Está en la página 1de 19

Analiza altor sisteme contabile:

Germania, Italia, Canada, Marea Britanie,


Japonia

1
CUPRINS

Pag

Contabilitatea in Germania..3

Contabilitatea n Italia7

Contabilitatea n Marea Britanie.9

Contabilitatea in Canada13

Contabilitatea in Japonia16

2
Contabilitatea in Germania

Dezvoltarea istoric a raportrii financiare germane.

a) Evolutia legii contabilitatii in Germania1 :


-1794 Prussian Civil code; ( pentru prima data au aparut necesitatiile unei contabilitati )
Codul prusiei a fost modelat dupa codul francez. Se referea la un registru inventar si un bilant, emise in contextul
unui faliment. Includea reguli specifice de evaluare, in particular principiul minimului dintre costul si pretul de piata
al activelor curente, si regulile de amortizare a imobilizarilor;
- 1861 General German Commmercial Code;( n conformitate cu noua lege, companiile trebuiau s ntocmeasc un
inventar i un bilan la ncheierea fiecrui exerciiu financiar)
- 1870 Stock Corporation Act; (a prezentat primele reguli de publicare pentru situaiile financiare, (bilanul i contul de
profit i pierdere))
- 1874 The states of Saxony and Bremen (propune ca n mod formal conturile comerciale sa reprezinte baza de
impozitare de contabilitate);
- 1884 Stock Corporation Act amended ( intr-o duce termenul de cost istoric pentru activele fixe);
- 1892 Limited Liability Companies Act;
- 1896 Stock Exchang Act;
- 1897 Commercial Code;
- 1899 Co-operatives Act;
- 1931 Stock Corporation Emergency Decrees;
- 1937 Stock Corporation Act amended;
- 1965 Stock Corporation Act amended;( a adus o revizuire in ceea ce priveste drepturile de a determina un profit cat
mai apropiat , formate noi pentru situaiile financiare, si pentru prima data obligatia de a pregti consolidarea
conturilor)
- 1969 Disclosure Act(necesitatea publicarii situaiilor financiare de ctre ntreprinderi mari de orice form juridic,
altele decat societatile cotate);
- 1985 Commercial Code amended;
- 1987 Stock Exchange Act;
- 1998 Commercial Code Reform Act;
b) Evolutia profesiei :
- Profesia contabila apare in Germania in 1932;
- 1911 apare unul dintre primele planuri de conturi , de catre J.F.Schaer
- 1925 cercetarile se axeaza pe standardizarea contabilitatii costurilor.
- 1927, profesorul Eugen Schmalenbach (1873-1955) publica Der Kontenrahmen (planul contabil-cadru), un plan
contabil care descentraliza controlul costurilor si care creea un sistem informational permitand luarea rapida a
deciziilor manageriale2.
- Contabilitatea este organizata dupa schema circulatiei bunurilor, fara sa se prevada intreruperi de flux, fiind vorba
despre un monism contabil integrat( contabilitatea generala , cat si cea de gestiune sunt complet integrate.
- 1937 s-a decretat primul plan de conturi national denumit planul Goering(1937-1944) s-a aplicat sectorului privat
,urmat de elaborarea unor modele de PC pentru diverse industrii3.
- Monismul contabil a continuat sa fie aplicat si dupa razboi, in mod diferentiat, in cele doua parti ale germaniei: in
R.D.Germania a fost aplicata o contabilitate pe tiparul sovietic, iar in R.F.Germania un monism contabil autohton.

1
Transnational accounting, Dieter Ardelheide & KPMG, pag
2
Sisteme contabile comparate, Mihai Ristea, pag 172
3
Sisteme contabile comparate, Mihai Ristea, pag 350

3
MEDIUL POLITIC

- Rolul statului de parghie;


- Drept scris (detaliat) (reguli detaliate, importanta aplicarii legii;
- Fiscalitate puternica;
- Ministerul Federal al Justiiei se ocupa cu elaborarea standardelor de contabilitate legale.

MEDIUL ECONOMIC
- Finantare puternica prin banci;
- Planul contabil- intreprinderile germane pot opta intre doua modele de plan contabil;
- Conexiunea puternica intre contabilitate si fiscalitate.

PROFESIE SI EDUCATIE

- Rolul profesionistului contabil


- competente (conectare la fiscalitate) cunostinte de fiscalitate
- Profesia se impune slab (aplicarea regulilor)
- Principii : prudentei, (cauta sa interesele creditorilor prin minimizarea profiturilor, mai degrab, dect facilitarea
accesului la informaii)
- principiul prudenei i alte principii ale contabilitii, care domina legea german au tendina de a ncuraja o
predispoziie spre auto-finanare cat si finantarea prin banci
- Se dezvolta contabilitatea manageriala datorita mediului academic.
- Abordeaza calculatia profitului, controlul eficentei utilizand preturi flexibile de transfer, calculatia preturilor de
productie si conceptul de cost relevant si de alocare a costurilor.
- Profesia contabila este dominata de reprezentanti ai contabililor autorizati si ai consultantilor fiscali, fiind privata de
un corp al contabililor de gestiune .
- Primele cercetari referitoare la costuri au fost facute de E.Schmalenbach;
- Cele mai multe intreprinderi utilizeaza astazi o calculatie pe baza costurilor complete efective calculate conform
metodei full-costing.

c) Institutii si mecanisme de normalizare si reglementare in Germania


In Germania, cea mai importanta institutie de normalizare in contabilitate este German Accounting Standards Committee
(GASC)Deutsche Rechnungslegungs Standards Committee (DRSC). Aceasta institutie dezvolta intr-un proces de
normalizare contabila, similar IASB, standarde orientate catre standardele internationale.

Evolutia si obiectivele DRSC

In cadrul procesului de globalizare:


- leguitorul german a facut un prim pas la 3 septembrie 1998, a recunoscut legal DRSC ca un comitet privat de normalizare si
standardizare contabila, conform Art.342, Cod Comercial German.
- A fost infiintat Consiliul German pentru Standardizare (Deutsche Standardiesierungsrat(DSR)) ca un consiliu independent.
- DRSC este persoana juridica non-profit cu sediu in Berlin. Finantarea DRSC are loc prin aportul membrilor, incasari din
vanzarea publicatiilor precum si donatii. In contextul international, DRSC apare ca iar DSR ca German Accounting Standards
Board(GASB)
- In prim-plan se dorea o puternica conlucrare intre DRSC si IASB, pentru a accelera procesul de convergenta si de a aduce
normalizatorul german precum si participantii la piata de capital in procesul IASB.
DRSC are urmatoarele obiective, conform statutului:

- Imbunatatirea calitativa a standardelor contabile si simularea apropierii normelor nationale de referentialul contabil
international;
- Elaborarea de recomandari pentru aplicarea principiilor in cadrul combinarilor de intreprinderi (conform Codului Comercial
German);
- Conlucrarea cu IASB si cu alte foruri internationale de standardizare;

4
- Consilierea leguitorului in plan national si European in privinta tuturor problemelor legate de contabilitate si transpunerea de
reglementari, in special privind drepturile de optiune ale statelor membre;
- Stimularea cercetarii si formarii in aceste domenii

O nerespectare a standardelor emise de DRSC nu are consecinte sanctionabile pentru intreprinderile raportatoare .
DRSC este compus din doua organe , conducerea si adunarea membrilor , si din doua consilii, DRS si Rechnungslegungs
Interpretations Committee(RIC). Membrii acestor organe si consilii pot fi numai persoane fizice pregatite in domeniu
Organele si consiliile DRSC

a) Ca membru poate fi numita orice persoana fizica ce poseda calificarea recunoscuta si o experienta corespunzatoare in domeniu
si care sa fie apropiat de interesele si obiectivele organizatiei . Ca alte atributii ale membrilor se pot enumera : eliberarea din
functie a conducerii, redactarea raportului despre bugetul annual , despre modificarile statutate si dizolvarea conducerii
precum si alegerea auditorului. Membrii sunt o data pe an convocatii de catre presedinte si adjunctul sau pentru Adunarea
generala ordinara.
b) Consiliul German de Standardizare (Der Deutsche Standardiesierungsrat- DSR)- se compune din 7 membrii alesi pentru 4 ani
cu o posibila realegere. Acestia isi desfasoara activitatea independent. DSR este consiliat in activitatea sa de catre grupele de
lucru (Arbeitsgruppen) si comisiile de specialitate.Elaborarea Standardelor are loc in grupe de lucru separate ( de exemplu
elaborarea DRS2-10 care se refera la situatia fluxurilor de trezorerie la banci, va fi realizata de grupul de lucru corespunzator).
Standardele emise de catre DRS sunt rezultatul unui proces de consultare (due process).Acest process se desfasoara pe
urmatoarele nivele:
- Publicarea proiectului de standard cu indicatia unui termen de comentare de minim 6 saptamani
- Publicarea si valorificarea luarilor de pozitii acceptate
- In masura in care in baza luarilor de pozitie s-au propus modificari esentiale ale proiectului, trebuie ca acesta sa fie
prelucrat in mod corespunzator, sa fie din nou publicat sis a primeasca un nou termen pentru alte eventuale luari de
pozitie, de cel putin 30 de zile
- Realizarea de discutii publice pentru proiectarea de standarde si promulgarea de standarde in sedinte publice
- Standardele promulgate vor fi prezentate ministerului Federal al Justitiei cu rugamintea de a fi publicat in monitorul
federal
c) Comitetul pentru interpretarea standardelor (Rechnungslegungs Interpretations Committee-RIC)- este compus dintr-un
presedinte si alti 6 membrii. Acestia sunt alesi de catre conducerea DRSC pentru maxim 4 ani. Secretarul general al DRSC
preia atributiile presedintelui , neavand drept de vot. Atributiile RIC , care conlucreaza cu IFRIC, constau in promovarea
convergentei international a interpretarilor aspectelor esentiale de contabilitate precum si in aprecierea, judecarea starilor de
fapt specific nationale in cadrul IFRS valabile si armonizarea DRS in acest context .
Importanta DRSC in viitor
1. Pornind de la fondul aplicarii obligatorii a IFRS, din 2005 respectiv 2007 , pentru situatiile fin consolidate de catre o multime
de intreprinderi germane se pune intrebarea asupra viitoarei pozitii a DRSC
2. Deoarece leguitorul german limiteaza obligatia aplicarii IFRS numai pentru situatiile financiare consolidate ale intreprinderilor
cotate pe piata de capital in sensul Regulamentului-IAS , vor exista si dupa anul 2005 si respectiv 2007 societaii care vor intra
sub incidenta regulilor nationale, desi intocmesc situatiile fin consolidate. In masura in care activitatea DRSC va fi inutila ,
aceasta se va orienta spre intreprinderile mai mici respectiv necotate.
3. DRS se orienteaza puternic dupa IFRS . Acesta ar putea conduce insa la faptul ca normele germane initiale sa fie din ce
in ce mai mult date la o parte , astfel incat si intreprinderile ce nu sunt obligate la intocmirea sit fin cons conforme cu
IFRS si care se decid sa aplice normele germane in domeniul consolidarii, cu aceste ocolisuriar aplica in final tot
normele internationale. Ar avea loc in acest fel o conformitate progresiva a referentialului de contabilitate german la cel
international. Exista temerea ca intreprinderile , carora leguitorul german in mod constient le-a dat dreptul sa-si aleaga
alternative conformitate conform HGB nu ar respecta alte norme de contabilitate atunci cand acestea s-ar decide direct
pentru IFRS.
IASB nu va fi in situatia de a lua in calcul toate particularitatile nationale , de exemplu sistemul fiscal sau cel de protectie
sociale a pesoanelor in varsta . Acesta are ca urmare ca in viitor sa recurga partial la reguli suplimentare elaborate de
normalizatorul german.

Evolutii actuale legislative la nivel european si german

Leguitorul german a luat in considerare internationalizarea standardizarii in contabiligtate din doua puncte de vedere :

5
1. In primul rand la 10 martie 1997 a fost deschisa noua piata (Newer Market), un segment special de piata pentru capitalul de
risc , prin care s-a cerut printe altele premisele admiteri la o raportare conform cu IFRS si US-GAAP 4;

2. Din cel de-al doilea punct de vedere trebuie ca prin introducerea Art 292a(vezi anexa1) in HGB si a legii KapAEG din anul
1998 societatile mama germane cotate la bursa ale caror situatii financiare ereau conforme unor standarde de contabilitate
recunoscute international (IAS sau US-GAAP), sa nu se mai supuna si regulilor nationale privind consolidarea (conform
HGB)5.
Pana la 1 ianuarie 2007 statele membre le-ar putea permite acestor intreprinderi aplicarea altor standarde de contabilitate
recunoscute international ( vezi anexa 1). In Germania , leguitorul si-a exercitat eceste drepturi de optiune prin legea privind
reformarea dreptului bilantier din 4 dec 2004 si lea transferat in dreptul national. In acest sens in HGB a fost introdus de
curand art315a care impreuna cu regulamentul IAS formeaza in Germania un nou cadru legal pentru contabilitatea concernelor
conforma cu IFRS

Referitor la drepturile de optiune ale statelor membre la nivel European, a fost antrenat si leguitorul german, in
asigurarea unei baze corespunzatoare standardelor international in Germania.
Astfel:
- Guvernul Federal German a publicat in vara anului 2002 un program cu 10 puncte ce viza imbunatatirea integritatii
intreprinderii. Acest program a fost mai departe dezvoltat si explicat intr-un Catalog de masuri (februarie 2003.In
special cel de-al 4 lea punct din acest catalog, denumit Dezvoltarea continua a regulilor de raportare si conformitate cu
principiile internationale de contabilitate , se refera la integritatea si protectia intreprinderilor raportatoare;
- In legea reformei dreptului bilantier german(BilReg) din 4 decembrie 2004, s-a realizat o armonizare a masurilor, in
special cele prevazute la punctul 4 precum si transpunerea drepturilor de optiune ale regulamentului

Semnificatia IFRS pentru contabilitatea din Germania

O importanta deosebita o are acceptarea IFRS in SUA. In ipoteza de cel mai important membru al IOSCO, autoritatea
de control bursiera a SUA (Securities and Exchanges Commission (SEC)) solicita pana atunci pentru cotarea la bursa de valori
Americana, situatii financiare conforme cu US-Generally Accepted Accounting Principles (US-GAAP) sau retratate. Aceste
reglementari vizeaza multe intreprinderi germane cotate la New York Stock Exchenge (NYSE). Retratarea trebuie sa prezinte,
capitalul propiu si pentru rezultatul exercitiului, ce diferente exista intre aceste marimi in cazul aplicarii regulilor de
contabilitate locale dar si internationale (IFRS) si in cazul aplicarii US-GAAP. Ca urmare a presiunii crescande a congresului
American si al NYSE de a obtine recunoasterea IFRS in SUA, SEC a verificat sub forma unui proiect conceptual daca ar
trebui sa modifice premisele de admisie pentru emitentii straini

Pana acum, IFRS au fost relevante pentru intreprinderile germane mai ales datorita reglementarii din Art.292a din HGB
(Codul Comercial German) fixata pana la 31 decembrie 2004.art.292a permitea unei intreprinderi-mama germane (care
solicita o piata organizata prin titlurile de valoare emise de ea sau de una din intreprinderile-fiice) sa intocmeasca situatii
fianciare consolidate conforme cu referentialele contabile recunostute international 6. Conform Art.292a, acestea ereau in
special IFRS si US-GAAP. Chiar daca aceasta reglementare este valabila numai pentru situatiile financiare consolidate, ea erea
relevanta indirect si pentru cele individuale, deoarece situatiile financiare individuale corespunzatoare tuturor intreprinderilor
apartinand perimetrului de consolidare trebuie intocmite ca fundament pentru contabilitatea sintetizata a concernului.

Leguitorul german si-a exercitat astfel dreptul (ca stat membru al UE) de a permite sau prevedea aplicarea IFRS si pentru
situatii financiare individuale a tuturor intreprinderilor. Situatii financiare separate pot fi intocmite conform IFRS numai pentru
scopuri de publicitate (art 325 paragraf 2a plus paragraph 2b). O intreprindere care se hotaraste pentru publicarea situatiilor
financiare conforme cu HGB pentru respectarea legislatiei privind societatiile si a dreptului fiscal. Dimpotriva, leguitorul
german a transferat in legislatia nationala dreptul de alegere privind aplicarea IFRS pentru situatii financiare consolidate ale

4
Dimensiuni noi privind contabilitatea pozitiei si performantei financiare ale intreprinderilor din Romania si Germania, pag 38
5
Dimensiuni noi privind contabilitatea pozitiei si performantei financiare ale intreprinderilor din Romania si Germania, pag 38
6
Dimensiuni noi privind contabilitatea pozitiei si performantei financiare ale intreprinderilor din Romania si Germania, pag 40

6
intreprinderilor neorientate pe piata de capital. Astfel in Germania este posibila o tranzitie voluntara a contabilitatii
concernelor la IFRS.

Contabilitatea n Italia

Prosperitatea republicilor italiene a dus si la dezvoltarea contabilitatii.Astfel apare contabilitatea in partida dubla ce isi
are originea in Genova sau Venetia,veritabile centre ale comertului in aceea vreme.Aparitia si dezvoltarea contabilitatii in
partida dubla au fost asadar determinata de necesitatea ordinii in socoteli.

Cel mai vechi fragment de contabilitate care a fost descoperit, dateaza din anul 1211 si reprezinta registrele unei banci
comerciale italiene.

Dincolo de toate avantajele unei evidente contabile riguros organizate, propagarea contabilitatii in partida dubla catre
alte regiuni ale Italiei a reprezentat un proces de lunga durata, cu piedici greu de trecut.Era invocat secretul afacerilor , iar
contabilii se temeau ca divulgarea cunostiintelor si initierea altora in tainele contabilitatii le-ar fi diminuat pretuirea de care se
bucurau. Un argument n sprijinul celor afirmate l constituie spusele lui Wolfgang Schweicker, un pioner n lumea lucrrilor de
contabilitate aprute n Germania la mijlocul secolului al-16-lea: Nu vreau s afirm c naintea mea n-ar fi existat contabili
buni, acetia sunt i astzi, dar ei in contabilitate n secret i nu o dau la lumina zilei sau nu-i dau osteneala s o arate i
altora.

Contabilitatea medieval italian s-a bazat pe urmtoarele registre principale:


- memorialul;
- cartea mare;
- jurnalul.
n afar de aceste registre principale existau i registre particulare. Iniial, memorialul a servit doar pentru
operaiunile de credit. Acest registru descriptiv alimenta cartea mare care, la nceput, oglindea tot numai operaiuni de credit,
dar nu n forma descriptiv, ci ntr-o prelucrare pe conturi individuale.

n jurnal se prelucra, n formule contabile, memorialul. n vederea gsirii contului debitor i a contului creditor aprea
mereu aceeai ntrebare: cine primete i cine d? Dup stabilirea conturilor corespondente, contul care primete se debita i
contul care d se credita.

Aparitia stiintei contabilitatii este datata in anul 1494,atunci cind s-a publicat prima lucrare cu continut contabil ce
apartine calugarului franciscan si matematician Luca Paciolo,cu titlul Suma de aritmetica, geometria proportioni et
proportionalita, lucrare ce rezerva un capitol special privind Dubla inregistrare.Sunt insa dovezi materiale potrivit carora
,existau reflectari contabile cu mult timp inaintea lui Luca Paciolo, dovezi ce dateaza din anul 1100 si chiar mai devreme, pe
teritoriul unor orase ale actualei Italii ca Roma, Venetia, Genova, Pisa etc. si de asemenea la Hansele germane.Insasi Luca
Paciolo in cartea sa celebra recunoaste ca nu el a creat contabilitatea, ci nu face altceva decit sa descrie un mod de inregistrare
ce se practica in timpul sau.

Contabilitatea din totdeaua a fost considerata o stiinta sociala,deoarece ea studiaza unele din activitatile pe care le
desfasoara oamenii si care influenteaza in mare masura existenta lor.Din totdeauna continutul obiectului contabilitatii a fost
abordat, studiat in contextul procesului reproductiei sociale, unde contabilitatea urmareste acele laturi ce vizeza activitatile
economice desfasurate in sfera productiei si circulatiei si care se exprima in etalon banesc.Evident ca prima definitie a
contabilitatii a fost data de insasi intemeietorul ei, respectiv Luca Paciolo, care de altfel a si dat acestei stiinte denumirea de
contabilitate.Luca Paciolo scria ca obiectul contabilitatii il constituie tot ceea ce dupa parerea negustorului, ii apartine pe
sume, precum si toate afacerile mari si marunte, in ordinea in care au avut loc.*

Nici o alta lucrare nu a impulsionat atit de mult organizarea calculului economic si prin aceasta activitatea economica
insasi, ca opera contabila semnata de Luca Paciolo.Adept al principiului ubi non est orde, ibi confusio , adica unde nu este

7
ordine, domneste confuzia , Paciolo trateaza la un nivel superior cunostinte din domeniul creditului, fiinantelor si
contabilitatii.Prin opera de pionerat a savantului matematician, stiinta conturilor dobandeste o deosebita insemnatate, iar
cunostintele de contabilitate se raspandesc in intreaga Europa.

Contabilitatea contemporan se distinge prin dou tendine majore: 7


- apropierea de sistemul contabil francez;
- tendina de europenizarea a contabilitii italiene.
Chiar dac una din tendine este de apropiere de sistemul contabil francez, contabilitatea italian nu este ns dotat
cu un plan de conturi general, ca un instrument al normalizrii.
Normalizarea contabilitii italiene, nceput din evul mediu, este produsul a 4 surse eseniale:
Codul Civil;
Directivele europene;
Principiile contabile;
Dreptul fiscal.
Profesia contabil italian dei are o tradiie veche, astzi este organizat n dou instituii: 8
- Consiglio Nazionale dei Rageonieri e Periti Comerciali (CNRPC);
- Consiglio Nazionale dei Dattari Comnescialisti (CNDC).
Principiile contabile italiene sunt organizate n dou categorii: Obiective fundamentale i principii generale, explicate
n tabelul urmtor:

Cadrul contabil din Italia


fundamentaleObiective

Inteligibilitatea

Imaginea fidel
Principii contabile

- principii de ntindere general:


- Neutralitatea;
- Prudena;
- Independena exerciiilor;
Principii generale

- Periodicitatea;
- principii complementare:
- Unicitatea monedei;
- Importana relativ;
- Costul istoric;
- Conformitatea metodelor de elaborarea a situaiilor financiare cu principiile
contabile;
- Informaie suplimentar adecvat;
- Verificabilitatea informaiei.

7
Feleag N., Sisteme contabile comparate, Editura Economic, Bucureti, 1995, p. 349
8
Feleag N., Sisteme contabile comparate, Editura Economic, Bucureti, 1995, p.365

8
Cel mai vechi sistem contabil din Europa este i unul principial, n care predomin principii ce au n spate o
ndelungat experien contabil.

Contabilitatea n Marea Britanie

In Marea Britanie organizarea contabilitatii are cateva particularitati distinctive, care lipsesc in alte tari alea Comunitatii
Europene.Aceste particularitati constau in urmatoarele:

Pozitie independenta si influenta specialistilor de profesiune contabila;


Argumentare juridica detaliata a cerintelor inaintate si formularea metodelor contabile la organizarea contabilitatii;
Contacte stranse cu SUA si oficiile organizatiilor contabile internationale.
In Marea Britanie regulile contabile sunt mai stricte decat in SUA si sunt reglementate de:acte legislative, standarde de
evidenta obligatorii si recomandate, cerintele Bursei de valori mobiliare, cerintele Directivelor europene si recomandarile
Standardelor Internationale de Contabilitate.

Pana in 1981, in Marea Britanie, practic nu exista reglementare legislativa a raportarii financiare care trebuie sa fie
prezentata de companii.In 1981 a fost adoptata legea cu privire la companii, care includea cerintele Directivei a IV-a europeana
referitoare la formele de baza ale raportarii financiare. In 1989 a fost adoptata o noua lege cu privire la companii in care, pentru
prima data, se amintea despre standardele de contabilitate.Legea cu privire la companii obliga intreprinderile sa tina
contabilitatea si controlul intern conform cerintelor si sa prezinte darile de seama in corespundere cu Directivele UE.

Reglementarea contabilitatii in Marea Britanie este o functie a profesiunii contabile de evidenta libera. Normele si
principiile contabile se elaboreaza de Consiliul pentru standardele de contabilitate, functia caruia consta in elaborarea
standardelor raportarii financiare si controlul asupra indeplinirii de catre intreprinderi a regulamentului legii in ce priveste
formele si continutul rapoartelor anuale.Pe langa standarde, Consiliul a elaborat proiectul Regulamentului cu privire la
raportarea financiara, care determina principiile de baza ale intocmirii rapoartelor financiare, scopurile lor, caracteristicile
calitative ale informatiei financiare, elementele raportarii financiare, estimarea si reflectarea articolelor in acesta.

Contabilitatea s-a dezvoltat in Marea Britanie sub influenta avantului brusc al industriei, legat de stricta economie a
resurselor financiare pe termen lung, dezvoltarea pietei valorilor mobiliare. Numarul corporatiilor transnationale, care joaca un
rol de frunte pe pietele mondiale,este mare. Datorita nivelului inalt de dezvoltare a economiei, intreprinderile din Marea
Britanie se caracterizeaza prin dimensiuni destul de mari si o structura de organizare complicata, printr-un nivel inalt de
instruire.

Profesiunea de contabil este reprezentata de urmatoarele organizatii contabile independente care formeaza Consiliul
consultativ al comisiilor contabile: Institutul contabililor jurati al Angliei, Institutul contabililor autorizati al Irlandei, Institutul
contabililor jurati al Scotiei, Institutul contabililor-manageri, Asociatia contabililor autorizati, Institutul finantelor publice
privind activitatea contabila. Ministerul Comertului, in calitate de auditor, este recunoscut ca membru al acestor organizatii
contabile. Functia principala a acestor institutii regionale este pregatirea profesionistilor, elaborarea materialului informativ
pentru ei si controlul asupra indeplinirii de catre ei a obligatiilor lor. Paralel contabilii sunt uniti in Asociatia contabililor
jurati.

In plus exista inca doua organe specializate: Institutul administrarii financiare si de audit al sectorului de stat si
Institutul contabililor de administrare. Membrii primei organizatii deservesc guvernul, iar cei ai celei de a doua activeaza numai
la intreprinderi. Legea cu privire la intreprinderi a determinat particularitatile contabilitatii britanice contemporane, in aceasta
tara regulile sau standardele de evidenta nu sunt determinate de legislatie, ci sunt elaborate de organizatiile de contabili
profesionisti

9
Din principiile contabilitatii internationale in Marea Britanie pe prim plan se afla reflectarea reala a situatiei
financiare a companiei. Toate principiile contabilitatii internationale sunt incluse in legislatia nationala. Principale din ele sunt
prioritatea continutului economic asupra formei, conservatorismul, calcularile, consolidarea,auditul independent si publicarea
darilor de seama.

In Marea Britanie planul unic de conturi lipseste, intreprinderea determina lista conturilor utilizate, in functie de
necesitate. Registrele utilizate,de asemenea, nu sunt strict determinate, de baza fiind jurnalele si cartea mare.

Utilizarea principiului prioritatii continutului asupra formei permite sa se faca abaterile necesare de la normele unanime pentru
atingerea ideii obiective cu privire la situatia financiara a companiei, sa se imparta in financiara si fiscala.Metodologia
organizarii evidentei britanice influenteaza direct asupra standardelor europene si internationale. Impreuna cu metodologia
americana de contabilitate ea este dominanta in procesul mondial de dezvoltare al contabilitatii.

Elaborarea standardelor privind organizarea evidentei si auditului se efectueaza de catre Comitetul consultativ al
organizatiilor contabile, care include comitetele privind standardele contabile si practica de audit. El adopta standardele si
poarta responsabilitate profesionala pentru continutul lor.Respectarea cerintelor standardelor este obligatorie pentru toti agentii
economici.

Comitetul pentru practica de audit elaboreaza si adopta standarde de audit. Auditul darilor de seama este obligatoriu
pentru toate companiile. Darile de seama ale companiilor se adopta in Adunarea generala a actionarilor, apoi se transmit in
Camera companiilor. Consolidarea darilor de seama se foloseste de companiile mari din 1948, iar in reglementarea standardelor
din 1985. Publicarea darilor de seama este obligatorie pentru toate companiile, cu exceptia celor mici si mijlocii.

Aplicarea standardelor de toate companiile indiferent de marimea lor este o particularitate a contabilitatii. Companiile
expediaza raportarea financiara, in forma prescurtata, tuturor actionarilor sai si la bursa de valori, pentru precizarea
dividendelor si termenelor de plata a lor.

Dare de seama este aprobata de legea cu privire la companii si de standarde de evidenta. Ea include bilantul( in doua
variante pentru companiile cu raspundere limitata si cele particulare) raportul cu privire la profituri si pierderi in patru variante
pentru diferite tipuri de companii, raportul cu privire la circulatia mijloacelor banesti si notele explicative la raportarea
financiara.Sub influenta standardelor internationale, rapoartele financiare ale companiilor britanice corespund cerintelor
burselor de valori.Controlul asupra corespunderii raportarii financiare cerintelor principale il efectueaza bursa de valori.

In Marea Britanie structura bilantului contabil se reglementeaza si este construita in baza cerintelor Directivelor UE,
insa cel mai des intreprinderile folosesc formatul vertical. Aici se foloseste principiul gruparii activelor acceptat in tarile
europene- de la mai putin lichide la cele mai lichide. In formatul orizontal articolele activului sunt prezentate ,ca si in cel
vertical, insa fara determinarea activelor nete. Obligatiile nu se grupeaza in cele pe termen scurt si cele pe termen lung, ci se
prezinta impreuna.

Activele fixe se evalueaza conform valorii initiale juste si se amortizeaza prin orice metoda recomandata de
standardele internationale. In practica prioritate are metoda lineara in legatura cu recunoasterea ei de regulile fiscale, totodata
uzura se trece pe contul profitului din bilant dupa scaderea tuturor cheltuielilor curente si determinarea rezultatului financiar. In
ce priveste unele cladiri (marile magazine, hoteluri) uzura nu se calculeaza si nu se recunoaste la impozitare din cauza, ca
termenul lor de folosire utila este atat de mare incat practic nu se micsoreaza la utilizarea curenta. Uzura activelor fixe este
recunoscuta la impozitare in marime de 25% privind utilajul si de 4% pentru cladirile industriale. In bilant activele fixe se
reflecta conform valorii de bilant, adica cu scaderea sumei uzurii acumulate.

In Marea Britanie se practica reevaluarile periodice, in general,ale terenurilor si cladirilor. Valoarea de lichiditate se
determina la data procurarii si reevaluarii activului. Pentru reevaluare se folosesc de regula preturile de piata cu predominarea
celor de cumparare. Rezerva reevaluarii se recunoaste drept capital. In caz de insuficienta a mijloacelor, diferenta este
recunoscuta ca pierdere si se trece la micsorarea profitului.

10
Investitiile financiare pe termen lung se estimeaza conform costului, valorii de restabilire, cu reevaluarea dupa
preturile de piata prin metoda de portofoliu, in caz de reducere indelungata a valorii lor.In bilantul intreprinderilor britanice
investitiile pe tremen lung se grupeaza conform tipurilor lor (actiuni,imprumuturi, hartii de valoare) si conform destinatiilor.
Arenda finantata se inregistreaza utilizand scontarea anuala a platilor de arenda ce vor urma. Activele in arenda se
contabilizeaza in bilantul arendasului calculand uzura in decursul perioadei de arenda, insa companiile britanice prefera sa
prezinte arenda finantata ca fiind operationala, din aceasta cauza reglementarea evidentei cere dezvaluirea in notele explicative
a datoriilor de arenda conform termenelor: 1 an, 5 ani, mai mult de 5 ani.

Amortizarea privind activele nemateriale se calculeaza ca si la activele fixe.

Pentru scaderea goodwill-ului standardele prevad doua metode:

- prin scaderea lui completa imediata , in caz de procurare pe contul capitalului propriu sau din contul profitului;
- prin scaderea treptata pe baza amortizarii.
In practica mai des se foloseste prima metoda, care este mai preferabila din punctul de vedere al influentei asupra profitului.
Conform principiului prudentei se considera ca goodwill-ul nu poate fi socotit activ, deoarece se afla in afara controlului
managementului in caz de lichidare a companiei, cand ea nu costa nimic, iar perioada de folosire utila practic e imposibil de
determinat.

Stocurile de marfuri se estimeaza conform regulilor LCM cu preponderenta FIFO.

Rezerva privind datoriile dubioase si compromise se calculeaza , insa nu este recunoscuta de regulile fiscale.

In Marea Britanie ca si in SUA exista sitemul casei marunte, insa operatiile cu aceasta casa se contabilizeaza putin
altfel. La momentul eliberarii banilor in numerar, din casa marunta se fac inregistrari in debitul conturilor cheltuielilor
respective si in creditul contului casei marunte, iar la suplimentarea casei (cu suma cheltuielilor effectuate) respectiv se
debiteaza contul casei marunte si se crediteaza contul mijloacelor banesti.

Datoriile se reflecta mai detaliat, separat se evidentiaza imprumuturile de obligatie si cele garantate, datoriile privind
imprumuturile, cambiile spre plata, overdraft-urile.Datoriile pe termen lung in bilant sunt prezentate in aceleasi capitole ca si
cele pe termen scurt si includ creditele de la banci, avansurile primite, datoriile fata de alte companii si altele.In notele
explicative separat se reflecta datoria care va fi stinsa in decurs de peste 5 ani in rate, conditiile de stingere si procentul
dobanzii, divizarea datoriilor conform timpului de stingere.

Conform standardelor internationale capitalul se imparte in cateva componente: capitalul investit de actionari; capitalul
suplimentar, obtinut peste nominalul actiunilor sau primele din emisiune; emisiunea hartiilor de valoare; rezervele; profitul net
nerepartizat acumulat.

In notele explicative la darile de seama trebuie sa fie dezvaluita urmatoarea informatie cu privire la capitalul propriu al
companiei: nr de actiuni admise spre emisiune, emise si aflate in circulatie, suma capitalului investit, capitalul declarat neplatit,
dividendele amanate, actiunile rascumparate, capitalul suplimentar din reevaluare, rezervele create pe contul profitului pentru
acoperirea obligatiilor curente, viitoare si conditionate.

Bilantul consolidat se intocmeste prin toate metodele:de participare, proportionala si de contopire.Goodwill-ul se


determina in baza valorii juste a investitiilor si valorii juste a activelor nete cu utilizarea reevaluarii lor, cel pozitiv se trece
imediat pe contul rezervelor iar cel negativ formeaza rezerva.

O alta forma de raportare financiara prezentata de intreprinderile britanice este Raportul cu privire la profituri si
pierderi care acumuleaza informatia referitoare la veniturile si cheltuielile companiei pe perioada precedenta. Acesta se
intocmeste prin aplicarea metodei de grupare a cheltuielilor activitatii de baza privind functiile lor utilizandu-se si metoda
gruparii cheltuielilor privind felurile lor.In rapoartele cu privire la profituri si pierderi in format vertical sunt evidentiate
cheltuielile si veniturile de baza din activitatea curenta si veniturile si cheltuielile exceptionale.

11
Impozitul pe profit se determina separat pentru profitul din activitatea de baza si pentru cel din operatiile
neprevazute( exceptionale)

Situatia variatiei capitalurilor proprii arata toate variatile capitalului propriu, inclusiv tranzactiile cu proprietarii

Situatia castigurilor si pierderilor totale recunoscute- este specifica contabilitatii britanice si a fost introdusa prin FRS3
Reporting Financial Performance. Aceasta situatie cuprinde toate elementele care afecteaza cresterea sau diminuarea
capitalurilor proprii in timpul perioadei, cu exceptia aporturilor din partea asociatilor, respectiv a distribuirilor de dividende sau
micsorarilor de capital prin distribuirea catre asociati.

Situatia fluxurilor de numerar- in Marea Britanie are o structura aparte, diferita de cea recomandata de organismul
international.Aceasta grupeaza urmatoarele opt posturi:

- activitatile de exploatare
- veniturile din interese de participare si serviciul finantarii
- impozitul pe profit
- activitatile de investitii
- incasari sau plati generate de vanzarea sau achizitia de activitati
- dividende platite referitoare la capitalul societatii
- gestiunea lichiditatilor
- activitatile de finantare

Contabilitatea in Canada

1. Dezvoltarea istoric a raportrii financiare canadiene

Contabilitatea canadian s-a dezvoltat din rdcinile contabilitii ntreprinderilor private, a a cum s-a dezvoltat i n
majoritatea rilor creditoare vestice, mai nti Regatul Unit i apoi Statele Unite ale Americii. Punctul de vedere ce a stat la
baza contabilitii i a raportrii financiare este aproape n ntregime al proprietarilor ntreprinderilor.

Contabilitatea canadian s-a dezvoltat n sectorul privat fr intervenia statului. Nu exist politici contabile legiferate,
dei exist unele cerine de raportare legiferate n Corporation Acts al provinciilor i a guvernului federal care se refer la
tipurile de declaraii care urmeaz s fie emise (dar nu la coninutul lor). Industria titlurilor de valoare este reglementat in
fiecare provincie, n consecin nu exist nici o Comisie naional de valori mobiliare care s supervizeze raportarea
financiar.

Crearea standardelor de contabilitate este responsabilitatea Institutului canadian al expertilor contabili (CICA-
Canadian Institute of Chartered Accountants), care a nceput emiterea de recomandri pentru bunele practici contabile
ncepnd cu Al doilea rzboi mondial. n 1968 aceste recomandri au fost organizate n Cartea CICA. De asemenea, n 1968
CICA a adoptat recomandarea ca orice deviaie de la bunele practici incluse n cartea lor s fie prezentate n mod amnun it

12
n note sau/i n raportul auditorului. Dei recomandrile CICA nu au fost create iniial pentru a exclude toate celelalte
practici acceptabile, n 1972 acest lucru a avut loc cnd administratorii comisiilor valorilor mobiliare ale ctorva provincii
au emis o declaraie de conformitate n care principiile contabile general acceptate (GAAP) ar fi definite ca fiind n
conformitate cu cartea CICA.

Lipsa prezenei guvernului n dezvoltarea standardelor contabile canadiene a condus la abordarea exclusiv a viziunii
proprietarilor. Nu au fost niciodat cerine de raportare a informaiilor privind valoarea adugat, costurile sociale (ale
capitalului) sau impactul asupra mediului.

2. Organisme profesionale de contabilitate

Exist trei categorii de organisme profesionale de contabilitate n Canada:

- Experi Contabili(CA);

- Contabili autorizai (CGA);

-Contabili de gestiune autorizai (CMA).

Pentru fiecare exist att organisme naionale, ct i organisme ale fiecrei provincii. Organismele na ionale sunt:

- Institutul canadian al experilor contabili (CICA) ;

- Asociaia naional a contabililor autorizai (CGA-Canada: Certified General Accountants Association of Canada);

- Compania contabililor de gestiune din Canada (SMA-Canada: Society of Management Accountants).

Fiecare dintre organismele naionale stabilesc politica general pentru segmentul de profesie respectiv i stabilesc
examinarea i cerinele practice pentru accesul la profesie.

Fiecare provincie adapteaz practica contabil i normele conform specificaiilor existente. n general, sunt pu ine sau
chiar nu exist restricii n ceea ce privete prestarea serviciilor de contabilitate de persoane individuale. Totu i, exist limite
pentru membrii anumitor categorii de contabili de a semna situaiile financiare sau rapoartele de audit. n Ontario, Quebec,
i alte cteva provincii, numai experilor contabili li se permite s semneze rapoarte de audit. n British Columbia i alte
cteva provincii, deintorul a oricare din cele trei titluri pot semna opinii de audit.

n practic, firmele de experi contabili sunt considerate echivalente cu firmele de experi contabili sau de contabili
autorizai din alte ri i au parteneriate internaionale i legturi cu acestea. Este de ateptat ca firmele de exper i contabili
s continue s domine profesia de audit n Canada, chiar dac n Ontario i Quebec oficial sunt acceptate misiunile de audit
realizate de contabilii autorizai i contabilii de gestiune autorizai.

De asemenea, CICA este normalizatorul att pentru standardele de contabilitate ct i pentru cele de audit.

3. Standardele i aprobarea lor

Standardele de contabilitate i cele de audit sunt stabilite de comitete ale Institutului Canadian al Exper ilor Contabili
(CICA). Standardele de contabilitate sunt stabilite de Comitetul Standardelor de Contabilitate iar cele de audit de ctre
Comitetul Stabdardelor de Audit. Ambele comitete sunt formate din membrii voluntari i con in majoritar exper i contabili.

13
CICA este unica organizaie profesional dintre organizaiile contabile importante ale lumii care stabile te singur, fr
alte intervenii, standardele contabile naionale. Comitetul Standardelor de Contabilitate este format din 13 membrii
voluntari (inclusiv preedintele comitetului) care sunt numii pentru 3 ani fiecare. Cel puin 9 membrii din cei 13 trebuie s
fie experi contabili.

Standardele sunt acceptate i create n cadrul unui proces care ncepe cu stabilirea unui grup de lucru ce va examina un
aspect particular. Sunt discutate principalele aspecte i se formeaz o declaraie cu principii. Aceast declara ie de principii
este trimis spre aprobare ntregului Comitet de Standarde de Contabilitate. Pentru a fi aprobat trebuie ca cel pu in dou
treimi din voturi s fie afirmative.

Dup acceptarea declaraiei de principii, grupul va dezvolta apoi recomandri specifice sub forma unui explosure draft,
care este din nou supus votului Comitetului de Standarde de Contabilitate. Dup acceptarea explosure draft-ului prin cel
puin 2 treimi de voturi afirmative, el este supus comentariilor publice. Dup expirarea perioadei de expunere comentariilor
publice, acestea sunt analizate i eventual sunt fcute schimbrile necesare. Dup ce este supus din nou votului Comitetului
de Standarde de Contabilitate i este acceptat, el devine un nou standard i este nscris n cartea CICA.

Nu exist nici o implicare a guvernului n procesul de creare i acceptare a standardelor i foarte rar exist influen e
politice.

4. Relaia cu IASC i FASB

CICA i-a reconsiderat poziia sa ca normalizator independent. Puternica dependen economic de SUA combinat cu
puternicele relaii ale CICA cu IASC, au condus la concluzia c CICA nu ar trebui s aleag o cale solitar ci ar trebui s
adopte pur i simplu fie standardele IASC, fie standardele FASB.

Un grup de lucru a fost special creat pentru a analiza dac CICA ar trebui s renune la rolul su de normalizator i s
adopte standardele IASC sau FASB. n raportul final, grupul de lucru a recomandat ca CICA s continue s exercite un rol
important ca normalizator. Rolul pe care grupul de lucru l-a evideniat era :

CICA ar trebui s-i accelereze procesul de armonizare cu standardele FASB i s- i mreasc implicarea n ceea ce
privete IASC i alte grupuri internaionale. Armonizarea cu standardele FASB nu nseamn ns adoptarea automat a US-
GAAP. Mai exact nseamn ca n procesul de eliminare a diferenelor, normalizatorii canadieni s adopte standardele FASB
cu excepia cazului n care ar putea justifica motivele pentru care acest lucru nu ar fi fcut.

Exist mai puin de 200 de ntreprinderi canadiene listate pe bursa din US, dar aceste companii ar prefera s vad
Canada respectnd practicile US pentru a le simplifica raportarea. US-GAAP-urile nu sunt general acceptate pe bursele din
Canada, iar GAAP-urile canadiene nu sunt acceptate pe bursele din US dect dac companiile canadiene apeleaz la o
reconciliere a situaiilor financiare care s fie conforme cu US GAAP.

n prezent exist totui o nelegere ntre SEC i Comisia de valori din Ontario care permite companiilor nregistrate la
SEC s raporteze conform GAAP-urilor canadiene i vice versa.

Pe de alt parte ns, muli observatori cred c standardele US nu sunt uor transferabile n Canada i c ntreg sistemul
de raportare canadian nu ar trebui s fie bulversat pentru interesele a doar cteva companii listate pe burse din US. Mai mult,
natura standardelor US orientate pe reguli intr n contradicie cu cultura canadian contabil bazat pe judecata
profesional.

CICA este unul din membrii fondatori a IASC i continu s fie un membru activ. CICA a preluat un numr de
proiecte comune cu IASC, inclusiv eliberarea de standarde comune n probleme cum ar fi situaia fluxurilor de numerar,
instrumente financiare, raportarea pe segmente, etc.

14
n activitatea sa recent de normalizare, CICA i-a armonizat standardele cu IASC i aceast practic este de a teptat
s continue. Ne putem atepta s vedem un declin rapid a diferenelor dintre standardele canadiene i standardele IASC, n
schimb, probabil c vor continua s existe diferene ntre standardele canadiene i standardele US.

Contabilitatea in Japonia

In Japonia reglementarea contabila este determinata de Codul Comercial(CMC) din anul 1899, administrat de
Ministerul Justitiei si Legea titlurilor de schimb si a dreptului de valoare din 1948, adoptata sub influenta standardului
american de dare de seama si audit.Elaborarea standardelor in Japonia se efectueaza sub influenta aparatului de stat, insa are
multe comun cu sistemul de evidenta si dare de seama din SUA si Marea Britanie.n plus, ntreprinderile cotate trebuie s
respecte Legea Valorilor Mobiliare (SEL) pentru pregtirea si depunerea situaiilor financiare.

Normele de contabilitate specifice Codului Comercial pun accent mai mare pe evaluarea prudenta a activelor dect pe
msurarea venitului.

n august 2007, Consiliul pentru standardele de contabilitate din Japonia i IASB i-au anunat acordul de a accelera
procesul de convergen prin eliminarea diferenelor majore dintre GAAP ale Japoniei i IFRS pn n 2008 i a celor rmase,

15
pn la sfritul lui 2011. Autoritile din Japonia nu impun obligaia reconcilierii pentru emitenii din Comunitate care i
ntocmesc situaiile financiare n conformitate cu IFRS. Prin urmare, ncepnd cu 1 ianuarie 2009, GAAP din Japonia ar trebui
considerate ca fiind echivalente cu IFRS adoptate.

Standardele de contabilitate

Procesul de stabilire a standardelor de contabilitate, anterior condus de Ministerul de Finane, precum i de Agenia
pentru servicii financiare, dup reorganizarea ministerelor i ageniilor guvernamentale, a fost treptat n schimbare. Financial
Accounting Standards Fundation ( "FASF") a fost nfiinat n anul 2001, precum i standardele de contabilitate din Japonia
( "ASBJ") au fost organizate sub auspiciile FASF ca o entitate independenta din sectorul privat pentru a dezvolta standardele
de contabilitate n Japonia. nc de la nceputurile sale, ASBJ a emis mai multe standarde de contabilitate, de orientare i alte
documente care abordeaz aspecte practice. n plus, n ianuarie 2005, a anunat lansarea unui proiect comun cu Standarde
Internaionale de Contabilitate (IASB), n vederea realizrii convergenei dintre GAAP japoneze i Standardele Internaionale
de Raportare Financiar ( IFRS).

Contabilitatea n Japonia s-a dezvoltat din tehnicile contabile medievale locale. ns astzi ea funcioneaz dup sistemul
contabil n partid dubl.

Normalizarea contabilitii n Japonia este realizat dup urmtoarele elemente:

- Codul comercial (orientat spre protecia creditorilor);

- Sistemul de impozitare;

- Legea bursier (dup modelul americanilor);

- Consiliul de Deliberri Contabile (ataat Ministerului de Finane);

Profesia n Japonia este organizat n cadrul unei singure instituii: Institutul japonez al experilor contabili (JICPA),
constituit n 1948, cu rolul de a emite recomandri pe probleme contabile.

Principii contabile japoneze.

BADC (Consiliul pentru standardele de contabilitate din Japonia ) a stabilit un set larg de "principii generale. Acesta
include urmtoarele apte principii, care acoper toate aspectele legate de contabilitate i de raportare:

- Imagine fidela

- Evidenta contabila ordonata

- Distincia dintre capital i Ctiguri

- Prezentare clara a informatiilor financiare

- Principiul continuitatii

- Conservatorismul

- Consecvena

O particularitate a economiei japoneze este functionarea grupurilor financiar-industriale mari.Intreprinderile mari si


mijlocii ale Japoniei intra in componenta companiilor monpoliste care au filiale si intreprinderii fiice peste hotare, de aceea
intreprinderile trebuie sa prezinte rapoarte financiare consolidate.In legatura cu faptul ca companiile sunt obligate sa calculeze

16
dividende de doua ori pe an, pe 1 ianuarie si pe 1 iulie, raportarea financiara a intreprrinderilor trebuie de asemenea intocmita
de doua ori pe an.Particularitatile evidentei si darilor de seama ale companiilor japoneze constituie reflectarea detaliata a
operatiilor cu instrumente financiare si restructurarea capitalului public.La intocmirea rapoartelor financiare consolidate sunt
utilizate metodele de cota si de contopire, iar consolidarea este insotita de audit.Cerinta raportarii financiare consolidate , in
caz de investitii mai mari de 10% din vanzarile holdingului si publicarea darilor de seama este stabilitata pentru societatile pe
actiuni cu capital strain.Auditul independent este obilgatoriu numai pentru companiile mixte-mari(capital peste 500 mln yen,
obligatii peste 20 mln yen).Pentru intreprinderile cu raspundere limitata, controlul de audit se efectueza de serviciul de audit al
insasi companiei(audit intern).Auditul independent al companiilor japoneze se efectueaza si de institutiile de audit al
contabililor publici autorizati.Din cauza instabilitatii cererii, ofertei si conjuncturii pietei, o problema deosebita pentru contabili
companiilor japoneze o prezinta evaluarea activelor inverse(curente), alegerea metodei de calculare a amortizarii si cheltuielior,
investitiilor capitale.

In asemenea situatii, contabilul se afla intre doua focuri:necesitatea respectarii regulilor normative si fiscale si tendinta spre
asigurarea profitului maxim pentru companiile sale.

Conform legislatiei in vigoare una dintre regulile evidentei este ca metodele de evaluare si decontare folosite in decurs de
cateva perioade de raportare sa fie aceleasi, ceea ce asigura metodica unica de calculare a indicilor in diferitele forme ale darilor
de seama pe una si aceeasi data, coordonarea reciproca si succesiunea datelor rapoartelor financiare pe diferiti ani.In
contabilitatea intreprinderilor japoneze se utilizeaza principiile sistemului zecimal de formare a planului de conturi, folosirea
carora nu este reglementata in ordine legislative.

Rapotarea financiara obligatorie include:

-bilantul;

-contul de profit si pierdere;

-situatia fluxurilor de trezorerie;

-Situatia modificarilor activelor nete,si

- notele explicative.

Bilantul contabil clasifica activele, obligatiile, rezervele de evidenta si capital conform tipurilor si se aseamna cu cel american
in ceea ce priveste clasificarea activelor, pe masura descresterii lichiditatilor si pasivelor, conform termenelor de solicitare.Spre
deosebire de practica americana, capitalul public nu contine informatie despre tipurile principale si numarul de actiuni.

Bilanturile intreprinderilor japoneze includ un mare numar de reserve.Venitul de emisiune din realizarea actiunilor se include in
componenta capitalului de rezerva.Rezervele stabilite de legislatie se calculeaza in marime de 25% din capitalul public in
limitele 10% din profitul anual.Aceste rezerve se folosesc pentru acoperirea pierderilor aparute in decursul perioadei de
raportare.Profitul nerepartizat de asemenea se include in componenta rezervelor.

Raportul financiar se publica in doua limbi(engleza si japoneza) si se intocmeste in doua valute(dolari si yeni) in conformitate
cu doua standarde(SUA si JAPONIA).Intre darile de seama ale intreprinderilor japoneze publicate nu corespund structurii
interne stabilite de standardele japoneze din cauza dominarii formei juridice asupra continutului economic si utilizarea
incompleta a cerintelor principiilor de calculare si a conservatorismului.

Mijloacele fixe se reflecta in evidenta potrivit valorii initiale, iar reevaluarea lor este admisa numai in caz de depreciere
indelungata a cladirilor si terenurilor.Amortizarea mijloaccelor fixe se calculeaza conform metodelor propuse de standardele
internationale cu prioritatea metodei soldului scazut.Amortizarea acumulata se reflecta in bilant sub forma de contra articol la
mijloacele fixe si se scade din suma la calcularea totalului.

17
Investitiile financiare pe termen lung se evalueaza potrivit costului tinand cont de reevaluare.

Investittile pe termen scurt se inregistreaza dupa costul fara reevaluare.

Cheltuielile pentru cercetari stiintifice si lucrari experimentale de proiectari sunt recunoscute imediat si se amortizeaza in
decurs de cinci ani in baza calculelor companiei.

Cheltuilile de organizare la crearea companiei se reflecta in bilant in componenta cheltuielior amanate.Termenul lor de trecere
la pierderi este de la trei la cinci ani.

Goodwill-ul se determina reiesind din valoarea de evidenta a activelor nete la data de procurare, insa poate fi folosita si
valoarea justa.Goodwill-ul se scade imediat din contul venitului companiei sau se amortizeaza in decurs de cinci
ani.Amortizarea acumulata privind activele nemateriale nu se reflecta in bilant ci se dazvaluie in anexele la darea de seama.

Stocurile materiale ale companiei se evalueaza conform pretului de cost istoric in variantele costului mediu, intreprinderile
aplica de asemenea si si metoda de inventariere in cazul determinarii costului realizarii.

Regulile fiscale permit formarea rezervelor privind datoriile compromise si dubioase in marime de 0.3-1.35% din suma
creantei in functie de ramura.Aceste reserve se reflecta in bilant cu ajutorul articolelor de corectare privind diverse feluri de
active si in intregime privind toate activele.

Intrucat Japonia este limitata in ceea ce priveste resursele de materie prima, problemei evidentei cheltuielior de productie se da
o importanta deosebita.In reducerea cheltuielior de productie economistii japonezi vad principala conditie de a supravietui in
lupta concurentiala pe piata interna si externa.

In fata antreprenorilor japonezi sta problema de a produce marfuri, cheltuind pentru aceasta cu 10-15% mai putin decat in
SUA,Germania ,Britania.In acest scop sunt utilizate diferite mijloace ale reglemantarii monopoliste de stat a economiei precum
si se face controlul sistematic drastic asupra cheltuielior de productie privind privind perioadele si in expresie valorica.

Bibliografie:

1. Transnational accounting, Dieter Ardelheide & KPMG


2. Beechy, T.H. and Conrod, J.E.D., (in press).Intermediate Accounting (2 volumes)
3. British Columbia Company Act with Regulations(1996).4 th edition (CCH Canadian Limited, Toronto)
4. Canadian Institute of Chartered Accountants (continuously revised).CICA Handbook I (Canadian Institute of
Chartered Accountants, Toronto)
5. Turcanu Vasile-Contabilitatea internationala, Editura.
6. Sisteme contabile comparate, Mihai Ristea
7. Dimensiuni noi privind contabilitatea pozitiei si performantei financiare ale intreprinderilor din Romania si
Germania, Glavan, Aureliana Geta ; Possler, Ladislau, cond. st.ed ASE, 2007
8. Feleag N., Sisteme contabile comparate, Editura Economic, Bucureti, 1995

18
ANEXA 1

Articolul 292a HGB si-a indeplinit rolul de regula de tranzitie pana la 31/12/2004. Domeniul sau de aplicare s-a extins in anul
2000 prin Kapitalgesellschaften un Co-rictlinie-Gesetz(KapCoRiLiG), asupra intreprinderilor care emit alte hartii de valoare
drept actiuni atata timp cat acestea sunt comercializate pe o piata organizata de capital (intocmesc bilantul potrivit cu US-
GAAP sau pentru care sunt cotate obligatiuni ).

In plus , conform articolului 5 din regulamentul IAS , statele membre au dreptul de a alege daca sa permita sau sa prescrie
aplicarea IFRS pentru inchiderea individual a tuturor intreprinderilor si /sau pentru inchiderii consolidate a intreprinderilo
neorientate de catre leguitorii statelor membre.

19

También podría gustarte