GHID METODOLOGIC PENTRU

IMPLEMENTAREA STANDARDELOR
DE CALITATE PRIVIND
DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE
VIATA INDEPENDENTA

REALIZAT DE WORLD LEARNING IN CADRUL

PROGRAMULUI CHILDNET

Autori:
Prof.Dr.Sociolog Sorin Mitulescu
Psih. Dan Parvu
As.social Daniel Chirila
Psih. Ovidiu Ionescu, consultant World Learning.

1
Ghid metodologic pentru servicii de dezvoltare a deprinderilor de via independent

Cuprins

1. Introducere

Despre rostul ghidului, la ce folosete ghidul, cum poate fi utilizat? Cui se

adreseaz ? Organizarea intern a ghidului.
Cadrul conceptual. Ce este deprinderea de via ? Care este importana ei ?
Principii n activitatea s.d.d.v.i.

2.Evaluarea iniial i adresarea

a. Clienii serviciilor de formare de deprinderi de viat (Cum sunt depistai cei
care au nevoie de formare ? Cazuri, exemplificri)
b. Abordarea difereniat a deprinderilor de viata independenta si a competentelor
sociale: la diferite varste, copiii cu dizabiliti. Ce servicii pot fi avute in vedere pentru
deprinderi de viata adaptate clientilor cu nevoi speciale?
c. Evaluare psihologica si stabilirea potentialului de integrare socio-profesionala a
adolescentilor si tinerilor: metode si tehnici de evaluare, includerea datelor evaluarii in
planul individual al copilului/tanarului.;instrumente de evaluare care pot fi folosite (de
ex. chestionarul puncte tari nevoi. Tehnica aplicrii acestuia.)

3.Planificarea activitii
a. Programul individualizat de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta
potrivite cu varsta, personalitatea si aspiratiile fiecarui copil.
b. Planul individual de formare ( element al P.I.S i al P.I.P. ).Durata formrii n
funcie de nivelul evaluat de dezvoltare a unor deprinderi.
c. Metodologia planificrii: obiective educative de dezvoltare a deprinderilor de
viata independenta specifice, realiste, masurabile; indicatori ( SMART ), activiti.
d. Planificare flexibil:evaluarea pe parcurs ( intermediar )
e. Participarea activa a copiilor, familiei, partenerilor sociali pentru implementarea
cu succes a activitatilor de DVI

4.Asistenta clientilor in formarea deprinderilor de viata independenta

PAG
a. Definitie si caracteristici ale procesului de consiliere;
b. Conditii ale consilierii eficiente. Metode si tehnici de consiliere, conditii cadru
pentru desfasurarea consilierii;

5. Supervizarea
a. Definitia supervizarii si caracteristici ale supervizarii echipei profesionale;
b. Metode de supervizare (individuala si de echipa);
c. Metode de cercetare studiul de caz in analizarea eficientei programelor de
deprinderi de viata si in managementul de caz.;

2
 d. Cum se poate asigura o monitorizare si un control al activitatii de dezvoltare a
deprinderilor de viata independenta in cadrul serviciilor alternative ale SPSPC/OPA?;
e. O mostra de strategie intersectoriala de dezvoltare a deprinderilor si integrare
profesionala. (poate fi adaptata cea spaniola). (sau un model de integrare sociala si
profesionala); D.P.

6. Dezvoltarea deprinderilor : activitatea s. d. v. i.

a. Proceduri de oferire a serviciilor de formare n funcie de nivelul evaluat al
deprinderilor de via
b. Pregtirea pentru ieirea din sistem i acomodarea cu independena
c. Servicii ( activiti ) de dezvoltare a deprinderilor de viat independent
d. Exmple de module de formare a deprinderilor
d1. Deprinderi simple , de baz
d2. Deprinderi complexe , soft
e. Metode i tehnici de lucru n formare.Exemple de activitati practice, de
invatare, de exersare, experimentare sau activitati cu caracter profesional PAGINA 82
f. Utilizarea resurselor existente, locaii ce pot fi utilizate, costuri ale formrii de
deprinderi. Exemplificri.
g. Elemente specifice privind programele de formare a dvi la copii si tineri peste
18 ani care beneficiaza de sistem rezidential autonom

7. Formarea formatorilor i consilierilor pentru d.v.i.

a. Planul de formare continua pentru personal in domeniul deprinderilor de viata.
b. Cine are experien i poate fi solicitat ca resurs ? De unde se poate nva. O
list a organizaiilor, centrelor de resurse cu experien n domeniul formrii de
deprinderi de via
c. Resurse bibliografice, lucrri de specialitate, site-uri, instrumente ce pot fi
folosite

8. Lista de termeni

9 . Lista de lucrari ce pot fi consultate

10. ANEXE

3
 Cap 1. Introducere
________________________________________________
Ghidul metodologic este un instrument la ndemna celor care lucreaz n
serviciile de formare, dezvoltare i mbuntire a deprinderilor de via independent
pentru adolescenii i tinerii aflai n evidena sistemului de protecie a copilului.
Ghidul se adreseaz ntr-un stil accesibil fa de potenialii utilizatori , persoane
cu pregtire divers i cu roluri diferite n raport cu clienii darr toi avnd posibilitate s
ajute la formarea i dezvoltarea deprinderilor de via independent: refereni de formare,
manageri de caz, lucrtori n servicii de tip rezidenial i centre de zi, asisteni maternali
profesioniti, prini. Pornind de la cerinele formulate n standardele minime obligatorii
n vigoare1 , autorii au cutat s propun soluii posibile la cerinele dezvoltrii
deprinderilor de via independent ale diferitelor categorii de clieni.

Deprinderile de via independent

Specific fiinei umane este ponderea deosebit de mare a comportamentelor

nvate n raport cu cele nnscute.Deprinderile reprezint asemenea comportamente
nvate despre care, un cunoscut psiholog 2spunea c l nsoesc continuu pe om, putnd
reprezenta un mare ajutor dar i mai mare handicap: unele l pot propulsa nainte,
asigurnd succesul aciunilor sale, altele l pot trage n jos pn la ratarea complet. Din
alt perspectiv, unele deprinderi sunt abiliti de a face ceva legat de obiecte, altele sunt
priceperi n relaiile cu ali oameni; unele au un caracter concret (deprinderi tangibile ),
altele sunt mai abstracte, mai puin palpabile ( deprinderi intangibile ), dar tot att de
importante.

Deprinderile pentru viaa independent sunt acele abiliti tehnice i psihosociale,

nsuite pn la automatism, care i permit individului s duc o existen normal, fr
a depinde de asistena din partea societii i folosind oportunitile pe care societatea i
le ofer.

Sintagma via independent nu trebuie s ne creeze impresia c ar fi vorba

despre o viaa unui individ singuratic care duce o existen n afara societii, fr reguli
care trebuie respectate. Dimpotriv, viaa independent reprezint viaa de zi cu zi, n
societatea modern, mpreun cu semenii notri.
Viaa independent poate fi dobndit n mai multe grade n funcie de potenialul
biologic i psihologic al copiilor i tinerilor.Pentru tinerii cu handicap va fi vorba desigur
despre o independen limitat .

1 STANDARDE MINIME OBLIGATORII PRIVIND SERVICIUL PENTRU

DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE VIATA INDEPENDENTA , Monitorul Oficial
nr. din 2004
2 Sean Covey , Cele 7 deprinderi ale adolescenilor eficieni , ed. Simon & Schuster,
1998

4
 Categorii de deprinderi

Deprinderile pentru viaa independent nu epuizez lista posibilelor deprinderi ce

pot fi nsuite de un copil pn la vrsta maturitii. Cnd vorbim depre deprinderi de
via independent ne referim la acel bagaj minim de abiliti care i permit deintorului
s desfoare o via social normal, ne(mai)avnd nevoie de asisten sau acompaniere
din partea serviciilor sociale.

Putem distinge mai multe domenii de deprinderi care se formeaz pe parcursul

socializrii copilului i adolescentului, instalndu-se treptat i contribuind la formarea
unei personaliti adaptate din punct de vedere social i cultural:

Domeniul deprinderilor de via zilnic : nutriie, planificarea meniului,

cumprarea alimentelor, prepararea mncrii, comportamentul corect la mas, curenia
buctriei i depozitarea mncrii, managementul i sigurana casei.

Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinei i folosirea resurselor

comunitare : se refer la acele arii de deprinderi necesare pentru ca un tnr s fac o
tranziie pozitiv ctre comunitate. Sunt incluse gestiunea locuirii, transportul i resursele
comunitare.

Deprinderi privind managementul banilor: se concentreaz pe arii de deprinderi

care i ajut pe tineri s ia decizii financiare nelepte; noiuni despre bani, economii,
venituri i impozite , operaiuni bancare, obinerea de credite, plan de venituri i
cheltuieli ( buget personal ), abiliti de consumator.

Deprinderi privitoare la ngrijirea personal: promoveaz dezvoltarea fizic i

emoional armonioas a tnrului prin igien personal, stil de via sntos, sexualitate
corect.

Deprinderi viznd dezvoltarea social: se concentreaz asupra modului n care

tnrul se relaioneaz cu ceilali prin dezvoltare personal, contiin cultural,
comunicare, relaii sociale.

Deprinderi pentru integrare profesional: se refer la ariile de deprinderi care i

ajut pe tineri s i finalizeze programele educaionale i s urmeze o carier conform
interesului lor. Acest domeniu include deprinderi privitoare la planificarea carierei ,
angajare, luarea deciziilor i pregtire prin studiu.

De ce formm i dezvoltm deprinderi pentru viaa independent ?

Obiectivul formrii i dezvoltrii deprinderilor pentru viaa independent este

foarte potrivit mai ales pentru acei adolesceni care au fost lipsii de posibilitile
normale de a-i nsui pe durata copilriei, deprinderile adecvate de via, neputnd folosi

5
imitaia maturilor ( n absena modelului familial) sau metoda ncercrii i erorii
( primind prea multe lucruri dea gata sau fiind constrni s adopte soluiile prestabilite,
iar n alte cazuri nefiind suficient de motivai s caute singuri rezolvarea).

Situaii de acest fel nu sunt specifice doar copiilor crescui n instituii. i copiii din
familii naturale sau ncredinai unor asisteni maternali pot acuza deficiene n privina
deprinderilor de via independent.Si ei pot avea nevoie s dezvolte anumite
deprinderi, se pot confrunta cu deficiene de socializare, de adaptare la viaa social i la
cultura comunitii din care fac parte.
CASETA-Serge Moscovici citat in cartea Psihologia relatiilor cu ceilalti Polirom 1998

Competente sociale
Multiple elemente ale personalitatii, precum si experienta personala, suportul
colectiv precum si prezenta sau absenta unor deficiente sau incapcitati determina asa
numiteleCompetente sociale. Prin acestea intelegem pattern-uri ale comportamentului
social care dau indivizi competenti din punct de vedere social, cu alte cuvinte capabili sa
produca efectele dorite asupra celorlalti indivizi. Acestea sunt cultivate din motive strict
personale ca de ex: dorinta de a fi popular, de a se face placut celorlalti sau datorita
raportarii la ceilalti , mimetismului, identificarii cum ar fi dorinta de a invata,
competente profesionale, competente de viata in general (Serge Moscovici-Polirom
1998). In general, se considera ca prezenta acestor competente pot influenta radical
viata sociala si chiar sanatatea mentala. Ca urmare a acestor concluzii s-au dezvoltat
diverse programe de antrenare a competentelor sociale chiar si la bolnavi psihic sau
chiar pentru anumiti indivizi provenind din diverse medii profesionale. Ideile progresiste
propuse de aceste tipuri de programe pun in discutie chiar competente ce tin de viata
intima, ex: competente si aptitudini sexuale sau munca in anumite conditii, munca in
strainatate, participarea la formari de pregatire pentru interviuri profesionale,etc.
Competentele sociale constituie in egala masura un model de comportament social care
utilizeaza analogia intre performanta sociala si competentele motrice, de ex: sofatul.
Necesitatea antrenarii competentelor sociale
Pentru dezvoltarea competentelor sociale sunt propuse mai multe tehnici: jocul
de rol, grile de indicatori efectivi ai performantei, evaluarile prin comparatie intre
indivizi. Cati indivizi au nevoie de antrenare, se intreaba Moscovici, presupunand ca
acest tip de formare ar fi eficace? Se poate spune ca toti indivizii si-ar putea ameliora
competentele sociale insa cu siguranta se poate afirma ca exista diferente intre indivizi
in ceea ce priveste prezenta acestor competente.
Dupa autor indivizii cei mai lipsiti de competente sunt:
- copiii respinsi, in general, datorita agresivitatii sau turbulentelor ori cei lipsiti de
prieteni sau izolati;
- adolescenti si tineri singuri, timizi, non-conformisti sau cu probleme sexuale.
Aproximativ 40% dintre studenti se declara timizi, 55% dintre ei sunt adeseori singuri;
adulti care nu au prieteni sau cei care au probleme conjugale (un al treilea divort sau
probleme cu copiii;
- persoanele varstnice singure, care intampina dificultati in a pastra legatura cu familia
sau care au un caracter dificil.
In contextul deprinderilor de viata, competentele sociale acopera o arie larga de

6
elemente caracteristice comunicarii sociale. Conditiile de crestere, algoritmul superficial
educativ al CP-urilor si mai ales probabilitatea redusa ca in aceste servicii copilul sa
poata experimenta roluri si competente ii face subiectii principali ai unui program de
antrenare. In general, majoritatea profesiilor, conditiilor de invatare, conditiilor de trai
colectiv presupun contacte cu celalalt. In ceea ce priveste activitatea profesionala,
meseriile in general solicita competente specifice. Stim insa, ca in ceea ce priveste
performanta profesionala a tinerilor din CP este redusa precum capacitatea de a se
stabiliza la un loc de munca. Adesea se constata un comportament demisiv pe fondul
imposibilitatii de a se concentra pe o sarcina specifica, sensibilitatii sociale
interpersonale care ii face vulnerabili in fata autoritatii pe care nu o recunosc sau ale
carei exigente le considera discriminari (ex: am plecat pentru ca mi-a spus sa nu mai
stau, cred ca are ceva cu mine ca sunt din casa de copii).
Ca sa descriem conceptul in aplicarea lui la diferite categorii putem adauga ca si
bolnavii mintal sau persoane cu o anumita tulburare psihica au deseori carente la
nivelul competentelor sociale. Multi dintre adultii neadaptati social cu tulburari
nevrotice prezinta carente in functie de diferitele comportamente ale competentei sociale
(in cazul nostru competenta este la un nivel superior fata de deprindere sau poate fi
numita deprindere complexa) care pot fi: gratificatie, asertivitate, comunicare non-
verbala deficienta, mijloace de conversatie reduse, etc.

Asertivitatea= capacitatea de a influenta, de a exprima opinia intr-un mod

adecvat fara constrangeri interioare, capacitatea de a-l comada pe celalalt. Dupa
Lazarus 1973 asertivitatea comporta 4 elemente:
Refuzul cererilor;
- cereri de favoruri si formularea de cereri;
- exprimarea sentimentelor pozitive si negative;
- initiere, continuarea si incheierea unei conversatii.
Gratificatia= sprijinul , considerata a fi cheia prieteniei, incurajarea, sprijinul,
atentie fata de ceilalti.
Comunicarea non-verbala= semnele sociale ale competentelor sunt multe non-
verbale; Factorul general de expresivitate non-verbala:
Diferite expresii ale fetei;
Privirea intensa;
Apropiere mai mare;
Voce mai puternica, mai ascutita, mai expresiva;
Mai multe gesturi indreptate spre ceilalti, mai putine gesturi indreptate spre sine
Comunicarea verbala=se afla in centrul performantei si competentei sociale;
Empatia= capacitatea de a impartasii emotia resimtita de ceilalti;
Cooperarea = consta in a tine cont de obiectivele celorlalti si de propriile
obiective astfel incat sa fie atinse toate obiectivele mentionate.
Cunoasterea si rezolvarea problemelor = unele aspecte ale competentelor sociale
sunt in afara constiintei, tin de subconstient dar pot fi evocate. In domeniul
competentelor sociale comportamentul este stabilit de un anumit numar de reguli
informale pe care indivizii le cunosc ex: regula tertului, in prietenie nu se accepta sa
tradezi confidentele, sa critici in public. O alta conditie este sa cunosti si sa intelegi
adevarata natura a situatiilor si relatiilor. S-a demonstrat ca adolescentii non-

7
conformisti care nu au prieteni au idei false despre prietenie: notiuni ca loialitate,
angajament si atentie acordate celorlalti le sunt total straine
Prezentarea de sine = imaginea de sine este ansamblul ideilor pe care un individ
le are despre sine, despre rolul sau, despre meserie, trasaturi de caracter si corpul sau./
Respectul fata de sine este limita pana la care un individ are o parere buna despre el
insusi/ Prezentarea de sine este comportamentul care vizeaza influentarea manierei in
care suntem vazuti de ceilalti. (in prezentarea de sine , spre exemplu, jena face parte din
anxietatea sociala rezultand in parte dintr-o atentie excesiva fata de sine si din teama de
a nu fi dezaprobat de ceilalti)
Modelul competentelor sociale dupa modelul competentei motorii (ex: mersul pe
bicicleta, sofatul)

Perceptie Bucla de feedback

Motivatie Transfer Schimbari in

obiectiv lumea exterioara

Reactii
motrice

Cap 2. Cum se formeaz deprinderile pentru via

independent
___________________________________________________________________

nsuirea deprinderilor necesare pentru a tri pe cont propriu reprezint un proces

care dureaz ntreaga via.

Aa cum se mentioneaz n standard ( 3.2.4), pregtirea pentru viaa

independent este o form particular de educaie non-formal, participativ, de
stimulare i dezvoltare personal.

Formarea i dezvoltarea de deprinderi se poate face n dou modaliti:

- ca o activitate organizat cu scopul formrii sau dezvoltrii unor deprinderi de via

independent;
- ca o latur a diferitelor activiti educative la care iau parte adolescenii n instituiile
rezideniale sau n cadrul ngrijirii AMP.

8
 Formatorii de deprinderi pornesc de la ideea c acele deprinderi pe care copiii /
adolescentii- tinerii nu le au, se pot dobndi prin exerciiu, voin ( n baza unor motivaii
corespunztoare ) i cu ajutorul unor persoane de sprijin. Dup nvare i cteva
repetri, deprinderile se automatizeaz. La vrsta lor, aceti copii/adolescenti- tinerii pot
nc s i mreasc eficiena aciunilor, s devin mai ncreztori n propriile fore, s i
mbunteasc raporturile cu cei din jurul lor, sa dobandeasca un control mai bun asupra
propriei lor viei.

O abordare bazat pe dezvoltare recunoate faptul c nvarea se produce n timp

i copiii progreseaz printr-o serie de etape sau niveluri pe msur ce procesul se
desfoar.

Ciclul formrii deprinderii cuprinde urmtoarele etape principale:

Definirea deprinderii :
- generarea de exemple,
- ncurajarea repetrii verbale i a aciunii,
- corectarea nelegerilor greite;
Promovarea unei deprinderi performante prin :
- asigurarea condiiilor pentru a practica sub supraveghere i cu asigurarea unui feed-back
adecvat;
- evaluarea performanei;
- emiterea unor recomandri de corectare;
Asigurarea meninerii durabile a deprinderii prin :
- oportuniti pentru practica personal;
- stimularea autoevalurii i a ajustrilor de comportament.
Nivelurile de nvare utilizate n modelul de dezvoltare sunt menionate n figura
de mai jos :

Niveluri de nvare

Nivel de nvare Definiie Observaii privind metoda

Contientizare Cursantul achiziioneaz informaii. La
Cunoatere acest nivel el ar trebuis fie capabil s
abstract i identifice, s descrie sau s ofere
nelegere informaii depre subiectul respectiv.
Cunoatere practic Cursantul ncepe s aplice cunotinele
( tie cum ) dobndite prin instruire. Ar trebui s
prezinte o anumit ndemnare n
realizarea practic dar mai mult sub
form de exerciiu didactic sau
simulare n mediul de nvare.
Capacitate de a face Cursantul ajunge s utilizeze
cunotinele dobndite n afara
Instructorul urmeaz s prezinte
informaii. La finalul sesiunii se
va atepta ca tnrul s descrie
sau s explice ce a nvat despre
subiectul abordat.
Trebuie creat ocazia de a pune
n practic acel comportament
despre care s-au oferit
informaii.De regul se
simuleaz situaii de via real.
Adesea sunt acelea de care
tnrul poate avea nevoie n
viitor.
Se ofer ocazia de a exersa n
lumea real, punndu-i pe

9
 mediului de studiu. El este capabil s cursani n situaia de a
demonstreze deinerea deprinderii n demonstra ce sunt n stare s
mod regulat, fiind contient de fac i n acest fel s capete
progresele sale. ncredere n propriile lor fore.

Sursa :

Serviciile pentru dezvoltarea deprinderilor de via independenta.

Scopul principal al serviciilor pentru deprinderi de via independent este de a le
oferi adolescenilor acele competene necesare pentru a tri o via adult sntoas, util
i independent.
Serviciile care au ca scop formarea de deprinderi pentru o via independent
trebuie s fie in concordan cu nevoile n continu schimbare ale tinerilor, pe msur ce
acetia i dezvolt competenele i i mbuntesc performanele.
Activitile pentru dezvoltarea d.v.i. se pot desfura n cadrul unui serviciu
specializat sau n cadrul altor servicii pentru protecia copilului: servicii de tip rezidenial,
centre de zi, asisteni maternali profesioniti.
Serviciile pentru o via independent se adreseaz adolescenilor care au fost
separai de familie i au nevoie s obin acele deprinderi necesare unei viei sntoase,
utile i responsabile ca aduli independeni.Asemenea adolesceni pot fi cei care:
au prsit/urmeaz s prseasc sistemul de protecie a copilului
au dizabiliti dezvoltaionale
nu au locuin
triesc ntr-o form de reziden temporar
au familii fr suficiente resurse pentru a-i sprijini n obinerea unei viei
independente.

10
 Principii de lucru pentru SDVI

In activitatea serviciilor pentru dezvoltarea deprinderilor de via independent

trebuie respectate o serie de principii care asigur concordana acestor servicii cu valorile
recunoscute privind educaia i asistena social i cu activitatera celorlalte servicii i
activiti din sistemul de protecie social.

In toate aciunile care se realizeaz in cadrul serviciului pentru formarea

deprinderilor de viata primeaz interesul superior al copilului. .. (Principiul interesului
superior al copilului )
Serviciul pentru formarea deprinderilor de viata se adreseaz copiilor indiferent de
rasa, religie, limba, sex sau orice alta apartenena etnica, sociala sau cultura..
(Principiul nondiscriminarii si egalitii anselor)
Relaia profesionitilor cu copilul i cu familia sa pe durata formrii i dezvoltrii
de deprinderi de via trebuie s in seama de :
Exprimarea liber a sentimentelor, gndurilor si temerilor copilului si ale familiei
n relaia cu profesionitii;
Receptivitatea profesionistului fa de problemele copilului si familiei, dublat de
capacitatea sa de a formula un rspuns adecvat;
Acceptarea si atitudinea non-acuzatoare a profesionitilor fa de slbiciunile si
greelile familiei si ale copilului;
Autodeterminarea persoanei, recunoaterea dreptului si nevoilor copilului si
familiei de a alege o anumit soluie, n funcie de capacitatea lor de a lua decizii
pozitive;
Asigurarea confidenialitii informaiilor cu caracter personal, dezvluite n
timpul relaiei profesionale cu copilul si familia acestuia.

Serviciul pentru formarea deprinderilor de viata se bazeaz pe implicarea

comunitilor locale si pecolaborarea instituiilor si organizaiilor de la nivel local si
judeean pentru rezolvarea situaiei copiilor. Se acorda o importanta speciala
responsabilizarii comunitii in ceea ce privete rezolvarea problemelor copiilor
(Principiul descentralizrii si responsabilitii comunitii )

Activitile din cadrul serviciului pentru formarea deprinderilor de viata se

desfoar in spiritul demnitii, libertii si respectului fata de semeni, acordandu-se o
atenie prioritara intaririi coeziunii sociale in abordarea problematicii referitoare la copil,
cu referire speciala la grupurile cele mai vulnerabile - copiii in dificultate. (Principiul
solidaritii).

Fiecare caz este tratat individual urmarindu-se un plan individual de intervenie.

Individualizarea metodelor de lucru, adaptate la nevoile copilului, n funcie de
diferenele personale: bio-psihice, educaionale, culturale etc.;

11
(Principiul interveniei personalizate )

Coordonarea serviciilor si resurselor se realizeaz la nivel local, cat mai aproape

de clienii, copiii, adolescenii si familia care are nevoie de sprijin si asistenta..
(Principiul proximitii / subsidiaritate)

Activitile de deprinderi de viata sunt coordonate de ctre un responsabil de caz

si au drept scop atingerea situaiei de permanenta si sigurana pentru copil. (Principiul
permanentei si continuitii )

Toate activitile din cadrul serviciului se realizeaz pe baza de contracte de

colaborare si parteneriat intre instituii, ministere, autoriti locale, organizaii
neguvernamentale, etc. (Principiul contractului multiparti )

Respectarea elementelor minime de bun practic i a standardelor n vigoare)

(Principiul interveniei standardizate )

Evaluarea iniial i adresarea

A . Clienii serviciilor de formare de deprinderi de via

Cea mai important i numeroas categorie de clieni pentru sdvi o reprezint

tinerii care au suferit un regim ndelungat de instituionalizare, fiind privai de
posibilitile normale de nsuire a deprinderilor .

Deficiene privind deprinderile la adolescenii i tinerii aflai n ngrijire

rezidenial.
Studiile de specialitate 3 relev o serie de trsturi specifice acestor adolesceni:
- ntrzieri n dezvoltarea fizic i motorie;
- retard intelectual i de limbaj;
- dificulti n comportamentul social, ca urmare a inabilitii de a forma si pstra relaii
cu ceilali copii i aduli, a incapacitii de a respecta reguli, a lipsei sentimentului de
vinovie;
- o tulburare emoional profund care st, n fapt la baza tuturor celorlalte distorsiuni.
Este evident c mediul de via i pune amprenta pe comportamentul i structura
mental a copiilor i tinerilor crescui n instituii. O caracteristic a cadrului de via
din centrele de plasament este neadecvarea sa i promovarea unor trsturi disjunctive cu
mediul social. Copiii suport adesea situaii de disonan cognitiv, de confuzie. Nefiind
suficient informai sau primind informaii distorsionate, neveridice, le este foarte greu s
crediteze anumite date, s acorde relevana i s ia decizii n virtutea unor convingeri i
certitudini.

Se pune ntrebarea : au aceti copii alt structur mental? Alt gndire? Mai
degrab este vorba de cultura speciala ( instituional ) n care ei s-au maturizat i n care
triesc pn la revocarea msurii de protecie. Comportamentele lor sunt patternuri

3 M.Dumitrana, Copilul instituionalizat, EDP Bucuresti, 1998

12
nsuite prin socializarea instituional, dar care devin modaliti dezadaptative n condiii
de via n mediu deschis.

Comportamentul lor se explic prin aceea c le lipsesc anumite experiene foarte

timpurii. Si astfel, deprinderile lor de via ajung s fie diferite de ale celorlali oameni.
Nu se poate spune c nu au deprinderi, ci numai c au deprinderi ce nu satisfac
cerinele vieii independente. Deprinderile lor sunt pentru o altfel de via dect cea care
i asteapt n mod normal, n viitor, n societate. Nici nu este cazul s comentm dac sunt
deprinderi bune sau rele. Important este, c cele mai multe sunt deprinderi care n viaa
independent nu folosesc sau pot fi duntoare.

Iat mai jos o serie de situaii de via specifice instituiilor, cu posibile

repercursiuni la nivelul deprinderilor:

Domeniul deprinderilor de via zilnic

Nu se cunosc suficient alimentele de baz i compoziia felurilor de mncare care
se servesc.
La un centru rezidenial , copiii nu vzuser niciodat o pine ntreag ci numai
tiat n felii. Ei nu-i imaginau la ce servete o furculi pentru c pn atunci primiser
la mas doar linguri (din dorina celor care i ngrijeau de a preveni posibile accidente ).
Invitai s aleag un fel de mncare de pe o list de meniuri, au avut dificulti
(pentru c niciodat nu fuseser n situaia de a opta ).

Adolesceni de 16-17 ani au fost pui n ncurcatur atunci cnd a trebuit s-i
cumpere dintr-un magazin alimente pentru 2-3 zile pentru c nu puteau aprecia ct
consum. Erau nclinai s cumpere cu precdere conserve sau dulciuri i se orientau
greu dup alimentele pe care le cutau.

Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinei i folosirea resurselor

comunitare

Muli nu au experimentat niciodat dormitul cu capul pe pern, asemenea

accesorii normale ntr-o locuin obinuit, fiind interzise n instituie.
Curenia fiind n sarcina personalului de ngrijire, deprinderile de a face curat, de
a folosi substane pentru curat sau detergeni pot ntrzia s apar.
Mai mult dect att, unii copii pot s i formeze impresia c ei nu trebuie s se
preocupe de curenia locuinei pentru c exist persoane nscinate n mod expres cu aa
ceva.

Deprinderi privind managementul banilor

Dac nu se primesc bani de buzunar, este de ateptat ca tinerii s nu-i formeze

deprinderi corespunztoare privind gestiunea acestor bani. Cnd i au, i cheltuiesc
repede, fr nici o judecat. In conditii de austeritate, copiii se obisnuiesc s utilizeze ca
moned de schimb orice cadou sau obiect pe care l primesc.

13
 Din observarea comportamentului tinerilor revocai dup instituionalizare
prelungit rezult c tinerii pot avea dificulti mai ales n ce privete planificarea
cheltuielilor n funcie de venituri.

Deprinderi pentru integrare profesional

Tinerii se lovesc de prejudecile unor patroni care nu vor s aud de angajai

provenii din casa de copii.
Cei mai muli tineri pot s aib lacune cu privire la locul- instituia unde ar putea
s se adreseze pentru gsirea unui loc de munc i s nu tie s scrie un c.v. sau cum s se
comporte la un interviu.
Chiar dac au mai lucrat, dar fr contracte de munc, nu au suficiente cunotine
cu privire la drepturile angajatului i obligaiile angajatorilor.
Cnd lucreaz undeva, intr uor n conflicte sau nu reuesc s fac o impresie bun,
trdndu-i inadaptarea.

Deprinderi viznd dezvoltarea social

Anumite practici n relaiile copiilor care triesc n instituii le pot crea acestora o
situaie de stigmatizare n afara instituiei. Muli se pot simi etichetai fa de colegii lor
din coal i din cartier. Atunci, ei evit s-i asume propria identitate . Imaginea de sine
este puternic afectat i consecina este marea lor suspiciune n legtur cu prerea
celorlali despre ei.

Modalitile de a-i procura cele necesare, de a stabili relaii, de a onora un

contract social, de a-i face prieteni, pot fi marcate de duplicitate.
Viaa n instituie duce la o pronunat dependen de grup: grupul de colegi este
principala sursa de pattern - uri comportamentale i valori personale, i este mediul
esential cu rol important n socializare. In acelasi timp, grupul ndeplineste i un rol de
securizare, prin modul n care i ajut pe copiii s fac fa situaiilor de adversitate,
momentelor de nelinite , de suferin prin intervenia suport a grupului.

O alt observaie este legat de slaba responsabilizare a tinerilor fa de viaa lor

n general. Majoritatea consider c toate problemele lor ar disprea dac ar avea bani, iar
aceti bani ar trebui s li se dea n virtutea faptului c sunt copii orfani, iar acest aspect le
ofer, n viziunea lor, nite drepturi pe via. Expresii de genul nou cine ne d bani de
haine, case, locuri de munca sunt de natur s scoat n eviden expectaii nerealiste n
raport cu societatea i o lips de mobilizare fa de ei nii.
Cadrul restrns de via, limitat la scoal i centru, i poate determina s adopte un
comportament defensiv fa de orice element care le-ar putea provoca insecuritate,
disconfort psihic, situaii de inferioritate.

Chiar atunci cnd dispun de anumite cunotinte mai multe la anumite capitole,
mai puine la altele,ceea ce le lipsete cel mai tare tinerilor din instituii este ncrederea n
forele proprii, dorinta de a da piept cu viaa din afara centrelor.

14
 Deprinderile dobndite n instituii prezint uneori i unele atuuri de adaptare
( puncte tari):
Uneori se constat o competen social mult mai dezvoltat a copiilor crescui n
condiii instituionale de colectivitate dect la cei crescui n mediul familial, ntr-o
constelaie restrns de relaii.

Muli copiii crescui n instituii sunt sensibili i comunicativi.

Totui, pe ansamblu, deficienele i incompetenele comportamentale rmn

preponderente n raport cu punctele tari.

b.Abordarea difereniat a deprinderilor de via: la diferite vrste

Deprinderile sunt specifice anumitor grupe de vrst; la vrste mai mici ateptm
deprinderi simple, concrete, la vrste mai mari ateptm deprinderi complexe, cu grad
mai ridicat de abstracie. Totui, adolescenii nu nva deprinderile n ordine
cronologic.Este posibil ca tineri cu vrst mai mare s fi omis o deprindere pe care
semeni ai lor au nvat-o la o vrst mai mic. Acest fapt este cu att mai posibil cu ct
unii tineri au avut experiena mai multor plasamente i ntreruperi succesive n educaie.
Grupa de vrst 8 14 ani evideniaz nevoia de stimulare suplimentar a
dezvoltrii personalitii lor .Contactul cu mediul deschis este foarte limitat i nu sunt
obinuii s dezvolte strategii adaptative.Stimularea participrii se face adesea prin
oferitrrea unor mici cadouri dulciuri, fructe etc. Pentru facilitarea exprimri ieste
eficient utilizarea suportului grafic.Copiii se simt adesea n competiie unii cu alii.
Confruntarea , reuita sunt foarte importante, iar dorina de a fi tratai cu mai mult
atenie dect restul colegilor este foarte pronunat.Pe alocuri atitudinea poate fi presrat
cu comportamente cu tem agresiv la adresa celorlali, pornind de la nevoia de afeciune
pe care o resimt aceti copii.

Grupa de vrst 15 -18 ani prezint o problematic aparte. Ei se apropie de

momentul asumrii de responsabiliti individuale. De aici pot pleca reacii revendicative,
stri de nemulumire i chiar suspiciune. Cei mai muli traiesc ntr-o stare de incertitudine
n legtur cu viitorul lor i au lacune n ceea ce privete cunoaterea propriei
personaliti.Uneori acestor tineri le este greu s se raporteze la cineva pe carel percep ca
pe o autoritate, ca la un egal. Acest impas poate fi depit dac este practicat o
comunicare dechis , sincer, n raport cu adiulii i pe tema nevoilor lor. Aceti tineri
sunt reinui n a vorbi despre ei nii i a analiza n grup problemele lor. Rezistena la
verbalizare este determinat uneori de team , alteori de lipsa exerciiului n a se
autoevalua. Le este greu s decid pentru viitorul lor profesional care le provoac stri
emoionale ncrcate negativ i au nevoie de clarificarea criteriilor de apreciere.

Practica asistentei sociale a copilului necesita cunoasterea procesului de

dezvoltare a acestuia de la stadiul de sugar neajutorat la acela adultului independent,
deoarece, pentru a judeca daca vreunul din aspectele emotional, sociale sau de
personalitate este anormal, acestea trebuiesc comparate cu limitele normalului pentru
grupul de varsta respectiv.

15
 Primii ani de viata
Dezvoltarea normala a copilului
Este foarte important atasamentul copilului fata de parintii sai;
Sunt foarte importante legaturile emotionale selective.
Primul an de viata
- dezvoltare rapida, motorie si sociala;
- la 3 saptamani sugarul zambeste celor din jur;
- la 6 luni apare zambetul selectiv;
- la 8 luni apare frica de straini;
- curand dupa aceea, anxietate atunci cand este despartit de mama;
- la sfarsitul primului an copilul trebuie sa aiba o relatie foarte sigura si foarte
apropiata cu mama sa;
- copilul a inceput sa invete obiectele din jurul lui, relatiile cauzale simple si
relatiile spatiale;
- copilului ii face placere sa emita sunete, poate si cateva cuvinte.
Anul al doilea de viata
- perioada de dezvoltare rapida;
- copilul incepe sa-si doreasca sa-si multumeasca parintii;
- este anxios cand parintii nu sunt de acord cu el;
- incepe sa invete sa-si controleze comportamentul;
- comportamentul de atasare este bine stabilit;
- explozii de manie (mai ales daca nu i se indeplinesc dorintele de a explora), care
nu dureaza mult si se diminueaza pe masura ce copilul invata sa accepte constrangerile;
- la sfarsitul celui de-al doilea an copilul poate lega 2-3 cuvinte.

Anii prescolari (2-5 ani)

- crestere rapida a capacitatilor intelectuale;

- crestere rapida in complexitate a limbajului;
- inceput de dezvoltare sociala care creste odata cu interactiunea cu fratii, cu alti
copii, cu adultii;
- inceputul identificarii cu parintii si al adoptarii standardelor lor;
- scad in intensitate exploziile de manie si dispar inainte de varsta scolara;
- curiozitate vie; un mare numar de intrebari;
- imaginatie bogata si intensa;
- obiectele tranzitionale capata importanta pentru copil, il linistetsc si il ajuta sa
doarma;
- intelege diferentele dintre barbati si femei, dupa imbracaminte, comportament si
anatomie;
- jocul si explorarea sexuala sunt comune in aceasta etapa;
- de dezvolta mecanismele de aparare si, ca urmare, copilul poate face fata
anxietatii izvorate din emotii inacceptabile.

Copilaria de mijloc (5-10 ani)

16
 - copilul isi intelege identitatea (baiat sau fata);
- isi intelege pozitia in familie;
- face fata scolii (a dobandit concepte numerice, citeste, scrie);
- invata care ii sunt limitele;
- se rafineaza si dezvolta in continuare mecanismele de aparare;
- se dezvolta constiinta;
- se dezvolta standardele de comportament social.

Adolescenta
- este perioada dintre copilarie si stadiul adult;
- transformari fizice provocate de pubertate (la 11-13 ani la fete si 13-17 ani
baieti);
- constientizarea propriei identitati si individualitati;
- constiinta de sine;
- preocupare despre a sti cine sunt;
- incep sa fie luate hotarari despre viitorul in viata;
- importanta crescuta a grupului de prieteni;
- apartenenta la un grup (care ajuta in dobandirea independentei);
- crestere in interes si activitati heterosexuale;
- la sfarsitul adolescentei, afectiune pentru sexul opus si dorinta sexuala.

B. Caracteristicile parintilor si ale familiilor de privenienta ale clientului.

Cu exceptia cazului in care unuia dintre copii i-au decedat toti membrii familiei,
in sistemul de ocrotire si protectie a copilului sunt clienti copii ai caror parinti i-au
abandonat.
Motivele abandonului sunt problemele si dificultatile in gestiunea propriei vieti
dar si pe aceea a copiilor lor. Uneori problemele adultilor cu care au fost / sunt in contact
copiii si mai apoi tinerii institutionalizati sunt internalizate si odata ajunsi clienti ai
S.D.V.I. se manifesta adesea ca o repetare a greselilor si patologiei celor de la care au fost
imprumutate. Nu trebuie in acest caz subliniata importanta sanatatiimintale si morale a
celor care lucreaza cu copii.

Probleme in familia copilori institutionalizati:

1. Parinti cu afectiuni psihice.

2. Parinti imaturi afectiv.
3. Parinti provenind din medii cu risc de abandon.
4. Parinti care sunt toxico-dependenti.
5. Parinti expusi la violenta (sau victime ale violentei)
6. Parinti care au suferit mari pierderi.
7. Parinti cu condamnari penale.
8. Parinti cu nevoi speciale
9. Parinti care nu au avut parte de o ingrijire suficient de buna in copilaria lor.

Sunt relativ rare cazurile in care clientii ai S.D.V.I. au suferit tulburari la varsta
copilariei totusi sunt mult mai frecvente decat in populatia generala. O parte din acestea

17
se remit fara urmari pana in tinerete totusi o mare parte necesita supraveghere si
tratament lasand urmari si sechele in personalitatea celui ce va deveni client al S.D.V.I.
iar o foarte mica parte dintre tulburari necesita o ingrijire, un cadru si o atentie deosebita.
Iata de ce este necesar ca aceste tulburari sa fie cunoscute nu doar de specialisti (medici,
psihologi, psihoterapeuti) ci si de catre restul personalului care lucreaza direct cu copii,
adolescenti si tineri care au fost institutionalizati.

Drept rezultat pot aparea:

Tulburari diagnosticate pentru prima data in copilarie si adolescenta:
1.Deficienta mentala.
Se caracterizeaza printr-o functionare intelectuala semnificativ sub medie ( IQ sub
70) cu debut inainte de varsta de 18 ani si prin deficite sau deteriorari concomitente in
functionarea adaptativa.
2.Tulburarile de invatare.
Se caracterizeaza printr-o functionare scolara substantial sub cea asteptata data
fiind varsta cronologica a persoanei, inteligenta masurata si educatia corespunzatoare
varstei. Sunt incluse aici dislexia, discalculia, disgrafia, tulburarea de invatare fara alta
specificatie.
3. Tuburarea aptitudinilor motorii.
Include tuburarea de dezvoltare a coordonarii care se caracterizeaza printr-o
coordonare motorie substantial sub cea asteptata, data fiind varsta cronologica a
persoanei si inteligenta masurata.
4. Tuburarile de comunicare.
Se caracterizeaza prin dificultati in vorbire sau in limbaj si include tulburarea de
limbaj expresiv, tulburarea mixtta de limbaj receptiv si expresiv, tuburarea fonologica,
balbismul si tulburarea de comunicare fara alta specificatie.
5. Tuburarile de dezvoltare pervasiva.
Se caracterizeaza prin deficite severe si deteriorare pervasiva (in multiple domenii
ale dezvoltarii). Aceastea se caracterizeaza prin: deterioare in interactiunea sociala
reciproca, deteriorarea in comunicare, prezenta de comportamente, preocupari si activitati
stereotipe. Tuburarile specifice incluse in aceasta sectiune sunt: tulburarea autista,
tulburarea Rett, tulburarea dezintegrativa a copilariei, tulburarea Asperger, tulburarea de
dezvoltare pervasiva fara alta specificatie.
6. Deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv.
Sunt incluse aici: tulburarea de hiperactivitate / deficit de atentie, carcterizata prin
simptome de inatentie si/sau de hiperactivitate impulsivitate. Tuburarile de
comportament disruptiv sunt: tulburarea de conduita, tulburarea opozitionismul
provocator, tulburarea hiperactivitate / deficit de atentie fara alta specificatie si tuburarea
de comportament disruptiv fara alta specificatie.
7. Tulburarile de alimentare si de comportament alimentar ale perioadei de
sugar sau micii copilarii.
Se caracterizezaza prin tulburari persistente in alimentare si in comportamentul
alimentar. Tuburarile specifice incluse sunt: pica, ruminatia si tulburarea de alimentare a
perioadei de sugar sau a micii copilarii., anorexia nervoasa, bulimia nervoasa. Anorexia
nervoasa se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala normala minima.
Bulimia nervoasa se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat excesiv urmate de

18
comportamente compensatorii inadecvate (de ex. varsaturile auto provocate, abuzul de
laxative, diuretice sau alte medicamente, posturi sau exercitii fizice excesive.
8. Ticurile.
Sunt caracterizate prin: ticuri motorii si / sau vocale. Includ: tulburarea Tourette,
ticul motor sau vocal cronic, ticul tranzitor si ticul fara alta specificatie.
9. Tulburarile de eliminare.
Includ encopresisul si enurezisul.
10. Alte tulburari ale perioadei de sugar, ale copilariei sau adolescentei:
Anxietatea de separare, mutismul selectiv, tulburarea reactiva de atasament a
perioadei de sugar sau a micii copilarii, tulburarea de miscare stereotipa, tulburarea
perioadei de sugar, a copilariei sau adolescentei fara alta specificatie.

Abordari in formare
Principii ale muncii cu copilul respectand dezvoltarea lui (Carmen Anghelescu)
Copilul are nevoie sa fie respectat. Respectul fata de copil se obiectiveaza in
timpul care se acorda fiecarui copil pentru a integra senzatiile corporate si pentru a-si
construi repere pe care se structureaza psihologicul sensul individului ca existenta.
Dezvoltarea este unitara. Orice act al copilului presupune implicarea mai multor
arii de dezvoltare.
Schimbarile consecutive dezvoltarii sunt complexe si pot sa fie dificil de observat
sau in observabile celor de langa ei; de aceea, observatia cuiva din exterior poate
evidentia ceea ce cei apropiati nu vad.
Dezvoltarea este reciproca, schimbarile dintr-un domeniu influenteaza toate
celelalte domenii de dezvoltare. O achizitie motorie duce la acumulari cognitive insotite
de trairi ce pot consolida achizitia sau dimpotriva, o pot bloca.
Variatia este un criteriu al dezvoltarii. Dezvoltarea este un proces individual, de
exemplu, unii copii merg mai devreme si comunica verbal mai tarziu, altii invers,
comunica mai intai si apoi achizitioneaza mersul.
Dezvoltarea este un proces dinamic care alterneaza. Achizitiile realizate de un
copil intr-un interval de timp necesita apoi un timp pentru organizare. Organizarea si
structurarea pot absorbi toata atentia copilului, ceea ce poate avea ca efect regresia in alte
domenii si dezechilibre tranzitorii. Cel mai bun exemplu este cel al anxietatii fata de
strain, care se manifesta in jurul varstei de 8 luni si care marcheaza achizitia diferentierii
intre persoane necunoscute si cunoscute (R. Spitz).
Dezvoltarea se realizeaza cu precadere in context social si se bazeaza in copilarie
pe formarea atasamentului.
Principii ale muncii cu clienti adolescenti si tineri. Actori si roluri implicate in
proces.
Principii
1. Trebuie folosita experienta deja acumulata de clienti.
2. Reducerea temerilor si a perceptiei negative asociate procesului de invatare cu
care unii clienti vin.
3. Angajare activa in procesul de invatare al deprinderilor. La sfarsitul fiecarei
sesiuni de formare participantii trebuie sa poata face o demonstratie practica asupra a
ceea ce au invatat.

19
 4. Trebuie creata o atmosfera in care sa fie posibile erorile si greselile. O mare
parte dintre sesiunile de formare se bazeza pe procedee gen Incercare Eroare (de
exemplu gatitul).
5. Crearea unei atmosfere propice asocierii dintre participantii la procesul de
instruire.
6. Motivarea procesului de invatare practica.
7. Trecerea gradata de la invatarea de deprinderi simple la deprinderi complexe.
8. Posibilitatea autievaluarii participantilor.
9. Folosirea feedback-ului ca metoda de evaluare continua.
10. Folosirea elementelor de practica in dauna celor de teorie care vor fi elaborate
mai apoi impreuna cu clientul.
11. Folosirea resurselor unicitatii clientilor

Roluri si implicare:
Elevimplicare activa, bazata pe experienta, rtesponsabilitate in procesul de
Instructor respect si egalitate fata de client si de experienta acestuia, relatie de
parteneriat
Continutul practic centrat pe probleme de viata, vine in intampinarea
problemelor clientului sau este chiar cerut de client
Motivatie - interioara sau in cel mai rau caz interiorizata in procesul invatarii.

Principii de abordare a deprinderilor de viata pentru toate categoriile de varsta:

1. Stabilirea si intretinerea unei relatii in care clientii sa se simta ca sunt
intampinati cu sensibilitate, empatie (atentie, nu simpatie) si respect.
2. Grija si sprijin acordat in functie de nevoi.
3. Consolidarea unei retele de suport social.
4. Consolidarea functiilor de adult (matur) si stimularea interactiunilor plecand de
la acest nivel
5. Concentrarea pe internalizarea modelelor si rolurilor de adult matur.
6. Incurajarea cautarii de solutii proprii pentru situatiile de criza mergand mai
tarziu pana la anticiparea crizelor.
7. Reducerea stresului din institutie.
8. Terapie si asistenta in situatii de criza.

20
 Diferente in asistenta copilului fata de cea a adultului

Practica asistentei sociale a copilului difera de cea a adultului sub cateva aspecte
importante. Arareori masura de protectie este solicitata de copil. El este adus de adulti
care considera ca un anumit aspect al vietii, securitatii si dezvoltarii copilului este sau
merge inspre anormalitate si / sau patologie. Foarte multe lucruri depind de atitudinile si
toleranta adultilor si de felul in care ei percep comportamentul copilului. Un factor
corelat este dat de faptul ca cel mai adesea problema unui copil este o reactie la
tulburarile din cadrul familiei. O alta diferenta fata de protectia adultului consta in faptul
ca atunci cand hotaram ce este normal si ce este anormal trebuie acordat o mai mare
atentie stadiului de dezvoltare a copilului (adolescentului, tanarului) si duratei, decat
problemei in sine. Ca exemplu, urinatul in pat poate si considerat normal la un copil de 3-
4 ani, dar indica o serioasa problema la un tanar de 18 ani. Interventia se realizeaza
punand accentul mai ales pe atitudinea profesionistilor, pe incurajarea si cresterea stimei
de sine, cat si pe coordonarea resurselor (persoane de sprijin, cadru, abilitati si
competente personale ale clientului).

Cu grupe de vrst diferite trebuie abordate i teme diferite. De exemplu formarea

deprinderii de a completa un formular de angajare nu va putea fi n mod normal abordat
nainte de vrsta de 15 ani a copilului. La fel interpretarea informaiilor privind valoarea
nutritiv a alimentelor care apar pe diferitele etichete ale produselor alimentare.In schimb
problema riscului de a consuma anumite alimente, n anumite condiii de igien sau cu o
anumit frecven poate fi discutat de la vrste mai fragede : 10 - 11 ani.

Pentru diferitele grupe de vrst vor fi utilizate i metode de formare diferite,

adaptate caracteristicilor psihosociale specifice.
Va trebui s se lucreze cu grupuri de adolesceni avnd nivel de vrst i
cunotine apropiate. E bine s fie desprii cei mici de cei mari pentru a-i elibera de
orice inhibiie pe cei dinti i a-i face mai responsabili pe cei din urm.

Caracteristici ale potentialilor clienti ai serviciilor de formare de deprinderi de viata

Recomandari.

1. Clientii care fac solicitari si cereri de ajutor chiar au nevoie de ajutor. Chiar
daca sunt manipulativi nu inseamna ca nu sunt in suferinta si chiar pericol. Este de aceea
nejustificat sa fie intampinati cu agresivitate sau indiferenta. Trebuie multa rabdare.
Desigur ca este foarte posibil ca motivul pentru care se solicita ajutorul sa fie
neintemeiat.
2. Este lipsit de realism sa te astepti din partea clientilor la un comportament
normal si sanatos. Aceasta nu inseamna ca toti sunt bolnavi, ci doar ca toti au trecut prin
evenimente si perioade dificile exact in cele mai vulnerabile momente ale lor: in
copilarie. Efectele institutionalizarii trec in timp si pentru aceasta este nevoie de rabdare
si de efortul sustinut al profesionistilor si a retelei de suport.
3. Indiferent de efortul depus pentru verificari, evaluari si studiul dosarului in
faza initiala nu poti vedea decat varful icebergului. Este de aceea necesara o permanenta

21
conlucrare intre institutii, referenti, asistenti sociali, psihologi si chiar apartinatori (fie ca
sunt membrii ai familiea extinse sau educatori care i-au avut in agrija). Aceasta pentru a
folosi resursele si intregul potential al clientului dar si pentru o permanenta reajustare a
portretului acestuia si a demersurilor astfel incat sa fie adaptate situatiei din prezent
clientul se maturizeaza adeseori sub ochii profesionistilor fara ca acestia sa observe si sa-
si ajusteze. Desigur ca acelasi lucru se poate intampla si cu o patologie.
4. Este o greseala profesionala sa tratezi clientii (adolescenti, tineri) ca pe niste
copii chiar daca uneori par a cere acest lucru si chiar se comporta copilareste. A
imbraca un rol de copil (cuminte sau rebel) este un mod de adaptare la situatie comun
multor oameni care duc o viata normala. Si rolul matur se invata iar agresivitatea sau
ignorarea nu contribuie la aceasta.
5. Priza la realitate a clientilor este relativ slaba iar viziunea lor asupra lumii
pare (uneori este) foarte diferita de a omului normal atunci cand ajung in S.D.V.I. Cu
toate acestea ei incearca si reusesc o ajustare si o adaptare fara ca cineva sa le impuna
acest lucru. Este de aceea necesara multa rabdare cu ei, si sa nu le cerem prea mult dintr-o
data; oricum se vor maturiza. Depinde de profesionistii care lucreaza cu ei daca
maturizarea si trecerea la o viata independenta se va face in salturi si dureros sau adaptat
si progresiv aceasta ar trebui sa fie principiul calauzitor.
6. Nevoile clientilor sunt adesea diferite de cele pe care le exprima. Adesea
profesionistii sunt asaltati de clienti cu cereri materiale. La o prima vedere acestea par
indreptatite intrucat putini dintre ei se pot lauda cu un o acumulare materiala de vreun fel.
Sta in capacitatile profesionistilor sa inteleaga ca, clientii au nevoie si de altceva dacat de
ceea ce afiseaza si adesea revendica. De ce altceva oare banii si hainele cerute cu
insistenta si obtinute cu greu se topesc misterios? In acest sens este necesar sa fie
discutata problema fiecaruia sub toate aspectele si pe parcursul a mai multe intervale de
timp. Aceasta se poate intampla cel mai bine si organizat in timpul reuniunilor de echipa
care totusi nu trebuie sa se margineasca doar la acest rol. Adaptarea continua la realitate
trebuie sa se oglindeasca in P.P.I. si sa fie unul dintre scopurile acestuia.
7. Sunt necesare studii longitudinale cu privire la evolutia pe termen lung a
fostilor clienti. Adesea profesionistii considera un caz rezolvat si chiar un model de buna
practica ceea ce in timp se poate dovedi un fiasco. Este de aceea necesara o monitorizare
pentru o perioada de minim 6 luni. Recomandabil si frumos ar fi 2 ani.
8. Foarte putini clientii isi planifica si realizeaza o activitate din timp si in
amanunt (de exemplu facutul temelor, invatatul pt. scoala). Adevarata problema este
nerecunosterea adevaratelor nevoi ale copilului, adolescentului si tanarului, dintre care
face parte si libertatea. A manca bine sau rau, a invata bine sau nu, a se imbraca corecect
sau nu, trezit si culcat la ora reglementata, relatiile din institutii se invart in jurul acestui
gen de lucruri. Pentru adolescenti si tineri este important sa fie autonomi cat mai devreme
posibil. Au nevoie sa se simta iubiti si sa devina siguri pe ei in spatiu, sa castige progresiv
o anumita libertate de miscare. Pot fi lasati in voia nevoii lor de experienta personala, de
relatie, profesionistul se poate multumii sa asiste si sa fie la indemana clientului. Spatiul
si timpul in care se pot comporta liber, frecventarea altora asemeni lui, autonomie in ceea
ce priveste ritmul nevoilor sale, aceasta educa respectul limitelor de spatiu si timp. Daca
este respectat acest principiu, planificarea, organizarea si punerea in ordine a timpului si
in final a vietii va deveni de la sine o deprindere.

22
 9. Stima de sine, reguli.
Interdependenta intre oameni este normala (afectiva, intelectuala sau spirituala)
dar interdependenta exprimata prin amenintari si santaj distruge increderea in autoritate
care reprezinta si inlocuieste parintii, dar si increderea in sine. A educa este egal cu a-l
face sa devina autonom. Nu este pedagogic ca copiilor sa le impui multe dintre dorintele
si regulile tale (ma refer la profesionisti, instructori, referenti de caz etc.) fara nici o
valoare formatoare din punct de vedere moral. Bine si frumos ar fi ca, copilul si mai apoi
adolescentul si tanarul sa aiba doar un cadru de reguli indispensabile pentru siguranta lui
si experienta il va invata atunci cand va incerca sa le incalce ca sunt indispensabile si ca
regulile nu sunt puse doar pentru a-l bate la cap. Trebuie totusi fermitate in a interzice
ceea ce este periculos dar cu respect fata de adultul in devenire. Desigur, importanta este
si interdictia sexuala intre copii si adulti, pe care copiii ar trebui sa o cunoasca, intrucat
deseori ajung prada celor mari.
10. Dezvoltare fizica.
Cand copilul a crescut si a juns in adolescenta, trebuie lasat sa-si antreneze corpul.
In privinta miscarii si a foamei, clientul se autoregleaza. Nu trebuie sa ne alarmam ca
initial frigiderul este gol. Daca il lasam sa faca singur experiente, va invata sa fie prudent.
Daca, dimpotriva., nu-l lasam sa incerce usoare si progresive esecuri, clientul va fi
nepregatit pentru experiente dificile.
De asemenea nu trebuie sa ne alarmam daca clientul strica diferitele obiecte pe
care le foloseste pentru prima data liber sau se ingrijeste mai putin de aspectul lui si al
spatiului lui.
Taci, nu atinge, stai nemiscat, aia nu ai voie si altele sunt interdictii ce stau la
baza cladirii unor personalitati nevrotice. Asa a crescut in institutie. Copilul inabusa
inlautrul lui dorinta, placere si durere. Devine pasiv si timid, adica cuminte sau copil
bun. Adolescent fiind, barierele se rup sau el se rupe. La baza acestei conditii sta
nevoia unei parti a personalului din institutii de a avea rezultate bune, adica copii buni,
cuminti. In timp conduita clientului se va rega si adapta noului statut
11. Scoala
Este exagerata importanta acordata reusitei scolare. Scoala este un loc privilegiat
de intalnire cu ceilalti, dar strada , televiziunea si calculatorul sunt mediatori moderni ai
cunoasterii. Cand copilul are un esec scolar, este un semn ca altceva nu merge de fapt.
Caracterul, inteligenta si inserarea in social sunt indispensabile vietii, mult mai
importante decat notele si aceste elemente trebuiesc urmarite si intarite (desigur
preocuparea aceasta trebuie sa aiba ecou si in PPI).
12. Legile si regulile
Copiii ar putea fi, foarte devreme, pusi la curent cu adevaratele legi. Cand copilul
are de luptat cu legile unui grup, ale unei institutii, ale societatii, nu va amestecati si nu
comentati moraliceste ca ceea ce s-a intamplat a fost bine sau rau, totusi, regulile trebuie
modificate pe masura ce copilul inainteaza in varsta, dar in nici un caz, pe cele legate de
infractiuni si de Codul Penal. Adesea, in institutii, toti sunt tratati la fel sau asa este
anuntat ca intentie. Nu conteaza cat de mare, inteligent, silitor, ascultator sau de
dezvoltat este copilul si mai apoi adolescentul client al S.D.V.I., el trebuie sa se supuna
aceluiasi regulament si acelorasi proceduri ca si cei mai mici, slabi la invatatura,
handicapati sau rai. Dezvoltarea unui adolescent se poate intarzia in acest fel de
asteptarea dezvoltarii colegului care are alt potential sau pur si simplu alt ritm. Tratati-l

23
pe fiecare asa cum trebuie, fara a ceda revendicarilor rezultate din comparatii. Asumati-va
raspunderea de a fi nedrepti.

13. Anxietatea la clienti

Adolescentii au in mod normal un anumit grad de anxietate. Castigati-le

increderea, dati-le senzatia de siguranta, in primul rand, in dumneavoastra ca persoane si
profesionisti apoi pe realitatea inconjuratoare si apoi pe ei ca principale resurse si factori
de schimbare. Folositi simtul umorului din plin. Atentie, radeti cu ei, nu de ei, nu-i
ironizati. De exemplu incercati sa elaborati impreuna cu ei consecintele cele mai rele ale
intorsaturilor de situatie si relativizati-le apoi prin umor.
Nu va lasati atrasi in delirul lor, nu trebuie sa impartasiti viziunea lor asupra
lumii, aratati-le ca exista si alte posibilitati. In nici un caz, insa, nu-i impartasiti propriile
dvs. nelinisti si frici, are el suficiente, iar daca nu viata ii va oferi suficiente.
Rezistati tentatiei de a-i surprinde, de a-i speria. Evitati sa-l puneti in dificultate.

14. Revendicativitatea

In mod firesc clientii proveniti din institutii dau dovada de neincredere,

suspiciozitate si prudenta. Nu este ceva patologic, nu trebuie confundat acest lucru cu o
tulburare paranoida de personalitate. Ei au fost abandonati in realitate o data ( la
momentul institutionalizarii) si mai apoi real sau simbolic ori de cate ori altcineva
disparea din viata lor ( de exemplu la schimbarea referentului, la trecerea dintr-o institutie
in alta, la plecarea unui coleg cu atat mai mult cu cat acesta a fost adoptat si respectivul
nu) Explicati-va clar intentiile si conduita. Nu ii evitati. Explicati-le ca cunoasteti regulile
jocului. Evitati sa le atacati stima de sine. Evitati sa le ajungeti datori, sa ii recomandati
sa se caute la mansarda, sa-i barfiti. Purtati-va cu tact si prudenta..

15. Impetuozitatea solicitarii , a revendicarii.

Cererea, solicitarea, revendicarea, trebuie satisfacuta imediat, pentru ca are

nevoie. Daca nu se poate cel putin sa i se spuna imediat pentru ca nu cumva sa ii incurce
cineva treburile. Ori in cel mai rau caz sa i se dea ceva ca sa nu fi batut drumul degeaba
sau ca demersul sa nu fie zadarnic. Acest lucru face parte cel mai adesea dintr-o strategie
generala: Daca demonstrez ca problema mea este foarte acuta atunci poate se pun
lucrurile in miscare mai repede si fara prea multe probleme. Acest gen de energie
trebuie canalizata in directia rezolvarii personale a problemelor ce va inlocui treptat
rezolvarea insotita si mai apoi rezolvarea asistata. Este desigur si mult infantilism afectiv
aici: Problema mea este cea mai grava! Eu am cea mai mare nevoie de ajutor! Problema
mea nu sufera amanare! Eu merit ! Este o conduita foarte asemanatoare cu aceea a unui
copil care nu poate inca intelege ca nu intreaga lume se invarte injurul lui. De aceea este
necesar un cadru, se impun limite, se stabileste o relatie contractuala. Nu trebuie in nici
un caz acuzat clientul de egocentrism. Preocuparea pentru propria-i bunastare este o
resursa ce poate fi folosita. Oricum odata cu cresterea afectiva si cu trecerea treptata la o
viata independenta acest gen de conduita va deveni (cu atat mai repede cu cat resursele
interioare devin mai consistente) insignifiant si va disparea.

24
 16. Gandirea magica.

Unii clienti cred ca situatia lor se va rezolva in mod miraculos. Cineva sau ceva va
interveni pe langa Bunul Dumnezeu si nu vor ramane fara noroc. O atare forma de
miracol o reprezinta si ajutorul din afara care vine fara nici un fel de efort. Un astfel de
miracol este spre exemplu primirea S.D.V.I . imediat cum a aparut nevoia si a fost facuta
solicitarea (un bun motiv pentru care primirea trebuie temporizata).

17. Distorsiuni de gandire.

Acestea par a face parte tot din categoria gandirii magice. Astfel exista credinta
ca le pot fi citite nevoile (slujba preferata, timp liber, felul de mancare preferat, etc.) sau
gandurile. Acest lucru pare benefic la inceput cand toata lumea pare a le vrea binele, dar
se poate transforma intr-o piedica putin mai apoi, cand trebuiesc impuse respectarile
regulilor si limitelor.

18. Durata sprijinului

O mare parte dintre clienti cer sprijin pe o perioada nedefinita (Ca pana la urma
s-o intampla ceva, si m-oi descurca eu) - asta ca nu zic infinita - (pana ma cheama
fratele meu cu care nu am mai discutat de 8 ani peste granita, pana aranjez sa-mi donez
un rinichi, pana gasesc o solutie , pana ma impac cu mama etc.) Nu trebuie sa mai
explic folosirea mecanismelor foot in the door si door in the face, dar trebuie sa
precizez ca rareori este vorba despre o strategie in sensul tare adica constienta si
exersata cu buna stiinta. Cel mai adesea este vorba despre o miscare inconstienta si care
se inscrie intr-o tendinta profund umana - de a mana pana la momentul dezvoltarii
suficiente. Nu trebuie sa ridiculizam acest demers, trebuie doar lucrat pentru
constientizarea limitei de timp si a inevitabilitatii parasirii sistemului. Gradarea, limitele
si pasii din PPI sunt instrumente in acest sens.

19.Deresponsabilizarea.

Daca mi se intampla ceva rau profesionistii sunt de vina! Cu alte cuvinte: Daca
m-ati luat, atunci sa si aveti grija de mine. Astfel ajung in rolurile unor copii (ascultatori
sau nu) si ca orice copii au probleme de dependenta. Este necesara neaparat
responsabilizarea clientilor si trecerea haturilor vietii de la institutie (reprezentata prin
profesionisti) in mainile clientilor. Nu doar simbolic ci si fizic: la inceput demersurile (de
ex. pt. obtinerea de acte de identitate) se fac impreuna a profesionistii pentru ca mai apoi
sa fie doar indrumate si asistate de profesionisti.

20. Dependenta.

La inceput pare normal si in limita unor asteptari firesti ca cineva (S.D.V.I.) sa

aiba grija de destinul lor, sa le gaseasca un serviciu, o casa, sa le faca existenta cat mai
usoara. Este ceea ce patim si noi oamenii normali atunci cand suntem la doctor si

25
cand asteptam asistenta si indicatii si pentru a lua o aspirina. Cu alte cuvinte nu este ceva
grav, daca profesionistul poate face deosebirea si se poate comporta nuantat.

21. Proba muncii

In tot domeniul social este greu sa probezi faptul ca ai muncit, ca ai si succese, ca

se schimba ceva prin munca ta. Prezentatul clientului la diferite concursuri, prezentari de
caz, sarbatoriri are astfel un rol de proba: Uite, de cand a venit in S.D.V.I. cat de bine
crescut a devenit! In subsidiarDe cand ma ocup eu de el uite cat de bine ii merge ! Si
eu am un rol important in asta. Cu alte cuvinte Nu doar norocul, Dumnezeu, si natura
mama fac cate ceva. Cate ceva mai fac si eu! Iata de ce este nevoie de recunoastere
profesionala, de o fina analiza a muncii, si nu doar de tabeluri in care se bifeaza activitati.
Munca cu oamenii nu poate fi cuantificata prin numar de reintegrari, reinsertii, si clienti
preveniti. O monitorizare a vietii ulterioare da o adevarata masura a muncii de calitate.

22. Infantilismul.

Institutionalizarea prin ceea ce este si prin ceea ce face (ingrijire in afara familiei,
ruperea relatiilor de atasament normale, duce persoanele gazduite la infantilizare. Acest
lucru se intampla oricui este gazduit intr-o institutie din afara casei personale spre
exemplu la spital. Trebuie facuta deosebirea inca de la inceput intre conduita infantila cu
care intra in sistemul de protectie (si care este datorata varstei) si cea pe care o
dobandeste aici. Unii dintre clientii protejatii incearca sa paraseasca sistemul pe portita
din spate (fuga, sarcina nedorita, excludere, etc.) in dorinta de a fi recunoscute ca
persoane adulte. Atentie, multi dintre acesti clienti sunt in risc de exploatare (lucru la
negru, trafic, etc.) Este deci bine si frumos ca in nici un caz infantilizarea sa fie
incurajata si orice progres si apropiere de maturitate sa fie marcate (unul din rolurile PPI).
Nu inseamna ca tentatia nu este mare. Un beneficiar infantilizat, iti pune mai putine
probleme, protesteaza mai putin, s.a.m.d. Astfel ai senzatia ca profesionist - ca lucrezi
mai usor, mai bine. De aceea (pentru constientizare si ajustare) sunt necesare reuniunile
de echipa, supervizarile, analiza muncii, P.P.I. ul, etc.

23. Slujbele si maturizarea

Impresia ca sunt necesari foarte multi bani pentru o viata independenta. Este de
fapt vorba despre a spune in alte cuvinte ca nu se cred in stare de a avea grija in acest
moment singuri de ei. Desigur ca daca ar avea un salariu mai bun (mult mai mult decat
este necesar decat se poate pe moment, lucrurile ar sta altfel.) Pare firesc deci sa ramana
sub protectia sistemului pana cand vor fi in stare sa castige acei bani. Iata un minunat
prilej de a cauta la nesfarsit un serviciu si de a-si-l parasi cand se apropie de desprinderea
de sistem. De aici si urmatoarea idee: toate problemele se pot solutiona cu bani. Clientii
se simt indreptatiti sa ramana dependenti pentru ca nu au bani. De aici porneste si
dezechilibrul flagrant intre calificarea pe care o au si slujba pe care o cauta. Este nevoie
de multa rabdare si de fermitate pe pozitii pentru a pregati desprinderea de sistem si de
mult profesionalism pentru a o face cu adevarat posibila. Este sortit esecului orice fel

26
intarcare fortata desi exista termene si resurse limitate care preseaza partasirea
sistemului.

24. Mirajul plecarii in strainatate.

Plecarea dincolo pare ca ar rezolva toate problemele. Acolo, in imparatia

cainilor cu covrigi in coada, se pot castiga foarte rapid si usor bani. In plus, ar putea pleca
departe tot si toate (daca au fost raniti au scapat si sunt in siguranta daca au fost sustinuti,
continuti si ocrotiti demonstreaza ca reusind departe cat de independenti si maturi sunt).
Este un fel de nou start, si deci o potentiala noua sansa. Trebuie avuta multa grija si mult
tact caci ceea ce vad ei cel mai des sunt exemplele de succes. Iata de ce este necesara o
buna informare asupra fenomenului de trafic de persoane, asupra legislatiei in domeniul
muncii, asupra realitatilor conditiilor din afara tarii. In nici un caz nu vor functiona
abordarile moraliste si brutale. Trebuiesc avute in vedere exemplele concrete, informarile
pertinente, cifrele exacte si pericolele reale. Desigur ca este necesar ca profesionistii din
S.D.V.I. sa aiba un minimum de cunostiinte in acest e domenii si trebuie sa-si actualizeze
periodic cunostiintele rolul formarilor si ale schimburilor de experienta.

25. Punerea in discutie a rolului p[rofesionistilort de catre clienti

Atunci cand vorbesc despre ceea ce au facut profesionistii pentru cresterea si

dezvoltarea lor se intampla ca, clientii sa uite munca profesionistilor. Uneori personalul
este topit in totalitate intr-un singur mare personaj Statul - care nu satisface asteptarile
adica nu este un bun parinte de substitutie - (Daca nu-mi aduc aminte de voi si nu va
individualizez este pentru ca nu ati fost ati fost tot ceea ce am avut nevoie.) Desigur ca
au dreptate. Nici un profesionist indiferent cat de bine calificat ar fi nu poate inlocui total
o familie buna. Si nici nu poate fi perfect. Este destul sa fie doar suficient de bun pentru
conditiile date. La fel sunt si parintii. Un parinte impune reguli, pune limite si iubeste
(este suficient de bun, niciodata fiinta perfecta, intotdeauna oam care poate deci sa si
greasca). Unui profesionist nu i se poate cere sa iubeasca clientii (nici nu este un lucru
sanatos). Acesta nu trebuie sa devina un factor de descurajare sau de scadere a implicarii
in educatia si cresterea aptitudinilor si deprinderilor clientilor. Trebuie doar constientizata
aceasta tendinta inconstienta si deloc rauvoitoare. Odata ce clientul s-a maturizat si a
devenit independent va recunoaste valoarea celor care l-au ajutat sa devina un bun adult.
Insasi faptul ca poate infrunta singur viata este un indicator al unei munci de calitate.
Nu trebuie sa uitam ca cea mai mare parte din meritul maturizarii si trecerii la o
viata independenta revine clientului (singurul fara de care nu se poate construi nici un fel
de plan sau PPI).

26. Sarcina ca simptom

O sarcina nedorita mai ales la o varsta frageda, dezechilibreaza situatia din

institutia in care se afla clienta (sau clientul in cazul tatalui adolescent). Este foarte
posibil ca aceasta sa fie una dintre semnificatiile simbolice.
In subsidiar se afla nevoia de independenta. Asta inseamna ca, copilul ei este
declaratia ei de independenta in fata profesionistilor, a parintilor, a concubinului, a

27
anturajului, etc. A schimba statutul de persoana asistat cu unul de mama pare o evolutie
catre independenta.Femeia care a ramas insarcinata are nevoie de cineva care sa o
iubeasca. Un copil - poarta cel putin virtual promisiunea de iubire neconditionata si
eventual de reparatie a trecutului ce i-a fost refuzat mamei. Prin ingrijirea adecvata a
copilului se ingrijeste pe sine si arata celor din trecutul ei cum ar fi trebuit ea ingrijita.
Mecanismul este asemanator si in situatia in care i-a murit o ruda apropiata sau copilul
anterior
Se mai intampla ca, tanara mama (sau potentiala mama) sa aiba nevoie nevoie de
ceva doar al ei cum ar fi un copil pe care sa nu-l imparta cu nimeni. Nu este asadar de
mirare de ce uneori nu se mai intereseraza de soarta tatalui copilului, sau mai degraba de
ce isi aleg drept concubin o persoana care nu sa nu se mai intereseze de copil.
Drogurile si mituri asociate conduitei dependente care circula printre clienti:
- Folosirea ocazionala a drogurilor nu poate face rau.
- Marihuana este la fel ca alcoolul sau ca tutunul.
- Doar cei slabi devin toxicomani.
- Toata lumea se drogheaza din cand in cand.
- Drogurile nu afecteaza decat drogatii.
- Este treaba fiecaruia daca se drogheaza sau nu.
- Drogurile nu prind la romani.
Este nevoie de un training specific pentru a combate aceste mituri / prejudecati si
de aceea este neaparat necesara cooperarea cu Centrele de Prevenire si Consiliere
Antidrog si consultarea legislatiei in vigoare ( 143 / 2000).

28
C. Cum sunt depistai cei care au nevoie de sprijin pentru formarea dezvoltarea i
mbuntirea deprinderilor de via independent

Identificarea copiilor care vor beneficia de servicii de formare de deprinderi de

viata, asisten specializat, se realizeaz direct, odat cu solicitarea prinilor copilului
sau a reprezentanilor si legali, exprimat n scris ctre Comisia pentru Protecia
Copilului sau SDVI.
Solicitarea prinilor copilului sau a reprezentanilor si legali se refer la
evaluarea complex a copilului n scopul obinerii, n primul rnd, a unei imagini despre
gradul de dezvoltare a DVI, iar in al doilea rind,certificat de ncadrare a copilului ntr-o
categorie de persoane cu handicap i,dup caz, a eliberrii unui certificat de orientare
colar sau stabilirii unei msuri de protecie a copilului. Serviciul de evaluare complexa
va analiza toate aspectele legate de caz si va face propuneri pertinente , indiferent de ceea
ce au solicitat iniial prinii copilului.
La nivel comunitar, persoanele care pot identifica deficienele si orienta copilul si
familia sa ctre un sdvi sunt profesionitii care ndeplinesc diferite roluri sau funcii n
comunitatea respectiv: educator, profesor, consilier colar, psiholog, medic de familie,
medic de specialitate, asistent medical comunitar, preot, primar, asistent social, lucrtor
social comunitar sau referent al primriei, alte persoane implicate n serviciile locale
pentru copil si familie.

Preluarea

In urma solicitrii prinilor copilului sau a reprezentanilor legali ai acestuia,

coordonatorul SDVI si managerul de caz vor desemna un responsabil de caz insarcinat de
coordonarea activitilor care au drept scop principal pregtirea raportului de evaluare
complex a copilului, care conine propunerile privind DVI ce vor fi abordate, orientarea
colar, msurile de protecie i, ca anex, programul de interventie specifica.

d. Metodologia evalurii deprinderilor de via. Instrumente de evaluare care

pot fi folosite:

Evaluarea iniial a cazului se refer la investigarea prin metode specifice a

situaiei n care se afl clientul la momentul prelurii cazului. Se vor analiza resursele
clientului i cele ale mediului sau social,nevoile clientului, disfunciile care apar i
cauzele care le genereaz precum i ariile de intervenie imediat i pe termen lung n
beneficiul clientului. In aceasta etap se realizeaz urmtoarele activiti obligatorii:
Culegerea informaiilor relevante
Organizarea informaiei
Evaluarea de tip unitar a situaiei clientului
Identificarea problemei
In general, evaluarea iniial trebuie s cuprind urmtoarele:
evaluarea punctelor tari i a nevoilor
identificarea i definirea problemelor
alegerea obiunilor posibile de via i a scopurilor

29
 evaluarea consecinelor i procesarea rezultatelor

Evaluarea propriilor probleme

Asistentul social trebuie s-1 ajute pe tnr s-i evalueze propriile sale puncte tari
i nevoile pe care le are.
Evaluarea complet a gradului n care tnrul acioneaz trebuie s determine
deprinderile curente i deprinderile noi pe care trebuie s i le nsueasc pentru a deveni
independent.
Reevalurile periodice l vor ajuta pe tnr s rmn contient de progresul fcut
i s-i dea seama ce deprinderi mai are de dobndit.
Orientarea trebuie s se focalizeze pe acumulrile tnrului ca urmare a aciunilor
pe care le-a realizat i acest lucru l va incuraja s-i mbunteasc i deprinderile pe
care le stpnete mai puin.
Monitorizarea regulat a strii generale de bunstare a tnrului trebuie s ofere
feedback n ce privete nivelul curent n formarea deprinderilor raportat la planul
tnrului de dezvoltare a independenei.

Evaluarea iniial bazat pe puncte tari i pe nevoi

Metoda la care ne referim se bazeaz pe o abordare de tip pozitiv asupra

persoanei. Ea este folosit de specialitii americani de la National Resource Center for
Youth Services din Tulsa, Oklahoma i a fost prezentat n Romania cu ocazia unui stagiu
de formare organizat n martie 2002 de ctre World Learning.

Se pornete de la credina c fiecare persoana deine un fond propriu de

cunotine, capaciti i deprinderi, nsuiri personale i resurse. Formarea unor noi
deprinderi nseamn alinierea capacitilor i resurselor interne i externe la sperane i
viziuni. Formatorii i propun s lucreze cu tinerii pentru a defini mpreun un scop care
se poate realiza.

Evaluarea deprinderilor de via pe baza punctelor tari i nevoilor se va face

innd seama de urmtoarele recomandri:
Inainte de a ncepe un interviu, formatorii vor trebui s cunoasc foarte bine
ntrebrile. Nu trebuie folosit formularul de raportare n conducerea interviului. Eventual
se poate pregti o foaie ajuttoare separat.
Se va ncepe ntotdeauna prin identificarea intereselor speciale pentru c
majoritatea tinerilor nu ntmpin dificulti n a discuta despre ceea ce i-ar dori ei s
fac n timpul liber.
In mod normal, se trece de la partea cu puncte tari la cea cu nevoi. Dac tnrul d
semne de rezisten, se vor parcurge mai nti toate ntrebrile de la categoria puncte tari.
Inc de la nceputul interviului se va arta tnrului formularul de raportare. El va fi
informat c la ncheierea interviului va primi copia acestui raport.
Raspunsurile vor fi nregistrate pe scurt. Se pot adga unele ntrebri
suplimentare.

30
 La terminarea interviului, se va revizui mpreun cu tnrul formularul de
evaluare completat. Se vor modifica acele date care nu sunt considerate de tnr a fi n
concoirdan cu ce a declarat el.
Se va cere tnrului s identifice nevoia pe care ar vrea s o satisfc imediat i se
va consemna acest fapt in formular.
In final, se va nmna tnrului o copie xerox sau la indigou a documentului.
Fisa de descriere a clientului (asamblata din rezultatele consilierii, al anchetei
sociale, si al evaluarilor psihologice. Cadrul. Indicatii de lucru.

Este necesar ca inainte de inceperea interviului, evaluarii, consilierii sa fie

satisfacute anumite cerinte preliminare:
- desfasurare fara intreruperi,
- incaperea in care se va desfasura trebuie sa fie suficient de bine izolata fonic,
- clientul nu va fi asezat fata in fata cu profesionistul (educator, instructor de
educatie, referent, psiholog sau asistent social),
- clientul nu va fi asezat cu fata spre o sursa puternica de lumina,
- clientul nu va fi asezat in imediata vecinatate a unei surse de caldura sau aer rece
(radiator, ventilator, aparat de aer conditionat).
- clientul nu va fi asezat pe un scaun mai scund decat al profesionistului sau
incomod,
- atmosfera trebuie sa fie indeajuns de degajata si sa permita observarea clientului
(atat in ceea ce priveste mimica cat si gestica) dar si posibilitate de reactie de raspuns
(feed - back) din partea acestuia.
- adresarea va fi adaptata varstei clientului (este de preferat ca tinerii peste 18 ani
sa nu fie tutuiti, aceasta pentru a accentua nivelul mai mare al responsabilitatilor, trecerea
la perioada adulta dar si pentru a facilita respectul reciproc.)
- este recomandabil ca pe parcursul interviului profesionistul sa-si ia notite caci
astfel se economiseste timp pretios si inregistrarea este mai fidela. De asemenea este
recomandat sa fie notate reactiile verbale / raspunsurile cu cat mai multe citate.
- este recomandabil de asemenea, ca interviul / consilierea / evaluarea sa nu
depaseasca o ora.
La primele intalniri este foarte important ca profesionistul sa-si intampine clientul
cu bunavointa, sa se prezinte si sa-i rosteasca numele. Daca clientul este insotit de
altcineva este bine ca si acesta sa fie primit in acelasi fel si sa i se explice ca trebuie sa
astepte si cat anume.
Clientului i se va explica care este rolul si functia lui profesionistului.
De exemplu, profesionistul va explica cum are de gand sa procedeze si cum
anume va decurge interviul - Intai am sa va rog sa-mi spuneti cate ceva privind trecutul
dumneavoastra si motivele pentru care sunteti acum aici. Clientul este astfel incurajat sa
vorbeasca liber cel putin cateva minute. In tot acest timp profesionistul trebuie sa fie atent
atat la ceea ce spune clientul dar mai ales la cum anume vorbeste. Abia dupa aceea poate
hotara ce orientare trebuie data interviului, consilierii, evaluarii si ce anume are de aflat.
In acest timp profesionistul trebuie sa observe daca clientul este cooperant, relaxat,
capabil sa vorbeasca cu usurinta sau nu, felul in care se prezinta (atitudine, vestimentatie,
starea hainelor, cicatrici, tatuaje, eventuale indicii de boala sau dizabilitati (vezi Glosar de
temeni, etc.).

31
 Pe masura ce interviul continua, profesionistul trebuie sa mentina discutia in jurul
punctelor importante si sa-l aduca pe beneficiar la subiect daca acesta are tendinta de a se
indeparta. Acest lucru are si rolul de a organiza discursul clientului ceea ce-l ajuta pe
acesta sa-si (re)formuleze problema. In timp se transforma intr-o deprindere ce ajuta la
structurarea interioara.
Aceasta trebuie sa se petreaca fara utilizarea intrebarilor dirijate (vezi Glosar de
temeni ) sau intrebari inchise (vezi Glosar de temeni ).
Este de preferat ca profesionistul sa foloseasca o schita a interventiei consemnand
sistematic si organizat informatia in pasi simplii, atat pentru a nu scapa nimic din vedere
cat si pentru a usura accesul celorlalti la informatii. Intrucat oricum este greu ca datele sa
fie adunate tot timpul in aceeasi ordine dar si pentru ca clientul sa nu se simta fortat este
recomandat ca demersul sa fie destul de flexibil.
Pentru inceput schita va putea fi folosita ca un ghid urmand ca mai apoi sa devina
un sprijin pentru ca profesionistul sa nu treaca cu vederea vreun aspect. Nu este posibil si
nici obligatoriu sau important ca aceasta schema sa fie integral completata, experienta,
intuitia si bunul simt vor decide cat de adanc trebuie mers si ce anume va fi lasat pentru
alta data.
Fisa de descriere este recomandabil sa fie completata in cele din urma impreuna
cu intreaga echipa chiar daca initial o mare parte este completata de psiholog si /sau
asistent social.

1.Persoanele care il au (l-au avut) in grija pe client (de exemplu educatorii din
C.P. sau din scoala speciala de unde provine.)
Nume, relatia cu clientul, cat de apropiate / intim au fost / sunt cu acesta, de cand
si cat de bine il cunosc.
Cata incredere li se poate acorda acestora.
Explicatii:
Este graitor uneori faptul ca nu a existat nici o persoana careia sa-i stie numele
complet, dovada a faptului ca nu a existat nici o persoana de referinta si atasament stabila
in viata clientului.

2. Familia (atat cat isi aduce aminte, cat se stie asistent social, dosare, etc.)
Parinti, frati, rude care l-au crescut
Familia extinsa
Varsta lor in prezent
Varsta lor in momentul in care au rupt legatura (sau, daca este cazul, momentul
decesului). Precizarea datelor cand s-au intamplat.
Statusul lor marital
Starea sanatatii (vezi Glosar de termeni sanatate, normalitate, boala )
Ocupatia
Ce poate spune legat de personalitatea acestora (vezi Glosar de termeni
personalitate)
Cum se intelegea cu acestia
Pozitia sociala a familiei
Din ce anume proveneau veniturile casei
Cum se intelegeau in familie

32
 Care sunt problemele in familie la acest moment
Afectiuni mintale in familie care sa necesite spitalizare, tratament medicamentos,
urmarire (de exemplu trisomia 21 sau epilepsie)
Droguri, alcolism (vezi Glosar de termeni alcoolism, droguri, dependenta)
Probleme cu politia

Explicatii:

Trebuie precizata atat varsta in ani cat si data nasterii pentru ca se poate intampla
sa nu corespunda dand cont de problemele cu cei a caror varsta trebuie precizata, de
dezorganizare interioara sau chiar de tulburari. In mod asemanator dupa ce este necesara
estimarea oricarei perioade de timp este bine sa fie cerute precizate si datele.

Prezenta de afectiuni psihice in familie (apropiata sau extinsa) deoarece poate

sugera posibilitatea unor afectiuni sau riscuri de afectiuni in parte ereditare.
Personalitatea, atitudinea si traseul de viata al rudelor sunt importante deoarece este
mediul in care clientul a crescut o parte din viata. Rivalitatea dintre frati este importanta
pentru ca se poate intampla ca unul dintre ei sa fi fost institutionalizat si altul nu.

Problemele actuale sau peste care nu s-a trecut pot reprezenta un factor de
involutie in dezvoltare sau un factor de stres. Problemele din familie / ale familiei pot
furniza explicatii asupra unor ticuri, fobii (vezi Glosar de termeni ticuri, fobii ) sau
preocupari excesive ale clientului (de ex.: frica de apa se poate datora faptului ca un frate
a murit inecat, un comportament antisocial se poate datora unei identificari cu o ruda din
inchisoare, etc.).

3. Date personale:

Daca stie ceva despre datele lui de la nastere (ex. scorul APGAR, daca nasterea lui
a fost fatala mamei, daca a fost abandonat (vezi Glosar de termeni abandon) inca din
spital, etc.)

Dobandirea primelor deprinderi (mersul, vorbirea, controlul sfincterelor, etc.)

Starea sanatatii in copilarie. Sunt interesante perioadele mari de spitalizare si bolile care
pot afecta dezvoltarea SNC

Probleme cu nervii (spaime, balbism, timiditate vezi Glosar de termeni),

mutenie, enurezis, intoleranta alimentara, cosmaruri frecvente, etc.)
De la ce varsta este institutionalizat. Traseul prin diferitele institutii. Perioadele
Care crede ca este cauza institutionalizarii lui.
Explicatii:
Pe langa intrebari adresate clientului trebuie facute corelari cu dosarul si
inregistrarile medicale. Este neimportant daca clientul a suferit de boli contagioase (ex.
pojar) in schimb poate fi crucial daca a avut meningo encefalita sau convulsii in
copilarie.

33
 Trasaturile nevrotice din mica copilarie nu au neaparat legatura cu momentul
prezent dar pot da indicii in legatura cu dezvoltarea si traseul din copilarie.

Intrebarile legate de institutionalizare pot releva probleme familiale precum si

indicatii in ceea ce priveste posibila lui reinsertie in familie sau indici in ceea ce priveste
viitoarea / prezenta lui viata de cuplu.

4.Scolarizare

Varsta inceperii si terminarii fiecarei perioade de studiu (de exemplu daca a

terminat 8 clase pana la 20 de ani, ce ani a repetat si in ce perioade)
Rezultate (medii, rezultatele de la examene)
A avut prieteni sau a fost simpatizat de colegii
Ce relatii a avut cu profesorii
Sport si alte preocupari
Calificari profesionale obtinute. Il atrag sau nu calificarile si competentele
obtinute
Studii superioare (daca urmeaza, daca are ca plan de viitor)
Explicatii:
Pot fi furnizate informatii despre perioade decisive si / sau traumatizante din viata
(de ex. repeta clasa de cand fratele mai mic a fost adoptat de un cuplu american, sau de
cand a murit bunica).
Pot fi de asemenea furnizate informatii despre nivelul de insertie sociala si despre
competentele sociale deja dobandite.
Pot fi indicate posibilitati de (re)orientare si (re)calificare profesionala (de
exemplu nu si-a dorit niciodata sa devina sticlar dar a ajuns calificat in aceasta meserie
pentru ca era cea mai apropiata scoala profesionala pe cand ceea ce si-a dorit sa faca
mecanic auto presupunea inscrierea la o profesionala aflata la 2 ore distanta).
Este interesant de ce isi doreste sa faca o facultate ( de ex. Fac. Veterinara - ca sa
mai ramana in ocrotirea DPC sau pentru ca iubeste animalele ?) pot fi obtinute astfel
informatii despre nevoia clientului de autonomie sau despre dependenta afectiva a
acestuia.

5. Ocupatii avute

Lista cronologica a slujbelor avute

Motivul schimbarii acestora
Felul contractului. Conditiile si remuneratia.
Situatia financiara din acea perioada.
Satisfactii profesionale.
Relatiile cu colegii si cu superiorii
Invaliditati si boli profesionale.
Planuri de viitor in aceasta directie.

Explicatii:

34
 Informatiile obtinute pot da indicatii despre conditiile de viata din prezent (de
cand lucreaza ca bucatar are suficienti bani cat sa poata pleca la mare sau la munte in
fiecare weekend), despre aspiratiile personale ale clientului (de ex. lucreaza la
McDonalds pentru ca asa poate deveni sef in cel mai scurt timp), despre problemele de
sanatate diagnosticate si care au inraurire asupra traseului profesional ulterior (de ex. are
reumatism articular de cand a lucrat in piata), despre caracteristici ale personalitatii lui
(de ex. faptul ca a fost concediat in repetate randuri poate indica de exemplu din fericire
nu intotdeauna un caracter dificil, agresivitate, conduite antisociale).
De asemenea daca fiecare slujba este inferioara ca salarizare, conditii si perioada
celei dinainte poate fi luata in calcul o posibila tulburare mintala (ex. tumoare,
degenerescenta) sau chiar o dependenta de substanta (de ex. heroina). Intrebarile legate
de consum de substanta toxico-dependente pot incepe evaziv (de ex.: Luati in mod
regulat vreu medicament ? Care anume ?). Este important daca clientul dovedeste o buna
cunoastere a substantelor interzise (vezi Glosar de termeni substante interzise ) care
contin mici cantitati de opiacee sau potenteaza drogurile. La fel o buna cunoastere a
medicatiei psihiatrice poate indica o boala psihica in familie sau chiar a clientului.

6. Serviciul militar

V-ati efectuat serviciul militar (putin probabil sa se intample aceasta la tinerii

clienti ai serviciilor de deprinderi de viata dar)
Probleme de disciplina
Ati dori sa faceti armata? De ce?
Relatiile cu ceilalti
Explicatii:
Serviciul militar poate fi chiar un ritual de trecere la viata adulta si poate da
indicatii despre capacitatea clientului de adaptare la un mediu cu reguli si norme stricte.
Aceasta spune multe despre relatiile cu egalii si cu superiorii, similare cu cele de la
punctul 5. (ocupatiile)

7. Istoricul menstruatiei

Varsta primei menstruatii

Atitudinea fata de menstruatie
Dismenoree (dureri in timpul ciclului)
Sindrom premenstrual (SPM)
Data ultimei menstruatii\
Planuri de viitor in ceea ce priveste o relatie de cuplu , casatoriei, copii.
Explicatii:
Varsta primei menstre poate fi utila la identificarea unor posibile tulburari
hormonale, la maturizarea fiziologica a clientei.
Atitudinea fata de menstruatie influenteaza trairile ulterioare ale feminitatii si
poate da indicatii referitoare la diferenta dintre sex si gen.
Dismenoreea si SPM pot da informatii utile in ceea ce priveste atitudinea fata de
propriul corp si procesele de feminizare cat si in ceea ce priveste modificari ale energiei
si personalitatii in perioada ciclului.

35
 Data ultimei menstruatii da indicii despre constientizarea propriilor procese
fiziologice dar si despre monitorizarea acestora.
Cu totul, istoricul menstruatiei poate aduce si informatii referitoare la nivelul de
cunostiinte legate de anatomie, planing si contraceptie sexuala.

8. Istoricul cuplului si al activitatii sexuale. Sarcini.

Varsta primei relatii sexuale
Experiente hetero si homosexuale
Practici sexuale actuale
Contraceptie si planing familial
Cu cat timp inainte si-a cunoscut partenerul sexual
Calitatea vietii de cuplu
Varsta partenerului
Ocupatia partenerului
Starea de sanatate
Personalitatea partenerului
Dorinta de a vea copii
Avorturi (spontane/provocate). Copii nascuti morti (motive)
Ce anume s-a schimbat in viata clientei , in ce fel ii sunt modificate planurile de
viitor.

Explicatii:

Bunul simt, experienta si intuitia vor hotara cat de multe intrebari pot fi puse si cat
de amanuntite pot fi acestea. Este important sa se afle in primul rand aspecte legate de
nivelul de cunostiinte referitoare la planing si contraceptie si referitoare la personalitate.
(de ex. multiple relatii sexuale precum si o viata sexuala dezorganizata poate da indicatii
referitoare la o posibila tulburare de personalitate).
Trebuie in mod special avuta o deosebita grija la momentul ales pentru punerea de
intrebari referitoare la homosexualitate precum si la implicatiile acestora.
Dorinta de a vea copii poate da indicatii referitoare la dorinta de reparatie a
trecutului clientului dar si referitoare la maturitatea lui afectiva.
Informatiile despre sarcini, nastere, avorturi, dau uneori cont de reactiile
psihologice adverse la maternitate ale tinerei mame.
Importante sunt si fantasmele legate de fiecare din aceste aspecte.

9. Starea prezenta:

Domiciliul. Starea actelor. Legalizarea situatiei

Probleme administrative
Probleme financiare
Explicatii:
Aceste intrebari ajuta la intelegerea personalitatii clientului in momentul prezent,
precum si la gradul lui de autonomie.

10. Personalitatea

36
 Prieteni apropiati
Relatii cu colegii
Relatia cu autoritatea
Probleme cu politia
Hobby-uri
Temperament (vezi Glosar de termeni)
Aptitudini (vezi Glosar de termeni)
Vointa (vezi Glosar de termeni)
Inteligenta (vezi Glosar de termeni)
Vocabular
Caracter (vezi Glosar de termeni)
Atentie (vezi Glosar de termeni). Concentrare in sarcina.
Obiceiuri
Planuri de viitor
Religie. Schimbarea religiei
Explicatii:
Cea mai mare parte dintre aceste intrebari fie nu mai trebuiesc puse daca tot
interviul a decurs normal pana la acest punct, fie pot fi aflate prin instrumente specifice
( de ex.: baraj de semne pentru atentie, Raven pentru inteligenta atentie, nu este nevoie
de aflarea QI-ului, ci doar de incadrarea in normalitatea generala sau identificarea unei
eventuale deficiente, CPI, alte inventare de personalitate).
Este necesar ca in mod special acest capitol sa fie supraveghiat in completare de
catre psiholog. Acesta isi poate lua informatii de la asistentul social (este chiar necesar)
sau din alte surse.
Se cuvine o atentie deosebita la cateva puncte: relatia cu autoritatea, probleme cu
politia, schimbarea religiei. Acestea indica rupturi in traseul de viata al clientului, si chiar
posibile directii de actiune (de ex.: daca are o relatie proasta cu autoritatea poate fi ghidat
catre o meserie ce presupune mai mult legaturi pe orizontala, trecerea la alta religie indica
poate o schimbare la nivel valoric si caracterial).

37
 FORMULAR
(National Resource Center for Youth Services din Tulsa, Oklahoma)

FORMULAR

PUNCTE TARI NEVOI

Ce poate sa faca paiticipantul. ce i-ar Transcrieti pozitiv - - Ce i doreste

placea sa fac si ce pot face persoanele participantul sa obtina.
care doresc sa 1 ajute pentru ca el sa-si
atinga obiectivele.

1. Interese speciale si activitati

38
Cum iti petreci timpul liber?
Ai (ai avut) hobby-uri?
Cum iti doresti sa iti petreci vacantele?
Practici un sport?
Cnti la un instrument muzical?
Personalul sau altcineva cunoaste alte
puncte tari ale tale?
2. Social / Personal
Cum te-ai descrie in fata celorlalti?
Ce anume iti place cel mai mult la tine?
3. Familie si prieteni
Cine consideri ca iti este familia?
Cine iti sunt prietenii?
In ce sens esti un bun prieten pentru
ceilalti?
Ce prieteni ai chema in ajutor?
4. Religie, valori, credinte
Ce rol joac religia in viata ta?
In ce crezi?
Cine este persoana ideala pentru tine?
Ai o filosofie proprie sau un motto?
Ce faci ca sa ii ajuti pe ceilalti?
5. Educatie i ocupatie
Ce iti place cel mai mult la scoala?
Ce ti-ar place s faci n timpul liber?
Sunt hobby-uri sau metesuguri pe care
ai dori s Ie nveti?
Ce cluburi sau organizatii frecventezi?
Ce altceva ti-ai dori sa inveti pentru a-ti
petrece timpul liber?
Sunt hobby-un sau activitati care iti plac
mai mult?
Personalul sau altcineva cunoaste alte
nevoi?
Este ceva ce ai dori sa schimbi in
legatura cu personalitatea ta?
Este ceva ce ai dori sa schimbi in modul
tau de prezentare in fata celorlali?
Ce schimbari ti-ai dori sa faci in familia
ta?
Momentan locuiesti impreuna cu
familia?Ce trebuie sa se imbunatateasca
Ti-ai dori alti prieteni ?
Ce ar trebui sa fac familia sau prietenii
pentru tine acum?
Ce schimbari sunt dorite de catre familia
ta sau de catre agentie?
Ai dori s te implici in activti
religioase sau sa discuti cu un preot,
misionar sau rabin? Ce te-ar putea ajuta
sa-ti pui in practic credintele?
Ce ar trebui sa schimbi pentru a te
apropia de persoana ideala?
Ce scoli ai absolvit?
39
Care sunt mateniile tale preferate?
Ce slujbe ai avut?
Ce parte din munca ta iti place mai mult?
Ii doresti mai multa instruire/ educatie?
6. Emotional, mental, cognitiv
Cnd gndesti cel mai clar?
Cnd esti bine dispus?
Ce te face fericit?
Cum descrii atitudinea ta in general?
Cum iti rezolvi de obicei problemele?
Cum iti poti schimba dispozitia sau
atitudinea?
Cand ai o zi proasta, care este cea mai
buna parte a ei?
7. Conditia fizica
Care sunt performantele tale fizice?
Cum apreciezi starea ta de sanatate
fizica?
Cnd te simti cel rnai bine din punct de
vedere fizic?
Cnd ai fost ultima data la dentist?
8. Sisteme de sprijin/Reactia la servicii profesionale
Care este sursa ta de venit?
Ce persoane, agentii etc. te sprijina?
Ce iti place in legatua cu modul in care
esti tratat de agentie
Care sunt persoanele care te-au ajutat cel
mai mult?
9. Altele
(Aceasta categorie este pentru observatie si intrebri care nu se ncadreaz n celelalte
categorii).
Ce munca ti-ai dori sa prestezi?
Este ceva legat de munca ta pe care ti-ai
dori sa aprofundezi?
Ce nevoi sunt reeunoscute de catre
angajator si personal?
Ce te-ar ajuta sa gndesti mai clar?
Ce se poate face sa te simti mai bine?
Ce anume ar putea imbunatati atitudinea
ta?
Ce s-ar putea face ca sa te simti mai
bine?
Urmezi un tratament regulat?
Ai nevoi nutritionale speciale?
Cnd ai fost ultima data la un control
medical?
Ce te-ar ajuta sa flu mai puternic si mai
sanatos?
Cum se poate imbunatati situatia ta?
Ce poate face personalul pentru a te
ajuta?
Care crezi ca este motivul principal
pentru care esti aici?
40
Care este cea mai mare realizare cu care Ce iti doresti sa realizezi in urmatorii 5
te mndresti? ani?
Ce deprindeni ai care te ajuta sa Ce ti trebuie pentru a te pregati pentru
locuiesti pe cont propriu ? viaa independent?

41
 Alte elemente privind evaluarea bazat pe puncte tari

Exemple de puncte tari care pot fi identificate

Sursa: Adaptat de la: Divizia Departamentului de Sntate i Servicii umane NC a
MH/DD/SAS. (2000). NC-Training introductiv asupra sistemul de asisten. Raleigh, NC:
Autor
Atitudini i valori: crezuri i ateptri ale copilului i familiei.
Exemple :
Ritualuri puternice i tradiii; credin
Unitatea i loialitatea familial
Respectul intimitii celorlali
S vorbeti sau s nu vorbeti despre problemele tale

Deprinderi i abiliti: Cunotine, deprinderi i abiliti personale i profesionale ce

in de multe zone ale vieii cum sunt munca, coala sau recreerea.
Exemple :
Interesul familiei de a interaciona
Capacitatea familiei de a planifica Interes n domeniul mecanic,
Calitatea de a fi un bun buctar

Caliti: Atribute i caracteristici ale familiei i modul n care familia interactioneaz

unii cu ceilali i cu comunitatea.
Exemple:
Capacitatea de a-i exprima aprecierea
Comunicare efectiv pozitiv
Disponibilitate i capacitate de a rezolva probleme
Conexiuni cu familia i comunitatea
Resurse financiare

Preferine: preferinele copilului i ale familiei

Exemple :
Preferine n privina mncrii, mbrcminii, divertismentului
Preferine asupra stilului de comunicare

De ce s utilizm o abordare bazat pe puncte tari?

Membrii familiei rspund pozitiv atunci cnd se capitalizeaz pe punctele lor tari
dect atunci cnd se concentreaz pe slbiciuni.
Toate familiile au puncte tari unice bazate pe competene, deprinderi, interese i
valori i preferine specifice.
Absena unor competene particulare nu reprezint un eec.
Familia poate avea probleme care ar trebui rezolvate dar acest lucru nu nseamn c
este "o familie rea".
Responsabilul de caz i ceilali membri ai echipei sunt privii ca parteneri i nu ca
experi.
 ECOHARTA

Ecoharta este o simipla hirtie si o stimulare, un instrument de evaluare, planificare

si intervenie. In mod dinamic, reprezint sistemele ecologice ale clientului. Include sistemele
de baza cu care clientul interactioneaza.
Cum este utilizat?
Ecomap poate fi utilizata sa adune citeva tipuri de informaii:
1). Sa identifice membri gospodriei, familia extinsa(complexa), natura relaiilor
dintre indivizi, resursele pe care le schimba cu clientul.
2). Sa identifice alte persoane si sisteme in acest mediu social al clientului si
resursele schimbate cu ei.
3). Sa identifice relaiile clientului cu sistemele din comunitate.
4). Sa identifice contribuiile prezente si trecute ale clientului fata de alii.
5). Sa identifice sistemele cu ajutorul crora resursele suplimentare pot fi
alocate.
De ce este Ecoharta un instrument folositor?
1). Furnizeaz si organizeaz o mare varietate de informaii pentru evidenta clientului.
2). Creind o ecohart angajeaz clientul in procesul de evaluare a relaiilor cu
mediul social.
3). Ajuta sa identifice contribuiile clientului pozitive la mediu, posibilele resurse
pentru ajutor, pentru lipsurile in suportul acordat pentru mediu.
4). Poate fi modificat peste timp, permitind asistentului social si familiei pentru a nota
schimbrile.
5). Poate fi adoptat la toate tipurile de situaii sociale si tendine.
6). Asigura o imagine clara ce poate fi prezentata cu uurina la toi.
Cum este Ecoharta creata?
Sa spun clientului ce dorine are, sa ii ajui prin crearea unei
imagini a relaiilor familiale de baza, a relaiilor in comunitate, cu persoane importante si cu
sistemele de suport. ncepe cu gospodria clientului. Membri gospodriei trebuie encadrati
intr-un cerc, intr-o genograma tradiionala, folosind ptrate pentru a indica genul masculin si
cercuri pentru a indiica genul feminin. Membri care au decedat, se consemneaz cu un X.
Acele sisteme de mediu care afecteaz viata clientului sint identificate pe harta. In momentul in
care natura tranzaciei a fost identificata pe harta, o linie a fost desenata pentru a exprima atit
legaturile cit si calitatea relaiilor. Sgei pot fi desenate de-a lungul liniilor de legtura pentru
a indica direcia fluxului resurselor, energiei si scopul. Conectiile pot fi desenate la cercul familiei
ca un intreg sau la fiecare membru individual. Alte sisteme de mediu pot fi identificate in
termen ale istoriei si al viitorului. Sa deseneze cercurile si sistemele adiionale. In timp ce se
deseneaze ecomap, alte zone pot fi uor sau corespunztor explorate. Cum un client
percepe schimbul cu alte sisteme? In particular, cum clientul se simte atunci cind este
ajutat? Cum membri familiei se simt atunci cind ajuta? Cit de adecvat simte clientul
schimbul pentru a avea intilnite nevoile identificate? Clientul percepe alte sisteme care sint
valabile pentru a explora ca potenial sursa de ajutor. Asigura unele sisteme resursele
clientului pentru a face fata conflictelor sau arata uzura datorata ngrijorrii?
Nota: Ecoharta are potenialul de a identifica calitile precum si nevoile si defectele.
Poate fi construita cu o persoana individuala sau cu o familie. Poate fi folosita sa reprezinte
relaiile trecute, prezente si viitoare.
Ecoharta pentru
Completat de
Data ..
Desenai cercuri pentru a indica clientul si alte sisteme, ca ngrijire medicala, munca,
religie, familia extinsa (complexa), timp liber, scoal, vecintatea, bunstarea sociala. Indica
natura relaiei cu un cuvint discriptiv sau desenind diferite tipuri de linii:
pentru mai puternic,
pentru mai slab,
+++ pentru stres.
Desenai sgei de-a lungul liniilor pentru a evindentia fluxul energia si resursele.
Identifica persoanele semnificante si adaug cercurile care sint necesare. Se indica liniile
frinte sau intrerupte cu slashuri(//) si data
 ECOHARTA

DATA
NUMELE CLIENTULUIU.
ASISTENT SOCIAL

MEDIC

SCOALA

PRIETENI

FAMILIE

CLIENT

VECINI

SEMNATURA ASISTENT SOCIAL .

SEMNATURA CLIENT..
3. Planificarea activitii de dezvoltare a deprinderilor de via
 Programul de integrare specifica pentru dezvoltarea deprinderilor
de via independent potrivite cu vrsta, personalitatea i aspiraiile
fiecrui copil

Serviciile sau interveniile specifice - destinate dobindirii DVI ale

copilului/tinarului in vederea includerii sale sociale - se desprind din PIS((1.2),intocmit in
30 de zile de la inregistrarea cazului,de catre echipa interdisciplinar (2.13). Acest plan
trebuie s serveasc unui scop clar definit si s conduc la ndeplinirea obiectivelor
specifice pentru fiecare arie de intervenie identificat n etapa anterioar de evaluare
complex.
Toate soluiile proiectate n beneficiul copilului trebuie s ia n considerare:
participarea familiei;
capacitatea familiei de a rspunde nevoilor copilului;

III. resursele de care dispune familia si comunitatea pentru a pune n practic

planul de servicii personalizat.
Componentele planificrii serviciilor :
I. identificarea prioritilor - de exemplu, determinarea situaiilor critice ce
urmeaz a fi rezolvate imediat;
II. identificarea activitilor, mijloacelor, termenelor, condiiilor si indicatorilor de
performan privind atingerea obiectivelor programului de interventie specifica;
III. stabilirea responsabililor i repartizarea sarcinilor cuprinse n programul de
interventie specifica
Rolurile principale ale responsabilului de caz n aceasta etap sunt urmtoarele:
I. de a facilita stabilirea prioritilor n colaborare cu familia si echipa de
profesioniti;
II. de a stabili cu claritate rolurile si responsabilitile tuturor celor implicai n
implementarea planului de servicii personalizat: prini, copil, profesioniti, instituii,
comunitate etc.
De asemenea, responsabilul de caz se va asigura c:
a. serviciile si interveniile recomandate rspund nevoilor reale si
prioritilor copilului si familiei;
b. familia si copilul au acces la serviciile si interveniile recomandate;
c. serviciile si interveniile sunt oferite copilului si familiei.
Indeplinirea cu succes a obiectivelor planului de servicii personalizat presupune
implicarea si responsabilizarea nu numai a profesionitilor implicai, dar si a familiei.
Oferirea serviciilor se va face n baza unui contract cu familia,care ofer posibilitatea
participrii si responsabilizrii prilor implicate.
Programul de interventie specifica
Este un proiect personalizat de interventie.
Este un document scris.
Concretizeaza interventiile echipei pluridisciplinare.
Se intocmeste impreuna cu clientul fata de care dovedeste respect
Urmareste coerenta interventiei: responsabilizarea clientului, co-participarea
clientului la propria-i integrare sociala si educatie.
 Promoveaza clientul ca pe un actor si partener activ.
Contine obiective, activitati, precum si evaluari concrete.
Reflecta implicarea tuturor actorilor (clientul, echipa, resursele umane exterioare,
parteneri)
Prevede termene concrete si realiste.
Prevede evaluari periodice; sunt urmarite si adaptate obiectivele si termenele
(evaluarea se va baza intotdeauna pe resursele clientului, pe calitatile si punctele tari ale
acestuia).
Specifica responsabilitatile echipei si ale clientului (are o parte contractuala).
Ajuta la autoevaluarea clientului; marcheaza etapele strabatute este un grafic al
realizarilor.
Se bazeaza pe punctele tari ale clientului.
Respecta nevoiele clientului; acestea sunt plasate pe primul loc.
Favorizeaza cresterea interioara si maturizarea.
Favorizeaza constientizarea realitatii (pune in acord expectatiile clientului cu
posibilitatile reale).
Se constituie intr-o preocupare continua a clientului atata timp cat este beneficiar
al S.D.V.I.
Clientul are un rol major in deciziile obiectivelor si actiunilor din PPI.
Tine cont de problemele identificate.
Se formuleaza intr-un limbaj clar, accesibil clientului (se vor evita ambiguitatile,
adjectivele etc.).
Este pozitiv si pune accent pe solutii.
Finalitatea P.P.I.-ului este viata independenta a clientului. Se recomanda o
monitorizare post- P.P.I. de minim 6 luni. Mult mai bine ar fi de 2 ani; aceasta ar putea
arunca o lumina si asupra integrarii pe termen lung si a unei macro-strategii.

c. Metodologia planificrii : obiective, indicatori ( SMART ), activiti

__________________________________________________________________
Actiune, Realistice si limitate in Timp, pe scurt SMART.
Pentru anumite nevoi se cere explorare si informatii suplimentare inainte ca
acestea sa fie transformate in obiective. De ex. nevoia de a petrece mai mult timp cu
familia nu se incadreaza in standardele SMART descrise mai sus, tanarul trebuie sa
raspunda la intrebari care sa transforme obiectivul intr-unul specific,Cat timp petreci
acum cu familia?Ce ti-ar placea sa faci in timp ce esti cu familia ta? Unde se afla familia
ta?
Principalii pai in procesul de planificare sunt etapele B.A.S.I.C.

Acestea sunt etapele prin care asistentii sociali trec zilnic.Etapele B.A.S.I.C.
pentru planificarea obiectivelor sunt :
Brainstorming-ul optiunilor
- Incurajarea tanarului in identificarea tututror optiunilor.
- Adaugati ideile dumneavoastra numai dupa ce ati obtinut implicarea tanarului.
- Ajutati tanarul sa aleaga
- Planul trebuie sa apartina tanarului.
- Nu fortati optiunile pe care le considerati cele mai bune.
 Sa se planifice PASI MICI
- Ajutati tanarul sa planifice pasi mici care il provoaca, dar nu il coplesesc.
- Succesul da nastere la succes

Identificarea datelor limita

- Fara date limita nu se va realiza nimic

- Datele limita ajuta persoanele sa devina responsabile
Contactare pentru monitorizarea progreselor
- Urmarirea este importanta
- Cunoscand faptul ca cineva va urmari starea lucrurilor se poate lucra mai
eficient.
Urmatorul pas este de a traduce declaratia legata de nevoie intr-o formulare a
obiectivului.
Anumite nevoi pot fi rescrise cu usurinta ca obiective. Nevoia de a slabi cu 10
kilograme poate fi formulata ca un obiectiv prin simpla adaugare a unei date. Obiectivul
devine slabirea cu 10 kilograme pana la 30.09.2002. Obiectivele trebuie sa fie
specifice, masurabile, orientate pe
d. Planificare flexibil : evaluarea pe parcurs ( intermediar )
Aceasta etap se refer la procesul de culegere a informaiilor n legtur cu
modul de furnizare a serviciilor cuprinse n plan, n scopul evalurii progreselor realizate
n atingerea obiectivelor prevzute n planul de servicii si contractul cu familia.
Responsabilitatea monitorizrii programului de interventie specifica revine
responsabilului de caz.
Aceast activitate const n:
I. verificarea modului de furnizare a serviciilor n limita de timp stabilit; de
exemplu, prin rapoarte verbale sau n scris din partea prinilor sau a celor care ofer
serviciul respectiv;
II. identificarea la timp a problemelor (de exemplu, probleme logistice sau
procedurale) n legtur cu asigurarea serviciilor specializate sau cu participarea familiei,
pentru a putea opera schimbrile necesare n planul de servicii;
III. colaborarea cu familia si cu furnizorii de servicii pentru a remedia problemele;
de exemplu, asistarea prinilor sau a copilului n rezolvarea problemei transportului;
IV. identificarea dinamicii progreselor copilului si a familiei n ndeplinirea
obiectivelor;
V. comunicarea direct cu familia si cu profesionitii care ofer serviciile
specializate pentru identificarea problemelor, stabilirea modificrilor si rezolvarea
conflictelor;
VI. revizuirea PIS n funcie de schimbrile care apar;
VII. modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci cnd este cazul;
VIII. evaluarea modului n care implementarea planului de servicii ajut copilul si
familia sa la ndeplinirea scopului propus; evaluarea se realizeaz cu participarea
specialitilor colaboratori si a familiei;
IX. transmiterea informaiei monitorizate ctre prile implicate si interesate -
servicii, profesioniti, copil si familie;
X. organizarea si coordonarea sesiunilor de lucru ale echipei multidisciplinare;
 XI. pstrarea documentaiei scrise n legtur cu toate activitile monitorizate,
inclusiv a rapoartelor solicitate profesionitilor careofer serviciile specializate.
Evaluarea nevoilor- care sunt problemele?
Evaluarea nevoilor se refer la urmtoarele ntrebri:
Cine sunt cei care prsesc forma de ngrijire?
Ce experiene au trit pn n momentul prsirii formei de ngrijire?
Ce se ntmpl cu ei dup ce prsesc forma de ngrijire?
Ce sprijin este disponibil pentru ei?
Evaluarea procesului - ce facem n prezent?
Sarcina evalurii procesului este documentarea asupra serviciilor care
sunt oferite n prezent.
Intrebrile relevante sunt:
Ce servicii sunt livrate n prezent?
Ct de adecvate sunt procedurile de obinere a serviciilor?
Ce proporie de clieni beneficiaz de servicii?
Ct de accesibile sunt serviciile?
Ce bariere sunt pentru clieni in obinerea serviciilor?
Ct de bine implementate sunt serviciile?
Ct de satisfcui sunt clienii de servicii?
Reevalurile periodice l vor ajuta pe tnr s rmn contient de progresul fcut
i s-i dea seama ce deprinderi mai are de dobndit.
Orientarea trebuie s se focalizeze pe acumulrile tnrului ca urmare a aciunilor
pe care le-a realizat i acest lucru l va incuraja s-i mbunteasc i deprinderile pe
care le stpnete mai puin.
Monitorizarea regulat a strii generale de bunstare a tnrului trebuie s ofere
feed-back n ce privete nivelul curent n formarea deprinderilor raportat la planul
tnrului de dezvoltare a independenei.
Evaluarea Intermediara - sau evaluarea formativa - are drept scop observarea
progreselor nregistrate in ndeplinirea obiectivelor propuse, nregistrarea barierelor sau
problemelor intalnite pe parcursul interveniei si stabilirea, dup caz, a unor corecii sau a
unor cai de rezolvare a situaiilor problematice care apar in implementarea planului
individual de intervenie al clientului.
Evaluarea Finala se realizeaz la ncheierea cazului si se raporteaz att la
ndeplinirea obiectivelor stabilite in planul individual de intervenie cat si la ntregul
proces al interveniei de caz.

Evaluarea permanenta si monitorizarea cazului

__________________________________________________________________
Din punct de vedere practic, asistentul social realizeaz o evaluare permanenta a
cazului care coincide cu diferitele etape ale procesului de management de caz:
(1) identificarea si preluarea cazului,
(2) evaluarea situaiei clientului,
(3) planificarea serviciilor si a interveniilor si elaborarea planului individual de
intervenie,
(4) furnizarea serviciilor si a interveniilor,
(5) monitorizarea se reevaluarea periodica a cazului,
 (6) ncheierea cazului.
Aceasta evaluare este in fapt o monitorizare amnunita a planului individual de
intervenie si a procesului care se desfoar.
In cadrul acestei funcii, asistentul social trebuie sa ndeplineasc urmtoarele activiti:
verifica daca serviciile au fost furnizate in limita de timp stabilita; (prin rapoarte
verbale sau in scris din partea prinilor sau a celor care ofer serviciul respectiv);
identifica la timp problemele care apar in legtura cu asigurarea serviciilor sau
colaboreaz cu familia sau/ si cu ofertanii de servicii pentru a remedia posibilele
problemele ;
identificarea dinamicii progreselor copilului/familiei in ndeplinirea obiectivelor;
comunicarea directa cu familia si cu ali profesioniti care ofer servici pentru
identificarea problemelor, stabilirea modificrilor si rezolvarea conflictelor;
revizuirea planului individual de intervenie in funcie de schimbrile care apar;
modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci cnd este cazul;
evaluarea modului in care implementarea planului de servicii ajuta copilul si
familia sa in ndeplinirea scopului propus;
transmiterea informaiei monitorizate ctre prile implicate si interesate -
servicii, profesioniti, copil si familie;
pstrarea documentaiei scrise in legtura cu toate activitile monitorizate,
inclusiv a rapoartelor solicitate profesionitilor care ofer serviciile specializate.
II. Instrumente utilizate in evaluarea si monitorizarea cazului
In abordarea cazurilor de asistenta sociala se prefera abordarea eco-sistemica
(unitara si de tip integrativ) a familiei si utilizarea diagramelor care reprezint grafic
complexitatea fenomenelor sociale (de exemplu: ecomap, genograma).
Pentru o analiza complexa a progreselor clienilor nregistrate in plan social,
personal si profesional, se vor folosi ca instrumente de investigare Ecomapa, Analiza
Cmpului de Forte si Ancheta Sociala.

Identificarea i definirea propriilor probleme

__________________________________________________________________
Asistenii sociali trebuie s monitorizeze periodic aciunile tnrului, alegerile i
atitudinile sale, pentru a-i oferi tnrului feed-back n ce privete nivelul la care a ajuns
cu dezvoltarea abilitilor de a nelege, anticipa i rezolva problemele din viaa de zi cu
zi.
Tnrul va avea nevoie de ajutor n identificarea problemelor i stabilirea
prioritilor i pentru a le mpri pe acestea n etape pe care s le poat rezolva.
Iniial, acest proces va fi realizat formal prin crearea programului de interventie
specifica i revizuire dac este cazul.
Participarea activ a copiilor, familiei, partenerilor sociali la implementarea cu
succes a activitilor de dvi
Contractul cu familia /tinarul este revizuit periodic si modificat de ctre
managerul de caz de cate ori este nevoie,imreuna cu responsabilul de caz n funcie de
progresele care intervin sau schimbrile survenite n derularea planului de servicii
personalizat. Familia si profesionitii implicai n derularea interveniilor specifice de caz,
vor comunica managerului de caz orice schimbare care intervine si care necesit
schimbarea PIS si a contractului cu familia.
 Totodat, serviciul public specializat pentru protecia copilului va ncheia
convenii de parteneriat cu principalele instituii furnizoare de servicii DVI i familia
acestuia.

Contractul cu familia (VEZI INSTRUMENTE ASISTENTA SOCIALA) este un

document scris ncheiat ntre responsabilul de caz si unul sau ambii prini sau
reprezentantul legal al copilului,n care se menioneaz condiiile n care se vor oferi
serviciile si responsabilitile specifice pe care fiecare parte implicat le are de ndeplinit
n perioada de timp stabilit.

Contractul cu familia este un instrument utilizat de ctre responsabilul de caz n

cadrul procesului de monitorizare i se bazeaz pe rezultatele evalurii complexe a
copilului si familiei si stabilete modalitile concrete de aplicare a PIS.

Contractul acesta poate fi semnat si de catre tinerii mai mari sau in cazul in care
familia sau reprezentantul legal lipsesc ,se semneaza numai de catre tinar.
Resposabilul de caz are responsabilitatea de a prezenta si explica familiei si, dup
caz, copilului:
I. scopul acestui contract,
II. responsabilitile prilor,
III. rolul contractului n implementarea planului de servicii personalizat,
IV. posibilitile si condiiile n care acest contract se poate modifica sau rezilia.
Evaluarea este esenial. Pentru a ncepe procesul de oferire de servicii trebuie s avem o
form structurat de evaluare a adolescenilor. Trebuieca planul pentu prsirea
plasamentului temporar s nceap chiar din momentul n care ei intr n acesta.
Trebuie recunoscut importana legturii cu familia. In orice proces deevaluare trebuie s
includem reeaua social, inclusiv contactele cu familia.
Evaluarea deprinderilor adolescentului se va face cu ajutorul unorinstrumente
standardizate i prin includerea informaiilor obinute de lafamilie, profesori i
adolesceni nii.
Evaluarea prin performan, care necesit demonstrarea deprinderilor i competenelor
actuale este necesar pentru a ne asigura c adolescentul i-a nsuit deprinderile necesare
unei viei independente.
Folosirea 'work-portofolios' prin care tinerii demonstreaz ce tiu prin ceea ce fac i nu
prin rspunsul la ntrebri pe hrtie.
 Asistenta psihologica a clientilor in procesul de formare a
deprinderilor de viata independenta
__________________________________________________________________

Cadrul consilierii psihologice

Este necesar sa fie satisfacute anumite cerinte preliminare referitoare la cadru:

1.consilierea se va desfasura fara intreruperi, consilierea se desfasoara, pe cat
posibil, intr-un cadru fizic cat mai asemanator cu cel al evaluarii psihologice (vezi 2a);
2. este recomandabil sa existe un spatiu exclusiv destinat acestei activitati;
3. cadrul in care se desfasoara consilierea trebuie sa asigure intimitatea;
4. atmosfera trebuie sa fie indeajuns de destinsa incat sa permita discutii pe teme
intime, sfaturi, sugestii dar si confesiuni . In nici un caz nu este recomandat sa devina o
spovedanie periodica in urma careia clientul este golit de informatie. Adresarea va fi
adaptata varstei si situatiei. Nu trebuie uitat ca principalul factor de schimbare dintre
profesionisti este referntul de caz care poate cere si impune dupa caz reguli, norme,
limite.
- este recomandabil ca la sfarsitul consilierii sa existe urme scrise ale intalniri (desigur
fara a incalca principiul confdentialitatii)
- este recomandabil de asemenea, ca sedinta de consiliere sa fie adaptata ca si timp nu
foloseste nimanui o intrevedere obositoare.
Principiile consilierii:
alianta (terapeutica)
confidentialitatea
respectul fata de client
impartialitatea
refacerea moralului clientului
cresterea stimei de sine
analiza rationala a problemelor
co-participarea
planificarea (cadrul spatio-temporal)
interventie pe problema
centrarea pe actiune si solutii
durata variabila
inducerea unor schimbari
urmarirea raportului costuri / resurse
reflectarea sentimentelor
ascultarea activa
sprijinirea alegerilor informate
explicatii si sfaturi (cand este cazul si pe cat posibil doar in intampinarea
clientului in nici un caz impotriva orientarilor lui)
Conditii ale consilierii eficiente. Metode si tehnici de consiliere, conditii cadru
pentru desfasurarea consilierii;
Exemplu de calitati pe care se poate sprijini un profesionist in abordarea pozitiva
a unui client cu probleme:
Probleme:
 Stima de sine redusa, timiditate, lipsa de asertivitate.
Obiective:
Cresterea stimei de sine, afirmarea personala
Prognostic:
Aparitia timiditatii este precoce (mica copilarie, adolescenta). Adesea, poate
disparea spontan sau datorita unor experiente particulare (cresterea stimei de sine, reusita
profesionala, reusita in relatia de cuplu).
Calitatile timidului:
Tendinta lui de a fi retras face din el un bun observator si o persoana atenta cu
celalalt.
Grija lui de a depista la interlocutor cel mai mic semn de agasare sau tensiune il
face un bun cititor al starilor sufletesti ale celuilalt.
Adesea, timidul este empatic si capabil sa asculte.
Dorinta sa de a fi apreciat si iubit il face o persoana oricand devotata sarcinilor de
serviciu.
Este discret si dornic sa faca lucrurile bine.
Calitati personale specifice:
Se listeaza minim trei de catre profesionist si se cer cel putin tot atatea din partea
clientului.
5. Supervizarea
a. Definitia supervizarii si caracteristici ale supervizarii echipei profesionale;
b. Metode de supervizare (individuala si de echipa);
c. Metode de cercetare studiul de caz in analizarea eficientei programelor de
deprinderi de viata si in managementul de caz.;........................................................
d. Cum se poate asigura o monitorizare si un control al activitatii de dezvoltare a
deprinderilor de viata independenta in cadrul serviciilor alternative ale SPSPC/OPA?;
e. O mostra de strategie intersectoriala de dezvoltare a deprinderilor si integrare
profesionala. (poate fi adaptata cea spaniola). (sau un model de integrare sociala si
profesionala); D.P.
6. Dezvoltarea deprinderilor : activitatea serviciilor de deprinderi pentru viaa
independent
a. Proceduri de oferire a seviciilor de formare n funcie de nivelul evaluat al
deprinderilor de via
Pe baza inventarului i a programului PIS, echipa trebuie s lucreze cu tnrul
pentru ca acesta s-i dezvolte deprinderile necesare pentru a atinge independena.
Continuum de servicii pentru viaa independent
Continuum de servicii pentru viaa independent

Etapa 1 I Etapa 2 I Etapa 3 I Etapa 4

Instruire profesional Instruire formal Practica supervizat Autonom

 Pregtirea pentru trecerea la viaa independenta si acomodarea dup
ieirea din sistemul de ocrotire

Pe msur ce se apropie momentul de trecere n afara sistemului de ocrotire, echipa ar

trebui s estimeze momentul n care se va produce plecarea iar asistentul social trebuie s
coordoneze eforturile de pregtire a acestui moment fcute de ctre toi cei implicai n ngrijirea
adolescentului.
Cu cteva luni nainte de data de plecare asistentul social i adolescentul trebuie s
completeze mpreun o prezentare sumar care include urmtoarele informaii:
noua adres
costurile cu chiria i ntreinerea
costurile estimate ale telefonului, mncrii, transportului, locuirii
venitul lunar estimat
datoriile curente, planul de achitare a lor
economiile fcute pn n prezent
angajatorul, salariul pe sptmn
medicul de familie/alte servicii medicale
activitile de timp liber
orientarea religioas
pregtirile n caz de urgen
lista cu informaii personale i familiale i date de identificare
numele mentorului adult
planuri de continuare a educaiei
rubrici de completat dup prsirea sistemului de ocrotire
Asistentul social trebuie s-l ajute pe adolescent s dezvolte acele activiti necesare pentru
a face fa oricror altor probleme pe care acesta le mai are.
Determinarea momentului n care un tnr este pregtit s plece din sistem ctre viaa
independent trebuie s depind de nivelul de nsuire de ctre tnr a deprinderilor necesare
pentru o via sntoas, util, autonom i responsabil.
Adolescenii care i-au nsuit cu succes cunotinele i deprinderile necesare pentru a face
trecerea la viaa independent trebuie s fie anunai cu cel puin ase luni nainte c nu vor mai
beneficia de anumite servicii, cum ar fi: susinere la plata chiriei, alocaie i plata asigurrilor
medicale.
Tinerii trebuie s atepte s fac un efort continuu pentru a munci sau a-i continua
educaia ca o condiie de a beneficia de servicii i dup prsirea sistemului de ocrotire. Pot aprea
dificulti cu acei tineri care sunt extrem de imaturi sau care dezvolt o rezisten la pregtirea
pentru trecerea la viaa independent. Aceti tineri pot manifesta tendine regresive pe msur ce
se apropie momentul n care va trebui s prseasc sistemul de ocrotire i pot sabota n mod activ
eforturile de planificare a trecerii la viaa independent. Pentru aceste probleme trebuie s se
apeleze la consiliere. Amnarea momentului poate, n unele cazuri s-1 motiveze pe tnr, n alte
cazuri, ns, poate fi necesar s i se prezinte tnrului opiunile care i-au rmas, cum ar fi asistena
realizat de sistemul public, adposturi pentru aduli, locuirea cu rudele.
Adolescenii trebuie s tie de ce servicii pot beneficia dup ce prsesc sistemul de
ocrotire.
Adolescentului care a ncercat dar nu a fost capabil s se descurce ntr-un mediu mai puin
protejat, ar trebui s i se permit s se rentoarc n cadrul sistemului de ocrotire.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 55

Learning , Programul Childnet, 2004
 Vrsta pentru trecerea la viaa independent Agenia pentru protecia drepturilor copilului
trebuie s fie flexibil n determinarea vrstei potrivite pentru trecerea la viaa independent i s
permit un proces gradual de trecere n funcie de nevoile tnrului.
Reglementrile care stabilesc ieirea din sistemul de ocrotire la vrsta de 18 ani sunt
contraproductive. Sunt astfel necesare eforturi de advocacy pentru ndeprtarea acestor bariere
artificiale.
Cerinele serviciilor publice si private nainte de trecere la viaa independent SPSPC
trebuie s-l ajute pe adolescent s se pregteasc pentru viaa independent prin realizarea
urmtoarelor activiti: discutarea cu tnrul a planului de trecere la viaa independent implicarea
familiei biologice n procesul de trecere, dac este cazul s se asigure c familia foster sau cei care
au grij temporar de adolescent au un rol important n planificarea i implementarea procesului de
trecere ncetarea custodiei; asigurarea c resursele de baz exist; asumarea rolului de familie,
dac este necesar oferirea tnrului a informaiilor personale i despre familie i datele de
identificare.
Informaii personale i despre familie i datele de identificare dac este necesar nainte de
trecerea la viata independent Agenia pentru protecia drepturilor copilului trebuie s ofere
adolescentului urmtoarele informaii personale i despre familie i datele de identificare nainte
de prsirea sistemului de ocrotire:
carnetul de conducere
cartea de identitate
numrul de asigurare social
fia medical personal, incluznd lista tuturor clinicilor, medicilor sau
spitalelor unde acesta a fost ngrijit
certificatul de natere
certificatul de deces al prinilor, dac este cazul
fotografii
lista colilor la care a fost
diploma de absolvire
lista tuturor celorlalte plasamente prin care a trecut (nume, adresa)
In plus, agenia poate oferi un set de informaii de plecare, care include:
lista serviciilor de sntate care sunt uor accesibile
lista numerelor de telefon de urgen
ghid juridic
curriculum vitae
scrisoare de recomandare de la angajatori
o scurta prezentare a evalurii iniiale, punctelor tari,
nevoilor i progresului fcut
o list a serviciilor de consiliere uor accesibile
o list a persoanelor de contact care l pot ajuta cu angajarea i cu instruirea
vocaional
cum s contacteze agenia n continuare pentru eventuale servicii viitoare
o prezentare sumar a planului de trecere la viaa independent care
include opiunile ulterioare n cazul n care planul a euat
Pregtirea pentru prsirea instituiei
Pregtirea trebuie s fie foarte bine planificat
Pregtirea trebuie s fie orientat spre viitor
Pregtirea trebuie sa fie direcionat n sensul ruperii ataamentului de
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 56
Learning , Programul Childnet, 2004
instituie
Este recomandabil ca rezidentul s fie inclus ca partener activ n
planificarea prsirii instituiei.

Predictori ai succesului adolescentului dup ce a prsit instituia:

Atitudinea adolescentului fa de prsirea instituiei;

Suportul social perceput
Cu ct adolescentul are o atitudine mai pozitiv fa de prsirea instituiei i cu ct
percepe c dispune de un suport social mai mare cu att mai pozitiv va fi situaia sa de via dup
ce prsete instituia. Unele arii de pregtire pentru prsirea instituiei necesit mai mare atenie
dect altele. Este recomandabil ca pregtirea pentru prsirea instituiei s se bazeze pe un plan de
prsire a instituiei, preferabil ntr-o form scris i
pe activiti pregtitoare. Pentru a preveni efectele negative ale activitilor pregtitoare, cum ar fi
creterea nesiguranei, pregtirea ar trebui s duc nu doar la cunoaterea problemelor care vor
aprea la prsirea instituiei, ci i a modalitilor i deprinderilor necesare pentru a face fat
acestora.
Recomadri privind relaia cu clienii/tinerii n dezvoltarea deprinderilor de via
permanena persoanei de referin
ndeplinirea corect i coordonat a funciilor
(f. practic, f. pedagogic, f. psihologic, f. social)
cunoaterea real a nevoilor tinerilor
planificarea ntlnirilor, respectarea planificrii
evitarea excesului n organizarea ntlnirilor de grup, accent pe ntlniri individuale n
spaii special amenajate
comunicare eficient limbaj simplu, implicit folosirea jargonului
verificarea nelegerii corecte
folosirea notelor scrise
abordarea pozitiv a clientului cu accentuarea a ceea ce are bun
renunarea la critic i la folosirea de exemple din experiena personal
acompaniere, nu rezolvarea problemelor clientului de ctre angajat
stimularea progreselor
adaptarea programului de formare (personalizat)
construirea planului de formare numai cu luare n considerare a prerilor, propunerilor i
iniiativelor manifestate de copil sau tnr (client).

c. Servicii ( activiti ) de devoltare a deprinderilor de via independent

Important!
Trebuie s se fac distincie clar ntre serviciile oferite n cadrul sistemului de ocrotire i
serviciile ce vor fi oferite dup ieirea din sistem.
Supoziii de baz
Se pune accent pe lucrul cu familia, acolo unde este cazul;
Necesitatea de a construi mai multe tipuri de servicii, la care adolescenii s apeleze n
funcie de problemele i nevoile lor particulare;
Rezultatele trebuie privite ntr-o manier relativ;
Deprinderile pentru o via independent pot fi mprite in patru arii:
deprinderi elementare (de scris, citit i socotit),
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 57
Learning , Programul Childnet, 2004
 deprinderi de angajare,
deprinderi de via (de zi cu zi),
deprinderi psiho-sociale.
Pentru ca adolescentul s fie pregtit s triasc independent trebuie ca acesta s
stpneasc deprinderi n toate cele patru arii, care de altfel sunt interdependente. Acesta este
motivul pentru care coordonatorul de caz trebuie s evalueze nivelul de dezvoltare a deprinderilor
n toate cele patru arii nainte de a determina ce servicii i ce tip de training sunt potrivite i care ar
fi eficiena lor n cazul aplicrii.
Pregtirea cu succes a adolescenilor pentru o via independent depinde de nsuirea de
ctre acetia a deprinderilor de via 'hard', cum sunt cele pentru angajare, locuire i administrarea
locuinei i a deprinderilor de via 'soft', cum sunt ncrederea de sine i deprinderile individuale,
personale i interpersonale.
apte uniti de msur a pregtirii pentru o via independent:
l) deprinderile de via
2) competena social
3) informaiile despre sntate
4) cunoaterea resurselor comunitare
5) gndirea practic
6) planurile de viitor
7) pregtirea pentru viaa independenta-autoevaluare
Dezvoltarea de deprinderi de supravieuire de baz
Adolescenii trebuie s nvee deprinderile sociale de baz pentru a putea sa negocieze cu
succes cu instituiile din cadrul comunitii i cu sistemele care le pot oferi suport n situaii
critice, cum ar fi ngrijirea sntii, educaia, angajarea si recreerea.
Tnrul trebuie s nvee cum s identifice i cum s obin resursele necesare,
cum ar fi poliia, dentistul, biserica, banca.
Tnrul trebuie s nvee s fie conectat la reeaua de suport din cadrul
comunitii i la sursele de mbogire spiritual, cum sunt bisericile, activitaile
recreaionale sau persoanele adulte ca mentori.
Tnrul trebuie s aib oportunitatea s experimenteze rolul de membru al
comunitii.
Tnrul trebuie s nvee s se comporte asertiv, dar adecvat cu instituiile
birocratice, cum ar fi localizarea ageniei potrivite pentru oferirea serviciului de care
are nevoie; identificarea persoanei cu care trebuie s vorbeasc; punerea ntrebrilor
potrivite; i s-i dea seama cnd trebuie s ceara ajutor pentru a se descurca cu
birocraia.
Dezvoltarea deprinderilor pentru managementul banilor
Adolescenii trebuie s nvee cum s-i foloseasc banii i s-i planifice cheltuielile
pentru scopurile pe care vrea s le ating. Aceste deprinderi includ: realizarea
bugetului; deschiderea unui cont de economii; stabilirea creditelor pentru planurile de viitor;
nvarea modului n care s previn problemele financiare prin evitarea cheltuielilor la primul
impuls, mprumutarea de bani i ntrzierea cu plata chiriei sau a ntreinerii.
Responsabilitatea pentru comportamentul sexual
Adolescenii trebuie s-i dezvolte simul responsabilitii pentru propriul comportament
sexual, incluznd, valorile personale i familiale; prietenia pe termen lung si permanent, relaia
cu o familie; respectul de sine i legtura sa cu comportamentul sexual, informaii despre controlul

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 58

Learning , Programul Childnet, 2004
naterilor; informaii legate de fiziologie, igiena personal i informaii despre bolile cu
transmitere sexual, cum este SIDA
Inelegerea dependenei chimice
Adolescenii trebuie s neleag dependena chimica astfel nct s duc o viaa util, fr
dependen.
Dependena chimic include dependea de substane cum ar fi cofeina, tutunul,
alcoolul i drogurile. Inelegerea dependenei chimice include accentul pus pe prevenia primar
prin:
educaie si instruire
lucrul cu membrii familiei care sunt dependeni i cu prietenii dependeni
identificarea timpurie a dependenei chimice
accesul la programe pentru persoanele care manifest dependena chimic
monitorizare, grupuri de suport
Dezvoltarea deprinderilor de luare personal a deciziei
Adolescenilor trebuie s li se ofere oportunitatea de a lua decizii pe cont propriu prin
implicarea lor n fiecare pas al procesului de luare a deciziei n ce privete alegerile care trebuie
fcute pe parcursul perioadei de trecere la viaa independent.
Prin monitorizarea periodic i frecvent a aciunilor tnrului i a deciziilor sale,
asistentul social i tnrul ar trebui s fie capabil s evalueze abilitatea ultimului de a lua
decizii corecte.
Planul de dezvoltare a independenei trebuie s precizeze nevoia de instruire pe care o are
adolescentul n ce privete luarea deciziei. Asistentul social trebuie s ofere un feedback continuu
ca urmare a observrii modului n care tnrul ia deciziile de zi cu zi.
Lucrul n grup ajut deseori tnrul s observe ncercrile i erorile colegilor si n luarea
deciziilor.

Identificarea, obinerea i pstrarea locuinei

Adolescenii trebuie s-i nsueasc deprinderile de identificare, obinere si pstrare a unei
locuine. Sub nici o form adolescentul nu va fi dat afar din cadrul sistemului de ocrotire dac nu
are unde s locuiasc.
Aceste deprinderi includ:
identificarea unei locuine corespunztoare
negocierea chiriei
nelegerea asupra plii chiriei sau contractului de nchiriere
prezentarea la proprietar
prevenirea aciunilor care pot duce la evacuarea din cas
cunoaterea drepturilor i responsabilitilor celor dou pri
Deprinderile necesare pentru managementul locuinei trebuie s includ:
prepararea hranei
splat
curenie
locuirea n bun nelegere, dac se locuiete cu o alt persoan
rezolvarea plngerilor proprietarului
controlul comportamentului oaspeilor
ntreinerea de baz a locuinei, reparaii simple i cum s-1 gseti pe proprietar
dac apar probleme
realizarea i meninerea ordinii n locuin
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 59
Learning , Programul Childnet, 2004
 Ingrijirea personal
Adolescenii trebuie s nvee deprinderile de ngrijire personal necesar pentru
pstrarea bunstrii sale fizice, emoionale i spirituale.
Deprinderile includ:
ngrijirea proprie i igiena
prevenirea mbolnvirilor
hrnire i nutriie
exerciii
oportuniti de a participa la activiti cu caracter spiritual
Adolescenii trebuie s nvee care sunt opiunile pe care le au in ceea ce priveste pstrarea
sntii i cum s o aleag pe cea mai potrivit.
Adolescenii trebuie s tie cum s foloseasc serviciile medicale de urgen i cum s
ajung la ele.
Asistenii sociali trebuie s ofere consilierea necesar pentru cresterea ncrederii n sine a
adolescentului, pentru contientizarea propriei identiti i pentru ca acestea s-i asume
responsabilitatea pentru meninerea i mbuntirea calitii vieii sale
Asistentul social trebuie s monitorizeze periodic bunstarea general a adolescentului i
s-i dea informaii necesare atunci cnd este nevoie.
Adolescenii trebuie s nvee cum s cera ajutor n problemele emoionale
Trebuie s li se acorde o instruire de tip experenial pentru facilitarea
comunicrii sentimentelor i exprimarea verbal.
Asistentul social trebuie s monitorizeze mediul de via al adolescentului, starea sa fizic,
modul cum se mbrac, obinuinele de hrnire i atitudinea general.
Toi tinerii trebuie s beneficieze de consiliere n cazul depresiilor sau chiar al sinuciderii
n plus, toi adolescenii pot beneficia de consiliere n managementul stresului - cum s determine
cauzele i consecinele stresului i cum s-i fac fa.
Identificarea si utilizarea resurselor comunitare
Adolescenilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a experimenta identificarea i
utilizarea resurselor comunitare pe care le pot folosi atunci cnd vor tri independent.
Asistenii sociali trebuie s evalueze abilitatea adolescentului de a identifica i utiliza
resursele comunitare
Adolescenii trebuie s fie ncurajai s ia ei iniiativa de a conecta resursele comunitare, de
preferat sub supravegherea staff-ului, cu scopul de a evalua deprinderile de comunicare, limbajul
folosit, maniera n care converseaz, abilitatea de raionament, gradul de nelegere i abilitatea de
a respecta orele de ntlnire.
Experienele trebuie s se focalizeze iniial pe serviciile primare, cum ar fi cele medicale,
educaionale i vocaionale i s se continue cu alte servicii, cum ar fi cele bancare sau de timp
liber.
Trebuie s fie acoperite urmtoarele resurse comunitare: de asisten medical de urgen,
sntate, educaie, instruire, angajare,psihologice, reacionale,financiare,juridice, de locuire,
transport i consum.

Formarea de relaii utile i semnificative cu familiile, colegii i alte persoane

Asistenii sociali trebuie s ofere consiliere i suport pentru dezvoltarea relaiilor
adulte pe termen lung.
Relaiile curente ale adolescentului cu familia, colegii i alte persoane semnificative trebuie
s fie incluse n planul de dezvoltare a independenei
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 60
Learning , Programul Childnet, 2004
 Adolescentul trebuie s primeasc un feedback periodic i suportiv prin aprecierile pe care
le face asistentul social care observa aceste relatii.
Invarea empirica a deprinderilor de comunicare i managementul conflictului pot fi
extrem de folositoare. Tinerii izolai social trebuie ajutai s ia contact cu orice grup sau persoan
care poate contribui la dezvoltarea deprinderilor lor sociale, cum ar fi bisericile, centrele
comunitare, voluntarii sau sporturile organizate.

Alegerea ntre opiunile posibile

Tinerilor trebuie s li se acorde suport n depirea dificultilor n nelegerea opiunilor i
n alegerea uneia sau alteia dintre ele. Duc lips de experien n luarea deciziilor n special tinerii
care provin din medii extrem de structurate. Asistenii sociali trebuie s se asigure c aceti tineri
beneficiaz de orientarea si instruirea pentru procesul de luare a deciziei i pentru a-i nsui
metode pentru rezolvarea problemelor.
Primul pas n acest proces l reprezint ajutarea tnrului s neleag faptul c sunt decizii
pe care trebuie s le iei, fie c vrei, fie c nu. Ei trebuie s fie ajutai s recunoasc toate opiunile
disponibile la un moment dat i rezultatele posibile ale alegerii fiecreia dintre ele.
Asistentul social trebuie s-1 ajute pe tnr s-i clarifice sistemul personal de valori i
nevoile sale pe termen scurt si mediu, ca baz pentru luarea deciziei.

Evaluarea consecinelor si procesarea rezultatelor

Asistentul social trebuie s-1 ajute pe tnr s neleag att consecinele pozitive ct i
consecinele negative ale fiecrei aciuni pe care o face sau pe care nu o face si s-1 ajute s se
focalizeze att pe rezultatele pe termen scurt, ct i pe termen lung ale oricrei aciuni pe care o
face.
Asistentul social trebuie s realizeze sesiuni de monitorizare a strii generale de bine a
tnrului, n aceste sesiuni trebuie s se revad activitile i legtura lor cu scopurile din planul de
dezvoltare a independenei.
Lucrul n grup cu tinerii permite mprtirea experienelor i poate astfel s faciliteze
acest proces.

Abilitatea de a face faa stresului

Asistentul social trebuie s ofere i s organizeze oferirea de orientare a tinerilor n ce
privete cauzele, consecinele i managementul stresului.
Accentul trebuie s fie pus pe stresul implicat de viaa pe cont propriu, pe dezvoltarea de
mecanisme de a-i face i pe importana unor lucruri cum ar fi pstrarea cureniei n locuin i
plata chiriei, deprinderile de hrnire sntoas, punctualitatea la serviciu, odihna si activitile de
timp liber.
Adolescenii trebuie ajutai s identifice cauzele stresului din viaa lor i modalitile de a
le face fat.

Stabilirea si planificarea viitorului

Tinerii trebuie ajutai s neleag necesitatea stabilirii de scopuri clare i realiste, pe care
s le mpart n pai pe care s-i poat realiza.
Asistentul social trebuie s revad periodic scopurile i obiectivele mpreun cu tnrul, s
fac revizuiri ori de cte ori este nevoie i s ntreasc eforturile fcute de tnr pentru atingerea
scopurilor. Asistentul social trebuie s-1 implice pe tnr pe toat durata planificrii.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 61

Learning , Programul Childnet, 2004
 Adolescenii trebuie s neleag relaia dintre scopurile pe termen scurt i cele pe termen
lung n domenii cum ar angajarea, educaia i banii proprii Ei pot beneficia de primirea de feed-
back atunci cnd scopurile lor sunt realiste.

Obinerea de informaii factuale despre istoria personal, medical i sociala a

familiei
Tinerilor trebuie s li se ofere toate informaiile disponibile care privesc istoria personal,
medical i social a familiei.
Deseori, tinerii care au stat n sistemul de ocrotire pentru mult timp nu au informaii
complexe despre evenimetele trecute care au determinat plasarea lor aici.
Acest gol n cunoaterea tnrului l poate mpiedica s-i rezolve problemele legate de
separarea de familie i pot avea ca rezultat ateptri nerealiste despre suportul pe care l poate oferi
familia n viitor.
Asistentul social trebuie s se asigure ca tnrul s primeasc aceste informaii i c le-a
neles i trebuie s evite erorile de interpretare.
Muli tineri n-au primit informaii vitale despre ei inii i despre istoria medical a
familiei, lucruri care vor deveni importante pentru ei n momentul n care vor deveni independeni.
Asistenii sociali trebuie s se asigure c tinerii au primit un scurt rezumat n scris al fiei lor
medicale nainte de prsirea sistemului, i s fie siguri c tinerilor le este clar informaia
coninut i consecinele a ceea ce este scris.

Inelegerea i deprinderea cu pierderile din trecut, respingerile si furia

Asistenii sociali trebuie s ofere adolescenilor consiliere n ce privete separarea lor de
familia biologic, de persoanele care i-au ingrijit, de ceilali semnificativi i n ce privete efectele
sentimentelor nerezolvate asupra prezentului i ajustrile viitoare.
Adolescenii pot beneficia din nvarea faptului c furia i sentimentele de pierdere i
respingere sunt normale i de neles i c sentimentele pot fi astfel orientate nct s nu inhibe
dezvoltare prezent sau progresul n atingerea scopurilor.
Utilizarea grupului de colegi cu experiene similare poate fi cea mai bun modalitate de
lucru cu acest aspect.
Folosirea crii vieii, autobiografiilor sau a altor mijloace care s ofere o perspectiv s-au
dovedit a fi folositoare.

Inelegerea i deprinderea cu figurile care reprezint autoritatea

Adolescenii care se pregtesc pentru viaa adult trebuie ajutai s neleag funciile
autoriii, necesitatea unei ordini sociale i rolul specific al figurilor autoritii n
vieile lor.
Pentru a se descurca eficient cu persoanele investite cu autoritatea, cum ar fi proprietarii,
angajatorii, lucrtorii de caz, poliia, judectorii, adolescenii trebuie s fie ajutai s recunoasc
faptul c este n interesul lor s fie cooperani i s ia n considerare regulile de baz i conveniile
din cadrul societii.
Consilierea, n special jocul de rol cu situtii care pot aprea s-a dovedit a fi o metod
eficient pentru situaii cum ar fi contactul cu poliia, discuia cu un judector, nenelegerile cu
lucrtorul de caz, descurcarea cu o persoan furioas.

Rolul fiecrui membru al echipei trebuie s fie acela de profesor, consilier i ghid,oferind
tnrului oportuniti de a nva i exersa deprinderile necesare pentru a deveni un adult autonom.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 62
Learning , Programul Childnet, 2004
Ei trebuie s-1 ncurajeze pe tnr s-i asume riscurile necesare pentru a deveni independent. Este
important de recunoscut c adulii n preajma crora triete tnrul au o influen considerabil
asupra abilitii tnrului de a-i forma deprinderi de via independent.

Roluri ale (adultului) n dezvoltarea deprinderilor de via

Profesor
Caut momentul adecvat predrii (teachable moments)
Introduce noi concepte prin vorbire direct i demonstraii practice
Ofer oportunitatea tinerilor dea practica noi deprinderi
Recunoate diferenele dintre tineri n procesul de nvare
Permite tinerilor s nvee prin ncercri i greeli

Instructor
Explic regulile jocului
ncurajeaz tnrul
Asigur feedback pozitiv
Provoac tinerii s obin cele mai bune rezultate
Asist de la tu

Consilier
Este tent la preocuprile tinerilor
Asist tnrul n clarificarea sentimentelor, valorilor, scopurilor
Pune accentul pe rezultatele tnrului i nu pe problemele acestora
Permite tinerilor s i conduc viaa
ncurajeaz tinerii s acioneze pentru atingerea unui scop

Mentor
Caut noi oportuniti i resurse
Deschide pori pentru tnr
Permite tnrului s l nsoeasc la rezolvarea unor probleme personale
l prezint pe tnr diferitelor persoane i organizaii de valoare

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 63

Learning , Programul Childnet, 2004
 d. De la deprinderi simple la deprinderi complexe: exemple de module practice de
formare de deprinderi

d1. Deprinderi simple : Deprinderi pentru viaa zilnic

Viaa zilnic n condiii de autonomie individual presupune procurarea i pregtirea
alimentelor, gestionarea unui buget personal, pstrarea unui regim de via care s previn
mbolnvirile, reacia prompt i adecvat n caz de accident sau mbolnvire, asigurarea unei
mbrcmini decente, curate i adecvate vremii de afar i ocaziei.
Pentru multe dintre aceste deprinderi, adolescenii nu dispun de informaia necesar i nici
de condiiile de a le exersa. De aceea, n cadrul programului de formare pentru viaa independent
ei vor trebui s afle anumite lucruri si totdat s poat practica aceste deprinderi. Cele mai multe
dintre ele pot fi manifestate chiar pe durata ederii n instituii. Pentru binele lor de mai trziu, vor
trebui depite acele bariere administrative sau tehnice care n momentul de fa mpiedic s
dispun de o minim autonomie funcional pe durata ederii n instituie: autogospodrirea ,
permisiunea de acces la buctroie pentru anumite treburi, un minim de bani de buzunar.

Modul de formare: Pregtirea alimentelor pentru hrana personal

Afeciunile determinate de alimentaia inadecvat sunt n continu cretere i de aceea,

dac adolescenii vor nelege relaia dintre alimentaie i sntate, vor fi capabili s ia decizii care
le vor menine sntatea;
Adolescenii i tinerii, neavnd formate / consolidate deprinderile de pregtire a hranei,
sunt tentai s consume produse inadecvate fie cantitativ fie neechilibrate caloric i de aceea
sunt necesare programe de educaie alimentar;
Unii adolesceni i tineri au obiceiuri alimentare precum consumul exagerat de dulciuri,
preferine exagerate pentru anumite alimente / mncruri care nu conduc la o alimentaie
echilibrat;
Adolescenii cunosc foarte puine lucruri despre alimentaie precum valoarea nutritiv a
diferitelor alimente, modul / condiiile n care se prepar hrana deoarece foarte puini sunt
implicai, de ctre prini / educatori, n aprovizionare, gtit, pregtirea mesei etc.
Adolescenii instituionalizai sunt cei mai vitregii n legtur cu modul de concepere a
unui meniu, gtitul sau aprovizionarea dat fiind faptul c accesul lor n buctria cminului are n
general ca scop cel mult curenia sau activitile auxiliare precum curatul zarzavatului,
aezatul mesei etc. i mai puin gtitul propriu-zis.

Formatorul trebuie s cunoasc i s transmit informaii de baz despre alimentaie.

Ce este alimentaia?,
De ce mncm?
Alimentaia asigur satisfacerea acelor nevoi ale organismului care se manifest prin
foame;
Ea asigur organismului resursele pentru cretere i dezvoltare, degajarea de energie
necesar pentru efort fizic i intelectual;
Apetitul alimentar este influenat de mirosul i aspectul plcut / neplcut al alimentelor;
oamenii mnnc att de nevoie ct i de plcere sau cu diferite ocazii (aniversri, srbtori etc.).

Relaia dintre alimentaie i sntate

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 64

Learning , Programul Childnet, 2004
 Alimentaia corect pe lng asigurarea suportului energetic necesar desfurrii
activitilor fizice i intelectuale previne apariia anumitor boli, putnd chiar s contribuie la
atenuarea / vindecarea unora dintre ele.
Alimentaia incorect prin cantitatea i calitatea alimentelor, frecvena consumului i
preferinele pentru anumite tipuri inadecvate de alimente provoac / accentueaz apariia cariilor
dentare, a diabetului, a obezitii, unor boli ale stomacului, ale inimii i vaselor sanguine.

Reguli pentru o alimentaie corect

Alegerea i consumarea acelor produse care corespund calitativ: prospeime, culoare,
miros, gust;
Se recomand o diet bogat n legume, fructe i produse cerealiere ci nu n carne sau
grsimi;
Se vor folosi cu moderaie produsele zaharoase, sarea i condimentele;
Se va reduce i chiar elimina consumul de alcool;
Meninerea cureniei n buctrie (att ncperea n sine, ct i instrumentarul / dotrile
acesteia i vesela) contribuie, alturi de stocarea i prepararea corespunztoare a alimentelor
(splare, fierbere adecvat etc.) la reducerea considerabil a riscului de mbolnvire prin
intermediul alimentelor;
Igiena minilor i starea de sntate a celui care pregtete mncarea este de asemenea un
factor important n reducerea riscului de mbolnvire menionat anterior.

Factorii care influeneaz obiceiurile noastre alimentare

Preferinele / aversiunile alimentare personale;
Mirosul / gustul / aspectul alimentelor;
Obiceiurile alimentare provenite din modul de via al grupului de apartenen al
adolescentului n cauz;
Modelul cultural / religia consumatorului;
Accesibilitatea / preul alimentelor;
Curiozitatea consumatorului;
Starea emoional a subiectului consumator (tristee, furie, frustrare, bucurie etc.);
Publicitatea i modul de prezentare a produselor (etichete, ambalaje etc.).

Informaii i activiti care s ofere adolescentului ocazia s exerseze

Pregtirea hranei;
Utilizarea instrumentarului / dotrilor buctriei;
Conceperea i prepararea unor meniuri cu alimente nutritive i sntoase.

Utilizarea crii de bucate

Alegerea i punerea n practic a indicaiilor unei reete culinare;
Sfaturi practice la gtit.

Conservarea alimentelor
De ce conservm alimentele ?
Care sunt i cum trebuie s arate alimentele ce se pot conserva ?
Cum se conserv alimentele alese.
Buctria romneasc
Cteva feluri de mncare sntoase i uor de preparat.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 65
Learning , Programul Childnet, 2004
 Obiective
Dezvoltarea capacitii de a face legtura ntre alimentaie i starea de sntate / boal;
deprinderea unor obiceiuri alimentare sntoase pentru via;
Dobndirea unor cunotine despre aprovizionarea cu alimente, pstrarea acestora i
pregtirea hranei;
Dobndirea unor cunotine despre instrumentarul buctriei i utilizarea acestuia;
S nvee cum se citete o carte de bucate i s neleag utilitatea ei.

La sfritul acestui modul, adolescenii vor fi capabili s:

Defineasc alimentaia;
ncadreze corect alimentele dup elementele nutritive pe care le conin n cele 5 grupe,
prezentate n anex;
Explice ce este o afeciune cauzat de alimentaie;
Cunoasc regulile de baz ale unei alimentaii sntoase;
nlocuiasc anumite alimente cu altele, echivalente nutritiv, atunci cnd sunt obstacole
legate de pre, aprovizionare, preferine etc;
Utilizeze corect instrumentarul / dotrile buctriei;
Prepare cteva feluri de mncare, simple i sntoase, din buctria romneasc.
Resurse necesare
Fie, plane cu grupele de alimente cu instrumentarul buctriei; Carte de bucate; Elemente
de recuzit (or, bonet, mnui de buctrie, toctor, cuite etc.); Pliante de educaie pentru
sntate (diabet, obezitate, cancer); Resurse financiare pentru o aprovizionare minim cu alimente;
Accesul ntr-o buctrie i materie prim pentru pregtirea ctorva feluri de mncare din buctria
romneasc.
Recomandri pentru formatori
Adolescenii se simt foarte puternici i atottiutori. De aceea vor oferi propriile lor
motive pentru care nu este nevoie s mnnce corect; perspectiva mbolnvirii, a morii le este
ceva foarte ndeprtat, care nu li se va ntmpla.
De aceea, n abordarea leciilor, trebuie s utilizai acele argumente la care ei sunt
sensibili: aspectul fizic plcut, capacitatea de seducie, performan sportiv, economii pentru a-i
cumpra obiectele care le plac, a fi la mod etc.
Pentru a le ctiga interesul ncepei cu motivele pentru care oamenii mnnc; solicitai-le
participarea, preciznd c nu exist rspunsuri corecte sau greite i ajutai-i s coreleze informaia
cu propriul lor mod de via;
Stimulai participarea i n cadrul demonstraiilor practice favorizai fiecrui cursant
alegerea meniului, accesul la utilizarea instrumentarului, gtitul propriu-zis etc.

Activitatea 1 De ce mncm ?
Se tie c a mnca este o necesitate. Motivele pentru care mncm fac parte din aspectele legate de
alimentaie. Alimentaia este tiina modului n care organismul utilizeaz alimentele pe care le
consumm. Cu toate c este o tiin foarte complicat, cunoaterea ctorva principii simple i
nsuirea ctorva reguli legate de alimentaie ne ajut s avem obiceiuri alimentare sntoase.
Scopul : Este acela de a-i ajuta pe adolesceni s defineasc alimentaia, s contientizeze
importana i rolul alimentaiei i s nceap s-i pun ntrebri despre modul n care fiecare
dintre ei o face.
Durata : 40-60 de minute.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 66
Learning , Programul Childnet, 2004
 Participanti : 6-8 adolescenti
Procedura
Grupul de 6-8 subieci se aeaz n semicerc cu faa ctre tabl / flip-chart. Liderul
grupului, formatorul, i informeaz despre scopul ntlnirii.
Tehnica folosit este brainstormingul o tehnic care permite participanilor s fac
comentarii fr teama c vor fi judecai.
Pe tabl se scrie tema discuiei: MNCARE;
Fiecare participant spune cte un cuvnt legat de acest titlu (ex.: foame, pine, fructe).
Nimeni nu este nevoit s-i apere punctele de vedere, fiecare fiind ncurajat s participe orict de
ciudate ar fi opiniile lui..
Un observator noteaz, separat pe o foaie de hrtie, tot ce se spune i fr comentarii.
La sfrit se noteaz pe tabl rspunsurile n ordinea n care au fost exprimate prerile, apoi
formatorul le grupeaz astfel nct rspunsurile s se subsumeze mai multor idei ca:
Toi oamenii mnnc;
Alimentele sunt foarte variate;
Preferinele / aversiunile alimentare sunt foarte variate;
Mncm pentru c ne este foame etc.
Aceast prim parte a brainstormingului nu are rolul de a gsi soluii la o problem dat, ci
acela de a sparge gheaa i de a investiga atitudini, opinii privitoare la aceast tem. Este de
asemenea o bun metod de a obine idei de la care s nceap apoi discuiile.
n cea de a doua parte a edinei se scrie pe tabl cel de al doilea titlu: DE CE MNCM ?
Se procedeaz ca i la secvena anterioar, dup care, se structureaz pe tabl rspunsurile,
subordonate, de exemplu, urmtoarelor idei:
Mncm pentru ca s trim, ca s cretem i ca s ne simim bine i sntoi;
Mncm pentru ca s avem energia necesar activitilor noastre (nvtur, munc, joc,
sport etc.);
Mncm un anumit aliment pentru c acesta ne place.
La sfritul activitii cursanii vor fi ntrebai:
Cum li s-a prut activitatea ? De ce ?
Dac nainte de aceast lecie s-au mai gndit la aceste probleme i n ce mod ?
Ce alte lucruri ar dori s afle despre alimente / alimentaie ?

Recomandri pentru formator

Formatorul va nota toate aceste observaii ale cursanilor i va ine cont de ele n leciile
urmtoare.;
Este bine ca notiele privitoare la activitile derulate s nu fie foarte complicate, ci doar
cteva idei i impresii care s v permit s rememorai caracteristicile grupului i discuiile avute.

Activitatea 2 Ce influeneaz alimentaia

Exist foarte muli factori care influeneaz obiceiurile noastre alimentare;; pe unii i putem
controla, alii sunt independeni de voina noastr.
S identifice ce anume joac un rol important n alimentaia lor i factorii care le
influeneaz modul n ca
Participanti : 8-10 .
Durata : 40-60 minute.
Resurse : Chestionarele Ce crezi despre mncare ? (v. anexa) pentru fiecare
cursant:Tabl, cret colorat.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 67
Learning , Programul Childnet, 2004
 Procedura
Activitatea cupleaz informaii obinute din completarea chestionarelor cu cele din discuia
de grup.
n prima faz a activitii li se va cere participanilor s rspund ct mai sincer la
ntrebrile chestionarului care li se va pune la dispoziie. Se precizeaz c este anonim i c
rspunsurile lor vor ajuta la nelegerea mai bun a problemelor i preocuprilor lor legate de
alimentaie.
Dup completarea chestionarelor acestea vor fi adunate i se va trece la urmtoarea faz a
activitii. Se va scrie pe tabl urmtorul titlu: CE LUCRURI / FACTORI influeneaz modul de a
mnca al oamenilor ?
Participanii sunt stimulai s rspund, fiind ajutai prin sugestii i exemple legate de
posibilele rspunsuri la aceast ntrebare.
Rspunsurile vor fi grupate subsumat factorilor care influeneaz alimentaia:
Modelul cultural motenit de consumator;
Ereditatea consumatorului;
Modul de via al grupului din care face parte consumatorul;
Preferinele / aversiunile personale fa de anumite alimente;
Tipul de activitate (intelectual, activitate fizic uoar, activitate fizic grea);
Vrsta consumatorului.
Se solicit participanilor s rspund la ntrebri de genul:
Pe voi ce factori v influeneaz mai mult ?
Ce credei despre felul n care v hrnii acum ?
Dac ai putea, ce alimente ai consuma ?
Ce alimente credei c v-ar putea ajuta s artai / s v simii mai bine ?
Ce factori care v influeneaz alimentaia putei controla i cum ?
Recomandri pentru formatori
Formatorul va selecta din rspunsurile date n chestionare care vin n sprijinul structurrii
informaiei dup modelul oferit mai sus. El va relua opiniile emise pentru a facilita succesiunea
schimburilor de preri i progresele grupului;
n anumite situaii (ex. din chestionar: Ce alimente i plac / displac i de ce ?) reia
ntrebarea i antreneaz n discuie un numr ct mai mare de cursani pentru facilitare
schimburilor de opinii;
Formatorul trebuie s refac n mod regulat sinteza celor discutate pentru a permite
grupului s treac de la un punct la altul, s fac bilanul opiniilor emise, s recapituleze punctele
de divergen i s treac la o alt faz.

Activitatea 3 Ce tim despre alimente ?

Alimentele sunt cele care ne asigur agenii nutritivi de care avem nevoie: vitamine,
minerale, aminoacizi din proteine, acizi grai, glucide i grsimi. Aceti ageni nutritivi provin
dintr-o varietate de alimente i fiindc pentru o sntate bun avem nevoie de peste 40 de ageni
nutritivi, tinerii trebuie s tie care alimente conin aceti ageni i cum pot fi ele combinate.

Scopul
Este acela de a-i nva pe cursani s ncadreze corect alimentele n cele 5 grupe
alimentare i de a le face cunoscute funciile principale ale fiecrei grupe (v. anexe: lapte, carne,
legume, fructe, cereale).
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 68
Learning , Programul Childnet, 2004
 Durata : 40-60 de minute.
Participani :. Grupul de 6-8 adolesceni i tineri.
Resurse : Plana cu grupele de alimente (v. anexa), orice alte materiale, plane sau tabele,
n care s fie prezentate caracteristicile alimentelor (calorii, coninutul n ageni nutritivi, funcii,
n ce alimente se gsesc etc.): Tabl / flip-chart
Foi de hrtie, cartonae pe care sunt trecute nume de alimente din cele 5 grupe cunoscute;

Procedura se bazeaz pe combinarea a dou tehnici: completarea unui chestionar, urmat

de discuia de grup.
La nceputul ntlnirii formatorul le vorbete despre varietatea alimentelor i despre faptul
c, indiferent ct de variate ar fi, ele se mpart n 5 grupe n funcie de rolul nutritiv pe care l au.
Li se va arta tinerilor o plan care s ilustreze mprirea alimentelor n grupele
respective i funciile nutritive ale fiecrei categorii de alimente.
Urmeaz apoi o secven a activitii, sub forma unui joc, menit s fixeze informaiile
primite.

Exemplu: Mr Iaurt Orez Biscuii Ardei Miel

Li se dau cursanilor amestecate, cartonaele pe care scrie denumirea unor alimente;

Li se cere s introduc / aeze fiecare cartona n cutia / n faa etichetei corespunztoare
fiecrei grupe de alimente (5 grupe de alimente, deci 5 cutii / 5 etichete);
Apoi formatorul le arat plana cu grupele de alimente, agenii nutritivi pe care i
furnizeaz organismului i funcia principal a acestora pentru reactualizarea informaiei
prezentate la nceputul ntlnirii.
La sfrit se verific modul n care au sortat cartonaele i se compar cu informaiile
cuprinse n plan.
Cursanii trebuie s fixeze i s vehiculeze informaii care s rspund la urmtoarele
ntrebri:
Ce rol are fiecare grup de alimente ?
Avem nevoie de toate alimentele ?
Sunt i alimente care ne fac ru, chiar dac arat bine i ne plac ? De ce ?
Exist diferene privind necesarul de alimente ntre diferite persoane ? Care sunt aceste
diferene i ce le determin ?
Voi ce ar trebui s mncai ?

Recomandri pentru formator

Formatorul poate s dea drept tem de lucru acas completarea unei fie n care fiecare
tnr s propun un meniu complet: mic dejun, prnz, cin pentru o zi sau pentru mai multe zile;
Formatorul le poate cere s comenteze alegerea fcut cu argumentele necesare (mi place,
este sntos, mi pot permite etc.);
Formatorul poate utiliza aceste informaii ca punct de pornire pentru activitatea urmtoare :

Activitate 4 Boli determinate de alimentaia inadecvat

Chiar dac sunt tineri, unii dintre subieci au deja probleme de sntate cauzate de o
alimentaie inadecvat:: carii dentare, dureri de stomac supra / subponderalitate, rezisten sczut
la oboseal etc.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 69

Learning , Programul Childnet, 2004
 Scopul
Identificarea legturii dintre diferitele afeciuni i alimentaie.
Durata : 60 de minute.
Resurse : Pliante, brouri, plane i alte materiale din sfera educaiei pentru sntate;
Eventual se vor utiliza i filme documentare de specialitate i / sau se va invita un medic ori
asistent nutriionist;
Procedura
Li se cere cursanilor s numeasc afeciuni i probleme de sntate de care acetia sufer;
Li se cere s spun dac cred c este o legtur ntre alimentaie i unele dintre aceste
afeciuni;
Se noteaz pe tabl, n stnga, afeciunile i n dreapta alimentele / obiceiurile alimentare;
Apoi se confirm, utiliznd exemplele pertinente, aceast legtur. Se trece treptat la
prezentarea bolilor provocate / accentuate de o alimentaie proast. n sprijinul afirmaiilor se
utilizeaz pliantele, planele sau ajutorul invitatului;
La sfrit se scriu pe tabl principalele afeciuni determinate de o alimentaie defectuoas:
Subponderalitatea / supraponderalitatea (pn la obezitate);
Afeciunile dentare;
Bolile inimii i ale aparatului circulator;
Diabetul.
Fiecare afeciune mai sus menionat se va trata astfel:
Caracteristicile bolii / afeciunii;
Regimul alimentar care o provoac;
Repercursiunile n plan personal generate de boala / afeciunea n cauz;
Remedii prin modificarea regimului / obiceiurilor alimentare.
La sfritul leciei cursanii vor fi stimulai s rspund sintetic la mai multe ntrebri:
Ce legtur exist ntre afeciunile lor i alimentaie ?
Cunosc i alte persoane care au probleme de sntate din cauza alimentaiei ?
Ce boli provocate de alimentaie i ngrijoreaz cel mai mult ?
Ce ar dori / putea mbunti n favoarea sntii din regimul lor alimentar ?

Ultima parte a leciei va fi alocat unui mic joc de rol. Scopul acestui exerciiu este de a
fixa cunotinele dobndite i pentru a termina lecia ntr-un mod relaxant, chiar vesel.
Jocul de rol
Personaje: trei personaje, interpretate de cursani.
Scenariu:
Andrei, 13 ani, scund i gras, mnnc multe dulciuri, pine, nu face micare, complexat
de felul n care arat i de faptul c nu-i poate face nici o prieten.
tefan, prieten cu Andrei, i procur uneori dulciuri sau mncare n schimbul altor servicii. Victor,
prieten cu Andrei, ncearc s-l conving c trebuie s-i schimbe obiceiurile alimentare i s fac
sport. ntr-o zi Andrei i cere lui tefan s-i cumpere prjituri n schimbul coleciei de timbre.
Victor se opune i ncearc s le explice c nu procedeaz corect.
Cursanii implicai n jocul de rol trebuie s aduc argumente pro i contra solicitrii pe
care Andrei i-o face lui tefan.
Ce ar trebui s spun Victor astfel nct Andrei s neleag c greete ?
Ce ar trebui s spun Andrei nainte i dup ce ar putea fi convins de Victor ?
Ce argumente ar putea oferi tefan pentru a obine timbrele ?
Recomandri pentru formatori
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 70
Learning , Programul Childnet, 2004
 Exerciiul d posibilitatea tinerilor s demonstreze n ce fel percep i neleg relaia dintre
alimentaie i sntate;
Formatorul poate modifica / alege un alt scenariu pentru jocul de rol;
La sfritul exerciiului formatorul are obligaia s sintetizeze observaiile i s formuleze
concluzii pe care s le ancoreze de informaia transmis n cadrul activitii.

Activitatea 5 Cumprarea alimentelor

Fiecare dintre noi mncm zilnic diferite alimente, crude sau gtite. Indiferent de felul
alimentelor sau modul n care le consumm trebuie mai nti s le procurm.
Cunoaterea locurilor de unde ne aprovizionm, preurile aproximative, administrarea
resurselor financiare n funcie de meniul pe care dorim s-l preparm, criteriile de alegere a
produselor sunt etape importante n pregtirea alimentelor pentru hrana personal.

La sfritul activitilor cursanii vor ti cum i de unde i pot procura alimente de calitate,
ct mai aproape de cas, la preuri ct mai mici etc.
Locul n ora, prin magazine alimentare i piee.
Durata : Variabil cteva ore.
Resurse : Lista de cumprturi; O sum minim de bani (pentru un meniu ales); Sacoe.
Procedura
Formatorul stabilete mpreun cu grupul felurile de mncare pe care le vor pregti;
Exemplu: ciorb rneasc, ghiveci de legume cu carne de vit, desert;
Se stabilete lista cu alimentele ce trebuie procurate, aspectul acestora n stare proaspt,
cantitile, locurile unde pot fi gsite i preurile orientative;
Se discut despre pregtirea pentru mersul la cumprturi: bani, plase, distanele i
mijloacele de transport pn la magazinele de desfacere cu argumente pro i contra alegerii
acestora; Formatorul merge mpreun cu grupul de tineri i-i asist la cumprturi. Fiecare
membru al grupului trebuie s cumpere un aliment i s comenteze n faa grupului cum anume l-a
ales (raport pre/calitate, verificarea etichetei, locul de desfacere este aproape de cas etc.);
La sfrit alimentele sunt aduse n buctrie, sortate i pregtite pentru gtit;
Se vor discuta urmtoarele aspecte:
Ce li s-a prut mai dificil ?
Cum ar fi putut aciona aa nct s economiseasc bani ?
Cum se face pregtirea pentru gtit ? (ex.: splat, tranat, curat, tocat etc.).
Recomandri pentru formator
Formatorul trebuie s se limiteze la prezentarea iniial a scopului activitii i cteva linii
directoare i s evite preluarea responsabilitilor grupului; nainte de a porni la cumprturi s se
asigure c tinerii cunosc orientativ preurile, tiu ce au de fcut, au stabilit n mod corect raportul
meniu/materie prim necesar. Chiar dac iese prost, s evite intervenia din motive legate de
risip, pierderea timpului sau cumprturi proaste; n cazul n care nu a ieit cum trebuie, s-i
noteze toate observaiile inclusiv de ce anume, i s reia activitatea n alt zi.

Activitatea 6 Cunoasterea buctriei

Aceast lecie se bazeaz pe demonstraii practice; metodele de predare i nvare vor fi
determinate de nevoile individuale ale fiecrui cursant.
Buctria este locul unde se pregtete mncarea; ea este utilat de la modest la sofisticat
cu instrumentarul necesar. Indiferent de gradul de utilare se identific urmtoarele elemente de
baz:
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 71
Learning , Programul Childnet, 2004
 Aragazul (preferabil prevzut cu cuptor);
Masa de buctrie;
Vase de gtit, strecurtori, toctoare;
Cuite, linguri, furculie etc.
Modul n care utilizm acest instrumentar depinde de ce anume dorim s gtim. n timpul
utilizrii lor trebuie s se in seama de regulile legate de:
Securitate n buctrie (supravegherea permanent a focului, manevrarea corect a vaselor
care conin ap clocotit, a obiectelor ascuite, a aparatelor electrice etc.);
Igiena spaiului, instrumentarului i nu n ultimul rnd a persoanei care gtete;

La sfritul leciei tinerii vor fi capabili s cunoasc i s utilizeze corect obiectele din
dotarea buctriei, s respecte normele de igien i cele de pstrare / pregtire a hranei.
Durata : Variabil cteva ore.
Resurse :
Accesul n spaiul unei buctrii;
Materie prim n funcie de meniul ales (zarzavaturi, legume, fructe etc.);
oruri, bonete, mnui i prosoape de buctrie;
Produse pentru curenie (burei, detergent, praf de curat etc.).
Observaie
Se poate solicita accesul n buctria cminului i folosirea materiei prime pentru
pregtirea mesei ntr-o zi obinuit; Poate fi implicat personalul care lucreaz la acea buctrie.
Procedura
Lecia se desfoar n mai multe etape astfel:
(a) Discuie de grup
Ce este o buctrie ?
De ce avem nevoie de un spaiu special amenajat ?
Dac din construcie nu avem un asemenea spaiu, atunci cum am putea s-l delimitm i
s-l amenajm (minimal) n acest scop ?
(b) Exerciii de utilizare a instumentarului buctriei
Se completeaz fia cu modul de utilizare a instrumentarului buctriei (v. anexa);
ntr-o sal obinuit se vor efectua exerciii de utilizare a ctorva instrumente de buctrie:
Utilizarea corect a cuitelor n cazul curatului legumelor / fructelor, tiatul i tocatul
legumelor / zarzavaturilor / verdeurilor etc.;
Utilizarea mixerului;
Facerea / servirea unui ceai, care va fi oferit cursanilor;
Se pot prepara salate de legume / fructe proaspete;
Aranjarea mesei (aezarea corect a tacmurilor i veselei);
Recomandri
Formatorul le va arta practic modul corect de realizare a acestor activiti, dup care
urmeaz participarea cursanilor sub supraveghere.
Tinerii vor fi ncurajai s lucreze independent.
Formatorul i va reduce treptat demonstraiile i interveniile, pe msur ce tinerii capt
ncredere i competen.
La sfrit se vor consuma cele pregtite, exersndu-se eventual ntr-un joc de rol diferite
ipostaze posibile: oaspei / gazde, ntre prieteni, cu diferite ocazii etc;
(c) n buctrie

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 72

Learning , Programul Childnet, 2004
 n acest fel se accentueaz i pe necesitatea cunoaterii regulilor legate de servirea mesei,
normele de igien (personal i a spaiilor de pregtire / servire a mesei), utilizarea corect a
tacmurilor, poziia corect la mas, aranjarea adecvat a mesei etc.
Aceast etap trebuie s ofere prilejul de participare la o situaie real, n vederea ntririi
cunotinelor dobndite.
n funcie de abiliti fiecare cursant va efectua, individual sau n grup, diferite secvene de
pregtire a mncrii ntr-o buctrie adevrat.
Se poate organiza sub forma unui concurs la care membrii juriului s fie personalul
buctriei, care va acorda note pentru:
Abilitile manuale ale cursanilor;
Corecta aplicare a regulilor de igien;
Gustul i aspectul preparatelor;
Aspectul mesei etc.
n juriu pot fi inclui de asemenea colegi, prieteni i educatori ai cursanilor.

Recomandri pentru formator

Succesul n transmiterea de informaii i abilitarea tinerilor privind pregtirea alimentelor
pentru hrana personal poate fi urmrit n trei direcii:
Cunotinele pe care le-au dobndit;
Punerea n practic a acestor cunotine i modificarea comportamentului alimentar n
conformitate cu regulile unei alimentaii sntoase;
Abiliti i deprinderi n pregtirea hranei;
Ultimul punct poate fi observat n mod direct, prin aplicaiile practice efectuate de a lungul
leciei.
Prima direcie poate fi evaluat prin rspunsuri, testare a nivelului de achiziii
informaionale.
A doua direcie este mai greu de evaluat i se prea poate ca dincolo de abiliti i
informaii, comportamentul alimentar s se schimbe foarte greu din diferite motive. Chiar dac aa
stau lucrurile i avei semnale despre acest lucru, asigurai-v c punctul 1 i 3 sunt bine nsuite
de ctre cursani i ele vor lucra, n timp, n favoarea celui care le deine.
La sfritul leciei se recomand o ntlnire de evaluare n care cursanii s ofere, prin
completarea unor chestionare, semnalele legate de importana acordat leciei i de nivelul de
cunotine n domeniu.
Chestionarele trebuie s fie simplu de aplicat, extrem de selective, eventual cu mai multe
variante de rspunsuri din care s aleag unul pe care l consider corect (v. anexa).

Anex: Principalele grupe de alimente

Funcia
Agenii nutritivi majori Grupe alimentare
principal
oaselor i a
Creterea

Calciu
dinilor

Riboflavin (B-2) Lapte, brnz, brnz de vaci, iaurt, budinc, ngheat.

Proteine

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 73

Learning , Programul Childnet, 2004
 Funcia
Agenii nutritivi majori Grupe alimentare
principal

Proteine Vit, viel, miel, porc, mezeluri, ou, pasre, pete, crustacee.

muchilor
Stimuleaz Creterea
Acid nicotinic Fasolea uscat i mazrea, soia i produsele din soia,
Fier nucile combinate cu proteine animale sau cerealiere pot
Tiamin (B-1) substitui o porie de carne:

organismului
funciile Toate legumele / fructele; cele cu frunze sau de culoare verde
nchis ori portocalii sunt recomandate de 3-4 ori pe
Vitaminele A i C
sptmn pentru vitamina A. citricele sunt recomandate
zilnic pentru vitamina C.

Hidrai de carbon Produsele de panificaie i cereale, biscuii, paste, orez,

Asigur
energie

Tiamin (B-1) preparate din porumb i fulgi, cereale integrale;

Fier se recomand produsele cerealiere fortifiante i mbogite.

Chestionar de evaluare final

Ce crezi despre alimente ?
De ce crezi tu c mnnc oamenii ?
Ce alimente / mncruri i plac i de ce ?
Ce alimente nu-i plac i de ce ?
Ai cumpra anumite alimente indiferent ct cost ?
Ce alimente ar trebui s fie ntotdeauna accesibile, dar n momentul de fa nu sunt ?
Exist alimente care i se par foarte gustoase ?
Care sunt gusturile tale n comparaie cu ale prietenilor ti ?
i place s ncerci mncruri noi ?
Ce alimente i se par ciudate ?
Eti constrns s mnnci anumite alimente ?
Exist alimente care sunt la mod ?
i se pare c publicitatea face ca anumite produse alimentare s fie mai interesante ?
( 13 ) Ce mnnci cnd eti fericit / trist / nsingurat / nspimntat ?

d2. Deprinderi complexe : deprinderi pentru viaa n societate

Adolescena este o etap complex, dificil , plin de contradicii , n cursul creia
individul i desvrete socializarea. El trebuie s asimileze cunotine i deprinderi legate de
stpnirea i dezvoltarea propriei lumi interioare dar si privind relaiile cu cei din jur: persoane de
aceai vrst sau mai mari, de acelai sex sau diferit,prieteni, colegi, prini sau rude, oameni cu
diferite poziii sociale i roluri diverse.

Asumarea propriei identiti

Formatorul trebuie s transmit informaii despre caracteristicile adolescenei,
autocunoatere i s dezvolte abiliti n delimitarea EU CEILALI.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 74

Learning , Programul Childnet, 2004
 Personalitatea omului este alctuit din tot ceea ce se ntiprete n mintea omului i este
evideniat prin comportamentul lui n diferite situaii pe parcursul ntregii viei;
Experiena pe care o acumulm de-a lungul vieii determin o permanent dezvoltare
adaptiv, dar rmnem constani n trsturile de fond: suntem mereu altfel, dar totdeauna noi
nine;
Ceea ce suntem fiecare dintre noi, ceea ce putem fi i ce am dori s devenim sunt
componentele luptei pentru devenire, ntre ele trebuind s existe echilibru i armonie;
Cunoaterea de sine i educaia trebuie s stea la baza modelrii propriei personaliti;

Scop
Pregtirea adolescenilor pentru asumarea i exercitarea corect a statutului de adult
independent n rolurile sociale fundamentale.
Obiective
Contientizarea de ctre adolescent a faptului c oamenii sunt, n elementele lor eseniale,
toi la fel: se nasc, cresc i se dezvolt psihosocial, mbtrnesc i mor;
Fixarea elementelor caracteristice dezvoltrii n adolescen, implicit a diferenelor
determinate de identitatea de sex;
Abilitarea adolescenilor cu informaii i metode de autoevaluare;
Dezvoltarea interesului pentru cunoaterea de sine;
Stimularea relaionrii sociale, cunoaterea limitelor individuale n relaia EU
CEILALI.
Cunoaterea caracteristicilor creterii i dezvoltrii bio-psiho-sociale la pubertate i
adolescen;

Recomandri pentru formatori

Verificarea materialului de suport al leciei naintea ntlnirilor, luarea msurilor legate de
spaiu, participani astfel nct s se evite surprizele neplcute;
Activitatea de formare va implica utilizarea tehnicilor specifice alternnd secvenele de
pregtire prin metode afirmative, interogative i active.
Metode afirmative:
Prezentarea unui material, de ctre formator sau de specialitii invitai de acesta, sub forma
unor mici expuneri;
Exerciii utilizndu-se tehnica creion hrtie, tabla, flip chartul etc;
Metode interogative:
Verificarea cursantului privind gradul de nvare i de fixare a unor informaii;

Metode participative
Discuii de grup, joc de rol, brainstorming, studii de caz, mici proiecte individuale sau de
grup.
Evaluarea iniial va permite comparaia informaiei de baz, deinut iniial de
participani, cu informaia similar obinut dup un timp i va demonstra influena pe care au
avut-o activitile derulate i dac lecia i-a atins scopul propus.
Resurse necesare
Un spaiu adecvat numrului de cursani i tipului de activitate; Materiale informative de
tipul planelor, pliantelor, mici cri de popularizare n domeniul sntii comportamentului
sexual; Flip chart, tabl, creioane colorate; fie, chestionare, foi de evaluare, etc; dosare i
eventual albume foto; diferite obiecte de recuzit pentru jocul de rol; reportofon, casete audio.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 75
Learning , Programul Childnet, 2004
 Activitatea 1 Aa sunt EU
Cunoaterea de ctre adolesceni i tineri a prilor pozitive i negative ale personalitii lor
joac un rol important n gsirea unor modaliti de depire a aspectelor negative i a unor
modaliti de dezvoltare a ceea ce au mai bun. Exist foarte multe elemente ale personalitii n
formare de care ei nu sunt contieni, elemente pe care le ignor sau le minimalizeaz precum i
elemente de care sunt mndri.
Autocunoaterea sau autoaprecierea reprezint cunoaterea calitilor i defectelor proprii,
a capacitilor, aptitudinilor i atitudinilor, a trsturilor de personalitate precum i a gradului lor
de dezvoltare. Ea se realizeaz prin comparaie cu ceilali oameni i evideniaz particularitile
individuale n cadrul unor grupuri.

Exerciiul 1 Cine sunt? Ce sunt?

Fiecare din noi ndeplinete n viaa de zi cu zi mai multe roluri: om, european, cretin,
fiu/fiic; elev, prieten, coleg, frate / sor, etc.
Vorbii despre voi identificnd ct mai multe roluri pe care le ndeplinii.
Timp de lucru: 5 minute reflexie, 5 minute expunere individual
Explicaii pentru formator
n dinamica articulrii identitare se disting trei niveluri de definire a eului.
- un nivel supraordonat care trimite la identitatea speciei umane, la fiina uman i
diferenele dintre aceasta i alte specii (eu sunt / noi suntem oameni);
- un nivel intermediar al definirii propriei persoane ca membru al unui grup; este vorba de
o identitate social bazat pe similitudinile din interiorul grupului i diferene fa de alte grupuri;
- un nivel subordonat al definirii propriei persoane ca fiin singular, unic; identitatea
este bazat acum pe comparaii interpersonale, pe diferenele dintre eu i cellalt n interiorul
grupului de apartenen (eu i X suntem elevi n aceeai clas, dar spre deosebire de X care nu are
frai, eu am 2 frai i tiu s cnt la ghitar).
Prezentarea conceptului de identitate. Ce reprezint procesul de socializare?
Pornind de la exerciiul 1, se discut prezentrile membrilor grupului, subliniindu-se
asemsnrile i deosebirile identitare.
Timp de lucru: 20 min.

Exerciiul 2 Cum m prezint ?

Scop
Facilitarea autocunoaterii de ctre subieci.
Dezvoltarea capacitii de prezentare a propriei persoane.

Resurse necesare: Covor /mochet; Tabl / flipchart; Creioane i cret colorat; Coli de
scris; Fie de autoevaluare; Scenariile pentru jocul de rol; Studii de caz.
Procedura:
Dup ce grupul s-a ntrunit, formatorul le prezint scopul activitilor care se vor derula; va
trebui s-i informeze, n linii generale, n ce vor consta acestea i se va accentua caracterul
informal, distractiv al lor.
Participanii vor sta n cerc pe covor mpreun cu moderatorul grupului i vor face o scurt
prezentare a lor; nume, vrst, autodescriere fizic, orice informaie pe care ei o consider
important i cred c i reprezint.
Recomandri pentru formator
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 76
Learning , Programul Childnet, 2004
 Prezentarea va ncepe de la formator;
Vor fi stimulai s spun ct mai multe lucruri despre ei;
Nu se vor permite ironiile, ntreruperile etc.
Exemplu pentru autoprezentare: M numesc sunt elev() mi place s muzica
mea preferat este sunt nlat() / scund() cea mai mare calitate a mea este meseria pe
care vreau s o practic mai trziu este am prieteni etc.
Dup ce s-au prezentat toi participanii, sunt ntrebai dac i amintesc ce i caracterizeaz
pe X, Y, Z ; apoi se scriu pe tabl elementele comune identificate la toi participanii sau
lacea mai mare parte a lor precum i cele care i difereniaz.
Exemplu pentru sistematizarea acestor informaii:
Comune Specifice
Fete i biei
Vrsta 16-17 ani (= adolesceni);
Blonzi / brunei / ateni
Reedina: Centrul de Plasament;
nali / scunzi
Profesia: elevi
Pasiuni

La sfrit se solicit participanilor s comenteze observaiile notate pe tabl i s

sintetizeze cteva concluzii care s rspund la urmtoarele ntrebri:
Ce anume ne caracterizeaz pe noi toi ?Ce anume ne difereniaz ?De ce natur sunt
elementele care ne difereniaz ?
Discuia de grup se termin cu jocul Baba oarba n care, grupul, mprit n dou, trebuie
s acumuleze un punctaj din identificarea subiecilor. Fiecare membru al subgrupului va fi legat la
ochi i va trebui s identifice din 3 ncercri un subiect al celuilalt grup. Va fi ajutat cu informaii
legate de preocuprile acestuia i nu din trsturile fizice.
Grupul ctigtor va hotr pedepse hazlii pentru nvini.
Se pot propune mai multe jocuri, interactive, cu scopul de a stimula participarea i de a
identifica reacii pozitive sau negative, n cazul unor situaii reale sau imaginare.
La finalul activitii li se solicit participanilor s completeze fia de autoevaluare Aa
sunt EU (v. anexa), n cazul n care timpul nu le permite aceste fie pot fi date spre completare ca
tem de cas. Formatorul trebuie s insiste pentru completarea tuturor rubricilor. Este de ateptat
ca subiecii s nu completeze toate spaiile sau ca informaia transmis s fie sumar. Fiele se vor
pstra i se vor compara cu cele care vor fi administrate la sfritul acestui modul de pregtire.

Exerciiul 3 Cu cine m asemn ?

ncearc s identifici 5 grupuri distincte din care faci parte i gndete-te cum au
influenat/cum influeneaz ele identitatea ta!
Timp de lucru: 10 min.
Explicaii pentru formator
Se discut la sfritul exerciiului despre grupurile din care fac parte tinerii, subliniindu-se
c fiecare dintre ei face parte din acelai grup (ex. toi sunt elevi n aceeai clas), dar aparin i
unor grupuri diferite (ex. X este prieten cu Y i Z, pe cnd A este prieten cu B, C i Z, etc.).
Formarea personalitii este un proces cu dubl deschidere:
socializarea (integrarea social, nvarea culturii ca transfer de la o generaie la alta, etc.);
individualizarea (adaptarea cerinelor sociale la structura proprie, cultivarea elementelor
individuale specifice, etc.).
n acest context conceptul de identitate este foarte important: identitatea este noiunea
fundamental pe care trebuie s o avem n vedere atunci cnd vorbim despre scopurile socializrii;
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 77
Learning , Programul Childnet, 2004
 ea rezult din interaciunea dimensiunilor social i individual ale fiinei umane i, ca i cultura,
nu este dat odat pentru totdeauna ci se construiete i re-construiete permanent, fiind
multidimensional.
n cazul copiilor instituionalizai, formatorul va sublinia n discuii pe marginea
exerciiilor diversitatea identitar a acestor copii, faptul c ei nu sunt deosebii de celelalte
grupuri de aceeai vrst, beneficiaz de acelai tip de instrucie, aparin aceleiai culturi, aceleiai
naiuni, etc. i trebuie, n consecin, s i valorifice la maximum potenialul individual pentru a
se integra n viaa social i profesional fr complexe de apartenen la un anumit grup supus
unor etichete discriminatorii.

Exerciiul 4 Cine sunt ei?

Alege din exerciiul 2 dou grupuri din care ai afirmat c faci parte i enumer trei
caracteristici ale lor. ntreb-i pe colegii prezeni (care s-au afirmat sau nu ca aparinnd acelorai
grupuri) dac sunt de acord cu tine. Compar caracteristicile gsite de tine, cu cele gsite de ali
colegi ce au afirmat c aparin unui aceluiai grup cu tine. Timp de lucru: 20 min.

Exerciiul 5 Ce fel de persoan te consideri?

Se va rspunde n scris, individual. Rspunsurile nu se vor discuta n grup. Fiecare membru
al grupului va fi invitat s reflecteze singur asupra profilului personal ce reiese din chestionar.
Timp de lucru: 15 min.
Sunt : Sunt o M consider: M consider o Crezi n:
persoan: fiin:
mai curnd 1.generos 1.foarte fericit 1.propriile fore
optimist 1.indiferent 2.individualist 2.mai curnd 2.destin
mai curnd 2.negativist 3.interesat fericit 3.noroc
pesimist 3.susceptibil 4.nu tiu 3.mai curnd 4.nu tiu
nu tiu 4.nu tiu nefericit
4.foarte
nefericit
5. nu tiu

Exerciiul 6 Chestionar pentru a te autocunoate

Care consideri c este:
Cea mai mare fericire:..
Cea mai mare nefericire:..
Cea mai frumoas floare:.
Cel mai mare defect la persoana iubit:
Cea mai mare calitate la persoana iubit:..
Cea mai frumoas vrst:
Cel mai frumos oras :..
Timp de lucru: 15 min.

Rspunsurile individuale se scriu de ctre formator pe tabl i se comenteaz cu ntregul

grup pentru a se vedea spre ce se ndreapt preferinele grupului respectiv.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 78

Learning , Programul Childnet, 2004
 Exerciiul 7 Povestete despre tine!
Povestete colegilor o ntmplare din viaa ta n care i-ai pus n valoare una sau mai multe
caliti personale; relateaz ntmplarea i amintete-i cum te-ai simit dup aceea. Ce au spus sau
au fcut celelalte persoane care au participat sau au asistat la ntmplare (i-au mulumit, i-au
recunoscut meritele, etc.)?
Timp de lucru: 3 min. pentru fiecare membru al grupului.
Concluziile formatorului la tem
Timp de lucru: 5 min.
Formatorul va pune n eviden ce cunotine i mai ales ce atitudini i comportamente au
manifestat copiii / tinerii n cadrul activitilor subliniind aspectele pozitive i implicarea
personal a fiecruia.

Joc autodescoperire: Palariile

De-a lungul vietii noastre vom purta multe si diferite palarii precum rolurile pe care le
vom interpreta. Dandu-ne seama ce palarie ar trebui sa purtam si totodata de rolul pe care ceilalti
cred ca il jucam, putem invata mai multe despre noi insine si cum sa ne integram mai bine in
peisaj.
Aceasta activitate le da frau liber participantilor in a alege o palarie care sa reprezinte
starea de spirit zilnica a fiecaruia. Fiecare participant va trebui sa creeze o palarie pentru o alta
persoana din grup, pentru a-i arata cum este perceputa.
Impartasirea sentimentelor despre perceptia de sine intr-un grup si costientizarea fiecarui
individ asupra modului in care este privit de examinator (grup).
Participani : Membri ai unui grup care deja se cunosc bine n numr par.
Resurse necesare : Ziare sau hartie creponat; Panglica ; Markere colorate
Fiecarei persoane i este stabilit un alt membru din grup, caruia va trebui sa i
confectioneze o palarie din hartie. Fiecare participant va confectiona o palarie pentru sine si alta
pentru corespondentul sau in joc. Palariile trebuie sa fie colorate in asa fel incat sa fie o palarie
semnificativa, care sa reprezinte persoana pentru care a fost confectionata (ex. o palarie colorata in
bleu-culoarea cerului, ar fi pentru o persoana calda cu toti cei din jurul sau sau o palarie de
bucatar pentru o persoana care "aduna toate lucrurile mici si le transforma intr-un lucru mare").
Incurajati participantii sa fie creativi.
Cand palariile au fost confectionate, initiati o ceremonie in care fiecare are ocazia sa isi
prezinte propria palarie si sa explice palaria pe care a confectionat-o pentru corespondentul sau.
Aceasta activitate ar trebui sa se desfasoare intr-un grup cu participanti care se cunosc bine intre
ei.
1. Ce parere ai despre palaria care a fost creeata pentru tine?
2. Cum te-ai hotarat ce fel de palarie sa iti confectionezi?
3. Cate palarii diferite porti in viata ta cotidiana?
4. Ai palarii pe care le porti in viata ta cotidiana si pe care ai vrea sa le schimbi? Daca da,
care sunt si de ce vrei sa le schimbi?

Jocuri de autoapreciere Pentru tine, dar de la cine?

Cateodata este dificil sa auzi si sa accepti complimente, mai ales atunci cand acestea iti
sunt adresate in fata altora. Dar daca aceste complimente sunt parte dintr-un joc in care trebuie sa
ghicesti, este mult mai usor sa le auziti, si mult mai distractiv sa le faceti.
Invatarea deprinderii de a face si primi comentarii pozitive, ca o cale de imbunatatire a
imaginii de sine.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 79
Learning , Programul Childnet, 2004
 Pentru persoane cu o stima de sine scazuta, care ar putea beneficia auzind comentarii
pozitive despre ei/ele si, in acelasi timp, pentru cei care trebuie sa exerseze deprinderea de a face
comentarii pozitive despre altii.
Intre 4 si 15 participanti
Resurse necesare : Cate un plic per persoana; Hartie ; Pixuri sau creioane

Procedura
Dati fiecarei persoane cate un plic, pix sau creion si mai multe bucati de hartie. Cereti
fiecaruia sa isi scrie numele pe plic si sa dea plicul persoanei de langa el/ea. In momentul in care
ai primit plicul celui/celei de langa tine, scrii pe o bucata de hartie un atribut pe care il admiri la
acea persoana, si il introduci in plic dar iti scrii numele pe acea hartie, si continua dand plicul la
urmatoarea persoana, pana cand fiecare a scris cate ceva despre toti ceilalti din grup.
Cand plicurile s-au umplut, sunt inmanate conducatorului de grup. Acesta deschide
plicurile pe rand, si citeste cu voce tare cate un comentariu de pe foaia de hartie dar fara sa citesca
numele celui care l-a scris, iar cel al carui nume este scris pe plic trebuie sa ghiceasca cine i-a
adresat comentariul/complimentul respectiv si, daca ghiceste, primeste un punct. Scopul este ca la
sfarsit sa acumulezi cat mai multe puncte. Continuati pana cand plicurile au fost deschise si toate
comentariile citite. Cand jocul s-a sfarsit, fiecare participant poate pastra plicul cu complimente ca
sa-si aminteasca de calitatile sale remarcate in acest joc.
1.Cum te simti dupa ce auzi toate aceste lucruri pozitive despre tine?
2.Ti se intampla deseori ca ceilalti sa-ti faca complimente? Cum te influenteaza acest
lucru?
3.Vei pastra acest plic? De ce da sau de ce nu?
4.De ce este important sa auzim lucruri pozitive de la ceilalti?
5.Crezi tot ce a fost spus (scris) despre tine? De ce da sau de ce nu?
Dupa ce toata lumea a scris atributele si le-a introdus in plicuri, redistribuiti plicurile
printre participantii la joc, in asa fel incat fiecare va citi comentariile din plicul care i se va da.
Este o cale mai simpla pentru a implica mai mult pe fiecare participant in proces.

Oglinda
Cand ne privim intr-o oglinda, s-ar putea sa nu ne vedem in acelasi fel in care suntem
vazuti de catre alte persoane. Deseori, vedem parti negative, lucruri care nu ne plac la noi,
greselile pe care le facem atunci cand facem ceea ce credem ca este bine. Putem efectiv sa nu ne
vedem partile bune asa cum le vad ceilalti.
Aceasta activitate este una de reflectare asupra propriei persoane. Suntem prea duri cu noi
insine? Acordam vreodata atentie calitatilor noastre? Cand oamenii realizeaza cat de duri pot fi cu
propria persoana, incep sa-si vada si partile bune. Poate ca se vor simti mai bine in legatura cu ei
insisi.
Explorarea modului in care membrii grupului se percep pe sine si compararea acestei
perceptii cu modul in care sunt perceputi de ceilalti membrii din grup.
Crestere stimei de sine prin formularea de afirmatii pozitive din partea celorlalti membrii ai
grupului si recunoasterea originilor acesteia.
Pentru persoane care au o imagine de sine negativa. Este recomandabil ca membrii
grupului sa se cunoasca intre ei.
Se poate lucra individual precum si intr-un grup
Resurse necesare: Coli albe de hartie, Rigla, Markere colorate, Pixuri, creioane

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 80

Learning , Programul Childnet, 2004
 Procedura
Dati fiecarui membru al grupului cate o coala alba in care sa deseneze chenarul unei
oglinzi, lasand cel putin 2,5 cm spatiu pe margine.Fiecare trebuie sa-si treaca numele ca titlu si sa
scrie cuvinte si convingeri in interiorul oglinzii, care sa descrie felul in care se percep.
Cand fiecare si-a indeplinit sarcina, adunati colile si asezati-le intr-un teanc. Acordati
suficient timp pentru ca fiecare din grup sa scrie in spatiul alb din jurul oglinzii comentarii
pozitive pentru fiecare dintre colegi.
Aceste comentarii trebuie sa reflecte cum ii vede fiecare individ pe ceilalti din grup. Incurajati
grupul sa fie pozitiv.
Dupa ce toti si-au indeplinit sarcinile, dati oglinzile inapoi celor ce le-au creeat, si acordati
timp pentru citirea comentariilor inainte de o analiza finala
1.Este vreo diferenta intre modul in care va percepeti si modul in care sunteti perceputi de
ceilalti?
2.Sunteti surprins de modul in care va percep ceilalti?
3.De ce este important sa decoperim aspecte pozitive ale propriei personalitati?
4.Cum va apreciati stima de sine?
Daca grupul este prea mare, impartiti-l in grupuri mai mici atunci cand este timpul sa se
scrie in spatiul alb de pe marginea oglinzilor.
Daca grupul este format din copii mai mici sau cu deficiente, desenati-le Dvs. conturul
oglinzii, urmand ca ei sa deseneze in interior.
In functie de tipul grupului, ar fi indicat sa permiteti jucatorilor sa scrie orice, nu numai
lucruri pozitive, dar Nu evidentiati acest fapt. Aceasta creste increderea celor cu o stima de sine
scazuta in cele scrise.

Activitatea 2 Identitatea sexual

Adolescenii i tinerii preiau n comportament elementele care i caracterizeaz din punct
de vedere al identitii sexuale, fiind puternic influenai de modelele culturale, ateptrile
familiale, prerea grupului de prieteni, influena mass media, mod.
Factorii care influeneaz modelarea lor sexual nu se afl neaprat n echilibru i pot
determina uneori un comportament sexual deviant, fie prin cenzurare excesiv, fie printr-o
exacerbare a comportamentului sexual.
Scopul
Contientizarea de ctre adolesceni i tineri c viaa sexual este condiionat de toate
aspectele vieii omului i c nu poate fi abordat corect dect n contextul relaiilor sociale i al
maturizrii socio-afective a fiecrui individ.
Durata :30-40 de minute.
Participanti :8-10 cursani.
Resurse: Tabl i cret; Hrtie, creioane; Pliante despre educaia sexual; Plane
anatomice;
Procedura Se mparte grupul n dou subgrupe respectiv de biei i de fete. I se solicit
fiecreia dintre grupe s completeze un minichestionar:
Bieii Fetele
Fetele sunt Bieii sunt
Bieii sunt Fetele sunt
La sfrit are loc o discuie general n care s se evidenieze diferenele de percepie i s
se dezvolte un dialog n care tinerii de sexe diferite s nvee c diferenele sexuale nu sunt doar
biologice ci i psihologice, emoionale i individuale. Rolul acestui exerciiu este de a diminua
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 81
Learning , Programul Childnet, 2004
stressul i nelinitea care are uneori loc n relaiile sexuale ale tinerilor. Ei confund adesea
dragostea cu sexul sau atracia fizic, ignornd universul individual, calitile, prietenia pe care o
pot gsi la o persoan de sex opus.

Exerciii Cum m raportez la sexul opus; ce tiu despre prietenie i dragoste?

Loc de desfurare: centru de plasament i cinematograf; formatorul va alege un film
despre prietenie sau un film de dragoste , n funcie de vrsta patrticipanilor.

Probleme abordate:
Cum comunic cu o persoan de sex opus de aceeai vrst / mai n vrst?
Ce sentimente (admiraie prietenie, respect lista va fi completat de membrii grupului)
dezvolt fa de aceast persoan?
Cum mi exprim aceste sentimente? Cum m comport?

Exerciiul 1
Timp de lucru: 3 min. / persoan
Povestii (fiecare membru al grupului) o ntmplare n care cineva v-a oferit o dovad de
prietenie.
mpreun cu formatorul, pe baza povestirilor, analizai:
Ce caliti trebuie s aib un prieten adevrat?
Ce defecte ale unei persoane v mpiedic s-i devenii prieten?

Exerciiul 2
Acest exercciiu reia tema prieteniei i are rolul de a identifica:
Ce caliti trebuie s aib un prieten / o prieten (enumerai minimum 5)?
Ce defecte s nu aib prietenul / prietena (enumerai minimum 5)?

Chestionar (a se rspunde n scris, individual)

Timp de lucru: 30 min.
Crezi n dragostea la prima vedere?
da
nu
nu tiu
Persoana iubit ar trebui s fie:
frumoas
inteligent
sentimental
senzual
sensibil
nu tiu
Chestionarul se lucreaz individual, apoi cu ajutorul formatorului, se listeaz pe tabl
scorul calitilor / defectelor n ordinea descresctoare a frecvenei apariiei lor n completarea
individual a chestionarului. Se comenteaz de ctre ntregul grup tipul de rspunsuri furnizate i
caracteristicile cele mai apreciate n relaia de prietenie cu sexul opus.

Exerciiul 2
Timp de lucru: 30 min.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 82
Learning , Programul Childnet, 2004
 Forma de desfurare: joc de rol.
Teme pe grupe:
Grupul 1 Cum facem cunotin cu o fat / un biat?
Grupul 2 Cum facem prezentrile ntre fete i biei?
Grupul 3 Cum facem o invitaie (la film, n ora, etc.)?
Grupul 4 (format din perechi) Cum ne mpcm dup o ceart, cum cerem scuze, cum iertm pe
cineva ?
Formatorul va oferi copiilor, nainte de nceperea exerciiului liste cu principalele formule
specifice fiecrei situaii.
A se prezenta / a prezenta pe cineva; a face cunotin
l cunoti / o cunoti pe
l cunoti pe prietenul meu O cunoti pe prietena mea
V cunoatei?
i prezint pe (sora mea, prietenul meu, colegul meu)
Permitei-mi s v prezint pe
Sunt ncntat () s v / te cunosc. Bun ziua / Salut.
mi pare bine (de cunotin).
S m prezint: sunt
mi permit s m prezint singur. M numesc i sunt(elev n clasa, coala.,
prietenul lui etc)
ntre prieteni sau tineri prezentrile se pot face numai cu prenumele, cu un gest al minii,
fr formule explicite de prezentare.
A invita, a face o invitaie
nainte de a face invitaia se ntreab persoana respectiv dac este liber (aceasta este deja
o invitaie mascat):
Eti liber () disear?
Ce faci smbt?
Ai un program pentru duminic?
Atenie!
ntrebarea Eti liber mine sear? poate ridica o problem: dac rspunsul este da va fi
dificil s refuzi invitaia ce va urma. Dac rspunsul este nu va fi dificil s accepi invitaia ce i
va fi adresat. Cum vom proceda?
Dac nu cunoti bine persoana care te invit, poi rspunde vag: Ah, nu tiu nc ce voi
face mine sear. Sau: oh, n principiu ies cu un prieten / o prieten, dar nu este nimic sigur. Acest
tip de rspuns i va permite s te orientezi asupra acceptrii / refuzrii invitaiei ce va urma.
Dac cunoti bine persoana, poi rspunde cinstit: Depinde. Vrei s-mi propui ceva? / S
m invii undeva?
Trebuie s stabilii o distincie clar ntre a invita i a propune: tradiional, cel ce invit este
i cel care pltete. Este deci o diferen ntre: S mergem la un film / la o pizza (propunere,
sugestie) i Te invit la un film / la o pizza. (invitaie)

Cum invitm
Te invit la
Vrei s mergi cu mine?
Vrei s dansm?
Ce-ai zice de un film? A vrea s te invit
A accepta o invitaie
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 83
Learning , Programul Childnet, 2004
 Da, cu plcere.
E drgu din partea ta. Vin cu plcere.
E simpatic. De ce nu?
De acord.
Dac spui tu
Eu tiucred c da.
A refuza o invitaie
E drgu din partea ta, dar
Sunt dezolat (), darnu sunt liber () mine searnu potam de lucru
Regret, darnu potnu-I posibilpoate alt dat
Nu, nu m intereseaz.
Nu-mi plac filmele
Nu tiu dac sunt liber ()Poate, voi vedea(dac vrei s te mai gndeti asupra
rspunsului ce-l vei da)
A mulumi pentru o invitaie
Mulumesc (mult).
Oh, mulumesc.
Mii de mulumiri.Sunt ncntat ().
E foarte drgu din partea ta
Nu tiu cum s-i mulumesc
mi face mare plcere
A rspunde la mulumiri
N-ai pentru ce.
Cu mult plcere.
Plcerea e de partea mea.
M bucur c ai acceptat
Exerciiul 3 : film pe tem adecvat, la cinematograf
Timp de lucru: 2 ore.
Not: formatorul poate fructifica experiena din exerciiul precedent stimulnd membrii
grupului s invite la acest film pe cineva astfel nct pe ct posibil s ias n perechi cu o
persoan pe care o simpatizeaz. La ntlnirea viitoare se vor rezerva 15 20 min. / grup pentru
comentarea filmului vzut i concluziile care se pot desprinde la sfritul ntregii teme (nevoia de
comunicare deschis, de cunoatere, criterii de alegere a unui prieten, valori ce stau la baza
relaiilor dintre fete i biei, etc.).
Este recomandabil ca organizarea ieirii, cumprarea biletelor, alegerea filmului dintr-o ofert de
filme cu tematica respectiv ce ruleaz n localitate s fie fcute de ctre copii / tineri cu ajutorul
formatorului. Se vor repartiza responsabiliti: cine se intereseaz de orarul filmelor i de costul
biletelor, cine cumpr biletele; dac este cazul, cine se intereseaz de mijloacele de transport n
comun care circul n acea zon, etc.

e. Metode i tehnici de lucru n formare.

Principii metodologice

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 84

Learning , Programul Childnet, 2004
 Dezvoltarea deprinderilor reprezint un proces prin care prin activiti i experiene
coordonate i progresive, clienii ( adolesceni, tineri ) sunt ajutai s devin competeni din punct
de vedere social, moral ,emoional, fizic i cognitiv.

Dezvoltarea pornete de la nevoile generale ale tinerilor. Nu se recomand modelul bazat

pe deficit , focalizat pe problemele clienilor.

Dezvoltarea de deprinderi presupune colaborarea ntre diferite instituii i organizaii

carese angajeaz s lucreze mpreun pentr undeplinirea unui scop comun.

Dezvoltarea deprinderilor trebuie s in seama de diferenele privind etnia , religia,

orientarea sexual, valorila, tiparele comportamentale. Nu este normal ca sub pretextul formrii
sau dezvoltrii de deprinderi s ajungem s negm rdcoinile culturale ale clientului, s rupem
individul de grupul cultural de referin.

Dezvoltarea deprinderilor se bazeaz pe relaii personale ntre client i lucrtorul social

( educator etc. )

Pregtirea pentru viaa independent este o form particular de educaie non-formal,

participativ, de stimulare i dezvoltare personal.
Formatorul de deprinderi de via trebuie s caute s mbine metode i atitudini specifice
mai multor feluri de profesionti : profesor, instructor, consilier, mentor ( vezi anexa ).

Formatorii trebuie s fie ateni la motivaia tinerilor de a lua parte la un asemenea

program. In nici un caz acesta nu poate fi gndit ca o activitate obligatorie, cu desfurare rigid.

Aa cum se menioneaz n standard activitile nu mizeaz pe privaiune, nu se sprijin pe

constrngeri iar orice abuz n acest sens, ce contravine reglementrilor n vigoare este
sancionat .

Va trebui eliminat pe ct posibil i participarea la activiti n virtutea unei motivatii

exclusiv extrinseci ( de team sau cu gndul la obinerea unor recompense etc. ). Nu de puine ori
constatm c raporturile dintre copii i aduli sunt jalonate de condiionri de tipul recompens sau
pedeaps i asta face parte din maniera frecvent n care lucreaz institutiile.
Venim la grupul de desen, ns ce ne dai? .Data viitoare ne mai dai creioane
colorate? Daca venim ne dai ciocolat?.
Va trebui s ne adaptm la aceast cultur instituional i s asigurm participanilor
stimulentele corespunztoare. Dac iniial se pornete cu o astfel de motivaie, va trebui totui s
facem n aa fel nct aceasta s se transforme pe parcurs. Copilul/adolescentul trebuie atras i
prin argumente de coninut ale cursului: prin atmosfera de lucru creat, prin informaia transmis
i modalitatile antrenante , participative , chiar distractive prin care se formeaz noile deprinderi.

Este bine s reinem : Capacitatea de a-i motiva pe adolesceni este una dintre condiiile
principale de reuit ale unui program de dezvoltare a deprinderilor.

Pe parcursul programului de dezvoltare, va trebui s dm o deosebit importan modului

de transmitere a cunotinelor i deprinderilor; vor trebui avute in vedere metode / tehnici de
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 85
Learning , Programul Childnet, 2004
formare ct mai adecvate. Deprinderile de via reprezint competene i comportamente reale. De
aceea formarea, n msura n care urmrete s nzestreze pe cursant ( client ) cu abiliti noi sau
mbuntite va folosi metode bazate pe nvarea experienial (= nvare prin participare activ).
nvarea de tip didactic este puin eficient pentru scopul formrii de deprinderi. Achiziionarea
unor deprinderi cere identificarea i folosirea acelor ocazii de a practica i aplica deprinderile ce se
doresc a fi nvate. Unii practicieni evit chiar s vorbeasc de predare n legtur cu
deprinderile, tocmai datorit conotaiei predrii clasice ca metod de nvare pasiv. Ei prefer
termenul de facilitare a nvrii deprinderilor de via. Rolul formatorului educatorului ) este n
acest caz nu numai de a preda ci mai ales de a aciona ca un facilitator ntr-un proces dinamic de
predare i nvare. ( a se vedea schema din anex cu diferitele roluri ale adultului ).

Nu doar o serie de lecii fie acestea practice, ci i o suit de momente de via de

grup, pe care formatorii le provoac i le petrec alturi de adolesceni.

Un alt principiu care trebuie avut n vedere este de a structura formarea numai dup luarea
n considerare a prerilor, propunerilor,iniiativelor manifestate de copii sau tineri.

Este important ca tinerii s aib posibilitatea ca pe parcursurul programului s-i lase

comportamentul s evolueze ntr-un cadru sigur, avnd n vedere gradul sczut de ncredere pe
care l manifest copii. Gradul de siguran este asigurat de atitudinea instructorului se recomand:
Atitudine ferm: printr-o atitudine autoritar (ferm), instructorul are posibilitate ca ntr-o
manier gritoare i spontan s-i determine pe copii s duc la bun sfrit o sarcin sau s
rspund la o ntrebare
Acceptare: instructorul va trebui s detecteze i s accepte ntre altele i sentimentele de
ncordare i inhibiie ale copiilor
Confirmare: innd cont de faptul c ncrederea n sine este susinut de experiene
pozitive, programul de formare va trebui s se conentreze mai ales pe ce merge bine/are succes. Se
poate nsui.
Este bine ca instructorii s acioneze n tandem. De unul singur este dificil s se lucreze cu
o grup de 8 copii, acordnd copiilor atenie maxim.
Pot aprea situaii neateptate de genul:
Un participant susine c el se descurc bine cu toate abilitile
Participanii au comportamente negative unii n raport cu alii
Un participant (nu ndrznete/nu vrea) s participe la un joc de rol
Participanii din grup nu sunt suficient de ateni (se vorbete, e glgie)

Posibiliti de rezolvare:
Discuie (cu fiecare participant sau cu toat grupa)
Etichetarea comportamentului negativ drept pozitiv. S nu se contientizeze eecurile
ca instructor nu trebuie s duci o lupt s te contrazici cu clientul; mai degrab trebuie
pus la prob, lsat s dovedeasc valabilitatea prerii sale importana ntlnirilor
pregtitoare (evaluarea ntlnirii precedente i pregtirea ntlnirii viitoare).

Pentru a preda o deprindere, formatorul trebuie s parcurg o serie de pai :

Evaluarea nivelului real al nsuirii deprinderilor
Motivarea adolescentului
Alegerea orelor de predare i a locului potrivit
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 86
Learning , Programul Childnet, 2004
 Constituirea grupului i armonizarea acestuia
Predarea propriuzis
Stimularea adolescentului s ncerce singur ( s-i asume riscul )
Oferirea unui feed back corespunztor

Este bine ca activitatea de dezvoltare a deprinderilor de via independent s nceap de

timpuriu n condiii de maxim disponibilitate educativ i atunci cnd deprinderile se pot nva
n armonie unele cu celelalte i nu n disonan ( Standard, condiia 4.2 pag. 17 ). Programele de
formare a deprinderilor pot ncepe n jurul vrstei de opt ani i se pot prelungi pn dup 18 ani, n
funcie de evaluarea deprinderilor nsuite. Instructorul s acioneze conform cadrului de referin
i nivelului copiilor. Trebuie s se in seama dac copiii au dificulti n dezvoltarea cognitiv
(nelegerea limbii i utilizarea ei ca atare).
Pentru a facilita nvarea, este recomandabil a folosi, n primul rnd4 :
Discuiile de grup
Dezbaterile
a. Brainstormingul
b. Jocul de rol
c. Analiza de caz
d. Jocurile
e. Practicarea deprinderilor
f. Discuiile de grup

Discuiile stimuleaz schimbul liber de opinii i i ajut pe tineri s-i clarifice anumite
idei, sentimente, atitudini.Discuiile merg foarte bine dac sunt provocate de o scurt povestire, un
studiu de caz prezentat anterior.

Intrebrile puse de instructor: dar n aa fel nct s nu-i ncuie pe cursani i astfel s
produc o reacie de jen , descurajare sau inhibare. 0 ntrebare va trebui pus ntr-un mod pozitiv,
s se lase suficient timp pentru rspuns dar totodat s nu ncetineasc exagerat ritmul de activitate
al grupului.Intrebrile vor trebui puse n aa fel nct s presupun rspunsuri mai dezvoltate i nu
doar rspunsuri monosilabice, prin da sau nu.

Exemplu :
S ncepem activitatea cu o discuie liber despre haine i rolul lor
De ce ne mbrcm? (Las tnrului libertatea de a se exprima n legtur cu rolul hainelor n viaa
noastr).
-Unii spun c hainele acoper goliciunea de aici ideea de necesitate.
-Urmeaz ideea de frumos i decent.
-Ne mbrcm frumos i curat pentru c noi comunicm cu cei de lng noi i prin mbrcminte.
-O inut decent nseamn respect pentru tine i cei din jur.
-O inut indecent sau murdar aduce dup simte dezaprobarea celor din jur, priviri indiscrete,
propuneri indecente (pentru fete).
Dup ce am trecut de necesitate i decen am abordat modul n care ne asortm hainele dup:
4 Exemplele din aceast parte a Ghidului provin din lucrarea Formarea deprinderilor de via
independent. Manual pentru formatori, UNICEF, 2003

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 87

Learning , Programul Childnet, 2004
culoare, materiale, nuana pantofului sau a poetei (la fete).
-Bineneles c mbrcmintea trebuie adecvat fiecrui anotimp.
-Se discut apoi despre modul n care trebuie s te mbraci n diferite ocazii.
-Dimineaa, la serviciu sau coal ne mbrcm ntr-un fel, decent, curat.
-Atunci cnd ne prezentm la un interviu pentru un serviciu, hainele trebuie alese cu grij (un
costum de haine ar fi foarte bine venit).
-La ocazii deosebite, seara ne putem mbrca elegant, n funcie de eveniment, chiar extravagant.
-Peste zi se poate adopta i o inut sport (blugi i tricou)
Moda se schimb ( i n funcie de bani, se poate accede la ea ?)
-Poi s cumperi ceva ieftin dar prost sau ceva scump dar durabil.
Alegerea i aparine?
-Se poart discuii despre ntreinerea hainelor.
-Hainele s fie curate n orice ocazie.
-Trebuie s ti s calci un pantalon, o bluz, s coi un nasture sau un tiv.
-Hainele trebuie pstrate frumos, ordonate n dulapuri.
Activitatea se ncheie cu promisiunea de a vizita un magazin de mbrcminte.

Dezbaterile n grupul de lucru (sau lucrul n grup): Grupurile mici doi, trei, patru cursani
sunt cele mai puin stanjenitoare. Odat ce, pe parcurs, gradul de ncredere este n cretere se va
putea trece la grupuri mai mari.

Grupurile trebuie formate prin diferite metode, uneori la ntamplare alteori dup criterii
date de instructori, n aa fel nct s nu lsm cursanii s-i formaze propriile lor grupuri si s
marginalizeze ali participani.

Va trebui s se confere responsabilitate grupurilor : de a produce anumite materiale, de a

respecta timpul, de a prezenta rezultatul activitatii n plen.In acest fel, va spori solidaritatea
grupului fa de realizarea sarcinii stabilite, implicarea tuturor componenilor.

Exemplu :

Am ales din grupa de biei, cinci, din care trei cu debilitatea mental grav i doi cu
debilitate mental uoar, iar eu nu prea i-am vzut nghesuindu-se la activitile din
buctrie.
Ne-am deplasat n buctrie unde aveau cteva fursecuri i cte un pahar cu suc. Le-am
spus c urmeaz s pregtim ceva de mncare, dar de data aceasta eu am s asist, iar ei trebuie
s gteasc. Trei dintre ei erau entuziasmai, iar ceilali doi mai rezervai.
nainte de-a ncepe treaba, i-am ntrebat ce neleg ei prin buctrie.
Buctria este o parte din gospodrie! mi-a rspuns unul din biei.
Buctria este locul unde pregtim mncarea i unde dormim vara! a rspuns altul.
Urmtoarea ntrebare a fost: Ce trebuie s se gseasc ntr-o buctrie? Rspunsurile
au fost clare, deoarece se aflau deja n buctrie, iar copiii au nceput s nu se mai simt
stingheri.
Cte mese se pregtesc zilnic n buctrie i cum se numesc ele?
Domnu nu tiu cum se numete prima, cnd mncm cel mai puin mi-a spus un elev.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 88
Learning , Programul Childnet, 2004
 Astzi ncercm s pregtim o mas de prnz, dar fr ciorb, adic felul unu. O s
facem cartofi prjii i o salat! Ce trebuie s facem prima data?
S curm cartofii, mi-au rspuns.
Nu. S stabilim cte porii facem. O s avem nevoie de 6 porii. Apoi?
S curm cartofii!
Cartofii nainte de a fi curai trebuie splai!
Dar nu-i splm dup ce-i curm?
Da, dar aa vom fi foarte murdari i se mrete riscul de a ne mbolnvi.
Trei biei s-au ocupat de splatul i curatul cartofilor i doi de splatul roiilor,
castraveilor, a cepei i de pregtirea salatei. Unul dintre ei a spus c i este fric s curee
cartofi, s nu se taie, el doar i spla. I-am artat cum trebuie fcut. A fost mai greu la nceput, la
primi doi cartofi, dar s-a obinuit. Dup ce i-au tiat pai, lucru mai greu a fost s-i pun n
uleiul nchis.
Nu-i mai uor s-i punem n uleiul rece i apoi s punem tuciuleul pe foc ca s nu ne
frigem? a ntrebat unul din ei. I-am explicat de ce nu e bine, am pstrat doi cartofi i la sfrit i-
am demonstrat.
Cnd au terminat de gtit, i-am pus s aranjeze masa ca i cum s-ar servi i ciorb i
desert. Toi au pus numai lingura i furculia.
Dup ce le-am explicat cum trebuie aranjat vesela, mi-au spus: Ce rost mai are s
murdrim attea tacmuri Le-am explicat c trebuie s tii s mnnci manierat, chiar dac
acas nu respeci ntocmai regulile, c este mai bine s tii, ca s nu te faci de rs n societate.
Am povestit o ntmplare cu cineva care a mers la restaurant i a mncat ostropel de
pui. Si cnd i s-a servit mncarea i-au pus pe mas i un bol cu ap i petale de trandafir pe
deasupra. n timp ce mnca a but i apa din bol creznd c aa trebuie. Mai trziu, a observat
pe cineva care de fapt se spala pe degete n acel bol
Cred c aciunea a fost reuita, mai ales c i-am auzit dup aceea povestind colegilor cum
se pregtete i se servete corect masa.
Autor: instructor de educatie Ilie Vasile, Centrul de plasament Plopeni, Prahova

Brainstormingul

Tehnica prin care se accepta orice fel de raspuns exprimat la o anumita tema propus.
Nu se evalueaza n nici un fel rspunsurile, ci doar se consemneaz pe o tabla sau pe o
foaie de hartie. Urmeaza apoi perioada de reflectie si de ordonare a listei, sarcina care se
incredinteaza tot grupului. Aceasta tehnica poate fi recomandata acolo unde:
- apar probleme sensibile sau controversate si se impune o explorare a situatiei;
- se impune incurajarea participarii la discutie a unor cursanti mai timizi sau mai ezitanti
- se doreste recoltarera rapida a cat mai multor sugestii.

Exemplu :
Grupul de 6-8 subieci se aeaz n semicerc cu faa ctre tabl / flip-chart. Liderul
grupului, formatorul, i informeaz despre scopul ntlnirii.
Pe tabl se scrie tema discuiei: MNCARE;
Fiecare participant spune cte un cuvnt legat de acest titlu (ex.: foame, pine, fructe).
Nimeni nu este nevoit s-i apere punctele de vedere, fiecare fiind ncurajat s participe orict de
ciudate ar fi opiniile lui..
Un observator noteaz, separat pe o foaie de hrtie, tot ce se spune i fr comentarii.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 89
Learning , Programul Childnet, 2004
 La sfrit se noteaz pe tabl rspunsurile n ordinea n care au fost exprimate prerile, apoi
formatorul le grupeaz astfel nct rspunsurile s se subsumeze mai multor idei ca:
Toi oamenii mnnc;
Alimentele sunt foarte variate;
Preferinele / aversiunile alimentare sunt foarte variate;
Mncm pentru c ne este foame etc.
Aceast prim parte a brainstormingului nu are rolul de a gsi soluii la o problem dat, ci
acela de a sparge gheaa i de a investiga atitudini, opinii privitoare la aceast tem. Este de
asemenea o bun metod de a obine idei de la care s nceap apoi discuiile.

Jocul de rol
Presupune prezentarea unei scurte scenete, realizata spontan prin care se descriu situatii
posibile de viata. Uneori e mai usor sa imitam pe altii decat sa ne exprimam propriile noastre idei
sau sentimente.Aceasta tehnica este eficienta dar totodata greu de stapanit.
Ea impune:
- utilizarea voluntarilor ( nu poate fi obligatoriu), a celor care sunt mai energici si mai
extravertii;
- implicarea si a instructorului intr-unul dintre roluri;
- asigurarea n prealabil a unui sumar scenariu sau a unor idei de pornire;
- utilizarea unei minime recuzite: plrii, cri de joc cu nume scrise pe ele, peruci
- obinerea unor momente hazlii dac se poate
- mparirea grupului n grupe mici ( eventual perechi n care fiecare s aib rolul su) n
acest fel eliminndu-se sentimentul de jen de a se afla in faa clasei sau grupului mai mare.

Exemplu :

Personaje: trei personaje interpretate de cursani.

Scenariu: Andrei, 13 ani, scund i gras, mnnc multe dulciuri, pine, nu face micare,
complexat de felul n care arat i de faptul c nu-i poate face nici o prieten. tefan, prieten cu
Andrei, i procur uneori dulciuri sau mncare n schimbul altor servicii. Victor, prieten cu Andrei,
ncearc s-l conving c trebuie s-i schimbe obiceiurile alimentare i s fac sport. ntr-o zi
Andrei i cere lui tefan s-i cumpere prjituri n schimbul coleciei de timbre. Victor se opune i
ncearc s le explice c nu procedeaz corect.
Cursanii implicai n jocul de rol trebuie s aduc argumente pro i contra solicitrii pe
care Andrei i-o face lui tefan.
Ce ar trebui s spun Victor astfel nct Andrei s neleag c greete ?
Ce ar trebui s spun Andrei nainte i dup ce ar putea fi convins de Victor ?
Ce argumente ar putea oferi tefan pentru a obine timbrele ?
Exerciiul d posibilitatea tinerilor s demonstreze n ce fel percep i neleg relaia dintre
alimentaie i sntate;
Formatorul poate modifica / alege un alt scenariu pentru jocul de rol;
La sfritul exerciiului formatorul are obligaia s sintetizeze observaiile i s formuleze
concluzii pe care s le ancoreze de informaia transmis n cadrul activitii.

Analiza de caz

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 90

Learning , Programul Childnet, 2004
 Analiza de caz sau de situatie este o povestire imaginar care permite cursanilor s ia o
decizie privind modul n care o persoan ar trebui sa acioneze sau s rspund i ce consecine
ar putea s aib aceste aciuni.Se evit referirea cursantilor la propriile lor experiene, ceea ce
poate fi stnjenitor pentru ei la un moment dat.

Exemplu Exercitiul Arborele cauzal

Scop : a-i deprinde pe tineri sa faca o analiza rapida si sa identifice problema intr-un timp
scurt.
Instructaj: Discutai despre modul n care, n activitatile pe care fiecare le desfoar se
regsesc obiective imediate, pe termen scurt care la rndul lor sunt condiii pentru atingerea unor
scopuri mai ndeprtate (ca de exemplu dau tez astzi i am n vedere obinerea unei diplome n
viitor). De multe ori copiii din centrele de plasament consider c singura cauz pentru care ei nu
pot face anumite lucruri este lipsa banilor i sunt cantonai n aceast concluzie.
Istorioar
"Paul se duce la ora 16:00 s rezolve o problem la biroul forelor de munc i funcionara i
spune c nu mai este program cu publicul. Paul pierde ajutorul de omaj pe luna respectiv. Haidei
s analizm mpreun motivele pentru care Paul nu a ajuns la timpul potrivit pentru a obine ceea ce
dorea."
Facei rapid un tur de mas ntrebndu-i pe tineri de exemplu de ce cred ei c Paul, un
personaj imaginar, nu a ajuns la timp la o ntlnire pe care i-o programase. Utilizai plana notnd
n mijlocul ei problema i ncercnd s rspundei la ntrebare notnd n partea de jos a cadranului
motive invocate de tineri. Deci ntrebarea care va trebui s v ghideze este permanent DE CE? Pentru
o abordare eficient i o bun planificare trebuie nceput cu problemele marcate cu stelu,
consecinele mascnd uneori cauzele reale care le-au produs.

Practicnd acest exerciiu se poate ajunge la punctul cu care ar trebui s nceap orice
planificare, astfel nct obiectivele s poat fi atinse n timp util i cu maximum de eficien. Acest
exerciiu poate fi urmat de o planificare a activitilor ncepnd cu ultimul nivel ale schemei: paii
coreci pe care personajul ar trebui s-i urmeze pentru a-i atinge obiectivul de a ajunge la timp la
ntlnirea cu funcionarul de la Forele de Munc.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World 91

Learning , Programul Childnet, 2004
 LOGICA PROGRAMARII
PARTICIPATIVE

ESTE IMPORTANT SA SUBLINEIM FAPTUL CA O PLANIFICARE (PROGRAMARE) EFICIENTA ESTE RODUL UNEI
ACTIVITATI CONCERTANTE , DE ECHIPA, INTERDISCIPLINARA.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
PROIECT/PLAN Ceea ce ne propunem sa facem la un moment dat. Tot ceea ce
omul doreste sa modifice intr-un anumit sens. Proiectul este
ansamblul actiunilor cara sa va permita, intr-un interval de timp,
cu mijloace date, sa treceti de la o situatie problematica A la o
ameliorare-B
Planificare Actiunea de a prevedea si de a organiza o suita de actiuni pe care
dorim sa le implinim pentru atingerea unui rezultat.
Programarea este o suita logica si metodica de etape care sa permita, plecand de la observarea unei situatii, propunerea unui anumit
numar de activitati pertinente, coerente, si planificate in vederea ameliorarii acestei situatii.Pentru siguranta caracterului metodic al
procesului de planificare ne propunem dscrierea celor 5 faze successive si ordonate.
Cele 5 faze: Fiecare etapa se prezinta astfel:
Observarea, evaluarea Obiectivele fazei: spre ce ne indreptam
Analizarea problemelor
Planiifcarea obiectivelor si stabilirea strategiei Activitatile fazei: ansamblul actiunilor desfasurate pentru
Planul de actiune atingerea obiectivelor
Evaluarea planificarii
Rezultatele fazei: descriu ceea ce activittaile ar trebui sa
determine. Aceste rezultate permit stabilirea succesiunii fazelor

Obiectivele fazei 1.

Stabilirea unei viziuni globale asupra situatiei copilului si a factorilor de influenta asupra acesteia. Identificarea acestora
precum si a problemelor, a resurselor si a capitalului de cunoastere ar putea atenua consecintele sau rezultatele problemei.

Activitatile fazei 1
Colectarea de date dupa 3 axe:
Nevoi / cereri / resurse si competenta
Nevoile
Sunt probleme observate de profesionisti insa nu doar observatia este instrumental de studiu ci si alte metode de cercetare.
Cererile
Sunt expresia unor probleme traite de tanar
Resursele si savoir-fair
Competentele dezvoltate de profesionisti si de catre tanar in vederea atenuarii problemelor

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Cerere exprimata de tanar

Campul problemelor care

sa devina subiectul unui
plan de asistenta

Nevoile observate
De profesionisti Resurse si competenta

In etapa de explorare, de evaluare, timpul limitat si nevoia obtinerii unor date cu acuratete fac ca aceste evaluari sa fie realizate
de profesionistii ehipei interdisciplinare in urma observatiilor sau aplicarii altor metode de cercetare in contactele directe cu tanarul
beneficiar. Pentru stabilirea nevoilor autentice este necesar un demers empiric dar si riguros de culegere a datelor toate aceste fiind
confruntate cu observatiile profesionistilor.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Cum sa formulam problemele

Exista o tendinta generala de a exprima problemele observate sau identificate in termenii absentei unei solutii deoarece , in
general, o persoana care formuleaza de obicei o problema o face ghidata de experienta personala . Ori, problemele trebuie formulate ca
o descriere a situatiei in care tanarul resimte o dificultate, o jena, o insatisfactie, o frustrare chiar intr-o situatie data, bine delimitata.
Formularea trebuie sa fie precisa, nuantata si sa dea indicatori de timp, populationali, de grup tinta, de loc.

Spre exemplu:
Intr-o comunitate se formuleaza o problema Nu este apa.
Ce se constata Este apa, insa aceasta nu este potabila
In continuare se reformuleaza problema Nu este apa potabila
Ce se constata Este apa potabila insa nu regulat
Nu este apa potabila regulat
Anumite persoane au apa potabila regulat insa ele se aprovizioneaza din amonte sau centrale de apa, sursa.
Este dificil pentru persoanele care locuiesc departe sa ia apa direct de la sursa
Ori, problema este reala doar in perioadele de mare seceta sau calamitate
Concluzia in urma demersului logic
In timpul sezonului de secetos, pentru persoanele care locuiesc departe de sursa de apa sa aiba acces in mod regulat la apa
potabila.

Sinteza datelor culese la evaluare

Nevoi Cerere Cunoastere/resurse, competente Probleme

Observate de profesionisti Formulate de tanar Ce exista local De aici pleaca planul

Deseori avem tendinta de a identifica problemele prioritare ca fiind cele mai grave. Ori, daca gravitatea este o problema de
priorizare, xista si alte criterii de care trebuie tinut cont: frecventa problemei, amploarea, evolutia, prognosticul, impactul psihologic,
social, economic. Daca abordezi problema din toate punctele de vedere, daca un tanar vi fi acompaniat sa castige anumite deprinderi de
viata acest lucru va diminua efectele negative pe termen lung?

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Rezultate ale etapei de observare-evaluare: echipa de profesionisti are o viziune clara a situatiei, o viziune descriptive si
sistemica
Un anumit numar de probleme sunt identificate si listate
O problema (absenta unei deprinderi sau competente) este enuntata si este stabilita prioritatea.

ANALIZAREA PROBLEMELOR
Obiective:
a. Identificarea, analizarea si validarea cauzelor, efectelor si mecanismelor determinante ale problemei prioritare
b. Identificarea nevoii

Arborele causal

Reprezentarea grafica sub forma de arbore si trunchiul simbolizand problema, radacinile cauzele si ramurile efectele pe care le
produc.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Arborele se imbogateste direct proportional cu compozitia grupului care analizeaza care poate fi constituit din profesionisti,
tineri, parinti, etc.
Operational cauzele pot fi grupate in familii. Aceste familii determina numarul de radacini generale, nu mai mult de 3-4.

Efect efect efect efect efect

Efect efect1 efect2 efect3

PROBLEMA

Cauza directa 1 Cauza directa 2

De ce? De ce ?

Cauza cauzei 1 cauza cauzei 1 cauza cauzei 2 cauza cauzei 2

De ce? De ce? De ce? De ce?

Cauza cauza cauza cauza cauza cauza cauza cauza

In acest stadiu problema se poate nuanta:

Se pot stabilii sau formula anumiti indicatori care sunt variabile ce au ca obiect masurarea si aprecierea unei stari de fapt, a
unei evolutii.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Arborele te ajuta sa stabilesti mai usor indicatorii
Arborele poate nuanta problemele, le poate reformula, poate reorganiza cauzele si efectele

Tabel recapitulativ

Cauzele Argumentarea indicatorii Sursa

Se identifica o data cu
construirea arborelui
Costurile de reintegrare sociala
sunt foarte mari
Informatie ca aceasta cauza sa Permite masurarea amplorii Unde este posibil sa gasesti
existe cauzei valoarea indicatorului
Cu salariul existent nu se pot Costul propriuzis/salariu mediu Costul respectiv este disponibil
acoperii costurile de intretinere in statisticile primariei sau
caietul administrativ al
imobilelor. Salariul mediu este
obtinut din statistici nationale

Exemplul 2

CAUZE ARGUMENTE INDICATORI SURSA

Se identifica o data cu Informatie ca aceasta cauza sa Permite masurarea amplorii Unde este posibil sa gasesti
construirea arborelui existe cauzei valoarea indicatorului
Oamenilor le este teama de Cand merg pe strada in NUmarul de personae care ar Anchete de tip sodaj de opinie
tinerii cu deficiente compania lor, copiii ii evita, declara ca au o anumita teama in comunitate. Daca nu exista,
adultii intorc capul de persoanele cu disabilitati ea poate fi organizata special
pentru a obtine datele necesare.

Obiectiv 3
Stabilirea unei piramide a obiectivelor
Stabilirea obiectivelor generale, intermediare si specifice
Pentru obiectivele specifice definiti cateva activitati generice si rezultatele asteptate
Obiectivul general este direct formulat de o maniera pozitiva plecand de la problema.
Problema Obiectiv general

Tinerii cu dizabilitati nu au suficiente Ameliorarea deprinderilor de viata si de integrare ale

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
deprinderi pentru a se integra social tinerilor dintr-o anumita comunicare

Piramida strategiei Ameliorarea integrarii tinerilor cu dizabilitati

Imbunatatirea deprinderilor de Sensibilizarea comunitati cu privire

viata independenta a tinerilor cu dizabilitati la problemele acestor tineri

Imbunatatirea accesibilitatii Imbunatatirea scolarizarii Ameliorarea accesului la

Tinerilor la servicii de socializare tinerilor ci dizabilitati in domeniul profesionale si de imbunatatire a
Deprinderilor de viata deprinderilor comune de auto-gospodarire

Pregatirea personalului de Stabilirea unei curricule de Achizitionarea de echipamente

Specialitate invatare

Stabilirea unei retele de apartamente

si asistenta in aceste locuinte pe o
perioada de autonomizare

La sf. activitatilor de formare toti tinerii vor stapani deprinderi de auto-gospodarire La sf.programului 8 tineri cu dizabilitati au
competente si un loc de munca

Jocurile

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Jocul este definit ca divertisment, recreaie bazat pe diferite combinaii de calcul sau hazard Jocul de voie activitii s
se manifeste. Legile i uzanele jocului : este suficient s le cunoti i s le aplici n mod inteligent. Ele nu-l stingheresc dect pe
nendemnatici care se ncurc n reguli, pe proti care le ignor sau pe imbecili care le cred absolute ( Dicionarul Larousse ).
Fiind creaii sociale prin excelen, este evident c jocurile ajut n procesul de socializare.
Toi specialitii sunt de acord c activitatea lidic are efecte pozitive asupra creativitii, mbuntirii flexibilitii i adaptrii la
nou. Jocurile didactice pot fi folosite i la : cunoaterea reciproc n cadrul grupului, educarea toleranei, evitarea excluderii, asumarea
responsabilitii, stimularea comunicrii.

Tipuri de jocuri :
Execiiu individual cu rol de a-i obinui pe copii i tineri cu dialogul interior, le ncurajeaz spiritul critic, puterea de
introspecie i concentrare.
Jocul de confruntare : n care se poate favoriza un anumit tip de comportament, anumite strategii. Cei care pe practic corect
vor ctiga. Jocul are nevoie de un regulament clar i de un arbitru corect. La sfritul jocului, ctigtorii vor primi un premiu
simbolic.
Jocul de simulare : folosit pentru a nva anumite modele comportamentale i procese pe care obinuiete cineva s le
foloseasc ntr-un rol specific, real sau simulat. Este un model de realitate care permite participanilor s experimenteze limitele i s
descopere aspecte noi.
Jocul trebuie urmat de o discuie evaluativ asupra semnificaiei jocului si asemnrilor-deosebirilor dintre acesta i viaa real.

Practicarea deprinderilor
Exemple ( Din ghidul Programelor Casey )
Tineri care sunt deja n posesia propriului carneel de bucate i adaug reete pentru a le folosi atunci cnd se vor muta n
propria lor cas.
Tineri care merg n mod curent s cumpere diferite produse pentru nevoile centrului de plasament sau pentru propriile nevoi.
Tineri care ajut la rezolvarea unor sarcini gospodreti.
Tineri care economisesc bani cu scopul de a cumpra ceva n viitor.
Asemenea deprinderi trebuie ncurajate.

Alte tehnici care pot fi utilizate:

Folosirea unor grile cu rspunsuri de tipul adevarat / fals
Desene care s poat fi comentate
Informatii utile sub forma unor pagini separate ce vor fi nmnate cursanilor

c. Utilizarea resurselor existente, locaii ce pot fi utilizate, costuri ale formrii de deprinderi.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Conform cerinelor formulate prin standard, activitile de deprinderi de via se pot desfura att n mediu instituional ct i
n mediu deschis. Acesta din urm este de preferat, favoriznd experiena social i deschiderea ctre comunitate, experiena, nvarea
prin aciune

Fr dotrile corespunztoare, un programul referitor la Cunotine de baz pentru gtit nu ar putea fi aplicat n mod eficient.
Este nevoie de amenajarea unei mici buctrii, cu consumabile de rigoare, asemntoare celei din familie care s poat fi folosit de
grupuri mici de tineri sau chiar individual.
De menionat modul n care unele proiecte desfurate au surmontat asemenea dificulti, apelnd la mijloace simple,
necostisitoare dar pornind de la folosirea imaginaiei educatorului, uneori ajutat i de imaginaia clienilor ( copii ).
Organizarea unor proiecte de formare sau de dezvoltare a deprinderilor presupune i existena unor fonduri minimale care s
permit procurarea consumabilelor necesare sau asigurarea mobilitii necesare a cursanilor.
Responsabilul de caz trebuie s aib studii superioare socio-umane si experien practic n domeniul proteciei copilului si
familiei - inclusiv n domeniul proteciei si asistenei copilului cu dizabiliti.
Resursele de baz oferite nainte de trecerea la viaa independent
Adolescenii trebuie s aib anumite resurse de baz nainte de trecerea la viaa independent. Resursele necesare includ:
o variant de locuire
o surs de venit
posibilitatea de a-i permite s beneficieze de servicii medicale
o relaie pozitiv cu cel puin o persoan adult care recunoate punctele
tari ale tnrului, nelege nevoile tnrului i se angajeaz s-1 ajute s
treac spre viaa independent
informaii despre resursele pentru copii
transport pe care s i-1 permit i pe care s tie cum s-1 foloseasc
surse de cumprare a produselor de baz la preuri mici
informaii despre propria persoan i despre familie i date de identificare
numele diferitelor orientri religioase, dac dorete
surse de petrecere a timpului liber cu costuri reduse sau deloc
cunoaterea a ceea ce are de fcut n caz de urgen
accesul la grupuri de prieteni cu comporamente pozitive
cunoaterea sistemului juridic pentru aduli
accesul la mijloace de recreere
cunoaterea sistemului de protecie a persoanelor adulte

ORGANIZAREA SI FUNCIONAREA SERVICIULUI SDVI

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Organizarea serviciului SDVI se poate realiza att la nivelul serviciului public specializat cat si la nivelul OPA.
Metodologia de organizare a serviciului, descrisa mai jos, se refera in primul rnd la organizarea serviciului in cadrul SPPC. La
nivelul OPA, organizarea unui astfel de serviciu trebuie sa tina cont de normativele de personal si atribuiile descrise in acest capitol.
La nivelul SPPC, organizarea serviciului se va realiza dup cum urmeaz:
Recrutare de specialiti : in cadrul serviciului vor activa specialiti din domeniile: asistenta sociala, psihologie, psihopedagogie
si medical; specialitii trebuie sa aib experiena in domeniul proteciei copilului, ngrijirii copilului institutionalizat si cunstinte
aprofundate in domeniile specifice.

Activitatile de depridneri de viata independenta pot face obiectul activitatii unui centru
specializat sau progam specializat pentru atingerea acestui tip de obiective specifice sau pot fi
desfasurate in cadrul centrelor de plasament, centrelor de zi, apartamentelor de tip familial si
altor servicii deja existente.

Elaborarea propunerii de modificare a organigramei, statului de funcii si a Regulamentului de organizare si funcionare a

instituiei; propunerea trebuie avizata de Colegiul Director si naintata spre aprobare Consiliului Judeean.

Aprobarea modificrii organigramei, statului de funcii si a regulamentului de organizare si funcionare a instituiei; angajarea
personalului urmarindu-se criteriile menionate la recrutare; pregtirea personalului.

Dimensionarea serviciului, din punct de vedere al numrului personalului angajat, trebuie realizata in urma analizei de nevoi.
In vederea realizrii acestei analize se vor lua in considerare cu prioritate numrul copiilor institutionalizati, numrul instituiilor si rata
de ncrcare copil/ educator sau copil/ asistent social la nivelul centrului de plasament.

Indiferent de dimensionarea serviciului, SPPC trebuie sa depun eforturile necesare optimizrii raportului copil/refernt de
formarela nivelul fiecrui centru de plasament.
Serviciul acioneaz pe baza interveniei individualizate, structura serviciului fiind in acest mod flexibila pentru a rspunde
nevoilor clientului, (vezi principiul interveniei personalizate).
Astfel, in cadrul serviciului va activa un grup de specialiti cu funcia de supervizori a echipei de implementare a PIS.

In desemnarea responsabiliulor, coordonatorul SDV va lua n considerare: expertiza profesional necesar unui manager caz si
unui responsabil de caz, numrul de cazuri din responsabilitatea acestuia (12 conf standardului), complexitatea cazuisticii respective,
relaia sa cu copilul si familia, colaborarea cu reeaua de servicii si cunoaterea n ansamblu a problematicii respective.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
FORMAREA DE PERSONAL

Cum sunt identificate nevolie de formare ale profesionistilor ? (Cazuri, exemplificari)

Este desigur necesara formarea profesionistilor atunci cand exista indicatori masurabili care semnalizeaza o nevoie intr-o
anume directie (de ex. : din clientele unui serviciu pentru deprinderi de viata au cel putin un avort, si au doua avorturi. Este
indicata in acest caz o formare a profesionistilor in consiliere si planning sexual, in consiliere pe teme de viata de cuplu, etc.)
Este important pentru toata lumea sa inteleaga ca specialistii din domeniul social sunt oameni cu sentimente, conduite si valori
proprii. Clientii acestor specialistii sunt adesea persoane dificile, agresive, in suferinta, anxioase, victime ale abuzurilor s.a.m.d.
Este de aceea foarte important ca munca lor sa se desfasoare intr-un cadru sigur si securizant. Cind acest cadru este slab si
nesigur este limpede ca exista o nevoie de formare caci nu se pot rezolva toate problemele doar prin intermediul superviziei.

Cu toate acestea, pentru a putea face fata complexitatii muncii cu copii si tineri institutionalizati / ocrotiti in sistemul de
protectia copilului, profesionistii dezvolta o serie de strategii de functionare si adaptare. Este in acest caz necesara o formare pe
problematica aparuta. Cel mai adesea este vorba de folosirea cu precadere a catorva mecanisme de aparare specifice in domeniul
social.

Mecanisme specifice de adaptare ale profesionistului care semnalizeaza nevoia si obiectivele formarii:

Identificarea cu clientul

Sunt atribuite clientilor sentimentele si atitudinile profesionistului. Sunt asteptate de la client capacitati nerealiste de redresare si
rezolvare a problemelor ( Imediat ce termina scoala profesionala isi va gasi o slujba si noi il vom putea integra in societate. Nu cred
ca un tanar asa de bun a putut face asa ceva). Ca rezultat, vor aparea PPI uri fara nici un fel de legatura cu realitatea sau cu
adevaratele nevoi si posibilitati ale clientilor. De asemenea exista riscul de a forta clientul sa se angajeze in niste demersuri si scopuri
diferite de resursele de care dispune si drept urmare vor urma noi esecuri care vor reduce si mai mult stima de sine si asa scazuta a
respectivului si implicit spre o si mai proasta functionare.

Este evitata prin acest fenomen o reala acceptare a clientilor asa cum sunt ei in realitate.
Nu vor putea fi oferite in acest fel suficiente posibilitati de schimbare interioara si crestere/maturizare afectiva.
Este probabil ca mai tarziu cand asteptarile profesionistilor sunt (inselate) neindeplinite sa apara tendinta de respingere a
clientilor.
Pe langa aceasta identificarea cu clientul duce la implicarea pana la epuizare a profesionistului. Inverstitia emotionala fara
rezultat poate duce de asemenea la aparitia simptomului de incompetenta la profesionisti.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Exemplu: Un tanar client este concediat. Profesionistul incepe o lunga batalie cu angajatorii facand uz de toate parghiile.
Clientul este din nou concediat. Profesionistul face el demersuri pentru angajare, se duce el sa vorbeasca cu alti patroni, il impinge pe
tanar de la spate si acesta este angajat in alta parte. Povestea se repeta. Si inca o data. Profesionistul nu mai vrea sa aiba de-a face cu
acel client, vrea sa-i fie repartizat altuia sau si mai ine sa faca o munca de birou caci nu mai poate s-o ia din nou de la capat.

Minimalizarea suferintelor clientului

Apare din necesitatea profesionistilor de a se proteja de imaginea suferintei si esecului beneficiarului. Si in acest caz vor aparea
PPI-uri nerealiste prin masurile care in cel mai bun caz vor ajuta clientul sa supravietuiasca in nici un caz nu vor contribui la cresterea
si maturizarea sa pentru ca nu sunt legate de nevoile sale si nici de nivelul sau de dezvoltare.
Exemplu: Clientul se plange profesionistului ca nu poate face fata unui program de 8 ore intrucat are probleme cu coloana, cu
inima, etc. Este stimulat de profesionist sa continue pt ca altfel ar fi lenes, puturos, neserios. Doar nu vrea sa strice bunatate de PPI?

Inlocuirea problemei

Se petrece atunci cand problemele sunt coplesitoare si par a nu avea nici o rezolvare. Profesionistul se concentreaza doar asupra
unui aspect minor al problemei si se amageste cu gandul ca daca il va putea rezolva pe acesta atunci toate problemele vor disparea.
Este stilul de lucru asa-zis pompieristic al solutiei salvatoare.
Eventual se va petrece o rezolvare pe termen scurt a problemelor dar acestea vor aparea in continuare la clienti.
Aceasta strategie are avantajul pentru profesionist ca-i da sentimentul ca a facut ceva si deci ca munca si investitia depusa se
vede undeva. Cel mai adesea clientul a iesit deja din sistemul de protectie sociala atunci cand apare recurenta problemei si scapa
oricaror statistici. De aceea este folositor sa existe o monitorizare post serviciu pe o perioada mai lunga de timp.
Acest mod de lucru apare adeseori din necesitati financiare nu exista suficienti bani pentru a rezolva toate problemele si
atunci este aleasa una care promite cea mai spectaculoasa rezolvare.
Exemplu: Un tanar este respins de la 20 de interviuri. Profesionistul se decide ca este vorba de hainele cu care se prezinta la
interviu clientul. Face demersuri la diferite fundatii si obtine pentru tanar un foarte frumos costum de haine. La al 21 - lea interviu
clientul este acceptat. Nimeni nu se mai oboseste sa-i explice profesionistului victorios ca tanarul nu a purtat hainele acelea la interviu.

4. Proiectia neajunsurilor

Profesionistii experimenteaza propriile lor neajunsuri atunci cand lucreaza cu clientii. Este foarte greu sa te raportezi la
agresivitatea, negarea / minimalizarea sau incercarilelor de evadare ale clientilor din fata realitatii. Sentimentele profesionistilor de
ineficienta sunt astfel intarite. In loc sa se raporteze la toate acestea ca la o situatie strict profesionala profesionistii ajung adesea sa se

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
considere incapabili. Apare tendinta de a proiecta propriile lipsuri asupra colegilor sau clientilor. De aici rezulta o agresivitate crescuta.
Adesea aceasta strategie se succede unei perioade de supraidentificare.
Exemplu: Un profesionist discuta cu un altul: Normal ca nu pot sa-l invat ce trebuie pe acest tanar, mi-ar trebui mult mai mult
timp si mai multi bani pentru asta...

Introiectia

Datorita haosului si dezorganizarii interne a clientului cu care se confrunta profesionistii se poate intampla ca aceasta sa se
transmit a si sa se introiecteze la profesionist. Ca rezultat se poate intampla ca profesionistii in cauza sa aiba o activitate frenetica sau
din contra sa fie blocati de neputinta. Cel mai adesea acest lucru se intampla atunci cand apar abuzuri sexuale.

Exemplu: In mijlocul unei reuniuni de lucru imediat dupa ce s-a ajuns la problema unui client victima a abuzului, toata lumea a
inceput sa vorbeasca si sa se invinuiasca reciproc pentru lipsa de atentie, de grija, pentru ca ca nu au facut la timp demersurile
potrivite, pentru ca nu si-au dat seama, etc. Comunicarea este haotica, nimeni nu asculta pe nimeni.Dupa lungi ore, sedinta s-a incheiat
fara sa fie propusa nici o solutie.

Retragerea

Profesionisti se simt incapabili sa actioneze si asta duce la o retragere atat emotionala cat si fizica. Chiar si o intalnire cu
clientul va fi evitata iar daca totusi clientul apare va fi evitata discutarea problemei importante. Aceasta strategie apare cel mai adesea
atunci cand profesionistii stiu ca nu pot face nimic pentru a ajuta clientul.
Exemplu: Clientul vine pentru a discuta despre termenul pe care il are pentru a-si gasi un job. La plecarea tanarului
profesionistul realizeaza ca nici macar nu a adus vorba despre problema in cauza.

Reducerea complexitatii

Pentru a depasii problemele profesionale complexe profesionistul desface in bucati problema si apeleaza la o schema simpla de
rezolvare astfel incat sa se potriveasca propriei scheme de rezolvare bazandu-se pe propriile premise. Se poate ajunge astfel la o
functionare inrudita cu birocratia in care daca clientii nu indeplinesc conditiile unei scheme de functionare, punctul lor de vedere nu
are nici o importanta.
Exemplu: Clientul a intarziat 20 de minute la intalnire. Inainte insa sa apuce sa explice de ce si cum, este dat afara si
admonestat pentru neseriozitate.

Gandirea normativa si schimbarea de rol

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Profesionistii ajung sa se bazeze in activitatea profesionala pe propriile norme si valori morale. Desigur insa ca, clientii pot
avea alte valori si poate nu au integrat toate normele morale. Profesionistii pot aluneca foarte usor in roluri de salvator, acuzator,
detectiv, s.a. Se ajunge astfel la un conflict de rol: clientul este cel care trebuie ajutat nu judecat sau acuzat si nici salvat. Daca
interventia specialistilor are un rol pozitiv cu atat mai bine; nu trebue insa sa existe expectatii miracloase la fiecare caz si client.
Exemplu: Un profesionist explica clientului: Nu are nici un fel de importanta in ce fel se poarta fratele tau cu tine, esti dator
sa-l ajuti pentru ca sangele apa nu se face

Aspecte simple de urmarit in cazul necesitatii unei formari:

1. Frica profesionistilor de a fi expusi furiei beneficiarilor.

2. Stapanirea si continerea propriei agresivitati.
3. Manifestarea dorintei de a avea satisfactie sufleteasca si profesionala in lucru.
4. Sprijinul profesional pe care se pot baza profesionistii.
5. Sentimentul incompetentei.
6. Asumarea responsabilitatii.
7. Proiectarea responsabilitatilor.
8. Sentimentul de responsabilitate pentru tot ceea ce i se intampla clientului.
9. Probleme in demarcarea vietii personale de cea profesionala.
10. Autovictimizarea profesionistilor.
11. Ambivalenta afectiva fata de un client
12. Ambivalenta fata de propria pozitie.
13. Dorinta de a avea mai multe parghii de control.
Toate aceste probleme identificate (cel mai usor in reuniuni de echipa) pot indica chiar directii de actiune.

SUPERVIZARE

Este un proces prin care activitatea este mentinuta in standardele de calitate prin:
- sprijin informational;
- suport emotional;
- abordarea prin prisma teoretica a cazurilor;
- asigurarea unei priviri obiective;
- posibilitatea de a reflecta asupra detaliilor cazului si a muncii in general;
- monitorizarea cazului.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 In fapt, supervizarea este o modalitate de dezvoltare profesionala .
Prin supervizare angajatul se asigura ca ii sunt clare rolurile si responsabilitatile, ofera posibilitati de reducere a stresului
profesional, dezvolta un climat potrivit pentru practica.
Principiile care stau la baza activitatii de supervizare sunt:
- se realizeaza in interesul clientului;
- este definita de politica institutiei;
- supervizarea inseamna impartirea responsabilitatii;
- este regulata si continua;
- implica management, dezvoltare, evaluare, mediere si sprijin;
- promoveaza practica competenta, controlabila si imputernicita;
- promoveaza practica antidiscriminatorie;
- este bazata pe principiile invatarii adultului.
Supervizarea indeplineste trei functii: formare, control/coordonare si de suport.
Exista modalitati diferite de realizare a supervizarii:
- supervizarea formala structurata, focalizata si contextuala;
- informala de cele mai multe ori functioneaza in situatiile de criza
- individuala relatie directa supervizat - supervizor;
- de grup fiecare membru al grupului invata din experienta celorlalti.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Exemplu:
Cel mai des utilizata in cazul retelelor a fost supervizarea de grup, datorita
numarului mare de lucratori sociali (20) si un singur supervizor. In intalnirile
lunare de supervizare de grup fiecare lucrator social prezenta situatiile dificile cu
care se contrunta. Toate aceste situatii erau dezbatute, fiind comparate cu
experiente similare ale colegilor. In prezentarile cazurilor problema erau
mentionate urmatoarele aspecte:
- situatia initiala a familiei;
- situatia actuala;
- in ce a constat interventia asistentului social;
- metode folosite;
- lectii invatate.
In intalnirile de grup au fost discutate si activitatile comunitare realizate de catre
lucratorul social.
De asemenea, s-a considerat obligatorie consultarea supervizorului in momentele
cheie ale cazului: preluarea informatiei, planificarea interventiei, inchiderea
cazului. In etapa de interventie, supervizarea individuala s-a realizat numai la
solicitarea lucratorului social.
Supervizarea de grup se concretiza cu completarea unui raport de intalnire, iar
supervizarea individuala cu fisa de supervizare (atasa la dosar) si raportul de
supervizare.

Intreruperea relatiei de asistare a familiei trebuie sa fie precedata de o perioada de pregatire si intarire a familiei. Familia este
anuntata inaintea intreruperii relatiei de asistare. Aceasta decizie se ia prin consultare cu supervizorul si se concretizeaza in raportul de
inchidere a cazului.
Orice caz poate fi redeschis in momentul in care situatia familiei impune aceasta decizie.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Glosar de termeni

ACLSA-Evaluarea Deprinderilor de Viata Ansell-Casey

A.N.P.D.C Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului;
C.P.C. Comisia pentru protectia copilului;
D.G.A.S.P.C.- Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului;
DVI-Deprinderi de viata independenta
S.P.A.S. Serviciul public de asistenta sociala.
SDVI - Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de via independent

Ancheta social este evaluarea asistentului social i se realizeaz n urma vizitelor la domiciliul familiei i interviurilor pe care
acesta le va purta cu membrii familiei, rudele, vecini, prieteni apropiai ai familiei i alte persoane ori profesioniti din reeaua social a
familiei. Se recomand ca o parte din interviuri s se realizeze n echip, de ctre un asistent social i un psiholog sau un alt membru al
echipei pluridisciplinare. specialitate elevilor cu dizabiliti integrai individual n coala de mas n vederea depirii dificultilor de
nvare i de integrare socio-profesional.
Copil persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nu a dobandit capacitatea deplina de exercitiu, in conditiile legii;
Contractul cu familia este un document ncheiat ntre familie i instituia responsabil care prevede scopul, responsabilitile,
obiectivele i activitile ncadrate n timp, necesare implementrii planului personalizat de servicii. El cuprinde clauze comune,
condiii de modificare sau reziliere i semnturile prilor implicate.
Familie parintii si copiii acestora;
Familia extins cuprinde rudele copilului pn la gradul al IV-lea inclusiv.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Familie substitutiva persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care, in conditiile legii, asigura cresterea si
ingrijirea copilului;
Fia de nregistrare a copilului este prima fil din dosarul copilului care cuprinde datele de identificare ale copilului i
prinilor sau reprezentanilor si legali.
Fia psihologic este un instrument de nregistrare a rezultatelor psihologice i de redare ntr-o manier sintetic a profilului
psihologic al copilului.
Genograma este reprezentarea grafic a arborelui genealogic" pe trei generaii.
Managerul de caz este un profesionist din aria proteciei copilului, cu experiena practic bogat i cu abiliti de coordonare,
analiz, sintez i monitorizare. Acesta este responsabil, conform standardului minim de calitate pentru managementul de caz publicat
2004 de realizarea si implementarea PIP (Planul individualizat de protectie pentru copiii cu masura de protectie). Pentru copiii fara
masura de protectie se elaboreaza un plan de servicii care sa previna separarea copilului de familia sa.
Planul individualizat de protectie documentul prin care se realizeaza planificarea serviciilor, prestatiilor si masurilor de
protectie speciala a copilului, pe baza evaluarii psiho-sociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii acelui copil care a fost
separat de familia sa, intr-un mediu familial stabil permanent, in cel mai scurt timp posibil;
Planul de servicii documentul prin care se realizeaza planificarea acordarii serviciilor si
prestatiilor, pe baza evaluarii psiho-sociale a copilului si familiei, in vederea prevenirii separarii
copilului de familia sa; reprezentant legal al copilului parintele sau persoana desemnata potrivit legii sa exercite drepturile si sa
indeplineasca obligatiile parintesti fata de copil;
Raportul de evaluare complex reprezint analiza i sinteza tuturor informaiilor referitoare la caz i a recomandrilor
membrilor echipei pluridisciplinare precum si propunerea de ncadrare ntr-un grad de handicap i orientarea colara i profesional.

Abandon (nevroza de ~): nevroza dcu tulburari care au ca obiect mai ales relatiile afective precoce. Aceasta nevroza se
caracterizeaza clinic printr-un sindrom asociant : angoasa, agresivitate si depreciere de sine. Aviditatea afectiva a subiectului suscita
mai devreme sau mai tarziu la cei carora li se adreseaza, o atitudine de respingere. Se manifesta din copilarie dar se manifesta de
fiecare data cand o imprejurare de viata trezeste sentimentul de frustrare si abandon.
Abuz: atingerea integritatii corporale sau psihice a unei persoane.
Activitate pasivitate: una din perechile de contrarii fundamentale din viata psihica. Exprima tipuri determinate de scopuri
pulsionale. Din punct de vedere genetic, opozitia activ-pasiv este primordiala in raport cu opozitiile ulterioare in care ea se integreaza.
Act ratat: act in care rezultatul urmarit explicit nu este atins, ci inlocuit printr-un altul. Se va vorbi de acte ratate nu pentru a
desemna ansamblul rateurilor de vorbire, memorie sau actiune, ci avand in vedere actele pe care subiectul este in mod obisnuit capabil
sa le faca si al caror esec este tentat sa il atribuie doar neatentiei sau intamplarii.
Adaptare: proces dinamic de schimbare, dezvoltat in mod voluntar sau involuntar in scopul replasarii organismului intr-o
pozitie mai avantajoasa fata de mediul sau intern sau fata de mediul inconjurator, care presupune capacitatea de a invata.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Afect: orice stare afectiva neplacuta sau placuta, difiuza sau precizata, care apare fie ca o descarcare masiva, fie ca o tonalitate
generala.
Agresivitate: tendinta sau ansamblu de tendinte care se actualizeaza in conduite reale sau fatasmatice ce tintesc sa faca rau
altuia, sa distruga, sa constranga, sa umileasca etc. Are multe modalitati, in fapt nu exista conduita, fie ea negativa (refuzul ajutorului)
sau pozitiva, simbolica (ironia) sau efectiv realizata (agresiunea fizica) care sa nu poata functiona ca agresiune.
Alterare a eului: ansamblu de limitari si atitudini anacronice dobandite de Eu in cursul etapelor conflictului defensiv si care au
consecinte defavorabile asupra posibilitatilor sale de adaptare.
Ambivalenta: prezenta simultana in relatia cu acelasi obiect a unor tendinte, atitudini si sentimente opuse, in primul rand,
dragoste si ura.
Anorexia nervoasa: se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala normala minima.
Anxietate: emotie generata de anticiparea unui pericol difuz, greu de prevazut si controlat; se transforma in frica in fata unui
pericol bine identificat.
Anxietate de separare: Se caracterizeaza printr-o anxietate excesiva si inadecvata dezvoltarii in legatura cu separarea de casa
sau de cei de care copilul este atasat.
Aparat psihic: termen ce subliniaza caracteristici atribuite psihismului, capacitatea acestuia de a transmite si transforma o
energie determinata si diferentierea sa in sisteme sau instante.
Aparare: ansamblu de operatii a caror finalitate este de a reduce, de a suprima orice modificare susceptibila sa puna in pericol
integritatea si constanta individului.
Atentie: capacitatea de a ne concentra de o maniera sustinuta asupra unui anumit stimul sau activitati; perturbarea in atentie se
poate manifesta printr-o distractibilitate facila sau dificultate in realizarea sarcinilor sau in concentrarea in activitate.
Atasament: relatie intre indivizi, fondata pe calitati esential apetitive; este unul din fundamentele legaturilor familiale si sociale. Este o
forma primara a legaturii sociale, exprimata ca o trebuinta innascuta de a fi aproape de mama si oarecum independent de cautarea
satisfacerii alimentare.
Autoerotism: satisfactie sexuala obtinuta de subiect cu corpul sau, fara a avea un partener.
Autoevaluare: tehnici de evaluare a individului de catre el insusi care pot fi subiective sau combinate si se pot aplica la orice
stare, activitate sau comportament. Chiar si atunci cand este nerealista sau deviata, evaluarea subiectiva poate fi lamuritoare pentru un
observator din exterior.
Autonomia: dobandirea de catre un grup sau de catre un individ sau determinarea prin el insusi a propriilor reguli de conduita;
rezulta din interiorizarea regulilor si valorilor; coreleaza cu construirea identitatii.
Autonomizare: procesul de castigare a autonomiei.
Balbism (balbaiala): deficienta a limbajului vorbit, caracterizata prin pierderea fluiditatii discursului, ezitari, tulburari de ritm,
intreruperi repetate ale fluxului verbal si uneori, spasme ale muschilor respiratori si fonatori.
Beneficiu primar si secundar al bolii: prin beneficiu al bolii se intelege in general orice satisfactie directa sau indirecta pe care
un subiect o obtine de pe urma bolii sale. Beneficiul primar este cel care participa la insasi motivarea unei nevroze: satisfactia aflata in

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
simptom, fuga in boala, modificarea avantajoasa a relatiilor cu cei din jur. Beneficiul secundar se distinge de precedentul prin: aparitia
sa ulterioara, ca un castig suplimentar sau o folosire de catre subiect a unei boli deja constituite; prin caracterul sau extrinsec in raport
cu determinismul initial al bolii si cu sensul simtomelor; prin faptul ca este vorba de satisfactii narcisice sau legate de autoconservare,
mai degraba decat de satisfactii direct libidinale.
Bulimia nervoasa: se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat excesiv urmate de comportamente compensatorii
inadecvate (de ex. varsaturile auto provocate, abuzul de laxative, diuretice sau alte medicamente, posturi sau exercitii fizice excesive.
Burn out: epuizare psihica consecutiva cumularii unor lungi perioade de oboseala psihica.
Cenzura: functie care tinde sa interzica dorintelor inconstiente si formatiunilor care deriva din acestea accesul la sistemul pre-
constient constient.
Competena: capacitate de a produce intr-un domeniu dat o anumita conduita.
Complex: ansamblu organizat de reprezentari si amintiri cu mare intensitate afectiva, partial sau total inconstiente. Un complex
se formeaza pe baza relatiilor interpersonale din istoria infantila. El poate structura toate nivelele psihologice: emotii, atitudini,
comportamente adaptate.
Compulsiv: dpdv clinic, tip de comportament pe care subiectul il realizeaza datorita unei constrangeri interioare. Un gand
(obsesie), o actiune, o operatie defensiva sau chiar o secventa complexa de comportamente sunt calificate ca fiind compulsive cand
nerealizarea lor este resimtita ca trebuind sa conduca la o crestere a angoasei.
Cultura comunitii: ansamblul de sisteme (economic, familial, politic, de control social, de mentinere a sanatatii, educational,
religios), caracteristici si procese care determina functionarea unei comunitati date.
Dependenta: stare psihologica caracterizata prin: necesitate excesiva de a fi supervizat de cineva, comportament submisiv si
aderent, frica de separare; autoperceperea faptului de a fi incapabil de o functionare adecvata, fara ajutorul altora.
Dependen (de substanta): stare patologica pusa in evidenta de oprirea consumului de substanta toxica, ceea ce provoaca
simptomul de abstinenta.
Deprinderi de via individual: comportamente automatizate care permit individului sa functioneze satisfacator fara
acompanierea sau sprijinul cuiva; sunt abilitati care merg de la cele mai simple obisnuinte (spalat pe dinti), pana la comportamentele
sociale complexe (a obtine un bilet la tren, chiar daca este coada etc.).
Deficienta: pierdere semnificativa sau dereglare de structura sau functie psihologica, fiziologica sau anatomica rezultand in
urma unei maladii, a unui accident, dereglari evolutive etc.
Echip interdisciplinar: grup format din mai multe tipuri de specialisti care colaboreaza in vederea atingerii unui scop
comun, cu mijloacele specifice meseriei fiecaruia.
Educaie non-fomal, participativ: proces educativ care completeaza educatia scolara si care foloseste metode alternative;
este continua, se desfasoara de-a lungul intregii vieti si se centreaza in principal pe implicarea practica in activitati.
Empatie: intuirea a ceea ce se petrece in celalalt fara a uita ca esti tu insuti; sesizarea cu cat mai multa exactitate a trairilor
interne si a componentelor emotionale ale celuilalt ca si cum ai fi acea persoana.
Encoprezis: Eliminarea de fecale in locuri inadecvate.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Enurezis: Eliminarea de urina in locuri inadecvate.
Eul: concept care desemneaza in psihanaliza o instanta psihica deosebita de sine si supraeu. Se afla in relatie de dependenta atat
fata de revendicarile sinelui, cat si fata de imperativele supar-eului si exigentele realitatii. Desi se afirma ca mediator, reprezentant al
intereselor totalitatii persoanei, autonomia sa este relativa.
Fobie: tulburarea prin care o persoana este in mod inadecvat anxioasa in prezenta unui anumit obiect sau a unei anumite
situatii, pe care ea tinde sa o evite.
Independen: situatie a unei persoane care judeca lucrurile, se bizuie pe propriile puteri si actioneaza independent,
neinfluentata de altii; cu initiativa personala.
Identificare: proces inconstient prin intermediul caruia individul se transpune in locul altcuiva din ratiuni pe care le cunoaste;
se caracterizeaza si diferentiaza de empatie prin nediferentierea de celalalt.
Maturitate: achizitia capacitatilor, intereselor, ierarhiei de valori si personalitatii specifice unei persoane sanatoase, normale,
adaptate.
Mecanisme de aparare specifice si de stiluri de a face fata:
Acuzarea refuzului ajutorului: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin solicitare sau
fabricarea de cereri repetate de ajutor care deghizeaza sentimentele de ostilitate sau reprosurile mascate fata de altii, care apoi sunt
exprimate prin rejectarea sugestiilor, consiliilor sau ajutorului pe care-l ofera altii. Solicitarile sau cererile pot implica simptome
somatice sau psihologice ori probleme de viata.
Afiliere: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin intoarcerea spre altii pentru ajutor sau suport.
Aceasta implica impartasirea problemelor cu altii, dar nu si incercarea de a face pe altcineva raspunzator de ele.
Agresiune pasiva: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin exprimarea indirecta si neafirmata
a agresiunii fata de altii. Exista o fatada de supunere evidenta care mascheaza rezistenta, resentimentul sau ostilitatea ascunsa.
Agresiunea pasiva survine adesea ca raspuns la cererile de actiune sau executie independenta ori la lipsa de gratificare a dorintelor
dependente, dar poate fi adaptativa pentru indivizii din pozitii de subordonare, care nu au alta modalitate de a-si exprima protestul in
mod deschis.
Agresorul (identificare cu ~): mecanism de aparare in care subiectul, confruntat cu un pericol exterior, (reprezentat tipic de
critica provenind de la o autoritate) se identificacu agresorul sau, fie preluaind pe cont propriu agresiunea ca atare, fie imitand fizic sau
moral persoana agresorului, fie adoptand anumite simboluri de putere care il desemneaza.
Altruism: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin a se dedica satisfacerii necesitatilor altora.
Contrar autosacrificiului caracteristic uneori formarii reactiei, individul primeste gratificatie din raspunsul altora.
Anticipare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin experimentarea reactiilor in avans sau
anticiparea consecinteelor unor posibile viitoare si luarea in consideratie realista a raspunsurilor sau solutiilor alternative.
Anulare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin cuvinte sau comportamente destinate sa
nege sau sa corecteze in mod simbolic ganduri, sentimente sau actiuni inacceptabilie.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Autoafirmare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin exprimarea gandurilor si sentimentelor
sale direct, intr-un mod care nu este coercitiv sau manipulativ.
Autoobservatie: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin refelectarea la propriile sale ganduri,
motivatii si comportamente, raspunzand adecvat.
Deplasare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin transferarea unui sentiment ori a unui
raspuns la un obiect pe un alt substitut (de regula, mai putin amenintator).
Devalorizare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prinprin atribuirea unor calitati negative
exagerate siesi sau altora.
Disociere: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi printr-o destramare a functiilor de regula
integrate ale constiintei, memoriei, perceptiei de sine sau perceptiei ambiantei ori a comportamentului senzorial/motor.
Fantezie autista: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin visare excesiva, ca un substitut
pentru relatiile umane, o actiune mai eficienta sau rezolvarea de probleme.
Formarea reactiei: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin substituirea de comportamente,
ganduri sau sentimente diametral opuse gandurilor sau sentimentelor sale proprii, care sunt inacceptabile (aceasta survine de regula in
legatura cu reprimarea lor).
Idealizarea: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin atribuirea de calitati pozitive exagerate
altora.
Identificare proiectiva: ca si in proiectie, individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin atribuirea, in
mod fals, altuia, a propriilor sentimente, impulsuri sau ganduri inacceptabile. Contrar proiectiei simple, individul nu neaga complet
ceea ce este proiectat. In schimb, individul ramane constient de propriile afecte sau impulsuri dar le atribuie in mod eronat altei
persoane, ca reactii justificate. Nu rar, individul induce sentimente la altii, care mai intai au fost, in mod eronat crezuti a fi acolo,
facand dificil de clarificat cine, ce si cui a facut primul.
Intelectualizare: individul rezolva conflictul emotional sau stresorii interni sau externi prin uzul excesiv al gandirii abstracte sau
fabricarea de generalizari pentru a controla sau minimaliza sentimentele deranjante.
Izolarea afectului: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin separarea ideilor de sentimentele
asociate cu ele. Individul pierde contactul cu sentimentele asociate cu o anumita idee, de exmplu, un evenimet traumatic, in timp ce
ramane constient de elementele cognitive ale acesteia, de exemplu, detaliile descriptive.
Omnipotenta: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin sentimente si actiuni, ca si cum el ar
poaseda puteri sau capacitati speciale si este superior altora.
Proiectia: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin atribuirea in mod fals altuia a
sentimentelor, impulsurilor, sau gandirii proprii inacceptabile.
Rationalizarea: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin ascunderea adevaratelor motivatii ale
gandurilor, actiunilor sau sentimentelor proprii prin elaborarea de explicatii reasigurante sau care ii aduc beneficii, dar incorecte.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Refuz: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin refuzul recunoasterii unui aspect neplacut al
realitatii sau al experientei subiective care ar fi evident altora. Termenul de refuz psihotic este utilizat cand exista o deteriorare
severa a simtului critic.
Reprimare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin excluderea dorintelor, gandurilor sau
exeperientelor deranjante dinconstiinta. Componenta afectiva poate ramane constienta, detasata de ideile asociate.
Scindare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin compartimentarea starilor afective opuse,
dar este incapabil sa integreze calitatile pozitive si negative ale sale sau ale altora in imagini coerente, de ansamblu. Deoarece afectele
ambivalente nu pot fi experimentate simultan, opiniile si expectatiile mai echilibrate de sine sau de altii sunt excluse din constiinta
emotionala. Imaginile de sine si de obiecte tind a alterna intre poli diametrali opusi: tandru, puternic, merituos, educat si generos in
modexclusiv sau rau, odios, manios, distructiv, respins, mizerabil, in mod exclusiv.
Sublimare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin canalizarea sentimentelor sau impulsurilor
potential dezadaptative intr-un comportament acceptabil social (de ex.: vine in contact cu arta sau cu sportul spre a canaliza impulsurile
de furie distructiva.
Suprimare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin a evita in mod intentionat sa sse
gandeasca la problemele, dorintele, sentimentele sau experientele deranjante.
Trecerea la actiune (acting out): individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin actiuni, mai curand,
decat prin reflectii sau sentimente.
Umor: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin sublinierea aspectelor amuzante sau ironice ale
conflictului sau stresorilor.

Mutism: absenta vorbirii, fie din cauza nedezvoltarii limbajului, fie din cauza inhibarii voluntare sau involuntare; nu presupune
o tulburare cauzata de lezarea centrilor cerebrali ai limbajului. Se intalnesc cazuri de mutism complet in unele forme de psihoza si un
mutism electiv, de origine nevrotica sau reactionala.
Mutismul electiv: Este caracterizat prin incapacitatea constanta de a vorbi in situatii sociale specifice in ciuda faptului ca
vorbeste in alte situatii.
Nevoi speciale: cerintele unei persoane afectate de o deficienta, congenitala sau dobandita, temporara sau definitiva.
Nevroza: se refera la tulburari mintale care se caracterizeaza prin simptome mai apropiate de experienta normala (de exemplu:
anxietatea).
Nevroza institutionala: ansamblu de tulburari mintale (nevrotice, psihotice) dobandit de individ intr-o institutie de gazduire
dupa o anumita perioada de timp. Se adauga uneori la simptomatologia individuala.
Normalitate: desemneaza de obicei, pe de o parte, conformitatea cu un tip mediu, pe de alta parte, absenta patologiei.
Definierea normalitatii prin medie este de ordin statistic (de exemplu, varsta mintala normala, QI-ul normal). Riscul utilizarii acestei
notiuni este de a considera media ca nnorma si valoare. Aceasta face ca anomalia (de exemplu: inima pe partea dreapta), singularitatea
(culoarea pielii), dizidenta (apartenenta la o secta) sa fie cu prea multa usurinta sa fie considerate anormale, si deci, patologice.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Pedofilia: activitatea sexuala cu un copil prepubecescent (in varsta de 13 ani sau mai putin); individul cu pedofilie trebuie sa fie
in etate de 16 ani sau mai mult, cu cel putin 5 ani mai in etate decat copilul.
Personalitate: se refera la calitatile comportamentale stabile ale unui individ intr-o mare varietate de circumstante.
Potenial: posibilitate de dezvoltare, avand in sine toate conditiile esentiale pentru realizare; suma resurselor individului care
pot fi utilizate la un moment dat.
Psihoza: se refera la forme severe de afectiune mintala, cum sunt tulburarile mintale organice, de exemplu: schizofrenia,
tulburarile afective etc., caracterizate prin lipsa constiintei bolii si neputinta de a distinge intre experienta subiectiva si realitate.
Pulsiune: proces dinamic constand dintr-o presiune (incarcatura energetica, factor de motricitate) care face organismul sa tinda
spre un scop.
Sanatate: opusul bolii (absenta bolii sau a infirmitatii lipsa de dureri, disconfort si invaliditate); stare de bine, capacitate
satisfacatoare de munca si de relationare cu cei din jur, capacitate de a iubi si pe altcineva decat pe sine, fara simptome, fara conflicte
mintale serioase; adaptare la mediu si situatii, putere de a accede la fericire; acceptare a sexualitatii si a altor forme de viata instinctiva
care sa fie controlate de instante superioare ale psihismului; grad rezonabil de armonie interna si integrare a personalitatii, posibilitatea
de a face fata unor exigente medii si de a fi socialmente acceptabil.
Sanatate mintala optimala: cea mai buna stare de sanatate posibila in conditiile existente.
Scor APGAR: Scorul Apgar este un test folosit pentru masurarea semnelor vitale ale unui copil la nastere. Dr. Virginia Apgar
(1909 1974) a introdus scorul Apgar in anul 1952. Testul este util medicilor pentru a determina ce gen de asistenta medicala este
necesara imediat dupa nastere pentru a a ajuta la stabilizarea unui nou-nascut. Scorul Apgar este folosit in intreaga lume pentru
stabilirea starii de sanatate a unui copil la un minut si la cinci minute dupa nastere. Testul din primul minut masoara cat de bine a
tolerat nasterea nou-nascutul. Cel facut la cinci minute masoara cat de bine se adapteaza copilul la mediul incojurator.
Scorul Apgar masoara cu 0, cu 1 sau cu 2 fiecare categorie, scorul total maxim ce poate fi atins fiind 10;
1. Ritmul cardiac: absent = 0, slab (mai mic de 100 de batai pe minut) = 1, ritmul potrivit (mai mult de 100 de batai pe minut) =
2;
2. Respiratie: absenta = 0, planset slab sau respiratie neregulata = 1, planset puternic = 2;
3. Tonus muscular: flasc = 0, anumite flexii = 1, miscare activa = 2;
4. Raspunsul la stimulare (asa numitul reflex iritabil): fara raspuns = 0, grimasa = 1, planset si miscare viguroasa = 2;
5. Culoare: pala sau albastrie = 0, culoare normala a corpului, extremitati albastrii = 1, culoare normala = 2.
Explicatii: un scor Apgar de la 7 la 10 este normal si indica faptul ca nou-nascutul este intr-o stare buna. Un scor maxim (10)
este ceva neobisnuit. Aproape toti nou-nascutii pierd un punct pentru ca au mainile sau picioarele albastrii. Un scor mai mic de 7
indica faptul ca micutul are nevoie de asistenta medicala pentru a fi stabilizat, iar personalul medical trebuie sa actioneze, spre
exemplu, ajutand copilul sa respire.
Testul poate fi repetat dupa 10 minute sau mai tarziu pentru a vedea daca masurile luate de personalul medical au fost eficiente.
Simptom: semn observabil care face trimitere la informatii ascunse, despre care el sta marturie. Simptomul constituie un
invariant si poseda o anumita putere discriminatoare.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Stima de sine: trasatura de personalitate in raport cu valoarea pe care un individ o atribuie persoanei sale. Functie a raportului
dintre trebuintele satisfacute si ansamblul trebuintelor resimtite. Rezultat al comparatiei pe care o efectueaza subiectul intre ele insusi
si alti indivizi semnificativi pentru el.
Stres: notiune ce evoca multiplele dificultati carora individul se straduieste sa le faca fata si mijloacele de care dispune pentru a
administra aceste probleme. Stimulari multiple care cer din partea individului o energie psihologica sporita datorita unui efort de
adaptare al carui cost poate fi si imediat si pe termen lung.
Subconstient: desi folosit adesea ca sinonim pentru inconstient, implica o diferenta de grad si nu de natura pentru starea
constienta. Este mai degraba o stare de slaba constienta. Recent, termenul mai este folosit pentru a defini unele operatii subliminale de
tratare a informatiei.
Substante Interzise: Legea, Lista
Suicid: ucidere de sine. Exista actualmente tendinta de a include in acesta notiune tentativa de suicid, santajul cu suicidul etc.
Orice afectiune mentala este mai mult sau mai putin generatoare de sinucideri, in mod special, depresia, in care trecerea la act apare in
functie de structurarea apararilor. Recidiva tentativei pune o problema grava d.p.d.v. preventiv: intre 10 si 15 la suta dintre subiectii
care au comis una sau mai multe tentative de sinucidere, sfarsesc prin a se omori.
Tic: miscare involuntara brusca, rapida si repetatecare implica un ansamblu de muschi in legatura functionala. Este o anomalie
a comenzii motorii care trebuie deosebita de alte forme de miscare anormala de natura neurologica.
Timiditate: incapacitatea de a trece la act in conduitele verbale, profesionale sau sexuale de o oarecare importanta.
Tulburare de personalitate: se refera la modele de comportament neadaptat profund implantate, ce se pot recunoste din
perioada adolescentei sau mai devreme, si care se continua de-a lungul celei mai mari parti avietii adulte, cu toate ca adesea devin mai
putin evidente la varsta medie sau inaintata; personalitatea este anormala, fie in ceea ce priveste echilibrul componentelor sale,
calitatea si expresia lor, fie in ceea ce priveste aspectul sau total; din aceasta cauza clientul sufera sau face pe ceilalti sa sufere, existind
un efect advers asupra individului sau societatii.
Tulburarea de personalitate paranoida: este un model de comportament stabil si repetitiv de neincredere si suspiciune,
intentiile altora fiind interpretate ca rau-voitoare.
Tulburarea de personalitate schizoida: este un model de comportament stabil si repetitiv de detasare de relatiile sociale si o
gama restransa de expresie emotionala.
Tulburarea de personalitate schizotipala: este un model de comportament stabil si repetitiv care implica un discomfort acut in
relatiile intime, de distorsiuni cognitive sau perceptuale si excentricitati de comportament.
Tulburarea de personalitate antisociala: este un model de comportament stabil si repetitiv de desconsiderare si de violare a
drepturilor altora.
Tulburarea de personalitate borderline: este un model de comportament stabil si repetitiv care implica instabilitate in relatiile
personale, imaginea de sine si afecte si impulsivitate marcata.
Tulburarea de personalitate histrionica: este un model de comportament stabil si repetitiv de cautare a atentiei, care implica
emotionalitate excesiva.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Tulburarea de personalitate narcisica: este un model de comportament stabil si repetitiv care implica grandoare, necesitate de
admiratie si lipsa de empatie.
Tulburarea de personalitate evitanta: este un model de comportament stabil si repetitiv de inhibitie sociala, de sentimente de
inadecvare si de hipersensibilitate la evaluarea negativa.
Tulburarea de personalitate dependenta: este un model de comportament stabil si repetitiv care implica submisivitate si
aderenta in legatura cu necesitatea excesiva de a fi protejat de cineva.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva: este un model de comportament stabil si repetitiv care implica preocupare de
ordine, perfectionism si control.
Tulburarea de personalitate fara alta specificatie: este o categorie prevazuta pentru 2 situatii: patternul de personalitate al
individului satisface criteriile generale pentru o tulburare de personalitate, dar sunt prezente trasaturi ale mai multor tulburari de
personalitate, insa nu sunt satisfacute criteriile pentru nici o tulburare de personalitate specifica si, in a doua situatie, patternul de
personalitate al individului satisface criteriile generale pentru o tulburare de personalitate, dar individul este considerat a avea o
tulburare de personalitate care nu este inclusa in clasificare (de ex.: tulburarea de personalitate pasiv agresiva).

Tulburarea de miscare sterotipa: este caracterizata printr-un comportament motor non functional aparent impulsiv si repetitiv
care interfereaza considerabil cu activitatile normale si uneori poate duce la leziuni corporale.
Tulburarea reactiva de atasament a perioadei de sugar sau a micii copilarii: se caracterizeaza printr-o relatie sociala
inadecvata dezvoltarii si perturbata considerabil,careapare in ce mai multe contexte si este asociata cu o ingrijire flagrant patogenica.
Trac: senzatie de anxietate puternica, dar trecatoare, limitata la o situatie si la un moment anume.
Timiditate: dubla existenta a unui disconfort interior si a unei neindemanari exterioare in prezenta celuilat. Nu exclude
capacitatea de adaptare. Timizii se poarta cat se poate de normal intr-un mediu familiar, insa intampina mari dificultati in initiativele
relationale si ori de cate ori trebuie sa se implice personal, sa vorbeasca despre ei.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Lista bibliografic

1. Cooper,David M., Ball, David - Abuzul asupra copilului

2. American Psychiatric Association Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale, Asociatia psihiatrilor liberi din
Romania, Bucuresti, 2000
3. Daminelli, Lena - Antirasismul: o provocare pentru educatorii albi
4. Badila, A. si Rusu, C. Handicap si readaptare dictionar selectiv, Ed. Pro Humanitate, Bucuresti, 1999
5. Berrocal, Luciano (lucrare colectiva) Integrarea sociala si profesionala a tinerilor in dificultate: repere pentru profesionisti si
autoritati locale, CRIPS, 2003
6. Bettelheim, B. La forteresse vide, ed. Gallimard, Paris, 1989
7. Bettelheim, B. Un lieu ou renaitre, ed. Robert Lafont, Paris, 1975
8. Bowlby, J. Attachement et perte: Attachement, vol.1, ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1978
9. Bulgar, G. Dictionar de sinonime, Ed. Palmyra, Bucuresti, 2000
10. Butler, A., Pritchard, C. Bolile mintale, ed. Alternative, Bucuresti, 1993
11. Caiete de lucru, nr. 1, Parentalitate stim oare despre ce ce este vorba? Asociatia Sinergii, Ed. MarLink, Bucuresti, decembrie,
1999
12. Caiete de lucru, nr. 2, Despre abuzul si neglijarea copilului Asociatia Sinergii, Ed. MarLink, Bucuresti, decembrie, 2000
13. Caiete de lucru, nr. 3, Drepturile copilului, drepturile profesionistilor Asociatia Sinergii, Ed. MarLink, Bucuresti, mai, 2001
14. Delossus, Jeane- Marie - Ce sense de la maternite
15. Stoppard, Miriam - Complete Baby And Child Care
16. Cooper, M.D. si Ball, D. Abuzul asupra copilului, ed. Alternative, Bucuresti, 1993
17. Mitulescu, Sorin, coord - Formarea depriderilor de viata independenta, ed. Ro Media, Bucuresti
18. Robert-Ourray,Suzanne B. - Copil abuzat, copil meduzat
19. Gheorghiu, Alexandru si Penciu, Petre - Copilul nostru creste. Suntem pregatiti? Ce avem de stiut? Ce avem de facut?

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
20. Paunescu,Constantin - Copilul nostru de la 0 la 3 ani
21. Vasilescu, Anton, coord. - Copilul prescolar si dezvoltarea vorbirii
22. Bacus, Anne - Cresterea copilului. 1000 de sfaturi practice
23. Cretu, T. Psihologia varstelor, Ed. Universitatii, Bucuresti, 1994
24. De Ajuriaguerra, J., Marcelli, D. Psychopatologie de lenfant, ed. Masson, Paris, 1989
25. Marinopoulus, Sophie - De lune a lautre. De la grossesse a labandon
26. Spitz, Rene A. - De la naissance a la parole. La premiere anne de la vie
27. Winnicott, Donald W. - De la pediatrie a la psychanalyse
28. Roco, Jacqueline - De la segregation a lintegration
29. Ulngworth, R. S. - Developpement psychomoteur de lenfant
30. Dodd, H.C. Dynamics of Intercultural Communication, ed. Brown and Benchmark, Madison, 1995
31. Doron, R. si Parot, F. Dictionar de psihologie, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1999
32. Dolto, Francoise, Rapoport, Danielle, This, Bernard - Enfance en souffrance
33. Ficeac, B. Tehnici de manipulare, ed. Nemira, Bucuresti, 1997
34. Fundatia Internationala pentru Copil si Familie, Centrul de Asistenta Familiala si Comunitara, specializat in prevenirea
abandonului si institutionalizarii copilului, Proiect institutional, ghid metodologic, metoda familiilor de sprijin, FICF, Bucuresti,
2004
35. Gammer, C. si Cabie, M.-C. LAdolescence, crise familiale, ed. Para Grafic, Toulouse, 1992
36. Gelder, M., Gath, D., Mayou, R. - Tratat de psihiatrie Oxford, ed. de Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania si Geneva Initiative
on Psychiatric Publishing, Bucuresti, 1994
37. Horney, K. Autoanaliza, ed. Oscar Print, Bucuresti, 1995
38. Ichim, C.I. Minorul in reglementarile europene, Ed. Timpul, Iasi, 2003
39. Innovation In Residential Care W. Hellickx, E. Brokaert, A. Vanden Berge & M. Calton
40. Ionescu, G. - Tratat de psihologie medicala si psihoterapie, Ed. Favorit Print S.A., 1999
41. Ionescu, Serban, coordonator - Copilul maltratat - evaluare, prevenire, interventie, Fundatia Internationala pentru Copil si Familie,
Bucuresti, 2001
42. Klein, Melanie - Iubire, vinovatie, separatie si alte lucrari: 1921 1945
43. Pernoud, Laurance - Jeleve mon enfant
44. Journal of Melanie Klein and Object Relations, vol. 15, nr. 1, ESF Publishers, New York, 1997
45. Killen, Kari Copilaria dureaza generatii la rand, Ed. First, Timisoara, 2003
46. Killen, Kari Copilul maltratat, Ed. Eurobit, Timisoara, 1998
47. King, A.C. si Kirschenbaum, S.D.- Helping Young Children Develop Social Skills, Cole Publishing Company, California, 1992
48. Kipman, S.D., Rapoport, D., - La sexualite oubliee des enfants, ed. Stock-Laurence Pernoud, Paris, 1993
49. Klein, M. Povestea unei analize de copil, Ed. Sigmund Freud, Cluj-Napoca, 1994

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
50. Destrooper,J., Maigre A. - Leducation psychomotrice
51. David, Miriam - Lenfant de 0 a 2 ans. Vie affective et problems familiaux
52. David, Miriam - Lenfant de 2 a 6 ans. Vie affective et problems familiaux
53. Laplanche, J. si Pontalis, J.-B. Vocabularul psihanalizei, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994
54. Le couple: sa vie, sa mort. La structuration du couple humain Jean-G. Lemaire
55. Les Cahiers de lAfree, 3: Devenir parents naissance dune collaboration, A.F.R.E.E., Montpellier, 1992
56. David, Miriam si Appell, Genevieve - Loczy ou le maternage insolite, ed. Scarabee, Paris, 1973
57. Lucrarile Congresului Hamburg, 26 29 septembrie 1993, Copiii Razboi si persecutie, editat de Stiftung fuer Finder Fundatia
Generatia, 2001
58. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie Manual de
implementare a cadrului de management al performantei pentru Directiile de Protectie a Drepturilor Copilului din Romania,
Bucuresti, 2004
59. Minulescu, M. - Psihodiagnoza moderna, chestionarele de personalitate, ed. Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2004
60. Nanu, Michaela (lucrare colectiva) Adolescentul institutionalizat, Ed. Per Omnes Artes, Bucuresti, 1997
61. Bouchart, Anne et Rapoport, Danielle, coord. - Origines. Dou viens tu? Qui es-tu?
62. Padioleau, M.F. Les 18-25 ans vivre a deux pour la premiere fois, ed. Balland, Paris, 1991
63. Piaget, Jean - Psychologie et pedagogie, ed. Denoel, Paris, 1969
64. Pomerleau, A., Malcuit, G. Lenfant et son environnement, ed. Pierre Mardaga, Bruxelles, 1983
65. Cretu, Carmen - Psihopedagogia succesului, ed. Polirom, Iasi, 1997
66. P. Mazet, Stoleru - Psychopathologie du nourison et du jeune enfant
67. Jung, C. G. - Puterea sufletului. Descrierea tipurilor psihologice
68. Jung, C. G. - Puterea sufletului. Psihologia analitica temeiuri
69. Radulescu, N. Ghid de integrare socioprofesionala pentru tineri, Asociatia Adolescentul ed. Oscar Print, Bucuresti
70. Rochette, Joelle - Rituels et mise au monde psychique
71. Stoica, Tudor - Sexologie si educatie sexuala
72. Pattinson, Terry - Sexual Harasment, The Hidden Facts
73. Salome, Jacques si Galland, Sylvie - Si je mecoutais je mentendrais
74. Porquet, Ph. J., Bursztejn, C., Golse, B. - Soigner, eduquer lenfant autiste?
75. Stekel, W. Recomandari psihanalitice pentru mame, Ed. Trei, Bucuresti, 1995
76. Brazelton, T. Berry - Familles en crises
77. Brazelton, T. Berry - Vous parle de vos enfants
78. Popescu, Alexandru Al. - Terapia ocupationala si ergoterapia
79. Satir, Virginia - Therapie de couple et de la famille
80. Dennett, Daniel C. - Tipuri mentale

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
81. Nees-Delaval, Barbara - Totul despre sanatatea copilului
82. Verzea, Emil Psihologia varstelor, Ed. Hyperion XXI, Bucuresti, 1993
83. Zamfir, E., Zamfir, C., - Tiganii intre ignorare si ingrijorare, ed. Alternative, Bucuresti, 1993
84. Pentru o strategie coerent de integrare socio-profesional, Prof. Luciano Berrocal, Consulting Group Europe, 2003
85. 2. "Colaborarea n protecia copilului - Ghid pentru cooperararea inter-agenii pentru asigurarea i promovarea proteciei
copilului",
Departamentul pentru Sntate, Ministerul de Interne, Departamentul
pentru Educaie i Munc, Adunarea Naional a rii Galilor, Marea
Bntanie, 1999
86. Standarde de practic n asistena social a adolescentului - National
Association of Social Workers (NASW), Statele Unite ale Americii
86. Formarea deprinderilor de viat independent - Manual pentru formatori,Coordonator Dr. Sorin Mitulescu, Asociaia Comunitatea
n Sprijinul Copilului, UNICEF
87. "Approaching Adulthood ", Quality Standards & Guidelines in Planning
services for Young People Who Are Leaving Care ", Patrick Cook, Meg
Lindsay, The Centre for Residential Child Care series, the University of Strathclyde, Langside College, Glasgow, Save the Children
Fund, Who Cares, Scotland, 1996
88. Integrarea sociala si profesionala a tinerilor in dificultate-Repere pentru profesionisti si autoritatile locale-Colectia Ateleier CRIPS
2003
89.XXX Life Skills Guidebook, Programele Casey pentru familii, 2001
90.XXX School Health Education to Prevent Students Activities. AIDS and STD, UNESCO, WHO, 1994
91.Gust J. , Mc Chesney M., Gechtman R., Improving Communication Skills. Teaching and Learning Company, Carthage, 1997
92.Chapmannn , Elwood N. , Your Attitude is showing, A Primer on Human Relations, SRA, Chicago, 1978
93.Paus Viorica ( coord ), Parteneriat si dialog social. Ghidul formatorului, Ed. Vanemonde, , Bucuresti, 2003
94.Savulescu Aura, (coord. ), Parteneriat si dialog social. Ghidul profesorului, Ed. Vanemonde, Bucuresti, 2003
95.Neuman Helen, Arta de a gasi o slujba buna, B.T,I. Press, 1994
96.Rudnianski Jaroslaw, Cum sa inveti, Ed. All, 2001
97.Carnegie Dale, Secretele succesului. Cum sa va faceti prieteni si sa deveniti influenti, Ed. Curte Veche, 2002
98.Andrei Cristian , Lectii particulare. Cum sa traiesti primii ani de viata sexuala, humanitas, 2001
99.Bracey Ronald, Foloseste-ti bine timpul, Ed. Vox, Bucuresti, 1997

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 ANEXE

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 ANEXA 1. Referential de competente, scala de evaluare

Progresie

Ghidul este menit s fie n concordan cu cele mai nalte trei niveluri de dezvoltare ale ACSLA: ACSLA-II (11-14 ani), ACSLA-III
(15-18 ani) i ACSLA-IV (peste 19 ani). Primul nivel de dezvoltare al ACSLA, ACSLA-I (8-10 ani) nu a fost inclus datorit nevoilor
unice de nvare ale acestui grup de vrst. Toate Scopurile pentru o arie de deprinderi sunt menionate mpreun deoarece tinerii nu
nva neaprat deprinderile ntr-o secven cronologic. De exemplu, este posibil ca un tnr de vrst mai mare s fi omis o
deprindere pe care semenii si au nvat-o la o vrst mai mic. Acest lucru este adevrat n mod deosebit pentru tinerii care se afl n
ngrijire n afara domiciliului care au avut experiena mai multor plasamente i ntreruperi n educaia lor. Scopurile sunt de asemenea
menionate mpreun pentru a ncuraja tinerii s i aleag propriile scopuri.

Etapa de dezvoltare planificat sau gama de vrst este indicat n parantez la finalul Scopului. Etapa 2 (II) este adaptat pentru tinerii
cu vrste ntre 11 i 14 ani; etapa 3 (III) este adaptat pentru tinerii cu vrste ntre 15 i 18 ani; iar etapa 4 (IV) este adaptat pentru
tinerii cu vrste ntre 19 i 23 de ani. Cnd (II, III i IV) apar la finalul Scopului, scopul este n principal pentru cei ntre 11 i 14 ani
dar ar putea fi adecvat pentru un tnr mai mare dac el/ea a pierdut acest lucru ntr-o etap anterioar. Figura 3 este un exemplu care
indic faptul c un Scop este adecvat pentru tinerii aduli cu vrste ntre 15 i 23 de ani, dar nu ar fi potrivit pentru cei cu vrste ntre
11 i 14 ani.

Figura 3. Scopurile i rezultatele ateptate

Scop Rezultate ateptate

Poate completa un formular de Definete termenii utilizai ntr-o cerere de angajare.
angajare. (III, IV)
Interpreteaz ntrebrile din formular i oferii rspunsurile
corespunztoare.

Elaboreaz o foaie de date personale pe care s o utilizai atunci

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 cnd completai formularul de angajare.

Completeaz dou formulare fr supervizare.

Scopurile

Scopurile sunt uneori denumite competene, afirmaii privitoare la cunotine i abiliti, sau scopuri de rezultat 5. Acestea sunt scrise
pentru a completa o abordare a nvrii bazat pe dezvoltare. Aceast abordare recunoate faptul c nvarea se produce n timp i c
tinerii progreseaz printr-o serie de etape sau niveluri pe msur ce nvarea se desfoar. Nivelurile de nvare utilizate n modelul
de dezvoltare sunt menionate n Figura 4.

Figura 4. Niveluri de nvare

Nivel de nvare Definiie

Nivelul 1 Contientizare
Nivelul 2 Cunotine i nelegere
Nivelul 3 Know-how
Nivelul 4 Poate sau este capabil s
La nivelurile unu i doi, studentul achiziioneaz
informaii. La acest nivel n procesul de nvare,
studentul ar trebui s fie capabil s identifice, descrie sau
oferi informaii despre materia care se pred.
La nivelul trei, studentul ncepe s aplice cunotinele
deprinse prin instruire. La acest nivel, studentul ar trebui
s fie capabil s arate o anumit ndemnare cu
deprinderea ntr-un mediu de instruire prin simulare,
laborator de studiu, sau experiene din viaa real.
La nivelul patru, studentul utilizeaz cunotinele
deprinse n afara mediului de studiu. La acest nivel,
studentul este capabil s demonstreze deprinderea n mod
regulat i raporteaz progresul su.

Majoritatea tinerilor manifest o contientizare fundamental a deprinderilor de via necesare pentru tranziie. Verbele de la nceputul
Scopurilor indic nivelul la care este elaborat acel Scop.

5 Utilizm scopuri pentru simplicitate. Utilizatorul este liber s substituie limbajul (de ex. competene) care este mai potrivit situaiei
lor.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Utiliznd exemplele de mai sus, Scopul de tipul tie i nelege necesit ca instructorul s prezinte informaii ntr-o modalitate care
va crete baza de cunotine a tnrului. La finalul sesiunii se va atepta doar ca tnrul s descrie sau s explice ce a nvat despre
instituiile financiare.
n urmtorul exemplu, know-how, instructorul trebuie s creeze o ocazie pentru tnr de a exersa efectuarea unei cumprturi
utiliznd un cec. n general, Scopurile de tipul tie cum s sunt realizate ntr-un mediu tip clas sau domiciliu. Nu pot dect s
simuleze situaii din viaa real. Adesea, sunt acelea de care un tnr poate avea nevoie n viitor dar nu acum.

n ultimul exemplu, poate pune masa pentru mesele zilnice, Scopul este elaborat la cel mai nalt nivel i necesit ca instructorul s
ofere ocazia de a exersa n lumea real. De exemplu, nu va fi suficient doar s se arate studentului cum arat masa. Cu o instruire
potrivit, studentul ar trebui s fie capabil s demonstreze punerea mesei pentru trei mese zilnice.

Rezultate ateptate

Rezultatele ateptate, uneori cunoscute ca Indicatori sau Obiective, descriu ce ar trebui s fie capabil tnrul s realizeze ca urmare a
predrii i arat cum a fost realizat Scopul. Acestea sunt ndrumrile pentru realizarea unui Scop. ncepnd cu un verb orientat pe
aciune, acestea arat dac un tnr a deprins sau nu Scopul. Rezultatele ateptate pot fi transpuse n planificarea de caz sau
planificarea de grup doar prin adugarea cuvintelor La sfritul perioadei de timp sau sesiunii X, tnrul va fi capabil s naintea
fiecrei Rezultate ateptate. De exemplu, La sfritul sesiunii de grup, tnrul va fi capabil s dezvolte o fi de date personale pe care
s o utilizeze la completarea unui formular de angajare. Partea subliniat din exemplu reprezint un Rezultat ateptat.

Resurse i activiti

Ghidul identific activitile i exerciiile din resursele existente de deprinderi de via care pot fi utilizate pentru a preda Scopurile fie
n sesiuni de grup, fie n sesiuni individuale. ntr-un efort de a minimaliza costurile resurselor, au fost selectate cele mai larg folosite i
mai rentabile resurse. Resursele fundamentale utilizate n acest ghid sunt:
Reuind pe cont propriu Un manual pentru tineri
Activiti creative de deprinderi de via O colecie de 100 activiti de grup
Activiti de deprinderi de via pentru elevii de gimnaziu cu nevoi speciale 190 de lecii gata de utilizare cu foi de lucru
reproductibile
Activiti de deprinderi sociale pentru elevii de gimnaziu cu nevoi speciale 180 de foi de lucru gata de utilizare.
tiu ncotro m ndrept (Dar vor ine banii mei pasul cu mine) Un manual n dou pri pentru tineri
tiu ncotro m ndrept (Dar vor ine banii mei pasul cu mine): Ghidul ngrijitorului Un ghid pentru prini cu activiti i
sfaturi despre modul de utilizare a manualelor pentru tineri tiu ncotro m ndrept.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Locul nostru Curriculum video cu 16 componente pentru activitile de grup.
Putere prin opiuni Un curriculum centrat pe tinerii aflai n ngrijire la asistenii maternali i ngrijire de grup ce pred
educaie sexual.
Pe locuri, fii gata, zburai! Un ghid de predare a deprinderilor de via pentru prini Strategii ce pot fi folosite de prini
pentru a preda deprinderi de via ca parte a vieii de zi cu zi.
Cum s supravieuii predrii educaiei sanitare Jocuri, activiti i foi de lucru pentru clasele 4-13.

Activiti i exerciii din aceste resurse sunt anexate Scopurilor. Fiecare activitate este menionat cu numele, numrul paginii i
numrul activitii (n cazul n care este furnizat). O descriere detaliat a fiecrei resurse cu detalii de achiziionare este inclus n
Anexa A. Este oferit de asemenea i o list suplimentar de resurse online. Aceste resurse completeaz setul de resurse fundamentale
i ofer informaii specializate i detaliate asupra unui sau mai multor Scopuri. O list suplimentar de materiale de referin online
este oferit pentru instructorul de deprinderi de via.

Admitem de asemenea faptul c practicienii i prinii au propriile activiti de predare a deprinderilor de via. Pentru a facilita
utilizarea acestor activiti cu Ghidul scopurilor, o foaie de lucru goal a fost inclus n Anexa B pentru a fi utilizat de instructori
atunci cnd nregistreaz propriile activiti de deprinderi de via. Aceast foaie de lucru este uor de completat i uor de utilizat.

Scopurile, Rezultatele ateptate i resursele pentru activiti ofer instructorului de deprinderi de via (practician sau printe) un loc de
unde s porneasc pentru a crea un Plan de nvare a deprinderilor de via (vezi figura 5). Capitolul 3 ofer informaii detaliate asupra
modului de creare a unui Plan de nvare a deprinderilor de via.

Figura 5. Scopuri, Rezultate ateptate i Resurse pentru activiti

Scopuri Rezultate ateptate Resurse i activiti

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Completarea unui formular de Definete termenii utilizai ntr-o cerere de Reuind pe cont propriu, pagina
angajare. (III, IV) angajare. 12

Interpreteaz ntrebrile din formular i oferii

rspunsurile corespunztoare.

Elaboreaz o fi de date personale pe care s o

utilizai atunci cnd completai formularul de
angajare.

Completeaz dou formulare fr supervizare.

Pe locuri, fii gata, zburai! Un ghid de predare a deprinderilor de via pentru prini

Un tovar al ACSLA i al Ghidului, Pe locuri, fii gata, zburai! Un ghid de predare a deprinderilor de via pentru prini este o
colecie de activiti organizate n funcie de gradul de dezvoltare pe care prinii le pot folosi pentru a preda tinerilor deprinderi de
via n timpul vieii de zi cu zi. Este util pentru orice printe care caut informaii despre cum s predea deprinderi de via la
domiciliu. De asemenea, profesionitii din domeniul proteciei copilului pot utiliza aceast resurs pentru a educa ngrijitorii asupra
predrii deprinderilor de via. Ca ghid pentru prini i/sau profesionitii din domeniul proteciei copilului, resursa ofer multe sugestii
creative pentru a-i ajuta pe tineri s realizez scopurile de deprinderi de via. Adesea doar prin citirea acestor activiti, prinilor li se
ofer idei pentru a-i crea propriile activiti care se potrivesc mai bine nevoilor copilului lor. Pe locuri, fii gata, zburai! poate fi
accesat la www.caseylifeskills.org iar activitile pot fi imprimate de pe site-ul web. Pot fi de asemenea achiziionate copii tiprite ale
lucrrii Pe locuri, fii gata, zburai!

Domeniul deprinderilor de via zilnic

Nutriia
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
1. Cunoate i nelege grupele a. Definete cele trei grupe principale (de ex. carbohidrai,
fundamentale de hran. proteine, grsimi). ecia Varietate in nutritie
(II, III, IV) b. Menioneaz alimentele din fiecare grup.
c. Explica varietatea in alimentatie n timpul meselor, discutai cu copilul
d. Expune cu propriile cuvinte nelesul sintagmei nutriie despre diferitele componente ale
sntoas. mncrurilor i despre importana
acestora (carnea/carnea de pasre,

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

2. Cunoate i nelege faptul c
nutriia are un impact asupra
sntii fizice i emoionale.
(II, III, IV)
Nutriia (continuare)
Scopuri
3. Cunoate i nelege impactul
gustrilor (consumului de snacks-
uri) asupra nutriiei.
(II, III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
fasolea - ofer proteine, legumele ofer
vitamine i minerale, amidonul ofer
carbohidrai pentru energie, lactatele
ntresc oasele). Nivelele: 1 2
a. nelege modul n care obiceiurile alimentare zilnice ale unei Evaluarea unei mese
persoane au impact asupra bunstrii sale generale; explic n timp ce luai masa, rugai-i pe copii s
nevoia de moderaie i echilibru atunci cnd se planific o diet ghiceasc valoarea nutriional a mesei
sntoas. i s denumeasc componentele ei cele
b. Explic modul n care obiceiurile alimentare zilnice pot mai sntoase. Nivelele: 1 2
conduce la probleme grave de sntate (de ex. hipertensiune,
afeciuni ale inimii i diabet). Importanta legumelor
c. Descrie modul n care opiunile alimentare pot avea impact Lsai-i pe copii sa v ajute daca plantai
asupra condiiei fizice (de ex. alergii, migrene i diabet). i ntreinei legume; lasati-i sa va ajute
d. Manifest respect pentru opiniile altora i diferenele culturale si la piata, in alegerea legumelor. Copiii
atunci cnd se identific opiunile alimentare personale. pot nva despre ct de sntoase sunt
legumele i se vor bucura mncndu-le!
Nivelele: 1 2 3
Gustri sntoase
Cnd mergei la cumprturi cu copiii,
lsai-i s aleag diferite gustri
sntoase. Discutai despre calitile unei
gustri sntoase. De asemenea, invitai
copiii s gteasc gustri sntoase
(salat, paste, floricele, mere feliate).
Nivelele: 1 2 3
Rezultate ateptate Activiti
a. Descrie momentele din timpul zilei cnd gustrile sunt Gustri sntoase
potrivite. Cnd mergei la cumprturi cu copiii, lsai-
b. Distinge ntre gustri (snacks-uri) sntoase i cele i s aleag diferite gustri sntoase.
nesntoase. Discutai despre calitile unei gustri
c. nelege riscurile nutriionale i la adresa sntii sntoase. De asemenea, invitai copiii s
determinate de gustri (consumul de snacks-uri). gteasc gustri sntoase (salat, paste,
floricele, mere feliate). Nivelele: 1 2 3
4. tie s interpreteze etichetele
alimentelor din punctul de vedere al
informaiilor nutriionale.
(III, IV)
a. Explic de ce este important s citii informaiile
nutriionale de pe ambalajul alimentelor.
b. Identifica ingredientul predominant dintr-un produs.
c. Compar informaiile nutriionale inscripionate pe
produse alimentare similare.
Discutati in timpul cumparaturilor despre
produse alimentare similare oferite de marci
diferite.

Planificarea meniului
Scopuri
5. Este capabil s planifice o mas
hrnitoare simpl, cu indrumare din
partea adultului.
(II, III, IV)
6. Este capabil s realizeze meniul
pentru o sptmn, cu indrumare
din partea adultului.
(III, IV)
Rezultate ateptate Activiti
a. Recunoate resursele disponibile pentru planificarea Realizarea unui carneel de bucate cu reete
mesei (de ex. cri de bucate, reete de pe ambalajele favorite
alimentelor, reete de familie favorite, reete din Elaborai o carte de bucate cu cele mai bune reete.
magazine i sugestii din emisiuni de Dup prepararea unei mese, lsai-i pe copii s
buctrie/Internet). decid dac vor include sau nu reeta respectiv n
b. nelege nevoile de diet individuale i preferinele cartea lor personal de bucate (caiet, agend, cutie
culturale atunci cnd planific masa. cu note). Nivelul 2
Tinerii pot fi deja n posesia propriului carneel de
bucate i pot aduga reete pentru a le folosi atunci
cnd se vor muta n propria lor cas. Nivele 3 4
a. Respect diversitile culturale cnd planific meniul Realizarea unui carneel cu reetele favorite
pentru sine sau pentru alii. Elaborai o carte de bucate cu cele mai bune reete.
b. Creeaz o list de cumprturi ce menioneaz Dup prepararea unei mese, lsai-i pe copii s
articolele i cantitatea pentru un meniu pentru 7 zile. decid dac vor include sau nu reeta respectiv n
c. Calculeaz costul unui meniu pentru 7 zile. cartea lor personal de bucate (caiet, agend, cutie
d. Compar costurile gtirii mncrii i ale servirii mesei cu note). Nivelul 2
n ora. Tinerii pot fi deja n posesia propriului carneel de
e. Respect nevoia de a planifica mesele ncadrndu-se bucate i pot aduga reete pentru a le folosi atunci
ntr-un buget. cnd se vor muta n propria lor cas. Nivele 3 4
f. Poate realiza cele de mai sus fara indrumare din partea
adultului
Planificarea meselor

Facei o list a felurilor principale pentru o

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

Cumprarea alimentelor
Scopuri
7. Cunoate i nelege modaliti de
a face cumprturi n mod
economic.
(II, III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Rezultate ateptate
a. Stie sa faca o lista de cumprturi. Lista de cumprturi
b. Explic beneficiile utilizrii cupoanelor i Afiai o list cu cumprturi pe frigider. Rugai-l pe
cumprrii mrcilor proprii ale magazinului.
c. Descrie avantajele i dezavantajele cumprrii
en-gros.
d. Explic unde i cnd cumpr chilipiruri (de ex.
reduceri, oferte speciale).
e. Explic informaiile privitoare la preul unitar
pentru dou articole alimentare.
sptmn la cin (lasagna, enchilada, pui prjit).
Lsai-i pe copii s sugereze ce garnituri se vor
potrivi la fiecare cin (vegetale, fructe, cereale)
Nivele 1 2
Aranjarea meniului
Lsai-i pe tinerii mai mari s planifice meniul
familiei pentru o sptmn. ncurajai-i s includ
un meniu principal, legume i cereale pentru fiecare
mas i desert pentru cteva dintre acestea. Nivele 2
34
Activiti
copil s noteze pe liost alimentele pe care le-a folosit la
ultima mas (de ex. lapte) sau orice alt produs de care
familia are nevoie. Nivelul: 1
Alctuirea unei liste de cumprturi
Rugai-i pe copiii mai mari s ntocmeasc lista de
cumprturi pentru ntreaga sptmn. Asigurai-v c
vor include ingredientele pe care le-au plnuit, precum i
alte produse cum ar fi hrtie igienic sau produse de
curat vesela. Nivele: 2 3 4
Pentru a-i face o idee asupra costurilor, invitai-i s v
ajute la cumprturi i rugai-i s in evidena costurilor
folosind un calculator Nivele: 2 3 4
Planificarea meselor, lista de cumprturi i
cumprarea produselor
Alctuii o list de cumprturi mpreun cu copilul
pentru un eveniment special cum ar fi ziua lui de
natere. Pentru copiii mai mici, ntrebai-i ce le-ar plcea

8. tie cum s evalueze articolele
alimentare din punct de vedere al
prospeimii i al economiei.
(III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
a. Explic ce este un termen de valabilitate, unde
se gsete pe ambalaj i cum poate fi utilizat
atunci cnd se cumpr pentru mese pentru o
sptmn.
b. Descrie semnele de alterare pentru dou sau
mai multe alimente (de ex. fructe, legume,
produse marine, carne).
c. Utilizeaz preul unitar i informaiile de pe
eticheta produsului pentru a efectua cele mai
avantajoase cumprturi.
d. Selecteaza a trei articole alimentare din punct
de vedere al prospeimii i al economiei.
e. nelege potenialele beneficii economice i
nutriionale ale cumprrii produselor din piata.
f. Compar prospeimea si preturile pentru
produsele din supermarketuri mari, magazine
universale, chiocuri, cooperative i/sau din
piata.
s mnnce la mas i rugai-i s noteze produsele pe
list. Nivelul: 1
Pentru cei mai mari, rugai-i s identifice ingredientele
pentru mas i s le adauge pe list. Nivelul: 2
Celor mai mari le putei ncredina o sum de bani
pentru a cumpra ingredientele necesare. Nivele: 3 4
Cumprturi moderate
Dai-i copilului lista sptmnal de cumprturi i
cupoanele de reduceri oferite de ziare i reviste. Rugaii
s gseasc ct mai multe cupoane pentru alimentele de
le list. Pentru a-i motiva cu adevrat, oferii-le banii
economisii prin folosirea cupoanelor (multe magazine
indic aceast sum la sfritul chitanei). Nivele: 1 2 3
Cumprturi eficiente la supermarket
Cnd mergei la magazin, lsai-i pe copii s gseasc
produsele de pe list, s compare mrcile i s observe
care este cea mai economic. nvai-l pe copil s
citeasc preul cu amnuntul inregistrat pe etichet (dac
magazinul are aa ceva). Discutai raportul calitate/pre
la un produs. Cel mai scump nu este ntotdeauna i cel
mai bun. Nivele: 2 3
Alte cumprturi eficiente
Cnd cutai un anumit produs, cercetai adausurile
comerciale ale magazinelor. Artai cum dou magazine
cu acelai produs practic preuri diferite. Discutai
argumentele pro i contra vizitrii mai multor magazine
pentru a gsi cele mai bune preuri pentru toate
produsele. Realizai o testare a pieei cumprnd de la
dou sau mai multe magazine aceleai produse pentru a
 observa care sunt preurile cele mai mici pentru acelai

produs. Nivele: 1 2 3

Alegerea produselor de calitate

Cnd suntei ntr-un magazin de legume i fructe artai

copiilor cum v putei da seama dac un fruct sau o

leguma sunt proaspete. Cerei sfatul vnztorului dac

nu suntei sigur. Nivel: 1

Lsai copiii mai mari s aleag fructele sau legumele

din lista de cumprturi. Nivele: 2 3

Cumprarea alimentelor (continuare)

Scopuri Rezultate ateptate Activiti
9. tie cum s cumpere a. Stie sa faca o list de cumprturi pentru Alctuirea unei liste de cumprturi
alimente pentru o toate articolele din gospodrie necesare Rugai-i pe copiii mai mari s ntocmeasc lista de cumprturi
sptmn ncadrndu-se pentru o sptmn (de ex. alimente, produse pentru ntreaga sptmn. Asigurai-v c vor include ingredientele
ntr-un buget. de curare i din hrtie), incadrandu-se intr- pe care le-au plnuit, precum i alte produse cum ar fi hrtie
(III, IV) un buget. igienic sau produse de curat vesela.Nivele: 2 3 4
b. Cumpra alimente. Pentru a-i face o idee asupra costurilor, invitai-i s v ajute la
c. Stie sa faca cele de mai sus si fara indrumare. cumprturi i rugai-i s in evidena costurilor folosind un
calculator. Nivele: 2 3 4

Planificarea meselor, lista de cumprturi i cumprarea

produselor
Alctuii o list de cumprturi mpreun cu copilul pentru un
eveniment special cum ar fi ziua lui de natere. Pentru copiii mai
mici, ntrebai-i ce le-ar plcea s mnnce la mas i rugai-i s
noteze produsele pe list. Nivelul: 1

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

Prepararea mesei
Scopuri
10. tie i nelege numele i a.
utilizarea ustensilelor i a
echipamentelor de buctrie.
(II, III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Pentru cei mai mari, rugai-i s identifice ingredientele pentru mas
i s le adauge pe list. Nivelul: 2
Celor mai mari le putei ncredina o sum de bani pentru a cumpra
ingredientele necesare. Nivele: 3 4
Practic la cumprturi
Cnd suntei n magazin, lsai-i pe copii s identifice anumite
alimente de pe lista de cumprturi. Nivele: 1 2
Singur la cumprturi
Sintetizai ceea ce a nvat un tnr n legtur cu planificarea
meselor i cumprturi lsndu-l s planifice mesele pe o
sptmn, s ntocmeasc lista de cumprturi i oferindu-i
posibilitatea s procure toate acestea cu o anumit sum de bani.
Nivele: 3 4
Rezultate ateptate Activiti
Descrie ce ustensile, aparate i echipamente sunt
necesiti i care sunt extravagane.
b. Descrie modul n care se utilizeaz aparatele disponibile
(de ex. cuptor, prjitor de pine, cuptor cu microunde,
main de splat vase).
c. Descrie cum i cnd utilizeaz ustensile n siguran (de
ex. cuite, rztoare).
d. Recunoate nevoia de a depozita ustensilele de buctrie
ntr-un mod organizat i sigur astfel nct s poat fi
gsite i utilizate eficient.
11. tie i nelege importana
ntreinerii aparatelor de buctrie.
(III, IV)
12. Este capabil s utilizeze
echipamentul de buctrie
disponibil pentru a prepara i a gti
o mas simpl sau o gustare.
(II, III, IV)
13. tie i nelege cum s prepare
mncarea n siguran.
(II, III, IV)
Prepararea mesei (continuare)
Scopuri
14. Poate citi i urma o reet, cu
indrumare din partea adultului.
(II, III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
a. nelege nevoia de a pastra manualele de utilizare i
certificatele de garanie ale aparatelor de buctrie.
b. Descrie cum s menin aparatele de buctrie curate.
c. tie pe cine s contacteze pentru repararea i service-ul
aparatelor de buctrie.
a. Demonstreaz utilizarea adecvat a tuturor ustensilelor, Exerciii practice
vaselor i tigilor disponibile atunci cnd pregtete Pentru a-i implica pe copii n gtit, ncepei prin
masa sau o gustare cu supervizare. a-i lsa s v ajute la prepararea unui meniu. De
b. Demonstreaz utilizarea adecvat a aparatelor de exemplu, copiii pot sa v ajute la pregtirea
buctrie disponibile atunci cnd prepar o mas sau o salatei. Nivelul: 1
gustare cu supervizare.
Tinerii pot ajuta la mncruri mai dificile cum
ar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc.
Nivele: 2 3
a. Descrie importana meninerii curate a tuturor Exerciii practice
suprafeelor, obiectelor i a minilor n tot timpul Pentru a-i implica pe copii n gtit, ncepei prin
procesului de preparare. a-i lsa s v ajute la prepararea unui meniu. De
b. Descrie cum gtirea i manipularea incorect a mncrii exemplu, copiii pot sa v ajute la pregtirea
pot cauza o mbolnvire fizic. salatei. Nivelul: 1
c. Descrie moduri sigure de a dezghea, cura i prepara
Tinerii pot ajuta la mncruri mai dificile cum
carnea i legumele.
ar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc.
Nivele: 2 3
Rezultate ateptate Activiti
a. nelege prescurtrile folosite n mod curent n reete. Exerciii practice folosind reete culinare
b. Identific i utilizeaz ustensilele adecvate pentru o Dei nu folosim reete de fiecare dat cnd
msurare precis (de ex. can, linguri, msur). gtim, este bine s tim cum s le folosim.
c. Interpreteaz i demonstreaz nelesul termenilor i Cnd copilul dorete ceva special, poate s
abrevierilor utilizate n mod curent n reete (tiere, aleag o reet din cartea de bucate. Putei s-l
radere, amestecare). supravegheai citind i urmrind reeta.
d. Identific i msoar ingredientele cerute n reet.
Nivele: 1 2
e. Selecteaz ustensilele i echipamentele necesare pentru
realizarea reetei. Cei mai mari pot fi lsai nesupravegheai i
 f. nelege importana cronometrrii precise atunci cnd se apoi s v bucurai mpreun de ceea ce au
urmeaz o reet. pregtit. Nivel: 3
g. Utilizeaz un ceas sau un cronometru pentru a respecta
ntocmai instruciunile din reet.

15. Poate realiza si pastra un caiet a. tie unde s gseasc reete (de ex. cri de bucate, Exerciii practice folosind reete culinare
personal cu reete. reviste, emisiuni de televiziune, Internet, ambalajele Dei nu folosim reete de fiecare dat cnd
(II, III, IV) alimentelor, ziare, prieteni i rude). gtim, este bine s tim cum s le folosim.
b. Creeaz un caiet personal cu reetele favorite. Cnd copilul dorete ceva special, poate s
c. nregistreaz reetele. aleag o reet din cartea de bucate. Putei s-i
supravegheai citind i urmrind reeta.
Nivele: 1 2
Cei mai mari pot fi lsai nesupravegheai i
apoi s v bucurai mpreun de ceea ce au
pregtit. Nivel: 3

Gtitul fr reet
Lsai copilul s v ajute n buctrie cnd
preparai o mncare tradiional care nu
necesit reet. Explicai ce ingrediente folosii
i cum preparai mncarea. Dac vor s nvee
cum s o prepare, lsai-i s scrie ce le spunei
i astfel ei vor putea s pstreze reeta n cartea
lor de bucate. Nivele: 1 2 3

Prepararea mesei (continuare)

Scopuri Rezultate ateptate Activiti
16. tie cum s selecteze i s a. Analizeaz reetele selectate (de ex. ingredientele Preparate din toat lumea
adapteze reetele, cu indrumare din necesare, durata de preparare, gradul de dificultate). Lsai copilul s v ajute la alegerea i
partea adultului. b. Descrie posibili substitui la ingrediente (de ex. prepararea unei mese dintr-o zon cultural
(III, IV) margarin n loc de unt, zahr n loc de ndulcitor diferit. Discutai despre diferite elemente,
artificial). condimente i tacmuri. Nivele: 2 3
c. nelege diferitele gusturi aduse reetelor de mirodenii.
d. Realizeaza (pune in practica) reeta adaptata.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
17. Este capabil s pregteasc
meniuri hrnitoare i economice
pentru o sptmn, cu indrumare.
(III)
Servirea mesei
Scopuri
18. Poate aseza masa.
(II, III, IV)
19. Cunoate i nelege cum
diversitatea cultural poate afecta
prepararea i servirea mesei.
(II, III, IV)
Servirea mesei (continuare)
Scopuri
20. Este capabil s aib bune
maniere de servire a mesei.
(II, III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
a. Selecteaz meniurile ce vor fi preparate n fiecare zi. Art ce ai nvat
b. Identific ingredientele, ustensilele, echipamentele Rugai tnrul s v ajute s pregtii cina o
necesare pentru fiecare meniu. dat pe sptmn. Lsai-l s citeasc reetele
c. Face mncarea utiliznd ingredientele, ustensilele i (dac le-ai folosit) i s participe la preparare.
echipamentul. Mai trziu, lsai-i s-i pregteasc mncarea
preferat.
Aceleasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul IV, dar
Nivele: 2 3
fara indrumare din partea adultului
Cnd sunt pregtiti, lsai-i s prepare masa
desear a familiei pentru o sptmn
Nivele: 3 4
Rezultate ateptate Activiti
a. Cunoate aezarea farfuriilor, paharelor, Aranjarea mesei
tacmurilor i a erveelelor. Lsai tinerii s aranjeze masa pe rnd. Nivelul: 1
b. nelege influena tradiiilor de servire a
Dac pregtii o cin obinuit artai-le cum s aranjeze
mesei, a alegerii mncrii, a preparrii i
masa pentru aceasta (folosii porelanuri/vesel special
manierelor n diverse culturi.
dac avei) i apoi lsai-i s ncerce s aranjeze singuri
c. Stie sa puna masa.
masa. Nivel: 2
a. Cunoate mncruri i tradiii din culturi Etichet internaional
diferite. Plnuii o mas cu prietenii din alt mediu cultural dect al
b. Compar aezarea farfuriilor i utilizarea vostru. Lsai tinerii s-i ntrebe pe invitai despre
tacmurilor n diferite culturi. tacmuri, maniere, mncrurile i obiceiurile la mas care
fac parte din cultura lor. Nivele 1 2.3 4
Rezultate ateptate Activiti
a. Folosete adecvat farfurii, pahare, tacmuri i Cina formal
erveele. Aranjai o sear formal n care tinerii s aib ocazia s
b. Se implic n conversaia din timpul mesei. foloseasc tacmurile pe care le-ar putea vedea la un
c. Rspunde corespunztor complimentelor restaurant deosebit. Explicai-le aezarea diferitelor
oaspeilor. tacmuri i cum s le foloseasc. Nivele: 2 3
 Cin n ora
Cnd luai cina la un restaurant, ncurajai tinerii s
comande meniul pe care l doresc, s v ajute s calculai
bacisul i s verificai nota de plat. Nivele: 2 3

Folosirea bunelor maniere

21. Este capabil s demonstreze un
comportament adecvat la mas
ntr-un restaurant.
(II, III, IV)
Oferii un premiu copilului care folosete bunele maniere
i discutai despre activitile adecvate din timpul mesei
sau ntr-un restaurant. Discutai nainte i descriei ce sunt
bunele maniere. Nivele: 1 2
a. Stie sa comande din meniu. Folosirea bunelor maniere
b. Stie sa serveasca masa la restaurant. Oferii un premiu copilului care folosete bunele maniere
c. Calculeaz baciul. i discutai despre activitile adecvate din timpul mesei
sau ntr-un restaurant. Discutai nainte i descriei ce sunt
bunele maniere. Nivele: 1 2

Curenia n buctrie i depozitarea mncrii

Scopuri
22. Poate depozita resturile i
ingredientele nefolosite pentru a
evita alterarea acestora.
(II, III, IV)
Rezultate ateptate
a. Stie ct pot fi pstrate alimentele depozitate.
b. Stie ce alimente trebuie refrigerate i de ce.
c. Demonstreaz cum se pregtesc alimentele pentru
refrigerare, ngheare i/sau depozitare.
Activiti
Moment optim de nvare
Cnd curai frigiderul lsai copiii s v ajute. Ei
pot s examineze tiinific mncarea din frigider
i s-i foloseasc simurile pentru a vedea dac s-a
stricat. Ei pot s citeasc data expirrii, s se uite
sau s miroas mncarea i apoi s o guste (numai
dac este sigur c nu s-a stricat).

Experiment n depozitarea mncrii

Facei un experiment! Punei alimente nefierte i
puin mncare gtit n frigider. ntrebai-l pe copil
dac ghicete care dintre acestea se va strica prima.
Dup o sptmna, verificai experimentul. Nivele 1
2
Discutai cu ei despre timpul n care trebuie
mncate produsele sau dac ceva poate fi congelat
pentru a face s dureze mai mult. Nivele 1 2 3

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
23. Poate cura buctria dup
prepararea mncrii, cu indrumare
din partea adultului.
(II, III)
Managementul casei
Scopuri
24. Cunoate i nelege importana
cureniei casnice.
(II, III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
a. Explic de ce este important curarea amnunit
a tuturor echipamentelor i suprafeelor utilizate la ecia Strngerea mesei
gtit.
b. Explic modul de utilizare a produselor de curare Dup ce s-a terminat masa, cerei fiecrui copil s
a buctriei (de ex. burei, prosoape de mini i curee vasele. Dac copilul ia prnzul la coal,
absorbante). ntrebai-l ce dorete sa primeasc la pachet. Dac a
c. Demonstreaz utilizarea corect a unei maini de primit bani pentru prnz, lsai-l s-i pstreze pe cei
splat vase (n cazul n care este disponibil). pe care nu i-a cheltuit, dac servete prnzul din
d. Demonstreaz splarea manual a paharelor, pachetul de acas. Nivele: 1 2
vaselor, cratielor i tigilor.
e. Stie sa sorteze deseurile alimentelor i a ambalajelor
n concordan cu cerinele de reciclare. Curenia dup mese
f. Stie sa curete toate echipamentele de buctrie i Lsai familia s fac cu rndul la curenia dup
suprafeele utilizate la prepararea mncrii. mas. Copiii mai mici pot ajuta s se elibereze
masa. Nivelul 1
Aceleasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul IV, Cei mai n mari pot spla i usca vasele, umple
dar fara indrumare din partea adultului maina de splat vase i cura aragazul. Nivele 2 3
De asemenea, cei mai mari pot cura toat
buctria cel puin o dat pe sptmn, i pot primi
o recompens, de exemplu mai muli bani de
buzunar. Nivele 3 4
Rezultate ateptate Activiti
a. Descrie cel puin dou caliti ale unei Motivarea pentru curenie
case curate. Atunci cnd ncurajai copiii s participe la curenie n
b. Explic dou beneficii ale meninerii gospodrie, jucai un joc pentru a observa cine termin mai
unei case curate. repede i mai bine ceea ce are de fcut. Spunei-le c vei trece
c. Descrie utilizarea i depozitarea corect ntr-o inspecie oficial a muncii lor n timp util (dac nu au
a produselor de curare. ndeplinit corect sarcinile, vor trebuie s se ntoarc i s le
d. Identific trei tehnici de curare i repete). Srbtorii momentul n care fiecare persoan i
echipamentul aferent. termin munca! Nivele 1 2
Tabele cu treburi casnice
Dezvoltai o schem a sarcinilor casnice. Ajutai-l pe copil s se
gndeasc la toate treburile casnice care trebuie fcute n jurul
casei n fiecare sptmn sau o dat pe lun. Dup ce treburile
au fost terminate cu bine, notaii n tabel. Putei chiar s-i
acordai recompense sau privilegii pentru ndeplinirea
treburilor casnice. Nivele 1 2 3
25. Poate menine o camer curat.
(II, III, IV)
Managementul casei (continuare)
Scopuri
26. Poate crea i respecta un
program de curare a casei.
(IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
a. Stie cum se schimb cearceafurile i cum
se face patul.
b. Cunoaste utilizarea si depozitarea
corect a echipamentelor de curare i a
tehnicilor de curare.
c. Stie dou modaliti de depozitare a
obiectelor personale (de ex. modaliti
de depozitare a jucriilor, crilor,
hainelor).
Rezultate ateptate
a. Explic beneficiile splrii i schimbrii
regulate a cearceafurilor.
b. Descrie ce necesit splare n mod
regulat.
c. Respecta programul de curare a casei
timp de dou sptmni (de ex.
schimbarea cearceafurilor, tergerea
prafului, mturatul, aspiratul, curarea
toaletei).
ecia Pstrarea cureniei
Cnd dezvoltai o list de treburi casnice, ntrebai-i pe tineri
care este rolul pstrrii cureniei n cas (poi gsi lucrurile,
exist organizare, i ia mai puin timp s pstrezi casa curat
dect s o lai n dezordine i apoi s trebuiasc s faci
curenie). Nivele 1 2
Echipamente pentru curenie
Sub supraveghere, ncurajai copiii s experimenteze folosirea
bureilor, a periilor, a crpelor, etc., n timpul activitilor de
curenie. Lsai-i s ncerce diferitele substane de curat
pentru a observa care produs este mai eficient. nvai-i
activitile pas cu pas. n primul rnd, nvai-i cum s
foloseasc produsul i apoi lsai-i s l ncerce cu ajutorul dvs.
n final, supravegheai-i n timp fac curenie singuri. Nivele 1
23
Activiti
Reducerea dezordinii
Folosii un co mare de rufe. Aezai-l ntru-un loc convenabil.
Dac copiii observ lucruri mprtiate prin cas i nu sunt
siguri unde s le aeze, ar trebuie puse n co. La sfritul zilei
adunai-i pe toi copiii s aranjeze obiectele din co. Aceasta i
va ajuta pe membrii familiei s nvee unde este locul
obiectelor i s ajute la meninerea ordinii din cas. Nivele: 1 2
3
Curenia toaletelor
Lsai-i pe tineri s v ajute la curirea toaletei sau a msuei
de toalet. Stabilii ce articole ar trebui aruncate i care oferite
pentru caritate sau duse la un magazin de vechituri (re-sale).
Nivele: 1 2 3
27. Poate avea grij de haine.
(II, III, IV)
a. Descrie diferite metode de splare a
hainelor (de ex. curare chimic, splare
manual, splare la main).
b. Interpreteaz informaiile de pe
etichetele de ntreinere a hainelor.
c. Descrie etapele splrii la main (de ex.
separarea culorilor, presplare, aplicarea
detergentului, nlbitorului, balsamului
de rufe, selectarea temperaturii de
splare i a programelor de splare);
spala la masina automata de spalat.
d. Descrie etapele clcrii hainelor.
e. Demonstreaz mpturarea i ordonarea
hainelor curate.
Sortarea i splarea hainelor
Lsai-i pe tineri s spele ceva colorat mpreun cu un prosop
sau cearaf mai vechi i apoi s v descrie ce s-a ntmplat.
Artai-le de ce este important s separe hainele colorate de
cele albe nainte de splare. Nivele: 1 2
Splarea rufelor la nceput
Dai copilului propriul co de rufe. Lsai-l s v ajute la splat
msurnd detergentul i turnndu-l n ap. Lsai-i s aranjeze
articole mici cum ar fi crpele de buctrie sau chiar hainele
lor. Se vor amuza potrivindu-i osetele i aruncndu-le n co.
Nivele: 1 2
Mai mult practic la splarea rufelor
Prezentai copilului ideea de splare a rufelor artndu-i

diferitele posibiliti i apoi lsndu-i s-i spele singuri o

parte din rufe. Nivele: 2 3

Sigurana domestic
Scopuri
28. Cunoate i nelege importana
siguranei domestice.
(II, III, IV)
Rezultate ateptate
a. Explic trei moduri de prevenire a incendiilor (de
ex. evitarea supra-utilizrii prelungitoarelor,
evitarea lsrii nesupravegheate a lumnrilor).
b. Descrie un traseu de evacuare de urgen n caz
de incendiu.
c. Explic dou moduri de a preveni intrarea prin
efracie n casa unei persoane.
d. Explic dou moduri de pregtire pentru dezastre
naturale (de ex. uragane, inundaii, tornade).
e. Explic depozitarea corespunztoare
materialelor domestice periculoase (de ex.
produse de curat, medicamente, cuite).
Activiti
Protecia mpotriva incendiilor
Pentru a-i nva pe copii despre protecia mpotriva
incendiilor, facei exerciii de simulare a incendiilor.
Desenai planul casei i decidei cea mai bun cale de
a iei din fiecare camer din cas. Decidei locul de
a ntlnire la ieirea din cas (casa unui vecin, n faa
unui copac). Nivele: 1 2 3

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

29. tie cum s acceseze resurse
comunitare n caz de urgen.
(II, III, IV)
30. Este capabil s ofere prim ajutor.
(III, IV)
Sigurana domestic (continuare)
Scopuri
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
f. Explic trei modalitati pentru a face o cas sigur
pentru copii (de ex. dopuri pentru prize, ncuietori
pentru dulapuri, portie pentru scri).
g. Identific patru articole din trusa de prim
ajutor/trusa de urgen a casei (de ex. bandaje,
dezinfectani, lantern, baterii).
a. Explic funciile diferitelor resurse comunitare
(de ex. pompieri, poliie, ambulan i cnd sunt
folosite).
b. Exemplifica trei situaii de urgen i selecteaz
resursele comunitare corespunztoare.
a. Urmeaza un curs de pregtire de prim-ajutor. Primul ajutor
nvai copiii metode de baz de prim ajutor folosind
ppuile copilului. Nivel:1
Copiii mai mari i tinerii pot participa la cursuri de
prim ajutor. Nivele: 2 3
Trusa de prim ajutor
Lsai copiii s v ajute n pregtirea trusei de prim
ajutor pentru main i pentru cas. Discutai ce s
trebuie s includ fiecare trus (ex: lantern, alte
semnale luminoase, articole de prim ajutor). Nivelele:
12
Rezultate ateptate Activiti
31. tie cum s fac reparaii
casnice simple.
(III, IV)
32. Cunoate i nelege asigurarea
proprietarului/chiriaului.
(III, IV)
a. Explic tipurile de reparaii pentru care este Folosirea uneltelor
responsabil chiriaul. Artai copiilor cum s foloseasc uneltele din cas, la
b. Stie cum s nlocuiasc siguranele.
c. Stie s foloseasca un desfundtor. nceput cu ajutorul uneltelor de jucrie. Nivelul 1.
d. Stie cum se utilizeaz filtrele.
e. Demonstreaz utilizarea sigur i
Dac trebuie agat un tablou pe perete, lsai copilul s v
corespunztoare a uneltelor casnice.
ajute s decidei unde s l aezai, s msurai, s v
asigurai c este bine i s batei un cui n locul gsit.
Lsai-i s observe i apoi s v asiste la simple reparaii
prin cas cum ar fi schimbarea unui bec, desfundarea
toaletei, etc. Nivele: 2 3
a. Afl cum se poate obine o poli de Importana asigurrilor
asigurare i costurile aferente acesteia. Alctuii mpreun cu tnrul un inventar complet al
locuinei. Folosii creionul i hrtia, un aparat de
fotografiat sau o camer video pentru a nregistra obiectele
din fiecare camer a locuinei. Folosii acest prilej pentru a
discuta despre valoarea asigurrii casei pentru proprietar
sau pentru chiria, n cazul n care aceste obiecte trebuiesc
nlocuite dac sunt pierdute, furate sau distruse. Nivele: 3
4

Domeniul locuinei i al resurselor comunitare

Locuina

Scopuri Rezultate ateptate Activiti

1. Cunoate i nelege tipurile de locuine
disponibile n comunitate.
(III, IV)
a. Identific dou tipuri de opiuni privind Jocul locuinei
locuina (de ex. apartamente, camere de Jucai jocul alfabetului cu copiii de vrst mic.
nchiriat, case, rulote, locuine sociale). Lsai copilul s se gndeasc la un spaiu de
b. Compar fiecare tip de opiune privitoare la locuit pentru fiecare liter din alfabet (A
locuin cu nevoile personale i resursele pentru apartament, B pentru barc, etc.).
financiare. Nivele:1

Locuina (continuare)

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Scopuri Rezultate ateptate Activiti
2. tie cum s caute un apartament sau a. Definete termenii utilizai cel mai frecvent n
un alt tip de locuin. procesul de cutare a unei locuine (nchiriere,
(III, IV) subnchiriere, garanie, chiria, proprietar).
b. Descrie dou sau mai multe moduri de cutare a
unei locuine (de ex. din auzite, anunuri, afie,
mersul prin cartiere, Internet).
c. Interpreteaz informaiile coninute n anunurile
de locuin.
d. Creeaz o list cu nevoile legate de locuin (de ex.
proximitatea liniei de autobuz, la primul etaj,
permisiunea de a avea animale de cas).
e. Compar dou sau mai multe opiuni de locuin n
funcie de locaie, condiie, cost, siguran, acces la
transport, slujb, coal, etc.
3. Poate cuta un apartament sau un alt a. Creeaz o list cu nevoile legate de locuin. Ce ne trebuie n sufragerie
tip de locuin. b. Realizeaz o cutare a locuinei. Fiecare dintre noi avem cerine diferite legate de
(IV) c. Evalueaz opiunile de locuin n funcie de locuin. Lsai tnrul s alctuiasc o list cu
locaie, condiie, cost, siguran, acces la transport, toate cerinele importante pentru propria lor
slujb, coal, etc. locuint (distana fa de staia de autobuz,
numrul de dormitoare, mobilat sau
nemobilat, cu animale sau fr). Nivele: 2 3
Gsirea unei locuine
Sunt multe modaliti de a gsi o locuin.
Povestii tnrului cum v-ai gsit prima
locuin. Cerei tnrului s se gndeasc la
diferite zone ale oraului (sau diferite orae)
unde ar dori s locuiasc. Tinerii vor descrie n
scris tipul locuinei pe care o doresc (apartament,
cas, etc). Artai tnrului cum s foloseasc
Internetul, ziarele, cartea de telefon, sau alte
resurse pentru a gsi locuin. Nivele: 2 3 4

Locuina (continuare)

Scopuri Rezultate ateptate Activiti

4. tie cum s vizioneze un apartament sau un a. Crearea unei liste pentru vizionare (de ex. Gsirea unei locuine

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
alt tip de locuin, cu indrumare din partea curenie, fr duntori).
adultului. b. Evalueaz starea de funcionare a
(III, IV) instalaiilor i aparatelor din locuin (de
ex. aragaz, frigider, chiuvet, toalet).
c. Stabilete dac sunt necesare reparaii ale
locuintei i cine va plti pentru acestea.
d. tie cum s vizioneze un apartament sau un
alt tip de locuin, fara indrumare.
Sunt multe modaliti de a gsi o locuin.
Povestii tnrului cum v-ai gsit prima
locuin. Cerei tnrului s se gndeasc la
diferite zone ale oraului (sau diferite orae)
unde ar dori s locuiasc. Tinerii vor descrie n
scris tipul locuinei pe care o doresc (apartament,
cas, etc). Artai tnrului cum s foloseasc
Internetul, ziarele, cartea de telefon, sau alte
resurse pentru a gsi locuin. Nivele: 2 3 4

Vizitarea spaiului de locuit

6. Cunoate i nelege contractul de nchiriere.
(III, IV)
a. Definete termenii inclui n contractul de nelegerea unui contract
nchiriere (de ex. chiria, proprietar,
evacuare).
b. Interpreteaz un contract de nchiriere.
c. Expune care sunt consecinele nclcrii
clauzelor contractului de nchiriere.
d. Explic att drepturile i responsabilitile
proprietarului ct i ale chiriaului conform
contractului de nchiriere.
Mergei mpreun cu tnrul s vizitai un
apartament sau o cas de nchiriat. Plimbai-v
mpreun n zona respectiv i evaluai condiiile
de locuit (instalaie sanitar, frigider, etc.).
Tnrul va alctui o list cu ceea ce doresc s
verifice nainte de a se muta n acel spaiu.
Nivele: 3 4
Vizitai mpreun cu tnrul un complex de
apartamente pentru a discuta cu administratorul
sau proprietarul despre responsabilitile
proprietarilor i chiriailor. Asigurai-v c
acesta l informeaz pe tnr despre consecinele
rezilierii unui contract i despre tipurile de
comportamente care pot conduce la evacuarea
chiriaului. Nivele 3 4

Locuina (continuare)
Scopuri
7. Cunoate i nelege argumentele
pro i contra nchirierii n comun.
(III, IV)
Rezultate ateptate Activiti
a. Identific dou motive pentru care oamenii nchiriaz n mprirea locuinei cu un coleg de
comun. camer
b. Menioneaz cel puin patru avantaje i dezavantaje ale mprirea locuinei cu un coleg de camer
nchirierii n comun. poate s fie o bun oportunitate i/sau o
decizie proast. Lsai-i pe tineri s
alctuiasc o list de motive pro i contra
mpririi locuinei cu un coleg, o rud sau
cu prietenul/prietena. Ajutai tnrul s
alctuiasc o list de ntrebri pentru un

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

8. Cunoate i nelege ce resurse
comunitare sunt disponibile pentru
a-l ajuta cu problemele de locuin.
(III, IV)
Locuina (continuare)
Scopuri
9. Planifica mutarea n propria
locuin; pastreaza aceasta
locuinta.
(III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
a. Identific dou sau mai multe instituii care ofer asisten cu
problemele de locuin.
b. Descrie tipurile de asisten oferite de aceste instituii.
Rezultate ateptate
a. Identific i calculeaz Ce ne trebuie n sufragerie
toate costurile iniiale (de
ex. tax de solicitare,
garanie, garanie pentru
ntreinere, taxe de
instalare, chiria pe prima
lun, mobil/articole pentru
locuin).
b. Creeaz o list cu obiectele
necesare (de ex. mobil,
aparate de buctrie,
prosoape i cearceafuri).
c. Calculeaz costuri
anticipate de achiziionare
a dotrilor eseniale.
d. Dezvolt un buget lunar
realist pentru locuin.
e. Identific dou resurse
personale sau organizaii
comunitare care s ofere
asisten pentru acest plan.
f. Descrie dou moduri de a
face locuina sigur (de ex.
posibil coleg de camer. Nivele: 2 3 4
Ce fel de coleg de camer v-ai dori?
n timp ce urmrii un program TV (serial,
desene animate) pe care il prefer tnrul
rugai-l s observe ce fel de coleg de
camer ar putea fi fiecare din personajele
din program.Nivele: 1 2 3
Activiti
Fiecare dintre noi avem cerine diferite legate de locuin. Lsai tnrul s
alctuiasc o list cu toate cerinele importante pentru propria lor locuint
(distana fa de staia de autobuz, numrul de dormitoare, mobilat sau
nemobilat, cu animale sau fr). Nivele: 2 3
Cheltuieli legate de locuin
Un aspect important n pstrarea unei locuine stabile este acela de a-i permite
toate costurile de ntreinere ale acesteia. Lsai copiii s v nsoieasc n timp ce
pltii cheltuielile de ntreinere, electricitate, etc. n timp ce copiii lipesc timbrele
sau plicuri, explicaile pentru ce anume se fac plile respective. Nivelul: 1
Copiii mai mari vor alctui o list cu cheltuieli legate de gospodrie (mobilier,
buctrie, lenjerie de pat, papetrie) i vor indica preul fiecrui articol. Nivele: 2
3
Costul chiriei
Alegei un anun de nchiriere dintr-un ziar. Discutai despre termenii i costurile
menionate n anun (plata n avans, faciliti, chiria pe prima lun) ct i despre
costurile care nu sunt menionate (taxe, mobilat/nemobilat, animale, etc.).Nivele:
34
 ncuietori, detectoare de Planul de rezerv
fum). ntre locul de munc i stabilitatea locuinei exist o strns legtur. La
g. Respect termenii alctuirea unui buget al locuinei, cerei tnrului s v descrie modul n care vor
contractului de nchiriere. plti locuina dac vor rmne fr slujb (concediere, demisie). Discutai despre
h. i ndeplinete toate importana economiilor bani economisii pentru situaii de urgen. Nivele: 3 4
obligaiile financiare la
timp. ecia ngrijirea spaiului de locuit

ncepei s-i nvai pe copii rutina unei bune ngrijiri a casei prin a le da
responsabiliti de meninere a cureniei n propria lor camer. Copiii de vrst
mare vor primi i alte sarcini de curire a gospdriei Nivele 1 2
Fiecare spaiu de locuit necesit ntreinere. Tnrul va dezvolta o list cu
9. Planifica mutarea n propria treburile casnice necesare ntreinerii casei menionnd timpul de care are nevoie
locuin; pastreaza aceasta sptmnal pentru fiecare dintre acestea. Nivel 3
locuinta.
(III, IV) Practica timpurie a chiriei
- continuare Cu cei mai tineri, pretindei c le nchiriai dormitorul pentru o perioad de
timp (o sptmn sau o lun). Stabilii n scris condiiile de nchiriere (s i
fac patul, s v plteasc o sum simbolic sptmnal) i ceea ce se ntmpl
dac se termin contractul. Nivele: 1 2

Completarea unui formular de nchiriere

Pentru completarea unui formular de nchiriere sunt necesare mai multe tipuri de
informaii. Alegei un exemplu de formular de nchiriere i cerei tnrului s
descrie tipurile de informaii necesare pentru a completa formularul. Nivel 2 3
Lsai tnrul s completeze formularul de nchiriere i apoi verificai-l mpreun
cu el. Nivele: 3 4

Planificarea mutrii
Cnd tnrul ncepe s se gndeasc la mutare cerei-i s alctuiasc o list cu
cele necesare spaiului unde vor locui (mobil, aternuturi, vesel, etc.), costul
acestor articole i cum s mobileze noul spaiu la un pre sczut. De asemenea
solicitai-i s fac o list cu alte costuri legate de mutare (instalaii, faciliti,
etc.); mpreun cu tnrul dezvoltai un plan pentru plata celor necesare i un
buget lunar realist necesar ntreinerii locuinei. Nivele: 3 4

Asisten pentru locuin

Identificai mpreun cu tnrul dou sau trei agenii din cartea de telefon sau pe
internet, care furnizeaz asisten pentru locuin (drepturile deintorului,
mprumuturi pentru cumprarea primei case, etc.) Nivele: 3 4

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Transport
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
10. Este capabil s utilizeze a. Identific tipurile de transport public Deplasarea
transportul public acolo unde este disponibil. Cunoaterea i descifrarea hrilor este important pentru ca tnrul
cazul. b. Descrie costul diferitelor forme de s se deplaseze n cartier i s nu se rtceasc. Copiii de vrst
(II, III, IV) transport public. mic vor nva s citeasc numele strzilor i numele cldirilor.
c. Citete orarele i rutele de transport. Nivelul 1
d. Utilizeaz cel puin o form de Tinerii vor desena o hart care s indice drumul de acas pn la un
transport public. loc favorit din ora. Nivel: 2

Planificarea unei rute

Cerei tnrului s elaboreze o rut i s estimeze timpul de care are
nevoie pentru a ajunge intr-un anumit loc bazndu-se pe o main,
pe mersul pe jos sau pe autobuz. Dac tnrul are un loc de munc,
discutai diferitele posibiliti de a ajunge i de a se ntoarce de la
locul de munc. Nivele: 2 3

Folosirea transportului n comun

Folosirea transportului n comun este un aspect important al vieii
independente. La planificarea unei ieiri n ora cerei-i tnrului s
afle informaii de la companiile de transport n comun pentru a afla
rutele, costul biletelor, staiile, etc. Nivele 2 3

Transportul cu autobuzul
Mergei ntr-o scurt cltorie cu autobuzul sau metroul. Lsai-l pe
copil s aleag destinaia i artai-i cum s ajung acolo cu
autobuzul/metroul. Lsai-l s plteasc biletul i s utilizeze cartela
de cltorie. Nivele: 1 2

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Pentru cei mai mari, lsai-i s afle singuri cu ce autobuz/metrou
trebuie s mearg pentru a ajunge ntr-un anumit loc i s se asigure
c vor ajunge la timp cnd pleac de acas. Nivele: 2 3

Transport (continuare)
Scopuri
11. Poate cltori singur.
(II, III, IV)
Rezultate ateptate
a. Interpreteaz orarele i rutele de
transport.
b. Alege mijloacele de transport dintre
cele disponibile n comunitate.
c. Demonstreaz utilizarea unuia sau
mai multor mijloace de transport n
comun pentru a se deplasa.
Activiti
Transportul cu taxi-ul
Muli tineri vor s mearg cu taxi-ul dintr-un loc n altul. Cerei
tnrului s se informeze despre costurile transportului cu taxiul.
Cnd tnrul poate plti, rugai-l s telefoneze la o companie de taxi
i nsoii-l ntr-o scurt cltorie. Nivele 2 3
Transportul cu avionul
Transportul cu avionul face parte din viaa. Vizitai aeroportul
mprun cu tnrul i lsai-l s observe cile de acces i ieirile.
Discutai despre ce se poate ntmpla dac pierde avionul cu care
trebuia s cltoreasc. Nivele 2 3

Bugetul pentru transport

Nimic nu este gratuit! O modalitate de a-i nva pe tineri importana
planificrii unui buget pentru transport este aceea de a le cere s ii
plteasc transportul n cazul n care i doresc sa ajung ntr-un
anumit loc. Nivele 2 3 4 Dac prietenii si se ofer s-l conduc cu
maina, ajutai tnrul s contribuie la acoperirea costului
transportului. Nivele 2 3 4

Transport (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
12. tie cum s obin permis de a. Cunoaste cerinele legale pentru Ce presupune obinerea permisului de conducere
conducere. obinerea permisului de conducere. Un factor important pentru a deveni conductor auto este
(III, IV) b. Stie unde s se adreseze pentru a solicita obinerea permisului de conducere. Cerei-le copiilor s se
permisul. informeze la Poliia rutier sau s se deplaseze pn acolo.
Tinerii pot pregti o list cu paii necesari pentru obinerea
permisului de conducere - nscrierea la cursul de conducere,

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

13. Cunoate i nelege costurile
aferente deineri unui automobil.
(III, IV)
Transport (continuare)
Scopuri
14. tie cum s cumpere o main.
(III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
a. Identific i calculeaz costurile deinerii
unui automobil (de ex. eliberarea
talonului, plcue de nmatriculare,
asigurare, ntreinere de rutin).
b. Cunoate legile aferente deinerii unui
automobil.
Rezultate ateptate
a. Identific dou sau mai multe locuri
unde s gseasc automobile de vnzare
(de ex. dealeri de automobile noi/uzate,
ziare, afie).
b. Identific dou sau mai multe locuri de
unde s obin un mprumut pentru
automobil.
c. Evalueaz bugetul financiar i determin
suma de bani disponibil pentru
cumprarea unui automobil.
participarea la teste scrise i practice, obinerea asigurrii, etc.
Nivele: 2 3 4
Decizii la volan
Conducerea unui automobil este o responsabilitate mare.
Trebuie s fii un adevrat model atunci cnd conduci. Discutai
despre deciziile n timpul condusului. ntrebai-i pe tineri ce
decizii trebuiesc luate (schimarea benzii de circulaie,
semnalizarea, viteza) i de ce. Nivele: 2 3
Cheltuielile unui posesor de automobil
Cnd tinerii devin interesai s-i cumpere o main, lucrai cu
ei la realizarea unui buget. Facei o list a cheltuielilor mainii
(maina, plcuele de nmatriculare, asigurare, ntreinere).
Dezvluii-le ct pltii dumneavoastr pentru fiecare dintre
acestea. Nivele: 3 4
Asigurarea auto
O cheltuial semnificativ i curent a unui automobil este
asigurarea. Lsai-i pe tineri s discute cu un agent de asigurri
despre ceea ce infueneaz costurile asigurrii (vechimea
mainii, etc.) Nivele: 2 3 4
Reparaiile mainii
Cnd ntreinei maina, rugai-i pe copii s vin cu
dumneavoastr la service. Nivel: 1
Pentru cei mai mari repetai cu ei ce ntrebri i vei pune
mecanicului. Nivele: 2 3 4
Activiti
Pregtirea pentru obinerea unui automobil
Atunci cnd tnrul este interesat de obinerea unui automobil,
ajutai-l sa alctuiasc un buget. Elaborai mpreun o list a
costurilor i explicai-i ct pltii dvs. Pentru main n fiecare
lun. Nivele 3 4
Pregtiri pentru cumprarea unei maini
Cumprarea unei maini este o problem delicat la orice
vrs. nainte de a merge s vizionai mainile, lsai-l pe copil
s pregteasc o list cu ntrebrile pe care ar dori s le pun
 d. Evalueaz argumentele pro i contra
fiecrui tip de automobil.
e. Evalueaz argumentele pro i contra
fiecrui plan de finanare (de ex. leasing,
rate etc.
vnztorului n legtur cu maina. Rugai-l s se gndeasc la
unul sau dou persoane care ar putea s l nsoeasc atunci
cnd merge s cumpere o main. Nivele: 3 4
Practic n vederea cumprrii unei maini
Pretindei c suntei un vnztor de maini. Printr-un joc de rol
lsai-l s pun ntrebri i s poat s rspund nu. Nivele:
34

Observarea procedurilor de cumprare

Cnd mergei s vedei o main, lsai-i pe copii s vin cu
dumneavoastr astfel nct ei vor vedea care e procedura de
cumprare a unei maini. Lsai-i pe cei mai n vrst s-i cear
vnztorului un formular de cumprare astfel nct ei vor vedea
ce informaii sunt necesare pentru a cumpra o main. Nivele:
234

Despre problemele automobilelor

Nu toate mainile folosite sau noi sunt bune. Rugai-i pe tineri
s cear informaii despre ceea ce ar trebui s fac dac maina
este o vechitur i dac se acoper garania automobilului.
Nivele: 3 4

Resurse comunitare
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
15. Este capabil s foloseasc a. Stie sa foloseasca seciunile ziarelor i ale paginilor aurii.
ziarele i paginile aurii pentru a gsi b. Utilizeaz aceste resurse pentru a gsi informaii pentru a-l ecia Jucai un joc
informaii. ajuta spre exemplu n cutarea unei slujbe, a unei locuine i
(II, III, IV) localizarea asistenei medicale. Alctuii o list cu obiectivele pe care ai
dori s le localizeze tnrul n comunitate -
cum ar fi un restaurant, un magazin de
piese auto sau un parc. Folosind Pagini
Aurii, lsai-i pe tineri s identifice
capitolele unde ar putea gasi locaiile
respective. Nivele: 1 2
Lsai-i pe cei mai mari s telefoneze n

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 aceste locuri i s ntrebe despre locaie,
orele de program i preul serviciilor.
Nivele: 2 3 Acest joc poate fi de asemenea
jucat i folosind Internetul!

Crearea unei registru

Adesea folosim aceleai resurse
comunitare. Lsai-i pe copii s alctuiasc
o list de numere de telefon la care sun
frecvent (centru de distracii, coal,
bibliotec) i s o in lng telefon.
Nivele: 2 3

Obinerea informaiilor
Dac un tnr are nevoie de informaii, de
exemplu, unde este frizeria sau unde
ruleaz un anumit film, lsai-i s se
gndeasc unde trebuie s caute informaia
i apoi s telefoneze pentru a solicita
informaii. Nivele: 1 2 3

Resurse comunitare (continuare)

Scopuri Rezultate ateptate Activiti
16. tie cum s foloseasc a. Localizeaz resurse care ofer acces la Internet (de ex.
Internetul pentru a localiza biblioteci, centre comunitare, coli).
resurse. b. Descrie funciile unui motor de cutare (de ex. Yahoo!,
(III, IV) Infoseek).
c. Utilizeaz motorul de cutare pentru a gsi informaii care
s-i ofere asisten n cutarea unei slujbe, educaiei
superioare, ajutorului financiar i timp liber etc.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
17. tie cum s obin copii ale
documentelor personale si sa
pastreze documentele
importante in siguranta.
(II, III, IV)
18. Cunoate i nelege
ndatoririle civice.
(III, IV)
a. Identific unde s se adreseze pentru a obine certificatul Pstrarea documentelor importante
de natere, documente de identitate cu fotografie i Aranjai un sertar sau un dosar pentru fiecare
documente colare. copil din casa dumneavoastr. Punei n el
b. Precizeaz costurile aferente obinerii acestor documente. documentele importante (sau copiile lor) cum ar fi
c. Completeaz formularele necesare pentru obinerea certificatul de natere, fia de sntate i
copiilor acestor documente. fotografii. Artai copiilor ce este n
d. Identific unde s se adreseze pentru obinerea istoricului sertarul/dosarul fiecruia. Nivele: 1 2
i evidenelor medicale. Pe msur ce cresc facei-i responsabili cu
e. Identific unde s se adreseze pentru obinerea ntreinerea dosarului/sertarului. Discutai cu cei
documentelor de imigrare (acolo unde este cazul). mai n vrst despre ce documente importante
(fia de securitate social, certificat de natere,
permis auto) ar trebui s nlocuiasc sau s le fac
copii. Nivele: 3 4
a. Explic importana votrii n alegerile locale si generale. Primele practici legate de votare
b. Identific unde trebuie s fie luat n eviden pentru a vota. ncurajaii participarea la vot supunnd la vot
c. Descrie cerinele legale pentru a fi luat n eviden la problemele importante n timpul ntlnirilor n
serviciile elective. familie. De exemplu, familia ar putea vota cum s
d. nelege valoarea voluntariatului n comunitate. petreaca noaptea de smbt sau ce film s
e. Explic modul n care devine voluntar. nchirieze. Nivele: 1 2

Resurse comunitare (continuare)

Scopuri Rezultate ateptate Activiti

19. Poate selecte resursele
corespunztoare pentru a fi
folosite n situaii de urgen.
(II, III, IV)
a. Descrie dou situaii n care este necesar s se apeleze
numrul de urgen.
b. Foloseste resursele comunitare in functie de situaiile de
urgen (conflicte domestice, toxi-infecii alimentare,
incendiu, fisurare a conductei principale de ap).
Unde s telefonai pentru ajutor
La cin sau n main, facei un scenariu cu care
tnrul s-ar putea ntlni i apoi ntrebai-l unde ar
trebui s sune pentru a obine ajutor. De exemplu,
ce ar face dac ar iei la plimbare i ar auzi
strigte de ajutor venind dintr-o cas sau ar vedea
fum. ntrebai-i ce ar face dac ar avea nevoie s
gseasc o rud din alt ora. Nivele: 2 3

Vecinii ca resurse
Vecinii pot fi o surs important de informaii i
ajutor. Rugai-i pe tineri s v spun la ce vecini

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 ar apela pentru diferite tipuri de ajutor cum ar fi
obinerea unei slujbe, obinerea de ajutor n cazul
unei urgene medicale sau pentru a mprumuta un
ou pentru o prjitur. Nivele: 2 3

20. Cunoate i nelege a. Identific trei resurse disponibile la bibliotec (de ex. cri,
serviciile disponibile la secvene video, ziare, acces Internet).
biblioteca local.
(II, III, IV)

Domeniul managementului banilor

Principii despre bani

Scopuri Rezultate ateptate Activiti
1. Cunoate i nelege cum valorile a. Face distincia ntre nevoile i dorinele Ce nseamn banii
unei persoane influeneaz deciziile personale. Prinii trebuie s discute cu copiii despre prerile acestora
privind banii. b. Identific valorile personale (de ex. este mai referitoare la bani. Banii nseamn lucruri diferite pentru
(II, III, IV) important s cheltuiasc bani pe oameni n funcie de comunitatea lor cultural. Este
mbrcminte dect s economiseasc). important pentru tineri s neleag ce nseamn banii n
c. Cunoate impactul pe care l au valorile cultura sau comunitatea lor i care sunt prerile lor
personale asupra deciziilor privitoare la bani. referitoare la bani. Nivele: 1 2 3

Decizia privind ce este important

Rugai-i pe tineri s v descrie ce cred ei c este important
pentru diferii oameni (prini/asistent maternal, prieteni,
celebriti) n funcie de lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine, caritate, animale, maini). ntrebai-i pe tineri care
sunt prioritile lor referitoare la bani (cumprarea
hainelor, economisirea pentru o main, investiii, plata
chiriei, alimente). Nivele: 2 3
2. Cunoate i nelege modurile n a. Cunoate relaia dintre munc, economii, Jocurile ne dezvluie valorile
care banii pot fi utilizai pentru a-i fi investiii i banii ctigai. Jucai n familie Monopoly sau alte jocuri care fac referire
de ajutor. b. Explic nelesul expresiei pune-i banii s la bani, cumprri sau vnzri. n timp ce se distreaz,
(II, III, IV) munceasc pentru tine. copiii vor face alegeri care le reflect valorile i prerile
despre bani, care pot aprinde o discuie constructiv n
familie. Nivele: 1 2 3

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
3. Cunoate i nelege diferitele
moduri n care oamenii folosesc
banii pentru a-i ajuta pe alii.
(II, III, IV)
a. Identific moduri de a face donaii altor
persoane aflate n dificultate (de ex. doneaz
mncare, mbrcminte, bani i timp
personal).
b. Cunoate c se simte bine atunci cnd i ajut
pe ceilali.
c. nelege c oamenii doneaz n diferite
moduri pentru cauze pe care le consider
importante.
d. Identific o cauz ctre care ar face donaii.

Economii
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
4. tie i nelege modaliti de a a. Descrie dou locuri unde se Primele economii
economisi bani. economisesc bani (de ex. puculie, Obinuii-i pe copii s economiseasc ncepnd cu o puculi i cu
(II, III, IV) depunerea la banc sau la CEC). o mic alocaie sptmnal. Nivel: 1 Cnd puculia se umple,
b. Identific dou moduri de mergei cu copilul la banc i deschidei un cont de economii.
economisire (de ex. 10% din salar se ncercai s trecei contul pe numele copilului, artai-i carnetul de
economiseste in pusculita sau se economii i lsai-i s urmreasc dobnda pe care banii lor o
depune la CEC pe termen). produc. Nivel: 2

Borcanul pentru economiile familie

5. Este capabil s creeze un plan de a. Stabilete un scop de economisire
economisire. (de ex. pe termen lung i pe termen
(II, III, IV) scurt).
b. Creeaz un pan de economisire
pentru obinerea unui scop (de ex.
cont special de economii).
Familia dvs. se poate amuza prin folosirea unui borcan pentru
economii pentru diferite pli cum sunt cheltuielile legate de
evenimente speciale sau caritate. Purtai o discuie cu copilul despre
scopul economiilor i suma cu care fiecare membru al familiei
trebuie s contribuie sptmnal. Nivele: 1 2
Dezvoltarea unui plan de economii
Pe msur ce tinerii ctig bani din diferite munci casnice sau prin
alte mijloace, ncurajai-i s i dezvolte un plan de economii. De
exemplu, ei pot s i mpart ctigul n diferite pri: 30% pentru
economii pe termen lung (nu se vor atinge de acei bani pn cnd
vor prsi instituia; 30% pentru economii pe termen scurt (pentru
cumprturi pe care le doresc s le fac i nu cost prea mult); 30%
bani de buzunar (pentru cheltuieli imediate); 10% pentru alte
cheltuieli. Nivele: 2 3

Planificarea pentru cumprturi importante

Cteodat tinerii doresc s economiseasc bani pentru cumprturi
importante. Ajutai-i s i dezvolte planul de economii. De

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 exemplu, dac tnrul dorete s i cumpere un bilet de avion
pentru a-i vizita familia sau prietenii, ajutai-l s se informeze
despre preul biletului. Ajutai-i apoi s planifice i s decid ci
bani vor trebui s economiseasc n fiecare lun i pentru ct timp
pentru a-i atinge scopul economiilor. Nivele: 2 3

Economii (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
6. Poate atinge un scop de a. Selecteaz i utilizeaz una sau mai nceperea investiiilor
economisire pe termen scurt sau multe moduri de economisire. Tinerii au nevoie s nvee despre valoarea investiiilor pe termen
lung. b. Evalueaz eficienta fiecrei strategii lung. Ajutai tnrul s nvee despre opiunile de investiii prin
(II, III, IV) de economisire. fixarea unei ntlniri cu un consilier financiar sau prin gsirea
informaiilor pe Internet. Lucrai cu tnrul pentru a selecta o
investiie n care se poate angaja financiar pentru urmtorii 3-5 ani.
Nivele: 2 3 4

Impozitul pe venit
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
8. Cunoate i nelege obligaiile de a. Intelege faptul c venitul ctigat indiferent de faptul c Taxele salariale
depunere a formularelor de impozit este pltit n numerar sau prin cecuri este impozitabil i Pentru a-i nva pe tineri despre taxele pe
pe venit. trebuie declarat. venit, solicitai-le ca atunci cnd primesc
(III, IV) b. Identific toate tipurile de impozite pe venit obligatorii n salariul s observe ci bani au fost reinui
zona respectiv (de ex. locale, municipale, judeene). din salariul lor pentru diferite taxe. Aceasta
c. Cunoate nevoia de a depune formularele de impozit i de este o ocazie de a descrie diferena dintre
a efectua la timp plata impozitelor. salariul net i brut. Nivele: 3 4
d. Expune consecinele nedepunerii formularelor i a
neefecturii plilor la timp. Taxele pe venitul global
Odat ce ncepe munca, tnrul trebuie s

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

Impozitul pe venit (continuare)
Scopuri
9. tie cum s depun la timp
formularele de impozit.
(III, IV)
10. Poate completa formularul de
impozit.
(IV)
Operaiuni bancare i credite
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
completeze formularele pentru declararea
venitului global. Pentru a ajuta tnrul s
neleag beneficiile achitrii taxelor,
explicai-i la ce folosesc banii din taxe
(drumuri, coli, poliie, pompieri, servicii
sociale, parcuri, stadioane, etc.) Nivele: 1 2
De asemenea, putei s i pregtii pe tineri
pentru plata taxelor prin studierea unui
formular tip. Solicitai-i tnrului s
identifice informaiile de care are nevoie
pentru a completa corect formularul. Ajutai
tnrul s completeze formularul sau
solicitai asisten din partea unui prieten,
unei rude sau a unui contabil. Nivele: 2 3 4
Rezultate ateptate Activiti
a. Explic documentele i informaiile necesare
pentru depunerea formularelor de impozit.
b. Identific locurile unde sunt disponibile formulare
de impozit.
c. Stabilete cea mai bun cale de completare i
depunere a formularelor de impozit (de ex. o face
singur, pltete pentru acest serviciu, gsete un
serviciu gratuit).
a. Completeaz formularul, cu indrumare.
b. Completeaz formularul, fr indrumare.
 Scopuri Rezultate ateptate Activiti
11. Cunoate i nelege serviciile a. Identific instituiile financiare disponibile n Instituii financiare
oferite de instituiile financiare. comunitate (de ex. bnci, cooperative de credit, Discutai cu copilul despre instituiile financiare pe
(II, III, IV) economii i mprumuturi) si serviciile oferite de care le folosii i despre serviciile pe care acestea le
acestea. ofer. Pe msur ce observai anunuri publicitare
pentru diferite produse (credite, economii i
mprumuturi, etc.) discutai despre asemnrile i
deosebirile existente. Nivele: 2 3
12. Cunoate i nelege serviciile a. Explic serviciile bancare electronice (de ex.
bancare electronice. bancomate, servicii online) i taxele aferente.
(III, IV) b. Descrie modalitatea n care se fac depuneri, se
pltesc facturi, se transfer fonduri i se
monitorizeaz balana.
13. Cunoate i nelege alte a. Identific alte modaliti de a mprumuta bani (de
modaliti de a mprumuta bani. ex. familie, prieteni, case de amanet).
(III, IV) b. Explic argumentele pro i contra utilizrii
acestor modaliti de a mprumuta bani.
14. tie i nelege cnd i cum s a. tie cnd este o decizie corect s mprumute
mprumute bani. bani.
(III, IV) b. Descrie beneficiile, riscurile i responsabilitile
aferente mprumutului de la prieteni, rude i
instituii financiare.
c. Calculeaz efectul dobnzii asupra mprumutului.

Operaiuni bancare i credite (continuare)

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Scopuri Rezultate ateptate
15. Cunoate i nelege argumentele a. Identific trei avantaje ale utilizrii creditului (de
pro i contra utilizrii creditului. ex. ofer numerar n situaii de urgen, permite
(III, IV) achiziionarea de produse prin telefon sau
Internet, este mai sigur ca folosirea numerarului).
b. Identific trei dezavantaje ale utilizrii creditului
(de ex. poate conduce la datorii, cost ridicat al
dobnzilor, poate dura ani pn la achitare,
sfrete prin a plti mai mult dect preul
original).
Operaiuni bancare i credite (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Activiti
nvarea noiunii de credit
Cu un simplu exerciiu, ajutai-i pe tineri s neleag
cum funcioneaz creditul. Dac vor s mprumute
bani pentru a cumpra ceva mai important,
mprumutai-le dumneavoastr aceti bani. Spunei-le
care este rata dobnzii de mprumut i stabilii un plan
de plat cu consecin pentru pli ntrziate. Dac
tnrul uit s plteasc, deposedai-l de obiect. La
sfritul rambursrii creditului, artai-i tnrului care
era costul original al produsului i apoi ct i-a costat
pe ei ntr-adevr datorit faptului c v-au pltit n rate
cu dobnd. Nivele 2 3
Avantajele unui credit
Discutai cu copilul ct de folositoare pot fi crile de
credit (pentru urgene, pentru a face
cumprturi/Internet, pentru a rezerva camere de hote,
etc.) Nivele: 1 2 3
Cumprarea unei maini pe credit
Fiecrui tnr i-ar plcea s aib maina sa personal.
Ajutai-i s neleag ct i va costa o main dac o
vor cumpra prin mprumut. Presupunei c tnrul are
3000 $ i vrea s cumpere o main. Discutai
variantele cum ar fi s cumpere o main mai veche
pentru 3000 $ sau s ia un mprumut pentru una mai
scump. Folosii un program pe calculator sau creion
i hrtie pentru a calcula ct ar fi dobnda i plile
pentru un mprumut de 6000 $ desfurat pe mai mult
de cinci ani. Ajutai-l pe tnr s-i imagineze ct ar
costa n momentul de fapt o main de 9000 $ dup
achitarea mprumutului. Trebuie s discutai ce main
putei cumpra pentru 3000 $ fa de suma de 9000 $
i cum s evaluai reparaiile i ntreinerea unei
maini mai vechi. Nivele 2 3 4
Activiti
16. tie i nelege cum funcioneaz
crile de credit.
(III, IV)
17. tie cum s solicite un mprumut
i ajutor financiar.
(III, IV)
18. tie cum s interpreteze un
fluturas de salariu
(III, IV)
Buget/Plan de cheltuieli
Scopuri
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
a. Explic diferenele ntre crile de credit, cri de
debit i taxele aferente.
b. Descrie argumentele pro i contra utilizrii
fiecrui card.
a. Identific dou sau mai multe situaii n care
mprumuturile pot fi necesare (de ex. educaie,
cas, main).
b. tie unde s solicite un mprumut.
c. Explic ce informaii sunt necesare pentru a
completa solicitarea.
d. Completeaz o solicitare de mprumut cu
supervizare.
a. Explic termenii utilizai ntr-o foaie de salariu
(de ex. salariu brut, salariu net).
b. Interpreteaz informaiile de pe foaia de salariu
(de ex. impozite reinute, salariu brut, salariu net).
Rezultate ateptate Activiti
19. Este capabil s in o eviden a a.
unei alocaii sptmnale.
(II, III, IV)
20. Poate crea un plan de cheltuieli
realist pentru o lun.
(III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
ine un jurnal de cheltuieli nvarea folosirii banilor lichizi
pentru a urmri toate nvai-l pe copil denumirile monezilor i ale bancnotelor. Rugai-l pe
cheltuielile. copil s plteasc ceva cu bani lichizi la un magazin sau la un restaurant
b. Determin zonele principale de fast-food i ajutai-l s se asigure c a primit restul corect. Nivel: 1
cheltuieli (de ex. mbrcminte, Jocul de-a magazinul
mncare, activiti recreative). Dai-i copilului un registru de jucrie i civa bani de jucrie
c. Rezist tentaiei de a face presupunnd c are un magazin. Este un mod bun pentru a-i face s
cumprturi inutile. nvee despre cumprarea lucrurilor, a schimba banii i despre luarea
d. Evalueaz i modific deciziilor la cumprturi. Nivel: 1
obiceiurile de cumprturi.
a. Cunoate importana Plata facturilor
planificrii cheltuielilor. Lsai-l pe copil s plteasc cnd pltii anumite facturi (utiliti,
b. Creeaz o list cu categoriile asigurri). Discutai despre diferite metode pentru plata facturilor cum ar
din planul de cheltuieli (de ex. fi deducerile, completarea cecurilor, plata online. Discutai despre
mncare, haine, activiti argumentele pentru i mpotriva fiecrei metode i despre ce se ntmpl
recreative). dac nu pltii argumentele la timp. Nivele: 1 2
c. Identific dac o categorie este
fix sau flexibil. ecia Exerciii de trai dup un buget
d. Evalueaz situaia curent i
aloc bani pentru fiecare Folosii un sistem de plicuri pentru a-i nva pe tineri cum s triasc
categorie. dup un buget. Socotii ct cheltuii n fiecare lun pe hainele copiilor,
pe articole de toalet, tunsori, frizer, prnz, bani de buzunar i alte
lucruri. Aranjai plicurile pe fiecare categorie i dai-le copiilor bani
lichizi pentru fiecare la nceputul lunii (a-i putea ncepe fcnd aceasta
sptmnal). Explicai-le c sunt responsabili pentru diferitele
cumprturi pe care le fac n fiecare lun folosind banii din plic iar cnd
acetia s-au cheltuit, alii nu mai sunt. Gndii-v c tinerii vor cheltui
mai repede n primele luni. Acest sistem i nva c dac vor cumpra
cele mai scumpe lucruri nu vor mai avea bani pentru altceva. Dac
tinerii fac acest lucru la sfritul lunii cu banii rmai n plicuri datorit
deciziilor chibzuite pe care le-au luat, lsai-i s i cheltuie sau s-i
economiseasc. A-i putea, de asemenea, s includei n categoriile de
plicuri i economii sau acte de caritate. Nivele: 2 3 4
Consum
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
21. tie s cumpere utiliznd a. Descrie valoarea monedelor i a bancnotelor.
numerar. b. Numr corect banii pentru efectuare cumprturii.
(II, III, IV) c. Numr banii primii ca rest dup cumprturi.
22. Cunoate i nelege modaliti a. nelege cum obiceiurile de cumprturi ale unei persoane i
de a face cumprturi ncadrndu-se afecteaz planul de cheltuieli.
ntr-un buget. b. Explic unde i cum s caute reduceri
(II, III,IV) c. Explic unde i cum s utilizeze cupoanele pentru a
economisi bani.
d. Identific trei opiuni de cumprare alternative (de ex. piee,
magazine universale, reclame n ziare, magazine de produse
la mna a doua, comenzi prin pot, Internet, magazine cu
discounturi).
e. Compara diferitele opiuni de cumprare.
23. tie cum reclamele afecteaz a. Identific trei forme de reclam (de ex. TV, radio, reviste,
deciziile de cheltuieli. Internet, ziare).
(II, III, IV) b. Cunoate faptul c reclama reprezint o momeal i adesea
poate induce n eroare sau poate fi imprecis.
c. Cunoate ce produse i campanii de promovare sunt
concentrate pe tineri.
d. Identific limbajul reclamelor i interpreteaz scrisul
mrunt.

Consum (continuare)
Scopuri
24. Poate face cumprturi
convenabile pentru articolele de zi
cu zi (de ex. produse de ngrijire
personal, mncare, rechizite
colare).
(II, III, IV)
Rezultate ateptate Activiti
a. Gsete i folosete cupoane. Cumprturi prin comparaie
b. Explic preul unitar. Pentru a arta copiilor cum s-i fac
c. Interpreteaz i folosete preul unitar pentru a alege cea mai economiile le putei exemplifica aceasta
convenabil achiziie pentru bugetul unei persoane. prin cumprturi prin comparaie. Luai-i la
d. Evalueaz informaiile din reclame. cumprturi n diferite magazine. Discutai
e. Interpreteaz i folosete informaiile de pe eticheta despre ce ai putea cumpra cu 100.000 lei
produsului pentru a alege cea mai convenabil achiziie. din mai multe magazine. Putei de
f. Utilizeaz dou opiuni alternative de cumprare (de ex, piee asemenea folosia aceasta ca o ocazie de a
de chilipiruri, cataloage, reprezentane). discuta despre raportul cantitate calitate.
Nivele: 2 3

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
25. Cunoate i nelege beneficiile
cumprrii de mncare i
mbrcminte prin comparaie.
(II, III; IV)
Consum (continuare)
Scopuri
26. tie i nelege argumentele pro
i contra achiziionrii de la
magazinele cu plata n rate sau
leasing.
(III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
a. Explic ce este cumprarea prin comparaie i cum se
realizeaz.
b. Interpreteaz informaiile de pe etichete produsului i explic economiile le putei exemplifica aceasta
modul n care pot fi utilizate aceste informaii pentru a lua
decizii de cumprare (de ex. etichetele alimentelor ofer
informaii nutriionale, etichetele de pe articolele de
mbrcminte ofer instruciuni de splare).
c. Descrie diferenele dintre produsele de marc i produsele
generice.
d. Face distincia dintre mod i necesiti atunci cnd
achiziioneaz produse.
Rezultate ateptate
a. Detaliaz conceptul de rate sau leasing.
b. Identific dou avantaje ale cumprrii de la magazinele n ecia Evaluarea
rate (de ex. permite obinerea produselor casnice cu fonduri
limitate, permite obinerea ntregii dotri a unui apartament
dintr-un singur loc).
c. Identific dou dezavantaje ale cumprrii n rate (de ex. mai
scump dect cumprarea normal, trebuie achitate n timp
sau se pierd toate obiectele nchiriate).
Cumprturi prin comparaie
Pentru a arta copiilor cum s-i fac
prin cumprturi prin comparaie. Luai-i la
cumprturi n diferite magazine. Discutai
despre ce ai putea cumpra cu 100.000 lei
din mai multe magazine. Putei de
asemenea folosia aceasta ca o ocazie de a
discuta despre raportul cantitate calitate.
Nivele: 2 3
Preul produselor de marc
Toi suntem inta publicitii. Cumprarea
unui produs de marc sau altor produse
scumpe implic acordarea unor bonusuri.
Pentru a-i nva pe tineri despre aceste
bonusuri, descriei-le bugetul
dumneavoastr pentru un anumit articol
(deodorante, baschei, produse de ngrijirea
prului). Dac vor ceva mai scump, trebuie
s foloseasc proprii bani pentru a
completa diferena. Nivele: 2 3
Activiti
ofertelor prin
telefon
Zi de zi suntem bombardai cu solicitri
telefonice pentru cri de credit, oferte
gratuite i alte cadouri. Cnd primii
un telefon de un ofertant, cerei-i copilului
s-i roage s trimit materiale scrise care s
descrie oferta. Aceasta v ajut s-i nvai
pe tineri c trebuie s fie ateni cnd
evalueaz ofertele i s nu ia o decizie
imediat. Nivele: 2 3
27. Cunoate i nelege drepturile a. Cunoaste diferitele tipuri de garanii i modul de utilizare a
fundamentale ale consumatorului. acestora.
(III, IV) b. Stie cnd este adecvat s se schimbe sau returneze un produs
i cum se face acest lucru (pstrarea chitanei i garaniei
produsului).
c. Identific cine promoveaz drepturile consumatorilor n
comunitate.
d. Descrie dou metode de exercitare a drepturilor
consumatorului (de ex. plngere, dorete s se adreseze
sefului magazinului).
e. Cunoate cnd i cum s cear ajutor de la protectia
consumatorului.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 Domeniul ngrijirii personale

Igien personal
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
1. Cunoate i nelege importana a. Definete termenul igien. LSASSSN, VI-11, Personal
unei bune igiene. b. Descrie ce nseamn bun igien. Checkup, p.396-398.
(II, III, IV) c. Explic modul n care slaba igien afecteaz prieteniile i relaiile cu LSASSSN, VI-10, Hygiene,
ceilali. p.393-395.
d. Explic modul n care igiena afecteaz sntatea unei persoane.
2. Poate menine o bun igien. a. Detaliaz cnd i cum se utilizeaz produsele de igien (de ex. hrtia de STH, Unit 5, Activity 5,
(II, III, IV) toalet, spun, ampon, perie, pieptene, periu de dini, past de dini, a p.112-114.
dentar, deodorant, erveele/tampoane sanitare, ustensile de brbierit). STH, Unit 5, Activity 13,
b. Demonstreaz cum se spal corpul i minile dup folosirea toaletei. p.121.
c. Demonstreaz utilizarea corespunztoare a produselor de igien pentru a STH, Unit 5, Activity 16, p.
menine curate prul, dinii, unghiile i corpul unei persoane. 122-124.
RSF, Personal Hygiene #2
RSF, Personal Hygiene #3

Sntate
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
3. Cunoate i nelege modalitile a. Identific trei moduri de a preveni rceala sau gripa. REF- Ways to Stay Healthy-
de a rmne sntos. b. Explic modul de prevenire a bolilor contagioase ca pojarul, oreionul i http://www.hbci.com
(II, III, IV) vrsatul de vnt prin vaccinare i/sau evitarea contaminrii. /~jackp/survstay.htm
c. Explic modul n care exerciiile regulate pot face o persoan s se simt REF- Work Place Health Kit-
mai bine i s arate mai bine. RSF, Health #1
RSF, Health #2
4. tie cum c trateze bolile minore a. Descrie simptomele rcelii, gripei i altor probleme obinuite de sntate. MIOYO, Knowing What to
i rnirile simple. b. Demonstreaz cum se utilizeaz un termometru. Do,
(III, IV) c. Alege medicaia adecvat eliberat fr reet pentru durere, probleme p.61.
stomacale, diaree, simptome de rceal/alergii. RSF, Health #3
d. Explic modul n care se trateaz rnirile simple cum sunt tieturile, RSF, Health #6
arsurile, mucturile, nepturile i achiile.
e. Demonstreaz tratarea rnirilor simple cum sunt tieturile, arsurile,
mucturile, nepturile i achiile.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Sntate (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
5. tie cnd i cum s solicite a. Descrie cum afl cnd o boal nu a rspuns la medicaia eliberat fr MIOYO, Knowing What to
asisten medical. reet sau la remediile casnice. Do,
b. Explic ce trebuie s fac atunci cnd o boal nu a rspuns la medicaia p.61.
eliberat fr reet sau la remediile casnice.
c. tie cnd s mearg la o camer de urgen i cnd s mearg la doctor sau
la clinic.
d. Expune costurile aferente doctorului/dentistului, clinicii i camerei de
urgen.
e. Alege resursele medicale/stomatologice corespunztoare pentru problema
ce necesit tratament.
f. Descrie paii pentru a face i a menine un consult medical/stomatologic.
6. Cunoate i nelege importana a. Explic diferena dintre medicamentele eliberate cu i fr reet. STH, Unit 8, Activity 4,
utilizrii medicamentelor eliberate b. Interpreteaz instruciunile furnizate pe medicamentele eliberate cu i fr p.161-
cu i fr reet conform reet. 162.
recomandrilor. c. Descrie ce se ntmpl cnd medicaia este utilizat necorespunztor. STH, Unit 8, Activity 5,
(II, III, IV) d. Descrie efectele posibile ale utilizrii medicamentelor n timpul sarcinii. p.162.
7. Cunoate i nelege resursele a. Descrie tipurile disponibile de asigurare medical (de ex. Medicaid, STH, Unit 8, Activity 2,
medicale/stomatologice disponibile. asigurri medicale pentru angajai, studeni sau personale). p.160.
(III, IV) b. Explic unde i cum s obin una sau mai multe tipuri de asigurri CLSA, Activity 30, Where in
medicale. the World Do I Find?
c. Identific dou moduri de a gsi un doctor/stomatolog n comunitate (de RSF, Health #10
ex. verific paginile aurii, cabinetele medicale/stomatologice, companiile
de asigurri de sntate, rude i prieteni).
8. tie cum s menin o bun a. Identific trei moduri de reducere a stresului (de ex. exerciii, respir MIOYO, Dealing with Stress,
sntate emoional. adnc, simplific programul). p.66.
(III, IV) b. Descrie semnele i simptomele depresiei i ale altor probleme de sntate LSASSSN, VI-21, Stress &
emoional. Stressors, p. 426-428.
c. Descrie unde s se adreseze n comunitate pentru a obine ajutor pentru LSASSSN, VI-22, Stressful
depresie i alte probleme de sntate emoional. Events & Situations, p.429-
d. Alege o strategie de reducere a stresului i meninere a unei bune snti 431.
emoionale (de ex. exerciii, respir adnc, simplific programul). LSASSSN, VI-23, Coping
e. Evalueaz eficacitatea strategiei alese. with Stress, p.432-435.
LSASSSN, VI-24,
Depression, p.436-438.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Alcool, droguri i tutun
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
9. Cunoate i nelege riscurile a. Descrie modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz corpul. MIOYO, Drugs and Alcohol,
medicale, sociale, emoionale i b. Descrie modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz dezvoltarea p.64.
legale aferente consumului de ftului. STH, Unit 1, Activity 2, p.11-
alcool, droguri i tutun. c. Explic modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz o persoan i 14.
(II, III, IV) familia sa. STH, Unit 8, Activity 9,
d. Descrie ce cred prietenii i familia despre consumul de droguri, alcool i p.165.
tutun. STH, Unit 8, Activity 10,
e. Numete dou moduri n care familiile transmit mai departe principii p.165-167.
despre droguri, alcool i tutun. RSF, Alcohol, Drugs,
Tobacco #1, #2, #3, and #4
10. Cunoate i nelege impactul a. Definete expresia presiunea exercitat de cei de-o seam. SSASSSN, Worksheet 95,
presiunii exercitate de cei de-o b. Explic modul n care cei de-o seam influeneaz deciziile privind Resisting Negative Pressure,
seam asupra deciziilor privind consumul de alcool, droguri i tutun. p.133.
alcoolul, drogurile i tutunul. c. Identific dou moduri de a rezista presiunii negative exercitate de cei de- RSF, Alcohol, Drugs,
(II, III, IV) o seam. Tobacco #5
11. Cunoate i nelege tipurile de a. Identific trei forme de asisten privind abuzul de substane (de ex. MIOYO, Where Would You
asisten disponibile pentru NA/AA, consilier n domeniul consumului de substane). Go?
dependena de alcool, droguri i b. Identific cel puin un grup de suport care ofer asisten membrilor P.65.
tutun. familiei (de ex. ALANON). RSF, Alcohol, Drugs,
(II, III, IV) c. Identific unde sunt oferite aceste servicii n comunitate (de ex. carte de Tobacco #6
telefon, consilier colar, Internet).
12. Cunoate i nelege implicaiile a. Descrie legile privitoare la consumul de alcool n statul respectiv (de ex. LSASSSN, IV-28, Choosing
legale ale condusului sub influena vrsta legal de la care este permis consumul de alcool). Your
alcoolului. b. Descrie limitele legale ale consumului de alcool stabilite n statul Driver, p.273-274.
(III, IV) respectiv. LSASSSN, IV-29, Drinking
c. Descrie dou consecine ale condusului sub influena alcoolului. &
d. Descrie dou strategii privind consumul responsabil de alcool (de ex. Driving, p.275-277.
consum limitat, desemnarea unui ofer). RSF, Alcohol, Drugs,
Tobacco #7

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Sexualitate
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
13. Cunoate i nelege modul n a. Identific anatomia sexual feminin i masculin. STH, Unit 1, Activity 2, p.11
care se schimb corpul femeii i al b. Explic schimbrile corporale care intervin n timpul pubertii att la STH, Unit 7, Activity 2,
brbatului n timpul pubertii. brbai ct i la femei. p.142-143.
(II, III, IV) STH, Unit 7, Activity 3
RSF, Relationships and
Sexuality#1
14. Cunoate i nelege diferena a. Definete termenii gen sexual i orientare sexual. REF: Questions About Sexual
dintre genuri sexuale i orientare b. Identific trei orientri sexuale (de ex. heterosexual, homosexual i Orientation
sexual. bisexual).
(II, III) c. Definete stereotipurile i discriminrile bazate pe orientarea sexual.
15. Cunoate i nelege modurile de a. Descrie modul n care femeile rmn nsrcinate. CLSA, Activity 23, The Birth
evitare a sarcinilor. b. Identific cel puin trei metode de contracepie. Control Box.
(II, III, IV) c. Explic modul de utilizare a acestor metode de contracepie. CLSA, Activity 49 Not a Bag
d. Evalueaz eficacitatea fiecrei metode de prevenire att a sarcinilor ct i a of Tricks.
bolilor cu transmitere sexual. CLSA, Activity 63, Sexual
e. Explic de ce abstinena este singura metod ce nu implic riscuri. Jeopardy.
f. Descrie cui s se adreseze pentru a obine informaii despre graviditate,
contracepie i prevenie.
16. Cunoate i nelege cum s a. Explic modul de transmitere a unei boli cu transmitere sexual sau SIDA. MIOYO, Preventing HIV &
previn, identifice i trateze bolile b. Identific trei boli cu transmitere sexual obinuite. AIDS, p.67.
cu transmitere sexual, inclusiv c. Descrie modul n care aceste boli cu transmitere sexual i afecteaz MIOYO, Other Sexually
SIDA. corpul. Transmitted Diseases, p. 68.
(II, III, IV) d. Explic modurile de protecie fa de bolile cu transmitere sexual. LSASSSN, VI-16, HIV &
e. Descrie metodele de tratament pentru cel puin dou boli cu transmitere AIDS, p.412-414.
sexual. CLSA, Activity 33, Cruise to
f. Identific organizaiile comunitare care ofer testare gratuit i anonim. Island Paradise.
PTC, Session IV,
Understanding STDs and
HIV & How to Reduce Risk.
PTC, Session V, Increasing
Your Knowledge About
Protection.
RSF, Relationships and
Sexuality #6

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Sexualitate (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
17 Cunoate i nelege simptomele a. Identific dou semne ale sarcinii (de ex. lipsa ciclului, greuri matinale). MIOYO, Symptoms of
unei sarcini i resursele disponibile. b. Explic unde poate obine un test de sarcin. Pregnancy, p.10.
(II, III, IV) c. Identific dou resurse comunitare care ofer consiliere i ngrijire PTC, Session VII, How to
prenatal. Use Resources to Support
Your Choices.
RSF, Relationships and
Sexuality #4

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004

Dezvoltare personal
Scopuri
1. Cunoate i nelege conceptul
respectului de sine.
(II, III, IV)
2. Cunoate i nelege punctele tari
i nevoile unei persoane.
(II, III, IV)
3. Cunoate i nelege impactul
unui comportament atent,
respectuos, responsabil i onest
ntr-o relaie.
(II, III, IV)
4. Cunoate i nelege modul n
care mnia, necinstea, i nepoliteea
afecteaz relaiile.
(II, III, IV)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Domeniul dezvoltrii sociale
Rezultate ateptate Activiti
a. Definete termenul respect de sine. CLSA, Activity 78, Getting
b. Explic legtura dintre respect de sine pe de o parte i contiin de sine i to Know Me.
imagine de sine pe de alt parte. CLSA, Activity 79, Who
c. Descrie relaia dintre respect de sine i bunstarea emoional. Am I Collage.
CLSA, Activity 98, Positive
Affirmation.
RSF, Personal Development
#1; RSF, Personal
Development #2
a. Definete punctele tari i nevoile. CLSA, Activity 9, Toilet
b. Identific trei puncte tari i nevoi personale. Paper.
c. Recunoate cum punctele tari ale unei persoane pot fi utilizate pentru a CLSA, Activity 10, Grab
satisface nevoile. Bag.
a. Definete comportamentul atent, respectuos, responsabil i onest. LSASSSN, 1-6, Acts of Kind
b. D exemple de situaii n care comportamentul atent, respectuos, ness, p.13-15.
responsabil i onest a afectat o relaie. SSASSSN, Worksheet 46,
Respecting Others as
Individuals, p.222.
SSASSSN, Worksheet 47,
Recognizing the Value of
Friendship, p.222.
RSF, Relationships #2
a. Definete comportamentul mnios, necinstit i nerespectuos. SSASSSN, Worksheet 61,
b. D exemple de modul n care acestea afecteaz relaiile. Having Respect for the
Property of Others, p243.
SSASSSN, Worksheet 63,
Respecting Community
Authority
Figures, p.243.
Contiin cultural
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
5. Cunoate i nelege identitatea a. Descrie obiceiurile asociate cu cultura persoanei (de ex. structura LSASSSN, I-2, My Ethnic
cultural a persoanei. familial, limba, mncarea, mbrcmintea). Background, p.2-6.
(II, III, IV) b. Cunoate contribuiile pe care cultura unei persoane le-a adus societii. RSF, Cultural Awareness #1
c. nelege impactul pe care cultura l are asupra identitii, valorilor i RSF, Cultural Awareness #2
principiilor unei persoane.
6. Cunoate i nelege diferitele a. Identific i descrie obiceiurile a trei grupuri culturale. LSASSSN, I-1, Ethnic
grupuri culturale. b. Descrie contribuiile pe care aceste culturi le-au adus societii. Groups, p.2-3.
(II, III, IV) c. Respect atitudinile i principiile celorlalte grupuri culturale. RSF, Cultural Awareness #6,
#7, #9, and #10
7. Cunoate i nelege cum poate a. Definete rasismul, stereotipurile, prejudecile i discriminarea, CLSA, Activity 86,
rspunde eficace prejudecilor i b. Demonstreaz dou strategii pozitive de a rspunde prejudecilor i Celebrating Differences, Part
discriminrii. discriminrii acas, la coal i n comunitate. I.
(II, III, IV) CLSA, Activity 87,
Celebrating Differences, Part
II & III.
RSF, Cultural Awareness #11,
#12, #13, and #14

Comunicare
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
8. Cunoate i nelege elementele a. Recunoate influena diverselor culturi asupra elementelor comunicrii. CLSA, Activity 2,
comunicrii. b. Explic diferenele dintre comunicarea verbal i non-verbal. Grandmothers Truck.
(II, III, IV) c. Descrie trei forme de comunicare non-verbal (de ex. inuta corpului, CLSA, Activity 15, Broken
gesturi, contact vizual, i expresii faciale). Squares.
d. Explic modul de a asculta eficace pentru a clarifica ceea ce s-a spus. CLSA, Activity 17, Comfort
e. Explic modul de a adresa ntrebri eficiente atunci cnd clarific sau Zone.
obine informaii (de ex. ntrebri deschise i nchise). CLSA, Activity 18, Body
f. Descrie modul n care feedback-ul poate ajuta comunicarea i/sau o poate Language.
mpiedica. CLSA, Activity 19, John &
g. Identific dou strategii de a oferi feedback (de ex. prin utilizarea Mary.
afirmaiilor cu eu, concentrarea pe comportament nu pe persoan). CLSA, Activity 43, Peanut
h. Identific dou strategii de a primi feedback (de ex. contact vizual, Butter & Jelly.
nentreruperea unei conversaii). SSASSSN, Skill 3, Being
Able to Communicate, p.18
Comunicare (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
9. tie cum s comunice cu prietenii a. Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali (de ex. SSASSSN, Revealing
i familia. strngerea minii, contact vizual, limbaj standard vs. argou, atingere Yourself to
(II, III, IV) adecvat). Others, p.65-74.
b. Purtarea unei conversaii utiliznd limbajul verbal i non-verbal SSASSSN, Skill 2,
corespunztor. Understanding
c. Demonstreaz oferirea i primirea de feedback n dou situaii cu familia Anothers Point of View,
i prietenii. p.10-17.
d. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali. RSF, Communication #2
10. Cunoate cum s comunice n a. Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali (de ex. LSASSSN, III-30, Getting
mediul colar. strngerea minii, contact vizual, limbaj standard vs. argou). Along
(II, III, IV) b. Utilizeaz tehnici de ascultare eficace pentru a lmuri instruciunile. with Authority, p.193-195.
c. Demonstreaz capacitatea de a adresa ntrebri eficace pentru a obine LSASSSN, III-31, Asking
i/sau clarifica informaii. Good
d. Demonstreaz oferirea i primirea de feedback n dou situaii cu Questions, p.196-198.
personalul colii. RSF, Communication #11
e. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali.

11. tie cum s comunice la locul de
munc.
(III, IV)
12. tie cum i cnd s utilizeze
tehnologia pentru a comunica
eficace i n siguran.
(II, III, IV)
a. Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali (de ex. SSASSSN, Skill 7, Making a
strngerea minii, contact vizual, limbaj standard vs. argou). Good Impression, p.51-57.
b. Utilizeaz tehnici de ascultare eficace pentru a lmuri instruciunile. RSF, Communication #12
c. Demonstreaz capacitatea de a adresa ntrebri eficace pentru a obine
i/sau clarifica informaii.
d. Demonstreaz oferirea i primirea de feedback n dou situaii legate de
munc.
e. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali.
a. Explic modul diferit de utilizare a telefonului i emailului la munc i REF-Business Netiquette
acas.. http://www.bspage.com
b. Demonstreaz etichet adecvat n utilizarea telefonului acas i la munc /1netiq/Netiq.html
(de ex. cum s rspund, s preia un mesaj i s transmit informaii). RSF, Communication #14
c. Demonstreaz etichet adecvat n utilizarea emailului acas i la munc.
d. Explic modul de a comunica n siguran atunci cnd utilizeaz telefonul
i emailul (mesaj vocal adecvat pe robotul telefonic, dezvluirea
corespunztoare a informaiilor personale n email).

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
Comunicare (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
13. tie cum i cnd s fie sigur pe a. Explic diferenele dintre stilurile de comunicare pasive, agresive i sigure SSASSSN, Skill 4,
sine atunci cnd comunic acas, la pe sine. Negotiating or
coal sau la munc. b. Descrie cum s comunice demonstrnd ncredere n sine. Compromising, p.26-32.
(II, III, IV) c. Cunoate faptul c oamenii au dreptul de a exprima opinii diferite. RSF, Communication #16
d. Demonstreaz comunicare ce reflect siguran de sine n trei situaii.
14. tie cum s gestioneze un a. Descrie semnele de conflict. LSASSSN, II-12, Identifying
conflict. b. Descrie dou moduri diferite de a gestiona un conflict. a Conflict, p.107-108.
(II, III, IV) c. Demonstreaz dou tehnici de gestionare a conflictelor ce ar putea fi LSASSSN, II-13,
utilizate acas, la coal sau la munc. Compromising p.109-111.
15. tie cum s utilizeze tehnicile de a. Identific situaii care ar putea produce sentimente de mnie n propria SSASSSN, Skill 8,
gestionare a mniei. persoan i a altora. Controlling
(II, III, IV) b. Descrie indiciile i sentimentele mniei n propria persoan i a altora. Your Emotions, p.58-64.
c. Explic o tehnic de gestionare a mniei (de ex. plecarea). RSF, Communication #17
d. Demonstreaz dou tehnici de gestionare a mniei ce ar putea fi utilizate
acas, la coal sau la munc.

Relaii
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
16. Cunoate i nelege diferenele a. Descrie diferitele tipuri de relaii (de ex. familie, prieteni, de afaceri, CLSA, Activity 29, Finding
dintre diferitele tipuri de relaii. profesionale, maritale i sentimentale). the
(II, III, IV) b. Cunoate valoarea pstrrii a mai mult de un tip de relaii. Right Relationship.
c. Explic regulile, limitele i codul comportamental aferente fiecrui tip de RSF, Relationships #1
relaie.
d. Descrie rolurile diferite pe care le joac oamenii n diferite relaii.
17. tie cum s dezvolte i s a. Identific trei caracteristici ale relaiilor sntoase i duntoare. CLSA, Activity 29, Finding
pstreze relaii sntoase. b. Descrie dou moduri de a dezvolta o relaie nou cu familia, prietenii, the Right Relationship.
(II, III, IV) colegii de munc, sau romantice. SSASSSN, Problems or
c. Descrie dou moduri de a gestiona o relaie duntoare (de ex. clarificarea Unusual Situations, p.168.
limitelor, solicitarea de consiliere, asisten legal, terminarea relaiei). LSASSSN, I-21- I-31, Being
d. Analizeaz rolurile i responsabilitile pe care ambele pri le au n Part
meninerea relaiei. of a Family, p.51-71.
e. Descrie cum relaiile se modific n timp. RSF, Relationships #2
f. Identific dou moduri de a menine o relaie n timp i la distan.
Relaii (continuare)
Scopuri Rezultate ateptate Activiti

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
18. tie cum s vorbeasc cu ceilali a. Explic modul de a vorbi cu un partener despre probleme cum sunt PTC, Session III, How to
despre deciziile care afecteaz ntlnirile romantice, activitile sexuale, prevenirea bolilor cu transmitere Make Your Choices Stick
relaiile. sexual i a sarcinilor, despre cstorie i probleme printeti. PTC, Session VII, How to
(III, IV) b. Explic modul de a vorbi cu familia i prietenii despre probleme cum sunt Use Resources to Support
ntlnirile romantice, activitile sexuale, prevenirea bolilor cu transmitere Your Choices.
sexual i a sarcinilor, despre cstorie i probleme printeti. RSF, Relationships #3
c. Exerseaz convorbirea cu un partener ntr-o situaie simulat. RSF, Relationships #4
d. Exerseaz convorbirea cu familia i prietenii ntr-o situaie simulat.
19. tie cum s dezvolte i s a. Definete sistemul de suport personal. MIOYO, Friends, p.75.
utilizeze un sistem de suport b. Cunoate beneficiile de a avea mai mult de o persoan care s ofere ajutor SSASSSN, Making and
personal. cu problemele. Keeping
(III, IV) c. Identific dou sau mai multe persoane care pot oferi ajutor. Friends, p.89.
d. Creeaz o list cu persoane-resurs incluznd adrese i numere de telefon. OP, Unit XV, Identifying
e. Evalueaz punctele tari i nevoile unui sistem de suport personal. Supportive Resources.
f. Identific trei strategii de a extinde sistemul de suport personal. RSF, Relationships #11
g. Analizeaz dou situaii unde este necesar ajutorul (de ex. probleme de
munc, crize familiale) i identific persoana de suport corespunztoare.
20. tie i nelege conceptul de a. Definete i d exemple de comuniti diferite (de ex. religioase, grupuri SSASSN, Worksheet 71,
comunitate. culturale, de cartier, la coal, civice). Volunteering at Agencies,
(III, IV) b. Descrie responsabilitile aferente apartenenei la o comunitate. p.257.
c. Identific trei lucruri care fac o persoan s fie parte a unei comuniti (de RSF, Relationships #12
ex. vrsta, cultura, interesele, nevoile).
d. Cunoate beneficiile implicrii n diverse comuniti.

Timp liber
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
21. Cunoate i nelege importana a. Descrie diferenele dintre activitile recreative sntoase i duntoare. MIOYO, What Do You Do
activitilor recreative sntoase. b. Descrie dou avantaje ale activitilor recreative sntoase (de ex. For Fun? p.72.
(II, III, IV) reducerea stresului, cunoaterea de oameni cu interese similare). MIOYO, What Does It
c. Identific dou resurse care pot fi utilizate pentru a gsi activiti Mean? p.73.
recreative sntoase (de ex. ziare, Internet, afiaje, carte de telefon, familie MIOYO, Try Something
i prieteni). New,p.73.
d. Identific o activitate recreativ spre a o explora amnunit. RSF, Relationships #13
Domeniul deprinderilor de munc i studiu

Planificarea carierei
Scopuri Rezultate ateptate Activiti

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
1. Este capabil s identifice cariere a. Identific deprinderile, abilitile, afinitile i antipatiile legate de munc. CLSA, Activity 27, Name
de interes. b. Gsete domenii de carier potrivite deprinderilor, abilitilor, afinitilor that Job.
(II, III, IV) i antipatiilor. CLSA, Activity 79, Who
Am I Collage.
2. Este capabil s ia o decizie a. Strnge informaii despre unul sau mai multe domenii de carier (de ex. CLSA, Activity 32, A
privitoare la carier n cunotin de perspectiva/tendinele carierei, deprinderi tehnice, salarii poteniale, Window to the Future.
cauz. educaie i pregtirea necesar). CLSA, Activity 40, What is
(III, IV) b. Cunoate importana voluntariatului, urmririi locurilor de munc, i My Career?
stagiilor pltite pentru a obine informaii despre domeniile de carier. CLSA, Activity 58, Whats
c. Stabilete scopul carierei. My Line.
d. Ajusteaz interesele carierei cu deprinderile, obiective carierei i abilitile CLSA, Activity 70,
personale. Community Interviews.
e. Evalueaz fiecare opiune de carier i alege un domeniu de carier care se CLSA, Activity 75, Career
potrivesc cel mai bine scopurile de carier ale individului. Choices.

3. Este capabil s dezvolte un plan a. Recunoate cum locul de munc, experienele de voluntariat, educaie i Cash 12-15, Part II, Chapter
de carier. training profesional afecteaz ndeplinirea scopurilor de carier. 3, Do I Get a Job or Bank on
(III, IV) b. Determin resursele necesare pentru a obine educaia, trainingul i the Lottery?
stagiatura solicitat. RSF, Career Planning #9
c. Identific bursele, fondurile i ajutoarele financiare disponibile.

Locul de munc
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
4. nelege importana angajrii. a. Descrie modul n care nevoile i dorinele se leag de angajare. CLSA, Activity 34, Its In the
(II, III, IV) b. Identific dou motive pentru care oamenii muncesc (de ex. stabilitate, Bag.
independen). RSF, Employment #1
c. Explic dou moduri n care munca afecteaz stilul de via al unei RSF, Employment #2
persoane. RSF, Employment #3

Locul de munc (continuare)

Scopuri Rezultate ateptate Activiti
5. tie cum s gseasc locuri de a. Identific trei tipuri de slujbe temporare, cu norm redus n comunitate Cash 12-15, Part II, Chapter
munc temporare, cu norm redus (de ex. baby-sitting, distribuirea ziarelor, tiatul ierbii). 3, Do I Get a Job or Bank on
n comunitate. b. Descrie unul sau mai multe moduri de a obine slujbe temporare, cu norm the Lottery?
(II, III) redus (de ex. afiaj, anunuri n broura comunitar, crearea unui afi, RSF, Employment #5
discuii cu vecinii).
c. Alege o strategie de a obine slujba temporar, cu norm redus preferat.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
6. tie cum s caute un loc de a. Citete i interpreteaz informaiile din anunurile din ziare i alte MIOYO, How Do I Find A
munc. materiale tiprite). Job? p.3.
(III, IV) b. Folosete Internetul pentru a gsi locuri de munc disponibile. MIOYO, Learn More About
c. Cunoate importana relaiilor personale n cutarea unui loc de munc (de Finding Jobs, p.3-6.
ex. piaa de munc ascuns). MIOYO, Reading Job
d. Explic ce fac ageniile publice i private de plasare a forei de munc i Advertisements, p.7.
care sunt costurile aferente fiecreia. LSASSSN, V-12, Searching
e. Gsete locuri de munc disponibile utiliznd una sau mai multe metode for a Job, p.338-340.
de cutare. RSF, Employment #5
RSF, Employment #6
7. Poate completa un formular de a. Definete termenii utilizai n mod curent n formularele de angajare. MIOYO, Getting Your Facts
angajare. b. Interpreteaz ntrebrile din formular i ofer rspunsurile adecvate. Together, p.8.
(III, IV) c. Creeaz o fi de date personale pentru a fi utilizat la completarea unui CLSA, Activity 73, Assume
formular de angajare. an Identity.
d. Completeaz dou formulare de angajare. LSASSSN, V-22, A Job
Application, p.364-367.
RSF, Employment #7
8. Poate crea un CV i o scrisoare de a. Definete termenul CV. MIOYO, The Resume, p.9-
intenie. b. Descrie diferitele formate de CV (de ex. funcional, cronologic). 10.
(IV) c. Creeaz un CV utiliznd aceste formate cu supervizare. MIOYO, Applying by Letter,
d. Explic ce este o scrisoare de intenie i ce ar trebui s conin. p.11-12.
e. Creeaz o scrisoare de intenie pentru a acompania un CV sau o aplicaie LSASSSN, V-13, A Resume,
cu supervizare. p.341-342.
RSF, Employment #8
RSF, Employment #9

Locul de munc (continuare)

Scopuri Rezultate ateptate Activiti
9. Poate participa la un interviu a. Descrie rolul interviului n procesul de cutare a locului de munc. MIOYO, Getting Ready For the
pentru un loc de munc. b. Adun informaii despre companie atunci cnd se pregtete pentru Interview, p.13-14.
(III, IV) interviu. CLSA, Activity 31, The Right
c. Afieaz ngrijire, mbrcminte i comportament corespunztor unui Look For a Job Interview.
interviu. LSASSSN, V-14, Interviewing,
d. Identific posibile ntrebri pentru interviu i creeaz rspunsuri. p.343-345.
e. Descrie deprinderile de comunicare verbal i non-verbal utilizate ntr- RSF, Employment #10
un interviu. RSF, Employment #11
f. Exerseaz un interviu cu un prieten sau un adult. RSF, Employment #12
g. Realizeaz un interviu i evalueaz performanele personale.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
10. Cunoate i nelege importana a.
meninerii contactului dup
interviu.
(III, IV)
11. tie cum s utilizeze tehnologia
obinuit de la locul de munc.
(III, IV)
12. Cunoate i nelege deducerile, a.
beneficiile i drepturile salariale ale
angajatului.
(III, IV)
Descrie dou modaliti de meninere a contactului (de ex. telefon, MIOYO, Follow-up, p.15.
scrisoare de mulumire, email). RSF, Employment #13
b. Descrie ce trebuie spus n cadrul acestui contact.
a. Identific echipamentele obinuite de la locul de munc inclusiv REF: Impact of Technology on
computere i alte tehnologii. the
b. Demonstreaz utilizarea tehnologiei pentru a ndeplini sarcini la locul de Work Place -
munc (de ex. fax, computer, copiator, imprimant). http://scholar.lib.vt.edu/ejournal
s
/JITE/v33n3/lewis.html
Explic informaiile privitoare la deducerile salariale incluse pe foaia de MIOYO, Your Paycheck, p.80.
salariu. Cash 12-15, Part II, Chapter 3,
b. Identific beneficiile pentru angajat (de ex. asigurri de sntate, Do I Get a Job or Bank on the
acordarea de timp liber pentru studiu, concediu, planuri de pensii i n Lottery?
caz de handicap). RSF, Employment #14
c. Descrie cum s obin beneficiile pentru angajat. RSF, Employment #15
d. Descrie drepturile unei persoane privitoare la hruirea sexual.
e. Explic ce este o plngere i cum se utilizeaz pentru a rezolva disputele.
f. Identific modaliti de a promova (de ex. programe de pregtire
profesional, educaie superioar).
g. Identific resursele companiei care descriu drepturile i beneficiile
angajailor (de ex. politici de personal, site Intranet al companiei).

Locul de munc (continuare)

Scopuri Rezultate ateptate Activiti
13. tie cum s pstreze locul de a. Identific atitudinile i comportamentele (de ex. punctualitatea, CLSA, Activity 14, Choose
munc. respectarea instruciunilor, asumarea responsabilitilor) care afecteaz to Keep It.
(III, IV) pstrarea locului de munc i promovarea. LSASSSN, V-15, Having a
b. Identific mbrcmintea adecvat la locul de munc. Good Attitude, p.346-348.
c. Explic ce este subordonarea ierarhic i cum funcioneaz. LSASSSN, V-16, Being a
d. Cunoate importana supervizrii i accept supervizarea. Good Employee, p.349-350.
e. Demonstreaz capacitatea de a organiza i gestiona timpul pentru a LSASSSN, V-17, Getting
ndeplini sarcinile de la locul de munc. Along with the Boss, p.351-
f. Demonstreaz dou moduri de a gestiona critica. 353.
g. Demonstreaz deprinderi de negociere n rezolvarea diferendelor de la LSASSSN, V-18, You Are the
locul de munc. Boss, p.354-356.
h. Demonstreaz colaborarea cu alte persoane ca membru al echipei. RSF, Employment #16

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
14. tie cum s schimbe locurile de a. Cunoate cum ncetarea relaiilor de munc actuale poate afecta LSASSSN, V-20, Changing
munc. oportunitile viitoare de angajare. Jobs: Why?, p.359-360.
(III, IV) b. Explic de ce este important s acorde angajatorului preavizul LSASSSN, V-21, Changing
corespunztor. Jobs: How?, p.361-363.
c. Demonstreaz un interviu pozitiv de demisie dintr-o companie. RSF, Employment #19

Luarea deciziilor
Scopuri
15. Cunoate i nelege procesul de a.
luare a deciziilor bine-gndite.
(II, III, IV)
16. Poate utiliza un proces de luare a
deciziilor bine-gndite ntr-o situaie
privitoare la deprinderile de via.
(II, III, IV)
Rezultate ateptate Activiti
Cunoate diferenele dintre deciziile impulsive i cele bine-gndite. MIOYO, Making Decisions,
b. Descrie etapele procesului de luare a unei decizii bine-gndite (de ex. p.16.
identificarea opiunilor, evaluarea argumentelor pro i contra, alegerea SSASSSN, Making Good
unei opiuni). Decisions, p.134.
a. Analizeaz o situaie privitoare la deprinderile de via care necesit o MIOYO, Making Decisions,
decizie (de ex. alegerea unei cariere, schimbarea locului de munc, p.16.
efectuarea unei achiziii majore). RSF, Decision Making #3
b. Aplic procesul de luare a deciziilor bine-gndite la o situaie privitoare la RSF, Decision Making #4
deprinderile de via.
c. Evalueaz rezultatele deciziei.

Deprinderi de studiu
Scopuri Rezultate ateptate Activiti
17. Cunoate i nelege ce a. Identific dou lucruri care influeneaz capacitatea unei persoane de a LSASSSN, III-23, Study
influeneaz capacitatea de studiu a studia (de ex. locaia, spaiul, timpul, distragerile). Smarter, p.174-175.
unei persoane. b. Determin condiiile n care o persoan nva cel mai bine. LSASSSN, III-21, Getting
(II, III, IV) Organized, p.168-170.
REF- Girl Power Assignment
Book
http://www.health.org/gpower/
girlarea/assignment/
RSF, Study Skills #1, #3, and
#4

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
18. Este capabil s utilizeze una sau
mai multe tehnici de nvare pentru
a obine un scop de studiu.
(II, III, IV)
19. tie cum s acceseze resurse
pentru a mbuntii rezultatele
educaionale.
(IV)
a. Identific stilul de nvare al unei persoane (de ex. vizual, auditiv, LSASSSN, III-22, Taking
kinestetic). Notes,
b. Descrie dou sau mai multe tehnici de nvare care funcioneaz cel mai 171-173.
bine pentru fiecare stil de nvare (de ex. cartonae, subliniere, luarea de REF- Learning Styles
notie). http://www.howtolearn.com
c. Selecteaz o tehnic i demonstreaz utilizarea ei. RSF, Study Skills #6
a. Identific resursele din comunitate care ofer meditaii dup orele de CLSA, Activity 30, Where In
coal, cursuri de pregtire pentru teste i costurile aferente acestora. the
b. Explic modul de accesare a acestor resurse comunitare. World Do I Find?
RSF, Study Skills #8

Adaptare dup Dorothy I. Ansell i Joan M. Morse Revizuit August 1998

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
 ANEXA 2 Dosarul individual si programul de interventie specifica (PIS)

DOSARUL INDIVIDUAL SI PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECIFICA

EVALUARE INTERDISCIPLINARA
PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECIFICA PIS

Aceasta este doar o mostra de dosar metodologic care cuprinde indicatori de evaluare,
date personale care sa contribuie la elaborarea programului de interventie specifica. Cu
siguranta nu este exhaustiv iar o seama de indicatori precum si itemi de evaluare au
aplicabilitate si relevanta mai ales pentru asistenta tinerilor peste 18 ani sau adolescenti. Pentru
copii mai mici sau copii cu dizabilitati se pot propune alte instrumente adaptate grupului tinta
care au numitori comuni cu acest instrument dar si date diferite si exigente diferite.
In al doilea rand acest instrument incurajeaza si promoveaza interdisciplinaritatea si
abordarea unitara a beneficiarului insa fiecare profesionist poate avea date pe care le considera
confidentiale astfel incat acest plan poate fi imbunatatit si fragmentat, nu trebuie completat
compact , in forma data ,legata.

DATE PERSONALE
Referent ......................................................
Nume
Prenume...
Data si locul nasterii.....................
Sexul: masculin ..... feminin ........
Acte de identitate: CI...... BI.... AI ..... Nu .......
Seria ....................... Nr....................Data eliberarii ..............................
C.N.P:..........................................................
Masura de protectie...................................................../Conform HOT. CPC Nr...............din
data ....................................
Adresa la care se afla copilul/ tinarul ...............................................................
........................................................................................................................
Rezidenta........................................................................................................
Domiciliul temporar......................................................................................
Observatii:...............................................................................................................................
...............................................................................................................

Date despre familie:

Mama
Nume ................................
Prenume.................................
Necunoscuta...........................
Resedinta ...............................
................................................
Domiciliul temporar................
.................................................
..................................................
Ultima adresa cunoscuta ..........
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
Tata
Nume ....................................
Prenume ...............................
Necunoscut ...........................
Resedinta ..............................
.................................................
Domiciliul temporar...............
................................................
.................................................
Ultima adresa cunoscuta ..........
................................................. ...................................................
................................................... ..................................................
Ocupatia si locul de munca ...... Ocupatia si locul de munca .....
.................................................... ...................................................
.................................................... ...................................................
Starea de sanatate ..................... Starea de sanatate ....................
.................................................. ...................................................
Locuinta .................................. Locuinta ...................................
Situatia socio- economica ............ Situatia socio-economica ..........
...................................................... ...................................................
Motivul pentru care se afla in institutie ............................................................
............................................................................................................................................................
........................................................................................
Motivele pentru care se afla in locuinta de tranzitie ......................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
Istoric
Varsta la care a fost prima data institutionalizat________
Data de cand se afla in insititutia de protectie .............................
Traiectoria in sistemul de protectie a copilului.............................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
....................................

Date privind situatia juridica a tanarului

Observatii................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
.....................
Statutul juridic in raport cu fiecare dintre parinti ....................................
...........................................................................................................................
Relatia cu familia

Familia manifesta interes fata de tanar

vizita (specificati).......................................................
telefon (specificati)......................................................
- scrisori (specificati).........................................
Observatii:.......................................................................................

Merge in familie
Saptamanal
Lunar

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
Trimestrial
Deloc
Observatii:...................................................................
Tanarul scrie / telefoneaza familiei
Saptamanal
Lunar
Trimestrial
Deloc
Observatii

Alte persoane decat parintii care manifesta interes pentru tanar

(Specificati)

Frati si surori
Nume si Data nasterii Sex Ocupatie Rezidenta
prenume

ATITUDINEA TANARULUI FATA DE FAMILIE

- mama

- tata

- alte rude...............................................................................................................
Observatii

ATITUDINEA PARINTILOR FATA DE COPIL /TANAR

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004


DATE MEDICALE (stare de sanatate, particularitati ale dezvoltarii anatomo-fiziologice

etc)
A.Caracteristici ale dezvoltarii fizice..

B. Deficiente, handicapuri (senzoriale, motorii, psihice).

C.Imbolnaviri:..

PERSONALITATEA

DATE PRIVIND DEZVOLTAREA PSIHOLOGICA

Dimensiunea comportamentala
a. repectarea regulilor de convietuire rezidentiala
Observatii

b. comportament proactiv
relatiile cu colegii de apartament
Observatii

atitudinea privind obtinerea unor drepturi (somaj, acte de identitate, etc)

Observatii
.
Toleranta fata de stress
- coping centrat pe problema
DA NU

- coping centrat pe emotie

DA NU

Observatii

..
Asertivitate

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
 Observatii
....................
sprijin fata de cei din jur ( revendicativ, ii ajuta pe cei din jur, indiferenta, etc)
Observatii
..
rezistenta la frustrare
Observatii

comportament conflictual
Observatii

e. complianta
Cooperant fata de programul de asistenta
Observatii

Lipsa de cooperare fata de programul de asistenta

Observatii

Imaginea de sine
Stima de sine
Observatii

Prezentarea de sine Observatii

Imaginea corporala (schema corporala, pot Observatii
sa apara probleme de identitate)

Respectul fata de sine Observatii



Autonomie, responsabilitate Observatii



Forta eului Observatii
Eysenk, Cattel, factor ce exprima gradul
de integrare dinamica, controlul emotiilor, ex: forta = maturitate, calm, stabilitate in
salbiciunea eului denota dependenta fata interese, calm, constanta atitudinii,
de anturaj, atentie! Se va adapta greu daca slabiciune=emotivitate, imaturitate, reactiv
e rupt de relatii. la frustrare, inconstant in atitudini, evita
responsabilitati, se implica in conflicte,

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
 abandoneaza usor.


Popularitate, leadership Observatii



Locul controlului Observatii.....................................................
(Cum apreciaza relatiile de cauzalitate, ......................................................................
considera ca tanarul este cauza unor ......................................................................
evenimente din viata lui sau considera ca ...............................................
altii sunt de vina?)
Anxietate fata de relatiile cu ceilalti Observatii



Luarea deciziei (capacitate) Observatii



Atitudinea fata de respingere, acceptare Observatii

Dimensiunea afectiva
Trasaturi dispozitionale (anxietate, elemente depresive, buna dispozitie, irascibilitate,
dispozitie afectiva predominanta,mai mult vesel, optimist, mai mult trist, ciclotimic , etc)
Observatii

Maturitate afectiva
Observatii

Frustrari (elemente refulate, rezistenta la frustrare, )

Dimensiunea relationala
Relatia cu grupul de prieteni

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
 Relatia cu colegii de apartament
...
..
Relatiile la locul de munca

..

Relatia cu autoritatea

Relatia cu vecinatatea, comunitatea

Relatiile in mediul scolar

Comportamente de risc
Alcolism Observatii


..
Consum de droguri Observatii



Atitudini suicidare Observatii



Tulburari de comportament Observatii
Furt
Minciuna
Fuga

DEZVOLTARE INTELECTUALA - COGNITIVA

Preocupari fata de activitati de Observatii

Cunoastere

..................

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
 .............................................
Preocupari fata de activitati intelectuale Observatii


..................
.............................................
Adaptarea fata de sarcini noi Observatii



Rezolvarea de probleme Observatii



Concentrarea fata de activitati intelectuale Observatii



Evita anumite activitati cu caracter Observatii
intelectual


TRASATURI DE CARACTER
- pozitive

..
- negative

Trasaturi specifice
a) atitudini fata de munca
- pozitive
- negative
Observatii

..
b) atitudini fata de colegii de centru
- pozitive
- negative
- altele
Observatii

..
c) atitudini fata de personalul programului
- pozitive
- negative

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
 - altele.
d) atitudini fata de persoanele din afara centrului
- pozitive
- negative
- altele.
Observatii

f) aprecierea propriului viitor

- pozitiv
- negativ
Observatii

EVOLUTIE SCOLARA ( rezultate obtinute, probleme ntmpinate, domenii de interes)

Performante:

A. REZULTATE LA NVATATURA:
F.BUNE BUNE MEDII SLABE F.SLABE

B. MATERII PREFERATE

Integrarea in colectivitate
- relatii cu colegii

..

- relatii cu profesorii

ORIENTARE PROFESIONALA
Observatii

Trasaturi aptitudinale
Potential (capacitati, abilitati, talente)...

Deprinderi de viata
Igiena personala

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004


Comunicare
Limbaj (scris, vorbit).
Initierea comunicarii...
Planificarea
activitatilor
.
Deprinderi culinare

Deprinderi de intretinere a spatiului de viata.

Organizare administrativa

Alte deprinderi

PREGATIREA PROFESIONALA

CURSURI DE PREGATIRE SI PERFECTIONARE PROFESIONALA

..
..

Locuri de munca si perioada de activitate profesionala

.........................................................................................................................
.
.
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
.........................................................................................................................
...........................................................................................................................
Observatii...

PASIUNI INTERESE PRIVIND PETRECEREA TIMPULUI LIBER

Observatii...
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004


PROBLEME PERSONALE

..

..................................................................................................................................
...................................................................................................................................
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................

PLAN DE INTERVENTIE

NEVOILE TANARULUI

OBIECTIVE
PE TERMEN SCURT




Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
PE TERMEN MEDIU




PE TERMEN LUNG

ACTIVITATI PROPUSE

METODE DE LUCRU

..

PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECIFICA-PLAN

Luna Obiective Activitati

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
3

10

11

12

OBSERVATII FINALE
Consilierea psihologica

Consilierea juridica
........................
...............................................................................................
Asistenta medicala
........................
........................................................................................
.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
Consilierea vocationala
........................
....................................................................................

Orientarea scolara
........................
...............................................................................................

Insusire deprinderi de viata

................................................
................................................................................................................

Alte observatii
........................
............................................................................................

Psiholog.................... Data completarii fisei .................................

Asistent social ................Data completarii fisei .................................
Educator.Data completarii fisei..

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
ANEXA 3

FORMULAR PENTRU ADULTUL CARE FACE EVALUAREA TINARULUI

Instruciuni : Aceast list de referin v cere s apreciai deprinderile de via pentru un

anumit tnr cu care lucrai. Nu exist rspunsuri corecte sau greite i nimeni nu deine toate
abilitile descrise mai jos. Incercai s rspundei la toate ntrebrile. Dac sunt prea multe
ntrebri la care nu rspundei, s-ar putea s nu obinei rezultatul dorit
De ct timp l cunoatei pe tnr?
____luni ______ani

Relaia dvs. cu tnrul:

Printe biologic, vitreg sau adoptiv
Asistent maternal profesionist, inclusiv rude i prieteni apropiai
Alte rude, exluznd asistentul maternal profesionist
Alte persoane sau curator
Ofertant de servicii (de exemplu, lucrtor de caz, terapeut, personal din protecia copilului)
Profesor
Altele
Tnrul locuiete cu dvs.:
Da Nu
Sexul:
Feminin
Masculin
Vrsta actual a tnrului:
sub 13 ani 17
13 18
14 19
15 20
16 peste 20 ani
Nivelul de colarizare al tnrului:
clasa a 7-a clasa a 12-a
clasa a 8-a coal profesional
clasa a 9-a Colegiu
clasa a 10-a Nu este la coal

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
 clasa a 11-a Altele
Unde locuiete tnrul (situaia de via)
mpreun cu prinii biologici
mpreun cu mama sau tatl biologic
mpreun cu prinii/printele adoptivi
mpreun cu asistentul maternal care nu este rud
mpreun cu o rud (nu asistent maternal)
mpreun cu rudele care sunt i asistenii si maternali
ntr-o cas de tip familial
ntr-o instituie rezidenial
ntr-o instituie de detenie juvenil sau cas de corecie
mpreun cu un prieten de familie (nu asistent maternal)
Pe cont propriu
Altele
De ct timp locuiete n aceast mediu
______luni ________ ani

Notai rspunsul care descrie cel mai bine tnrul:

Sarcini privind viaa de zi cu zi

1.tie s spele hainele urmrind eticheta NU seamana Seaman putin Descrie

produselor(de exemplu, splare manual, cu tanarul cu tanarul cel mai bine t.
automat, curire i splare cu ap rece
2. Se protejeaz mpotriva posibilelor spargeri
la domiciliu
3. Ii aranjeaz hainele cnd este nevoie, de
exemplu coaserea nasturilor
4.Ii pregtete masa singur
5. Folosete aparatura din buctrie, de exemplu
cuptorul cu microunde, mixerul electronic, aragazul
6. Depoziteaz mncarea astfel nct nu se stric
i nu se deterioreaz (frigider, camara rece)
7. Respect regulule de baz pentru prevenirea
incendiilor i regulile de siguran acolo unde
locuiete
8.Pstreaz curenia n spaiul n care triete
9. Previne sau minimalizeaz apariia gndacilor,
furnicilor, oarecilor, etc,
10. Planific mese sntoase n fiecare sptmn
11.Face cumprturi
Locuina i resursele comunitare
12. Poate nelege i rspunde anunurilor pentru
cumprarea unei locuine
13. Poate dezvolta un buget lunar necesar vieii
independente

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
14. Poate calcula costurile de nceput ntr-o locuin
nou (de exemplu avans pentru chirie, utiliti, mobil)
15. Poate aranja pentru noi servicii telefonice i
utiliti (de exemplu gaz,ap, electricitate)
16.Poate completa un contract de nchiriere sau de leasing
17.Poate explica unde poate cere ajutor n cazul unui
conflict cu propreietarul locuintei
18.Poate explica cum i poate obtine carnetul de conducere
19.Poate explica cum poate s obin asigurarea pentru main
20.Poate explica ce se ntmpl dac conduce su influienta
buturilor alcoolice sau a drogurilor

21. Este contient de existena ageniilor i serviciilor sociale

locale (de exemplu oficiile de munc i serviciile de consiliere
22. Poate explica cum se completeaz
cecurile, cum se fac depozitele n bani
i tranzaciile ATM, bugetul i
verificarea de economiilor.
23.Poate interpreta informaiile din fluturaul
de salarizare
24.Poate nelege informaiile din facturi
(de exemplu, factura de telefon)
25.Poate explica prile bune i rele ale
cumprrii pe credit
26. Poate explica cum se stabilete i menine
o bun rat de credit
27.Poate descrie dou modaliti de a economisii
bani atunci cnd cumpr anumite articole
28. Poate contacta diferite agenii din apropierea
comunitate pentru a primi sfaturi financiare
29. Cunoate ce cumprturi poate face cu 100 000 de lei
Autongrijirea
30.Poate stabili o ntlnire cu medicul, dentistul
sau la clinic atunci cnd are nevoie
31.Poate descrie dou sau mai multe locaii de unde
poate primi ajutor dac se simte n nesiguran
32.Poate contacta locaii n zona n care locuiete
pentru a obine informaii despre viaa sexual i
sarcin
33.Poate explica dou modaliti pentru prevenirea
bolilor cu transmitere sexual ca de exemplu HIV,
SIDA i sifilis
34.Poate s se ngrijeasc n cazul rnilor sau bolilor
uoare
35.Poate explica ce se ntmpl cu organismul su dac
fumeaz , consum alcool sau folosete
droguri
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
36.Poate explica cum rmn nsrcinate fetele
37.Poate explica cum se poate preveni o sarcin nedorit
38.Poate refuza avansurile sexuale
39.Inelege ce medicamente s foloseasc atunci cnd
apar semne de boal uoar
40.Dac are nevoie de ajutor medical cunoate modul n
care sa il obtina
41.Pune intrebari.
42. Incearca sa gaseasca un o solutie de compromis atunci cand are
divergete cu alte persoane
43. Prezinta cu claritate ideile sale catre ceilalti
44. Cere ajutor atunci cand este nevoie
45. Explica modul in care se simte (de exemplu, furios,
fericit, ingrijorat sau depresiv)
46. Obtine ajutor daca sentimentele sale il ingrijoreaza
47. Accepta complimente sau aprecieri fara a se simti
stingherit
48. Ia in considerare criticile fara a deveni furios, trist
sau defensiv
49.Face fa mniei fr a folosi violena
50.Poate explica cultura din care provine
51.n timpul liber, se implic n activiti
care nu i aduc necazuri
52.Discut despre problemele sale cu un prieten
53.Discut cu un adult fa de care se simte apropriat
54.Evit relaiile care produc durere sau care
sunt periculoase
55.Este politicos cu ceilali
56.Apreciaz lucrurile pe care ceilali le fac pentru el
57.Respect proprietatea celorlali
58.Respect modul altor oameni de gndi, stilul lor de
via i atitudinile lor
59.Este capabil s organizeze i s conduc activiti
de grup (activiti colare sau sportive)
60.Poate explica educaia sau pregtirea necesar
opiunilor sale de carier profesional
61.Poate descrie trei modaliti de a gsi un loc de munca
62.Poate explica de ce sunt importante recomandrile
bune de la locul de munc
63.Poate s se pregteasc pentru un interviu (se
pregtete pentru ntrebri, sosete la timp, se mbrac
adecvat, etc.)
64.Poate explica de unde obine informaii pentru a
obine ajutorul financiar necesar continurii educaiei
65.Poate explica modul n care poate obine o copie a
certificatului su de natere
66.Poate explica cum poate obine o copie a crii de munca
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
67.Poate descrie paii pentru a-i ndeplinii unul din scopurile
sale
68.Se gndete la mai multe variante atunci cnd ia o decizie
69.Se gndete la modul n care alegerile sale i afecteaz
pe ceilali
70.Se gndete la modul n care alegerile din prezent i vor
afecta viitorul pentru o perioad de un an sau mai mare
71.ntreab prietenii sau familia atunci cnd are nevoie de
idei cnd nu este sigur de o alegere pe care o face
72.Reflecteaz asupra propriilor greeli
73.Se pregtete pentru examene sau discursuri
74.Folosete biblioteca, ziarele, computerul/lnternetul sau
alte resurse pentru a obine informaii
75.i ndeplinete sarcinile n timp util
76.Ajunge la coal sau la munc n timp util
77.Poate exprima idei abstracte n scris
78.Este capabil s fac prezentri verbale n faa unui grup
TOTAL
NU SEAMAN CU TINARUL SEMANA PUTIN CU DESCRIE CEL MAI BINE
TINARUL TINARUL

ADAPTARE DUPA FORMULARUL ADULTULUI DIN CASEY FAMILY PROGRAMS SI

DOROTHY I.ANSELL

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
ANEXA 4

FORMULAR DE AUTOEVALUARE PENTRU COPIL

Instruciuni: Aceste ntrebri v vor cere s rspundei ce cunotei i ce putei s facei.

Nu exist rspunsuri corecte sau greite i nimeni nu deine toate abilitile descrise mai jos.
ncercai s rspundei la toate ntrebrile.
Dac sunt prea multe ntrebri la care nu rspundei, s-ar putea s nu obinei rezultatul
dorit.
Eu sunt:
O fat
Un biat
Vrsta actual:
sub 13 ani 17
13 18
14 19
15 20
16 peste 20 ani
Nivelul de colarizare:
clasa a 7-a clasa a 12-a
clasa a 8-a coal profesional
clasa a 9-a Colegiu
clasa a 10-a Nu este la coal
clasa a 11 -a Altele
Selectai rspunsul care descrie cel mai bine situaia n care v aflai, n prezent locuiesc
mpreun cu prinii biologici
mpreun cu mama sau tatl biologic
mpreun cu prinii/printele adoptivi
mpreun cu asistentul maternal care nu este rud
mpreun cu o rud (nu asistent maternal)
mpreun cu rudele care sunt i asistenii si maternali
ntr-o cas de tip familial
ntr-o instituie rezidenial

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
 ntr-o instituie de detenie juvenil sau cas de corecie
mpreun cu un prieten de familie (nu asistent maternal)
pe cont propriu
altele
De ct timp locuieti n aceste condiii
________luni________ani

Am buletin de identitate
Da Nu
Am o copie a certificatului meu de natere
Da Nu
Am o fotografie tip
Da Nu
De cte ori ai completat acest formular pn n prezent, excluzndu-l pe cel de fa?:
niciodat de dou ori
o singur dat de 3 sau mai multe ori

V rugm selectai rspunsul care v caracterizeaz cel mai bine:

Nu seamana Seamana Seamana

cu mine putin cu foarte mult
mine cu mine
Sarcini privind viaa de zi cu zi
1.tiu s mi spl hainele urmrind eticheta
produselor (de exemplu,splare manual, automat,
curire i splare cu ap rece)
2.M protejez mpotriva posibilelor spargeri la
domiciliu
3.imi aranjez hainele cnd este nevoie, de exemplu,
mi cos nasturii
4.mi pregtesc masa singur
5.Folosesc aparatura din buctrie, de exemplu
cuptorul cu microunde, mixerul electronic,aragazul
6.Depozitez mncarea astfel nct s nu se strice
sau s se altereze
7.Respect metodele de baz pentru prevenirea incendiilor
i regulile de siguran acolo unde locuiesc
8.Pstrez curenia n spaiul n care triesc
9.Previn sau reduc apariia gndacilor, furnicilor, soarecilor,etc
10.Planific mese sntoase n fiecare sptmn
11.Merg la cumprturi
Locuina i resursele comunitare
12.Pot nelege i rspunde anunurilor pentru
cumprarea unei locuine
13.Pot dezvolta un buget lunar pentru viaa pe cont propriu

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
14.Pot calcula costurile de nceput pentru noua
locuin (de exemplu avans pentru chirie, utiliti,
mobil)
15.Pot aranja pentru noi servicii telefonice i
utiliti (de exemplu gaz,ap, electricitate)
16.Pot completa un contract de nchiriere sau de leasing
17.Pot explica unde se cere ajutor n cazul unui conflict
cu proprietarul casei n care locuiesc
18.Pot explica cum mi pot dobindii carnetul de conducere
19.Pot explica cum pot obine asigurarea pentru main
20.Pot explica ce se ntmpl dac conduc sub
influienta buturilor alcoolice sau a drogurilor
21.Cunosc despre existena ageniilor i serviciilor sociale
locale(de exemplu oficiile de munc i serviciile de consiliere)

NU seamana Seamana Seamana

cu mine puin cu foarte mult
mine cu mine
Managementul banilor
22.Pot explica cum se completeaz cecurile,
cum se fac depozitele de bani i
tranzaciile ATM, BUGETUL i verificarea
contului de economii.
23.Pot interpreta informaiile din fluturaul
de salarizare
24.Pot nelege informaiile din facturi
(de exemplu, factura de telefon)
25.Pot explica avantajele i dezavantajele
cumprrii pe credit
26.Pot explica cum se stabilete i menine
o bun rat de credit
27.Pot descrie dou modaliti de a economisi
bani atunci cnd cumpr anumite lucruri
28.Pot contacta diferite agenii acolo unde
locuiesc pentru a primi sfaturi financiare
29.Cunoasc ce cumprturi pot s fac cu 100 000 DE LEI
Autongrijirea
30.Pot s stabilesc o ntlnire cu medicul,
dentistul sau la o clinic atunci cnd am nevoie
31.Pot descrie dou sau mai multe locaii de unde
pot primi ajutor dac m simt n nesiguran
32.Pot contacta servicii n zona n care locuiesc
pentru a obine informaii despre viaa sexual i
sarcina nedorit
33.Pot explica dou modaliti de prevenire a bolilor
cu transmitere sexual ca de exemplu HIV, SIDA i
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
sifilis
34.Pot s m ngrijesc n cazul rnilor sau bolilor
uoare
35.Pot explica ce se ntmpl cu organismul meu dac
fumez sau, consum alcool sau folosesc droguri
36.Pot explica cum rmn nsrcinate fetele
37.Pot explica metode de prevenire a sarcinii
38.Pot refuza avansurile sexuale
39.neleg ce medicamente s folosesc atunci cnd
apar semne de boal uoar
40.Daca am nevoie de ajutor medical cunosc modul in care sa
il obtin
Dezvoltarea sociala
41.Pun intrebari pentru a ma asigura ca inteleg mesajul
transmis
42.Incerc sa gasesc un compromis atunci cand am divergente
cu alte persoane
43. Prezint cu claritate ideile mele catre ceilalati
44. Cer ajutor atunci cand am nevoie
45. Explic modul in care ma simt ( de exemplu, manios,
fericit,ingrijorat sau depresiv)
46. Obtin ajutor daca senrtimentele mele ma ingrijoreaza
47. Accept complimente sau aprecieri fara a deveni stingherit
48. Iau in considerare criticile fara a deveni furios,
trist sau defensiv
49. Fac fata maniei fara a folosi violenta
50.Pot explica mediul cultural din care provin
51.in timpul liber, m implic n activiti care
nu mi aduc necazuri
52.Discut despre problemele mele cu un prieten
53.Discut cu un adult fa de care m simt apropriat
54.Evit relaiile care produc durere sau care sunt periculoase
55.Sunt politicos cu ceilali
56.Apreciez lucrurile pe care ceilali le fac pentru mine
57.Respect proprietatea celorlali
58.Respect modalitile altor oameni de a gndi, stilul
lor de via i atitudinile lor
59.Sunt capabil s organizez i s conduc activiti
de grup (activiti colare sau sportive)
60.Pot explica educaia sau pregtirea necesar opiunilor
mele de carier profesional
61.Pot descrie trei modaliti de a gsi un loc de munc
62.Pot explica de ce sunt importante recomandrile de la
locul de munc
63.Pot s m pregtesc pentru un interviu pentru obinerea
unui loc de munc (m pregtesc pentru ntrebri, sosesc la
timp, m mbrac adecvat, etc.)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
64.Pot explica de unde pot obine informaii pentru a primi
ajutorul financiar necesar continurii educaiei
65.Pot explica modul n care pot obine o copie a
certificatului meu de natere
66.Pot explica cum pot obine o copie a crii de munca
67.Pot descrie paii pentru ndeplinirea unuia dintre
scopurile mele
68.Reflectez la mai multe variante atunci cnd iau o decizie
69. Reflectez la modul n care alegerile mele i afecteaz pe ceilali
70.Reflectez la modul n care alegerile pe care le fac n
prezent mi vor afecta viitorul pentru o perioad de un an sau
mai mult
71. ntreb prietenii sau familia atunci cnd am nevoie de idei
i nu sunt sigur n legtur cu o anumit alegere pe care o fac
72. M gndesc la propriile mele greeli
73.M pregtesc pentru examene sau discursuri
74.Folosesc biblioteca, ziarele, computerul/lnternetul sau alte resurse pentru a obine informaii
75.mi ndeplinesc sarcinile la timp
76.Ajung la coal sau la munc n timp util
77.Pot exprima idei abstracte n scris
78.Sunt capabil s fac prezentri verbale n faa unui grup
TOTAL
NU SEAMAN CU TINARUL SEMANA PUTIN CU DESCRIE CEL MAI BINE
TINARUL TINARUL

Rugm selectai rspunsul cel mai bun pentru fiecare din urmtoarele ntrebri:
Sarcini privind viaa de zi cu zi
1. Cum procedai atunci cnd vnztorul nu v d restul corect la magazin?
l ignor i plec
i cer s recalculeze restul
M nfurii i i spun c a fcut o greeal
Solicit s discut cu managerul magazinului
2.Care din urmtoarele alimente se stric mai repede dac sunt lsate n frigider?
Roiile
Pastele finoase
Strugurii
Laptele
Locuina i resursele comunitare
3. Dac v cumprai o cas, n ce mod vei plti pentru aceasta?
Prin ipotecare
Chirie lunar
Un depozit de siguran
Un cont curent

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
 4.Unde v adresai pentru schimbarea adresei adresi din buletin atunci cnd v mutai
domiciliul?
La magazin
La poliie
La oficiul potal
La biblioteca public
Managementul banilor
5. Care este cea mai bun modalitate de a verifica un cont bancar?
nregistrez chitanele n registrul personal
Ghicesc ci bani ar putea s fie n cont
Telefonez la banc
mi obin balana financiar de la ATM
6. Ce nseamn salariul net" din fluturaul dvs. de salariu?
Banii care rmn nainte de impozitare i taxe
Venitul pe or
Salariul dvs dup ce s-au dedus impozitele i taxele
Banii care se deduc din salariu pentru asigurarea social
Autongrijirea
7. Care din urmtoarele boli NU este o boal cu transmitere sexual?
Sifilis
HIV/SIDA
Bronitele
Clamidia
8.Care este cea mai eficient metod pentru prevenirea sarcinii?
Folosirea prezervativului
Abstinena
Folosirea pilulelor contraceptive
Folosirea diafragmei
Dezvoltare social
9. Anca se afla n prima ei zi de coal la coala n care s-a mutat.
Care este cea mai bun metod pentru ca ea s i fac noi prieteni?
Evitarea celorlali pn n momentul n care vor discuta cu ea
Se prezint celorlali n timpul pauzelor de prnz
ntrerupe o conversaii private
Intervine s-i calmeze pe ceilali atunci cnd devin furioi
10. Cnd suntei furios care este primul lucru pe care l facei?
V dai seama imediat c suntei furios
Ignorai modul n care v simii
Ridicai vocea la cineva
V uitai la televizor
Obiceiuri de munc i studiu
11. Atunci cnd v pregtii de interviu pentru obinerea unui loc de munc
Cerei unui prieten s v nsoeasc

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
 Suntei pregtit s vorbii despre deprinderile pe care le
avei
Nu v gndii s punei ntrebri
ntrziai puin
12. Cum v dai seama c ai ndeplinit o sarcin
Cnd ai terminat complet tot ceea ce v-ai planificat
Cnd ai obosit s lucrai pentru ndeplinirea acelei sarcini
Atunci cnd v stabilii o nou sarcin
Cnd cineva v spune c facei o treab bun
Am completat acest formular de evaluare (v rugm selectai ce se aplic):
mpreun cu un adult singur mpreun cu un prieten
Cum i s-a prut aceast evaluare
nu mi-a plcut a fost bine mi-a plcut
Intrebri suplimentare
Aceast seciune se utilizeaz atunci cnd exist ntrebri suplimentare oferite de coal
sau institutie.

A B C D
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.

ADAPTARE DUPA FORMULARUL COPILULUI DIN CASEY FAMILY PROGRAMS

SI DOROTHY I.ANSELL

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
ANEXA 5

CRITERII SUGERATE PENTRU PRACTICA

Musckie School of Public Service, University of Southern Maine and National Resource
Center for Youth Services, College of Continuing Education University of Oklahoma au
identificat patru principii fundamentale si 13 criterii sugerate pentru practica care reflecta
tendintele actuale in literatura de specialitate si cuprind experientele expertilor in domeniu.
Cele patru principii se refera la :
dezvoltarea tanarului
colaborare
competenta culturala
legaturi permanente
Mai jos veti gasi cele 13 criterii. Marcati cu un cerc criteriile deja existente in programul
dumneavoastra. Marcati langa cele prezente in serviciile altor organizatii si marcati cu o steluta
* serviciile pe care doriti sa le implementati.

1.Un plan de tranzitie pentru fiecare tanar 5. Legaturi comunitare stabile care
care: Fac legatura tanarului cu resursele
Se bazeaza pe evaluarea nevoilor, comunitare,
Este dezvoltat cu implicarea activa a Fac legatura tanarului cu mentorii adulti,
tanarului, Creaza oportunitati de cariera pentru
Este revizuit periodic. tineri,
Stimuleaza calitatea de leader a tinerilor.
2. O componenta de instructiuni clar 6. Componenta supervizata de viata
definite privind deprinderile de viata care independenta care permite tinerilor sa:
dau posibilitatea tanarului sa: Aleaga propria locuinta,
Sa cunoasca si sa inteleaga un set Plateasca cheltuielile si sa-si mentina
fundamental de deprinderi de viata bugetul,

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
Sa practice deprinderile intr-un Rezolve conflictele cu colegii si vecinii, si
mediu real de viata Sa preia sau sa-si asume cheltuielile legete
de chirie la inchiderea programului.

3. Sprijin educational pentru: 7. Servicii medicale care:

Completarea studiilor, Sa pregateasca tanarul sa-si satisfaca
Cresterea gradului de alfabetizare, nevoile legate de sanatate,
Alegerea carierei, Conecteaza tanarul la resurse adecvate
Dezvoltarea unui plan educational si privind serviciile de sanatate comunitare,
decariera Asigura asistenta in caz de abuz de
Inceperea unui program post substante.
educational/profesional
Completarea unui program post
educational/profeswional.
4. Componenta privind locul de munca 8. Servicii pentru atingerea identitatii
Furnizeaza oportunitati pentru explorarea culturale si maturitatii emotionale care
carierei ajuta tanarul sa:
Furnizeaza asistenta in dezvoltarea Face pace cu trecutul( de ex.,
planului educational si de cariera, consiliere de trauma),
Furnizeaza experiente legate de cariera, Depasirea etapelor emotionale ale
Furnizeaza modele de cariera, tranzitiei,
Explorarea carierei, Promoveaza dezvoltarea identitatii
Stabileste si coordoneaza parteneriate cu culturale,
institutii educationale locale, firme si Identificarea si angajarea in activitati
programa de ocupare. adecvate de petrecere a timpului liber.

9. Activitati de permanentizare a relatiilor12. Componenta de instruire permanenta

care ajuta tanarul pentru: care:
Reunificarea familiei, Orienteaza personalul nou venit catre
Intoarcerea in comunitate, filosofia vietii independente si dezvoltarii
Considerarea si pregatirea pentru adoptie tinerilor,
sau alte laegaturi permanente, Furnizeaza pregatire permanenta pentru
Dezvoltarea/extinderea retelei personale peronalul cu experienta,
de sprijin. Incurajeaza personalul in dobandirea de
noi cunostinte si deprinderi,
Contribuie la educarea comunitatii
scoala/angajatori etc. despre nevoile
tinerilor aflati in tranzitie.
10 Activitati de dezvoltare care furnizeaza 13. Componenta permanenta de evaluare
oportunitati pentru cresterea deprinderilor care masoara rezultatele immediate ale
de advocacy, programului (rezultatele la inchiderea
Participarea directa la planificarea programului),
activitatilor din program, Rezultatele pe termen scurt legate de tineri
Participarea la servicii comunitare (6-12 luni de la incheierea programului),
( consiliere, educatie). Rezultatele pe termen lung legate de tineri
(la un an dupa inchiderea programului)

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
11. Sevicii dupa terminarea programului
Informatii si referinte
Asistenta financiara temporara,
Ajutor pentru stabilirea si mentinerea
conditiilor de viata,
Oportunitati de sprijin in grup,
Oportunitati de impartasire a experientelor
de tranzitie cu alti tineri,
Sprijin personal in perioada de tranzitie
catre autonomie.

ANEXA 6

Interviul privind punctele tari-ntrebri pentru evaluarea bazat pe puncte tari

Care credei c a fost cel mai important lucru pe care prinii dumneavoastr 1-au
considerat important s l nvai pe msur ce v dezvoltai?
Dac ai putea s v nvai copiii numai trei lucruri, care ar fi acelea?
Care sunt cteva dintre tradiiile familiei dumneavoastr? Cine particip la srbtorile
n familie (vacane, srbtori)?
In ce mod ai dori s v descrie cineva familia?
Spunei cteva lucruri despre loialitate familial care s aib legtur cu familia
dumneavoastr.
Imaginai-v familia dumneavoastr aa cum ai dori s fie. Spunei-mi cum arat.
Care sunt cele mai mari realizri ale familiei dumneavoastr?
Ce caliti folosii pentru a v ajuta familia n momente de stress i greuti?
Dac ai putea spune un lucru bun despre dumneavoastr, care ar fi acela? Ce ar spune alii?
Cum sunt luate deciziile n familia dumneavoastr?
Cum a fost gestionat ultima problem apruta n familia dumneavoastr?
Ctre cine se ndreapt familia dumneavoastr la nevoie?
Care sunt cteva dintre cele mai importante lucruri care s-au ntmplat n familia
dumneavoastr?
Care este cel mai bun aspect legat de fiecare dintre copiii dumneavoastr?
Care sunt visele dumneavoastr privitoare la familie?
Care sunt locurile de munc, hobby-urile i deprinderile fiecrui membru al
familiei dumneavoastr?
Ce dorii s facei pentru a v distra? Sunt anumite lucruri pe care membrii familiei
dumneavoastr le fac cu plcere mpreun?
Cum v facei prieteni? Care este cel mai bun prieten de familie?
A trebuit vreodat s v bazai pe o organizaie pentru ajutor?

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
 Ai avut vreodat o criz n familie? Ai tiut pe cine s sunai? Au rspuns ntr-o
manier care v-a ajutat?
Suntei implicai n activiti comunitare? In ce programe sau activiti disponibile n
comunitatea dumneavoastr ai dori s fii implicat dac ai putea?

Sursa: Adaptat de la: Divizia Departamentului de Sntate i Servicii umane NC a MH/DD/SAS.

(2000). NC-Training introductiv asupra sistemului de asisten. Raleigh, NC: Autor
Managementul de caz n domeniul proteciei copilului n Romnia Institutul Jordan pentru familii

ANEXA 7
MODEL 2 DE ANCHETA SOCIAL (MODEL 1 VEZI PIS, ANEXA 2

Realizat de asistentul social_______________________________________

Locul i data____________________________________________________
Persoane prezente_______________________________________________
Scopul_________________________________________________________

I. Date de identificare a beneficiarului

Nume i prenume:_______________________________________________
Locul i data naterii:_____________________________________________
CNP:__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/ B.I._____________________
Domiciliul legal:_________________________________________________
Domiciliul n fapt:________________________________________________
Stare civil:____________________________________________________
Studii:__________________________Ocupaia:_______________________
Etnia:__________________________ Religia:________________________________

II. Date despre familie:

Date despre mama(soia)
Nume i prenume:_______________________________________________
Locul i data naterii:_____________________________________________
CNP: __/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/ B.I._____________________
Domiciliul legal:_________________________________________________
Domiciliul n fapt:________________________________________________
Stare civil:____________________________________________________
Studii:___________________________Ocupaia:______________________
Etnia:____________________________Religia:_______________________________

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
 Date despre tata(soul)
Nume i prenume:_______________________________________________
Locul i data naterii:_____________________________________________
CNP: __/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/ B.I._____________________
Domiciliul legal:_________________________________________________
Domiciliul n fapt:________________________________________________
Stare civil:____________________________________________________
Studii:___________________________ Ocupaia:_____________________
Etnia:____________________________ Religia:_______________________
Date despre copiii din familie
Nr. Nume si prenume Data nasterii Ocupatia Locul unde se afla Observaii
Crt copilul: familie /
institutie
1
2
3
4
5
Date despre alte persoane care locuiesc la aceeai adres
Nr. Nume i prenume Vrsta Stare civil Ocupaie
crt.
1
2
3
III. Istoricul social al beneficiarului
_____________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
IV. Starea de sntate
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
V. Situaia material/financiar
Locuina

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
Proprietate personal: da nu Numarul de camere:_______
Electricitate Ap curent nclzire
Telefon
Starea de igien: Satisfctoare Nesatisfctoare
Suprafaa de teren cultivat (tipul culturii):______________________________
Animale:________________________________________________________
Alte proprieti:___________________________________________________
Venituri
Stabile:_________________________________________________________
Ocazionale:_____________________________________________________
VI. Relaiile n familie i comunitate
Relaii n familie:__________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Relaiile n comunitate:_____________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

VII. Observaii
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
__________________
VIII. Concluzii i recomandri
______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

Asistent Social

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
ANEXA 8 MODEL DE CONTRACT CU FAMILIA

Incheiat astazi __________________________ intre Domnul/Doamna

__________________________________ in calitate de manager de caz si Domnul/Doamna
__________________________________________in calitate de parinte/ reprezentant legal al
copilului ( numele si prenumele copilului ) ______________________nascut la data de
______________________domiciliat in __________________________ ___________________
pentru care Comiisia pentru Protectia Copilului a decis ( masura de protectie, incadrare in grad
de handicap, orientare scolara, altele) ______________________________________________
____________________________________________in temeiul Hotararii nr._______________
Scopul contractului: asigurarea indeplinirii obiectivelor prevazute in PIS/plande servicii .
Obligatiile partilor
II.A .Managerul de caz se obliga :
Sa asigure si sa faciliteze accesul copilului si familiei la serviciile prevazute in PIS/plan
de servicii .
Sa reevalueze periodic si sa ajusteze PIS/plan de servicii , in raport. cu situatia actuala a
copilului, in parteneriat cu familia, copilul, furnizorii de servicii si autoritatile locale .
Altele
II.B Parintele/Reprezentantul legal se obliga :
Sa asigure participarea copilului la activitatile prevazute in cadrul institutiilor si serviciilor
desemnate in PIS/ plan de servicii ( sa-l pregateasca, sa-l duca la timp, sa participe la
programele pentru parinti etc.)
Sa invete sa preia efectuarea corecta a partilor ce ii revin pentru acasa din programele
respective (exercitii, activitati, modalitati etc.)
Sa respecte pe deplin regulamentele de functionare ale institutiilor respective.
Sa colaboreze cu managerul de caz in scopul indeplinirii prevederile prezentului contract.
Altele
Durata contractului
Prezentul contract intra in vigoare de la data semnarii lui si se incheie pe perioada de
implementare a PIS/plan de servicii.
Clauze finale
Orice modificare adusa prezentului contract se face cu acordul ambelor parti.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
 In caz de nerespectare, din motive obiective, a celor stipulate in prezentul contract, se va
reevalua situatia creata si se va stabili de comun acord, noile masuri care se impun ( de ex.
reducerea dimensiunilor planului actual, gasirea de solutii alternative, sprijin suplimentar etc.)
In caz de nerespectare a prevederilor prezentului contract, contractul va fi reziliat si intreg
procesul de evaluarea copilului se va relua in vederea revizuirii hotararii Comisiei pentru
Protectia Copilului.
PIS/Plan de servicii constituie anexa si parte integranta a prezentului contract.
Altele
Prezentul contract s-a incheiat in 2 exemplare, cate unul pentru fiecare parte.

Responsabilul de caz Parintele/Parintii

Reprezentantul legal al copilului

Semnatura Semnatura
ANEXA 9 - Model fisa de monitorizare a evolutiei copilului

Activitati Date ale Obiectivul Persoana Perioada Mijloace Progresu

evaluarii activitatii responsabila cu necesare lunar
implementarea
activitatii
Deprinderi
gospodaresti
a.Importanta
curateniei locuintei
-descrie cel putin 2
calitati ale unei case
curate
-Explica doua
beneficii ale
mentinerii unei case
curate
-Descrie utilizarea
corecta a produselor
de curatare identifica
trei tehnici de
curatare si a
echipamentului
-Poate mentine o
camera curata, stie
sa schimbe lenjeria
b. Isi ingrijeste
hainele, garderoba
-Descrie diferite
moduri de spalare a

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
hainelor
-Dovedeste pricepere
in aranjarea ordonata
a hainelor

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004
ANEXA 10

ANALIZA CMPULUI DE FORTE

Scopul

O tehnica de identificare a acelor forte care favorizeaz sau obstructioneaza

implementarea schimbrii.

Forte restricitive

Forte motivatoare

Mod de desfurare

Descrierea schimbrii planificate intr-o propoziie simpla in partea de sus a colii de pe

flipchart.
Enumerarea pe partea stnga a flipchartului a forelor motivatoare care sprijin
schimbarea planificata.
Enumerarea pe partea drepta a flipchartului a forelor restrictive care
obstructioneaza schimbarea planificata.
Determinarea forelor restrictive care reprezint cea mai mare ameninare la adresa
schimbrii si scoaterea lor in evidenta in vederea unor masuri speciale.
Determinarea forelor motivatoare care reprezint cele mai eficiente prghii pentru
implementarea schimbrii si scoaterea lor in evidenta in vederea unor masuri speciale.
Observaii
Identificarea forelor care favorizeaz sau amenina schimbarea poate fi benefica pentru
a determina daca este oportun a se implementa schimbarea planificata si in caz afirmativ, cum pot
fi cel mai bine invinse forele restrictive identificate si cum pot fi valorificate la maxim forele
motivatoare. Merita reinut faptul ca este in general mai eficace nlturarea barierelor din calea
schimbrii dect promovarea forelor favorabile.

Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World

Learning , Programul Childnet, 2004