DEFINITIE

Apa,sub diverse forme alc unul din elem cele mai imp ale planetei si atm,prin larga
sa rasp si prin rolul pe care il indeplineste in natura. Ea alc ob de studiu pt urmat
stiinte: meteorologie si climatologie-st rolul si exist apei in invelisul atmosferei;
hidrologie si hidrografie studiaza invelisul de apa de la suprafata scoartei terestre;
hidrogeologie stud apele in interiorul supraf terestre.
Unele discipline hidrologice se ocupa cu studiul:
-hidrologia raurilor,cu st apcurgatoare
-hidrologia apelor subterane, ape cantonate in scoarta terestra
-hidrologia lacurilor,cu st lacurilor
GOSP APELOR-are ca activit evolutia ecom mondiala iar bazele teoretice si practice
au fost puse odata cu sistematizarea urbana si rurala,cu dezv aliment cu apa a
localit,industriei si agriculturii, org terit si act de comb a eroziunii solului, cu dezv
constr civile, ind, energetice, cu amenajarea sist de irigatii etc.Importanta este si
amenajarea cursurilor de apa pt org transp pe apa,de comb ef daunatoare ale
inundatiilor,regularizarea debitelor raurilor importante.

CLASIFICARE

Gospodarirea apelor- reprez ramura tehnica care are ca ob de studiu ansamblu de

lucrari si masuri pt satisfacerea necesitatilor de apa ale diferitelor folosinte,
combaterea act daunatoare ale apelor sip rot calitatii apelor.S-ar putea distinge urmat
diviziuni importante:
- gosp apelor meteorice,scurgerea pe versanti
- gosp ap de suprafata-ap curg ,lacuri si balti,ape maritime
- gosp ap subterane
- gosp ghetarilor
Gospodarirea cantitativa a apelor (gosp apelor mari) in cazul ap de supraf se mai
denumeste si gosp debitelor medii si mici si gosp ap pt combat efect daunatoare
datorate unui exces cant de apa si cuprinde gosp ap pt satisf cerint cantitative de apa
ale folosintei
Gospodarirea calitatii apelor cuprinzand: gosp ap pt satisf cerintelor calitative ale
folosintelor si gosp ap pt prevenirea si comb efectelor daunatoare datorate dif caract
calitative ale ap sau pastr acestor caracterisitci calitative existente-aici incadrandu-se
act de protect a calit apelor
Gosp apelor de supraf pt folosinte poate avea ca obiect modul de utilize al unor
acumulari sau derivatii pt acoperirea cerintelor de apa ale folosintelor, gosp apelor
mari- modul de utilizare al acelorasi lucrari pt atenuarea undelor de viitura,iar gosp
calit apelor-modul de utiliz al acetor lucrari pt asig calit apelor.

RESURSELE DE APA SI CARACTERIZAREA LOR

Elem de baza in st gosp apelor il constituie resursele de apa de suprafata si

subterane

ELEMENTELE NECESARE STUDIILOR DE GOSP A APELOR

1. Pentru sursele de supraf

- sirul debitelor medii (zilnice,decadrale,lunare) sau curbele de regim ale acestora,pe
o perioada de 20-30 de ani,in toate sectiunile de calcul
- debitele minime zilnice (pe intreg anul si differentiate pe perioade) sau curbele de
probabilitate ale acestora, in sectiunile de calcul ale folosintelor
2. Pentru sursele subterane

- sirul debitelor medii (zilnice,decadrale,lunare) sau curbele de regim ale

acestora in sectiunile folosintelor
- debitele minime zilnice in sectiunile folosintelor

ELEMENTELE NECESARE STUDIILOR DE GOSP A APELOR MARI

- elem caract ale undelor de viitura (debite max,durate caracteristice,volume)pt

viituri caract de dif probabiltati
- elem asupra succesiunilor de unde de viitura
- elem asupra genezei undelor de viitura in bazin

ELEMENTE DE GOSPODARIRE A CALITATII APELOR

- profilul de caracterizare hidrologica a cursurilor de apa din bazinul hidrografic

- regimul de variatie a diferitelor caract chimice si fizice in diferite sectiuni ale
sursei

ELEMENTE ALE GOSP DEBITELOR SOLIDE

- regimul debitelor solide(tarate sau in suspensie) in diferite sectiuni de calcul

- compozitia granulometrica a materialelor transp de apa

REGIMURILE SCURGERII LICHIDE PE CURSURILE DE APA

-ESTE DETERMINAT DE MODUL DE PARTICIPARE AL SURSELOR DE ALIM ALE

RAURILOR SI ESTE DEPENDENT DE REGIMUL FACTORILOR CLIMATICI AI
SCURGERII DIN BAZINE HIDROGRAFICE.

SURSELE DE ALIMENTARE ALE RAURILOR SUNT:

- alim in subteran
- alim din topirea zapezilor
- alim de supraf din ploi
- alim de supraf mixta (din ploi si topirea zapezilor)
- limite ale alimentarii din subteran in timpul viiturilor

Proiectarea lucr de gosp a apelor stab valori unice pt param hidrologici determ in
princip sect ale retelei hidrografice Parametrii hidrologici se refera la scurgerea
lichida(minima,medie si maxima)

SCURGEREA MINIMA
- cele mai mici debite se inregistreaza in perioada de vara-toamna si in
perioada de iarna cand alimentarea se face pe seama apelor subterane.
- Cei mai importanti parametrii ai scurgerii medii sunt:
 1. debitul mediu lunar minim anual(95%) important in lucrarile privind protect si
calit apei
2. debitul mediu lunar minim din perioada iunie-august(80%) necesar in calculele
pt irigatii
3. debitele medii zilnice minime anuale(80-95%) necesare in calculele de
alimentare cu apa

SCURGEREA MEDIE
1. Debitul mediu multianual, Q (mc/s) si reprez deb med calc pe o perioada de
timp f indelungata pe baza inregistrarilor la statiile hidrometrice
2. Debitul mediu multianual specific, q (l/s si km2 ) care se obtine prin raportarea
debitului mediu multianual Q determinat intr-o sectiune data la supraf bazinului
de receptie F,corep acelei sectiuni
3. Volumul mediu annual scurs, W(mc) care este media scurgerii pe o perioada
de mai multi ani
4. Inaltimea echivalenta vol mediu annual scurs, h (mm/an) care se obtine prin
raportarea vol mediu annual scurs (W), la supraf bazinului de receptie F
5. Repartitia lunara si sezoniera in interiorul anului mediu

SCURGEREA MAXIMA
se refera la ape mari si viituri produse aca urasmare a topirii zapezilor, a caderii
ploilor sau a suprapunerii acestor doua fenomene
este caracterizata de:
- debitele maxime cu probabilitatile de depasire de 0.1%;0.5%;1%;5% si 10%
(Qmax,p%)
- duratele totale ale viiturilor (T)
- timpii de crestere ai viiturii (Tcr)
- timpii de descrestere ai viiturii (Tdcr)
- coeficientul de forma al hidrografului viiturii ()
Debitele maxime pe terit tarii noastre sunt determinate pe baza calc statistice ef
asupra datelor obt prin masuratori de debite directe la principalele statii hidrometrice.
Pentru repartitia in teritoriu a debitelor maxime se fol corelatii in care intervin
altitudinea medie a bazinului geografic(H), suprafata bazinului geografic(F) si alti
parametrii care caract dpdv hidrologic zonele geografice.
Efectele daunatoare ale apelor- regimul scurgerii apelor de supraf si subterane
determ perioadele caracteristice dpdv hidrologic: perioadele de seceta,perioadele de
ape mari etc

CARACTERISTICILE RESURSELOR DE APA

1. Resursele de apa au un caracter limitat, media multianuala a cant de apa care

caract un bazin geografic sau un anumit teritoriu fiind o constanta(res de apa
se refac ciclic)
2. Regimul scurgerii raurilor din tara noastra este diferit de la an la an si de la o
regiune la alta si astfel se inregistreaza o distributie neuniforma, in spatiu sit
imp a resurselor de apa
3. Datorita cant f mari de apa necesare activitatii social-economice posibilitatile
de transfer al apei din zoneleexcedentare catre cele deficitare sunt relative
limitate dpdv tehnico-economic.Se apeleaza deobicei la transf de apa intre
 baz hidr. Doar dupa ce au fost epuizate toate posib de asig a necesarului de
apa din sursele proprii ale bazinului hidrografic respective.
Apa este un factor natural si economic de localizare
4. Apa este factor de decizie in amplasarea si dimensionarea obiectivelor social-
economice
5. Caracterul refolosibil al resurselor de apa
Dupa utilize in cadrul unui process sociall sau de productie si dupa o eventuala
preepurare sau epurare o parte din apa este evacuate in reteaua
hidrografica(emisar).Ea poate fi prelevata in aval de alti utilizatori
6. Lucrarile de gosp a apelor amplaste pe cursurile de apa modifica regimul
natural de curgere al apelor. In functie de tipul lucrarii si scopul acesteia
modificarile pot fi de natura cantitativa si calitativa. Modific cantitative decurg
din prelev de apa si si consumurile nerecuperabile sau pierderile de apa
inevitabile. Modificarile calitative rezulta din utilize apei in procesele sociale si
tehnologice precum si din evacuarea apelor reziduale epurate in reteaua
hidrogeografica. Astfel se pune in evidenta influenta exercitata de activit
umaneasupra regimului cantitativ si calitativ al apelor
7. Apa este un factor important de mediu si principala componenta a echilibrului
ecologic,astfel incat modificarea regimului sau natural?(cantitativ si calitativ)
are o influenta directa si imediata asupra mediului inconjurator

GOSPODARIREA APELOR IN VEDEREA SATISFACERII CU APA A

FOLOSINTELOR

Gospodarirea cantitativa- reprezinta modificarea regimului natural al debitelor lichide

in concordanta cu un regim necesar.Modific reg natural al debitelor in spatiu si timp
reprez o regularizare a debitelor, iar regimul modificat este numit regim antropic

Gospodarirea calitativa- reprezinta modificarea regimului natural al scurgerii de

suprafata sau subterane pentru satisfacerea cerintelor calitative ale apelor.

Gospod rationala apei consta in satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor in

conditii de eficienta economica si echilibru ecologic.La baza gospod rationale sta
principiul folosirii complexe a resurselor de apa care este impus de volumul variabil,
in timp si limitat al resurselor de apa,care nu pot asigura in regim natural, folosintele
de apa.
Este necesar realizarea unor importante lucrari de gospodarire a apelor capabile sa
realizeze compensari ale debitelor.
Dezvoltarea econom si sociala determ si o crester a volumului si nocivitatii apelor
uzate evacuate ,fiind necesare lucrari si masuri pt refacerea si pastrarea unei calit
corep a apelor si prevenirea degradarii lor.

FOLOSINTELE DE APA

Folosinta de apa reprezinta orice activitate de utiliz a apei pt satisfacerea cerintelor

populatiei si a obiectivelor social-economice
- reprezinta reperul economic si social care in desfasurarea activitatii utilizeaza
o cantitate oarecare de apa
- reprezinta orice domeniu de utilizare a unei surse de apa
Sursa de apa: reprez ansamblul rezervoarelor naturale si artificiale,de suprafata si
subterane, capabile sa furnizeze apa pt satisfacerea totala sau partiala a cerintelor,
la parametrii si caracteristicile necesare utilizatorilor de apa.

Ape de suprafata sunt apele de origine pluviala ,glaciala sau mixta, aflate in contact
direct cu atmosfera terestra, asupra carora actioneaza legile hidrostaticii si care sunt
cantonate in forme negative de relief, in lacuri sau care se scurg sub influenta
gravitatiei. Ele reprezinta toate apele interioare.

Ape interioare sunt toate apele de suprafata statatoare,curgatoare si subterane

aflate in int
liniei de baza.

Ape subterane sunt apele aflate sub supraf solului si in contact direct cu solul sau cu
subsolul, ele umplu straturile permeabile de pamant si se sprijinape straturi
impermeabile si se misca sub influenta fortei gravitatiei

Apa bruta este apa captata din surse de suprafata sau subterane si care necesita un
process de tratare pt a deveni potabila sau utilizabila.

Apa industriala este apa bruta prelevata din rauri sau subteran,care nu se trateaza si
este utilizata in proc industrialesau utilizata ca apa de racire in dif proc tehnologice.

Alimentare centralizata cu apa procedeu de captare, transport, distributie a apei de

la sursa la consumatori prin intermediul unor constructii, instalatii si agregate
specifice

Sistemul folosintei de apa pt ca apa sa fie utilizabila se realiz un sistem al

folosintei: sist de alim cu apa, sistem hidroenergetic, sist de irigatii etc

CLASIFICAREA FOLOSINTELOR DE APA

1. dpdv al scopului si modului in care se utilizeaza:
- alimentari cu apa pt populatie
- alimentari cu apa pt industrie,hidroenerg,irigatiile,piscicultura,agreementul,navigatia
etc
2. dupa modul de folosire al sursei de apa:
- folosinte consumatoare de apa(alim cu apa potabila si industriala,irigatiile)
- folosinte neconsumatoare de apa(hidrocentrale,navigatie,sportul pe apa)
- folosinte ale anumitor caracteristici calitative ale apelor(amenajarile de ape minerale
si termale)
- folosinte ale debitelor solide(balastierele)

Folosintele de apa sunt caracterizate prin cerinte de apa, care reprezinta cond de
gospod a apelor pe care le impun.

CERINTELE CANTITATIVE
- cerinte de debit (alim cu apa,irigatii)
- cerinte de adancimea ape (navigatie)
- cerinte de debit si nivel (piscicultura si hidrocentrale)
DUPA MODUL DE VARIATIE IN TIMP
- cerinte de apa constante (apa tehnologica)
- cerinte de apa variabile in cursul anului dar constante de la un an la altul (apa
potabila, apa de racire,apa uzinata de hidrocentrale)
- cerinte de apa variabila in cursul anului si de la un an la altul (irigatiile)
Fiecare folosinta de apa poate fi caract, printr-o cerinta tehnologica maxima de apa.
Acestea sunt functie de:
- tehnologia si caracterul productie beneficiarului
- instalatiile de utiliz a apei a beneficiarului de folosinta
- factorii externi : perioadele calendaristice, factorii climatici
- cerintele tehnologice efective

CERINTE CALITATIVE ALE FOLOSINTELOR APELOR

- folosinte care utilizeaza cursul de apa propriu zis
In Romania apele sunt incadrate in trei categorii, dupa folosintele pe care le
deservesc
CATEGORIA I ape utilizate pentru:
A) alim centralizata cu apa potabila
B) alim cu apa a acelor ag econom cu profil alimentar care necesita o apa de
calit apei potabile

CATEGORIA II ape utilizate pentru:

A) piscicultura
B) scopuri urbanistice si de agreement

CATEGORIA III ape utilizate pentru:

A) alim cu apa pt industrii
B) alim cu apa a sist de irigatii
C) satisfacerea altor folosinte

- folosinte care preleveaza apa- cand exista posibilitatea de a se imbunatati

caracteristicile calitative ale apei prin statii de tratare.
Caracterist de calit ale surselor se inrautatesc odata cu scaderea debitului sursei.
Apele se clasifica prin acte cu caracter normativ care prescriu calit necesara la sursa
pt diferite folosinte.

PROTECTIA CALITATII APELOR

- constituie o necesitate a civilizatie contemporane ca urmare a tendintei
crescande de impurificare a apelor
- reprezinta totalitatea actiunilor, masurilor, instalatiilor si mijloacelor prin care se
apara sau se limiteaza de efecte daunatoare apa in stare naturala, in
rauri,izvoare precum si in reteaua de captare, stocare, transport si distributie la
consumatori.
Dezvolt canalizarilor orasenesti a imbunatatit cond sanitare la locul producerii
deseurilor menajere dar a condos la impurificarea cursurilor de apa.
Aparitia.extinderea si diversificarea industriei a produs noi forme de impurificare a
apelor, datorita evacuarii in acestea a deseurilor lichide si solide

IMPURIFICAREA APELOR
- reprezinta modificarea caracteristicilor calitative ale apei ,pe cale naturala sau
artificiala, perceptibila sau nu direct prin simturi sir pin care se micsoreaza
posibilitatile de folosire a acelei ape.

AUTOEPURAREA
- reprezinta ansamblul fenomenelor fizice,chimice si biologice care au loc in mod
natural intr-o apa impurificata si in urma carora efectele nocive ale impurificarii sunt
inlaturate total sau in parte.
Fenomene fizice in autoepurarea apelor:
- dizolvarea in apa a oxigenului
- amestecul apelor impurificate cu apa mai curate
- sedimentarea in cursul de apa a subst. organice
Fenomene chimice de autoepurare
- autoepurarea poate avea loc si prin fenomene chimice( sulfatul de zinc poate
reactiona cu alcalinitatea naturala a apei datorita bicarbonatilor provocand
precipitarea zincului)
Auto epurarea prin fenomene biochimice
- datorate actiunii formelor de viata din apa, prin fenomene biochimice

CLASIFICAREA LUCRARILOR DE GOSPODARIRE A APELOR

I. lucrari de redistribuire a resurselor de apa in cadrul aceleiasi forme a apei in

natura

a) lucr de redistrib in timp a res de apa

- lucr referit la ap de pe versanti- lucr de retinere a apei de pe versanti
- lucr referit la ape de supraf- lacuri de acumulare
- lucr referit la apele subterane- ac subt
b) lucr de redistrib in sp a res de apa
- lucr.referitoare la apele de supraf(redistrib in cadrul aceluiasi curs de apa sau
redistrib intre cursurile de apa)

2. lucrari de redistribuire a resurselor de apa intre diferite forme ale apei in natura
a) lucr de redistrib intre res subterane si cele de suraf-lucr de desecare-drenaj
b) lucr de reimprospatarea surselor de apa subterana din cele de suprafata

COMBATEREA ACTIUNILOR DAUNATOARE ALE APELOR SI

CARACTERISTICILE LOR

Actiunea daunatoare a apelor reprez orice act a apelor in oricare din formele in care
este intalnita in natura, care impiedica sau stanjeneste desfas in cond normale a unei
activit economice, dezv societatii sau valorificarii unui potential
Principalele actiuni daunatoare :
- inundatiile
- eroziunile de supraf
- eroziunile de mal
- inmlastinarile
- alunecarile de teren
Pentru efect studiilor de gospod a apelor trebuie avut in vedere:
-cauzele act daunatoare ale apelor
 a) caract undelor de viitura si modul lor de formare
b) caract scurgerii apei pe versanti si starea supraf versantilor
c) caract scurgerii apei in albie,regimul debitelor solide si regimul de stabilitate a
albiei
d) caract scurgerii apei pe supraf solului
- efectele actiunilor daunatoare ale apelor (ter si bunurile afectate,frecv de
afectare etc).
Gospodarirea rationala a apelor reprezinta deci, o activitate complexa, durabila,
unitara, echilibrata, integrate

EFECTELE DAUNATOARE ALE APELOR

procesele daunatoare reprezinta o actiune a naturii, insa pagubele provocate,
constituie rezultatul unor aciuni gresite ale oamenilor
Dupa modul cum actioneaza apa efectele se pot grupa:
1. Efecte daunatoare ale apei din atmosfera

a) ef dat picat care cad pe supraf scoartei terestre provocand eroziunea prin
picaturi
b) ef dat cad precip sub forma soida grindina
c) ef dat condensarii ap atm ceata sau inghetarii ap condensate bruma.poleiul

2. Efecte daunatoare ale apelor de suprafata

a) efect dat scurg pe versantii bazinului hidrografic care provocand eroziunea de

supraf a solului si eroziunea de adancime
b) efect dat scurgerii prin ret hidrografica provocand inundatiile si eroziunile
albiei si malurilor raurilor
c) efect dat stagnarii pe suprafete depresionare provocand excesul de umiditate

3) Efecte daunatoare ale apelor subterane

a) ef dat nivelului freatic ridicat provocand excesul de umiditate din sol si

salinizarea secundara
b) ef dat scurg subterane provocand levigarea si colmatarea straturilor
Actiunea combinata a ap de suprafata si a celor subterane poate provoca alunecarile
de teren
Dupa cauzele producerii efectelor daunatoare se pot grupa:
1. ef daunat datorate unor fenom naturale
2. ef daunat datorate unor proc accidentale
Procesele pot fi cu efecte daunatoare: ireversibile, de scurta durata, potentiale.

INUNDATIILE
Fenomenul de acoperire a unei supraf de teren de catre apele revarsate dintr-un curs
de pa, scurse de pe un versant sau accumulate intr-un lac, avand drept cause : ploi
abundente, topirea brusca a zapezii.
Inundatiile reprezinta fenomenul de ridicare a niveluli apei in cursurile de apa astfel
incat aceasta sa depaseasca limita albiei minore, apele revarsand-se peste teritoriile
invecinate: lunci inundabile, campii joase si suprafete depresionare
Combaterea inundatiilor- reprezinta ansamblul lucrarilor speciale care alcatuiesc un
system hidrotehnic de aparare impotiva inundatiilor care cuprinde:
 - lucrari de derivatie a apelor mari in alte bazine sau cursuri de apa
- lucrari de indiguire prin executia de diguri care impiedica revarsarea apelor pe
terenurile inundabile
- lucrari de regularizare a albiilor executa pt marirea capacit de transpa
cursurilor de apa
- lucr de regul a debitelor mari prin executia de bazine de acumulare care retin
total sau partial volumele undelor de viitura pe care le descarca apoi treptat in
aval
Inundatiile naturale sunt datorate formarii unor debite excessive pe cursul de apa
ca urmare a unor fenomene naturale.
Se produc din urmatoarele cauze:
1. Aparitia unor debite mari(viituri)care se datoresc:

- ploilor torentiale de pe suprafata bazinului hidrografic

- topirii zapezilor in intervale scurte de timp, ca urmare a unor curenti de aer
cald
- suprapunerii unor ploi calde peste stratul de zapada

2. Obturarii albiei care atrage dupa sine o ridicare a nivelului apei in

amonte de punctual de obturare. Aceasta se poate datora :
- formarii unor zapiare in urma acumularii unor blocuri de gheata
- blocarii albiei prin alunecari de teren

Inundatiile accidentale se produc in urma unor actiuni omenesti gresite cauzate de:
- provoc unor unde de viitura in urma deteriorarii unor deteriorarii unor constr
hidrotehnice(baraje de acumulare aflate in amonte)
- depasirii sau avarierii unor diguri de aparare impotriva inundatiilor
- exploatarii necorespunzatoare a unor lucrari de gosp a apelor
- obturarii albiilor prin dif constructii, poduri
Inundatiile dirijate provocate prin dirijarea voita a unor debite spre anumite zone
depresionaresau alte zone aparate in cond normale impotriva inundatiilor.Acestea
sunt realizate in doua scopuri:
1. pt asig unui anumit strat de apa necesar anumitor
culture(orezarii),reimprospatarea unor straturi subterane,pt producerea de
sare prin evaporare
2. pt evitarea unor pagube importante in aval
VIITURILE- reprez un tip de scurgere in cursurile de apa,caracterizat prin cresterea
debitului si nivelului apei intr-un interval de timp relative scurt.In tara noastra undele
de viitura sunt debitele provenite din precipiatii sau din precipitatii suprapuse peste
topirea zapezilor
Regimul hidrologic este caracterizat printr-o variatie continua a debitelor a caror
amplitudine depinde de particularitatile fizico-geografice si de elementele
meteorologice generatoare.
Nivelul la care o apa mare devine viitura depinde de:
1. dpdv ecologic viiturile reprez scurgerii de apa peste malurile unui rau,
furnizand materii nutritive si umiditate zonelor aferente albiei majore
 2. dpdv geomorfologic, apele mari devin viituri atunci can dele transp cant mari
de aluviuni in suspensie si aluviuni tarate,modif forma albiei minore si chiar a
celei majore
3. dpdv al perspectivei umane, apele mari sunt viituri atunci can dele produc
pagube materiale si pierderi de vieti omenesti
Elementele care caracterizeaza fizic o viitura:
- adancimea apei si variatia spatiala a acesteia in zona inundata
- extinderea suprafetelor care nu sunt acoperite de apa
- durata inundatiilor
- viteza de scurgere a apei in albiile minora si majora
- gradientul de crestere a undei de viitura
- capacitatea de erodare si de depunere a aluviunilor
- forma undei de viitura si volumul acesteia
O prima categorie de inundatii este cea produsa de viiturile lente, care se form pe
cursurile de apa de marime medie si mare;dureaza mult timpsi ocupa siprafete
intinse de teren.
O a doua categorie este cea produsa de viiturile rapidecare se produc in cond in
care:
-supraf bazinelor de receptie sunt mici
-versantii au pante mari
-ploile au un caracter torential si durata acestora(2-6 ore)
-terenul prezinta un grad ridicat de impermeabilitate
Acest tip de viituri se manifesta prin rapiditatea cu care are loc desfasurarea
fenomenului.Timpul de crestere a viiturii pana la atingerea varfului este foarte
scurt,durata f mica iar viteza apei deosebit de mare,miscandu-se rapid si antrenand
materiale solide chiar si de dimensiuni mari exercitand astfel un impact mecanic
distrugator.Conduc la efecte dezastruoase asupra populatiei luate prin
surpridere,provicand dislocari de asezari umane,distrug de lucrari in albiile minora si
majora precum si pierderi de vieti omenesti.
Viiturile rapide sunt insotite de antrenarea de mari cant de aluviuni in suspensie, care
se desprind in albia majora in momentul scaderii brste a vitezei apei, prod efecte
negative in funct activ domestice si infrastructurii constructiilor.Gradul de conc esete f
mare si se numescviituri noroioase
PAGUBE DATORATE INUNDATIILOR

1.PAGUBE DIRECTE constituie urmarea imediata a distrug de bunuri materiale

sau de utilitati
2.PAGUBE INDIRECTE- constituie implicatiile in alte sectoare de activitate care nu
au fost direct afectate de inundatii
Pagubele directe:
- pagube care afecteaza bunuri mobile usor transportabile
- pagube care afecteaza bunuri imobile sau bunuri greu trasportabile

ALUNECARILE DE TEREN
Definitie - procese naturale prin care mase mari de pamant situate pe versanti se
deplaseaza spre piciorul versantului ca urmare a pierderii starii lor de echilibru
datorate unei modificarii a fortelor interne sau externe care actioneaza asupra
maselor de pamant de pe versanti.
Cauze
-alunecari datorate depasirii rezistentei la forfecare(preluarea unei parti din pres
normala de catre subpres apei subteranesau dat fortelor dinamice ale acestora)
-alunecari datorate cedarii pamantului prin smulgere(apare la pamanturile care ,la
uscare,se contracta form crapaturi)
-alunecari determinate de deformarea versantilor(ca urmare a supraincalzirii
lateralesau verticale cand incarcarea laterala este nula)
-alunecari datoratelichefierii maselor de pamant sub actiunea socurilor sau
vibratiilor(in situatii deosebite cand act mecanice-socuri sau vibratii- pot transf
anumite tipuri de pamant in masa fluida care sa duca la alunecarea straturilor de
deasupra

Modul de actiune al apei asupra alunec de teren

Apa subterana-infl pe diferite cai stabilitatea masivelor de pamant ale versantilor:
-variatiile de umidit det la nivelul panzei freatice-provoaca schimbari de greutate
-subpres in straturile permeabilecu nivel liber pot favoriza alunecari
-variatiile de nivel ale apei prin umezirea de contact a straturilor argiloase cu
straturile mecoezive conduc la o red considerabila a forfecarii pe supraf de contact
-forta hidrodinamica exercitata de curentul de apa subteran asupra masivului
versantului
-aparitia unor izvoare,datorate neomogenitatii straturilor
-variatiile de nivel ale apei subterane
Apa de suprafata-influenteaza direct stabilitatea versantilor, prin actiunea de
umeziresau prin procesele de eroziune, ca effect al act hidrodinamice.Eroziunea prin
apa a unor pcte vulnerabilecreeaza formele de declansare a alunecarilor pentru
versantii predispusi la aceste procese

Obiectivele lucrarilor de gospodarire a apelor in prevenirea alunecarilor

-reducerea la minim a proceselor de eroziune de adancime

-limitarea vol si intend scurg ,pe zone critice
-inlaturarea umezirii straturilor pe linii transversale din canale de colectare si
evacuare trasate parallel cu curbele de nivel
-reducerea luciilor de apa care alim active ap subterane si ridica niv ap in zonele
critice

Reglementarea unor elemente ale regimului ap subterane

-coborarea nivelului ap freatice si red amplitudinii de variatie a acestuia
-drenarea unor straturi si captarea izvoarelor ce apar pe versantii din zonele critice
-inlaturarea variatiilor bruste a nivelurilor de drenare si a gradientilor hidraulici
-stabilirea alunecariolr activizate prin lucrari de consolidare

INMLASTINIRILE
Definitie- reprez fenomenul de saturare a solului cu apa, astfel incat, sa apara un
surplus de apa care musteste sau balteste pe suprafata solului.
- se produc in zonele in care aportul de apa din diferite surse este mai mare
decat prelevarea de apa.
- Dupa sursele de aport inmlastinirile se clasifica in:
 1. datorate unui exces de umiditate provocat numai de apele de suprafata, aport
format din precip si scurg de suprafata spre zona excedentara
2. datorate unui exces de umiditate provocat numai de apele freatice, aport
format de apa ridicat prin capilaritate si de afluxul de apa subterana spre zona
excedentara
3. inmlastiniri de tip mixt
Zonele inmlastinite se impart in:
1. zone de inmlastinire permanenta(excesul de umid este tot timpul anului)
2. zone de inmlastinire temporara(excesul de umid se inregistreaza numai in
anumite perioade)
Inmlastinirile pot fi: naturale si accidentale.
INMLASTINIRILE NATURALE
-FACTORI NATURALI
-climatici:precipitatiile,umiditatea relative
-geomorfologici:existenta in zonele de lunca si de campie a unor depresiuni spre
care se scurg apele de suprafata din zonele invecinate lipsind posibilitatea de
evacuare spre un emisar
-hidrologici: creearea in urma unor revarsari ale cursurilor de apa invecinate a unui
aport de apa suplimentar care nu poate fi evacuate
-pedologici; exist in profilul solului a unui orizont argilo-aluvionar, care det o permeab
mai redusa
INMLASTINARILE ACCIDENTALE
Se datoresc unor interv incorecte ale oamenilor in echilibrul natural
-CAUZE-
-exploatarea incorecta a sistemelor de irigatii prin administrarea unor norme de udare
excesiva
-conceperea incorecta a sistemelor de irigatii
-neetansarea corespunzatoare a unor amenajari hidrotehnice care duc la pierderi de
apa din lacurile de acumulare
EFECTELE INMLASTINIRILOR
-degradarea solurilor ca textura dpdv chimic si biologic
- in ceste cond vegetatia nu se mai dezv normal-productii scazute
-efecte asupra fundatiilor constr hidrotehnice putand aparea fisuri in capul constr
datorita tasarilor neuniforme

EROZIUNEA SOLULUI PRIN APA

reprezinta scurgerea apei la suprafata solului, pana in momentul patrunderii in
cursurile de apa si care este insotita de efcte secundare negative, care constau in
actiunea de modelare a scoartei terestre denumita eroziune prin apa. Procesul de
eroziune consta in despriderea si transportul particulelor de la supraf pamintului si
depunerea lor, la diferite distane prin actiunea apei
FORME DE EROZIUNE
Eroziunea geologica veche-in timpul erelor geografice apa a continuat actiunea
de formare a reliefului, a retelei hidrografice si a campiilor de acumulare
 Eroziunea geologica actuala moderata-reprez modul actual de manifestare a proc
natural de eroziune geologica
Eroziunea accelerata-declansata de activit omului asupra echilibrului biologic
natural prin agricultura, defrisarea si exploatarea padurilor
CLASICAREA EROZIUNII ACTUALE-dupa modul in care se realiz scurgerea
superficiala:
- eroziunea de suprafata(daca scurgerea este dispersata)
- eroziunea de adancime(daca scurgerea este concentrate)
- eroziunea de mal(proces prezent in toate albiile raurilor mai intens in cursul
superior)
EROZIUNEA DE SUPRAFATA
Sub act scurg dispersate apei din precip, care nu s-a infiltrate sau nu a fost retinuta
de vegetatie sau de microdepresiuni, particulele de sol sunt dislocate si transp mai
mult sau mai putin uniform,in timp ducand la disparitia intregului sol pana la aparitia
rocii sterile.
Desprinderile se datoresc energiei cinetice a apei la caderea picaturilor de ploaie si
la siroirea apei la suprafata scoartei
Cantitatea de material transportat este functie de capacit de transport a apei, de
caracteristicile versantului, de caracteristicile solului si de felul vegetatiei.
EROZIUNEA DE ADANCIME
Suvoaiele mici de apa se unesc rezultand suvoaie mari cu debite si viteze mai
mari,energia cinetica a curentilor de scurg creste foarte mult iar proc de dislocare se
desf cu mare intens act rapid in adancime.
Se cunosc trei forme de baza ale eroziunii de adancime:rigola, ogasul si ravena.
Versantii afectati de eroziuni de adanc apar brazdati de aceste formatii a caror
densitate si amploare este functie de intensitatea cu care se desf procesul
Eroziunile de fund si de mal se incadreaza si ele in aceasta categ
Sedimentarile- o parte din materialul solid antrenat este transp de curs de apa ,form
debitul solid iar o alta parte este depusa la baza versantiloerodati,ingropand straturile
de sol fertile din lunca
PAGUBELE PROVOCATE DE EROZIUNEA SOLULUI
-modificari negative ale prop fizice si chimice ale solului
- reducerea fertilitatii straturilor de sol
-ingreunare exploatarii terenurilor agricole
-sporirea cant de apa scurse la suprafata
-scurtarea timpului de conc a viiturilor si crest debitelor de viitura
-obturarea scurg ce duc la revarsarea apelor pet re limitrofe
-sporirea debitelor solide ale cursurilor de apa si accentuarea proc morfologice ale
albiilor
PROCESE MORFOLOGICE DAUNATOARE IN ALBII
-eroziuni ale malurilor albiilor minore,instabilitati(divagari)ale albiei
minore,eroziuni(coborari ale fundului albiilor,sedimentari in zonele de transp solid
insuficient