Afectiuni ale esofagului

Hernia hiatala
Herniile hiatale reprezinta o varianta de hernii diafragmatice, in
care se produce migrarea transdiafragmatica, in torace, a
stomacului prin hiatusului esofagian.
Herniile hiatale asimptomatice nu necesita tratament. Cele
exprimate prin semne de reflux gastro esofagian beneficiaza i
de tratament medicamentos specific BRGE (antiacide).
Tratamentul chirurgical este reprezentat de operatii antireflux
fundoplicatura Nissen, hemifundoplicaturile (anterioara si
posterioara ), floppy Nissen interventii ce pot fi realizate atat prin
abord clasic cat i laparoscopic.
Pot fi manifestari cauzate de refluxul gastro esofagian sau
dependente de volumul herniei. Refluxul gastro esofagian
consecutiv herniei hiatale se poate manifesta prin:
- pirozis (clasica arsura pe care o resimtim din cand in cand, este
un simptom ce se datoreaza iritatiei mucoasei esofagiene cauzata
de refluxul continutului gastric acid in esofag),
- disfagie (dificultatea transferarii alimentelor din gura in esofag)
- odinofagie (durere la inghitire),
- senzatie de uscaciune a gatului,
- tuse,
- ragusala,
- eructatii,
- dureri retrosternale sau epigastrice,
- regurgitatii acide sau alimentare.
 - tulburari respiratorii i/sau cardiace (tulburari de ritm, crize de
angor de efort) pot apare in cazul herniilor voluminoase.
Acalazia esofagiana
Acalazia cardiei este o afectiune a muschilor esofagului. Termenul
de acalazie inseamna "incapacitate de a se relaxa", si se refera la
inabilitatea sfincterului esofagian inferior de a se deschide pentru
a permite trecerea alimentelor in stomac. Ca rezultat, persoanele
cu acalazie esofagiana prezinta disfagie.
Sfincterul cardia este in mod normal contractat pentru a inchide
esofagul, astfel incat continutul gastric sa nu poata reflua inapoi in
esofag. Refluxul esofagian poate irita si inflama esofagul.
Majoritatea pacientilor cu acalazie esofagiana pot fi tratati cu
succes. Boala nu reduce durata de viata, decat in cazul in care se
dezvolta cancerul esofagian (aproximativ 2-7% dintre bolnavi).

CANCERUL ESOFAGIAN
Cancerul esofagian nu are o inciden foarte mare, ea este de 8-
10 ori mai mic dect cancerul colorectal i de 15 ori mai mic
dect cancerul de plmn, sn, sau prostat. Ceea ce
caracterizeaz cancerul esofagian este agresivitatea, fiind cel
mai letal cancer digestiv dup cel pancreatic.
n 2013 n SUA au fost diagnosticate 17990 cancere esofagiene i
au decedat 15210.
Supravieuirea global la 5 ani, n anii 2000 a fost de circa 10%
Marea problem a cancerului esofagian este faptul c atunci cnd
apar primele simptome pacienii se afl deja ntr-un stadiu avansat al
evoluiei bolii n peste 50% din cazuri.
 Pe lng agresivitatea sa, faptul c esofagul nu are seroas i are
un sistem limfatic bine dezvoltat face ca expansiunea malign s
fie mai rapid.
Chiar i tumorile limitate la mucoas pot prezenta metastaze
ganglionare n 3 % din cazuri.
Odat ce tumora a ajuns n submucoas metastazarea ganglionar
este prezent la 30% din cazuri.

CANCERUL SCUAMOS

Fumatul , alcoolul, dieta

Statusul socioeconomic

Achalazia,

Tilosis palmar

Stenoze postcaustice

-radiaiile ionizante
-sindromul Plummer-Vinson-
-diverticulul esofagian
-boala celiac
-papiloma virus uman
-consumul de mate la temperatur crescut n
Uruguay
ADENOCARCINOMUL

Dieta

Obezitatea

BRGE

Barett

HP

Medicamente

Esofagul Barrett se definete ca metaplazia intestinal a

epiteliului esofagian, fiind n majoritatea cazurilor o consecin a
bolii de reflux. n mai mic msur se poate datora altor factori
care determin injuria mucoasei esofagiene, precum fumatul sau
consumul excesiv de etanol sau poate fi congenital.
Patogeneza EB incepe cu cu injuria epiteliului scuamos din
esofagul distal. Distensia repetata a stomacului(mai ales prin
 pranzurile cu volum crescut continand grasimi) expune esofagul
distal la actiunea iritanta, caustica a sucului gastric si a grasimilor.
Fumatul i alcoolul
Fumatul este un factor de risc important al adenocarcinomului
esofagian. Incidena acestuia la fumtori este de peste 2 ori mai
mare dect la nefumatori, riscul crescnd direct proporional cu
durata i numrul de igri consumate. Creterea riscului este
mult mai mic dect n cazul carcinomului scuamos esofagian
(pentru care riscul fumtorilor este de 5-10 ori mai mare)

Simptome
Scadere ponderala, astenie
Disfagia
Odinofagia
Durerea retrosternala
Tusea, raguseala, pneumonie, invazia mediastinala
Meta pulmonare, osoase, cerebrale

Predictori senzitivi pentru aparitia EB la pacientii cu BRGE sunt:

genul masculin
pirozis
durerea nocturna,
odinofagia, disfagia
Diagnostic
Ex radiologic
endoscopie digestiva superioara+ biopsie
CT
Eco endo
PET/ CT

Tratamentul cancerului esofagian

Tratament chirurgical
Radio- i chimioterapie
Metode endoscopice
Exista dovezi consistente care sugereaza ca utilizarea precoce/corecta /
agresiva/ sistematica a IPP previne dezvoltarea si aparitia EB a
metaplaziei intestinale si a adenocarcinomului esofagian

CONTRAINDICATIILE INTERVENTIEI CHIRURGICALE LEGATE DE EXTENSIA

TUMORALA
METASTAZE VISCERALE
BLOC GG INTRAMEDIASTINAL VOLUMINOS
METASTAZE GG CERVICALE SAU CELIACE
INVAZIA AORTEI (>25% DIN CIRCUMFERINTA)
FISTULA ESOTRAHEALA, ESOBRONSICA
INVADARE PERICARDICA, DIAFRAGMATICA SI PLEURALA
Radioterapia
Radioterapia este indicat la pacienii cu boal avansat
locoregional sau metastatic precum i pacienilor cu risc
operator crescut i vrstnicilor. Carcinomul scuamos esofagian
este sensibil la radioterapia extern. Contraindicaiile
radioterapiei sunt: fistula eso-traheala, mediastinita sau
hemoragia digestiv superioar.