MihaebMnonFulea

Conruniv.dr

Statutularticoluluiln linsvistica
romaneascA

in lingvhricaroneneas6, tu ap,rut probleneteorelicede interpreuF ti dehnnN a

unorclarerecot grmadcali2deiata cm estecdnl anicoLului. incadrea anicoluluica pane
de vorbnesau,din conFd.llatareas camorfo al categoriej
detmin,rji a c@$tun u subiect
de dezbalqeterdcricdpe c@ doin s, ll elEidrn in ele ce umeaz!- Pnln a (abili pozilia
dlicoldui iD ermarica nodmd ronrle@d, sml lecetue dmite precizdri lfurrie
prelimift, 9i anuoedefnir.a @rcefrelordepart. dewbfie ,i dehodin.
O pane de vorbie icpraintd o ..ohsn de culi . raliatn din oremizaca
lexico-Erddljcali propde a vootndmluj fiecniei linbi. pErentand rasatui sennlice,
sintacticeti flxionarcoonunepentJuloii nenbni dasf .'
Un dorfen rpr.zi n lingvistici minimaldavendcalitaleede sem. dsi ea
'unnalea
nai micA unitale liqvistict dolal, cn sl!.2 Ca u.irate nininal4 norfenul se opuie
clvintului ri nuqului. Morfcnele pol fi chsificatedi. per$ectiva nai muhor punctede
ved*, insi !e noi ne i *sea2i clsifice. ln tunqie de calnata sennincaJii,ctre disling
inre norleneie ldicol. ti norfemelesmaticale:
- norfenele leic.L $nl, ln gen ni, llasaL la lnceputul gruluilor de oorfebe cd.
slcturies claadul pe crrd oorfnel sll@iicale sunl ateate duli nofemd sau
norfenele lexicale,tnlr-o ordirc nxn. forn6rd asf.l u tir indisciabil (ex: carcrd-
e, dunbr@a, rcenic i, ndblau-ri, daMhe):
' norf.Bel. lri.ale lind sE-!i pistlea, tn eeneEl. forma de-a lungll flexiunii, spe
deo*bir de notfmele 8ld5licde. .d cuos vrialii Gx: copil-ul. co!i-ij. copi-
ilor)- Evidnr. exisln ti exceplii de la aceasuFguln, inlllrindu-s fenonrul de
ahmmFcr: m5 a,ms{re. ms+ror)r

\ DSL:376 377
rDSL1327328
 cont.univ
dr,Mihae
a Mibn+uha

- norfeneie erdaticate sunt morfene dependenre, adici ocuenla uui iorfen

Cramaticrlestecondidonala de coocurenFunuiaeu nai Dultor morfenetexicale
Gr: norfemul ,,c4a.' ste de sine $eribr, insr borfemnt ,.a,.esledependmlde
ocuMla norienului j.c65,,cu caEF asociazjh cuvanlut..casa.,).
in detnitia uei prrti de voibne,intdlnin sinlagna..clas,decuv;.re,, noiv pe.lr0 care
trebuiesa dfinim tmenul ,p!v6nt... Cuvi ele re!rennla .senne lingvisriceslabite,car
onsutuie elementulconsrructir(hatenatur,frijlorcere) - pud de plecde ar prcesurui
comunicaiiv'.rCuvinlelenmloneazd ca ,unjieli biplse. dociind o uftale sauo s*vn,i
enori (Fpreznhtn in sois pdn snne gE / ln@) cu o smnjficage.,.aCurenhrt.@ senn
linevislic.sedeosebetle
dealres@e linsvisrice,cuB { fi noifenut. p.in unirate9i aulononie.
,.Cmcrenrlluronon al cuv6nrutuie bdiftsn in nobilirore. tn cap@nat* de dedere a
&esteiuniidli a linbii in inleriorulorgdizsrii <<senNlui erlins>>EDrerenlatpnnenunf,.s
c'@tica lisdilionalt dfne$e dlicolul dEpt .,paneadc vorbirc cre se declinr ,i
insoltl$bsla iwl. avendrolul de a arita in oo nrsurr obierul d6mn plin srbsrantivul
esectv ene cunoscd !o$irodlol'6, lFoizand de enene $arud acstuiad. j,sibplu
irohumentsEmtical, irr, sds lencal"t, de cnruiaii steaiibuit mtnt de a expnma,,gndulir
ca voditoni individulied obialeie dspEce * vorb9re,.3
Grmnca nodenr4 !e de alti larre, dfitr$e anicolutdiepl o _,ciasn inchis, d. fode
cm apd obligstonuin vcinehbaunui subshriv ti a cdro tunclieesrede actuati4 Gou
d.rm,nde). adicdde rsirsngeea.edeteminirii n!he]ui, pfin specificara
uhni obier saua
unoroblecreid4dn@bilG)decia. lorbnof",
in dennga calegoniermticale o&rir de Dst.ro ne sunl preredare caleva
omotensdcidefinjtorii ale md caegorii sruaticale. prinire cde fa ut cn,,pEsu?Loeb
sistm deopozilii,@Und @l pulindoi t @eni.',Tot in DSLrrla definiliauel pe4i delo$jre
d..flexiond,,jecde clss pieinu calegoriierdaricatepioprii ,
semnlioneazn
Conr.univ.dr.Mihaela
MIbn-Ful.a
p ru . fi
'/ Roenind l. anicol, 3. corrr.lr ct lnrtunEtc 1o.1. conditnk
consider.tnorfn al ..legotei deaermtnlrji.
Exeinlle: copll/ uhcopil/ copilul
llaee / altom /ioffea
copacil nitte coprci/ copacii
@li/hht ce$li/..!iLe
gr.b i.!le ! detminnrn, arlicolul nu
"/ RepfeentAndrsrlizrrca crregoii
porle ti p0l de vorbife.
Anialul nu esle aulonon, aprrand tu coocwnlt obllgalorie cu subslantiul,
apropieH dnecE a acestuia.fuiondnd elatud cr nnala subslnlinlui. Din monnt
alticolul esle liDi1lt disbibuional, esteevident faptul cn nu aE nobililatea <lea se dedasa

Er: Copilul nu a mencatnjfric la pr6r djr caDz colicilor.

* UL Copilau a m6nmtninic la pteE db caua colicilor.
Ur avionsa prnbugirin aprcpierauei centuleelecEi@.
' Avion $a tttbutn un h apropierea
uei nlral eLctrie.
Dupecm s poalobswa dh extuplele dae 4ai sB, dticoi'n nu 4i poalenoditca
el alrr6nd in lelrlm4n in pozitieencliticnlent u anicoluldc6ni1
Fotlia ln stuctuE enuntulul,
9i in lozjlie pb.lilici peft! anicolulneilelmil. OricesushageEd. la aceastetdlics du in
troddim lap qdfta .o'e.t ludiqjgaruticalea mrtuluiin.sua.
Nepudnd st iti doved*cn froli[btea ln cadul enuatului arlicolul nu poa1e,d
:$dene4 saiii dovedescdaulononia,decinuloate fi cuv6nt!i implicil nici pandevolbir.
Dennita rradifonalt a anicoluluineasEposibililataacesrliade a avaqeun s6s, de
oricenaturdd fi acelsens.In schitot,i, defln4iab.demd a articolulli, se pleacdlocmaide la
ftnsdtuhsenfrtict de rcslrinseE! nedeteminirii nmelui, pnn slejtcaEa unuiobieclsaua
uor obiecteiilmlincabil(e)de c6rrelo$ilori: -,Anicoleleauun conlinnlfoarieabslracr,carenu
polte fi suapnnsdecetin cadrulgruprrii cu substdtivul.AEtumreaafiicoblui au d seaanric
decarefectll de a indicaEnrrnget sfeFi dc referinlda sub$mnmhi; anicolul nu ad@e
niciunfel de altd infomali snandca,"i': Aticolul nu areautononielericala,adicenu m uj1

'r LRC(198s):9?
-98
 contrnv.dr.Mihaela
rvtiron
Futea
sms lexicalpropriu-zis.Acestfall nu contsuicetnst a.ticolul e seB. chie ilacd &esr ses

Esteevidem., unadi F caracreiisticite semanice Fesupuse de prekntaartiotutui

holrin esteindiidusliz&rc. subsrantirului:rolul ..indilidulialor $i idcntjncatorat llj /,.)1r
nan'li$, cu elidenldin sirMliile in cee se ahsazl unui subsranriv conw ,i F incadreazA in
opozitii(...)dederemiid" rr
ExrColilLdminanc,pr4ltud / o prnjiturb/ pqiiop cu mulu plrcere.
Pnna sintaCma,adjituri' nu ofer, nicio infomatie cu pnvne h ihdilidualilalea
(unnnale) sauidenriratea
o6is.rulujddmn prin subsknliv.A douasintaebd.. o prdjiturn'
r.strtuge sfe6 de rfennF de la toatecntitile posibilce por t ddumie pnn subsleliwt
.,prnjiua" h o sict entital,ds carenu tre o idotilale cuo$ul.: esteuniod,de n4unoscul,
A ueia sintagme,,prnjitura"esrearalindivjdualiat , pr@uri ca fiind mica de aceslfet din
clasa entitEtilorposibilc. por fi detnie de subshntiwl ,,pr.jiturr'. c'r g idendficatA,
preantatddEprcunosculidecitre locDtori jrtedocubf.
OriE cal8orieglmaticat, un sisren de op.zilii, coEiendcel pulin doj
'pculu
lemeri"r'q,itrn decm ,r exisla@* tsori. Spreqenptu, incxistsla opozifei singuta
/ plual d ducela inexistbtacargorieinuntrului, indistdl. oloziliei Noninari!-Ac@riv /
Gditiv-Dativ e ducela inexislenlacalesoriicu ului.

- opozitiile de d\atuin@ se orsdizezt inh,u shten stoans,in oadrulcdruia

elnqrele 4)1 ri !, ocupi un loc deosebitde mporteni. ceea ce permile
-oroider&.aor , a m.lo. d. exprim'ea . a eeor.eidelemjw .
- Desprindd* &std artisle G@ participi Ia opoziljile de detemimi) dtite
pd4ilede vo$ie ti snueealor in seiiaalixelor t'lexionaesebe&a at pe lipsa
odommieidhhiblf@k, penumarolnic derernmi ceparlicilr la olozitii, cermai
alespelipsaaurononieilexi@le

r: LRC( 1 9 8 5 ) r 9 6 .
 Mircn+ulea
conf,univdr.Mihaela
larA st fie lipsil de sens.aniolul iotuti nu m un ens lexicalPtu!triu_zk,fapl ce il
idpiedicEs, aibd slatulll de mitale lxie-graoaricaldGaude cuvalt) in vederea
mterii salecaDafiedevorbne.
. Cdegoria deidnintrii de nrudurEAzi l.md, in b@ umntodelor
oDozilli .le deoinaE ierlizale prnr aixele/nodenele d.leniirrii:
nedeleminavdetmimt Deholirav dteminal borsret Valoaca de detetulmr
nelorardtiti si$ge exlEsia in aix.l. prociiticehobile (u. o. nitre),pec6ndvalorii
dederminat ho$dt ii coFspundan\e encIfte Cl, -al

ARTICOLUL SI CATEGORIADETERMINARII

Cuvi ele m.i limbi se orgmieda in fisotie de padicller.dle lor aobiralorii si

nqione in cl$a distinctenunile parti de lorbiE Av$d ii vedee pEzhla sdulinsa flsiunii
distingen partile de vorbiE nexibil si padile d. lorbiE nendibile
Panile de vorbn flqibile se cMcterizeea prin faprul a reprezint! cle de elenste'
de cwinre, @e se elia@ i! Iinba Pnnlr-un n@6 Fai l4 sau mai Estsss de time

Dinpolriva" cuvantul ce apafiine dei lani de vorbie neftnbile este liPsn de

pandiCma,ruifestdduie in sistenul limbii intr-o ralizre unica, aSdd u unilate
ln caresoriapadilor de vorbne nexibile esteincadratde obicei si alticolul cde arc insao

Grenticile semlului tecu! avand in vdft elimonul latin al aniolului ronmsc. il

di$ua adeseorila prclure G@aticile tcolare il iregistreda pafie de vorbiF (alafii de
slbsrdri!, a'lFdiv, vdb e1c). in cde sunt incinse anicoiele enclnice f',1 'a) sj anicolelc
pmclidce (/2,, ,4 .el al).
Articolele seDrezind ca o clda de endtnd eletogete r(u)]" sedeosebeslede 'al"' care
nn imDlica individualizad. doree poale apdea nu tuna' in co exre ca 'eleYul bun al
fiofesodlui ,drsinrconlexleca"w.levalPrcfesorolui'Altfelspus. al" Poarefi coocnrent
si c! un'si c! (u)l''.
Exdrinarea delaliala a ocuEntelor asa-Nmilului a'licol hoHat ptopriu-ts" (sau
'tnclitic ) i s@sin evidenla enistentain linba a unor elenenle idenrie c. e\ltesie. dar slricl
dllenle snranlic ai fun donal llatun de '1u1" i r.': cae palticiPa la opozitiile dedetelbirN
qisla si Ealiznri omonine, agadarconllel difdile ca fuclie PadicDle sau elenenL
 conf.unrv.dr.Mihaeb
Mnon+urea
morfenarice cu olul de a deosbi parri de vo$jE distiide (prohMe! adjecrjve,prepo2irii.
adtdbe) saude a exprimageoul,nuet si mzd (Aa,s,D saDnumi cazul(tui lon).
Faptulca opozitiile de dereminaF seorgani@a ifir-un sisreb resrs. in cadrul caruia
elementele(u)1'si :un"ocupaun loc deosebn deinlorlanr,a dls taconsolidarea
dicoldtui ca
mijlocdeexp narc a calegodeidelemjnaii.lorasrtelcun, deexdFluj desinenlete
-{... e..,
--u" si rj , e , '!uri" srves. ca expresiea categorieide nunar D.spnndeEa anicolutui dnr
lanilor de mrbiE si situea lui in caregonaafixeror nexionm au avd in vtde,e
'nlefinol
situaliaspeci a a anicolullj nr sislmut limbii. si anhe:
t altcolele participod I! opoariite de dereminft sut nunai doua: dicotul
ho$iar si arti@lul nehoGret
. dticolete cu vatod de dsLmin@ sunt srJicr linirat. dnrjbuional. ndradnd
d.car lrezefla uui subslmliv.
'n
ln acedta situali., anicolleauun coftinut fodle absrract,clre nu poaten sugrins dear
in cadlul Cropsrii cu substadriwl. prezenla onicolutui in g.uput noninal de lolul
prasnasendtic de a indicaresndseu doneniutui dercferina al subsldrjdui..
Anicobl este coocuent nnui substmliv, daF sprc deosbiE de adFctiv- pFzenta
,rticoiului esle,cel putin in sNnile contirii. cmln de pre4nra in ldtul comui@ii a uli all
lneni adjecrilul '1oti', de dehplu. c@ obtlgaroriudicutdea horirAraa s$stdliwlui pe
cei) derennA(ht otasul, ons,I tor,
ToBreasr parrictrlaifii apmpiarticolelehoftate ii hehourar de afixele flexioae
si pmit considedea lor ca retree od norf.no gHn iole !t .atgorici dcrenimti.
Elementele"al" (arricol eenirivat)si .tel" (!*icol adjclivat sau ddonslrativ) au in
lioba rcIrrM o poziriner difditt
ln caul lui "a1".tJebuiedhrinsec.l putjn dou sil@lii disrincrcj
a) "al..incdht iD strucrua nhmrdui ordinaj (al doilea);
b) "al" lmal d. subsrmtivsu pr@we in smitiv su de u loesjv (al prcf$orului. al

Anicolul demostnljv ,,cel de, @l pDrinin onumiresiluatii, rolut s!*ific prcnmetni

de a relu un subslmtiv. pidla tui admgad consrrudiei o numla denonsbarivadesrxl de
.lda, mi alesin situstiile in cm ocurnt lui nu esreobleatorie (dul cet d atMci) sau de a
substituiun snbsrlnliv Gel de id).
O sitMrie speiala d cel" in conlonenra suptrl.tivului Elativ, unde- mbcsr i.
pd.diena adverbului- orie r.fsinta la r subsiantv esre exclnsa si. ca umdq calharea
p.ononinala a lui tel'ste mnlala.

L Cea hal vecne si nai iaslddia claificare texico-granaricalaeste cea i, parti de

vdbne. Cnpdea unjtadlot lexicalc in lafti de vorbne lune in elidenra panicutarilalite
trmaticare . car sebeife$a la njlel sinlacticsi mofotogic .
2. ErdiDea dekliata a anicolelor $b asJie.tul disaiburiei lor a lus in evi,jenta
caraclerulprofud tronogen al claseidatorarin pinrul rtud panjcipeii mmbrilor ei Ia
6
coif.unrv.dr.Mrhaela
Miron+ulea
sdi omobinice.in unde caari f@ne qiinse, iar in cazullui "al' si "cel' a reliefal
vrlo@a id prcnoninala. Un loc stcial o pa elerentele -(r)1 , le" 4'
ddenninarive:ele se plaseua nr sislenul llnbii hli cuand ca afix decaica udtate
lexicalarepreunrando padede vorbire.

l. Anicojul dennft (enclilic) si nedefinil (pocliiic) rcp@inta, in liiba ron4a

mo.lalitalea(etmrrical^) tJlxalade intes*E enundalira. $atur ce il difeFnliazdde
ceilajtidetmindli (cre apdti! nilelului lexical).Situma ca!fixl unilalemodenalica
driu din cooNdu oblicdo e cu slbslanliul (saucn adjectiwl) si senaifesla pritr
tuziuea cu subneiiwl/ldjcliwl a anicoblul encliticsi p@fiDdainplic@ a ac*lM
in nexiuea nomhala.

4. Fomele anicoluluihorEratpropriu-zissunr:pmhu nsculi .(!)/, Je. { (ls sinsuld) !i

- t (h pl@l)r penlrufeninin 4 (la singulat ti - /d (la lluial)i penlruneuld /, -'? (la
sineuld) ii - 1e(h piual).

5. Fofrele anicoluluiposesivsur: ul, a (L singdd), ai, d/e(la plunl) Ele apd co rarl in
sulctua pronunelorpossiveqi a nue8lelor ordinale.

o. l.ome'emico.rlri d.moncrari. srd: tr/. e, (lt !neult/ ."i ' ?/Plla plurslr

?. Aniolul nehosrelae fohele ,,, , (la sin8ukr)ti ,4/e (h pl!BI).

8, in tunclie de blica falt de sub$antjwl !e carc11dehin4 anicolul loate li plasal

inalna @stuia (lrodilic) s! dup- e1 (4clitic). ln linba iomann,numai anicolul
hogdt lropriu-zisesteenclitic

Domeniul semmiic &operit de anicol prin &alizarile sale(dcliiica, pbcliti.a sj ao) se

oreanize@, in modul speciEcol catecoriilol Cnnalicale , lnntr-u sisten lnchis de
oDoziiij I deldninal definit (articol encliiic) / nedreminat (aftjcoi O). dehinar
defDit /deteminai rcdennil lanicol procllljc), dteminal nedefrit / nedelcmimt) , ceea
ce siue@ anicolul canorfen g^natictl, @ dptesie a categori.i .Lteftl4ali|

t0 .Alar /,1/ - cal si ,, se a.tnalikua cs 'nruhimi" de Ealizoi, difetite in npon cu

wloril de sen , numr si c@ (@nue cu ale $bstantimlui it flexiuea cduia se
inplica) , de si { in mzul anicolului enclitic ) in fiDcrie de conFxtul fonic aE i]
pcedg. Slaurului de etl.sie gamaticalo d cdteEariei delethi"arii, ii .atespn{.
cmclerll absrEct ( "neua!'1. n*social cu nici o lla infomalie 'tonlinsetta, al
semificariei articoluili. Acesia paniculariratesenedca ii asigm o pozilie .parre in
ssiiblul claseidetminanliloi si qplica fEcvenla idical, si ldea conpalibilnate de
cont.univ.dr,wihae
a MkoaFuea
asocieE.in cadrulaceluiasi
grup subedlival. cu dernninmtii lexicali.dd sj cDnlle

Anicolul nxenbreaza.in p nul rdd, cu carcgoridSramattcata a nun!ruhi :

cohpalibihatilede asocieea dife.irel.rrealiaii ate anicolutuivaida in raporlcu
foms de sinsularsauplunl a sub$mrivuhi.Sprdcosebne dc tomcle de sinsxhr(ate
substa.livelor nunaabile).a cdor actrali4E inpnne docjereacu M demiia.l (
Colilul /Oricecolllcresre),iniegrmain enunra foroetordeptualsepoaredislensade
pEzenlaacstuia( inconlexteca:zboaQpsdi. Sejoacacopii.,cadfiat* eft harcala
prin loma de plural a substantivului.nedermindea liind asociatacu realima d a
,nioolului)si deiivadin q)onul dc opozniecu slruclu dcipul ISejoacacopiii.sauSe
joea (nhte) copii). ExDribar neddemindii pnn reatizarea6 a ani@tului esre
cohlalibila si cr sinsulml, in situatiile in car $bsla.lird este inplicat numai sub
aspclul idensiune". dd si in construclliprecun : dc rz,r, csre !,/, elo.

t2.In cadnl srupulni prepo2ilionll. opozftiilede delenninde (repe2enlalepin aricotut 6 -

r e vedea enuntnl:Prileste pe feEsra) s neunatiz@a.In condiliile in cre
substairial e insoril de adjuncli ( Sc 4$e r tdea$n din drcapla/roirnda/ aceea),
pieanta anicoluiui defirir saunedefinitia Iocrl iealizdii nesalive,resrabit'ndorozitia.

In sooierc cu subsbnrivclcnommeabile (naive sau abstracic),anicolut definn este

gahaLicaloblisaloriuin cml subsiandvulul suhlect( Untutn-acostatnuli). jn shidb.
in ponda de conplebenl diEct. substetilele nasire sunl coDpalibile cu oFozitia
nedeierninor/ detcminar defini1:Ctmptn
"ht/untul,
l4.Numelpropni de pesode saueinale au o fomr lixr tie cu. te fird arlicol.dr
aceasla!u se opuneunci ahe fone. De exehplu, un nMe d. iamitie ca l/"tpe Du se
opune lui *l/'&?a sau +O /,lp?. Numele de locuri a!, de 6enenea, lbma ixi de
singularsaude plml. cu anicol hoGraisaul r, O-,/, t/tttri, S4/1ta.C/rr Atunci cand
nu,u dicol. eloilpotpini. in tunctiedepozitiasinra.licrte ca.eoocupr atu,j er&

15.Ca delemrinant. adicolulsedeosebest dc rod ce:talrjmembriai dasi prin Fennanenra

i,Dotiei de nnegralorennntiaivr prsenta aficoltrlui i. orsanizareaunui grup tumjnel
{sieura slabiliEa relarieireferenliale, copldea j.denunirii! G subnaidvutui)cu
.,obieclul t plical in ele.imotul h cafe face referin|! enuntut Referendaliarea
realizata lin asocieiea crLarricolilseinrcmeixza pe capacirarurcestujrde a..modela,i
exlensiuneaDuldnii d. ,,obiecle implicare i. enut, prin liezenla subsrantintui
Grupuluisubstantival): dticolulinlcrfeleuain lrinul Fnd cudeleminanrjite\icali Ca
exprcsicalmndiinaKime.carecon$ainidendicarearefejqtutuicuun unicirbio.l..al
 MnonFuea
Confuniv.dr.Mlhaeb
clNi. lrli@lul definit eslc concuratde deteminantuldenorsltali! (nai t@ve de
n.?rt : in condiliileulilidii deicri.e,iderlificarcareferdnrlui etocat prin subsleliwl
asocialcu dereminanlulesle,de reguld,sustinuh/preciat! ostensiv;in cad'n Ela1jei
eaforice. id*rjtmE! ItsuPUre conplicatccondidondicontexlualesan/ si exteriode
cnudulLi. ddminale de situria de oonunire. Aslfel , un enunlde ljpul: Ca'e' a
,rdf,r coDinuieo .,cobunice, nunai c!.onditia unor infomatii suplimcnhe,cde
Dotfi rccuDera analoric(din conrextnllingvhtic) eu deictjc(din conrexlulsitualional,'
fiind in.licate in snuadade conuicm plin cunonintelconme al paricip@lild):
Intlareae pe .!eada( a&llnislocutorji sliu ca e o sineurainte) lrerenslE o in'ore

1 6 .ExDEsiea detetuinani-elenentelere onpunpamdignaar.icoluluipol aveain limba

ConribuieIadezmbiEli2deaflexiunij nomnEb,$llriolad uele situaliidesincns

( al cazuilor ( floile, aonbtr al nuh@lor si al cdurilor ( aici'!I. djci'ului nisredioi
unordici); El es'nui Gcaunul,smele).
Mdcbeu; sutstddriza@r oricedvdt al linbii sociai cu orticoluldevinesubstdtiv(
q' deplase cdbsdneol
a d r rL -'.u b s kd : a d \ dne_ b' npl?ua bu?\' dd
c m u. ca l Ece r p ro p r'i (n o@- >Floae..cn- Cr ' n{ .' o' oF Cr oi' otulsarJ F o
Drcor sor lele comue ( H,aagon_> ba4aeonul)
it.Lori o dicolt pmi.ipa la alcatu'aadikri-e u ,ari lerial' ale mb i
".".1..
rcbde.Un asendea conPon@t careledz@a prcnuele Pesonal de leNom a m_!
ddrsl a cmi Danefinala esreomonina cu anicolul dennir il.xiuea de ge,' nnnd s'
mz a !on' ne rii ese realizat pnn uiLt'i d. $Presieidenri.. cu celeal' drcolrlur rcf
desu, desa, .rd4qdui. d6n.ei. dmseee.r: Gsrea <. s|3:e@ unor grupdl
morfdan N dsinmte prclni pe carc I r8asin la mmire cla$ de sbnative
nasculine, Espedi! fminine la cde s adauea (ddqi-idansle, dm'uiui) sau
per de ,e r locdieskttl,a_e ca s: ca'_o) RoLbd oe^iune!pronoelui oEponmkl"
( conribubd L
inale ldhip; b opo/i.i'lede dekm,nee a elenfrt cmponmr
disrindia ae so, articolul faoe plrte din organi@a grmaticala a nunenlelor ordinsle
rd ftilea. a ;eia el.). L componentauor prepozitii, elmentel. omonine cu anicolul
;u ,olul de! dil@ntia prepozitiade adverbul@Espumtor ( inaiire4ifrintd)'
 conf.uiiv.dr.Mihaera
Mnonfu ea

TEORJIACTUALEDESPRESENSULARTICOLULUI
IIOT;.RiT

Pnncipalele directiidedeaoltdc a efl4liitor orticeddicar smanricii anicohlui s

ls, repanibtein tunqic deopoziliileclsic / noded ti rfernJial/ xistftlial.

(i) Teol. r.feren(ide

in conce!$a clsicn refeEnlialr, piopusi de loE|ienil dvributianatitti

((eyne$1906) ti de suslirstorii tedjei sctualizerii (Eally;1944).se consided cn orice
d.reniaeDrM of"qie Aedekrdru ti. d eea" s ajungela cdcluzia cd*sul aniolului
(noljr6rsaunenoura, e$ bur refere4ial Aplfel,in vme ce dricolul nehottrdrde un s@
rnr@detemimt,tnnucAtel nu ide.tificd subsrdtiwl pecae il atuqlizen seBulanicolului
ho6.atesteud Fal dleminai anicalulho6rAttrinite la indinizi dejaiddlilicrli. cDoscutt
subtrmele d rezarfrs$ah a Jahiliditdtii s ! notorktdtii, teoriaclsic! iefmlial, este
pEzara in lirmiua ron6nsct de aecialitate, indileEnt doct cst. vorba de gradarica
tr'ldilionrln,in cadrulctleia anicolulestelFlal ca o part de voilfe saude gdatica nodmn.
strocruaE.ud arrimlul eslecoDsideral (drcponorfcn al categonei detemindrii.

Pornindde la teoriadescrieilordfini1ea lui BnrandRussell,se ajunsela conrurrea

uneinoi concepliidesF$nsul anialului hotara. carepropuneo anali,, cxnrentiaE.olusE
celircferenlialeIn tuesrcadru.sensulreIeFnlia]esleinlocuncu un $N exisrential
(M at su
presuput, a$ cum se inlamll, in aborddrilclui O, Ducrol (1972).ca.e anrnt ct anicolul
hocierarecasensoprdypdztiee,ktehlid|dd.Micitate..ulima'\.rx1dt,rinaurXcarc
retilienpropneqile a, b. c ".

t0
 MlronFuea
cont!niv.drMihaeLa
i.sd. dincunaleape cde o tfienpind teza nonlefere'|lialdclasic' este ace'a a
reprrelrrrii fo@le a unicilari postulalesouiile prcpuse,craderi2aleloalelrin inralidnatea
argumenrelor ofeile. segrup4zr i. pafu nei direcliii

Epreftn@a in temeni tr,6Irun (Dctinit sau/Sll..ilic0, pnplsa de Ir' G ll\rosle ( 1975)

veEiuneatranlformalionrlt. caF vcdeinafticolulnot,telo fomi desupralale a anicolului

neholarhGa s. Amear.1965$i B Robbins.I 968).

Epreze.taaa in termenide ldjnn.t reslticiiY prezEntsanremPedbil (ct Z Vndler 1967)
repezentaEain redeni d Dunci_d'referinla(ct D Lewjs, 19?2ti O Da]n, t 9?5)

2. Concen$ilenoderre
(i) Taele rcfer.llirl: lorh local'ztrii

E$edl onilor cldice exis&nlialea favonat aPaiiliaueinoi pB!6tlve de abode a

Fnshi anicoluLui.buatn pe ipola nucioMln (oai exact,p tea rcfdenliald) c'noscutt sub
nudele de lmn6 localizhji * Fopusnde J A Eawki6 (19?6, 1977,1978) De5i reoria
EfeienliaE nodend acoidd dticolului ho$rar u. sds refeenlial, ea nu repren o ltloarcere
'
1aconcepliite referenlialohsic intiuat, pe de o Paie. smt inlegrate reallarele oferite de

vmiunile logice. fapl ce 3 condus la elimimrea pudlor slabe ale lonei fdiliditdlii/
notorietalii qi, pe de alle parte,idenlificma eferentdui N semdi realizcazsd]'ect, ca in rechile
reai\, ci indirect pdn inroduc@ mei lape lni@edide in pmcesul de recuDerd
refernlial5.Astlel, pentu ! descnenodul in ode * ajungela decupdearefemdui. Hawkins
aitnt ci esldnecesara,in\id, idennfieaqavuj, ansanblu de.,,?.td, polru c4 abtu apoi sa
lie lcalizat referentul, ln int{iorul destui ansmblu Altfel s!us. Frocesl de doolde esre
conceputc! fiin l arricurarin do\rn etape:i.tehtifcarea a"tanbtului de abie'le $\ lacqliatca
releft,tului Ctia.retisrica esenliaEa onenbluiui de obGde (nffiii F\ 'lotueniu de clqhiVicare
s \ aksanblu partajd) esteMea ca e$e conun loolorului 9i interlocutorului sau, cel pulin'
pe haza cisra e consltuiette ansdblnl
Izundr a 6 conw de oirE locu!o!. ElemeDlele
parrajarpor n adr de naturr linsvisr'ci (discursul dtdior sa! conlerlxl lincrislic)' cAl ti de
na$rn e ralinsristicA Fnlalia inediati de enDnld 9i cohpetflF encicloPedicn a

in inreriorul Ecesfuians@blude obi*l, eferdtul va ocupao lozilie aflds in relalie de:

 Contuniv
dr.MheelaMrtonrutea

- disjtn.tie u.lu,bd falAde celelahe

elennEal. tusanbhtui, dac,esrevdba deo siDlaghn
detnite (sintagna/ d$riea definn, liin e, in eN conlelt la grulrije de ripul
subslantj!+ arri@thoter6r):EfeFltul esrelocatizalca fiind stngurutcee vsifice nucleulde
propneqicealc uie e iniosius Gensut) subsrdtivului det@inarprindicolut hod.al.
canJrnctieinclusj,tl. d&A an a fde cu o sinrasma/ desctd nedefinitn(cu siruclura
subsletiv + djlol nehorbrat):refeHtul ste iocatizarca nind un meDbruo&ccarejun
Eprezentsniat exlensiunii(ciasareterentiali/ denobnl,a)substmrivuiui.lelemimi de

S.nsularticoluluihotirAlesrreprczotalde o lrdsdturnsendlicn rcferaliati, consrend

ln expnndg totDlrdli / ihclu,yrrlii. in vEne ce arri6tDt nehoErerare u sns leferenlial
corstiluii delrastturasemmtic,.le ar./rcirir4re.

S obsenna$fel cd ,eoiia locatiz!.ij rcutege sd dep4edce ditcutblile exisiente

aboderib rddnliaie .lasice, relbnbsr ta desoisea Dodutui cm loculorii ainns
identificdaEfe@tului. sati @atosdor aspecrel

(a) cem ce d.tminn EuEitaprodesuluidenorarivnu mi e$e cunoasrcEaEfeEnrdui, ci

cmoatiee esmblului de obictc,tn cadDtcjnia refe!ntutmeaza sdne bcalia!
fapt @ pemite nEriEa pureriiaplicadrea reei locatiztuti,inkucat prin .lozilie cu
v4hile teoni, seinteereazti situ4iile in c@ arricolulhoEdl nu eteuliliat pentrua
trinite la ur Bf.Enl cunoscu,ci la ult nonfamiliar.
(bj unicitatean m^ rcjtezj[tAn trr6iturda anicotuluitro$ral,q ealalln din combjrea
Irdsftuii /Iotditale/ a anicotului cu ffisdruril /Sinsute/ g Nutudmbil/ ate
substaitinlui deleminot.
(c) m ti in aborddrilloCicenorefer@fiate,arlicolutesteb .,a,rifcator Mie*sat, jrs6
acliuneas seqercit,, ln leodalocalist, 6upn nnor donflii de cuanri|* rslrdnse
llasmatic decondi$aansnblului pafi.jar

(ii)T.a c*tc,tisli (C. Kl.iberl

C. Kloiber. iniljltorol obordrJilornodehe nonrcfereniale.pnpunc daliza sensutui

anicolulniin renneridep,.6,?o.ilie eristehtialhda (.vsi)tatatiraie, dftand ca o ce lcnradvi

l2
 a MnonFulea
conl.univdr.wlihae
d ! tnta smdtica anjcoluluidin penpectiaEferenliaueslcsonl6 e!4d!i dat fiitrd la
",
nivel disc!6i!, preEnla altimlului nn se linileazd 16uliliztnb EfeFnlole alc d'$ienlor
detuite. ci esleindlnin ti in ulilir.irile nodeferenlhle(de exe p\t, B,c,rcttiul ette capitdla
Raftdniti, nu d Rulgariei).Astfel dacn se oDleazE penru soluiia senarnicdief4@lrali' se
ajuneela situ4ia onrEdicrori. in cde anicolut,dei arc ui sets rcferenlial,fisuteud inn{
descrieEdelinis utilizsti nu penrrua idnite la b munit fmn! ci pen1rua predicadunile
propricttli (asade,o utilizd nonrefqe4ral4 predicaiva) ata cun esl cuul subsla'tivului
cap,raladin exenphl oferlr antenor.Or. incoDpalibilibleadinlremodelultoreric ti realiz'rile
discusire Gprezia !n dsummt dsisi! h dneqh nolpenirolci, invalidftalii r*elor
rcfeEnliale.jxsincend ti si inuiind optiuea penn! o abodm nootefrdliald a sena icn

De semelea, solutiapFFusi de Kdbd pEzinrnllotajul de a rcuti sd evia aiticil

adusela adEsa1eoriilorexistenlialecldice, deoa@, de$iarticolulr6menenn cuslificator
&1vwi, sensulsnu N !resulurc exislenlauei uniciltli, ci a oni to15li14i Cea ce
cmcre.izeun dticold esreo presupoziliexislenlial,debralitate'nu o Pesulozite exhtaliaE
de miciEte, aqacumalimd O Ducrcl (1972).Ca ri HavkiDs,de la 6e Kleibe! ptj4 pEcnc'
aceasEide, proble@unicitEtiinu droge diEct din sdul anicoluluinorai itirucel llasaLln
,/Unicitdlii/ nu f{e pane din ensul afiicolului, ci a!& i, llrm t*sdrnilor /Tohriaft/
/Sinsula/ 9i Nudarabil/

in ceeace ae privetle, oplrn pnbutotu nomldenlialt piopusi de Kleiber (1983'

l99O):snsul anicoluluiboisiate$e @nsliluilde o pEsupotie distfllida de tolalitate(lenlru
sirguld) saude cvsitom.lilale(lenlru phnl) Ni e pde ct, int{dvnr' Kleiba ste lndEPltlll
sr,atunecd in slrdill dctual,ipotezas^ahticd c4 toi MtisJtunhaft sedored'\te al lrcd
ou@ d prcnpuifei ethtenliate OPliuneavntuticd tufrefere,|i4|d Praredesatisldcatot
distibutia palnati.d a aticotrlui hotdldtti in dod paiic at esteaPtdsd rezalwvabtena
aiitizhii anafatuc ii .wiaasa intrcbareprh'ihd diljenla de tePartizse Ptagmaticd'lilnre
sintagnuhohhlolainrDrie reJetunliold'si.eain pozilieabib"liea (19a3:F81)

ll
 Contuniv.dr
Mihaera
M ronFulea
Tor Kleiber este cel cm airagea&ntia snpn inrportelei distingerij inrE sensul
nonpropoziliomlti sersul proponioml adla.tial de verbul ,,a (se) rcfsi...r Smut
nonp@loz4ional privetlpropnegtilceleEqiale ituimece aleunsglor linclhlice, cM ar fi
noninalele sausirtagnele noninale.
SeNulpropozigo@t limne ta adulderefaillr indeptinn
de un locutorin cadrulunui enunt.Un deleinindt ne et dennirsaunedennirsauchiarabsenla
determlndtilor,alcirliette inpreunactrnoninalulo sinlaendnominak.
PozllieElerenliali,s/ porltlpndi..livr
Oicoenu{,dupacun $nnal.!d Swte(t972),Gprezinr, b acldetimbajatc undindou6
ade sbiac.rlq .ool d. referinlit @tulde prc!i.4i., crda le .orcspu.ddoualipud de erFesii
linflistice (c4rcsjil. rcrftntdld ii .xpresiitepEdicaiivq/nflefere0'iate).prinele ocupa.ii enunt,
p@tij. rfercnll.l[: celelalre pozirianereferenijaltprcdicdiG. Rcsponsabit de ageaea dplesiilor
linsvntl@lit trM din celedou. p.z(ii (EfeEnti.l!/ n*feEnltoti) ene toculorut.insi inrdliite sate
dulidive sunttolugiiesi2aredepropiel4ih rcreEntialeinftinsece rte expresijlorpe cse k unrzeazi
deoareca
eleserepdiru! tmhiq in n4of. dc gndul td defdli rferenlid!. Sintagnetenobinate
pot 6 lolosite de looutor ns ca expFsii ELnliale! iie ca expsii pr.dicaiive dioitj
fisilujlor Efddiaie intrinse@ale &estora.

Referi a la paniculrri.6 tunclieprddipici a nlm.lor p.oprii uritizle in p.zjjie retercntiala.

ftrrezinE o val.nlAdisudjvt pecaE o lejsza cu sinhgmetenomindodefinitesauned.finirc.E so
pcre celorcda cr Flalie pngmlici $abilirddeu loourorinbeo cxpEsiereterentiatS (nune pbpnu/
sinr&Cninominahdefinitt sintogm,nominalinedefiniri)9run munit panicuts,antt inctr. Dtilizend
expNja rcfercntidli,looulonl dore9re
snseFfcr. la Gr ftp*oul si izot* djscusiv) panicutdutiD
disuti. Gauo plu.aljhredepaniculdi).

D. 6mdq sinbCmelenoninrle .edefDirel).mii caliaa unui$. deFrtnl, tapdicnlari, !di.j Ia

iidiviziunici,Penbu
a ilusbarer 1u.ru,Kl.ibd ( t93l) E.u.Sela silualia
i, cdeuDloculor,
pcntrua{i
gist pisio pisdDq fomula inrebaEd(19), daci se adre$ rn.r inbnocuioricunoscuJi, sau
'a 'a
lnftb@ (20).da.I i dlortorii sunrEcunosculi:

(t9) - Nu mi4i fian Pisie?

(24) Nr ati vazao lticd?

Miron-lulea
'rMihaela (2005)r38
- 52
contui v.dr.MhaahMnon-Fulea
ir anbie ceuri. Lcltord cuiorge ideitiialea referntului ti il co$idel. oa obieorunic/
padicularAleeeH sinilgmelor?,lr, / o Ztri.t nr line nici denodul li de esb conceputrcf*ntul.
lici decutuslinteLlo.uioruluidcspi.Eflnnt (ounosoi /vs/ nunccu0.

3.2.3.ReferiDl. definni unici d etetntr bedeljriri unicn

Kleib.r(1931:p.143)adhileexinetrtaa dolai,pnride&b deref{inF la pertjculari (ElerlnF

u0ici), ti arume:referinFdenniti unicA Ealjatn prin nune prdprii 9i siitaSne roninale definile.!i
rcfcin!, i.dcfinita !nicl @lizoti prin sirtaln,ele nodinelcn.defmirc.Indilerelrde oaracEruldcfinil
sru Dedefiniral actului d. rcferinli la paticulari, e4rresiilereleEnlialesre-l i0deplinescconlin o
psnpoz:lie pnturici de lxisl.ita ti uni.nate r refeEnhlui, ea Pofilazi c, loctorul cftde in
flistenia $i uniciidea *fddn'ld. Penrru a explioa aoesd ordintd a locutoruhi, Kleiber
(opcii,r.l30-131)tropli o Eoriecauzli jtrgilt. El .xbapoldi .nfcl horia l{4!1ui ca@l (ct
Knpk.) di E un nnmepropiu 9i purdtul snuIa rGt dpEsiile e seEGd ld paniod.d. Asfol, la
oiginea credinleil@ulonluj in *isten!' i unicit t a tonishrului s one o c.ldilie do conting.nla
mpirici a pdnicuhrului.irLE Io tur ri pdi.uld e*r, f1eo ielaliedita (loclrofll. intlr rod sau
dtot, a constientiztci rc&rcntulene diferit unic),fie o ftl4ie indi*cri (loolofll a loe inlbmi de
c!& o ahi per$ani cr cste vorbade un obicr mic). Contingdl. enptioi a pdiculsului e$e
reeponsabih der!9i$ rclliui de relenrF, deoeEq in absenFsa sensulexpresiilo Fftre$iale ede
iisnffcient: \En ainile, dtaAo. e requld cn pnflI nei eapdii @e se ryIerd ta
'eJqe'4iaL., Y
poti.utdr ,, poatupnn e] insuli sd aigte pe depli" idd'liwo pdic'lmhi (op.cit:p.i12) se
inielege6tfel, o dali .u Kleiber.caa cuno.J!./o ldilitoa un panicularrcviDela a b an int{ rclalis
ca@ld (imediati/mediati)ou acelpanicult $ nu a pu!6 oleri o desoi.rc exhausnvisau.cel puJin,
idcmificrtoriFortionl@lui

Kleib.r.tm! dica (slizali

ca difeFnF dine ffrhl. definii! unicl li lsjnla nedefrnitE
prii sin6Bnenominale)rezidrrn pEenla sauabFntounejprcamlii idqnifqd.il: la.h.t I act da
rc.f?rki defnrd oid, |ctttut peb& cd jdalca.rul cnoalte sd! Ioate ideihf@, sr.4iP
tpresiei rcle'Entialetitizate, Pafli.,btt?n dis.Llie. cand eJedkud m ft] de t{.rktd redqfl, a
uni.d, rcedti ptirhlti! ene abentd, in interto.4otul tu eie intttu c" Ptaa de o ithhlifcd
ftlat,l"t " (KleibeqI s31:p.I45).
srtti. "ryte:i?i ftJ..eqiule ,r7Ed7e
Pentru(leibe! deosebidinft piopii !i siiia8nelenonin.lclinedenliuF pEzuni'e,
'mele
idenrificdorii:ahnci cind uD lo.dor indeplinoe referinF deffniL unioAprinb d sinta3nanoniiali
d.finm, cl prezun! cninrerloc$orulpoateidnlifi@(pebu sniului xpEiei uriliz0re)eu Eidentifioa
panioulm.Da., eie vorbrdeunndhepmpiiu.locubrulprezuna doaroainte odrorulvaidentifica

l5
 conr.univ.dLMihaera
Miron+uea
prniculairl,allfelspusinl.rlocurorutrrcbtrie.
ii pdtabil, s[ cunoei panicutarut,
cl n.pu6ndsit
identifi, doa.pomindd. la num.l. proplin.

S.nnalrn rottrti*isrenjeuEi cmlftdi4ii in demoi$ntiatui Kteibe.Dac, tdeililtcma

paniculrruhidsemnatdoo .xprsic rcterenlialE nu$ p@tercatiz PIinexpftsiatisitj. cj cse ne.esar:
o heuuli cauzlt imedi.rie! nediiii jnre parricular 5ileuror.rtutrciin$annicatiiderloc0rorut,
pentrua iddrit.a panicularuivizi, lFbun sa s mpodeE duzl (pni F.pria expe enJa$u p!i[
i.lmedirl loc oruJui)la aGst panicular.p. cr! nul pode id..litica dor pin *prsia refeEntiola
d i l d b d " o cu b ri ' .e .o n mr, /i r iu4cel! lir da in.,ie o.u' o pr /n. tz r lFr to
' t\: " or u.
sduv! Fu9i sarcalizob c.eac..l irn\j nu poaterslizi identin.aieapadicolanlui.pebaa $rsului
expBioj utilnara coidilii deconlingdti mpnicn ft6Di! Eadaf,si fie sdisJioE aiir delooulof,cir
!i d. inrerl@ltor Ctnd inl*loclro.dl nu rre cunoiinl! de exie4a pdicDtarutui,iminre n. aclut de
EfdinF ind+lidit de lodls- dbnci el pooe dobandiace.na empd tA do4 da., usose sa !e
plasea uzl fatedepaticular,fie dnd - prinpIhl. efeiivd a obiecluluidero,.rirld tn snualiade
dmunisrei fie indirect prin inlmediul Elatr.ilor l@tonlui). Esre imposibiti iddlf'caEa
pdicularulli doo pebe soisdui erpEsieiEfere4irle diliale d. locuror.De&ea rtulila acblui d
ftfednll k pdjculsi nu dopindedo.r de ftbsiile Efcrcnlial. ale locurorului,ci 9i de seteate

Daci sn&m de acord.i prezunlh idenrificddieesreoeacarediltin8eEfenn,adefinnaunici

de relsinli .edefi.iii unicEnu lmpiri'tin td!9i onvinsemalui Kl.ibq oi, itrr-un act d. rcfri4a
defiiiri uica. ditunJa depEz'nJie idenriiicddiedint e nubelelropritr g sinhgmrnoninah definiu
or @isra in i@cjel.a cmoEerii pftrlabile tr panisuraruruidc .rh inreildcdor,atunci c6nd s
ulili4a, !n numepopriu, sprcdeorebircdc sinbgnandinrla definid, ke petuneca inirlocutorul
si iden{nccpanicularulvizt dod podiid deb sensul,cngliat. Kreib* alimt ci Ordr,r/ (Dn b si-
Di dducibicicleb caE 6h in gmjb rrde li a..td chio de cinew cote n!.unoatte dinointe
e\irenla N6ti tici.tzk. Inrelt, .dr!/ Oure st ni-l aducipePeulr,,r pode.f gti Atu decAdaca
ihkrkrtuul ,1iein rr4nabjl eire & Pad nt d&n dilphe de ar. nljlarce .tucdthrtule pmpriu
id.tji, pehtu o tti detprcche qk \arra ' (op.citp.320).

Or, seobsfli ci inrcrlNurml poaEsEidfltific., in prinul enunt.p:nimtaot viai dcsi.ragma

nomindE&.t /er, r@m!i penru .n det nu flie dinainrede *isrenF bicicletei.el tlsprhe de at.
rilor.c " de.-ritsinkgm lns4i ?ahn o tti aleiye cineaie wrha' P. de o pirne,preenld rclarivei
tu$icriJe we ene in gmj coatibuiela looaliz@! Donioularulri.le de rlri pdne.aricohl ho$rel l.
singuldrinnnduceo presupoziliasd.nric, de erisre.te$ u.icilae a uiui singd obied ce veriici
predicatulnoninal ,i.,.&ra Ratita idonificirii p'nicularului sr. condilionaaipoi de siiuatidde
mnuiicare daci, ji grj, seofla o singurnblciclelr, interlocutodlo va ide inca dEpl Ptriiculd.l la
ere nimite xprsirEfftntiali ,tt,t]'lr: dacalor disb nai Dul& biciclele.interlocutorulsevaoflein
ahr i.fomalj i Fivind
impoibi lndd de a i d.nrifica paniculatui! izrr desindgmi noninal4 in absenta
contingenlanpiri06 a $eiuia. Aiungemasfel It mncluziaca identificdeade cdrc inierlocurora
noni.al.,nusepo'reddna doarponind
vial delo.dtor,prindiliaEa ureisiftagme
panicularului de
lr inragna ndn ah insatr.

so conndii ci, daci m ftface echilibrul dinte pondereainfomalionali a celor

lifrioarcaft lariv.l,ca in (21):

(2r) a Dtte s6niadl.i bici.leh!

b.Dt k sa ni-l adrcipe Parl!

ina doie , . n u L \ a in (2 2 )
fi ep In i"m du(ed uncrrlrtivc

(22) L Dule sdnj ddrci bi.iclao me i, gddj !

^te
6. Dule 3d ni-l adrci pe Pa,t cbt 6k in CoaJl

condiriile de reueiri a iden fictuii pdlculNhi riar nu lin nici de neesiiata ca int. otorui 3t
!J oa<, tr pr.sabil pan\ul,rulu li licr de en.u 5i rag e no I Tle ' '2 ' <en{l rdrPEei
,Li.ler, nu esre slficienr l. ideniificarea palliculafllui: posibilihro c! inte ocdtorul sa inili'F o
slemi conrcsatiomli de .otecft. '9ndFi lstfel locuroruluistJi Efomulc odinul. ese l! fe, de
nrea$, pentu (21a)ca ri pih (2 lb). daci intellmliorul nu Qnoaft dimitte pafrictrld ul:

\23) cde bici.te6?

Qq cate Pdl?
Considerifr.sdti capFdnlia iddiiicatde csreeeaJi, jndifernr ddci eslevorb! deunime
lbp.iu saude o sinEgmi io.linali defnili: locltorol prenmd ci inrslocutorul stn 6c capabilsd
idedin.e pdioul&al vizar.iNrlcAl locutml Gde ct inlalo.ulonrl .sE delolegarcaual depanicurr
sddct .l svapulerrapotuca@l ld palliculu, aplictndo etategieEleFnlidli ad.ovat5,care'deti ese
declantatideerp6i! rcfes!tuli ltilizala (nune pBpriu su sirtaEnanonindl delinira).ntr sc rcduce
sDntobligrtdriiin
la e.. Cunotinteleexr6lingvGrice actuldeE eirF definitil. paniculsi.

in refeinF nedeiniri unicd loeulorul cEde in eisdla ti utricndea panicularului,

neimpdntndu-s nic o puumtie idenrjflsbrie. A ldel spns. un l@ubr p@le ftaliza u i ad dc referin,i
nedeftnil5 unici. iidifdnl daca el ciede c, inlerloclrorui sdu esre cepabil si idenrifice $tr nu

17
 Cont!nivdr.Mihaela
[4ironju a

Din nou,trdkrantdm deKlcib.r.pnrusa, dacreie rolbade o si.ragn,noninots, rtuncj

rclcrirts n.d.fidirt uiica nu va lin. onr de pEamlia idennfic oie. Pcnrrunumot.propnu,'tdrloful
prakd, anpdrtud, cii inrcrtmtd ru tu pd.a idesli/icaElerent,l daat & ajutotut .xltfiei

Orli condiljilein caf rcfdinlala p3nicuhli,fi.cade6niE saunedefinid,nu $ poaleeleciua

doar pe ba cunosrinFlorlinsvinic,liind m.esde cuno$inteledEtitrgrislice. dLnci dedinla
locu{orului in incapacilare inrc o.\brdni si de d i.tehtifLa n{etertul daat eu aj,tann ery,psjei
,4eratjde" diia in rtfdinld dennnd.cat ti ?i rfcii.la nedefiniti la pa'ticulari, s r.fiind sp( i6ci
^^
runelor pmprii urilizde i.h un dcr de referint6 ncdorhiti unica. Msi nun chia:, uiiliaE unni nlns
pr.piu. pnru a seEferi ,sdel,r ld D psnicular, csteposibili chiar !i atoncice.d dii tocuiorul,cii ri
indlocubnl cuno$ din,inb pdicul,rul viai Alg8cn s, iltrsrdn acedi snurtie locnai pirr'-un
exerplu pEluatdin Kleibef(1931rp.339)l

(25)vddn Pel

despre@ a!10ru1 noEazi: ',5t,: imshdn cdk o s bdtoM tEanitdd daarlh onoapdJephil..
n indifid nmit Prul et intadw k Mk. afcMidortl tiat pded xpino sLrprizaspnad aDar
eufid n PNt rcato!, {p.340) h anbrrll siiuatioralsiitat deKleibo, enecla ci locutodl credei'
eai{enla !i u.iciraba reibEnruluisirra8nei nominal. n.d.liiit x, Pdl, p. de o pdq Si c,
interloculoriicbcc dcjo idertjbla p.iiculmld vizr de /, Prrl, p. de llta pan. Oi, cea ce
sugemz! sibatile dismive deripul cereidescnsemai 3usene ci lurorut pmr. Htia o reterinta
nedefinitiunict, indif* daciinlE dcutonlsiu dndgb jn pr.alabilsu nup.friculdlvian.

Dif*mla fali de Eferinla delinnnunicnr{idd tn f.prxt ca expBia referentiat,uritiari de

lmutor n! nai poft ti reprezrhb denu'nelepropriusingur,ci doa deo sinracni nominalindeiirjrS
.le tifDl ditul rehatuA + n deFapriu.

In delinla nedcfnndunio4 disl!trtsdiri! numel.prcpriu ! i sinhEm notoinalinedefir d ene

ace.aii cu dntanF dtnlreNm.le comunti sinragmanominahnedefiniri Nici nuDeleprpriu. nici
nuneleconud N pol frguft.liti-tri enunl,pcnd a @lia un rl dercleinji ledefiniri I. paniculri
pEbnlr unei sinragnenedefi,ir n stmdt^ tui..l rch.hna + tune co,tun/,utE prapt este
absollt obligdorie s.u. .lrlel sptrs,$1e nec*mi pt4nF ouanlific.tonlui rcprcz.nrard. .nicohrl

Ctrn see$lioi laplul ci nrnels prdpriuapae intodeam. sinsur,firi cui indo., daciesr
vorbl deo EferinFdefinirnb unsiDgupanicutar,darpIffF cuntifidoritor dNinc obtisaloie,daci
a\n rfacanecuoElenntidefinita
hoplunlihiedep$ticulai,fi.cr o rele nlr nedenrifiunica?
Ir

l8
contuniv.dr Mnon+uea
^4ihaeh
alli remeni,dece rumalepropn!Jr' pm& asunsacalaiol retererlial.ual lnei sinrasne definite
n J { ' h i n ( k'.@rn ' l {sE ro l cd ? .r o ( ' lDgnAdor r nn{
It pl"{ l su ( . osnnm, r ed efi ni b'
Gdsircartspunsul adecvatar pftea n sinpljncaln,ddci d plmeda precumKleibei (1931)9i an
considerdci oric. acl de riqirla unici necsnl preanp singrlardui grmalical, d ftfl.x a1
singul.riritii Efr Enliale tnsa.dacaa!.m ln v.dere! unturipEnm I

(?6) lkde wt caietete?

At .fd deta nitt? wi,i .e ld tkta,nptd.

1.21)

undesiinagn.l. noninale.ar"rl" 9i r,;te w.ti fac rtfeire 1aPdicubi. inlelegd ci tsfe nt! 15
psfricularind ifrpunesireuhroLin ddimenlul plur.lului, ciiar d@6ani@lulOo$Al saunehotfuSr) Ia
plunl ridica ieriodseproblm. ln privinla definini sale.SingrlariateasauplDralirttearctanlialnnu
impiedicapEzdla unri d de Eferinli Mjci: sineularulva implioasineuloilaleauui Efmr mic,
plumlulvadu sprepluraliieo unorEfer*li u.ici

snrnetoel.nminale deinire,la singdldsaula phQl, oufoma oanonied di"al hatdrat+ nthe

undedicalul hottrft ene un cuantficarorri prsupme smanic ne exhienloti unicihrs unri singur
Eferfrt lerifi.etrd pEdicatuJrominal(africolhoririi speific), fie exidenlt ti Dnici|ltealtftgri cagorii
EfcMliale a nnnelui (dicol hd{relCfleic). k plunl, di6hl horar EsdiSe exrdsiune, buj
noini'dle fie ts o pt,mhated. rcfoEnli,vizurEs o subclat, daci e* lorba deo uliljare sp*incr. ne
lrjnite raitugd clas!d*.mnatr denune,daciese voibadeo ulilie gercdca.

Sinbnele noninale nen.finiie l! singul{ sau la plural, au inrordam stuctura arlrrl

nehotdril + iume, rclni diblnlui niid sh de q pte$punesemanlicqisienla ti e*lusivihtea ne a
!!ui siner FEnr, dad s renrge la sitgul.rul speiic, ie a 0n!i plumliali deEfeFnli itudu9i int_
!i lirtuale
o subolas4d@, * lpelea2, la pllnlul specific.ne a claseircferenlialenonvid., desonGe
pftsupuscenantic d. nuDelei'su9i, dacde$elnilizr singulml sauplurald ge.e.ic.

Refeinla la pdicllai. preeDunandplagndic rishtF ti unioitareaEl4ntild, xclude

ap,rili, sinsularuluis! pluftlului emeric,liind ompaibili do.t cu trilizaile stecifice. in rere nta
dentri$, pEsupozi, pragmaric6de exiscip ti unicirde referenliali de dublal, de prcsupoziija
se'nrnrici de existenFti uniciralercfseniiali aduside onicolulhoalni specific.a cini preze.lt eie
obligalorie,penlrusubdmtiveleconMe In EferinF nedetniti nnicE,s inEsistez[ o diferc4n itr1re
Npe-relc oasup.s glgrsnc ! rck P't oo.A*irnla RtFllial, e.rep'_up"$:ii'
'o'semrdu.
senanric,cer ti pEgndic. unicitaieaftfdentidn e$e presupusd doarpmgnaric Sj a.edra, pi1rucr
rolul articolL'luineholiiat 6G de a .xlrage, din sfeft *ensio'ali : nunelui un nunnr limihr de

l9
 .univ.df
Conf .Mlhaela
Mnon+ulea
refdntj. sumrinfl exclusi! dii p.61rira pbprieraljlor ptujab ii omun m rode elm.nl.l.
4a4iiend claseid.$mn te decift nrme.Exisrenlafsrt.tildr estefittd, deapsrEnenla
ld la chsa.

Cit dspie num.le pbDrij, ele au .a pbpriehre ref*iJial, inti'Bc! o pE$pozitie de exkreqn
ti unicihre a unei clase Efe'nliale Elementeleextensiunii strnt pcrccpu& z ptdri { distincle, ca
panloulari.ai tisirum de micirrh nu p ve{e claa ieferenli,ldin ti pnn oa iNiti, ci fiecarcdinb

ln actul de rcfei'li uici, pEsupoziJiaprasn.tici de exinenJi ri uniciht refeft.ti.li !a fi

inrddeauia drbla$ de o prsrpozilie sema ici de exine4i 9i unicnaie,iiditered daci ene vorba de o
rcfsint, detnili s.u ndefiiira. Dc 6eBenea, odce tiliztr discu6ild a umi numepbpnr p.ntu ! face
releire la panicuhri implici solisl0cq6 conditiei de dnominatieprcalebild:un ldcutor nd poite sa
apelee la ui nune plopiu d.oet dao6 $ie ci nuDele ! fosl dibuir. in dod 6nftl
'linainre
p,nicul,n ni vizit le de ahi pane,dobrndirc! capac,tEliide a folosi u trune proprn oentu un.nrhit
pdicnln nu pemile urilizrea a*lulaJi nume pentru o d.snna un oll pdicuhr. Dobindirea
compddtei d a n. rcf.ri la un anumil pafiicule, pinb un trume propiu, se con$itoie int-un acl
paniclloJ& (!n@iEe ftuaporDi'bl de sere Jire Kleibe 03 .p.rls,,t;a :ie. *n. *
,NMle ( ) Nlnbll
Fapiu n ene prcddi', cdei el nu m nni a ptua s.taliture
ptnc,loib lkd kqdi. i.fnit, tub'ie, dacddtin |dJ .teldnnn pafe@e dkne ei pin*n nffie

Wpriu, sd in@an n iafhh de nndti de tihne,

"mtu
ins4 rlr cumiublinir londson(1994:p.19),lesitua denoninarivi.
adical.glton stabil di E
m Nme pDp.ir !i un padiculd sN ..tvnlia sacjala teztkatd ditb-o den,kaliz P.alabild *
ce@bizunprinfiphlci.rcdociati\dtinonrefeknlialntieploetudinnenontnohild,nudao
i, udnicare". Dz awa, 'selde dilin n hnE prapn" itu n alt eMnicdtt .le.dt rcJqkla
'cap
hi.a aado,la9 dpet la atu.iete .lkte nwle yopriu ti pafli.uln, jArd a.fatud n 41 de
tuferjntd la acen pdh'1at1'(lac.c10. Obsd.tia hi Jonsson esle deosebilde impori4rd Ea validezi
iporez' nostra cr denomin4ia pralabild es o poprietire intntueci a nDm.lor prcprii, Atalri ea
prilerre numelepnp i ci unidji lexicolerlingvGtie ri nu doar numeleprcprii cu fuiclie refetrtiold.
Indilerc dac! sunt folosire eleroljal su nu, nunele pbprii pftstrpun *ilteila unei rclalii
dooniiarive slabile cu partiolarii cim le{u losi atibuitc piiilr-utr oct origin,r de runne

Neesitats sarhfa.e.ii condiiiei d derooinatie prcalabiE *plici de cE. in refe.inla dennh

u n ( r l.ur sig! pa'ttrls .irplapE a n d a u n u rd u re p lo rir; irs ' 4 ^ F ir' " r; s i d f ic i e i a :
siseftftre ld pdiculd. hbun dod conskrt n3id, si$rnciat6-
n.c$r{ inhcii locuro l doro$le
lnhcat kgalura dsomiraiva idpme o .uno.Stre sPecinc,(conventias@iali nu uneie ntrnele pbpriu
o! inim8! dAi rcfe*ntiallI. ci numelelropr iu cu ficca't l,anicula. @'siderai r al.tt,i clasa)
.20
conr.unrv.dr,Mihala
Miron-Friea
in soiimb.p.ih a .fedudo E rirt defirir,nu tau 3ir8uipanicnta,cj t, nai nultj, ;ci
prcpreduhrreralhle irrn*ce ale 'u'e. prcprir.nrci qrire-Ea cond4ieide curoar'* a
legituriidcnoninalivesp*ifice diDlrenum. !i fiedaEpanloutardesemmlnu mai su suncjenGl
pED4a a.licoluluihoGrar?i. obligato e, penru a rcsldnsesfen exrnsional,a nrnetui pmp u ta

I erehr -ed"f i', nrr.oc.nnFdilor . ere.oe6m.n.! oo,3arone. p.nDU

'ehobrt
a e efectuaextage@aftita.i e unuiuunii pdiculat pafriculaij,djn doneniuldeapticaEa .uDetui
pbpriu, eftlusiv peb@ l.tsttorii daonjndn ra ,r,ri,fi/frl. Numeiepropriustngurnu Fu'e 5E
"
surpnndnpariictrlaiulin 4lidea s de corlen.nt al .xtusimii, roi din frotive tegarede conditiad.
deioninatie pcrlabilBrpenlrua prcano un duhil prricultrj prdtuor al uDi nlme Dropriu,doarca
fprennlmr al chsoj denosr. v,tual de nune esie necesit neurlliarea discuntv, a cdicldului
pantculareu sp.cifc .l rctului denumire.

astt L dact sedoGrle5i s presupDnpraemalicexislenla!i uiciialea unui/unf pdicutd(i)

strprin{ c. nedjfm.liindu4e de ocurentelecdroE li s aplici nuneh proFiu ftitizar, ftuci * ra
curge h siniasnanedefiniii,rb, I r.hot&A + num pruptiu i tu ta nuneteprcprjusingur,jndif.renr
daci es voda denr singu!panicularsu d. mi nuti.

Conclurlil .are se lisi desprirsei! pilirf! conpotunentului dGcu6iv at nunelor pmpii, piin
FFoiarc la nufteleconunq sunrlrmiiolnl.l

L spn deosebirede nunele6nune, .e, pentu a puea f acbslizoretntr-oponie re&Entistd,

inpli.6 prcunta cufrificd.rilor, nuele proprli por fi ,oiualiah singoft. dacn bculonl
intenlionea, sd rezliaze un rci de r.ferinla la Ddisulad Ar! cmrdonab spatiobmpoEtc
specincar(numepropii dzincarnat ) saudaci lGubnl efecosza un &t de referjnF h un
sinEurp.diculd cmpiiic conrin8dt (nme pbpii inbare} Statltll nuholui pbprnr de
opemrorde individualizde (discuBili) deuie din lrnsituril. st. refeMliale inri.sec
{pBupoziljo semdicl de exislenF9i de unicirde rcf.rcnlial, ii pFsupozitiaMericd de
prealabild)ji dir tunctiasa cogriti!! de in$mE e a unci tegrtun denoni.arive
'toohitulie
sbbiie.u unonumnpaniculorcn exktdtaspatio (inb{ lumeposibilisauji tume.
temporali

2. Daci locoiorul in sohinrb.

un ocl,lerclednlideffnniuiici t. Daimtrhipaniotari.
'{lizcu4
prcantaarti.ohilui
hdrirrreseoblignbnepenruase opmclanrificmarcnrensa de ta da$
tro.vtddjpElulusi smanncdeflnele prop.iu,caien lexical,la subclasd
desemnalidis.usir.

2l
 Mlro.-Fulea
contunrv.dr.Mrhah
3, ln tctul de Efqinli mde6rid dic! numelepropiu, ca ri nub.te conu4 du poaterp5@
singu, ci ln drul uei sinh3ne nooinaleal ciroi cumtiff.atd.sto rcpla .l dc qricolui
neho6dr Rolul stu ede de a pEsupunesemotic qis&Its ti exchsivile. Eftrstial6:
panicul,ru,su prfriculaii slr vdali q nenbd ,i clascidMdte denDne,adict exclusiv
din prismafisntu ilor posedar
ii mun c! roli Filalli coneltDdrliri exrnsiunii.
Pdbu .unele
oorue, ptuprielllile suntde iatud pu des prirl pedu nunele proFii olc sur de nab,g
danmin ivt (lr6stnra denominat\A a sehtdi / N/(a)J

22