exterioare
Este recomandabil ca nlTimea de la care s nceap finisajul peretelui s fie mai mare de 150-200 mm
peste nivelul fundaTiei. Zona polistirenului expandat, ignifugat expus, dintre fundaTie si finisajul
peretelui exterior, trebuie protejat prin acoperire. Un nvelis de finisare mas de spaclu si plas din
fibr de sticl este adesea folosit pentru a acoperi polistirenul si a-l proteja de efectele mediului.
nainte de aplicarea nvelisului de tencuial, polistirenul expandat, ignifugat trebuie curTat de pmnt
sau alte resturi si uscat pentru a asigura aderenTa adecvat. AMVIC recomand folosirea tencuielii
decorative cu mas de spaclu n care este nglobat plasa din fibr de sticl. nvelisul de tencuial
trebuie s se suprapun pe membrana de protecTie contra umezelii/apei cu 50 mm.
123
13.2 - Gips-carton la interior
Cel mai comun tip de material de finisaj interior care va ndeplini si cerinTele protecTiei la foc, dup
cum e stipulat de normele din construcTii, este o plac de gips-carton de 12,7 mm cunoscut si sub
numele de perete uscat.
DistanTierii din polipropilen ai cofrajelor AMVIC, creaz aliniamente orizontale si verticale de care
pot fi atasate direct plcile de gips-carton sau profilele metalice pentru gips-carton. DistanTa si
dimensiunea suruburilor trebuie s fie conform normelor din construcTii. Plcile de gips-carton pot fi
instalate vertical si orizontal.
Stucul este un sistem de mbrcare a peretelui pe baz de ciment care poate fi folosit ca un finisaj
exterior sau interior. Stucul tradiTional
este aplicat peste stlpi de lemn cu
cptuseal, beton turnat pe poziTie si
un nvelis de finisare. Plasa este atasat
la distanTierii de polipropilen AMVIC
folosind suruburi aprobate pentru
plcile de gips-carton cu filet fin sau
filet mare.
124
nvelisuri si urmat de un al treilea nvelis. Fiecare din cele dou nvelisuri de baz este gros de 10
mm rezultnd ntr-un final stuc de 20 mm.
Primul rnd este cunoscut ca nvelis de baz. nvelisul se leag n plas din fir metalic, acoperind-o
complet. Adncituri verticale si orizontale sunt realizate n nvelis n timp ce se ntreste. Adnciturile
vor furniza o suprafaTa de aderenT bun pentru nvelisul ce urmeaz.
Al doilea nvelis de baz este cunoscut drept nvelisul cafeniu. Este legat n adnciturile din nvelisul
de baz si este adesea netezit ca pregtire pentru nvelisul final.
Note importante!
1.Cnd aplicaTi nvelisul de stuc, urmaTi ntotdeauna indicaTiile productorului si/sau instrucTiunile
tehnice.
2. VerificaTi detaliile productorului pentru izolarea ferestrelor si a usilor pentru a asigura controlul
umezelii si infiltraTiilor.
3. VerificaTi construcTiile locale dac sunt supuse urmtoarelor reglementri:
a. folosirea unei bariere rezistente la intemperii nainte de aplicarea plasei din fir
metalic;
b. conformitatea cu alte cereri specifice legate de aplicaTiile stuc.
Baza stucului este aplicat ntr-un singur nvelis gros de 10-16 mm. Este apoi aplicat un nvelis de
finisare.
125
Figura 13.3 - Finisaj Stuc
IzolaTia exterioar suplimentar si sistemul de finisaj este un sistem de finisaj exterior pentru pereTi
care va creste rezistenTa termic cu circa 45% si rezistenTa fonic a acestora si, n felul acesta,
vor
scdea pierderile de cldur prin pereTii exteriori.
126
Sistemele de finisaj consist n fixarea prin lipire cu adezivi adecvaTi pe partea exterioar a pereTilor,
de panouri de cofraje, suplimentar, sau plci de polistiren expandat ignifugat cu grosimea de 10-30
centimetri.
Sistemul astfel creat, asigur condiTiile de protecTie termic a pereTilor pentru o cas pasiv.
Polistirenul expandat ignifugat care formeaz panourile cofrajelor AMVIC este un substrat potrivit
pentru aplicarea nvelisului de izolaTie exterioar si sistem de finisaj direct fr nevoia unei plci
adiTionale.
Note importante!
127
Figura 13.6 - ConstrucTie n sistem AMVIC, finisat
nvelisurile de izolaTie exterioar si sistemul de finisaj pentru perete, cum ar fi stucul, au multe texturi
si culori care pot fi aplicate la nvelisul acrilic final pentru a produce efectul arhitectural dorit.
AplicaTiile din crmid pot fi realizate pe pereTii n sistem AMVIC n aceeasi manier ca la
construcTiile din panouri cu ram metalic sau din lemn. Pentru a prelua sarcina gravitaTional a
zidriei este necesar un suport de margine. Zidria trebuie ancorat direct la distanTierii de
polipropilen AMVIC folosind elemente de legtur fixate cu suruburi autofiletante. DistanTele
orizontale si verticale ale legturilor aplicaTiilor de zidrie trebuie s satisfac normele de proiectare
si execuTie.
CerinTele normativelor
Peretele n sistem AMVIC poate de asemenea s fie finisat cu scnduri de faTetare cum ar fi lemn, vinil
si ciment fibr.
128
Pentru produsele de finisare din lemn si ciment fibr, clemele de lemn sau metal vor trebui instalate
pe suprafaTa polistirenului expandat ignifugat prin nsurubare direct n distanTierii de polipropilen
ai cofrajelor. FaTada de lemn sau ciment fibr poate fi apoi instalat peste cleme folosind cuie si
suruburi aprobate.
Finisajele de vinil, n cele mai multe cazuri, pot fi instalate prin nsurubare direct n distanTierii de
polipropilen ai cofrajelor AMVIC fr cleme de fixare.
Not
UrmaTi ntotdeauna instrucTiunile de instalare date de productorul finisajelor pentru aplicaTiile
specifice structurilor n sistem AMVIC.
CerinTele normativelor
VerificaTi cerinTele reglementrilor din construcTii pentru folosirea barierei rezistente la intemperii
nainte de instalarea finisajelor din lemn, vinil sau ciment fibr peste cofrajul AMVIC.
129
130
ANEXE
Accelerator de priz -aditiv folosit pentru a accelera ntrirea unui material compozit (beton, mortar,
etc.), acTiune necesar n perioade friguroase sau pentru intervenTii de urgenT. Accelerarea prizei se
refer la mrirea vitezei de ntrire a liantului principal din respectivul amestec.
Aditiv -substanT ce se adaug unui amestec pentru a-i mbuntaTi una sau mai multe proprietTi,
termen folosit, n general, n reTetele de preparare a betoanelor si mortarelor.
Agregat mineral -granule de diferite dimensiuni, de origine mineral, obTinute fie prin excavare din
ruri, fie prin concasarea (spargerea) rocilor de cariera. Folosit n special pentru prepararea betoanelor
si mortarelor.
Alungire -schimbarea lungimii unui element pe o anumit direcTie; termenul este impropriu pentru
c se refer la elemente ntinse iar reversul (scurtarea) este rar folosit; deformaTie sau deplasare, cu
indicarea semnului are un caracter mai general (+ pentru alungire, - pentru scurtare).
Ap/ciment, raportul -raportul dintre masa apei si masa cimentului ntr-un amestec destinat, n
general, preparrii betoanelor si mortarelor; nu este luat n considerare la calculul acestui raport, dect
apa care nu este absorbit de agregate; raportul este important pentru rezistenTa betonului, n sensul
n care un raport mic, n condiTiile unei lucrabilitTi si compactri corespunztoare, conduce la
rezistenTe crescute ale betonului (pentru reglarea lucrabilitTii a se vedea si aditivii).
131
Armtur -(constr.) elemente (n general metalice) introduse ntr-un material cu rezistenT slab la
ntindere n vederea prelurii si redistribuTiei eforturilor.
Ax -locul geometric al centrelor de greutate al tuturor secTiunilor normale pe una dintre feTele
longitudinale ale elementului de construcTie.
Bariera de vapori - Element de construcTie care se opune circulaTiei vaporilor de ap, din interior
ctre exterior.
Beton - Material compozit constituit din agregate minerale si un agent de ntrire. Pentru betonul din
ciment, agentul de ntrire este format din ap si din ciment. Pentru betonul asfaltic, agentul de ntrire
este format din bitum aditivat.
Beton armat -beton simplu n care s-au introdus armturi -- n general bare din oTel; n cazul
introducerii de fibre, betonul se clasific beton armat dispers. Pot exista combinaTii ntre betonul
armat cu bare si cel armat dispers.
Beton asfaltic -agregate n amestec cu un liant pe baz de bitum (liant bituminos). Face parte din
categoria materialelor compozite. Poate fi armat.
Beton precomprimat -beton armat n care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de
ncrcarea de exploatare.
Bolt -element de construcTie de form curb; destinaTia sa este de a acoperi o anumit suprafaT; dac
este bine proiectat si executat o bolt poate transmite sarcini gravitaTionale la elementele de reazem
132
doar prin reacTiuni interne (eforturi) de compresiune, valoarea redus a tensiunilor de ntindere fac
acest tip de element susceptibil n situaTii n care armarea cu oTel nu este posibil, sau n situaTii n care
armarea de suprafaT poate de rezultate convenabile.
Buiandrug -zon de perete aflat deasupra unui gol de us sau de fereastr; buiandrugul poate s aib
rol structural, eventual formnd corp comun cu parapetul n cazul ferestrelor; n cazul solicitrilor
orizontale (seism, vnt), buiandrugii suport eforturi taietoare, n mod predominant, asemntor
grinzilor scurte.
Cadru -ansamblu format din minimum doi stlpi si o grind, cadru plan -toate elementele sunt
cuprinse ntr-un plan, substructur de forma unei rame
Cldur de hidratare -energia termic degajat n timpul reacTiei ciment-ap cnd ncepe formarea
gelurilor solide, specifice cimentului ntrit.
Capacitate portant -ncrcare maxim suportat de ctre un element, substructur sau structur;
termenul trebuie folosit cu precauTie si n strict corelaTie cu rolul elementului sau substructurii, n
interiorul structurii, motivul fiind legat de tipologia (cazul) de ncrcare, capacitatea portant si tipul
ncrcrii, fiind noTiuni nedisociabile.
Capr -(Beton armat) distanTier realizat din oTel beton n vederea asigurrii distanTei proiectate ntre
armtura inferioar si superioar la plcile din beton armat.
Cenus zburtoare -reziduu de ardere a combustibililor solizi, care este antrenat n plan vertical prin
fenomenul de convecTie; unele cenusi zburtoare pot conTine compusi de siliciu cu o comportare de
liant slab hidraulic; acesti compusi recomand utilizarea lor alturi de ciment, pentru prepararea
betonului.
Ciment -material complex obTinut prin arderea si mcinarea fin a unor argile speciale n amestec cu
aditivi; se obTine astfel un liant hidraulic cu rezistenTe mari dup ntrire; ntrirea se face n prezenTa
apei, care n combinaTie cu compusii silicosi duce la formarea unor geluri solide; aderenTa faT
de agregatele minerale este foarte bun, putnd astfel fi utilizat n producerea betonului. Gelurile
rezultate au aderenT foarte bun si faT de oTel, permiTnd producerea de beton armat sau beton
precomprimat; buna rezistenT la agresivitate termic si chimic.
133
Cintru - cofraj curb destinat construcTiei (sau turnrii) unui arc sau a unei bolTi; demontarea cofrajului
se numeste descintrare (neoficial).
Cofraj -structur indepedent cu rolul de a susTine un amestec inTial vscos, care se va ntri dup
turnare si a crui form va fi dat de suprafaTa interioar a cofrajului.
Cofraj pierdut -cofrajul care nu se recupereaz prin decofrare si rmne ca parte component a
elementului obTinut dup ntrirea amestecului vascos (n general, beton), cofrajul pierdut poate sau
nu s aib un rol structural.
Coam -unghiul format la intersecTia a dou ape de acoperis, la partea lor superioar.
Compozit -element de construcTie format din mai multe materiale, un material neomogen ar putea fi
numit, de asemenea, material compozit.
Compresiune -acTiune care duce la reducerea unei dimensiuni carteziene a unui element de
construcTie.
Consol -element avnd un capt ncastrat si unul liber, este asimilat impropriu unei grinzi.
Cornis -orice parte decorativ sau avnd si rol funcTional care se poziTioneaz deasupra unui alt
element si i depseste planul vertical, cu un rol de protecTie atmosferic asupra respectivului element.
Cosoroab -fiecare din brnele asezate orizontal deasupra pereTilor casei n lungul acoperisului, pentru
a susTine cpriorii.
DeclaraTie de conformitate -declaraTie fcut de un agent economic, prin care acesta atest, pe propria
rspundere, c un produs este conform unei norme sau altui document specificat.
134
mai numesc si deplasri specifice si reprezint corespondentul infinitesimal al deplasrii (mrime
finit).
DeformaTie plastic -deformaTie care nu se anuleaz atunci cnd ncrcarea nceteaz (se mai numeste
si deformaTie remanent).
Determinate, structuri static -structuri pentru care numrul gradelor de libertate blocate (glb) este
egal cu cel al gradelor de libertate posibile (glp); noTiunea se aplic si elementelor componente; dac
glb < glp, structura este un mecanism.
Diafragm -n cazul structurilor, ansamblu format dintr-un perete portant, cu sau fr bulbi sau
smburi, si care poate prelua si ncrcri orizontale prin eforturi de forfecare.
Dolie -unghiul format la intersecTia a dou ape de acoperis, la partea lor inferioar.
Dom -cupol circular sau eliptic n plan, circular sau dup o alt curb n secTiune vertical;
termenul are origine ecleziast date fiind formele acoperisurilor principale, tradiTionale la acest gen
de construcTii n anumite stiluri sau curente.
Dom geodezic -structur de form sferic, realizat de obicei din bare, avnd nodurile pe o suprafaT
sferic.
Efort -(1) integrala tensiunilor ntr-o secTiune transversal; (2) integrala produselor tensiune x
braT-de-prghie n cazul momentelor.
Efort axial -integrala tensiunilor normale ntr-o secTiune; a se vedea Principiul secTiunilor din
RezistenTa materialelor si Teoria elasticitTii si
plasticitTii.
Eolian, generator -generator de curent electric, folosind energia vntului; vntul poate fi natural sau
poate fi un curent de aer ntr-un tub vertical nalt si format prin efectul de convecTie; ambele depind
135
de fenomene naturale, dar costul investiTiei pare mai redus pentru primul tip.
Etrier -component de armare cu bare independente, cu rol de armare transversal, la grinzi, nervuri
si stlpi (elemente liniare din beton armat sau precomprimat); rol esenTial n asigurarea rezistenTei
elementelor liniare si n cresterea ductilitTii lor; folosirea lor n mod neglijent a cauzat cele mai multe
prbusiri de structuri din beton armat.
Ferm -element de construcTie plan format din bare, asimilat grinzii cu zbrele; format din bare
asezate jos ("talp inferioar"), sus ("talp superioar") si bare verticale sau nclinate ("diagonale"),
sistemul avnd o rigiditate ridicat pentru un consum redus de material.
Fisur -locul geometric al punctelor n care continuitatea materialului este intrerupt; fisura poate fi
virtual numai n cadrul studiilor structurale.
Foraj -sptur vertical, cu adncime mult mai mare n comparaTie cu diametrul; n construcTii,
forajul este legat n general de studiul geotehnic si are rolul recoltrii de probe de teren pe o linie
vertical ce trece printr-un punct al amplasamentului; cu ct suprafaTa amplasamentului este mai mare,
cu att numrul necesar de foraje este mai ridicat, dat fiind neomogenitatea solului; un alt tip de foraj,
n ingineria civil, este legat de detectarea si, eventual exploatarea pnzelor freatice aflate la diverse
adncimi.
ForT -marime vectorial; acTiune care produce deplasri n, sau pe frontiera unui mediu.
Fos septic -rezervor subteran pentru depozitarea apelor uzate, cu posibilitate de golire prin absorbTie
(vidanjare) si care nu permite apelor uzate s se scurg n sol.
FundaTie, cedare -cedarea sub-structurii fundaTiei din cauze cum ar fi tasri diferenTiate sau ruperea
terenului de fundare datorit tensiunilor de forfecare.
136
FundaTie continua -bloc de fundare n form de reTea, utilizat n general pentru structuri cu diafragme
(ziduri, pereTi).
FundaTie elastic -fundaTie izolat sau continu la care elementul de transmitere a sarcinii ctre sol
este si component structural direct.
FundaTie izolat -fundaTie cu bloc de fundare de form poligonal (dreptunghi n general), sub stlpii
sau sub nodurile reTelelor de grinzi; a nu se confunda cu izolarea elementelor care compun fundaTia.
Glaf -element care se monteaz la baza unei ferestre, pe porTiunea de zid interior, cu rol de protecTie
a zidului, de izolare si decorativ; elementul corespunztor pentru exterior, denumit (mai de mult)
solbanc, este redenumit (mai nou) ca fiind "glaf de exterior".
Glulam -lamele din lemn care formeaz prin lipire cu adezivi speciali elemente supuse, n general,
la eforturi de ncovoiere; suportarea unor eforturi de compresiune excentric nu este exclus.
Grind -element de construcTie supus la un efort preponderent de ncovoiere dreapt sau oblic;
eforturile axiale sunt considerate neglijabile; eforturile de forfecare ncep s fie importante pentru
anumite raporturi ntre dimensiunile (medii) ale secTiunii transversale si deschidere (distanTa ntre
reazeme).
Grind cu zbrele -reTea planar de bare, conectate n diferite moduri, n asa fel nct, dac anumite
restricTii constructive sunt respectate, rezult eforturi de ncovoiere foarte mici n bare si cu un consum
mic de material; recomandate la deschideri mari si poduri.
Grind secundar/principal -grinzi aparTinnd unui planseu, la care placa se consider a fi susTinut
de grinzi de dimensiune redus (secundare), care transmit ncrcrile unor grinzi de dimensiune mai
mare (grinzi principale), grinzi care descarc pe pereTi sau stlpi (PartiTionare structural).
Hal -construcTie cu spaTiul interior puTin compartimentat (spaTii libere cu suprafeTe mari); hala este
asimilat utilizrii industriale dar cunoaste si aplicaTii civile si agricole; dac deschiderea este foarte
mare (de exemplu n scopul adpostirii de avioane) denumirea proprie devine hangar.
Higrometru -aparat pentru msurarea umiditTii relative a aerului; (asimilat) aparat pentru
137
determinarea coninutului de ap liber (evaporabil) dintr-un material.
Higroscopic -material capabil s atrag apa din mediul nconjurtor, intrnd sau nu n reacTie cu ea;
vata mineral poate atrage umiditate atmosferic ce se condenseaz la suprafaT dar fr a urma o
reacTie chimic; cimentul atrage apa din aer dar intra imediat n reacTie cu ea, de unde deprecierea
cimentului pstrat n spaTii umede (pentru utilizare ulterioar, trebuie cernut prin site fine iar reziduul
poate fi utilizat numai ca material de umplutur).
Hot -dispozitiv destinat evacurii vaporilor ctre exterior; poate conTine ventilatoare pentru evacuare
forTat; se monteaz deasupra sursei de vapori.
Igrasie -rezultatul acumulrii de ap n porii materialelor componente ale unei zidrii, prin absorbTia
prin capilaritate.
Impuritate -substanT care duce la degradarea caracteristicilor ideale, de exemplu zgur n cazul
sudurilor sau argil n cazul betoanelor.
Izotropie -caracteristic (de cele mai multe ori ipotetic) a unui material din care este constituit un
element de construcTie de a avea proprietTi elastice si plastice identice, n orice direcTie ar fi orientat
un vector tensiune, n oricare punct al su.
mbinare -legatur reciproc dintre dou elemente de construcTii; ncastrarea si articulaTia reciproc
sunt acceptate ca mbinri; simpla rezemare a unui element peste (n) cellalt nu reprezint n mod
propriu o mbinare.
138
ND -nedisponibil.
Lemn stratificat -a se vedea glulam la litera G; termenul la care este fcut trimiterea presupune
utilizarea de adezivi; conlucrarea lamelelor stratificate poate fi realizat si prin alte procedee, de
exemplu mecanice, dar principiile sunt aceleasi.
Loess -depunere consolidat de nisip eolian (purtat de vnt); se pare c vrsta rocii este sfrsitul unei
ere glaciare; roc cu porozitate foarte ridicat.
Lucrabilitate -msur a consistenTei (vascozitTii) betonului prospt si care poate fi msurat, simplu
prin utilizarea asa numitului con de tasare; o fluiditate mai mare usureaz pomparea si nvelirea
armturilor, iar una mai sczut duce n general la rezistenTe mai mari; lucrabilitatea se alege conform
normativelor si se regleaz prin aditivarea betonului, mai degrab dect prin adugare de ap n exces.
Miscare accelerat -acTiune dinamic de tip inerTial aplicat asupra unei construcTii; dinamica
construcTiilor leag, n general, noTiunea de miscare accelerat de acTiunea seismic; n aceeasi
categorie mai pot intra si acTiuni din soc mecanic (ciocnire), respectiv explozii.
Moloz -deseuri obTinute n urma demolrii unei construcTii sau a execuTiei unei construcTii noi;
printr-un procedeu de filtrare, molozul ar putea fi refolosit mcar cu un statut de agregat, n general
acesta conTinnd silice active.
Moment redus -[Beton armat] notat n literatura romn cu B; mrime numeric cu ajutorul creia
se apreciaz relaTia ntre tensiunea maxim pe secTiunea omogen redus si rezistenTa de calcul la
compresiune a betonului.
Mortar -tip particular de beton, asimilat cu betonul cu rezistenT redus, realizat cu agregate care, n
139
general nu depsesc sortul 0-3mm si folosit cu precdere la lipirea unor blocuri n zidrii sau la
realizarea de pardoseli; accepTiunea este improprie n raport cu materialele moderne.
Mozaic -placaj al unei suprafeTe, realizat din elemente eterogene; marmur, ceramic, agregate
colorate, sticl si smalT sunt folosite cel mai des; mozaicul clasic const din aranjamente artistice
realizate prin lipire de suprafaTa de lucru a bucTilor minerale alese; mozaic este denumit, impropriu,
amestecul ntr-un beton de pardoseal a unor agregate minerale, finisajul fiind efectuat prin slefuirea
suprafeTei materialului ntrit.
Nacel -structur metalic (n general), ridicat sau avnd sistem propriu de tracTiune pe vertical
(cTrtoare, auto-ridictoare), folosit ca mijloc de transport de materiale si/sau muncitori, fie la
construcTii nalte, fie la construcTii unde alte mijloace de transport pe vertical nu sunt posibile; face
obiectul unor omologri speciale n Romania (ISCIR); msurile de securitate a muncii trebuie atent
studiate, n special n legtur cu viteza vntului.
Naos -(Nav) -- spaTiul central dintr-o biseric, n succesiunea pronaos - naos - altar.
Nedeterminate, structuri static -structuri pentru care numrul de grade de libertate blocate depseste
numrul de grade de libertate posibil, n funcTie de sistemul de referinT ales (liniar, planar, spaTial);
aceeasi noTiune se aplic si elementelor componente (nedeterminare interioar)
Nervur -grind secundar, rezemat pe o grind principal, n cazul unui planseu cu grinzi si nervuri;
element de rigidizare dup o dreapt sau o curb.
Noroi bentonitic -argil bentonitic dizolvat n ap, amestecul fiind utilizat la stabilizarea pereTilor
forajelor sau pereTilor mulaTi; noroiul bentonitic si datoreaz efectele tixotropice conTinutului mare
de montmorilloniTi; pentru elemente din beton armat, turnarea trebuie s se fac prin tuburi, ncepnd
de la adncimea maxim spre cota superioar.
OB -oTel beton.
Ondulat -carton asfaltat ondulat; tabl ondulat; procedeu pentru obTinerea unei rigiditTi sporite la
140
ncovoiere pe direcia ondulelor, aplicat asupra unei piese iniial plane.
Optimizare -proces de cutare a soluTiei unei probleme n asa fel nct anumite criterii (cost,
rezistenT, etc.) s fie ct mai bine satisfcute.
OSB -sau O.S.B. -este un acronim din limba engleza pentru Oriented Strand Board; materialul este
realizat sub forma unor panouri care conTin lemn de diferenTe esenTe (inclusiv moale); n cursul
procesului de producTie se realizeaz tratarea cu o cear a lemnului tiat n "felii" (lungime pn la 12
cm, lTime cca 2 cm), formarea de straturi suprapuse si presarea straturilor respective, n anumite
condiTii de presiune si temperatur; se obTin panouri foarte rezistente la solicitri mecanice, de diferite
grosimi.
Osmoz -echilibrarea concentraTiilor unei substanTe solide dizolvat n dou lichide separate printr-o
membran, membrana avnd proprietatea de a fi permeabil ntr-un singur sens; solventul (de
exemplu, apa) trece prin membran si echilibreaz concentraTiile a dou soluTii (de exemplu, saline)
desprTite de respectiva membran; osmoza invers este folosit pentru desalinizarea apei de mare prin
aplicarea unei presiuni artificiale (cca. 20 atm) asupra soluTiei saline n asa fel nct procesul s fie
inversat; procedeul este mult mai economic dect cel al evaporaTiei si condensrii artificiale; dac sunt
folosite membrane de calitate (esteri de celuloza, de ex.), randamentul ajunge la 99% n privinTa
srurilor si la 100% n privinTa micro-organismelor.
OTel beton -oTel folosit pentru armarea betonului; calitTile clasice sunt OB37 cu suprafaTa neted
(lis) si PC52 si PC60 (profilat la cald) cu suprafaTa striat; PC90 poate fi folosit la beton cu
precomprimare parTial; alte denumiri generice vor aprea probabil; partea numeri a denumirii
calitTii este n relaTie direct cu rezistenTa de calcul; relaTia este fie standardizat fie indicat de ctre
productor, fie conTinut ntr-o norm sau agrement tehnic.
Pazie -scndur (ornamental) asezat vertical la captul din afar al capriorilor unui acoperis cu
streasin pentru a ascunde capetele acestora; marginea vertical a unui cofraj; fsie de tabl asezat
la intersecTia unei nvelitori pentru a mpiedica ptrunderea apei prin rostul de la intersecTie.
Palplans -element executat din tabl de oTel (mai demult, din lemn de esenT tare) prin profilare si
folosit cu rol de structur vertical de susTinere a unei spturi; sistemul mai cuprinde (pentru adncimi
mai mari) si spraiTuri.
141
Panz freatic -suprafa de demarcaie ntre dou straturi impermeabile prin care apa poate circula.
Pardoseal -element de construcTie, n general compozit, cu rol de asigurare a unei suprafeTe pentru
circulaTie si asezat ntr-un spaTiu interior.
Perete -element vertical (sau aproape vertical), avnd rol principal de delimitare a spaTiului construit;
poate avea si un rol portant (de preluare de sarcini verticale si orizontale).
Picamer -(Din englez, pick hammer) -- Ciocan cu vrf; este denumirea generic ce a fost cptat
de ciocanul pneumatic, respectiv de tija cu vrf ascuTit acTionat dinamic alternativ de un anumit
mecanism, ceea ce confer uneltei o putere sporit de penetraTie; picamerul poate sparge materiale dure
(beton, piatr, etc.) fiind n mod virtual compus dintr-un "cui" de dimensiuni foarte mari care este btut
cu frecvenT ridicat de ctre piesa mobila.
Plac -element orizontal (sau aproape orizontal) pentru delimitarea pe vertical a spaTiului construit
si care are ntotdeauna si un rol portant.
Planseu -ansamblul format din grinzi (opTional), nervuri (opTional) si plci plane sau bolTi.
Plastic, articulaTie -secTiune n care, pe toat nlTimea ei, materialul nu mai poate rspunde legii lui
Hooke, ca relaTie liniar ntre tensiuni si deformaTii (n secTiunea respectiv nu mai pot fi preluate
deformaTii elastice, orice efort suplimentar conducnd ctre rupere).
Plint -pies din lemn, din piatr, din mozaic, din material plastic, etc. care se aplic la partea de jos
a pereTilor unei ncperi pentru a-i apra mpotriva loviturilor si a umezelii, sau pentru a acoperi rostul
dintre pardoseal si perete; partea de jos a unei cldiri, a unei sobe, a unui zid, iesit mai n afar si
formnd un mic soclu.
Pod rulant -tip particular de utilaj de ridicare, n forma unei grinzi cu secTiune simpl sau multipl,
grinda fiind mobil pe o cale de rulare si dispunnd de o masin de ridicare mobila n lungul ei.
142
Poisson, coeficientul lui -coeficient de contracTie transversal si caracteristic de material; este luat
n considerare oriunde se iau n calcul deformaTii perpendiculare pe directia unei tensiuni normale
deoarece descrie deformata volumului; valorile uzuale sunt ntre 0,2 si 0,3 dar alte valori sunt posibile
pentru materiale diferite de oTel sau de betonul armat.
Polietilen -polimer utilizat n foarte multe aplicaTii; n funcTie de densitate, se mparte n categoriile:
(a) densitate sczut (LDPE: "low-density"), (b) densitate medie (MDPE: "medium-density") si (c)
densitate ridicat (HDPE: "high-density"); MDPE (cu densitatea variind ntre 925 si 940 kg/mc) si
HDPE (cu densitatea variind ntre 941 si 965 kg/mc) au aplicaTii n construcTii.
Polivinil, acetat de -prescurtat: PVA; substanT cu proprietTi adezive, larg folosit n construcTii;
Cunoscuta si sub denumirea de aracet.
Polivinil, clorur de -prescurtat: PVC; material plastic cu un cost sczut, care n funcTie de
substanTele de mixtur si/sau tratament, poate avea diferite proprietTi mecanice; folosit la fabricarea
de conducte, pardoseli sau ferestre, de exemplu.
Prefabricat -element de construcTie realizat n alt loc dect cel n care este situat santierul.
Pretensionare -procedeu de inducere a unor tensiuni cu sens invers faT de cele provenite din
exploatarea elementului/substructurii/structurii construcTiei.
Procent de armare -aria armturii raportat la aria secTiunii de beton si nmulTit cu 100.
Profil U -evident, form a secTiunii transversale care imit litera U; a se vedea si alte litere precum C
si Z.
R -rezistenT termic.
143
fenol cu formaldehid, reacTie care conduce la "rsini sintetice de mare valoare tehnic, numite
bachelite sau fenoplaste".
Rsturnare -n sens structural, tendinTa de rotire a unei structuri n raport cu baza, provocat de forTe
orizontale si/sau de forTe gravitaTionale care produc moment n raport cu centrul de greutate al
structurii si care nu mai poate fi preluat de ctre sistemul de fixare al structurii la sol (vezi Turnul din
Pisa).
RICHTER, Scar -metod obiectiv de msurare a intensitTii unui seism la epicentru, elaborat de
ctre cercettorul american Charles. F. RICHTER si publicat n 1935.
Ripare -procedeu de transport pe orizontal al unui element de construcTie sau a unei substructuri n
poziTia final n structur; procedeul permite pstrarea unei poziTii fixe a macaralei si este foarte util
pentru structuri de mari dimensiuni, desi nu reprezint o soluTie universal n asemenea situaTii.
Rost -spaTiu liber sau dotat cu o garnitur ntre dou structuri; rol n combaterea efectelor termice sau
dinamice asupra structurilor.
Segregare -pierderea omogenitTii amestecului de agregate la beton prin separarea prTii fine (cca. 0-3)
de cea medie (cca. 3-16) si de cea cu granulaTie mare ( > 16); fenomenul este uneori confundat cu
deficienTa calitativ a stratului de acoperire al armturii (strat incomplet).
Sol expansiv -tip de sol cu proprietatea de umflare sau contracTie atunci cnd cantitatea de ap
conTinut se modific.
Soluri, armare -metode care introduc una sau mai multe structuri de rezistenT suplimentare ce se afl
n conlucrare cu solul si mbuntTesc stabilitatea unui masiv; utilizarea geotextilelor este o astfel de
metod la fel cum soil nailing (baterea n "cuie" a solului) este folosit cu precdere n Statele Unite.
144
Soluri, stabilizare -orice metoda care conduce la reducerea proprietTilor de contracTie-umflare ale
solului; printre metodele de stabilizare se afl compactarea, amestecul cu alt sol mai stabil sau
amestecul cu alte materiale, cum ar fi ulei ars, bitum, ciment, cenus zburtoare sau var.
Stlp -structur de rezistenT pentru preluarea sarcinilor verticale si a unor sarcini orizontale si
transmiterea lor ctre un suport aflat la baza sa; stlpul poate consta dintr-o singur bar, dintr-un
ansamblu de bare (ex. stlpii pentru susTinerea liniilor electrice aeriene) sau orice alt form n care
nlTimea este mult mai mare dect dimensiunile secTiunii transversale; sensibilitatea la pierderea
stabilitTii trebuie luata n considerare.
Structura n cadre -n accepTiune general, structura din bare drepte care formeaz un model spaTial
ortogonal (bare verticale si orizontale), dar variaTii pot s existe.
arpant -schelet format din piese din lemn, din metal sau beton armat, care susTine nvelitoarea unui
acoperis (sau un alt element al unei construcTii) si permite realizarea formei acestuia.
emineu -canal vertical ce asigur evacuarea gazelor de ardere a combustibilului dintr-un cuptor, prin
convectie; cos de fum; element decorativ care susTine focarul de ardere si are o deschidere ctre un
canal vertical de evacuare prin convecTie.
Taluz -mal.
Tavan -element de construcTie cu rol de nchidere orizontal sau de separaTie; "tavanul fals" ascunde
ansamblul elementelor de rezistenT care susTin tavanul real; percepTia termenului este legat de un
element plan; termenul are si conotaTii regionale.
Tensiune normal -forT perpendicular pe un element infinitezimal de arie a unei secTiuni si uniform
distribuit pe acel element, elementul fiind supus unei solicitri exterioare.
Tensiune tangenTial -forT aflat n planul unui element infinitesimal de arie a unei secTiuni a unui
element sub solicitare exterioar.
145
Turn de rcire -construcTie, n general de forma unui hiperboloid parabolic, n interiorul creia trebuie
efectuat rcirea unor fluide industriale.
Turnarea betonului -procedeu tehnologic de punere n oper a betonului aflat n stare fluid, n
vederea ntririi sub o anumit form; n general, forma este dat fie de un cofraj, fie de lucrri
executate n pmnt, fie combinaTia celor dou.
Teav -obiect foarte lung n raport cu dimensiunile secTiunii transversale, cu secTiune implicit circular
si care nchide un anumit spaTiu; desi constituie un element dup punerea n oper, Teava este deseori
privit ca material de construcTie.
Urbanism -act prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizeaz regimul juridic,
economic si tehnic al unui imobil, cerinTele urbanistice care urmeaz s fie ndeplinite, precum si lista
avizelor si acordurilor necesare n vederea autorizrii executrii lucrrilor de construcTii.
Vicii ascunse -de fapt, sunt niste deficienTe ale unui bun, care i afecteaz acestuia utilitatea, fcnd-o
s scad; viciile se pot numi ascunse atunci cnd nu se pot descoperi la o cercetare ct mai atent si
mai serioas, pe care orice cumprtor este obligat s o fac fie personal, fie apelnd la o persoan de
specialitate.
Vut -variaTie a secTiunii transversale care porneste de la o extremitate a unui element de construcTie
(grind sau arc); realizarea vutelor reduce tensiunile principale mari datorate forTelor tietoare mari
n combinaTie cu posibile momente ncovoietoare importante; termenul provine de la o traducere
aproximativ din limba francez a cuvntului voute care semnific bolt.
Zid de sprijin -element de construcTie care trebuie s preia mpingerea pmntului si a crui fundaTie
trebuie s preia eventual si unele sarcini verticale, n afara greutTii proprii.
Zidrie -element de construcTie cu dimensiuni n plan, considerabil mai mari dect grosimea, cu rol
de preluare a ncrcrilor verticale dar si a ncrcrilor orizontale care rezult din acTiuni cum ar fi
vntul sau seismul; materialul de realizare porneste de la beton armat si poate ajunge pn la chirpici
sau lut armat; din punct de vedere structural, zidria poate fi considerat portant sau auto-portant,
146
dar n orice situaTie va conlucra cu restul structurii de rezistenT, de aceea detaliile corespunztoare
trebuie foarte bine analizate, mai ales n ceea ce priveste posibilele acTiuni orizontale asupra
construcTiei.
Zidrie de crmid -zidrie confecTionat din blocuri paralelipipedice din diverse materiale (argil
ars, chirpici, BCA) prinse cu un mortar adeziv, de obicei att n rosturile orizontale ct si n cele
verticale.
Zidrie de placare -subansamblu cu rol decorativ sau mixt (poate include contribuTia la funcTia de
ventilare, de exemplu) ancorat de un alt element cu funcTie portant sau auto-portant dar fr a avea
o structur proprie; a se deosebi de peretele-cortin care are o structur proprie.
147
Caracteristici ale produsului POLISITIREN GRAFITAT utilizat la cofrajele AMVIC
sau la plcile pentru termoizolaTii:
-transfer termic sczut cu 20% faT de polistirenul cu aceeasi denitate;
-mult mai rezistent la razele ultraviolete (viaT mai lung pentru tencuiala decorativ).
148
Anexa B - Proiectarea pereTilor modelaTi cu cofraje AMVIC
ConstrucTiile care vor fi realizate folosind sistemul de cofraje nglobate, termoizolante din polistiren
ignifugat expandat AMVIC, respect normativele si regulamentele de proiectare si realizare a
acestora din Tara noastr. Pentru situaTii n care construcTia se plaseaz n afara limitelor impuse de
normativele si regulamentele n vigoare, acestea vor fi proiectate si agrementate de organismele
autorizate.
149
B1.1 - Aplicaie
Toate informaTiile conTinute n secTiunea B1.2 sunt aplicabile la structuri din beton armat: locuinTe,
cldiri mici, cldiri administrative, construcTii cu un nivel sau mai multe, etc.
B1.2 - Materiale
B1.2.1. Beton
Principala reglementare privind execuTia lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat este
normativul NE 012 -99.
Acesta a fost elaborat n principal, pe baza standardului european ENV 206-1, avnd n vedere si
schimbrile importante survenite n special n gama sortimental a cimenturilor produse n Tar.
Normativul NE 012-99 a ncheiat un ciclu reglementat dominat de normativul C140-86.
Normativul NE - 012-99 s-a aliniat n mare msur cerinTelor europene (standardului ENV 206-1),
unul din principiile de baz ale standardelor europene, privind producerea betonului se refer la faptul
c se indic cu precizie cerinTele pentru beton, metodele de verificare ale realizrii acestor cerinTe si
criteriile de conformitate, iar modalitTile prin care se obTin aceste cerinTe trebuie s fie n general n
sarcina productorilor.
Normativul NE 012 - 99 a fost elaborat pe baza datelor prezentate n standardul european ENV 206-1
si n msura n care a fost posibil, prin preluarea unor date din fostul normativ C 140 sau a unor
rezultate oTinute n urma unor cercetri experimentale.
Acest proces a fost practic declansat odata cu elaborarea standardului SR 13510, care reprezint
Documentul naTional de aplicare a SR EN 206-1: Beton. Partea 1: SpecificaTie, performant, producTie
si conformitate.
EvoluTia normativ n acest domeniu este evident n special n ceea ce priveste urmtoarele
aspecte:
A mai bun corelare cu standardele de proiectare, execuTie si evaluare a structurilor din beton,
beton armat si beton precomprimat;
150
A clarificarea responsabilitTilor tuturor factorilor implicaTi n producerea betonului;
A schimbri n ceea ce priveste definirea si notarea claselor de expunere si stabilirea compoziTiei
betonului n funcTie de aceste clase;
A impunerea altor frecvenTe de prelevare a probelor si a altor criterii de conformitate pentru
diferite caracteristici ale betonului etc.
b) RezistenTa la compresie a betonului armat dup 28 de zile nu trebuie s fie mai mic de 15 MPa
pentru pereTi, coloane, seminee si hornuri, fundaTii, elevaTiile fundaTiei, traverse si stlpi
nclinaTi.
151
B1.2.2. OTel beton de armare
152
Anexa C - Dimensiunile pereTilor modelaTi cu cofraje AMVIC
rnduri [m]
1 0,41
2 0,81
3 1,22
4 1,63
5 2,03
6 2,44
7 2,84
8 3,25
9 3,66
10 4,06
11 4,47
12 4,88
13 5,28
14 5,69
15 6,10
16 6,50
17 6,91
18 7,32
19 7,72
20 8,13
153
Calculul nlTimii peretelui liber
[CR 2-1-1.1-05] Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de beton armat precizeaz c
un perete din beton armat, similar cu un perete n sistem AMVIC trebuie s aib grosimea mai mare
dect raportul H/20, dar nu mai puTin de 15 cm.
Exemplu:
Pentru cofrajul AMVIC de 15,24 cm nlTimea maxim liber este:
H = 15,24 cm x 20 = 304,8 cm
Numr de rnduri de cofraje = H / 40,6 cm = 300,48 cm / 40,6 cm = 7,5 rnduri
Interpretare: peretele poate avea maxim 8 rnduri de cofraje, rndul 8 avnd decupat jumtatea de sus
pentru legarea planseului.
nlTimea construcTiei poate fi de P+4 etaje
Pentru cofrajul AMVIC de 25,4 cm nlTimea maxim liber este H = 25,4 cm x 20 = 508 cm
Numr de rnduri de cofraje = H / 61 cm = 508 cm / 40,6 cm = 12,5 rnduri
Interpretare: peretele poate avea maxim 13 rnduri de cofraje, rndul 13 avnd decupat jumtatea
superioar pentru legarea planseului.
nlTimea construcTiei poate fi de P+12 etaje
154
Anexa D - Insectele si construcTiile n sistem AMVIC
Acestea sunt predominante n regiunile cu umiditate mare, zonele mpdurite, n apropierea blTilor,
lacurilor sau pe vile rurilor si atac n primul rnd lemnul n descompunere. Eliminarea sursei de
umezeal care conduce la descompunere, de obicei, va controla rspndirea lor.
Acest tip nu are nevoie de o surs de umezeal semnificativ. Pot zbura direct n cldiri si ncep
colonii n lemnul uscat. Folosirea lemnului tratat este de obicei mai eficient mpotriva acestui tip de
insecte.
Insecte subterane
Insectele subterane triesc n general n sol pentru a evita extremele de temperatur si de asemenea de
a obTine umezeala necesar existenTei lor. Ele pot ataca orice lemn uscat sau alta surs de celuloz din
cadrul ariei de hrnire a coloniei, cum ar fi stlpii netrataTi ai gardului, stlpi de utilitTi, carton, hrtie,
scndur fibroas care sunt aproape de sol.
n afar de intrrile prin lemnul ce atinge sau este aproape de sol, insectele pot intra prin crpturi n
fundaTia de beton sau plci, si prin spaTiile din jurul Tevilor de utilitTi trecnd prin fundaTiile de
beton.
155
D1.1 - Insectele si construcTiile n sistem AMVIC
156
Anexa E - Instalarea utilitTilor
n proiectul pentru instalatiile electrice, sanitare, aerisire/evacuare, etc. trebuie s existe schiTa
strpungerilor prin pereTi. Acestea sunt fcute dup ce cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat
(ICF) au fost asezate si naintea turnrii betonului. Marcarea pentru strpungerile instalaTiilor este de
obicei efectuat prin decuparea unei guri prin cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) si
introducerea unei Tevi de PVC. Teava de PVC serveste ca un manson pentru instalarea ulterioar a
cablurilor, a conductelor, a instalaTiei electrice si a altor utilitTi necesare structurii. Spuma adeziv
poate fi folosit pentru a sigila golurile dintre Teava de PVC si panourile cofrajelor AMVIC.
Note importante!
Toate mansoanele pentru strpungeri trebuie instalate la un unghi n jos spre exteriorul cldirii.
Aceasta va permite scurgerea apei acumulate n afar.
Mansoanele trebuie sigilate cu o clftuire sau spum impermeabil dup ce toat instalaTia
electric a fost realizat.
Panoul electric principal pentru o cldire este de obicei localizat n interior, ntr-o camer sau anex
independent. Dac panoul electric principal va fi instalat ntr-un perete exterior, construiTi
157
echivalentul unui cadru de us cu dimensiunile potrivite. nlTimea cadrului trebuie s fie ndeajuns,
asfel nct s rmn un spaTiu de aproximativ 30-45 cm deasupra panoului pentru a permite accesul
usor pentru a trage firele din partea de sus si a le misca pentru pozarea n polistirenul cofrajul de
deasupra. Cablarea poate fi fcut pn la nivelurile superioare si mansard.
n situaTia n care conductorii electrici vin pe sub panoul electric, realizaTi traseul prin fundaTie/palc
permiTndu-i s intre n interiorul deschiderii fcute de cadru.
Cablarea este realizat n pereTii cofrajului AMVIC dup ce betonul a fost turnat, prin decuparea
canalelor n panourile din polistiren expandat, ignifugat n care conductorii vor fi pozaTi. Cea mai
eficient cale de decupare a canalelor este prin folosirea ferstrului cu lanT cu un opritor de adncime,
158
instalat.
E2.0.3 - Conductele
Conductele sunt instalate n pereTii AMVIC n aceeasi manier ca si instalaTia electric prin decuparea
unui canal n polisitiren grafitatul expandat, ignifugat dup ce pereTii au fost turnaTi.
n cazul n care conductele vor fi pozate n beton, atunci vor fi asezate naintea turnrii betonului
incluznd cofretele, cutiile electrice si racordurile la care conductele vor fi bransate.
159
E2.0.4 - Doze electrice ngropate
Dozele electrice ngropate sunt instalate n cofrajele AMVIC dup ce betonul a fost turnat prin
decuparea unei adncituri n panoul din polistiren folosind un cuTit fierbinte ajustat la adncimea
potrivit. Panourile din polistiren expandat, ignifugat ale cofrajelor AMVIC au grosimea de 63,5 mm,
ceea ce este deajuns pentru majoritatea cutiilor electrice.
Dac doza electric necesar este mai adnc de 63,5 mm, atunci instalarea trebuie efectuat naintea
turnrii betonului dup cum urmeaz:
1. DecupaTi un cep n panoul din polisitiren grafitat expandat, ignifugat si mpingeTi-l n
cavitatea peretelui.
Aceasta va crea un gol mai adnc n care doza electric va fi instalat.
2. FolosiTi spum adeziv pentru a lipi cepul de spum n poziTia dorit. Aceasta va opri cepul
s se miste n timpul turnrii betonului.
3. Dup ce betonul a fost turnat, deschideTi cepul de spum, prins n peretele de beton si instalaTi
doza electric pe poziTie.
Not important!
NU FACETI alte guri n doz dect cele marcate pe acestea.
160
InstalaTiile tehnico-sanitare pot fi pozate n aceeasi manier ca
firele electrice sau conductele, prin decuparea de canale n
polistirenul expandat, ignifugat dup turnarea betonului si
pozarea conductelor. Spuma adeziv este folosit pentru a fixa
conductele de scurgere pe poziTie.
conducte de aerisire mai mari pot fi instalate prin cofrarea peretelui pentru a le potrivi n jgheaburile
fcute din lemn sau metal n care Tevile s fie ascunse si usor accesate pentru ntreTinere.
Nu este recomandat plasarea conductelor tehnico-sanitare n peretele din beton deoarece slbeste
rezistenTa acestuia. Dac este obligatoriu s pozaTi conductele n beton pentru estetic arhitectural,
inginerul proiectant trebuie s stabileasc aceste detalii.
161
Model de certificat de eficienT energetic a construcTiilor
162
Bibliografie
163