activitifii procurorului general al Romaniei, domnul Augustin Lazir, precum gia procurorului sef al DNA, doamna Laura Codru{a Kovesi, cu speciali raportare Ia efectele Decizici nr.68/2017 a ii Constitufionale a Romani Urmare pronuntitii de citre Curtea Constitufionali a Roméniei a Deciziei nr.68 din 27 februarie 2017, publicat’ in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.181 din 14 martie 2017, prin care s-a constatat ci a existat gi exist un conflict juridic de naturd constitutional intre Ministerul Public — Parchetul de pe Kinga inalta Curte de Casatie si Justitie — Direcfia National Anticorupfie Guvernul Rominiei, generat de actiunea Parchetului de pe Kinga fnalta Curte de Casatie gi Justitie— Directia National Anticoruptie de a-gi aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonan{a de urgen{i a Guvernului nr.13/2017, cu ineitearea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, previzute de art.L15 alin.(4) si (5) din Constit previizute de art.146 lit.d) din Con: jonale, fie, respectiv ale Cur{ii Constitu je, am procedat, in calitate de ministru a justifiei, 1a evaluarea activ procurorului general al Romaniei, domnul Augustin Lazir, precum gi a procurorului general al DNA, doamna Laura Codruta Kovesi. Scopul evaluarii a fost acela de a determina, prin prisma constatirilor Curfii Constitutionale, si a efectelor pe care decizia acesteia le produce, conduita de urmat pentru ministrul justifiei, dat find rotul su constitutional, consfingit prin art.132 din Legea fundamentala care, referind-se la statutul procurorilor, stabileste in alin.(1) faptul c& *Procurorii isi desfasoard activitatea potrivit principiului legalitafii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justifie?”. Norma constitutionala de referinfi este dezvoltaté de alegislafia infraconstitutionala, care confer’ ministrului justifiei, in calitate de titular al propunerii de numire si revocare a procurorului General al Parchetului de pe lang’ fnalta Curte de Casatie gi Justitie gi a procurorului gef al Directici Nafionale Anticorupfic fart. 54 alin.(1) gi, respectiv, alin(4) din Legea 1nr.303/2004], dreptul gi obligatia de a verifica eficienfa manageriala si modul de indeplinire a atributiilor de serviciu de cdtre procurori, conform art, 69 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. De asemenea, potrivit alin.(3) al art.69 din Legea nr.304/2004, "Ministrul justifiei poate sa cearti procurorului general al Parchetului de pe Iingé fnalta Curte de Casatie si Justifie sau, dupa caz, procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie informéari asupra aetivitdfii parchetelor si sii dea indrumari scrise cu privire la méisurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitayii”. Necesitatea unui demers de evaluare, inclusiy prin solicitarea de informari in sensul textului legal citat, respectiv a realizarii unor intalniri punctuale in seop de informare, de c&tre ministrul justifiei cu procurorul general al Parchetului de pe Langa inalta Curte de Casatie si Justifie, precum si cu procurorul-gef al Directiei Nationale Anticorupfie, a fost determinata de puternica reactie publica ce a urmat pronuntitii gi publicarii Deciziei nr.68 din 27 februaric 2017 a Curtii Constitutionale, Solutia pe care Curtea Constitutional a pronunfat-o cu acel prilej, de constatare a unui conflict juridic de natura constitufionala intre Ministerul Public — Parchetul de pe {angi inalta Curte de Casatie si Justifie — Direotia Nationala Anticoruptie si Guvernul Roméniei, s-a fundamentat pe 0 serie de c siderente care au evidenfiat, intr-un mod cu impact public semnificativ, gravitatea actelor de incdlcare a legii fundamentale de catre autoritatea care a generat acest conflict, gi anume Ministerul Public — Parchetul de pe Langa fnalta Curte de Casatie gi Justitie— Direcfia National Anticorupfie. Or, intr-un stat de drept, nici o persoani, nicio autoritare, nu suntmai presus de lege, iar incdlearea principiilor care stau la baza ordinii constitufionale trebuie si fie urmat de declangarea mecanismelor constitufionale silegale care s& conducd la reagezarea echilibrului constitutional. in esenta, Curtea a refinut c&, in cauzi, "Ministerul Public, ca parte a autoritiitii judecétoresti, s-a considerat competent sd verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative si, implicit, legalitatea adoptéirii ordonangei de urgenfii a Guvernului. O astfel de conduité echivaleazii cu o inciileare grava a principiului separafiei puterilor in stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constitufie, deoarece Ministerul Public nu doar cit tsi depiiseste atributille previtzute de Constitutie si de lege, dar tsi arogé atributii ce apartin puterti legislative sau Curfii Constitutionale. in activitatea sa de interpretare si aplicare a legii, procurorul trebuie sé realizeze un echilibru intre spiritul gi litera legii, intre exigenfele de redactare si scopul wmarit de legiuitor, fard a avea competenfa de a se substitui autoritajilor competente in acest domeniu. Obligafia care incumba procurorilor deriva direct din normele constitugionale ale art. 131 din Constituie, potrivit cdrora, in activitatea judiciaré, ei reprezintes interesele generale ale societifi si apard ordinea de drept, precum si drepturile si libertagile cetiifenilor. [...JPrin verificarea circumstanjelor in care a fost adoptatd Ordonanja de urgenfat a Guvernului nr,13/2017 pentru modificarea si completarea Legit nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de proceduré penalii, Ministerul Public — Parchetut de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie — Directia Nafionalé Anticorupfie si-a arogat competenta de a efectua 0 ancheté penali intr-un domeniu care excedeazé cadrului legal, ce poate conduce ta un blocaj institujional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacrit separatia si echilibrul puterilor in stat. Asifel, in conditiile in care inceperea urméririi penale presupune activitégi de cercetare si anchera penal cu privire la modul in care Guvernul si-a indeplinit atributile de legiuitor delegat, acfiunea Ministerului Public inceteazd st mai fie una legitimd, devenind abuzivés,intrucdt depdseste competenta stabilité de cadrul legal in vigoare. Mai mult, acfiunea Ministerutui Public creeazit o presiune asupra membrilor Guvernului care afecteaté buna functionare a acestei autoritifi sub aspectul actului legiferdrii, avand drept consecingé descurajarewintimidarea legiuitorului delegat de a-si exercita atributiile constitujionale, Declansarea unei ample anchete penate care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui numir mare de funcionari publici, secretari de stat si ministri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihici, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creandu-se premisele unui blocaj in activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri dectansate de activitatea de cercetare penal $i de formularea unor viltoare acuzafil care pot determina incidenfa rispunderii penale, Guvernul este blocat in activitatea sa de legiuitor. Imprejurarea creaté goleste de confinut garantia constitugionalé referitoare la imunitatea inerenti actului decizional de legiferare, de care beneficiazé membrii Guvermului, garantie care are ca scop tocmai protejarea mandatului fajé de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei care ocupd functia de ministru, imunitatea asigurandu-i acesteia independenja, libertatea $i siguranta in exercitarea drepturilor si a obligafiilor ce fi revin potrivit Constituiei si legilor. Prin conduita sa, Ministerul Public — Parchetul de pe langd {natta Curte de Casatie si Justitie — Directia Nationalit Anticorupfie a acfionat ultra vires, si-a arogat 0 competentit pe care nu o posedi — controlul modului de adoptare a unui act normativ, sub aspectul legalitatit si oportunitafii sale, ceea ce a afectat buna funcfionare a unei autorititi, care isi_are_remediul in dispozitiile art.146 lite) din Constitutie, care_previtd Solutionarea conflictelor juridice de uaturit constitutionald dintre autovititile publice de cétre Curtea Constitutionala.” (par. 120-121)fn realicarea evaludrii, am pornit de la considerentele deciziei Curfii Constitutionale mai sus citate care, asa cum chiar instanfa constitufionalé a subliniat-o intr-o jurisprudenfé constant’, sunt deopotriva obligatorii, intocmai ca si dispozitivul. Am constatat astfel ci, identificdnd grava incaleare a Constitufici care.a condus la declangarea unui conflict juridic de natura constitutional, Curtea ‘a identificat si remediul, care consti in competen{a pe care legiuitorul de a stabili constituant i-a oferit-o, de a solutiona astfel de conflicte, conduita de urmat pentru autoritifile aflate in conflict. Sub acest aspect, Curtea a stabilit ci «odatd constatat acest conflict, Curtea Constitufionala, in virtutea dispozitiilor art.142 alin.(1) din Constituie, potrivit carora ea ,,este garantul suprematiei Constitufiei”, are obligatia sé solufioneze conflictul, araténd conduita in acord cu prevederile constitufionale la care autoritétile publice trebuie sii se conformeze. In acest sens, Curtea are in vedere prevederile art.1 alin.(3), (4) si (5) din Constitutie, in conformitate cu care Romdnia este stat de drept, organizat potrivit principiului separafiei si echilibrului puterilor — legislativé, executiva si judecttoreased, stat in care respectarea Constitufiei, a supremafiei sale sia legilor este obligatorie. De aceea, apreciazi cé una dintre conditiile realizérii obiectivelor fundamentale ale statului romén, definite in textul citat, o constituie buna functionare a autoritdfilor publice, cu respectarea principiilor separajiei si echilibrului puterilor, fara blocaje institutionale. Potrivit art.147 alin.(4) din Constitufie, ,, Deciziile Curfii Constitutionale se public in Monitorul Oficial al Roméniei. De la data publicdrii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”. Efectul ex mune al actelor Curfii constituie 0 aplicare a principi neretroactivitafii, garantie fundamentalé a drepturilor constitutionale de naturé a asigura securitatea juridica si increderea cetdjenilor in sistemul de drept, 0 premisd a respectarii separatiei puterilor in stat, contribuind in acest fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecinta, efectele deciziei Curjii nupot vica decat actele, actiunile, inactiunile sau operatiunile ce urmeaué a se infaptut in viitor de citre autoritatile publice implicate in conflictul juridic de naturé constitutionala. In ceca ce priveste Ministerul Public — Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie — Directia Nationala Anticoruptie, conduita conforma Constitutiei transpare din cele statuate mai sus, si anume exercitarea competentelor stabilite de lege tn conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separafia puterilor in stat si, deci, abjinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atribuiile altei autoritati publice. Prin umare, Ministerul Public nu are competenta de a desfisura activitiqi de cercetare penal cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitory. (par.123-125) Rezult4, agadar, c& restabilirea echilibrului constitutional, remedierea situatiei de conflict, s-a realizat chiar de cdtre Curtea Constitutionalit, prin pronunfarea acestei decizii si stabilirea clari a conduitei de urmat pentru autoritatea care a declangat conflictul juridic de natura constitutionala. in continuare, amt analizat dact, in aceasti: situafie, se impune declansarea yreunui alt mecanism constitutional sau legal, de naturist sancfioneze autoritatea in conflict/reprecentantii acesteia, Altfel _spus, constatarea de citre Curtea Constitufional a existen{ei unui conflict juridie de natur’ constitufionala are ca efect direct obligarea unei alte autoritifi (in spefa ministrul justitiei), de a recurge la un alt mecanism constitutional /legal (in spef& formularea unor propuneri de revocare din funetie) pentru a sanctiona inclearea Constitufici, deja constatati si remediati de insisi autoritatea chemata si asigure supremafia Constitufiei, in temeiul unei competente specifice pe care legiuitorul constituant i-a acordat-o?Analizdnd rafiunea introducerii acestei competente a Curfii Constitufionale, prin Legea n429/2003 de revizuire a Constitufiei Roméniei, publicati: in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea 1, nr.758 din 29 octombrie 2003, considerim cA intenfia legiuitorului a fost focmai aceea de a crea un instrument prin care autoritiifile publice de rang constitufional si ramAnd in matea lor constitufionali, in limitele competenfei_pe care legiuitorul constituant le-a conferit-o. in ceea ce priveste notiunea de conflict juridic de natura constitufionala dintre autoritafile publice, Curtea Constitutional a statuat, prin Decizia nr.53 din 28 ianuarie 2005, publicati in Monitorul Oficial al Romianiei, Partea I, nr.144 din 17 februarie 2005, c& acesta presupune ,,acte sau acfiuni concrete prin care 0 autoritate sau mai multe isi aroge puteri, atribufii sau competente, care, potrivit Constitufiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritéfi publice, consténd in declinarea competenei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor”. De asemenea, prin Decizia nr.97 din 7 februarie 2008, publicati in Monitorul Oficial al Romiéniei, Partea I, nr.169 din 5 martie 2008, Curtea a retinut: ,Conflictul juridie de naturéé constitutionald exista intre doud sau mai multe autoritati si poate privi continutul ori intinderea atribufiilor lor decurgénd din Constitufie, ceea ce inseamné céi acestea sunt conflicte de competenté, pozitive sau negative, si care pot crea blocaje institufionale.” in sfarsit, Curtea a mai statuat c& textul art.146 lite) din Constitutie ,stabileste competenta Curtii de a solutiona in fond orice conflict juridic de naturé constitufionald ivit intre autoritaiile publice, iar nu numai conftictele de competent ndiscute intre acestea”. Prin urmare, nofiunea de conflict juridic de naturé constituionalé ,,vizeazd orice situafii juridice conflictuale a céiror nastere rezidd in mod direct in textul Constitufiei” (ase vedea Decizia Curtii Constitufionale nr.901 din 17 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, nr.503 din 21 iulie 2009). Solutionand conflictul juridic de natura constitufionala, Curtea impune autoritafilor publice 0 anumité conduitd, in concordanti cu dispozifiile Constitufiei, sancfiunea consténd toomai 7in constatarea conflictului gi trasarea, pentru viitor a limitelor de competenta ale acestora. O sancfiune directa ar fi, de altfel, greu de conceput, cata vreme numai anumite autoriti{i pot aparea ca subiecte ale acestuia, respectiv Parlamentul, aleatuit din Camera Deputatilor si Scnat, Presedintele Romaniei, ca autoritate publici unipersonal’, Guvernul, organcle administratiei publice centrale gi ale i judectitoresti — fnalta administrafiei publice locale, precum si organele autor Curte de Casati si Justifie, Ministerul Public si Consiliu! Superior al Magistraturii', Pentru aceste autoritafi, *sanctionarea” distinct gi ulterioara inciden{ei/aplicarii_ mecanismului specific conflictului juridic de naturi constitutional ar avea consecinfe deosebit de importante in privinta organizarii si fanctiontirii statului Am observat in acest sens cit, de-a lungul timpului, Curtea a constatat conflicte juridice de naturét constitufionalié produse deopotrivét de Parlament, Guvern, fnatta Curte de Casagie $i Justitie, Presedintele Roméniei, Ministerul Public, iar efectul deciziilor sale a fost, asa cum am precizat si mai sus, de reasezare a autoritifilor respective in matca lor constitufionald iar nu de demitere/demisie, incetare in orice alt mod a activitifii reprezentantilor acestora. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr.26] din 8 aprilie 2015, sesizata find de Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea a constatat existenfa unui conflict juridic de naturd constitufionali intre Ministerul Public — Parchetul de pe langi inalta Curte de Casafie si Justifie si Senatul Romaniei, declangat de refuzul acestuia din urma de a redact si publica hotirarea care atest rezultatul votului dat in Plenul Senatului, Curtea a stabilit c& Senatul are obligafia de a redacta hotirarea adoptati in sedin{a Plenului din 25 martie * pecizia nr.1431/2010, publicat ta Monitorul Oficial al Romaniel, Partea |, nr.758 din 12 nolembrie 2010 82014 prin care atesti rezultatul votului dat cu privire la cererea de incuviinfare a arestirii senatorului Dan-Coman Sova, de a comunica hotirarea autorititilor publice competente si de a o publica in Monitorul Oficial al RomAniei. Si cu acel prile} considerentele deciziei au subliniat gravitatea faptelor de inciilcare a Constitutiei, de citre Senat, refindind c refuzul acestuin de a redacta si publica hotdrarea adoptati in sedinfa Plenului din 25 martie 2015 echivaleazd cu neindeplinirea unei obligafii constitutionale, legale si regulamentare, care angajeazii aceasti autoritate publicd intr-un conflict juridic de natur’ constitufionalA cu autoritatea care a solicitat incuviintarea arestirii unui senator, respectiv Parchetul de pe ling fnalta Curte de Casafie si Sustitie, prin intermediul ministrului justifiei. Prin Decizia nr.972 din 21 noiembrie 2012, Curtea a constatat existenfa unui conflict juridic de natura constitujionalé intre autoritatea judecitoreascd, reprezentatii de inalta Curte de Casatie si Justitic, si autoritatea legivitoare, reprezentati de Senatul Roménici, conflict declangat prin refuzul Senatului RomAniei de a lua act de incetarea de drept a calititii de senator a domnului Mircea Diaconu, prin riménerea definitiva si irevocabili a hotararii judecktoresti prin care se constati starea de incompatibilifate a acestuia, fionala de a Curtea a refinut, in esenf%, ci Senatul nu are competen{a consti realiza justifia, respectiv de a solufiona, aplicind legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenfa, intinderea si cxercitarea drepturilor lor subiective. Orice interpretare care conduce la infiptuirea competenelor constitujionale exclusive ce apartin altei autoritafi publice, astfel cum sunt acestea precizate in titlul II din Legea fundamentala, di nagtere unui conflict juridic de natur& constitutional intre respectivele autorititi. Teza potrivit cireia o Cameri a Parlamentului poate, in virtutea dispozifiilor regulamentare proprii, s& cenzureze sub orice aspect o hotirare judecitoreascd definitiva si irevocabili, care a dobandit autoritate de lucru judecat, echivaleazi cutransformarea acestei autoritAfi in putere judecitoreasc’, concurenti cu instanjele judecitoresti in cea ce priveste infiptuirea justitici, Legitimarea unui astfel de act ar avea ca efect acceptarea ideii ci, in Roménia, existi persoane/institujii/autorit: cir nu fe sunt opozabile hotararile judec&toresti pronunjate de instanfele previzute de Constitufie si de lege, de are sunt mai presus de lege. Ori, o astfel de interpretare data dispozitiilor referitoare la autonomia regulamentara este in vaditi contradictic cu dispozitiile art.1 alin.(4), art.16 alin.(2), arl.61 alin.(1), art.124 si art.126 alin.(1) din Constitutie. Din aceast perspectiva, Curtea a observant ca, prin votul negativ cu privire la starea de incompatibilitate constatatd irevocabi! printr-o hotarare judecatoreasci, Senatul a actionat ultra vires, arogindu-si competente care apar{in puterii judecatoresti. Prin urmare, Curtea a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitufionali intre autoritatea judecitoreascd gi autoritatea legiuitoare, reprezentati de Senatul Roméniei, de natura a impiedica puterea judecitoreascd s& igi indeplineasci atribufiile constitufionale si logale cu care a fost investita. Prin Decizia nr.683 din 27 iunie 2012, Curtea Constitufionala a constatat existen{a unui conflict juridic de natura constitufionala intre Guvern, pe de o parte, si Presedintele Rominiei, pe de alta parte, generat de acfiunea Guvern i sia p ninistru de a-l exclude pe Presedintele Romaniei din componenfa delegatiei care participa la Consiliu] European in perioada 28-29 iunie 2012. in esenfa, Curtea a refinut cf in Consiliul European statele membre sunt reprezentate la cel mai inalt nivel, respectiv de institufia care poate angaja statul in planul relafiilor externe, si nu de cea care asigura realizarea obiectivelor deja stabilite, Curtea a concluzionat cd Presedintele Roméniei nu numai c& are dreptul, dar are si obligatia asumati in actul de aderare dea participa a reuniunile Consiliului European; in caz. contrar, s-ar incailca angajamentele pe care Romania gi le-a asumat prin acesta. Totodata, Curtea a subliniat ca, in 10realizarea competen{elor lor, autoritijile publice trebuie s& se preocupe de buna functionare a statului de drept, avand astfel indatorirea de a colabora in spiritul normelor de loialitate constitutionali, Aceasta recomandare este, de altfel, prezenti in multe dintre deciziile pe care Curtea le-a pronunfat in solufionarea conflictelor juridice de natura constitujionala Prin Decizia nr.838 din 27 mai 2009, Curtea a constatat existenja unui conflict juridic de natur’ constitutionala intre autoritatea judecditoreascd, pe de 0 parte, si Parlamentul Romaniei si Guvernul Roméniei, pe de ‘alta parte, statuand c&, in exercitarea atribufiei previizute de art.126 alin.) din Constitufie, inalta Curte de Casajie si Justifie are obligatia de a asigura interpretarea si aplicaren unitara a legii de edtre toate instanjele judecitoresti, cu respectarea principiului fundamental al separafiei si echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.(4) din Constitatia Romai |. inalta Curte de Casatie si Justijie nu are competen{a constitufionala si instituie, si modifice sau si abroge norme juridice eu putere de lege ori sii efectueze controlul de constitufionalitate al acestora. Curtea a retinut, in esentii, ci Parlamentul si, prin delegare legislativa, in condifiile art.115 din Constitutie, Guvernul au competenta de a institui, modifica gi abroga norme juridice de aplicare generala. Instantele judecdtoresti nu au 0 asemenca competen{i, misiunca lor constitutional fiind aceea de a realiza |justifia - art.126 alin.(1) din Legea fandamentala -, adicd de a solutiona, aplicand legea, litigiile dintre subicctele de drept cu privire la existenja, intinderea si exercitarea drepturilor lor subiective." Prin Decizia nr.1.222 din 12 noiembrie 2008 Curtea Constitutionala a constatat ci existi un conflict juridie de naturi constitufionali intre Pregedintele Rominici, pe de o parte, si puterea judecitoreasca, reprezentata de inalta Curte de Casatie si Justigie, pe de alti parte, in sensul art.146 lit-e) din Constitutie si al practic instanfei de contencios constitufional in materie, produs in condifiile neluarii in considerare de eStre inalta Curte de Casagie 1Constitufionale nr.384 din 4 mai 2006, pu si Justitie a Deciziei in Monitorul Oficial al Roménici, Partea 1, nr451 din 24 mai 2006, precum sia dispozi(iilor legale in vigoare. in esen{a, prin cererea formulata s-a solicitat Curfii Constitufionale si constate existenta unui conflict juridic de naturi constitufionala ivit ca urmare a nesocotirii de cdtee instanfa supremé a unei decizii a Curtii Constituyionale. Nesocotirea de catre inalta Curte de Casatie si Justifie a deciziei Curtii Constitufionale a pus Presedintele Romaniei in imposibilitatea de a respecta in acelasi timp gi hott rea instanfei judecatoresti gi decizia Curtii Constitutionale. Prin Decizia nr.270 din 10 martie 2008 Curtea a constatat existen{a um conflict jur de natura constitutional intre Ministerul Public - Parchetul de pe lingi {nalta Curte de Casafie si Justi pe de 0 parte, si cele dow Camere ale Parlamentului, pe de alti parte. Conflictul rezulta din modul diferit in care aceste autoritafi publice interpreteaz gi aplic& dispozitiile art.109 alin.(2) teza inti din Constitufie in legatura cu cererile privind urmirirea penal a membrilor gi fostilor membri ai Guvernului pentru faptele svarsite in exercifiul funcfiei lor si care, la data cercrilor, au si calitatea de deputat sau de senator. Curtea a stabilit c& in aplicarea dispozitiilor art.109 alin.(2) teza intai din Constitufie, Ministerul Public - Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie gi Justitie va sesiza Camera Deputafilor sau Senatul, dup’ caz, pentru a cere um irirea penal a membrilor gi a fostilor membri ai Guvernului pentru faptele savarsite in exercifiul functiei lor gi care, la data sesizarii, au si calitatea de deputat sau de senator. in aplicarea dispozifiilor art.109 alin.(2) teza intai din Constituyie, Ministerul Public - Parchetul de pe lang’ inalta Curte de Casatie si Justifie va sesiza Pregedintele Romaniei pentru a cere urmarirea penal a membrilor Guvernului si a fostilor membri ai Guvernului, care, Ja data sesizirii, nu au gi calitatea de deputat sau de senator. 2Prin Decizia nr. 98 din 7 februarie 2008 Curtea s-a pronunfat asupra cererii de solufionare a conflictului juridic de naturd constitutional dintre Presedintele Rominiei gi primul-ministru privind refuzul Pregedintelui de a o numi in functia de ministru al justijiei pe doamna Norica Nicolai, Curtea a constatat 8, in aplicarea art.85 alin.(2) din Constitusic, Presedintele Roméniei, neavand drept de veto, poate s4 cear primului-ministru o singurii dat, motivat, s& faci © nouk propunere de numire a altei persoane in functia de ministru, Motivele cererii Pregedintelui Roméniei nu pot fi cenzurate de primul-ministru, care, in procedura previizutit de art.85 alin,(2) din Constitujie, nu are decét dreptul de a propune Presedintelui numirea unui ministru, iar nu gi competenfa decizionala. Ca gi in Prosedintele ramane cazul exercititii celorlalte atribufii prevazute in Constituti nispunzator politi, in fata electoratului, pentru modul in care a motivat refuzul de a da curs propunerii primului-ministeu, dup’ cum primul-ministru si Guvernul raiman rispunzatori politic in fafa Parlamentului. ati deci o varictate de situafii in care autoritifile publice de rang constitutional s nal a au incilcat reciproc competentele, iar Curtea Constit solufionat conflictele ivite, stabilind conduita de urmat pentru viitor, fir’ a se antrena obligatia vreunei alte autorititi si se sesizeze gi s& aplice alte sancfiuni pentru aceleasi fapte constatate de Curte intr-un contencios specific de drept constitutional. De altfel, toomai in considerarea rangului autoritifitor publice intre care pot interveni astfel de conflicte, consideraim c& nofiunea cheie este accea de remediu, utilizati chiar de Curte, iar nu cea de sancfiune. Odatii stabilitd: lipsa unei obligatii constitutionale si legate a unei autoritiifi care nu a fost parte sau care nu este implicata in conflictul juridic de naturé constitutional, de a declansa alte instrumente constitufionale specifice de sanctionare a aceleiasi conduite conflictuale constatate de Curte, rimine numai intrebarea referitoare la posibilitate de declansare a altor mecanisme de Bsanefionare. Altfel spus, cv raportare fa situafia de fafi, ministrul justifiel nu este obligat si propund revocarea eelor doi procurori conducitori ai autorititilor care au creat conflicte juridice de naturi constitufional’. Ar trebui totusi sii propund revocarea? Raspunsul la aceasti intrebare deplaseazé analiza din sfera constitufionalitafii si legalitdtii, in sfera oportunitatii, Iar aprecierea oportunitiit impune, far’ indoiald, 0 analizt contextual, pe care am realizat- © atat pe baza informarilor prezentate in discufiile purtate cu cei doi reprezentanti, a documentelor depuse de acestia, precun gi pe baza intregii documentafii teferitoare la instituirea si evolutia Mecanismului de Cooperare gi Verificare existent la Ministerul Justitiei gi a Programului de Guvernare 2017-2020. ‘Amintim ci de Mecanismul de cooperare si de verificare (MCV), a fost instituit de Comisia European’ ca misur’i tranzitorie prin care s% poate ajuta Romania si remedieze probleme legate de nefinalizarea, la d aderarii, a reformei judiciare, precum si de corupfie. Comisia continua si evalueze evolufia Roméniei dup’ aderare pentru a o ajuta si-si dezvolte gi si-si eficientizeze sistemele administrative gi judiciare, astfel incdt si-si oat indeplini obligafiile aferente statutului de membru al UE si s& poat asigura aplicarea corecti a legislatiei, politicilor si programelor europene. Criteriile de seferinti pentru Romania se referi la eficacitatea gi transparenta sistemului judiciar, la anumite institufii-cheie in domenii precum integritatea si lupta impotriva corupfiei la toate nivelurile gi la prevenirea coruptiei. Institufiile in discutie in acest context constituie astfel de institufii-cheie, iar buna lor functionare si stabilitatea din punet de vedere organizatoric gi functional constituie asadar o prioritate, in acord cu Programul de 4Guvemare asumat de actuatul Guvem si aprobat de Parlament, in care se refine in mod expres faptul et "Avemt...) obligafia st ne asigurdim cd, in orizontal de timp desovis de Presedintele Comisiei Europene, vom realiza obiectivul de finalizare a Mecanismului de Cooperare si Verificare, pe baza progreselor reale $i necesare, evaluate corect dar fard conditionalititi politice de orice fel, in vederea elimintirii acestei vulnerabilitafi care afecteazi ined statutul de membru deplin al Roméaniei in UE.” Evaludnd progresele inregistrate in 10 ani de la instituirea MCV in ceea ce priveste realizarea obiectivelor de referints, Raportul Comisiei citre Parlamentul — COM (2017) 44 final evidentiazd faptul c& bilanful Buropean si Consi institutiilor implicate in cercetarea gi urmitirea cazurilor de coruptie la nivel inalt si pronunarea de hotirri in astfel de cazuri a fost solid, conducdnd in mod regulat la punerea in migcare a actiunii penale gi fncheierea de eazuri privind politicienii de la toate nivelurile i din toate partidete politice, precum si privind funetionarii publici, magistrafii si oamenii de afaceri, Raportul subliniaz’, din aceasti perspectiva, rolul Direetici Nationale Anticorupfie, aritind ci aceasta "investigheazi un numir mare de cazuri si trimite in fiecare an in judecati sute de persoane acuzate de corupfie Ia nivel mediu gi inalt”. Rapoartele MCV au remarcat, de asemenea, legitura elari dintre eficacitatea activitifii orientati impotriva coruptiei si rencfia largi a mass-mediei si a clasei politice care a adus crifici publice unor magistragi_ in mod individual gi sistemului justitie in general. Din aceasti perspectiva, in endrul eapitolului cuprinzind masurile-chele care trebuie intreprinse potrivit ultimului Raport, in secfiunea referitoare la Combaterea corupfiei, se subliniazd, mai intai, faptul c& ”Direcfia Narionalts Anticorupie si Inalta Curte de Casatie si Justifie au inregistrat un bilant impresionant in ceea ce priveste rezolvarea cazurilor de coruptie la nivel media 2 htpi//aww.cdep.ro/pdfs/oz/Program%20de%20Guvernare.paf 6siinalt”, Mentinerea eforturilor institutiitor judiciare care combat coruptia la nivel jnalt rimane cel mai important semnal de consolidare a luptei anticoruplic. Se arati e& Directia National: Anticorupfie a constituit un exemplu destul de bun in ceea ce priveste raportarea, ceea ce araté un nivel inalt de deschidere si voinfa de analiza, precum gi faptul eX atacurile puternice indreptate impottiva magistratilor adiciar de cltre mass-media gi politicieni rman o ameninfare sia sistemului serioasi pentru ireversibilitatca luptei anticorupfie. Ceea ce apreciem cu precadere relevant din perspectiva prezentei analize este statuarea Comisiei in sensul cd *modificarile legislative menite in mod clar si slabeasct sau st reducd domeniul de aplicare al infractiunit de corupfie sau care au reprezentat 0 provocare majordé ta adresa independenfei sau efieacitiqii DNA ar atrage dupa sine reevaluarea progreselor realizate”. Chiat dacd prezenta analiza si evaluare nu priveste o modificare legislativa, hu poate fi realizat totusi distinet de dezideratele de efieacitate a Directici Nationale Anticorupfie, gi de efectele asupra progreselor pe care Romania le-a inregistrat in cadrul Mecanismului de Cooperare gi Verificare. Este adevirat cit activitatea structuritor analizate nu este feriti de eritici. Informatie punctuale realizate cu prilejul discufiilor purtate pe pareursul evaluiti, rapoartele de activitate, precum gi decizii ale Curfii Constitufionale, cum este si Decizia nr.68/2017 releva derapaje institusionale, in sensul unor aefiuni ultra vires sau cel putin exagerate ale Ditecfiei Nationale Anticorupfie, care au produs reacfii negative in media gi la nivelul opiniei publice. De accca si rapoartele MCV ealified in mod prudent funefionarea acestui mecanism/acestel institufii, ardtand c& ea constituie ” exemplu destul de bun”, Este evident, gi din aceasta perspectiva, c& Direcia Nafionali Anticoruptie nu poate funcfiona decat in acord cu rigorile statului de drept, cu respectarea standardelor de protectic a drepturilor fundamentale la cel mai inalt nivel, cu care Romania este racordatti, 16ireversibil, prin notmele constitufionale cuprinse in art.20, care dau prioritate normelor de protectie a drepturilor si libertitilor fundamentale din tratatele la care Rominia este parte, in cazul in care acestea cuprind dispozifii mai favorabile, Derapajele institutionale nu pot fijustificate prin invocarea dezideratului combaterii coruptiei, ins’ acestea trebuie abordate, consider’m noi, intr-o cheie de proportionalitate, respectiv cu luarea in considerare a ansamblului activitatii structurilor implicate in combaterea corupfiei, a mecanismelor de reglaj pe care Constitutia le stabileste si a obiectivelor pe care ni le-am asumat, la nivel national si european, inclusiv prin actualul Program de Guvernare Principalul obiectiv al Roméaniei la acest moment este, asa cum Programul de guvernare 0 subliniazi, racordarea Ia noile formule de cooperare consolidati care se vor contura Ia nivelul UE si de participare activa la dezbaterile privind viitorul Europei, in paralel eu o polities externit activ’, care si find seama gi de mutafiile din lumea euro-atlanticd. Consideram ci am pagit cu dreptul pe acest drum, participand susfinut la schimbul de opinii cu privire la propunerea de Regulament vizfnd instituirea Parchetului European gi prin semnarea, la Bruxelles, la Consiliul JAI din 28 martie 2017, a scrisorii prin care Romania, impreun’d cu alte 12 state membre au declansat procedura de instituire a cooperarii consolidate in conformitate cu art.86 alin.(1) pat.(3) din TFUE. Avem convingerea ca participarea Roméniei la aceast& forma de cooperare consolidaté va contribui la crearea unei institutii eficiente, capabile s& actioneze in mod uniform la nivel european. Mai mult decat rafiunile practice care stau la baza instituirii sale, sustinerea noastra fata de acest project are in vedere si dimensiunea sa simbolicé, faptul c& aceastd institutie ar reprezenta un punct de cotitur’ in consolidarea spafiului de libertate, securitate si justifie in UE. uv‘Tot astfel, am reafirmat angajamentul ferm al Guvernului roman de a continua progresele deja inregistrare in domeniul sistemului judiciar si al activitatii de prevenire si combatere a corupliei, care si atragi dupa sine finalizarea monitorizArii curopene, primind totodati aprecierea progreselor majore realizate de Romania in domeniile reformei justiliei si combaterii coruptiei, asteptirile find ca aceste progrese si fie continuate. jin acest context, evaluand tofi factorii de oportunitate la care am facut referire, ct vreme instigi Curtea Constitutional a apreciat c& prin solutia de constatare a unui conflict juridic de natura constitutional gi stabilirea conduitei de urmat pentru autoritatea care a actionat ultra vires, s-a declangat si realizat remediul constitutional corespunziitor, precum gi in lipsa altor elemente care si fundamenteze, la acest moment punctual, convingerea existenfei unei activitati institufionale contrare regulilor statului de drept, nu consider oportund declangarea mecanismului institutional de revocare a procurorului general, respectiv a procurorului sef'al DNA. Ceea ce considerim insit oportun, in spiritul exigenfelor statului de drept, este instituirea unci atente monitoriziri/obligatii de raportare a activits{ii acestei institu(ii, deopotriva: supusi Constitufi legii, pentru identificarea modului in care, pe viitor, prin reprezentanfii sai, infelege si respeete limifele legale de competentit gi si evite transformarea acfiunilor anticorupfie intr-un pericol pentru buna functionare a democratiei si pentru respectarea drepturilor gi libertifilor fundamentale. Considerim ca o astfel de masura nu trebuie si nu poate fi calificata drept © incercare de stirbire a independentei Directiei Nafionale Anticorupfie, ci ca un mecanism care ar da consistenfii prevederilor art.132 alin.(1) din Constitufic, de exercitare a autoritafii ministrului justifiei asupra procurorifor, in acord gi cu prevederile legale ale art. 69 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, 8Rezultatele negative pe linia acestei raportitri pot repune in discufie in viitor, in raport de faptele constatate, oportunitaten revocirii conducitorilor institutiilor vizate ori a altor méisuri institutionale, in conformitate cu Constitutia si legea. AUYSTIPIEL el JOADER MINIS’ Prot &,