Preot Profesor Dr. ENE BRANISTE, . EXPLICAREA SFINTELOR TAINE DE INITIERE (Botez, Mirungere, Euharistie) in Literatura crestin’ AKU Cluj-tapoce TEORT 1994 15605 ® DITURA ARHIEPISCOPIE: SUCURESTILOR — 1900CITEVA DATE PRELIMINARE, Explicarea cultulul ca obiect al catehezel patristice. Comentaril liturgice sub forma catehetick st omiletica in sec. IV $i V Conoasteres, micar in parte, de calre credincioys, @ ceremonilor cultului public sia tnjelesulul lor simbotie cconstitula in vechea Bisericd cresting un obiect al inv8t- ‘nintnlol catehetic, ca $i cunoasterea principalelor invatde ‘ni de credinta si reguli de viald crest, De accea, cele inti comontarit iturgice din hiteratura cresting, care eh ‘a0 pistrat, at scop si coracter catehetic si provin toate fin epoca de aur a discipline! caichumenatulus, adicd dia secolele al 1V-lea si al Velea, Fle sint opera marilar di- descalb sau cateheti din ace) timp, ffind aledtulte ip vederea Instruitil si inifiert catehumenilor care se pregateau pentru primirea botezuiui crestin (Beextépret, puitéper, , compe: Yentes, itwminand, beptizandi) sau a neofitlor care i pri- iver’ deja (FeneBévect, verpurior) ‘Tilcuisile Lturgice din aceastd categorie au ia general tun caractor de popularizare si forma de expunere didactic ori omileticd; ele sint adled ori. simple cateheze, respectiv lect de scoalé crestind, ori predic! (omil)) catehetice. Ele fu fost scrise i rostite fa exérut unvi curs sistematic, 1 ma} mult sou mai putin complet, de instmactie mystecovier, care se tinea de requlé én biserici orf In silile anume dest= note penira invatimintol catehetic si caze existan pe lings epoed ( toate basiicle-cetedrale din acess rgseusveta 5ccursul acesta se tinea de preferinté In tmpul postalut Pas ter si jn siptimina Ieminata sl el avea ca obloct priceipal explicurea Crezuhii (Simbolulsi de credints) si a riturilor celor iret taine de cdpetente ale initlerll exestine, pe care le primea orice nou crestin Je jntrarea sa in simul Bisericii Botezul, Mirungersa si linpurldgania. (Sfinia Eubariste) fdrestmdu-s> mei ales color de curind botezali, autor aces- tor serieri explicd, in chipul col mai simplu ca putings sf ma pe Infelesul tuturor, coremoniile celor trel Taine si ale Sfin- toi Liturghii (In cadrul ciela se sivirsea Slinte Euharistc sempificatile lor jstorico-simbolice, dogmatice (doctriaara} si oshatulogice, precum si afectele lor deosebite in viata Foligioasé, stiraind Indeosebl asupra. obllgaiilor mbrala cai decurg din noua stare de cresting, sou de membri 2 Bisorici,ealitate po care neofiii o dobindeau prin botéz. ‘Astfel d> comentaril Iusgice, sub forma de omilil sou e predict caichetics, ni sau plstrat, de ex. de la: Stu Chisi, arhicpiscopul Terosalimutul (+ 986), Sf. Toan Curi ¢ (f 407), Stintal Ambroate, episcopal Milanatut (} 97) ‘episcopul Teodor de Mopsuestia (fc. 428), un autor epusean necunoscut, cate a scris tratatul De sacramentis (stribuit de cele mai multe ori tot Siintului Ambrozic), ¢. a. Elo const tituie astial ow mumei documente de o importants excep fionals pentru istoria predicit gi a catehezel cresting, ct Ivoare de prim rang pentru istoria i interpzetarea cultului crestin, ajutindu-ne, pe de o parte, si reconstituim siujbe (itwalat) hotezulul, mirungerit si Euheristiei in epocite si regivnile din care provin avterli lor, lar pe de alta su cu- noustem ideile gi concepiia acestora despre cele ‘rel: Taine ‘als initierli cresting, despre fondul sau contizntul lor docir nat, despre semnificaille Istorice, simbolice si eshatotogice Jegata de ceremoniile sau riturle lor si despre importans2 tor pentra viata religloasé-moral’ crestin§. Expuneres sis- tematic’ sf metodied a confinutului unor astfel de opare ne ‘ya syula 88 descoperim mai bine teologia mystagogicd a Bi- sensi Vechl, ceprezentats prin gindirea celor mai strdluciti 51 sutorzali seprezentanti al catehezel patristice, De ac vom consacra fiectinia dintre cel indicafi mei inainte che tun studi separat scotind ta evidenti atit idelle personalo la Heciruia dintre ef, elt $1 continual dogmatic identic, Coc constituia ua bua ‘comun 4 teoloriel peitistice din pe: de eur a itoriel crestine st care, desi expus in forme aicris de a catehet, uneste si apropie pe tofi marii didas- cali croft, din cele mal Indeprtate regiuni ale vestel arlt ‘9 crastinStStH din acoa epocd. Acest fond comun trebule si amici sf estizi temella sf cilterial normativ al concepttel Avcirinare, al catehezel gi al practicil Iturgice a tuturor soafesiunilor cfestine, in efortul lor nobil de e-si regési si ‘aface unilatca originari de gindice si trie, pe temelul co- Taine prin ere ne unim succesiv cu Hristos #1 ne im Trupule; Stu teinic, adici Bisericit UniversaleSFINTUL CHIRIL AL IERUSALIMULUL Cea dintii Ulcuire comptets, sistomatick si amdinun 2 Liturghlel crestine si a Tainelor inifieri crestine (Boteze), Mirungerea si Sf. Euharistie) 0 aflim in cele cinct Catcheze imystagogice (Cateh. XXX} ale Stfntului Chis, Arhie piscopul Terusalimulul) $986), sau poate ale Tui Toan, suc- THe gerne ta AC, ANGI, cot, me, — ate ‘Montiente"sacheriit’ ct ltargita. verastanine, ‘Bona i28i-094. ok SSH Stan Sage ede seo ae be Soe Rabe es et Sine, Ce te ta Extieue noies ee” Awe. Pusdaguel, Trad, de. Pltte Paris, PSS, Cok Soccer ore 60 Fun wpe Pout cars “Taducetea comdncanch(ct8 mal oot sh mai bund) eo Pr, D. Fe SER Stoney 7h pp sab aura, trocyceile wal vec int eats fits se pare pe Bs aes ante ele me (eae ed? Hed fae eenals eeu, 96 cea lietect ig MEM caatee (Gamgonh, an Te, pp Fo, aise E Morgunndu. Sanctus See eens fe * eo te tsed (Keice Testo 9} A. Biaéay, Der Rateshumtnat in Tesat fn A Jabehintrts in tex. AEbeleste od CSoaben 16 (129), 25 ‘Aesagh Das Pigetcte cer Asthne,Polebora 10? (tien Gever cesoral su 1a episcopatul Terusalimalul, cum indict unit ‘cadict véeh: sl com cred unil patrologl contemporani, bazin- fdvese pe diferenta do stil dintre eatchezcle mistagogice si primele 19 cateheze?, Fle eu fost yinute tn sdptaimina We rinati @ anolu 318 (probabil chiar anul promovasii sale la piscopal), in marca basilici a Sf, Momint' zidita de Constantin cel Mare in fata neofiiior care primiserd Sitntul oteg in noaptes Pestelui’, dar ne-au parvenit, dup parerea ‘ynora, nu in redactatea originals a avtorulu, ci int-a copie fienti de un autor In primele dou eateheze mvstapogice (cateh. XIX si XX), St, Chiell explics slujba Botezulul, im a trela (eateh. XX1) Mirongerea, ia a peira (cates, XXII) Sfinta Euharistic, iat in a cincea si ultima (cath. XNU)) rindulsla sfitel Literghis le idet si cunogtine clementare dorpre Botes si Mirun le mpartaseste St. Chil chier cetebumonttor, fls-uncie Gin caichezele finule ta cursul postulut Pastelor din acclast fan, $i Indeosebi in Catcheza a rola, in care marele cetehet ‘espine mat melt doctrina erestini a Batezulel a Kr gor rtm, 1. Bd Mat 12) po. ckJ00; 2 Lecce, et ee Se ee ae ihe che ain, 9 (Ct tae rand BN ge b. S77 Ha toes W. k, Swoann, A provos ced ceatecheacs my Mepegee ow pp. 1—ed (tmpouids P Peciors in. Avaicele Bolten, 61 (aah ee svi Ein QS, PEI, ane ee XX, sale pe Gotgets 5 Ip tinpot ine cotenorenat! em tpn ceavolore a8 expect prima sptimin ce €ups beter (Co. L lscvier, Hembueh der Rothotasien Titatgk, wal Bebb Bvsgon 15211, Expliearea Botezulul, a Mirungerit of Eaharts‘ei Inainte de a expune interorotarea chitlian, este noce- sr sh reconstituli pe scurt rindulala Botesulul $1 a Mun. ‘geril asa cum se sdvirgea pe atunei, conform indicat ‘care ni le i Insust Sf. Chirll in esplicarea s2 ein pe fret cateheze mystagogice, care conslltvie onelo di cele mai vechi $i importante lzvoare pentru studs! vtuiui Patezutul in Bicerica vechs, Po vremea Sf. Chir, Boterul se sisirsea, tn regu g> saerala, pentru oameni in virsid (maturi de embelo sexe) st ‘avea loc de obicel fa Jocasuri sau Inc¥peri anume ée:tinate pentru aceasta, numite baptisterif si formste in general tin- eo Inedpere introductiva (un pridvor sau tind’ = spaitiey Gxrricpacos oizesi? gi una Interioard (vem Esutig aay) 8 care avea de obicei forme de rotonda si tn care se afla ba inal cy api pentru botox (slyppilza) °, sapcls purtitoare: fe Hristos, cari ou bunk miveazmi; cum Je mmeste St. Chir Candidatul la botez intra in pridvoral baptsteriut, unde ‘ra Intors eu fata spre apus gi fea mal inti, coca ce numin ‘oak clepiliri- # Intinzind mina spre apus, zostea adiea, 1a Indemrub prootulas, formula; ‘Morgerea catehunenilor citre colimvitra cu apa bote- alul, din interiorul baptisteriuhi, simbolizeaz’ ducerea ‘wupolul Iul Heistos de fe local Cructi «la mormintsl, cere va alaturls (Cateh, XX, 4, trod. rom. p. 551). Sf, Chinll explicd, cw ajutorut datelor din St. Scripturs, pentra ce Harul Botezulul se di prin ap8, iar mu prin alt clement. Apa, spune el, este unul din elementele primordiale ale universults. Ea existe ineinte de crestia lumi, eind Dubul Ji Dumnezen Se purta pe deasupra apelor» (Fac. 1, 2). Apa fest deci fnceputul Jumil, dups cum Iordanvl este inceputel Evanghelillor, Prin mare.se clibereaz’ T2rael din mina lui FFaraon, lar prin bala apei ia cuvintul tsi Dumnezeu 22 eli- ereazi tuinea de plcate, Apa este semnul logimintulvi (allantei) ; dupa apele potopului s-a facut alianja cx Noe. Aljanja din muntele Sinai cu Teall s-a fut tot cu epi, cu lini rosie si eu isop (Evrei IX, 19). le sa Iniltat Ia cer dupa cco a trecut Tordanul. Aaton, incepitorul preojiei Vechiules Testament, inainte de a se face arhleren s-a spAlat mai inti, up cum’ orice arhieren so spali inainte de a slujl. Un ‘simbol al Botezului era spilutorul ce se gisea inléuntrl cor- flu (Exod XL, 7, 27—28), Botezul este sfirgtul Vechiutul ‘Testament 1 Inceputul Noului Testament (Marcu 1, 1—#) ®. upd cartee Tul Jov, tot in ape era baleurul care primeste in “ie Gah Th 3. Wats rom vol Sh GEER 28 teed kB. oe, gqura Ini Tordansl (lov. XL; 18). De acees, lisus Cel ce treba 8 zdrobeasc3 ca si ne dea putere, de a clea peste serpi i peste scorpli®. Prin hoter s-a distrus deci boldal mort (Cate, 1, 12, trae. rom. 9726) streita cufundare a catehumenilor in apara Botemlui rat in chip simbolic Ingroparea cea de trol tlle a lui Hrletos, sCiet-dupd cium Mistultoral nostra a stat tel zile si tel opti fo pintecele plmintului (cf. Matei XH, 40), tot esa st vol, prin Inia scoatere din apd att indicat prima zi a lui Hlstos in plimint, iar prin cufundarea fa apt ati indicat nogptea, Dupi cum cal'care © in noapte nu vede deloc, jar cel care este In ai esto fuming, tot astel tm timpul cufun- itil in apd erati ca tn noapte st mu vedeat! nimic in timpul scoaterii din ep insd, atl ajuns dia nou ea fn zl. In eceeast ipa ail si murit, dar v-ati $1 niscut, iar acea mintuiloe: apa va fost si mormint si mamé.. Intmun singur timp saa savirit si mosrtea si nasterea ! nasterea voastr& a avut loc dat cu moartea voastri» (Cateh. XX, 4, trad. rom 551552), Participares nosstri la patimile si la moartea fui Hristos este numai prit) imitatie, in simbol sau in nchipuire (é» fGuiv dar invierea gi’ mintulreacistigaté, prin aceste simboale este in roalitate, este adevérati (4 dda). Prine tr-o participare simulata, nedureroasi, la durerca si patimile reale ale Tol Hrlstos, nl se druieste cu adevarat mintuirea sufletul, nu mal Ingidule $i 4 inghitit_de inricosatoral bataur. Te coberi mort intra icate i te urcl inviat intra éreptate, Deck ai fost Impreuntt sidit cu aseminares mortii Mintaitorului, atunci wel fl vyrednfcits{ tnvierll (Rom. VE, 5). Cict dupa cum lisus a murlt Jind plicatele Jumit, ca si fe iavie intra éreptate, omorind B oes ‘MUI, 14 91 Cor, XY, 55picatul, tot astiel si tu, clad te cobort in api si esti oarecum fngropet in apd, ca si Acela in mormint de piatr te. scoli farisi cumblind intra tnnoirea vietil-, (Cateh. 1, 12, trad. rom, p. 9}, ‘ici boterel crestin nu daruieste mumal lertarea_plica- telor, e8 botezul Jul Ioan’, ei di, in plus, harul fnfferié (ai sivfscias yap) dar o fnflere mu’ prin fire, cl prin pozitie.' ‘Acela este Fiu din vesnicie, pe cind tu primesti acest har fn timp. Pregateste-ti deci vasa! sofletalui ca si ajungi fiu el ui Dumnezes, mostenitor al Jui Dumnezeu st tmpreun’ rostenitor al lui Hristos (Rom. VIM, 17)-%, (Botezul este fantitipul — adic plinitea sau. reproducerea, actualizarea, patimilor Ini Histosn (sor 225 ypise eabmudcry aver), ‘9 parliipare la roadele mintuitoare alo Patimilor, Citind cu Vintele Sfintulut Apostol . Pavel despre boter din epistole ccétre Romani (VI, 3-5)" St, Chiril adaugi: eBine a spus: ‘Sidi impreunde, Pentru c& alc pe Golgota a fost siditi viata cea adevirats, iar noi prin participarea le bolezul mori, am fost siaiti imprennd cu El... Toate cele petrecute cu Hiistos au fost reale; cele ce sau pettecut ca vol (la botez) sint faseminare a moril sl a patimllor Lul, dar mintuirea, voastrs ue 0 (simpls) aseminare, cio realitate... Puternic este Dumnezeu, care V8 infétiseazd ca pe nist Inviati din mort.» (Cateh, XX, 7 $1 8 trad. rom. p. 553554} , Explicarea Mivungeu!l, Stabilind o strins8 relate intro bboteru! crostin si botezul primit de Mintuitoral in fordan de In Si, loan, pe caze St, Chirl il socoteste wincepator al bor 25 Sk. Chil s0 sitweeed alaturi do alii Minti Parimi, care socotese Se ES Ee ES Be eae Cia Se mtn w no ed omblls geno Inf inoies vies tells. Sf, Chiril al Terusalimiului spune 8 ungerea eu St Mir a neofiifor este antitipul sau simbolul ungerit primiti de Heistos dupa botes, pria St. Duh (ypiays 2b dvabucon ab eyptaty yperis))®. Prin boter, neofitii au devenit plirtesi at iui Hiistos (uésoyer <00 ype) gl deci pe drept cuvint sint nu- siti bristosi (yp. ), adic ung, despre care Dumnezea spunea: «Nu vit atingeti de unsli moi! (Ps. XIV, 15) El sint fcoane seu chipurt ale Ini Hristos (eixbwc ict ‘ype, de aceea toate cele ficute ca ai se sivirsese figurativ, simbolic (ionic), adicd dup& chipul celor intimplate la boterul Iut Hiistos’: vAceta, spiindu-se in riul Jordanului i impértisind apelor buna mireasm8 a Dumneceirii, a iesit din ele si s-a ft ‘cut peste EI pogorirea Sfintulut Duh in chip substantial, Cel asemenea odihninda-se peste cel asemenes; si vous, de ase- ‘menea celor ridicalt din colimvitra sfintelor ape vi s-a dat langere, anttipul (simbotul) celui cu care a fost uns Hristos. ‘Acesia este St. Duh, despre cate si fericitul Ise spunea, in certea proorocie! iui, in numele Domnului: «Duhul Domau- lu peste mine, pentru care m-a uns, trimisu-m-a ca si bine. esc sSracilor™, Hiistos a fost uns cu o ungere spicituals — eu Dubul Siiat, Care ¢ numit de David suntdelemnul bucuriein (Ps, XLIV, 89), pentru motivul e& ele pricinuitoral bucuriei duhovnicesti. Crostini, ajunst pirtagi at lui Hristos, sit unsi cu sfintul mir, care, find sfinit, are tntriasul aceeasi putere dumnezeiascé a St. Dub, care se comunied prin sfintce si Slintet Euharistl. «CAei dup cum plinea Euharistiet dup invocarea Sf. Duh nu mai este simpld pline, ct trup al iui Hiristos tot aga si acest Sfint Mir, dupa invocere, nu este sim- plu mir..; dimpotriva, este un dar al lui Hristos si al Sia. {ului Duh 4i lucreaza prin pretenfa Dumnezeici Jul. In chip simbolic se ung cu el fruntea sl celelate simfuri, Trupul se ‘Bh Caloh HL 8 (ued. som, vB £229. 2 Gath, XXL 1 is J Gunsen bY 9, i, Cote SRL 1 tin 3 Goaeten, ps‘unge ca mir materia, dar se stinfeste sulletal prin Stintul do viaté f8catorul Duh», Se face wngerea cu Sf. Mit, la frunte, ed si steargi musi nea pe care o purta om pe frUnte prin cdderea primulul om; la urechi, ca si auzim tainele dumnezeiosti (Isala L, 5 31 Matel XJ, 15); 1a ns, ca sf devenim «buna mireasma e Jo) Hristosn (IT Cor, Tl, 18); la piept, ca o platosé. a dreptati Impotriva uneltiitor diavolutul (Efes. VI, 11, 14) Cel botezati si ungi eu Sf. Mir sint astel Imbricati cu toet ermitura St Duh, neceser’ pentra lupta impotrive paterilor Intunericulti, Inelt ei pat spune ca Sf. Pavel : «Toate le pot in Hristos, Care ‘md intéreste> (Filip 1V, 13), ‘Abia acum, noti membri al Biserici merit8 pe deptin m mele de crestini, cick renasterea primit& prin botez este con- firmatS, intaritd 1 perlectatS gi prin mumele de «crestine (plrtas la Hristos). ‘Ungerea crestind cu Sf. Mir a fost pretachipuitd simtole a Vechisl Testement prin ungerea lui Aaron de catre Moise ca athiereu, dupS ce fusese spalat in apa, conform porunci umnezelesti (Lev, VIL, 126), precum si prin ungeres Joi Solomon ca Impérat de célie arhiereu, dupa ce fusese spale! fm thal Ghion (IM Imp. I, 38, 45). Pentra aceasta, Aaron, fv sese chier numit uns» (Lev, IV, 8), Dar ungerlle acelea se facuserd aumal stmbolic (sscts), pe clad ungerea necfiti- Jot prin St, Duh se face cu adevarat, In realltate. (ob swaixag an'Diafie ). Caci inceputul mintairl noastze este Hristos Care este cu adevirat plimideaia (I. Cor. XV, 23), lar noi frimintiture ; ori plimieala find sfint, sfinlenia se trans nite si {rimintituril (Cateh. XXU, 6). Acoasta stint ungere teste apirarea duhovniceasca a irupulul si mintulrea suflete ui; 28 a fost profetiti de Isla, cind spune : «Si va face Dom nul tuturor neamurllor in mustele acesta (Bisericd) vor bea vin, vor bea cu veselie, se vor unge cu mize (Is. XXV, 67) By, Gales HOG, 9 (ad, rom. cit p. $67 SE Cateh 3x, 4 fea, rom, city beh Blectele spirituale ale Botezulul s1 Mirungeri le enomer’ St. Chirilindivect, in Procateheza sa (cap, 16, trad, rom, p33), adresald catehumenilor si finutd in Postul Mare din acelasi fan: More Iueru este botezul care. vi sti inainte! Pret de ‘scumpirare pentru cel robili, ierlare picatelor, moarte pi- catului, renasterea sufletului, hain’ Iuminati, pecete sfinta care nu se poste strica, vehicul care cer, desfétare paradisu- Ini, pricinultor al impérétiel,harlsma a infierin, Cova mei depart, in a treia Cateherd prebaptismald, i ‘care St. Chri! impactigeste catehumentlor ceoa ce ef trebuian si stie despre Boter inainte de a-l primi marele catehet sis- tematizeazd aceste efecte plecind de la dubla naturd, psiho-fi- 2c, a omului: »Pentru c& omul este dubly, aledtuit din suilet si trup, dublé este 91 curatirea: une netrepeasci pentra suflet, Jar alta trupease& pentru trup. Apa curiteste trapul, Jar Duhul pecetivieste sufletul, ca si ne apropiem de Dum rezeu fiindu-ne stropit inima de Dubul si flindu-ne spilat ‘opal cu api curatd®, Agadar, clnd te vei cobort in api, ‘ma te uita numai la aps, ci primeste mintuirea prin lucrerea ‘Slintului Duh. Céci 1814 amindoud este cu neputinta oA te \lesissest Nu sint eu care-ti spun aceasta, ci Domaul lisus Hiss, Care are stipinire peste aceastd Taind, £1 spune Dac cineva nu se va naste de susr si adauga: wdin apa si dio. Dub, na poate «8 intre intra impiritia tai Dumne= zeu/%, Nu ate her desivirgrii nici cel care este cufundat ‘numal fn api, dar n-a fost Invrednicit cu Duh, si nici nu va ‘intra ta impiratia cerurilor unvl oricit de vireuos ar fi in fep- fe, dack nu va primi prin apa peceteaa (Cateh. ll, 4, trad om, vol. 1, p. 89—96} igus « sfinfit (consacrat) Botezul crestin cind s-e botezat EL Insusi, Bla primit Botezul mu pentru cé ar fi evut nevoie de el, pentru ci era 10rd pécat, ch pentrs ca noi sé cipstim farsi, prin perticiparea la boter, tmpreund in mintuiree, sh cinstea ®, HSaHFicind ‘0 aininunfiti comparatie.tntre boterul dat de oan Botezstoral celor ce veneat la el si botezul institut de ‘Mintuitorul, Sf. Chis stabileste superioritatea infinit& a ce- Ii din urmd. «Mare este Toan! Totusi, ce este el in compa rajie cu Cuvintul ? Cu totol strilueit era crainical!, Totus ce este el in comparatie cu Impiratel? Bun este cel ce bo- teezi cu. apd! Totusi, ce este el in comparatie cu Cel care boteaad cu Dubul si cu foc? (Matet I], 11). Mintuitoral a Dbotezat pe Apostoli cu Dubul Sfint si cw fore, ind Dubul ‘Sfint S-a coborit peste ei ia chipul limbilor de foc, 1a Cinci- ecime (Fapte Il, 24), Botezul prin api nu poste fi Inlocuit decit prin Botezut artiriuut prin singe... eMintuitorul, cind 4 mintuit umes prin eruce $i cind I s-a impuns coasta, a slobozit singe si lpi ce sk se boteze cu api cel care se boteazi in vreme de pace si si se boteze cu singele lor cei.care se boteari 1m timpul persecufilor. Mintuitorul mumeste g1 mucenicia boter, ccd zice : «Puteti si beti paharul pe care I beau Bu 3i si vi Dotezati cu boterl cu care MA boter Eu? . Mucenicit sian facut mérturisivea lor de credin}& wfacindu-se privelis- te Tumi i ingerilor s1 oamenilor» ® (Cateh II, 10, trad: rom, v.97, cc Explicarea Sfintel Euharisti, In a patra catehers mys: tegogica (Cateh. XXU) St. Chitil prezints neofitior din Teru~ sallm 0 explicare a Sfintei Euharistii — care are caracter dogmatic, fiind mai mult, o expunere a favatsturit de cre- dinjd a Disericii asupra prezenjei reale a trupulul si singe- {ui Domnuiul in elementele euharistice, expunere care con- stitule aproape tot ce sa seris mai categorie si mal de sea- ‘ma agupra acestui sublect, i= antichitatea crestind ®. Sf. Chi- Til efirmd, ea 0 precizie si vigoate remarcebile eredinja Tunanimd 31 neindoielnic’ @ Bisericii de etunci in prezenta Tae caeh 9, om. vt 8 eine’ “ Boy et de Patel, vo 1 Pai 187, m8 srivrun cue AL ERUSALIMOLUE a eali a lui Hristos in Sitnta Eubaristie, Pentra gceasta, el invock:pe SI. Pavel, reproducind cuvintele prin care aces- ta amintea Corintenilor ceea ce’ facuse si spusese Mintui- torul 1a Cine cea de Taind, cind a tnfiinjat Si. Euharistie (I Cor. 4, 2325). Prin Impirtisire, ajungem Unifi intr-un singur trup si singe cu Hristos, Cit cine se va putea indoi c& ceea ce primim noi fa Sf. Impértasanfe nu este Trupal si Singele Iai Hristos. cin El insusia spus-o, iar Sf, Pavel o repeth? Sintem_ pe deplin ineredintats, c& ne Smplirtisim ca Trupal cu Singele Tu) Hristoss. Trupul ni se di sub forme plinii, Singele sub chipul vinului. Prin aceasta nol devenim spur: itor} le, Hristos» (yptsroyépat), concorporali $i consi gen} ca Flv (clcowpar ai obsaipot abcd), sau plrtasi. first dumnereiesti» (Bias xomwrei géoeas), ups cum spune St Petru (II Petra 1, 4), pentra cdl trupul si singele Dommulel se Imparte (distribuie) in mAdularele noastre (Catch. XX, 3,12 J, Quasten, 04) Taina aceasta 0 anunfase mai dinainte Mintuitoral, cind spunea judeilor ci sdacé mu vey minca Trupul Meu $4 nu Yeti bea Singele Meu, nu vet! avea viati intra voi». (Toan Vi, 54), Ea fusese prefnchipuit’, dar Intr-un mod ca totul Imperfect, sin Vechiul Testament, prin «plinile puse inaintes acesiea au fost inlocuite In Noul Testament printr-o «pine coreased i, paharul mintuiriin (pres aipdnac xa socigtoy cwmpitg), care sfinfese si sufletul 1 trapul. De altfel si David prevestise masa euharistic’, atunci cind spunes, edre- ingu-se Jui Dumnezeu: «Gitit-ai Inaintea mea mas’, fmpo- tuiva celor ce mii necjese pe mine» (Ps. XI, 6), sar ia al parte: «$i paharul tim m-a imbétat cu cel mal puternic (vin) (Ps. X0UL, 7); Ia fol fEeuse si Solomon, cind spune in mete. a a ‘eEiturgisches Leben, (1833),Eclesiast » «Vino, minine’ cu veselie plinea ta si bea cu ini- ‘ma bund vinal thx si untdelemn s& se reverse pe capul tal si bainele tale sf fle pucurea albes (Eel. 1X, 7—8). Tot la! linea euharistic se referea — dupa plrerea St, Chiril — st David cind spunea e& wplinea intireste inima omulul spre a-i veseli fata cu untdelemn~ (Ps. CIll, 17. 2, Rinduiala s1 explicarea Liturghiet a, Rindaiata Liturghiet descrisd de St, Chir. In catehece XxiIl-a gi ultima (a V-a mystegogic’), SE. Chri! descrie gi ex: plic& rindwiala Titarghiei cate se oficia in timpul su la Tera falim, Si acolo, ca in toate Pirie lumii crestine din Rasirit {afari de Egipt), se ofieia pe atunet Liturghia de origine folic’, numitd a Sfintului Tacov, fratele Domnului, Livurghia escrist de Sf, Chiril nu estealtceva decit varianta Terusa- limiteant de atunci a Liturghiel Sf. Jacov, iar Cateheza V- imystagogick constitale unul din cele mai vechi si mat pre: fHoase lavoare literare, cu ajutorul cdrora putem reconstitt, fu aproximatie, rinduiela Liturghiel St. Iacov din sec. 1V&, alituri de cunoscuta schi}d a rinduielii Liturghlel cresting din veacut al 2-lea, datorits Stintulul Justin Martirul (Apol 1, cap. 65-67), cateheza mistagogicd ultima a Sttntulut Chie nil constituie cel mai important document lturgie din antis chitatea erestin’ ©, Titurghia descrisi de Sf. Chiril se oficia in sobor, deci le preoti si diaconi adunati «in jurul altarolul Tui Dumne: ‘zeus. SI. Chitil se ocupi de fapt numal de partea a dova « Titarghiet timpulal su, cea care se numea va credincioilor (Giturghia Euharisticd) s4 a] cdeel scop si obiectiv principal tenezce SE"Enral yest iat F tobe, Di, Hersarymoiache ase Fe et ie Se sock ia ic ‘Fibingen iti, 7b—ita! F. Brighton, Eastern Liturgies, Cord. 10 POR One oes eo aes * (Anspow dneddpere veh deat dovabigela). , Urma, desi- (gur, Sarutarea reciproc’ pe care i-o dideau pe atunci {oll cei prezenti la slujba: clariit intre ei, biebatil mireni Inte ei, femelle intre ele, Apol preotul liturghisitor (proesto- sul) striga: «Sus (si avem) inimile b> (Guw <2¢ aapbias) Ia care fredinciost rispundeay, ca gl azi: (Le) avem cdtre Domnal» Exones eyik obvi.) Preotul rostea, ca s1 azi, Indemnul: «S4 mulfumim Dom (Bizapociower oh Kop), 1a care credincioshs au: Ca vredaicie si cu dreptatey “Aqioy xi ‘Apol preotul-proestos incepea si citeascd cu voce tare marea rugiiclune a Siintel Jertfe, pe care, cu un fermen, tehnie, 0 mumim anafora (aducere, jeri), si care in acea ocd, era rostité de edtre protosublturghisiter im intregime cu voce tare, fir8 s¥ fle Intrerupts, ca azi, de imne ale cre- Ainciostor (clntaretilor sau corului, Sfintal Chiril na red tevtul el, cf numai o reruma in felul urmator: «Dupi aceasta facem pomenire de cer, de plmint si de mare; de soare si de und; de stele si de toaté zidirea cugetitoate si necugeti> Rina. Te Gaon, RIM, 8 044. Questen op. cit, 8 1S Cate, uit, 4 ta ar anton 062k 0, 4 cach. MXIT 5 Go 3 Ganson op. ch 10.toare, vizutl sl neviruti; de ingerl, de arhanghell, de pater!, de domi, de incepatori, de stépinil, de tronurl, de hero- ‘vimil cel cu multe fete... de seratimii, pe care, in Duhul Sflnt, a vizut Isai, stind fn jurul tronutei lol Dumnezea (si cari) cu doul aripi si acopir fate, cu alte doul piciosrele si eu alte dou zboer8..» ® Recunoastem ujor fn rezumatel ficut de St, Chiril conjinutal pirfit de ta tnceput @ anaforei in vechea fiturghie a Sf. Iacob, parte mumits, cu un termen ‘tehaic, migdciunea teologicd, Ia care liturghisitorul cea famintire de fost istoria sft a mintultl, imcepind ca crearea universulul si @ omulul de e¥tre Dumnezeu, si con- tinuind cu eplsoadele principale din cursul isloriei slinte pind la venirea Mintutorulu, pentra care se aducea lui Dumnezea laude gi multumiri®, In cursul acestel parti se rostea si asa aumitul (sisaghlon biblic sau cintarea intreit- sfintd o serafimilor: wStint Sfint Sflat, Domnul Savacte, pe care Sf. Chitil o citeaz& textual §1 care, In mai toate litw- hiile crestine, face tranzitia de Ia rugiciunea teologici 18 ‘cea hristologica, sila anamnezd, in care se recapituleazs, pe scurt, activitatea riscumptritoare a Mintuitorulul Pertea urmitoare 2 vechei anaforale din liturghia Si. lacov — adict epiclesu, este renumatt de SI. Chiil astfel SGa Bt cats Ds an wart st rr SF Felner sie ot Oud ota Ge f Tarnavech, Deapre cele mal snsemnate ditugi-, OF a: | _ SF ™ Sercauie eatan ac cs Sate at SHE Elen ee pitts ache masta tadiatt adtcaas Sr at ei ened Gis kere 0 are “Apoi dup ce ne-am sfintit, prin aceste imme duhovnicesti, rugim pe ivbitoral de oamenl Dumnezew si trimits Duhul Cel Sfint peste cele puse inainte, spre a face plinea Trup al lui Histes, iar vinul Singe al Tul Hristos. tn adevir, sau sfinfit si sau preficut Acelea de care S-a ating St, Duh (Cateh, XXII, 7, trad. 0%. p. 569-870. Ca in toate liturghille erestine, vechi st nol, anaforaua din veckea liturghie ierusalimiteand a Sf, Tacov continua cu rugiclunile de pomenice si mijlocire generala pentru toata Biserica, mumite cu un fermen tehnic diptice ; continutul lor M rezumA Sf. Chill astfel: wApol dups sivirsirea jertfel dubovnicest, siujba cea fard de singe — (perk viv vpauivy asian, chy dsaqancoy izesin,rugim pe Dum hheveu asupra jertiei de ispisize (tele Boaae talnsce liszpod }, pentru pacea de obste a Bisericilor, pentru buna rindulala lumi, pentru Imparati, pentra ostasi sical care ne ‘ajutd In Iupte, pentru cel care sint in boale, pentru cei care se trudese si in general noi tofi ne rugim si oferim aceasta jertf pentru tofi care au nevoie de ajuto: ‘Avot facem pomenire si de cei mal dinainte adormitl, rai inti de patriazb, de profeli, de apostoll, de mucenic, pentru'ca Dumnezeu ‘prin rugiciuaile si mljlocirle lor si primeasc& cererea noastrd ; apol ne rugim si pentru cet mai Ainainte adormiti stint parinti si episcopi 41 in scart pentru ‘oft cel adormiti inainte de noi.» (Cateh. XIN, 7—8, trad. rom. p. 569—570 s1 Quasten, p. 192). Precum se vede, in dipticele anaforalei liturghiei ferusa- limitene @ Si. Iacov, descrisi de Sf. Chiril, pomenirile neno- minale pentru care ¢e ficea mijlocivea gencrald incep eu cele entra credinclos vii si continu eu cele pentru mori, 2 invers dectt In lturghille ortodoxe de azi. Dupi ce preotul — protos termina de citit rugiciunea Stintel Jertfe (anafora), urma rugiciunea domneasca (Tat8l nostra), care se termina cu Péspunsul poporalul: Amin, Preolul — protos spunee epoi: wSfintele Sfintilor», 16 care cel de fafa rispandeau, ca sl ai: «Unul Sfint, UnulDoma, Hisus Hristose (tantum). Psaltul ( dere x05 gERRaves) cinta Indemaul la impirtasire: «Gustaf st vedetl eX bun este Domaule (Ps. XXXIM, 8). Urma Impirtisirea clerulul gi a ere- inciosilor. Acesiia din urmd primeau pe atunci St. Impar- Liganie exact cum se Impartagesc astaai clericit ig liturghia arhlereascd, adic Ik se des mal Init in palma dreapté, de Cire preot, Si. Trup 41 apoi gustau Sf. Singe direct din St Poli, pe care lil oferea diaconul. Cu acest prile), St, Chiril 24 neofililor din Terusalim sfaturi utile despre felul aum tuebulan s& primessci Sf, Imp&rtisanie, sfaturi care sint foarte pretioase pentru. reconstituirea ritualului (rinduteli) Impirlisiri laicilor in Biserica Veeho, «Cind to epropil, deci, 8 te Impartigestl, nu te apropla cu palmele miinil intinse, nict cu degetele rastirate ; dimpotriva, £ mina stings tron ‘mlinii drepie, ca una ce are si primeascd pe Imparet, Ft ‘cius palma sl primeste trupul Tui Hristos, rlspuntind Amin Dupa cel wel sfinti cu mult grj& ochil prin atingerea Sfin- tulul Trup®, impirtaseste-te, avind grifé si nu pleral ceva ‘din EL Céci daca vel plerde ceva, este ca si.cum fi-ai pierde tunu! din proprille tale midulare. ‘Apof, dup ce te-ai tmpietésit cu Trupul lui Hristos, apropie-te si de Potiral Singelul. Nu mai intinde minile, cl pleaci-te si, cu chip de rugiciune si venerare, rosteste, m= pirtisindw-te din Singele Iui Hristos. $i pe cind sint nck tamede buzele tale, du degetele lo gut si sfinteste cu ume- zoala buzelor tale ochii, fruntea i colelate simturl®, Apo, ‘asteptind rugiciunea, mulfumeste Ini Dumnezen, Care toa Invredaicit de att de mari Taine (Cateh, XXIL1, 21-22, tad, rom, p. 576~577) 7a Bapre aingerea ochilor (ert) cSt Trp, vei sf Teodor de Mopruesta Cp, Fei Doloey Dae Sognen der inne mit der Richart, im Agha (rom foot, So.(Guetl dea wargepaima reap poste och (runt) dS, prison cu St. Fraps ae ative Pim reap este bane apd esorea din otc, st pistat pink at fo Barca peranor (ve isorant Nefoenne Epica, me DTC, XI, 315), Dupi impirtisire, urma deci crugiciuneay pe care tre- ‘bulau s-0 astapto coi ce se implrtisiserd, st care era, desigur, 2 $i aZ\, 0 rugiciune de mulfumice pentru Impartésire. Cu Seeasta se tnchela rindulala Liturgbiei Terasalimulul din sec, TV, descrise de Sf. Chiril in ultima sa catehezi mystagogic’. Precum vedem, liturghla aceasta cuprindea riturile $i rugiciunile esentiale, care constitulesc elementele principale ble pirlii corspanzitosre din Liturghia ortodoxa de zit spilerea mlinilor liturghlsitorlor (care tn ritul blzantin de fri se face la Inceputul Proscomidlel), marea rugdciune a Sfintet Jertle (anafora), Rugiciunea Domneasc3, Impirtisirea si rugiciunile de multumire, Sf. Chiril nu pomenoste nimic de ectenia mare, de la inceputul Liturghiei credinciosilor {ectenia care existe, desigur, si la Terusalim (ai la incoputal Liturgbiei catehumenilor), dar al cérel confinut nu avea nevoie de explicare, Cit priveste celelalterituri, rugiciuni si imne ain titure ghia ortodoxd de azi, de care Sf, Chiril no aminteste nimic {(wohodul mare sau iesirea ca St. Darurl, Heravieul, Simbolul Crodinjel, Axionul si ectenla de dupa el, etc), ele nu intra serd inc In uz in Liturghia St. lacov din see. 1V. De remarcat iardsi ci Sf. Chiril_nu eminteste decit 0 singura dati despre cintiret sau psalt (Cate. XXINl, 20); toate rugéciunile 3) tmnele cintate a2i de cintireti (cor) sint puse de Sf. Chiril pe seama neofitilor (credinciosilor) Insist, entra cd pe atunci intzeaga slujbs liturgicd se desfisura ca un continu dialog sew schimb de rispunsuti Intre preot (diacon) de © parte, si credinciosit din bisericd, de ata b, Explicarea liturghiet ‘Spélarea mtinitor clericlor shujtort tnainte de sivissirea Sfintel Jertle slmbolizeaz’ curitia moralé si spiritual cu care trebuie si ne apropiem de St. Altar $i $4 Iuim parte le Sivirjitea celor Sfinte, «Sp8larea este un simbol e¥ trebul si va curififl de toste pllcatele sl faradelegile. Miinile noas- tre sint simbolul faptclor noasire; esta imurlt c& prin spaarea milnilor facem aluzie la curdtenla si neprihinirea {aptelor noastre, N-ai-auzit pe ferleitul David cé ne-a fcut ccunoscuti aceasta taind prin cuvintele: eSpila-voi tntre cei nevinovati miinile mele si voi inconjura.jertfelnicul Tau, Doamne ts (Ps: XV, 6). Prin urmare, spilarea mfinilor 8 seamni ci sintem curati de picates (Cateh. XXII, 2, td, rom. pp, 565-567). Precum se vede, Sf, Chiril aminteste aici si cuvintele din Ps. XXV, 6, care, impreund cu restel verse telor, acestu: psalm, se Intrebuintea2a in Iiturghla bizantina {de a2l, ca formuld sacramentalé insotitoare a actulut spalarst ‘illuilor de citre slujitori, 1a inceputul Proscomidiel ; na e sigur ins dact acest text biblic intrase inc de pe atunci in ‘urn liturgie, Sdrutarea pact, este semaul iubirit fest dintee eres- ‘unit participant la sviesivea Slintei Jertf. «SH nu-i tachipt 8 sarutarea aceea este 0 siratare obignulti, din acelea ce se dau de pristeni pe strada sau tn platf. Sirularea aceasta ra este In fel cu acolea, Sdrotazea aceasta uneste sufletele tunele cu altele st indepiteans din suflete orice vrajmiie, Sérutarea aceasta este deci un semn el uniri sufletelor si all lagoniri oricarei vr8jmasiiv. Amintind cuvintele Mintuito- rului din Matei V, 23-24, St Chirl continua: Sarutarea este deci 0 impicare ; pentra aceasta e sfintS» (Cateh, XXII, 3, ttad. rom. p. 567). Se redau apoi textele biblice in care Sf. Apostoli recomanda primilor crestini sirutarea iubirit (1 Cor, XVI, 20 sil Petru V, 14; de addugat Rom, XVI, 16). Indemmul «Sus inkmle le, adresat de preot credinciogilor inainte de inceperea ritului Sfintei Jere, inseamnd c& vin ace) ceas foarte infrlcositer trebule SH avem inima sus citre Dumozeu si nu Indreptati in Jos spre pamint si spre Iueruri- te pimintest.. Preotul liturghisitor porunceste cu putere s& Visim in ceasul acela toate grille cele Tumest, toats grija ce-o avom de gospodiria nosstré fi si avem inima in cor la Duninezeu Cel iubitor de oaments, Nimeni smu stea in bie sericS fm asa chip tncit cu gura si spund: Avem ciire Dom- ‘ul, iar cu mintea #8 se gindeascd le grifile cele Tomesti, Totdeauna trebuie #4 ne gindim la Dumnezeu. Daca lueril a- costa nu este cu putintd s¥el fecem in tot timpul dl pricina slibiclunii noastre omenesti, cel putin in ceasul acela $8 ne ddim silina 58-1 tndeplinim» (Catch. XXIII, 4, tyad. rom. 568), Referitor la Imaut Serafimic (Sfint, Sfint, Sfint: Domnul Savaot I»), Incadrat in textul rugiclunii Sfintei Zertfe, SE. Chi- ‘l'spune: «Rostim aceasta laudi lui Dumnezeu, predatt noua de serafimi) pentra ca s& fim pértasl cint&rit ostirilor celor sai presus do lume» (Cateh. XXII, 6, trad rom. p. 50) Dupi ce descrie ia continvare rinduiala slujbei rezumind cuprinsul Rugiciunil Stintel Jertfe, St. Chiril zabovesle putin asupra pomeniril morlor, din partea finali a dipticelor, s-o ftundamenteze printr-o explicare doctrinar’. «Credem cf vor dobindi cel mat mare folos sufletelor pentru care facem rugs ‘lune la Jertfa Stinté si prealnfricosatoare ce este pus inain- te», spune ell, formulind, in chipul cel mal pregnant si nein dolelnic, credinta general a Bisericil dia acel timp despre cficacitatea rugiciuntlor de mijlocire pentma vit si mori, Ficu- to la Liturghie. Dar cum mulfi se tntrebau si pe atunci cum se poate aceasta, St. Chill explicd mal departe, print-o com- paratio in gustul vremil, de ce mijtocitile ficute de Biserica upi sivirsirea Stintel Jertfe au atlta putere: «S3 ne Inchi- aim cS un Impirat a surghiunit pe cai care kau grosit Drietenii celor surghiunifi au tmpletit 0 cununk si i-au dat-o Imparatului spre a se indura de cei pedepsiti. Credett oare ‘cd Imparatul nu le-ar ugura pedeapsa? Tot aga sl nol dest sintom plcdtog, totus toldeauna aducem rugiciune lui Dum- nezeu pentru cei adormiti; nu-i impletim cumini, ci oferim ‘be Hiristos, Care a fost junghlat pentru picatele noastre, spre 4 Imbilzal pe lubitoral de oamesi Dumnezeu atit feta de ft si fad do noi» (Catch. XXIII 10, trad rom. p, 571) ‘Sl Chirt explict rugdclunea Tatdl Nostru, care era ase- ati imediat inainte de Impartésire, ca si in Lituaghille orto TH Cee a, 9, waa. com. pm