ALEXANDRU LAPUSNEANUL

- nuvela istorica
Costache Negruzzi a fost un reprezentant de seama al
generatiei pasoptiste ( epoca pasoptista se fixeaza intre 1830-
1860, alti reprezentanti fiind Vasile Alecsandri,
DimitrieBolintineanu, I.H. Radulescu ) si cel dintai prozator
romantic. Creatia artistica care l-aconsacrat este nuvela de
inspiratie istorica Alexandru Lapusneanul", publicata in
revistaDacia literara in 1840. Nuvela constituie una dintre
primele manifested reunite aleliteraturii romane de inspiratie
istoriea si in acelasi timp modelul estetic al nuvelei istorice
inliteratura noastra. Prin calitatile structurii, compozitiei si stilului
artistic este o capodopera aacestei specii. Intertextele la care se
raporteaza Constache Negruzzi sunt Letopisetul TariiMoldovei
de Grigore Ureche (capitolul intitulat Cand au omorcit Alexandru
Voda 47 deboieri) si din cronica lui Miron Costin. In pagini
memorabile nuvelistul concentreazaintainplari sangeroase
petrecute vreme de cinci ani (intre 1564 si 1569),cat a durat cea
de-adoua domnie a lui Al. Lapusneanul. Totusi, nuvelistul recurge
la cateva licente istorice,topind elementele factuale in
fictionalitate.Opera lui Negruzzi este eterogena: un ansamblu de
elemente romantice, realisteclasice. De exemplu, nuvela A.L.
uneste trasaturi variate care fixeaza doctrina clasica,romantica,
realista. Elementele realiste sunt atentia acordata mediului, a
vestimentatiei,credibilitatea faptelor ( unele elemente narative
sunt semnalate in istorie), naratorul obiectiv,omniscient.
Pentru a sublinia unele efecte, Negruzzi a folosit retele romantice:
antiteza Lapusneanu-doamna Ruxanda. Antiteza angelic- demonic
( specifica psihologiei contrastelor ) are un rol bine determinat:
numai raportata la umanitatea ei, putem intelege marginile
criminalitatii luiLapusneanul" ( D. Popovici). Compasiunii pe care o
arata Ruxanda victimelor domnitorului,Lapusneanu ii opune
cinismul unui scenariu sangeros. Aspectele romantice ale nuvelei
tin side alegerea temei ( interesul pentru istorie, pentru trecutul
national si pentru personajeexceptionale, iesite din comun ).
Lapusneanul este vazut ca un personaj demonic cumanifestari
patologice , un adevarat monstru. El este un demon alcatuit din
contraste puternice : autocrat luminat dar si conducator stapanit
de tenebre, luciditate / paranoia,stapanire de sine / impulsivitate,
sadism, sinceritate in anumite momente / disimulare) Tot
deviziune romantica tine si structura de roluri a nuvelei :
personaje contrastante ca pozitiesociala si interese. Antiteza
poate fi descoperita si in evolutia subiectului : personalitate
puternica, o vreme capabil sa-si afirme in exclusivitate vointa si
libertatea extrema (pana laaceea de a lua viata altora), el se
dovedeste in cele din urma vulnerabil, supus destinului sieste ucis
de cei care la un moment dat parusera cei mai slabi in fata vointei
sale. De asemeneainteresul pentru folclor, in nuvela existand
elemente populare. Un element romantic importanteste stilul in
care este scrisa nuvela. Fraza lapidara, rezumativa ( Acesta fel
fu slarsitul luiLapusneanul" produce o intorsatura de limbaj cu o
deosebita frecventa in povestirileromantice ale vremii).Daca ne
referim si la constructia nuvelei, trasaturile trimit spre clasicism :
echilibrulcompozitiei ( patru capitole de scurta intindere
asemanatoare celor patru acte dintr-o piesa de teatru), evolutia
gradata a conflictului (tensiunea dintre boieri i Lapusneanul
sporeste gradatin fiecare capitol), mesajul nuvelei (tiranul este
omorat la sfarsit tocmai de sotia sa) . Deechilibrul clasic ne
aminteste si stapanirea limbajului ( exista o proportie perfecta
intreelementele lexicale apartinand fondului comun al limbii si
cele ce tin de categoriaarhaismelor si a neologismelor. Nuvela
poate fi citita fara dificultati, moldovenismele secontopesc cu
arhaismele fara a se apela la ele in exces iar neologismele, desi
nu intotdeauna perfect adaptate la sistemul limbii sunt inserate
cu masura incat aproape ca nu sunt observatenici de
specialisti.TITLUL, prim corpus literar, anunta protagonistul al
carui destin va reprezenta axatextului. Ca personaj titular se
observa formularea articulata hotarat a numelui sau in
manierarostirii arhaice. Intentia naratorului este de a evoca
evenimente din istoria Moldovei dar si inegala masura aceea de a
revela o figura de exceptie a acesteia. Nuvela istorica are o
constructie riguroasa repartizata in patru capitole de scurta
intindere, precedate de cate un motto ce esentializeaza
intamplarile relatate : Daca voi numa vreti, euva vreu!"
simbolizand vointa de neclintit a eroului de a recastiga tronul tarii
cu orice pret; Ai sa dai sama Doamna!" anunta, asemenea vocii
oraculare , deznodamantul fatidic ce planeaza asupra familiei lui
Lapusneanul ; Capul lui Motoc vrem exprima dorinta
ceconcentreaza ura poporului impotriva lui Motoc pe care il acuza
de initierea tuturor faradelegilor stapanului sau ; De ma voi
scula pre multi am sa popesc si eu " reprezinta oamenintare
funesta a eroului aflat pe patul mortii la adresa celor care
indraznisera sa-1calugareasca excluzandu-1 din viata civila. In
fiecare dintre cele patru capitole se produce o schimbare de
decor. Prima parte se petrece la granita de la Tecuci, partea a
doua in palatul dela Iasi, partea a treia la Biserica Mitropoliei si la
palat, in sala de ospete, iar partea a patra sedesfasoara in
cetatea Hotinului.Expozitiunea si intriga apar in capitolul I.
Expozitiunea este in stil cronicaresc , rezumativsi foarte precis :
lacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de buzduganul lui
StefanTomsa , care acum carmuia teara, dar Alexandru
Lapusneanul , dupa infrangerea sa in douaranduri, de ostile
Despotului, fugind la Constantinopol, izbutise a lua osti turcest sii
seinturna acum sa izgoneasca pre rapitorul Tomsa si sa ia scaunul
pre care nu l-ar fi pierdut de n-ar fi fost vandut de boieri. " Intriga
are loc intre A.L. ( care doreste sa-si recapetetronul ) si vointa
boierilor care se tem de razbunarea lui. Solia de boieri ( vornicul
Motoc, postelnicul Veverita si spatarii Spancioc si Stroici exprima
atitudinea intregii clase a boierilor asupra careia se va revarsa
mania voievodului. Naratorul le construieste fiecaruia
dintreacestia cateva trasaturi de personalitate : Motoc e viclean si
intrigant, Veverita e dusmanvechi al lui Lapusneanul iar Spancioc
si Stroici sunt tineri si ii insotesc pe ceilalti numai diniubire pentru
tara pe care vor sa o protejeze de navala strainilor. Cunoscator
alvulnerabilitatilor umane, prevazator si viclean, L. il pastreaza pe
langa sine pe Motoc , prevestind destinul celorlalti boieri
moldoveni: Te voi cruta, caci imi esti trebuitor ca sa mamai
usurezi de blastamurile norodului. Sunt alti trantori de care
trebuie curatat stupul "Capitolul II corespunde desfagurarii
actiunii : plecarea lui Tomsa de pe tron, inscaunarealui
Lapusneanul, persecutiile sadice la care ii supune pe boieri ,
reactia de spaima a acestora,organizarea armatei pe baza
mercenarilor, scena dialogului dintre A.L. i doamna Ruxanda .
Dispar din prim-planul naratiunii Veverita, Spancioc si Stroici, este
mentinut ca personajimportant Motoc si este introdus de catre
narator un personaj de structura antitetica in raportcu A.L si
anume doamna Ruxanda.Capitolul al III-lea este concentrat pe
punctul culminant al actiunii : uciderea celor 47 de boieri. Pregatit
minutios si in taina, macelul este prefatat de sosirea domnitorului
laMitropolie unde fusesera chemati toti boierii. Tine in fata
boierilor un discurs ipocrit in careisi cere iertare pentru faptele
sale sangeroase si ii invita pe toti la un ospat. La sfarsitulospatului
conform unui scenariu gandit cu sange rece, 47 de boieri sunt
omorati de mercenariidomnitorului travestiti in slujitori. De
asemenea naratorul prezinta in acest capitol sideznodamantul lui
Motoc care va fi strivit de vointa domnitorului si de furia
poporuluidezlantuit.Capitolul IV cuprinde deznodamantul actiunii.
A.L. se refugiaza in cetatea Hotinului dar seimbolnaveste de o
boala grava. Intr-un moment de ratacire si delir halucinator, de
teama pedepsei divine, cere sa fie calugarit. Insa cand se trezeste
din lesin, amenininta ca il va ucide pe unicul sau fiu, Bogdan.
Spancioc si Stroici, ce fagaduisera lui Lapusneanul sa se
intoarcainainte de moartea lui, vin sa-1 vada pe patul mortii.
Obligata sa aleaga intre sot si fiu,Ruxanda ii da celui dintai otrava
adusa de boieri.Tema nuvelei este bipolara : istoria , nuvela
prezentand o pagina sangeroasa din istoriaMoldovei reprezentata
de a doua domnie a lui A.L si puterea si modul in care dorinta de
putere alieneaza omul.Prin toate trasaturielenuntate mai sus:
conflicte puternice, intriga riguros construita, un singur fir narativ,
creionarea unui personaj puternic si bine individualizat,
Alexandru Lapusneanul seconstituie intr-o nuvela istorica, o
reusita certa a literaturii romane, meritul lui Negruzzi fiindacela
de a fi creat un personaj memorabil intr-o scriere exemplara.

CARACTERIZAREA LUI LAPUSNEANUL

Personajul, ca element de baza in arta naratiunii, purtator al
mesajului artistic, devineexponentul unui intreg complex de
ideologii, prin insasi natura existentei sale in cadrultextului.In
contextual literaturii romane, nuvela istorica si-a atins apogeul
expresiei prin personalitatea lui Costache Negruzzi, a carui scriere
Alexandru Lapusneanul, publicata in primul numar al revistei
Dacia literara, urmareste indeaproape programul propus de
M.Kogalniceanu: acela de a crea o literature autonoma de
inspiratie locala.Caracterul romantic al nuvelei rezida si din
modelul uman surprins. Romanticul, carealitate duala,
antagonica, este un spirit complex, un solitary, un revoltat sau o
fiintasuperioara.Alexandru Lapusneanul, actantul nuvelei
omonime, este un spirit plat, egal cu sininsusi, pe parcursul
intregii desfasurari a actiunii. Actiunile sale penduleaza intre
sublime sigrotesc, intre exceptional si derizoriu, intre ura
(manifestata pentru lumea neinsemnata) sisetae de razbunare:
De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu!
Fiind personaj romantic, Lapusneanul se constituie ca eu
agocentric, dimensiuneexistentiala unitara, nedispersata si
nepulverizata in existenta lumii. Romanticul se constituieca
centrul(George Poulette), are vocatia intangibila a
centralitatii.Desi nu este un individ superior, care isi transcede
conditia comuna, desi nu este unamator al evaziunii spirituale,
Alexandru Lapusneanul este un personaj romantic,
tipologierelevata de alienarea sa, de esenta sa maladica,
negatica, de inadaptat involuntary intr-ununivers sufficient in
suficienta sa. Cu toate ca mitul romanticului implica adesea mitul
creatiei,domnul Moldovei nu este un demiurg, un geniu al
productivitatii. Totusi, il putem consideraun generator al
maleficului, un creator negativ (seara macelului, desele schingiuiri
ale boierilor). Piramida facuta din capetele boierilor, realizata de
Lapusneanul (ca leac de frica pentru sotia sa prea sensibila)
poarta in sine amprenta unei incapacitate spirituale de a-
siexteriorize eul intr-un mod benefic. Scena macelului implica
vizionarism, simt launtric careguverneaza mersul geniului,
contemplare de sine pt a ajunge la forme clare pt a
depasiimanenta individuala si a cuceri transcendenta. Beguind, in
studiul Sufletul romantic si visul, prefigure o imagine
asemanatoare personajului Negruzzian; Lapusneanul descinde
inintimitatea eului si devine un creator al neantului. Domnitorul
moldovei, se incadreaza intipologia romantica propusa de
G.Calinescu (classicism, romantism, baroc), fiind o fireirationala,
un descentrat moral, un inadaptat.Lapusneanul se prefigureaza
ca exponent al unui trecut istoric, dramatic, nu numai de
personalitati luminoase, ci si de contraexemple. Este prins in acea
realitatea duala,
antagonica, specifica Evului Mediu, conflictul exterior
rasfrangandu-se si asupra dimensiuniisale interioare.Costache
Negruzzi ii anuleaza personajului sau profunzimea, prin insusi
caracterul dualistal acestuia, tandemul intre figura mareata,
specifica oricarui domnitor si aparent proprieacestuia, si imaginea
unui conducator sangeros, a carui viziune asupra unui leac de
frica oreprezinta un intreg macel, aplatizeaza profunzimea
identitatii.Lapusneanul exprima simplitatea unei existente
marunte, dar care capata veridicitate prin impactul violent pe
care personajul il are asupra constiintei supusilor sai.Domnitorul
Moldovei ajunge la un sfarsit existential de mare anvergura,
determinat de boieri,de mitropolit si de sotia sa Ruxanda, in
raport cu a carei individualitate s-a aflat intr-o pronuntata
antiteza, in mod specific romantic. Fiind otravit de aceasta, el nu
are nici o putereasupra propriului destin, moartea lui devenind o
fatalitate. Episodul final poarta cu sine untragism romantic,
incheiata insa in mod pozitiv prin inlaturarea elementului
negative.Modelul uman promovat de Negruzzi este cel al tiranului,
al despotului, al finite al careisubstrat are menirea de a
provoca.Personajul inglobeaza prin evolutia sa, prin atitudinile
sale, prin idei si actiuni, intr-otranspunere metaforica, evolutia,
atitudinea si ideile unei intregi epoci.In concluzie, Alexandru
Lapusneanul personaj negative prin excelenta-
intruchipeazamodelul entitatii supuse destinului, prefigurandu-se
ca individualitatea ce reflecta expresiafatalitatii.