Calatoreste in trecut si schimba-ti viitorul COPILUL INTERIOR

Imagineaza-ti ca te intorci in timp si ca tu, adultul care esti astazi, vizitezi bebelusul care ai fost, in
ziua in care te-ai nascut. Majoritatea dintre noi stim unde ne-am nascut, in ce circumstante si ce s-a
intamplat atunci, ne-au povestit parintii sau bunicii cand eram mici. Imagineaza-ti ca e zi sau noapte
si ca mergi pe holul maternitatii sau al spitalului sau al casei in care ai venit pe lume. Ia-ti cateva
momente si priveste in jur, descopera cum arata acest loc in mintea ta, a ce miroase, ce sunete se
aud, ce culori si lumini sunt in jur, ce obiecte, lucruri si texturi. Poate sunt oameni in jur, sau poate nu
te intalnesti cu nimeni. Ajungi langa culcusul unde doarme sau plange "Tu Cel Mic". Poate e intr-un
patut la maternitate, sau in bratele mamei care se odihneste, epuizata. Priveste-l cateva momente
pe acest nou nascut. Ii cunosti o parte din viitor, si totusi acum este perfect si nou si toate
posibilitatile din lume stau in fata lui.

Indiferent de ce stii ca se va intampla, de deciziile si reactiile lui nefericite, de certurile dintre parinti,
de pierderile suferite, de problemele de sanatate sau de la scoala, de timiditatea sau obraznicia care
il asteapta in viitor, de strictetea, intelegerea sau neglijenta cu care va fi tratat, indiferent de toate
acestea, "Tu Cel Mic" e un copil care merita toata iubirea si caldura si sustinerea ca sa creasca
mare. Atinge-i manuta minuscula si saruta-l pe frunte. Respira adanc si cuprinde-l cu privirea si cu
toata inima ta. Sopteste-i incet ca vei fi acolo tot timpul, acum ca ai devenit calator in timp, si ca il vei
iubi orice s-ar intampla. Promite-i ca vei face tot ce poti sa ii fie bine pana la urma, oricare ar fi
greutatile prin care ii e dat sa treaca. Pe unele le stii, pe altele inca nu le stii. Dar esti destul de mare
si realist acum cat sa stii si sa accepti ca greutati exista si vor mai exista. Spune-i ca nu va fi cu
adevarat singur niciodata, pentru ca tu-i vei fi alaturi, chiar si cand nu se poate face nimic, si-l vei
ajuta sa isi gaseasca puterea interioara.

Asigura-l ca atunci cand se simte speriat si singur si nefericit, te poate chema sa il tii in brate si sa il
alini, sa il aperi si sa spui celorlalti ceea ce el simte nevoia sa le transmita, dar nu poate. Promite-i
ca de acum incolo adultul va fi cu o ureche atent la chemarea lui si ca oricand are nevoie de tine, in
orice moment din viata lui, te poate cauta. Vei veni in masina timpului si vei face ceea ce are nevoie.
Vei schimba situatia. Din punctul lui de vedere, va avea mereu un inger pazitor intelegator si
puternic, un adult intotdeauna de partea lui.

Si conform unei teorii actuale din fizica (foarte serios, teroria multiversului cuantic), interventia ta
creeaza in interior o linie temporala paralela. In acest nou univers, Tu Cel Mic se simte mai protejat,
mai vazut, mai iubit. Acum vin eu cu adaugirea psihologica: aceasta linie temporala sadita in copil
ramane in voi, in tine, de atunci pana acum, alaturi de cea originala, si incet incet isi face simtit
aportul pana la prezentul tau. Vei descoperi ca te simti mai sigur pe tine, mai apreciat si mai iubit, ca
si cand te-ai fi putut intoarce in timp sa pui niste caramizi esentiale la baza unei case construite cu
gauri. Iti simti in prezent zidurile mai solide, si incepi sa iti vezi diferit propria persoana si viitorul.
Pentru ca daca iti ajuti trecutul, chiar si intr-o linie temporala paralela, existenta ei in tine va face
viitorul tau sa fie diferit. Si asta e o adevarata calatorie in timp, cu toate efectele ei!