Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
3.Rolurile smaltului
1.neutralizarea presiunilor masticatorii(Rolul capacitatii de sustinere a dd in alveola-se transmit la nivelul
ligamentelor pana la punctul de contact)
2.protectia tesutului pulpar fata de excitatiile fizice,chimice si electrice din mediul bucal
3.prin forma sa are un rol activ in procesul functional(favorzeaza apucarea si taierea alimentelor,triturarea si
formarea bolului alimentar)
Duritate:smaltul prezinta cel mai inalt grad de mineralizare din organism,fiind singurul tesut cu origine
ectodermala care se mineralizeaza.
-are duritate 5-8 pe scara Mohs(asem cu diamantul care are 9)
-cea mai mare duritate pe fetele ocluzare si cea mai mica la nivelul stratului superficial de pe suprafetele proximale
si la nivelul jonctiunii smalt-cement
-duritate mare,probleme deosebite in abordarea manoperelor terapeutice in smalt(in cazul unui dinte
integru,devitalizarea se face prin patrunderea in smalt cu o freza diamantata,cu turatie inalta).
Rezistenta:mineralizarea inalta,structura compleza=>format din prisme de smalt din cristale de
hidroxiapatita,separate de substanta interprimatica,cu traiectorie curba a prismelor
Transluciditatea:normal,smalut e translucid,culoarea smaltului e alb-galbui pana la albastru-cenusiu
-functie de grosime;structura arhitectonic aa prismelor;componenta chimica;gradul de mineralizare;varsta
pacientului.
-la dd cu grad crescut de mineralizare:aspect de fildes,cei mai putin mineralizati:alb-albastru
-persoanele in varsta:nuanta mai cenusie(prin acumulare de coloranti,minerali si modificari ale dentinei subiacente)
-la colet mai subtire smaltul ,culoare galbuie,datorita dentinei care transpare cu usurinta
Izolator: fata de excitatiile fizice,chimice si electrice,transmiterea acestui tip de excitatii spre interiorul dd e
favorizata de imperfectiunile structurale ale smaltului precum
1.hipoplazii
2.displazii
3.grosime redusa a smaltului
Radioopacitatea: smaltul e radioopac,radioopacitate mai mare data de dentina,cement si os
Vulnerabilitate la atacul acid: e una din cauzele care stau la aparitia procesului carios,eroziunii acide
-sub obturatie poate aparea radioopacitatea la carie care se poate vedea numai la radiografii
14.Mantaua dentinara
Aflata la jonctiunea amelo-dentinara.Grosime de 7-30 u.Formata de catre odontoblastii nepolarizati,de aceea nu
prezinta canalicule dentinare si fibre Tomes.Nu exista prelungiri odontoblastice.este mai slab mineralizata.Aici
coexista:colagen,molecule amelare,cristale mari de smalt. Radicular e mai greu de pus in evidenta,lipsit de
canalicule si distinct de stratul cement afibrilar si de cel initial acelular.Caracteristici diferite de dentina
circumpulpara:
1. este formata de odontoblastii nepolarizati,nu prezinta prelungiri odontoblastice
2. prezinta o trama organica compusa din fibre de colagen si este mai putin mineralizata
17.Predentina
Zona de dentina,cea mai apropiata de pulpa dentara,si dentina propriu-zisa.Structura particulara,datorita acestei
vecinatati.Banda ingusta,eozinofila,formata din fibre de colagen de origine pulpara paralele intre ele ,structurate
intr-o matrice extracelulara nemineralizata, substanta fundamentala.Mai contine fosfolipide,albumine si
proteoglicani si putine fosfoproteineFixeaza usor sarurile minerale in cadrul procesului de mineralizare.Are o
grosime de 15-20 u.Structura prelungirii odontoblastice e diferita de cea din dentina primara,fiind o structura de
tranzitie de la corpul celular odontoblastic la prelungirea propriu-zisa.
22.Varietati de cement
Morfologia cementului variaza dupa: varsta pacientului,stimulii la care e supus in ocluzie, procesele de migrare
fiziologica a dintelui.Fiecare varietate de cement se diferentiaza prin cateva caracteristici:
o denumire
o viteza de formare
o compozitie chimica
o grad de mineralizare
Clasificarea tipurilor de cement:
dupa localizare: radicular si coronar
dupa prezenta de celule in structura sa: celular si acelular
dupa continutul in fibre: fibrilar si afibrilar
dupa momentul formarii: primar si secundar
Exista mai multe tipuri de cement:
1. Cement acelular si afibrilar CAA
2. Cement acelular cu fibre extrinseci CAFE
3. Cement celular si acelular cu fibre intrinseci CCFI-CAFI
4. Cement celular mixt stratificat CCMS
33.Teoria proteolizei-chelatiunii
Sustine demineralizarea tesuturilor dure prin reactii de chelare(combinatie fizio-chimica a unui ion metalix cu cel
putin 2 grupari de radical organici si anorganici independent de pH-ul mediului ce are ca rezultat formarea unei
structuri inelare capabile de alega apa=chelat).Chelatorul e molecula capabila sa retina ionul metalic(precum cheia
in broasca).Chelarea=explicatie a producerii cariei ,considerandu-se ca elementele anorganice ale smaltului pot fi
scoase din structura acestuia la un pH neutru sau chiar alcalin
Caria dentara =distructie bacteriana sub actiunea produsilor de metabolism(chelatori),capabili sa scoata ionii de
calciu din hidroxiapatita(chelare),precedata de degradarea initiala afazei organice(proteoliza)
Colagenazele bacteriene au actiune proteolitica prin distrugerea componentei organice a smaltului care da nastere la
substante chelatoare(AA,peptide)->chelare a componentei minerale ,cu extractia Ca2+ din hidroxiapatita,indiferent
de prezenta si actiunea acizilor,dand nastere la chelati solubili.
36.Factorii care sunt necesari, conform teoriei moderne, pentru aparitia cariei
Dentare
Caria dentara=proces distructiv cronic al tesuturilor dure dentare,evoluand fara caracter inflamator tipic,care
produce necroza acestora,urmata de aparitia cavitatii coronare si/sau radiculare si determina in final aparitia
inflamatiei pulpare.Se defineste ca o boala infectioasa dependenta de interactiunea a 3
factori:microbian,alimentatie,teren(triada lui Keyes)
Terenul:structura si calitatea tesuturilor dure dentare,cantitatea si calitatea salivei(lichidului bucal)
Alimentatie:substrat fermentabil pentru micoorganisme,dieta bogata in hidrocarbonate inalt rafinate si sursa de acizi
organici->demineralizare
Microbian:microorganismele acidogene,colonizate pe suprafetele dentare,colonizate pe suprafetele dentare,sub
forma placii bacteriene dentare
47.Cantitatea salivei
Cantitatea de saliva secretata intr-o zi e de 0,5-1,5l/24 h din care 10% se datoreaza glandelor salivare
accesorii si 90% celor principale,controlata de stimulii simpatici si parasimpatici.Rata secretiei salivare e de 0,08-
1,83ml/min.
Glanda parotida asigura secretia salivara din timpul meselor,cea mai importanta cantitativ.Secretia salivara
intre mese precum si cea noctura se datoreaza in principal glandei submaxilare care secreta de 3 ori mai multa saliva
in perioada de repaus salivar decat parotida .
Secretia salivara poate fi diferentiata in secretie stimlata=cantitatea de saliva secretata pe o perioada de timp
,sub influenta unor factori stimulatori alimentari sau nealimentari din cavitata orala si secretia salivara de
repaus,dintre mese si in timpul noptii
50.Vascozitatea salivei
O saliva vascoasa favorizeaza depunerea placii bacteriene si aderarea microorganismelor si a resturilor
alimentare pe suprafetele retentive ale dintilor,iar o saliva mai putin vascoasa,va impiedica aceste acumulari.Saliva
are vascozitate diferita functie de provenienta sa si de cantitatea de mucina(glicoP cu greutate moleculara mare,cu
rol in adeziunea si aglutinarea bacteriilor pe suprafetele dentare):
-1,5 pentru saliva parotidei(cea mai imp cantitativ)
-3,4 pentru saliva submaxilarei
-13,4 pentru saliva sublingualei
56.Lizozimul salivar
Enzima hidrolitica,cu actiune bacteriolitica si bacteriostatica prin actiunea asupra mucopolizaharidelor din
capsula germenilor gram+.
E o carbohidraza prezenta in: salvia glandelor principale si accesorii; transudatul santului gingival; leucocite din
epiteliul santului gingival.Scade pe masura cresterii fluxului salivar.E inhibat de mucina si actioneaza:
1. pe o membrana celulara prin scindarea peptidoglicanilor din structura peretelui celular al microorganismelor pe care
o distruge
2. inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
3. poate produce liza bacteriilor(mai ales S mutans,mai putin bacilii gram -)
AGLUTININELE SALIVARE:proteine cu actiune antimicrobiana cu rol in unirea mai multor celulue in conglomerate
de sunt indepartate de pe suprafetele dentare de catre saliva:
o glicoP salivare cele mai active
o mucinele glicoP cu masa moleculara mare ce aglutineaza microorg si impiedica adeziunea lor pe dinte
o IgA-s-efect aglutinant scazut+mucinele-complex aglutinant puternic
o IgG si IgM- impreunsa cu unii constituenti ai complementului alcatuiesc opsoninele;actiune in sensibilizarea
micoorganismelor in vederea fagocitarii de catre leucocite
o 2-micoglobulina-imunoglobulina salivara cu masa moleculara mica cu actiunea aglutinanta pe S mutans
o Fibronectina-glicoP din plasma membranei bazale si substanta fundamentala a tesutului conjunctiv-viata scurta in
saliva,inactivata de proteazele salivare;actiune pe S mutans
o Leucotoxina salivara-polipetid ce creste permeabilitatea capilara si stimuleaza diapedeza PMN,ce se gaseste in
concentratie mai mare in placa bacteriana fata de saliva
58.Functiile salivei
1. Regleaza pH-ul prin sisteme tampon
2. Mentine echilibrul ecologiv al cavitatii bucale
3. Are rol de diluare(clearance)
4. Rol de luvrifiere a mucoasei bucale
5. Rol in digestie(formarea bolului alimentar cu ajutorul amilazei salivare)
6. Rol in excretia unor sustante organice si anorganice(Ca,F)
7. Favorizeaza perceptia gustativa prin dizolvarea excitantilor specifici
84.Evaluarea riscului cariogen. Factorii care pot fi folositi in evaluarea riscului de carie
Riscul dpdv medical= probabilitatea ca un individ sa dezvolte o anumita boala sau sa prezinte o modificare a
starii de sanatate intr-o perioada de timp precizata.
Riscul de carie=probabilitatea aparitiei unui nr specific de leziuni cariose noi si/sau progresul unor leziuni
preexistente,intr-o perioada de timp bine definita.Evaluarea riscului de carie are scoul de a identifica suficient de
devreme o populatie cu indivizi cu risc crescut,pentru a se interveni efectiv in intreruperea procesului bolii.2 motive
necesitatea evaluarii:
1. pentru a directiona masurile cariopreventive ,in special catre indivizii cu risc crescut(identificati din timp si
includerea intr-un program cariopreventiv,tratamentele invazie vor fi minime,va creste rezistenta dintelui la carie,se vor
preveni sau amana interventiile chirurgicale,restaurarile inutile,cariile II, disconfortul pacientului)
2. pentru a identifica indivizii cu risc scazut,in scopul temporizarii metodelor de tratament chirurgical si a evitarii
restaurarilor dentare inutile.
METODA DIRECTA
Se bazeaza pe capacitatea SM de a creste pe suprafete dure si pe folosirea unui mediu lichid selectiv,cu o
concentratie mare de sucroza si bacitracina.Nivelul SM e apreciat dupa o scala al carei nivel prag e 105-106 UCF
METODA SPECIFICA ZONEI
Recoltarea se face din spatiile proximale cu ajutorul unor pene de lemn care se pun direct pe placile de agar agar
specifice si dupa incubatie sunt identificate zonele cu sau fara SM
103.Eliminarea populatiilor de bacterii cariogene stabilite in ecosistemul oral prin indepartarea mecanica a
placii bacteriene
Se face zilnic prin mai multe procedee:ata dentara,periaj dentar,clatit bucal.Aceste metode nu elimina flora
orala normala,nu determina riscul de infectie cu microorganisme oportuniste,ci modifca doar compozitia speciilor
placii,atat selectia organismelor pioniere,cat si mediul celor patogene.Microflora orala a pacientilor cu igiena
buna,prezinta un procent crescut de S.sangvis si mitis,mai putin cariogena decat placile mature,vechi,cu procent crescut
de SM.Se pot utiliza pentru evidentiere agenti coloranti:lichide; capsule; tablete ce contin eritrozina sau coloranti
vegetali. Acestia sunt aplicati de pacient dupa periaj pentru a evidentia zonele in care igiena a fost deficitara.
1)Periajul dentar-trebuie sa permita pacientului sa abordeze cu usurinta toate suprafetele dentare.Cele mai bune
periute,cele medii si cu cap mic,inlocuite la 3 luni sau cand filamentele sunt rupte. Pacientul trebuie sa fie informat
asupra necesitatii de indepartare a placiidin zonele interdentare-doar cu periuta interdentara si ata dentara
2)Pastele de dinti-ajuta la curatirea si lustruirea suprafetelor accesibile ale dintilor,actioneaza ca un vehicul pentru
fluorizarile locale si asigura o senzatie de confort..Contin substante abrazive(pirofosfat de Ca,fosfat dicalcic,carbonat de
Ca,silicat de zirconium 20-40%),detergenti 1-2%, agenti de legatura,aromatizanti si indulcitori 1-5%,umectanti 2-040%,
coloranti, fluoruri(monofluorurat de Na,fluorura de NA) si uneori desensibilizanti(Cl,Na,Clorura de strontiu
10%,formaldehida 1,4%)
Pers cu risc scazut pot aplica periajul,ata si clatitul ora seara, o data pe zi.
104.Agentii chimioprofilactici,clasificare
Ideal ar trebui: sa nu fie toxic sau alergizant; sa nu coloreze dintele; sa fie absorbit de mucoasa orala sau
gastrointestinala; sa nu tulbure echilibrul microflorei orale.Pt eliminarea SM:
1. cationici(clorhexidina si clorura de cetilpiridinium)
2. antibioticele clasice
3. compusii derivati din plante(extractul de sanguinaria)
4. ioni metalici(Zn si Cu)
5. agenti anionici(sulfat dedecil de Na ,F si I)
6. Agentii neionici(triclosan)
Acestia pot fi constituentii apelor de gura, pastei de dinti, in geluri si lacuri dentare,irigatoare orale si spary-
uri.Adeziunea lor la suprafetele dentare si eliberarea lor treptata prelungesc efectul inhibitor.
106.Produse cu fluor pentru aplicatii locale in prevenirea cariei dentare si metode moderne de aplicare locala a
produselor cu fluor
1.Produse cu concentratii reduse pentru uz frecvent:
-Pasta de dinti.Majoritatea celor comercializate contin fluor sub forma de monofluorofosfat de Ns,acesta fiind
compatibil cu cele mai comune sisteme abrazive; cu proprietate anticariogenica
-Apa de gurareprezinta cea mai eficienta masura anticariogenica in zonele in care apa potabila nu e
fluorizata.Concentratia de fluor in apa de gura depinde de frecventa folosirii(0,05% NaF pentru clatitul zilnic si 0,2%
pentru cel saptamanal)
Clatitul zilnic la copii are eficienta crescuta si o siguranta mai mare datorita concentratiei scazute de F.CI la
copii sub 6 ani care nu pot executa un clatit corect.Nu e necesara pt copii care iau tablete cu fluor
2.Produse cu concentratie crescuta,pentru uz periodic
-solutii de fluorura de Na; staniu si de fosfat de fluor acidulatse aplica direct pe dinti cu bulete de vata,prin stergerea
timp de 4 min.Operatiunea se efectueaza pe cate o hemiarcada,dupa izolarea prealabila si uscarea suprafetelor
dentare.Clatitul nu erecomandat-se aplica pe dd curatati anteriori si periaj profesional
-geluri cu fosfat de fluor acidulatse aplica pe o arcada intreaga,folosind linguri standard,dupa izolare si uscare.In cnd
in care nu se face o izolare corecta,78% din cantitatea de fluor e ingerata
-lacul fluorizant cu fluoruri de Na-e metoda ideala de fluorizare locala,datorita capacitatii sale de a se elibera lent;se
aplica cu o periuta dupa periajul dintilor si uscarea lor(Duraphat se poate aplica si umed)
toate produsele sunt indicate copiilor peste 6 ani,adultilor cu risc scazut sau mediu la carie,care folosesc apa
de gura luorizanta si la pacientii cu aparate ortodontice.Aplicari bianuale
copiilor peste 6 ani si adultilor cu susceptibilitate crescuta la carie
pacientilor care sufera de malformatii ale glandelor salivare,ca urmare a consumului de medicamente a
diverselor afectiuni ale gl salivare sau radioterapiei,cu diminuarea consecutiva a fluxului salivar
in tratam cariilor necavitare,pt revesibilitate
nu se recomanda sub varsta de 6 ani
112.Precautii aditionale
Sunt introduse in concordanta cu specificul transmiterii(aeriene,de contact,hidrica) a unor anumite boli
infectioase care au particularitati de patogenitate ce depasesc posibilitatile de preventie ale precautiunilor universale.Se
aplica si la pacientii de la cre agentii infectiosi se pot transmite:
transmiterea aeriana: prin transm de secretii respiratorii-TBC,varicela,rujeola,febre hemoragipare-Ebola
transmiterea prin picaturi din secretii respiratorii:rubeola,gripa,tuse convusiva,infactii cu parvovirusi;infectii cu virus
respirator sincitial,infectii streptococie(grup A);meningita cu neisseria
transmiterea prin contact direct sau indirect: cu tegumentele sau suprafetele contaminate-bacterii rezist: Stafilococ
auriu meticilino-rezistent,herpes simplex,varicela,zona zoster,hepatita A
precautiuni aditionale speciale:in cazul unor boli(BCJ,SARS,Febrele hemoragipare,gripa aviara),care prezinta
rezistente deosebite la sterilizare a agentilor microbieni sau a potentialului letal al agentilor biologici periculosi
118.Precautii speciale aditionale pentru manopere stomatologice in SARS(sind acut resp sev)
1. evitarea manoperelor ce produc aerosoli(instrument rotativ,ultrasonic,aer abraziv)
2. limitarea nr de persoane prezente in sala de tratament
3. sala de tratament trebuie prevazuta cu ventilatie cu presiune negativa sau cuv entilatie cu filtre HEPA cu
schimbarea aerului din sala intr-un ritm de 12 ori/ora
4. echipamentul de protectie indicat trebuie sa acopere integral bratele,toracele,ochii nasul,gura,se recomanda
utilizarea de costume de unic afolosinta intregi,prevazute cu gluga si scut/calota faciala atasata
5. protectia oculara e asigurata de ochelari etansi intima daptati periorbital(tip scafandru),iar protectia respiratorie-
asigurata de respiratoare N95,99 sau 100)=minimul acceptat
6. niveluri crescute de purificare mecanica a aerului si amsti partiale(adaptabile sau rigide) sau respiratoare cu
masti elastomerice faciale integrale cu presiune negativa,prevazute cu filtre tip P sau 100
7. alegera tipurilor de respiratoare se face in functie de impactul asupra mobilitatiii si confortului cadrului medical
si de potentialul de expunere la secretiile resp aerosolizate care sa serveasca drept sursa de contaminare
8. igiena mainilor-realizata consecutiv indepartarii echipamentului de protectie si parasirii salii de tratament
9. cadrele medicale trebuie sa evite sa isi atinga fata si echipamentul de protectie cu manusile contaminate
10. la indepratarea echipamentului de protectie trebuie sa se evute contaminarea tegumentelor a membranelor
mucoase si a articolelor vestimentate
123.Linerii manusa
Pentru ca protectia suplimentara a mainilor sa inceapa inca din faza premergatoare aplicariii manusilor,au fost
introduse in utilizarea clinica spume protectoare cu rol de bariera fizico-chimica intre manusa si mana ,cele ami uzuale
fiind spumele siliconice emulsionate.Aplicarea lor in strat uniform pe tegument,dupa asepsie creeaza o microparticula
invizibila=liner manusa.Caracteristici:
1. protejeaza pielea pe o perioasa de 3-4 ore contra microorganismelor,subst chimice si ag alergeni
2. permite o perspiratie naturala a pielii,nemodificand aciditatea fiziologica
3. conserva pielea mainilor in stare hidratata si elastica
4. e analegica si atoxica
5. previne aparita dermatozelor
6. evita macerarea pielii dupa o transpratie excesiva in timpul unor interventii de durata
7. faciliteaza aplicarea manusilor din latex
124.Manichiura
Maj.florei se gaseste sub si in jurul unghiilo,asa ca unghiile trebuie sa fie suficient de scurte pt a permite
curatarea lor eficienta si a preveni ruperea manusilor ,eveniment nedorit ce poate surveni si in conditiile unei manichiuri
neingrijite cu unghii cu margini neregnulate si ascutite
Unghiile lungi,naturale sau artificiale-deficiente:
o dificila punerea manusilor si pot compromite integritatea acestora prin perforare,intepare sau taiere
o au o incarcatura cu microorganisme gram- mai mare atat inaite cat si dupa igienizare,comparativ cu unghiile
scurte
o sunt frecvnt implicate epidemiologic in infectiile bacteriene si fungice
Lacurile tip oja de unghii aplicate recent, nu maresc incarcarea microbiana periunghiala atat timp cat unghiile sunt
scurte,dar discont de pe straturile de lac pot gazdui un nr crescut de bacterii
125.Bijuteriile de mana
Inelele si incrustatiile decorative unghiale:
o cresc riscul de transm a ag patogeni prin retentiile fizice ale unghiilor
o ingreuneaza aplicarea manusilor
o pot facilita ruperea manusilor
o interfera cu utilizarea optima a manusilor,prin limitarea abilitatii de a purta dimensiunea corecta de manusa si
riscul de alterare a integritatii barierei fizice de protectie.
-inainte de antisepsia chirurgicala,toate bijuteriile de mana trebuie scoase pana la finalizarea procedurilor terapeutice.
126.Dermatitele de contact. Cauze. Clasificare
Consecinta cea mai frecventa a actiunii subst nocive din manusi asupra tegumentului=dermatitele iritative de
contact(DIC) ca react.inflamatori nespecifice la iritantii chimici,circa 1/3 stomatologi afectati.
-pot fi exagerbate de tehnici ineficiente de spalare,care nu indeprteaza in totalitate de pe maini urmele de detergenti
hiperosmotici,iar mentinerea bijuteriilor de mana dermatite de inel
-pot aparea ca imbolnavire profesionala dupa:
o Utilizarea frecventa si repetata a produselor de igienizare a mainilor
o Expunere la substante chimice
o Utilizarea manusilor
-se clasifica in:
1. dermatite iritative-forma obisnuita ,nu se datoreaza unei alergii si se amnifesta prin zone
iritative,uscate,mancarime pe piele in jurul zonei de contact
2. dermatite alergice-rare de obicei si datorate unei hipersensibilitati imediate sau intarziate
133.Clasificarea mastilor
1. MASTI DE CONSULTATIE nefiltrante
Realizate din celuloza dispuza intr-un singur strat; asigura o protectie variabila la particulele cu diametru peste 5
m de la o distanta de pana la 1 m.Micooorg transmise au dimensiuni mult mai mici decat aceste valori si de aceea
capacitatea de protectie antimicrobiana e redusa.
2. MASTI CHIRURGICALE filtrante
In trecut se utilizau mastile de tifon sau alte materiale textile ce erau reprocesate prin sterilizare si reutilizare.
Modern se utilizeaza mastile de unica folosinta denumite TNT(tesut netesut) ale caror proprietati fizice
imbunatatesc semnificativ protectia antimicrobiana prin cresterea capacitatii de filtrate.TNT e realizat printr-un
procedeu~ cel folosit in producerea hartiei,prin aglomerare in straturi de fibre sintetice,acrilice,poliesterice sau fb de
sticlafolii de material cu grosimi si densitati variabile,cu grad de porozitate controlataprotectie prin filtrare
crescuta si eficienta de filtrare bacteriana
142.Rolul supramanusilor
se evita contaminarea fisei pacientului(in cazul in care examinarea si completarea fisei de observatie se face de catre
medic )
se faciliteaza luarea(din recipiente,cutii, sertare) de materiale sterile necesare tratamentului
se permite ca operatorul sa raspunda la telefon fara a contamina receptorul
e permisa aranjarea optima a sursei de lumina si amesei de lucru pe care sunt amplasate intrumentele de consultatie
sau tratament
e facilitata operarea de echipament medicale neacoperit cu bariere fizice de protectie si actionarea de
intrerupatoare,dispozitive de declansare,care nu pot beneficia de decontaminare si pentru ca nu exista sisteme de
izolare fizica