Está en la página 1de 51
& BARBARA De exemplu Kylie: ,Anne, arts bine masina ta ‘Anne: ;Multumesc, Kylie, Am spilato sam lust ito az-dimineafs, Ma bucur hai observa. Apre Acceplareacomplimentelor le rat celorialti cd avet 1 bund imagine despre voi insva. Respingerea unui Compliment este interpretata de obice cao rspingere personal celui care i face, Facefi-vi chiar din acest moment un obicei din a complimentazlnic tet persoane pent comportamen- {ul infiigarea sau bumurile lor si observati cum reacfioneazafat8 de vo. Veli descoperi repede cd vet fven mai multe satisfachi ficind complimente decit priming CUM SA ASCULTATI EFECTIV Tetigzmostem amen are unt bun veto dar preferim si ne petrecem timpul cu cei cae sunt bunt ascutitor, Un interlocutor fascinant esto cel care i agcultt cu atentie pe atul vorbind ‘Ce care sin 38 acute fac de la inceputo impresie ‘mai buna det bunitvorbitor, Pate! la su dintre ‘el care ae duc Ia medic o fac pentru ca vor sii asculte ‘neva, nu pentru cd sunt Bolnav Pentru af un bun interlocutor, tebuie sf un bun asculttor ‘Gandim de tre ori mai repede dect ascultam, sid aceea clor mal mul cament Tee feu st asculte efec tin afaceriprml pas este 38 te vinz pe tne, abla inal doles rand si-vinz idee, produsele, servile Sau sugestle. Ese scena cunoscuté sub denumire Scena asculsi”. Mai inti te vinzi pe tine, apo pu intrebar relevante despre planuril s! despre necesit file celuilalt, pentru a1 descopert dorinfele dominante Sau ,punctele flerbing Cele cinci reguli de aur ale ascultarit Ascultatea activi” este 0 metoda remarcabila de ad Incuraja pe alli 8 continue <4 vorbeasc8 $i de a V8 asigueac3infelegoi ce v8 couric [Ascultares activa” inseam pur si simple 88 refor mulajispusele unei persoane ssf | le retransmit adresindwv’ direct De exempl Mark: ,Compania mea are 1200 de angajati, dec foarte grew si avancezs ‘Melissa: ,Vad ci te sim rustrat."(ascultare activa) Mark: ,Bineinjeles. Mi duc Ia interviuri de avan sae, dar ns obfin niciodata postl pe cae il dorese Melissa: »Ai impresa c est dus cu vorba.” (asc: tare activa) Mark: Dact ru mi considera capabi a va s8'mi-o spund direct! Melissa: ,Viei sie singer cu tne Mark: ,Beact. Sins nama asta.” et acd nu sunteti sigur of afi auzit bine ce spune lilalt, adaugaf la farsi. ,Am dreptate? De exemplu Melissa , rei st fie sincer cu tine. Am dreptate? Ascultares activa le permite celrlalti si vorbeasct eschin, penira cA ra 7H expetaal aio plrere pi critica Ea mai Inseamnd ef nv intrebai niciodatt ‘evel spune in continuare ind vorbepte cealalté persoans, stimula‘ s8 com Mai Adevirat™ Mai spune Incurairle minime pot tripla durata relatrlor ceelalte persoane 9 cantitaten de informati pe care 0 oer 3. Menfine contact vical cu Privit-a intelocutorul in och pe oats perioada cit si el vi priveste in ochi, in fell acesta inte vo se ta Biles o legaturs 4. Apleat spre interlocutor Avem tendinfas8 ne indepsrtim de persoanele car nu ne plac sau ne plictisesc. Aplecafi-v8 in fa, arta five interes 5. Nu intrerupeivorbitorl. Ni schimbai sublet Evitaji nevoia de a schimba subiectul, Asati vor btorul si termine ce are de spus. ‘CUM SA SPUNETI , MULTUMESC” Unora ise pare, poate o banalitates8invete cum st spund ;mulgumesc”, dar aceasta este una dintre cele mai importante abltai necesare in arta construc relailor interumane, Chutai, ort de cite ori e posibil ocaaii dea le mulfumi celor din jr. Cele patru chei ale unui ,multumesc” eficient Rostiti multumine car rispcat Vorbind cla, nu lisafiloe nicunel indoill in min tea persoanel cA mulfumisilevonste stint sincere Ros tite cu bucurie, Dach v8 aud si ali, efectal este gi Privind in och persoana respectivl o convingeli de sincertatea Voasrs, iar o mica atingere cx mana 9 cot Tut vaintSei mulfuminle care vor f tinue mite mai bine, 3. Rott numelepersoanel respective Personalizaf-v8 mulhumirile. .Multumese, Susan are mai mult efet decit un ,Mulfumesc” pur s sim pla 4 Trimet cu cml Cand situatia 0 permite, este cel mai eficient smalpumesc"” Un mulfumesc” fa in fal este pe jocul dot ea impact, urmat de wn ,muljumese” prin telefon, ar un mesa srs este mai bun decitoticere Fit sincer ind malhumii cua. Facets simta cd muljuminile sant autentice. Daca nu suntei sincer, Timbajal corpului v8 va trida. Deveniti mesageri ai mulfumirlor Catal piljur de a le mulfumi clor Tali pent Iucru care nu sunt evident CUM SA JINETI MINTE NUMELE OAMENILOR Pent ficare om, numele Iai este sunetul cel mai plicut din lume, considerind ci acesta il reprezintd Perfect. Studile araté ch oamenii ascult8 cut atentie ‘oamenilor dela prima Intlnire cue. Asta se intimnpls pent ci suntem prea preocupai de impresia pe care ‘umele respective persoane, Nu uitim numele, de fapt [ath te pasi pentru dezvoltareaunei bune neni de ind suntetiprezentat une! persoane necunoscut ost numelede doud or cu gla ae, ca fii sigur ch prezentat Susan spunef:,Susan.. Mi bucur de cunoy fin Susan” Dick te mune mal ra pet ca respetivi si spund pe litee ava da gi mal mull rigaz ca sv intpasii in mint imagina. Pentru a v8 amintinumele une persoane, catia in inte oimagine pe care acestav-0evocd. De txemplu, Barbara’ sund ea barbed wine (rm ghia pall"), Jack sund ea tun ca jack (ere de masina”), per {ru Jon imaginafi-vé un closet (ol tales lost”) si pentru Kathy, o psic (a) 23. nent o scent ridicola Apoi imaginati-va un object care interactioneaza inten mod ridicol cu o trasitur8 proeminents a per soanei respective. De exempla,dac Barbara are un nas dle o mirime neobisnuits,imaginativ care sirma ighimpats in nas si c¥ o plimbati fndnd-o de ee. Dact Jack are o barbie proeminent, imaginati-va ct sub ea teste un cre cate o ridi, Dac John (ol tale clo Set") are chele deasupra frantiimaginati-va ct poartt pe cap un vas de close, ga cum un cowboy a purta 0 plldse cind eAlreste prin ferma Tui Dac Kathy (cat psc”) are in urechi tel gAuri pentru cere, imagi- ‘afiv cite o psicdagitaté cu ghearele de urechile e Secreul este urmatorul: cu ct escena mai ridicols, cu ‘tat mai ugor vet ine minte numele Rezumat Meloda 1. Com s8 fel compliment sincere * Complimentafi comportamentul, infaisarea sau bunurile unet persoune. + Spuneti ceva place side ceva place. + Tncepeticu numele persoanel * Daci cineva vi face un compliment accept rmulfumifiisexplicai de ce sunteirecunosca tori pentru compliment Metode 2. Cum 38 arcu efectv + Folsii ,ascltarea activa” Reformulat spuse le perscanei si retransmitetile, adresindu-va + Nu intrerupet interlocutor + Nu schimbaf subiectl * Lisati peragana sf termine ce are de spus + Folosif incurjéei minime, Melode 3. Cum 38 spunelismultumesc” xi mulfuirle cars spit + Priv st atingei persoana cSeela ii multumit + Adresativi persoonel pe nume *Trimitei un bile scrs de multumire Metode 4. Cum 28 ine inte numele comerilor + Repetaji numele {Transformat!numeleint-un abet ‘Imaginafi-vs obiectul interactionsind intro situate ridiols cu trstura cea mai proemi- pent a persoanet SECTIUNEA B CUM SA FITI BUNI INTERLOCUTORI CUM SA VORBITI CU OAMENIL ($1 SA FITI EXTREM DE INTERESANTD, despre subiectl preferat al celeiate persoane, desp 5. Acest cr se poate face In tei moduri 1. Aritafi-va interesul fat4 de ceilalti i incu rajati-i si vorbeasci despre ei si despre pre cocuparile lor ( persoand este sincer mai interesats de copul de pe propriul nas deit de numirul bolnavilr de soa d Aric, Aritindu-vs interes fff de cella, in p siptimin 8 veti face mai tent decst v 2. Scoateti din vocabularul vestru cuvintele ee” ¢i,al meu" siinlocuif-le cu ,tu" si yal tu’ tia cit de eficent este acest plan pent Hien de-ai mei mi-au spus 8 sfauri (Cana ei face acest pas, ef uimit de rezultatele pe ‘ate le vet obtine, pentru cI va aduce benefice fame tale int-un mod pe care nu i Fai ft Imaginat 3. Puneti numai intrebiri care fi fac pe oameni s4 vorbeasca despre ei + [Cum ai inceputslucezi in acest domeniu? 1 [Cum fi merge fui tala noua scoala?” 1+ [Cine crezi cd va cistiga urmatoarele alegei 1 1Ce patere ai despre. orice)” CConcluzia ste c8 oamenii ns sunt interesai de alti sau de vol, doar de persoana lor. Dach asta vi de ranjeszd,tebule sf deptgif momentul sto acceptai (a peo realitatea vie CUM SA PUNETI INTREBARI IMPORTANTE Cele mai multe conversai sunt dificil de inceput aside contintat nu din cauza subiectlor care se ai cuts, i din cauza tipul greit de intebsr folosite Sunt doud tipurt de inter pe care le putei pune: 1. Intrebari inchise Intrebirileinchise cer un rAspuns de unul sau dows svint,incheind conversafs, De exemplu I: ,Cind ai inceput s8lucrezi in contabiltate?™ Re ,Acum opt ani I. Tea plseut filmu Re,Da, I, [Cine cezi ch va cigtiga aegerile” Re Liberal Invrebile inchise fac ca discutia 8 semene cu un 2. Intrebari deschise Intrebsile deschise cer explicai, opin si dezvol tari ale subiectului, construind rapid’ o legiturt cu ‘oameni, pentru ci le araldcelorlalie8 v8 intereseacd persoana lors ce au de spus, Oameni are pun inte bari deschise sunt considerafi interesanti,sincer, linamici i ateni fal cle celal Cele mai eficiente intebari deschse pe care e pute pune incep cu nce fl? Scum. “Spune-mi despre Bee.” ath aceleaslintrebii,puse sub forma deschis I: ,Cum ¥-ai inceput cariera de contabi? R",Cind exam ln scoals'ma inteesa intotdeauna Gum pot cfrele sh influentezerezultatle.” ete Spunemi cera plicut mat nut in fl? Mira plicut scena in care Dracula a intrat pe us I ce fel rez c& 2 influenfat candidat laburist ‘alegere li [Niam votatniciodats conservator dar cred ch “ezbaterea de aseard a fost decisivg, pentru cl. Aplicatiaceste reguli pundind numai intrebi deschise. Dack pune o intrbare inchs, continasi media cu na deschist De exemplu Cid teat mutat in Chesterville (intebare jnchisa) R: ,Acum vreo zece a Ir

También podría gustarte