MARIO VARGAS LLOSA ARME SI UTOPII VIZIUNI DESPRE AMERICA LATINA ‘Traducere din spaniol& si note de MARIN MALAICU-HONDRARI Prefata de CARLOS GRANES HUMANITAS BUCURESTIReactor Geoggeta-Anca Tonesct Coperta: Angela Rotar TP: Andreea Dobreci, Dan Dulghera Tipant la EuroBusineseTipar Mario Vargas Llosa Sable mes de Amévon Latin (© HUMANTTAS, 2013, pentra prezenta versiune romdnoasct Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale @ Romie ‘Vargas Lloss, Mario Latina / Mario Vargas Llosa refs Carlos Granés, - EDITURA HUMANITAS Pinga Prose Labere 1, 13701 Bucuresti, Romania tel 021/408 8350, fx 021/408 38 51 wornchumanitasro PREFATA Lupta instinctioa pentru libertate Nu demult, la un congres de literatura peruana, un scrii- ‘Llosa ar fi cfstigat legs prendre din Pe a rent toma farii cu alte circumstante, am auzit spundndu-se despre sruan, de extrema dreapta, 0 paiata, un naiv in Despre Vargas Llosa s-au spus ise spun lucruri, mai pufin c& e un liberal, un li- feral cu care poti si fi sau sa nu fii de acord, dar, pana la urms, un liberal. $3, find vorba de intelectualul care a luptat cel mai mult pentru a inlatura stereotipuri jorsioneaza analizele despre real ales pe cele realizate in farile dezvoltate, e parado ddreptul ca tocmai lui sa i se aplice clisee si etichete carea de a-i deforma Care sunt postulatele liberale ale lui Vargas Llosa? Care e pozitia lui fats de realitatea latinoamericana? Care sunt spe- si pericolele pentru continentul sud-american scoase in evident de Vargas Llosa? Cum aut luat nastere idelle si an- sgajamentele sale? Eseurile selectate si reunite in aceasta carte isi propun s8 lamureasc’ toate aceste chestiuni. Ele nu reflect doar parcursul intelectual al scriitorului, ci contin analize ale tuturor marilor evenimente ce aut marcat pe care i le-au adus revolut onalism, populism, indigenism si coruptie —cea mai mare eninfare fn calea functionarii unei democratii ~, pana ladescoperirea ideilor liberale, apararea necondifionata a siste- mului democratic si pasiunea pentru literatura si arta latinoame- , Intruchipsti [pe om spre rea- ‘Vargas Llosa a erate individald. Cetera at de mdsurare a lului de libertate dintr-o societate a fost mereu acelas acordat scritorului pentru a-si exprima liber ideile. In ani cand revolufiona proza latinoamericand si incepea dine, primele sale incursiuni in dezbaterile publice au date mai putin de doctrine politice, ct de intuit literare. dac& a fost puternic influenjat de ideologia Ini Sartre, sale de tinerete despre ceca ce ar trebut sa fie 0 societate liber si dreapti au pomit, in mare parte, de la meditatiile asupra artei scrisului si asupra rolului social al scriitorului, ‘Vargas Llosa a stiut limpede intotdeauna ci Libertatea, adica acea condifie fara de care romancierul nu poate si-sidezvolte ‘mesajul gi obsesiile, era vitald pentru aparitia nei lumi cul- -apabil s& dezvolte o criticd a ideilor care 88 | Americii Latine citre modernizare. Numai fn deplina libertate de a critica, de a iubi sau de a ust guver- junea sau sistemul politic din care face parte, scritorul fafa de cauze politice nu putea ayea alt rezul mul fafa de dictatorul in exerciiu sau balastul artificial al ddenti presiunile pe care tebuia si le suporte un romancier Pr -constientintr-o cauz’ politics. Daca obsesiile personale ideau cu cauzele publice, cu atét mai bine pentru crea rior gi s& riménd fidel vocatiei {in anii 1950, cAnd flirtul juvenil al ratura se transforma in relatie st ‘Vargas Llosa cu lite- simbolul opresiunti spi 6 intruchipat de dictator. XX, rasdrisert cinci gu- erto Fujimori, insumeaza aproape alitare. Aceast’ atmosferd po- de putere violent folosita asupra oame militare, in bordeluri, sia burgheziei corupte ar rupe cercul vi- 1s care bloca inaintarea statului Peru catre modemnitate. ‘Aga se explica euforia fata de Revolufia Cubaneza, prima o societate pe baze socialste. Desigur, -ptivitatea la criticile intelectualilor (a se vedea ,Cronici cubaneze, 1"), a adoptat genul de cenzuri obig- nuit in toate dictaturile,iluzia a inceput si se stings. Un fapt petrecut in anii de dupa 1970, a dus la ruptura sa cu {n 1971, poetul Heberto Padilla a fost acuzat de taki subversive” ca urmare a publicirii unui volum de a