& BARBARADe exemplu
Kylie: ,Anne, arts bine masina ta
‘Anne: ;Multumesc, Kylie, Am spilato sam lust
ito az-dimineafs, Ma bucur hai observa. Apre
Acceplareacomplimentelor le rat celorialti cd avet
1 bund imagine despre voi insva. Respingerea unui
Compliment este interpretata de obice cao rspingere
personal celui care i face,
Facefi-vi chiar din acest moment un obicei din a
complimentazlnic tet persoane pent comportamen-
{ul infiigarea sau bumurile lor si observati cum
reacfioneazafat8 de vo. Veli descoperi repede cd vet
fven mai multe satisfachi ficind complimente decit
priming
CUM SA ASCULTATI EFECTIV
Tetigzmostem amen are unt bun veto dar
preferim si ne petrecem timpul cu cei cae sunt
bunt ascutitor, Un interlocutor fascinant esto cel care
i agcultt cu atentie pe atul vorbind
‘Ce care sin 38 acute fac de la inceputo impresie
‘mai buna det bunitvorbitor, Pate! la su dintre
‘el care ae duc Ia medic o fac pentru ca vor sii asculte
‘neva, nu pentru cd sunt Bolnav
Pentru af un bun interlocutor, tebuie sf un bun
asculttor
‘Gandim de tre ori mai repede dect ascultam, sid
aceea clor mal mul cament Tee feu st asculte efec
tin afaceriprml pas este 38 te vinz pe tne, abla
inal doles rand si-vinz idee, produsele, servile
Sau sugestle. Ese scena cunoscuté sub denumire
Scena asculsi”. Mai inti te vinzi pe tine, apo pu
intrebar relevante despre planuril s! despre necesit
file celuilalt, pentru a1 descopert dorinfele dominante
Sau ,punctele flerbing
Cele cinci reguli de aur ale ascultarit
Ascultatea activi” este 0 metoda remarcabila de
ad Incuraja pe alli 8 continue <4 vorbeasc8 $i de a V8
asigueac3infelegoi ce v8 couric[Ascultares activa” inseam pur si simple 88 refor
mulajispusele unei persoane ssf | le retransmit
adresindwv’ direct
De exempl
Mark: ,Compania mea are 1200 de angajati, dec
foarte grew si avancezs
‘Melissa: ,Vad ci te sim rustrat."(ascultare activa)
Mark: ,Bineinjeles. Mi duc Ia interviuri de avan
sae, dar ns obfin niciodata postl pe cae il dorese
Melissa: »Ai impresa c est dus cu vorba.” (asc:
tare activa)
Mark: Dact ru mi considera capabi a va s8'mi-o
spund direct!
Melissa: ,Viei sie singer cu tne
Mark: ,Beact. Sins nama asta.” et
acd nu sunteti sigur of afi auzit bine ce spune
lilalt, adaugaf la farsi. ,Am dreptate?
De exemplu
Melissa , rei st fie sincer cu tine. Am dreptate?
Ascultares activa le permite celrlalti si vorbeasct
eschin, penira cA ra 7H expetaal aio plrere pi
critica Ea mai Inseamnd ef nv intrebai niciodatt
‘evel spune in continuare
ind vorbepte cealalté persoans, stimula‘ s8 com
Mai
Adevirat™
Mai spune
Incurairle minime pot tripla durata relatrlor
ceelalte persoane 9 cantitaten de informati pe care 0
oer
3. Menfine contact vical cu
Privit-a intelocutorul in och pe oats perioada cit
si el vi priveste in ochi, in fell acesta inte vo se ta
Biles o legaturs
4. Apleat spre interlocutor
Avem tendinfas8 ne indepsrtim de persoanele car
nu ne plac sau ne plictisesc. Aplecafi-v8 in fa, arta
five interes
5. Nu intrerupeivorbitorl. Ni schimbai sublet
Evitaji nevoia de a schimba subiectul, Asati vor
btorul si termine ce are de spus.‘CUM SA SPUNETI , MULTUMESC”
Unora ise pare, poate o banalitates8invete cum st
spund ;mulgumesc”, dar aceasta este una dintre cele
mai importante abltai necesare in arta construc
relailor interumane, Chutai, ort de cite ori e posibil
ocaaii dea le mulfumi celor din jr.
Cele patru chei ale unui ,multumesc” eficient
Rostiti multumine car rispcat
Vorbind cla, nu lisafiloe nicunel indoill in min
tea persoanel cA mulfumisilevonste stint sincere Ros
tite cu bucurie, Dach v8 aud si ali, efectal este gi
Privind in och persoana respectivl o convingeli de
sincertatea Voasrs, iar o mica atingere cx mana 9 cot
Tut vaintSei mulfuminle care vor f tinue mite mai
bine,
3. Rott numelepersoanel respective
Personalizaf-v8 mulhumirile. .Multumese, Susan
are mai mult efet decit un ,Mulfumesc” pur s sim
pla
4 Trimet cu cml
Cand situatia 0 permite, este cel mai eficient
smalpumesc"” Un mulfumesc” fa in fal este pe
jocul dot ea impact, urmat de wn ,muljumese” prin
telefon, ar un mesa srs este mai bun decitoticere
Fit sincer ind malhumii cua. Facets simta cd
muljuminile sant autentice. Daca nu suntei sincer,
Timbajal corpului v8 va trida. Deveniti mesageri ai
mulfumirlor Catal piljur de a le mulfumi clor
Tali pent Iucru care nu sunt evidentCUM SA JINETI MINTE
NUMELE OAMENILOR
Pent ficare om, numele Iai este sunetul cel mai
plicut din lume, considerind ci acesta il reprezintd
Perfect. Studile araté ch oamenii ascult8 cut atentie
‘oamenilor dela prima Intlnire cue. Asta se intimnpls
pent ci suntem prea preocupai de impresia pe care
‘umele respective persoane, Nu uitim numele, de fapt
[ath te pasi pentru dezvoltareaunei bune neni de
ind suntetiprezentat une! persoane necunoscut
ost numelede doud or cu gla ae, ca fii sigur ch
prezentat Susan spunef:,Susan.. Mi bucur de cunoy
fin Susan” Dick te mune mal ra pet
ca respetivi si spund pe litee ava da gi
mal mull rigaz ca sv intpasii in mint
imagina. Pentru a v8 amintinumele une persoane,
catia in inte oimagine pe care acestav-0evocd. De
txemplu, Barbara’ sund ea barbed wine (rm ghia
pall"), Jack sund ea tun ca jack (ere de masina”), per
{ru Jon imaginafi-vé un closet (ol tales lost”) si
pentru Kathy, o psic (a)
23. nent o scent ridicola
Apoi imaginati-va un object care interactioneaza
inten mod ridicol cu o trasitur8 proeminents a per
soanei respective. De exempla,dac Barbara are un nas
dle o mirime neobisnuits,imaginativ care sirma
ighimpats in nas si c¥ o plimbati fndnd-o de ee. Dact
Jack are o barbie proeminent, imaginati-va ct sub ea
teste un cre cate o ridi, Dac John (ol tale clo
Set") are chele deasupra frantiimaginati-va ct poartt
pe cap un vas de close, ga cum un cowboy a purta 0
plldse cind eAlreste prin ferma Tui Dac Kathy (cat
psc”) are in urechi tel gAuri pentru cere, imagi-
‘afiv cite o psicdagitaté cu ghearele de urechile e
Secreul este urmatorul: cu ct escena mai ridicols, cu
‘tat mai ugor vet ine minte numele
Rezumat
Meloda 1. Com s8 fel compliment sincere
* Complimentafi comportamentul, infaisarea
sau bunurile unet persoune.
+ Spuneti ceva place side ceva place.
+ Tncepeticu numele persoanel* Daci cineva vi face un compliment accept
rmulfumifiisexplicai de ce sunteirecunosca
tori pentru compliment
Metode 2. Cum 38 arcu efectv
+ Folsii ,ascltarea activa” Reformulat spuse
le perscanei si retransmitetile, adresindu-va
+ Nu intrerupet interlocutor
+ Nu schimbaf subiectl
* Lisati peragana sf termine ce are de spus
+ Folosif incurjéei minime,
Melode 3. Cum 38 spunelismultumesc”
xi mulfuirle cars spit
+ Priv st atingei persoana cSeela ii multumit
+ Adresativi persoonel pe nume
*Trimitei un bile scrs de multumire
Metode 4. Cum 28 ine inte numele comerilor
+ Repetaji numele
{Transformat!numeleint-un abet
‘Imaginafi-vs obiectul interactionsind intro
situate ridiols cu trstura cea mai proemi-
pent a persoanet
SECTIUNEA B
CUM SA FITI
BUNI INTERLOCUTORICUM SA VORBITI CU OAMENIL
($1 SA FITI EXTREM DE INTERESANTD,
despre subiectl preferat al celeiate persoane, desp
5. Acest cr se poate face In tei moduri
1. Aritafi-va interesul fat4 de ceilalti i incu
rajati-i si vorbeasci despre ei si despre pre
cocuparile lor
( persoand este sincer mai interesats de copul de pe
propriul nas deit de numirul bolnavilr de soa d
Aric, Aritindu-vs interes fff de cella, in p
siptimin 8 veti face mai tent decst v
2. Scoateti din vocabularul vestru cuvintele
ee” ¢i,al meu" siinlocuif-le cu ,tu" si yal tu’
tia cit de eficent este acest plan pent
Hien de-ai mei mi-au spus 8 sfauri(Cana ei face acest pas, ef uimit de rezultatele pe
‘ate le vet obtine, pentru cI va aduce benefice
fame tale int-un mod pe care nu i Fai ft Imaginat
3. Puneti numai intrebiri care fi fac pe
oameni s4 vorbeasca despre ei
+ [Cum ai inceputslucezi in acest domeniu?
1 [Cum fi merge fui tala noua scoala?”
1+ [Cine crezi cd va cistiga urmatoarele alegei
1 1Ce patere ai despre. orice)”
CConcluzia ste c8 oamenii ns sunt interesai de alti
sau de vol, doar de persoana lor. Dach asta vi de
ranjeszd,tebule sf deptgif momentul sto acceptai
(a peo realitatea vie
CUM SA PUNETI INTREBARI IMPORTANTE
Cele mai multe conversai sunt dificil de inceput
aside contintat nu din cauza subiectlor care se ai
cuts, i din cauza tipul greit de intebsr folosite
Sunt doud tipurt de inter pe care le putei pune:
1. Intrebari inchise
Intrebirileinchise cer un rAspuns de unul sau dows
svint,incheind conversafs,
De exemplu
I: ,Cind ai inceput s8lucrezi in contabiltate?™
Re ,Acum opt ani
I. Tea plseut filmu
Re,Da,
I, [Cine cezi ch va cigtiga aegerile”
Re Liberal
Invrebile inchise fac ca discutia 8 semene cu un
2. Intrebari deschise
Intrebsile deschise cer explicai, opin si dezvol
tari ale subiectului, construind rapid’ o legiturt cu
‘oameni, pentru ci le araldcelorlalie8 v8 intereseacd
persoana lors ce au de spus, Oameni are pun intebari deschise sunt considerafi interesanti,sincer,
linamici i ateni fal cle celal
Cele mai eficiente intebari deschse pe care e pute
pune incep cu
nce fl?
Scum.
“Spune-mi despre
Bee.”
ath aceleaslintrebii,puse sub forma deschis
I: ,Cum ¥-ai inceput cariera de contabi?
R",Cind exam ln scoals'ma inteesa intotdeauna
Gum pot cfrele sh influentezerezultatle.” ete
Spunemi cera plicut mat nut in fl?
Mira plicut scena in care Dracula a intrat pe us
I ce fel rez c& 2 influenfat candidat laburist
‘alegere li
[Niam votatniciodats conservator dar cred ch
“ezbaterea de aseard a fost decisivg, pentru cl.
Aplicatiaceste reguli pundind numai intrebi
deschise. Dack pune o intrbare inchs, continasi
media cu na deschist
De exemplu
Cid teat mutat in Chesterville (intebare
jnchisa)
R: ,Acum vreo zece a
Ir