ABREVIER! AMPe —sdenozina monofostatciclie AAP angina peetorala C1 —cardiopatic ischemicd DZ.—dliabetzaharat ECG ~ olecrocardiograms FA-flucer atrial FCC ~ freeventa contactllor candace FP fitoterapic GMPe — guanoziné monofosfat celle HITA~hipertensiune arterials HTAE —hipertensiune arterials esonyials HVS —hipersofie veotrcular stings TEC ~ inhibitor’ ai enzimei de converse MVO, - minut volumul oxigenului TA tensiune arterials 1C-~insuficieneardiaea IMA infaeet mioeardie acut ‘im intramuscular liv intravenos MV -minut-volum ‘OMS — Organizayia Mondial a Sanatais sie~ subeutanat SNC ~ sistem nervos central SRAA - sistem renind-angiotensind-aldosteron ‘TAD ~ tensinne arterial diastolic ‘TAS —tensiune arterial sistoica ‘TOL ~ tact gastrointestinal YB volum bitaie YD ~ ventricul drept VS ventric sing LVSH — viteza sediment hr CONSIDERATH GENERALE IN FARMACO- $I FITOTERAPIE Conform opiniilor contersporane, matadia (morbus) este starea ‘organismulu,caracterizata prin afectarea organclor gi fesutuilor ca tumare a actiuiifactorlor patogeni si dezvoltri reacilorprotec- toare direcjionate spe lichidarea afecfunilo. De regu, est insofith e limitareaadspxit organismulu la condpile medialui ambiant 5 reducerea sau pierderea capacitti de mune. Bolnavi sunt persoancle care preznt acuze la stares sini tor sila cae se determina modificar patologice ale anumitor organe sisisteme, Etiologia este tinga despre cauzcle aparitei maladie. Cunoas- teres acestora permite efectuarea unui tratament eficient. Patogenia iniraneste procesele, care determin mecanismele partici, evolujei si consecinfelor maladie. Se distng patogenia general si special, Patogenia general se utlizeaz Ia studirea si Interpretarea mecanismelor de dezvoliare a unor maladiconeret «4 particulartjorevolujie lor. Patogenia specala cerceteazi meea- nismele de dezvoltare a formelor nozologice conerete Patogenia maladie} se bazeazA pe analiza datelor clnice, e- ‘ulatelor diverselor metode de investigate (de laborator,electrofi- iologice, optic, radiologice, morfologce s. 3), diferitlor probe Functionale $i metode statistic. Dine mulkiplele mecanisme de evolutie ale maladiel se evi éentiaz cele mai esengiale, cae insojesc permanent maladia dat st ‘are determina particularitaileei principale. Aveste mecanisme sunt ‘efit ea principale vergi ale patogenici maladie’ date Tn evolutia maladie’ se disting umatoarle perioade: + perioads ascunsa sau latent (de incubate) + perioada procromala (perioada predecesoritor) + periada de stare (perioada clnied) 7+ petioada de restabilire - perioada de vindecare (de convales- ‘ent. up evolu, maladile pot fi acute si cronice. Cele acute au 0 drat de la 0 2i pind la 2-3 luni gio siraptomatologieexpri Maladie cronie evolueaza lent si cu manifest clinie scunde. ‘Simptomul este manifestares bolit detrminata cu ajuoral me- {odelor clince de examinare gi care se wlizeazd pentru diagnosticul si/saupronosticu maladie, Dupa metoda si accesibilitata depistri, Simptomele se divizeazi in objective si subiective, manifeste sas. ‘ese, Dupd momentul apart! lor pe durata maladie, simptomele pot fi precace si zarive, ar dupa important diagnostica —nespecif- ‘ce, specie 3 patogriomonice. Depistarea simptomului patognomo- nic, specific penira matadia data (spre exemplu, sul de deschidere 2 valvulei mitrae fn stenoza mitral, plasmodi in eitrocite tn exz de ralarc), est suficientl pentru stabilirea unui diagnostic corect. Gradual difert de specifictate a simptomelor se foloseste in iagnostcul diferentit al maladii. Unificareasimplomelor fn co- respundere cu etiologia si patogenia sau doar cu patogenia (Ia etio- Joga stabilts a maladie’) constituie manifestare clinied a maladie Simptomul poate fi determinat Ia interogatorial bolnavului (pot fi prezente urmatoarele acuze: tse, dureri cardiac) si prin folosiea diverselor metode de examinare (raluri la auscultarea pulmonilor, sua In regiunes cordulu sare la auscultarea cordului ete.) Sindromul este toaitatea simptomelor eu patogenic wnict. In rmedicina cantemporana sunt deserise circa 1500 de sindroame. In procesil de diagnosticareabordarea sindromala deseo prezints o ‘apa de stabilre a diagnosticului nozologic, devarece diagnostica- rea sindromuluijoac8 un rol important in determinarea caraterului nozologie a celor mai importante manifestei ale maladiei sau a ‘compliafilore. Sindromul reuneyte un grup de simprome, eate earacterizea- 128 boala dat. Spre exempl, dispneea este simptom care poate fi prezent in diverse maladit (pulmonar, cariace, rena et.), Dac 8 Aispneca se asociaz8 cu durin regiunes cordulu,ticardie, ede- ‘me ale membrelorinferioare,atunci potem vorbi despre un sindrom cardiac. Dispneesinsofta de tuse eu expectorae de spur, rer in regiunea traces a respratieindic8 un sindrom pulmonar rncpite de uc ae farmacotwrail (FCT seopl itp st mel pace ol preven sted ol olen fol Eur cape ine pial «medi rin wate bl seve a od obi de vl fess cc de ‘Sintec ee ona moder rie ‘Enis orn au deeming, ce ‘spr a gr de apt deme, haart cent afi melee ee impo sna ene eal pers mele i saben cna ate 9 mia de etomen eatterain oe yids en aon Bl neve san eset Sai pcp FCT Se ee pra meinen pen eae ini fl + SSerminac al fomsbormediametoe wa fee verter «Titer sor opine de adie a madame a «Botosani pepantelrmeteamemone espa crpalsmaa ble «gt tan for adver a ere Fervent nfs dence meer «+ omen chee olen aa ener ‘mame© problem majoré a FCT rajionae prezine, de asemenca, in- formarea medicilor despre preparatele medieamentoase noi in scopul formar unei gindiri clinice vizind tratamental bolnavului coneret, Iudnd in considerare pariularicile individule ale bolnavalui si rmedicamentelor, Eficienfa si inofensvitatea FCT sunt in functie de capacitatea aprecieriicorecte a tuturorfatorlo, iar aceastablitate se bazea7 pe datele experimental si principle ndarsentale ale farmacolo- ic altor gine medico-biologice gi farmaceutice: izologi, pa- Iofiziologe, bochimie, tehnologia medicamentelor,farmacognozie, toxicologe clined ete ‘Conform pronosticurilor, in seco XXI pe glabul pamintese va «reste numarul de persoane in vst, ceca ceva conduce la cresterea ‘morbiitii gi respectiv a necsitjitindividuaiziéterapii ee ‘ate. Piafa farmaceutiedereseinfiecare an cu 10-12% In sec. XX se prognozcazieresterea ei de edteva ori. Astfel circa doustreimi de ‘reparate medicamentoase vor fi absolut noi. Medicl si farmacistul sunt into situate dif, iteucdt nu reugeses& asimieze oats Formaia despre arsenalul medicamentelor noi Din lipsa volumulai necesar de cunostinje in domenialFarrna- ratura de 50-G0°C, la care se stopeaza rapid activitatea enzimelor, care distrg glicozidele, Produsul vegeta, care confine acid ascorbic (fete de mice, srunze de iubotca cucu.) se wsue la tem ‘peratura de 80-90°C pentru evitarea oxisi aciduli in funefe de timp, plantele medicinale se usuct eu utilizarea ‘clldaris naturale sau artificial. Daca timpul este favorabil, acesiea se uscd la aer liber, la soare, sub gopron in incaper ine arise, ar in eaz de timp nefivorabil - in uscitori, cuptare anyile ariene(frunze, flr, tlpni) si pitile subterane, care confintleiui ctric si glicozide, se sued in locuri ferte de razele solar, Rizomi i ridicnile,feuctle gi semintele pot fi uscate la soare, in timpul wscrit plantele periodic se amesteca. Uscarea se ‘onside deplin atunci cénd ridscia,rizomul si scoara la indoire se fring ev rosnet,frunzele gi lorie se fae pra, far fructele sueulen- te, ind stevie ev mina, mse lipese Plante uscate se supun prelucrri, Cele pentru consum eurent, se pistreazi in saci de hire sau de pin, cui, li, borcane. In ‘azurile cid aetiuea curaiva este indus de ueiul eerie sau ate 15substante volatile, produsul se pistreazA in boreane din sticld eu ddop rodat sau in borcane metalie cu dop ermetic. La ambalarea in pachete, boreane, zig, in interior se introduce o etichet8 cu de- ‘namires plant’ si date colecta rodusul vegetal se pdstreazi in incdperi uscat, intunecoase, curate. Termentl de péstrate al florlo,frunzelor nu trebuie st dep ease 1-2 ani, a dino, rizomilor si scoartei~ 2-3 ani Confinutul de substange biologic active in plantele medicinale ‘i prepararea formelor medicamentoase galenice ‘Actiunea cortiva a multor speci de plante medicinale este de- terminata de prezenta in ele a substantelor biologic active, care aadministrareexereita diverse efecte izologice.Acestea fc parte din Aliferite clase de compusichimi ‘Alealoiat sunt compusi azotyi cu stricturt chimict divers, care se contin in plante sub forma de baze sau siruri, fn practica medical se folosese, de obice, sdrurlealestizilor,deosrece sunt soluble In ap gi actvitatea lor fiiologicé crest datorité majoriit nivelului biodisponibilitai. Preparatele medicamentoase, cae con {inalealoiz, joact un rol important in sistemul de diiare a procese- lor fiziologie din organismul omuli sandtos si bolnav. ‘Spectal afiunilorfarmacologice ale aleaoizlor este vast: ‘luengitranchilizanta gi stimulatoareasupra SNC, acfiune hipo-shi- pertensiva, eft vasoconstrictor gi vasoilatator. Aleaoizit vizeazi tea sistemelor mediatoi,ssterului moscolar ete. Plante, eate confin alcaloizi, sunt brebenocul, matrguna,efe- ra, strugul piduri ete. Ele prezint o susi preioas8 de obyinere & diverseor preparate medicamentoase. Confinutl acestor compusi i plante depinde de condiile climaterice,timpul end au fost culese, faza de dezvoltare biologica a plantelor,specifcul recltri fr s.a. Cea mai mare canttate de alcaloizie prezent in plante in perionda sbabociti i nflorri,Contimuul de alcalizivaraz de la cam ‘minim (arme de alealoi) pn la 2-3% din masa vegetal uscat 6 crt urn gp de nents alc ce es cn) ass conn id ee br Pea Ane et er eda nce Soe este esr) pha fe i i nie ne De ao, nt co ro ft ne ata nce st cam jin practica medicala se utilizeaz ‘umatoarele grupe de glico- “nme at ea nee a ze acne ws an apc Berio a eg cm Pht ee conn ei tl ala ea et iat dnc Seale, Ne en oe Ot Evie pe hemo car le det ine nc rem lupe es Ci a nie ua aah cae oni cod amare, floss a met veep, cnn ye deine gn cnt ro Po pape ine tm me samc ei orn a lee megs crac ae continence au tmonntanpm ae pe we $70 di ae ears meine eect c- Socal TA vac vom {oj Une sani se iacaa gop gical west non Ut tao sn es See thot ae a alot non , yeas es pena | an‘Cumarinele si furocumarinele se conjn in plante in stare pura sau in compusi eu zaharide sub forma de glicozide. Acesticompusi ‘sunt insolubil naps, fotosensbili. Cumarinele se confin in plantele din familia apiaceelor,leguminoaselor, rotaceeor si se acumuleazit preponderent in rdicini si fructe In prezent sunt studiat mai mult {de 180 compusi cumarnici, Pentru medicind prezinta interes sub- stan(ele din grupul furocumarineior, multe din ele posed propretsi farmacologice diverse. Uncle se utilizeaza cu scop vasodilators spasmoliti,altele ~ in calitate de estrogen, substante antitumorale si forosensibilizante ‘Uleiurile eterice sunt substante aromate, usor volatile, care se confin in difeiteorgane ale plantelor,preponderent in lori, feunze, fructe. Uleiurile volatile se objin wor din produsul vegetal cu ap ‘ierbime sau vapori. Dup&originea lor chimict nu sunt uleiuri, deos- rece contin amestecuri de substate erpenice fi deriva lor, Actual- monte se cunose peste 2000 plante ce confinuleiuri eerie, printre care menta, adoleal,cimbigoral,sovdeful, melisa, pelinul amar, salvia, mararls.a. Confinutl de uliur etrice i plate depinde de particulaitaile dezvolri bilogice a formelor vegetale,conditile climaterice, constituind pind la 18-20% din masa materei vegetale seat (de obieei, 23%) Uleiurile volatile exereti aefiune aniinflamatoare, antimiero- Dans, antiviral si antihelminticd. De asemenca exerci influent Dronunfats supa sstemulu eardiovascular si SNC; poseda propri 'ajianaleptice, wanchilizante i analgezice, scad TA, dilatd vasele cerebrale sale eordului ste bine eunoseutl afiunea expectorants i anitusiva a ueiu- Filr eterie si capacitaen lor do a stimula respiratia sia amelio funcja tratului gastrointestinal. Uleiurile eerie se tntebuimgeaza pe larg in industria chimico-farmaceutiet pentns imbunattiea si ‘modificarea gustului, mirosului medicamenteiog, In industria ali- rmentar in special de producere a bautuiloraleoolce 8 Sui inflaenta oxigenului si umiditait aera comporipia uleiu- rilor volatile se poate modifica, Uncle componente ale uleiutilor se fxideazi,pierd mirosul, deoarcce ae loc gudronizarea lor. Lumina rodificdculoarea uleiuilr si corponenta lr. Din aeeste eonside- rente, trebuie respectate strict regulle de uscae, prelucrare,pBstrare i preparare a formelor medicamentease din plantele, care contin, Ullur cterice. Rasinile (gudronul) dupa strucura chimic& se ascamind eu leiurite eterice, confndndu-se descori in aceleasi plane. Prezint, te obicei,lichide viscoase eu aroma caracteristicd. Rainle, care ‘nu se usucd timp indelungat, sunt denumite bulsamuri, Mule rin ‘Se contin in copacii conifer, in mugurii de mesteacan, in rAdcinile de revent §. a. Rasinile unor plante posed& proprisifi curative, eu tctiune bactericida si antihelmiatica. In practiea medicals gudromal se folosestepentns preparatea emplastrelor, tineturilo, in ealitate de substan purgativa (podofilina). ‘Substanele tanante au fost denumite astel datorit capacitait lor de a tabaci piles, fcind-o impermiabil pena apa. In acest cop se utlizeaza oars de tear ‘Substanfele tanante prezinta deriva ai fenolilor multitomsci gi se contin in majeritateaplantelor bine cunoscute. Compusi tanant ‘se aeumuleaza preponderent in scoarta i lemnalcopacifor si arbus- tilor, in ridacinile gi rizomiiunor plante ierboase (siejar, mestea- cain, malin, pojanif, pelin amar, even, afin, vetrice). Substantele fanante sunt putin toxic, Unele plante care contin mult tanine, s¢ tullizeaca in ealtate de substanje astringente gi bacericide in mala- dle gatto-intestnale, pentru gargarisme, in piorees alveolar ete Efectulantinflamator al compusilr tananf este datoratinteractuni substanfelor proteice cu taninele,formandu-seo pelicul protetoare pe mucoase, care Impiedied dezvoltarea ulterioara a procesului in- Famator, Substanfele tanante apicateregiuni cutanateafectate de combust, excoratt si pligh coaguleazi proteinele eu formarca peliculei protectoure, de aceea se folosese in calitate de substange 19homostatce locale si antinlamatoare, Substanfeletanane se ‘sachin ntoicai cu alealiz gi sirrile metalelor gree. [interactiunea eu oxigen din er substanfletnante sox eazA gi capita oculoare brn inchist sau brunrosiatict,devenind insolbile fn ap ‘Vitaminele, substanqe organice complicate dup stuctur si activitatea biologis, sunt necesare pentru dervotarea bigots 5 activitatea vila a organismal uman gi animal. Ele joaed un Tol primordial in metabolismal substantlr,repleazd procesele de ‘similares de uilizare a prooinelo,ipidelor,gluidelor. In dei de vitamine se derepleaz’ merabolismul, activate fonction a ‘rancor 5 sistemelor, seade cpacitatea de munc8. Actualmente se ‘ose crea 30 de vitamine naturale, multe eomininduse in plan- tele medicine ‘Organismal animal necesité aportul din exterior a crea 20 vita- ‘mine, Sunt binecunoscute propriettil zico-chimice 3 important fiiologica a vitaminolor A B,(amind), B, (sboavind), B, (pi oxind), B, B,D, E,K,P (ind), PP (acid nicotinic, acid asco bic, norton, biotin s.2 ‘Necesitateaorganismul uman in vitamine este tn foncie de condi Ii de munca ding larea sina, period anus ‘uli al fator. Efetl eurai al panteloe medicinal este fav0- ‘zat gi de prezent altor itr de compu chimici (ci ons rveus, rigid naturals, uli, toned, pigment, enaime, seu ‘mineral, miroelemente ete) inmultecaruri acne curativ a platslor nu est indus doar deo substan ct de un complex de substan. In aes xz utliarea ‘substan biologie active pure mu provoacd acl eft euratv, care se objne la uilizarea integral plane su a extaculi sumar din «4 (spre exemplu,odolean, maces, dgetl evze et). Prepararea formelor farmaceutce din materia vegetal. Plantele medicinal rareor se ulizesz8 in medi sub Formd nat- ral. Din ele se prepara diverse preparate medicamentase gi forme 20 farmaceutice. Una din cele mai simple forme medicamentoase este pulberea, care preznté particule fine ale plnteor(frunze uct, r8- ‘icin, rizomi) Prfle uscaealeplantelor se firimifeaz8 in piu sau Inrignifa de cafea pana la obtnerea pulberi, care se uilzesz8 intern ‘sau exter sub forma de pudrd, ce se aplict pe plagi,wlcere ete. in practica medicala pulerile din plante medicinae se uilizeaz rar ‘Mai freevent produsul vegetal medicinal se utlizesz8 subform’ de iui si decocturi. Infuzile se prepard din frunze, flor, tlpni jar decoctrile ~ din ridicin, scoari,rizom. Produsul vegetal se ‘mrunfete:frunzee, florile ~ pnd la particule nu mai mari de $ mmm, tulpina, scoar, rizomul ~ pnd la 3 mm, fructle si seminfele pana la. 0,5 mm, Substanja marunia se trece Tn vase emaiate sau «de porelan, se tour’ ap, se acoperd cu capac gi se pune pe buia de ‘apt clocotina. Infuzia se indlzoyte timp de 15 min, decoctal = 30 ‘min, amestecind permanent, Dupinelzire vasul se cet pin la {temperatura camere, poi confinutl se filtreazA, iar restol ameste- celui se toarce. La extactele pregtite se adauga apa arts pn la voluml necesar TInfzife pena utlizae perral se prepart mai putin concentra- te, respectindh-se proportiadintre masa vegetal gi api de 1:30, 1:40 cee Infuzile pent uz exter, inves, se preparS mai concentrate In condi easnice infuzile si decocturile se prepard mai free- ‘vent fra ferbere. Pentru aceasta, peste produsul vegetal se toam ‘pi fart, vasul se inch ermetc eu capac, se acoper’ cuo paz $i se infzenza timp de 46 ors, dupa care se strecoar. Infuzile si de- toetutle se altereazé rapid, indeoseb i timpul veri sau tn incpest tealde, de aceea este mai bine de ale prepara in fecate zi, Dac& mu teste posi ele se pstreazd la un loc rlcoros si ferit de luming sau in frigier, dar nu mai mult de 2 le. TTauzinele farmaccutice gin laboratoare din plantele medicinale se prepari neti, ce prezinta preparategalenice. Tincture se pre- pata pe alcool tlie de 40 sau 70%. Plantele mérunjite se tree in vas Sse toad peste ele alcool, vasele se astupt gi se menfine la tempe aratura camerei tmp de 7 zl, Pste o siptiméng lichidul se scurge, se store misifleplantelor ss filtreaz. Tineturle din majortatea planter se prepar tn rport de 1:10. Tincture aleooice pot p= strat imp indelungst. Se consumd in cenit mic ise dozeaza, de bicei, in pictur (10-30 piedtur. ‘Cu exceptiaformelor galenice, din plante se prepa si preparate eogalenice, care reprezinid extract apoase, mai rar aleoalice, ma- ximal epurte de balast. Acestea pot flosite au numa enteral, dat si parenteral, Prepartele neogalenice pentru utilizre parenteral se livreaz in fole, pentru uilizareinteavenoass — in acoane. fn practica medicala se folosese pe larg specit sau ceuiuri ~amestee din plante medicinale uscete si marungie, neor cu adaus de substanje medicamentoase naturale. Din speci se prepara inf decocturi si compres. Din radacinile plantelor medicinale se prepari unguent. In litate de bz unguentului se folosese vaselind lanolin, untura de pore, ulei vegetal, unt ete. Unguentele preparate pe wnturd unt sats tule, patrund mai bine in pele exerci aetiune mai profunds, deeat unguentele pe vaselina, Dest de frecvent cu seopcuratv se intrebuinfeaz8 sucul proas- pital planet att extem, ct iter). MALADIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR Reumatism Reumatismul ese boalainlamatore, nesupurativ a fesutl cconjunctiv, consecin(§tardiva a infectlorfaringiene eu steptocec beta-hemolitc din grupa A, mediaté prin mecanisme imunologice Leziuileinflamatori ale fesutuluiconjunetiv intereseaz inima, seroasele,jesutulsubeutanet, SNC, oasee i apa ratul respirator. In reumatis se afecteaz toate membranele cord- lui, preponderent miocardal gi endocandul, eu deformarea ulterior a valvulelor eardiace (prin generateavicilui cardia) si dezvolarea insuficiente cardiac. “Incidenfa, Reumatismul apare Ia 0,1-2% din popula, inciden- te find mai mare in frie din lumea a teia, Anual in inreaga lume par 15-20 milioane de cazuri noi. Ineidentareumatismalui sa reds in toate farle dezvoltate, datrih restr nivelului de tra gi tata ‘mentluiprofilactc al infetllorstreptococice cu antibiotics Reumatismul este o boald a copliriei. In majortatea cazurilor reumatismal se dezvolta a copii si adolescent (7-15 ani), mai rarla persoane tnere (mai tner de 23 ani). tiologia. Maladia esto provocata de infectie ~ streptococul B-hemolte din grupa A. Reumatismo! acut se dezvolti, de reguld, peste 2-3 siptimani dupa suporarea angine sau a aeutiziri ami alte eronice. In singele bolnavilor se determina eantitii mari de amticorpi streptococci si antivorpi antistreptocociei. Dezvoltarea reumatismului este, de asemenea, determinaté de predispoziisere- titra, condiile de trai nefavoraile,subalimentatie, supraracire, suprasolicitare fica Patogenia. La pitrunderea infectieisteptococice in organisrmul bolnevului se produe anticorpiantistreptocoviei eu formatea com- pleesilor muni: antigen streptocociei + anticorp antistrepiocaccl + ‘complement. Aceste complexe circula prin singe si se depun in re- {aut mierocireulatore, La bolnavi eu reumatism predisporita ge- 2netic este dterminats de imunodeficiena. Antigen streptococic si complexeleimune practic nu se elimina din organism fixindw-se Pe lesutul conjunctv, preponderent al sistemului cardiovascular. Ca spans se dezvolté in proces inflamator deorigine imun (de tial hipersensibiliti de tip imediat ~ HTD, ir in singelebolnavior se determina limfocite, cre reacfioneaz cu esuul miocarduli te celule preznt interes in afecfunile oganice ale cord ‘Actualmente faza proiferatv-cxsudativa. a reumatismuli se divide in 2 faze de sine sttitoare: de tumefiere mucoidalé cu dez~ ‘voltarea inflamatei si a modfictrilrfbrinoide Tumefirea mucoidald prezina faza superficial ‘ves de festa a jesutul conjunc ‘Modtfedrile fibrinoide su modifcii distoice profunde ale {esutuui conjuntv, care contribuie Ia dezvotares eardioscleroze valvulsclerozi si vcilrcardiace. “Tabloulelinic. Manifest cinice majoe ale reumatismlt sunt polartrita, cardia, cores, noduli subcutanaf i eritermal mar- sina. La prima etap de investiga se depisteazd legitura cauzala Gintre maladie si infetiasuporatd. Boala debuteaza la 1-5 sip ‘ini (in medie 19 zile de la infecta streptococie feringian’ sau ltd maladie respratoic acu. Se constatSocrestre a emperaturit corpulut pnd In 38-40°C, trnspirate abundenta (mai freevent fra {isoane)- ln majoritate cazuior, maifestarea principala a reum: tismului este afectaea corduli ~ reumocardita(afetarea concom) tenth miocarduli gi endocardul). Bolnavi acuza dues neinsem- rate sau diseoafor in regiunea cordului, dispnee moderata la efort fic, raroripalpitai. ‘La a dous clap de investgai, in cadrul proceslui reumatic activ, se determind indciinespecifici i fazei acute gi modificarea indicilor imunologic. Indci nespecifici sunt: leucocitoza, creste- rea VSH, confiautul de globutne, fibrinogen, mérrea iru de ntcorpiantistreptococci, Concomitent cu eresterea tempera Sabiciunea generals ranpirtia abundentsurvin modifier pa posibi,re- Pa tologice in artiulai (Limitarea mobili, umefire). Articulate se afecteam succesy, initial una sau doud, mai freevent cubital, ulterior radioearpiene et. Farmacoterapia, Diectile principale ale farmacoterapiei in reuratist sunt + Combaterea infecie streptococice + Inhibarea procesului roumatic activ (inflamatie de origine imu) + Roglarea proceselorimune (1.1). ‘Tabet Direetile principale alefarmacoterapiel reumatismlut Etiology patogenia Grupele farmacoterapentice “Terapie antibaceriand Apeniclinesemisinttce) Coretia homeostaze! imunole Fornareacompleyilorimuni | gice_ (clorochind,hidroxieloo- hind) Preparic. aatiaflamatoar no steoidiene (diclofenac de soi indometacng acid acetic ibuprofen, salcilat de sox Giicoride cardiace, diuetice, prepara, care amelireazd me {abolismil miocanduls ‘Stoptocculfhemolitic Maxie aerativexsudatve Mouict:tuncionales orpanie ale migcardlut 1 Pentru inhtbarea infecie sreptococice se wilizeazantibiotco- terapie. Se prefera benzlpenicilina, ear se administeaza cite 0.5-1 mln UA de 4 ort in i timp de 5 zle, ulterior bicilind-5 cite 5 mln UA, continudnd administrarea ef lecare 20-21 ile In decursul intregitperioade de sptalizare, sau a penicilinelor 252 ae semisinetice (ampictind,oxacitina, mesclind ga). Cara de tratament ~ 2 saptimani. In cazul intolerantei penicilinelor sc silizesr8 macrolide sat lincozamie, 2. Masurile curative antevdive includ proilaia cu benzainben- ~lpeniiin:boinavilor, care au suport reumocardta primar fark sere deafectrevuvulr, lise indica becatn Bence iinet 12 min UA su bend Sedte Sean UA 1 dt Tuna indecurs de 3 ani. Dua reurcardta primar cu dezvo rea viculi cardiac i dupa reamocardita reeuent bicilinopro- filaia se fectucar tmp de San, in watamentl antieciivan. este imporants snare fcarelor de ite, 3. Proce reumatie activ se ateac cv antinfamatoare neste diene, Se prefer indometocina, dclofencul sade, mimes, imeoxicama, {loc de indameacna gi diclofenac sod ptf incate: acd cea cit 4p, ibuprofen ce 1.0-1,6g apronen 05-0, fei (in 2 prize ~ dimincafa sear), Preparatle nominalzate te baie uilizate pnd la aniilares complet a proces emai. 4 Tncazlreumocarditiroumatce gravee semne de insfcens cirelatorie (la persoane tines) se administexr8 predhisoon ite 2030 mg/l sa rianeinotona in dora de 1620 mg. Ue. ‘of laobyinreaefectulifarmacoerapeutic, doza se reduce tep- tat (ete 2,5 min decurs de 3-4 zie pad ladon ictemerat8 de 10 mg, eu redceeauleriara cite 2,5 mg Recare spam’). Po wlzate de serene, dexametaon, care relay pin i Aenea reabolsml electro iu provond relent de sod a3 in orwanisn. 5. Reglaren homcosazet imunologice se objne prin uilizaea diva de aminochinolind: lorochin, Sptimind, Cura de tatamen trenante gi recidivante— djva ai Dupi exterare din stajonr rtarental continu can toare estridiene, dain doce mai mic: acd cestisaicie ~2 g 25 indometacina si diclofenac sodic ~ 25-50 mei, nimesulid — 100 mg be 2 ort, meloxicam ~ 7,5 mg de 2 or in 2. Cura de tatament 1-2 Junin cuz evolu’ acute gi subacute, si2-4 lun in evolutia tenant sirecidivanss, 6. Bolnavilor cu insuficient cardiac le sunt indicate glicozidele eatdiace (strain. digoxin), diuretice (spironolacton, iam ‘eren, hidroclor‘iazd), inhibitor i enzirset de converse (ena- lpr, ramipril, metiapril, randoleprl, captopril, perindopril), vasodilatstoare periferice si, de asemenea, preparatele, care amelioteaza metabolismul mioeardull:ritoxing, preparatele de potas, de magneziy, ipostail, cocarboxilazd, Proflaxia reumatismlui consti in sanazea focarelor de in- feetie eronid si tratamentul efcient al malaillor acute produse de streptococi. Fitoterapia, Specile din plante medicinale penta tratamentul rcumatismuluitrebuie sfc selectate pentru fiecare bolnav in pate, {inind cont de particulartile individual, inelusiv si maladie com comitent, 1 Rdicind de soviet, widen de brusture — ite $0 g;frunze de struguri ursulu, arb de conde gricelulu arb de sulin, r8da- «ind de odolean~ cate 30g, rc’ de ost iepurelui~ 100 oui inguri de specie se fier pe baia de apd (500 mil de apa) {in decurs de 15 min, se ricorest si se srecoara, Se bea cite 100 ml Inne de masa de 4 oi pe 2. 2. Rizom de salve, iar de coada ealulu, vrfuri de pin ~20 La doua linguri de specie se adaugi $00 mi apts se ferbe 10 in pe buia de apa, se racoreste i se sirecoars. Se bea cite 100 ml Inaime de masa de 4 ot pe 2. 3, Suc de mesteacan cite 200 ml de 3-6 oi in i. este dout lingurite de ceai de mguri de pin se foam’ 500 ml apa. Se fierbe 15 min, Amestecul se rcorese si se stecoard. Se bea ‘ele ingura de 3-4 ori ini dup masa, 24. Peste patra linguri de inflorescenje de soe se toarn 4 pahare de ph flat, se infazeazh 30 min gi se strecour, Se iu cite 250 ml de 3 ori pe ai inate de mast 5. larba de soponel,rizom de dracil, icin de sovir, ridacina e titneast, gudron de pin ete 10g; dicing de Brusture~ 20g, iarba de laur—5 g. Dlantle se firdmifeazh se pun Inun borean de I lit, se ter ‘i alcool tlic de 40%, se as in oe intuneeat imp de 2 siptiméni gt se-srecoar, De folosit ete 10-15 pictur la 100 mi apa de 3 oxi pe 24 dup mas, de rcjonatlocurile dureroase inate de son ‘Stonoza mitrala Stenoza mitrald este o leziune 2 valvulei mitre ce se opu- re fluxului sanguin din atriui sting in ventriculul sting, eauzata preponderent de pracesul roumsati, Drept consecinja, se dezvoltt jatarea atriului sting, hipertensiune pulmonarl si insuiciears reumatismul, Se dezvolté la citca 40% din bolnavi, care suports eumatism cardiac, 60% dine care consttuie femelle. Afectarca valvelor se caracterizeaz prin ngrosarea lor difuzl ca urmare a timp ‘acid foie. 36‘Tratamentul maladitr pe fondul cdrora sa dezvoltat mioear ta ese obligatoru 2. Tratamental patogenetic. Se uilzes2A antiinlamatoare ne- stervidiene: acid acetilalcilic perora cite $00 mg de 6-8 oi in 2 imp de 4-6 saptaméni; diclofenac ~ peroral cite 25-50 mg de 2-3 ori in 7, ibuprofen ~ peroral cite 400 mg de 4 of in 2, indometacind peroral cite 25-50 mg de 4 or in 2i. Pentru proilaxa eomplicapilor pe care la provoucd preparatele nominalizate (inhib ciclooxigenaza (COX) - 1,2), la persoanele cu boala uleeroast sau gasei& eroziva in anamnezS se utlizesz4 inhbitori selectvi si ciclooxigenazei-2 (COX-2): mimesulid ~ 200-300 my/2i, melxicam ~ 15-30 mg, ce- ecoxib~ peroral cite 100-200 mg o dain i, lomnoxicam ~peroral sau im ete 8 mg de 2 or in i in cazuile cind aniinflamatoarele nesteroidiene nu sunt efi iene se utlizeaza plucocortcoii: predhisolon,incepand eu 20-30 gia, educind treptat dora {In cazul regimului Ia pat, pent proilaxiarisculi tromboem- bolic sii lipsa semnelor de pericardit, endocardith infectioas® gi altorcontraindicai se uilizeazs anicoagulantedirecte:heparing de sodiu sie cate | ml (5000 UA) de 2 of in 2, nadroparind de eat siecite 0,3 ml dat ini, reviparind de sod sc cite 0,25 lo dsth 2, enoxaparind de sodiu sie cite 02-0,4 ml 0 dati 2. in insuficiena cardacd —fanatozidaC. digitoind (ite 0.25-0,5 ‘mg/zi si alte preparate reiesind din sensibittatea mitt a bolnavi Tor cu miocardia fade glicozide. Diuretice(fuasemid cite 0,04 gig. 2). Aatiritmice: novocainamid —1-1,5 pig Se utlizeaza preparate, care ameliorea3 metabolism! in mio- car: iboxind cite 0,2 de 3-4 or in 2, oot de potas cit 0,25 g ‘ded ori in. {in cazul evolutei enante se indiedpeeparatele din grup chi- nolinelor:clorochind ete 0,25 g 0 dat in 21 dupi cind eu 2-3 ore Inginte de somn. Efetul eurativ se objine la administarea Tndelun- ati medicamentuli de la 3-6 siptimin pind la 36 luni 98 Fitoterapia, in tratamental miocarditei pot fi recomandate una din specie enarnerate mai jos 1. Flori de lacrimiar~ 10 g,frcte de fenicul ~20 g;frunze de ‘ment ~ 30 g izam de odolean ~ 40 [Lac lingurd de specie se adaugh 200 mi de ap ars, se lst in termes timp de 2 ores se filtrenzA. Se ia ete $0-75 ml de 3 oti in 2. abide tapa gistei-20 garb de coada raculi~30g, frunze cde melis — 40g, La doua lingurfe de amesteefirdmitat se adang’ 200 ml de apt ‘arts, se infuzea7a 30 min gi se flreazd. Se iau eiteo linguigi tn timpul zt 3. larba de ruscus, frunze de rut cate $ g,frunze de rozmarin, flor de levanicd ~ cite 20 g. [La dout lingurite de amestee firdmitat se adaups 400 mt apt fia, se infuzeazd timp de 1 ord gi se iteaz8. Se inu ete 200 ml de on inzi. 44. Tach de talpa psc, rizom de odolean — ete 20 g inrba de fins ‘auch ~ 5 g, scour de ealin— 10g La doul lingurie de amestee firdmitat se adaugi 200 ml api fart, xe iezbe pe baa de pa tmp de 20 min, se ricoreste timp de 30 rin si se strecoara, De consumat ete o lingur pe parcursu ili, 5, Radicing de osuliepureli ~ 20g iarba de ruscugt— 10, frunze ddemesteacin 25 8 Lao lingur8 de amestec frimiat se adaupt 200 ral ap lant, se infzeaza trp do or ise ilreaz, Se au ete pin ntimpul ile Pericaraita Pericardita este 0 maladie produsa de inflamayia fipelorvisce- rls gi parietal ale pericardului din diverse eauze, caracterizat prin dureritoraeale, recatur’ periardica si modifier electrocantiogra- fice. Deseori pericandita prezints © manifesta locald a euatis- rl, maladilordifuze ale (esutului conjunetiv sau poate evalua cancomitent ct afeetarea miocardului sau endocardul aIneldenta, Raspandireaexsetd a pericartel este nosunoseutd, deoarece inflamaa acut saw cronies a foiflorpericerdulvi poste fi ‘un proces izolat, mai frecvent insofnd ini alte maladi, Morbidita- tamu stein functie de vist si sex Etiologia cuprinde mai multe cauze ce varia in funotie de v sti, sexsi zone peogratid Se disting urmatoarele cauze ale pericardite: |. nfectioase: viru, bacteri piogene (pneumoceci, strepococ Saflococi et), infectiatuberculoast, fungi, invazil eu parazitt I. Neinfectioase: infart de. miocard (perioada. acut) Iipotiroidism, alte maladii endocrine si tuburri metabolice (nsuficienja suprarenalelor, gut, hipercoesterolemia), traum, radioverapia 1, Reaeti de hipersensibiltate sau mated autoimune:reumatisen, maladi de sistem ale fesutulu eonjunctiv (upus eritemats, a> ‘rita reumatoida,sclerodermia) alergia medicamentoas ‘Cauzele periarditei uncori riman necunoscute. Patogenia, Dezvoltarea pericarditei este determinati de inftuen- {1 direct procesulu patologi asuprapericarduli(pleurezi puri Tents, abees pleural) si mecanismele alergice(dezvoliarca procesului inflamator pe fond imun dup tipul reactor de tip intra). “Tabloul elni. Se disting doud forme de pericadit + sca sau brinoasd + exsudativa (sero.ibrinoas, hemoragics si supurtiva) “Manifest clinice ale periarlite sunt preponderent determina- te de prezena se lisa lichidul in cavitata pericardlui Pericardita scald se caracerizeazi prin durere erostemai i zgomotul fret pericardale. Durerea retrsterali nu este indus de efor fizie sim se jugulcaz& cu nitoglicerin, se intensified Ta respiragie profunds, use, deglutite, depinde de pozitia corpuli ~ se ugureaz le apecarea ‘eunchiuluiinaint gi nu are legatura cu efortul Zgomotulfrectturt pereardie este cauzat de ficjafitelorinflamate ale percanlul. Se ssociaz’ $i alte simptome: fer, labieiune, faigabilitat. 8 Pericardta exsudativé. Intensitatea simptomelor pericarditel exsudative este in funetie de viteza acumuliilichidului in cavi- 1 pericardulu, in eazul cresterié lente a volumului exsudatul, ‘malacia poate s8 decurgl asimptomatic, La acumularea unui volun ‘mare de exsudat apare dispneca,tusea uscati tumefieres venelor jue gular indeoseb in pozite orizontala,atemvareafortei contracilor cardiace. Ogata cu acumularea exsudatului dorerleretrosterale se stenueaz gi zgomotl fecituri pericardice dipare. Pe ECG, in primele zile ale maladie se determin’ ridicarea segmentului ST in devatile standards toracied cu abaterea tui ulte- ‘hoard spre linia zoelecrtict undaT se apatizeazi sau se inverseazi in cazul acumaliriéexcesive a exsudatul, pe ECG se micgoreazi ‘voltgjul complexului QRS, iar odata cu reabsorbyiaexsuatulul vol- ‘ajo complexulu dat eres Farmacoterapia, Tratamentul pericarditci depinde de factoul tiologe si este fndrepat spre suprimares complicafillorpericardite. ‘Tratamentul eitrop urmarestetratamentul maladie’ de baz, pe fondul etvia 5-1 dezvoltat pericantta, 1. Se ullizesza cortcasteroizi(prednisolon cite 20-30 mez), spre exempluincaz de lupus eritematos sistemic, si antinlamatoare nesterodiene: acid acenilsaliclic peroral ete S00 mg de 6-8 ori pe 2i, diclofenac peroral cite 25-50 mg. de 2-3 or pez, ibuprofen pero- ral cite 40 mg de ori pe7isau indomezacind peroral ete 25-50 mg {de 4 on pez, timp de 2-3 saptimani in pofida toleranfei mai bune satu anculeeroase mai putin proauntate a inhibtortor sleciv 2, jn percarditd este mai prefrabil uti ~zareainhibtoilor COX -1 si COX 2, datortt aetvitiii analgezice 5 antinflamatoare mai pronunate in caz de uleer gastro-duodenat ‘Se administeaza inhibitor selectivi ai cilooxigenazei (COX)2: Jormosicam peroral sau i/m cite 8 mg de 2 ori in zi, meloxicam pe- roraleate 7,5 mg de 2 ori in zi, celecoxib peroral ete 100-200 mg | tai, timp de 2-3 spa, 392. pesca infuse se wlizzas8 lament ansiicrobin. + Inporicardta staflaccica ~ vancomicind iy ede tg de 2 0% fn, 1421 2ile + Inafoctineasteptoocies~ benslpeniciin sda i cite 2:3 mln UA de 6 ori, nu mai putin de 10-14 rile + inpercardita micotict —amfotericind Bin pertuzie i cite (03-0,7 mghkg2inasoiere cu ftucitzind penile iv eate 100-150 mek + inpercaditatuboreooas8 se recomands terapie combina culsoniazidd peor cite 300 mg de 1-2 oi, pirazinamidd perorl cite 20-30 might in 1-3 prise gi nfampicing iv ite 500600 m/s in 1-2 prize 3. Penta combre edemelor act se administra dire febras pin mecanismulizioptologic genera al schemis iosar fice (dezechilibrs dite aporul de oxigen spre miocard si nevoie mioeardiee). 8 Mecanismele de producere a ischemiol in AP 1. Mecanismulfziopatologic predominant atestat in AP stabil, cronici este eresterea nevesitiii de oxigen @ miocardului in rezenta une stenoze coronate care impune o limita fxs fu- ‘xului coronar de rezerva (rezerva coronaria), 2. Lac parte din accesole de AP, ischemia este 0 eonsecin a -vasoconstrietieicoronae, 13. Variailetonusulul vasomotor al sistemului coronarian con- slituie un proces fziologi, cu varia circadiene. Modifcarile de tous sunt dependente de fcrorii neurogen, endotcliali, de forfle hemodinamice ale Huxului sanguin, find autoegls bile. Vasoconstifia infenst coronae (Spasmul) este ins un fenomen cu implica fiziopatologice extrem de importante. Spasml corona several unei artere epicardice poate induce © oclurie vaseulardaproape totals tranztore, cu ischemic ‘miocardicdregionala masiva. Spasmul se produce mai rar pe artete coronare intact si mai fecvent pe artere coronare cu leziun aterosclertie incipiete sau putin semnificative 4. Angina pectorala exclusiv prin eregerea necestitilor mio- ‘ardice de oxigen, in condiile unui fax eoronarian norm, ‘ste posibil, dar rae intl in practic, 5. Roll microvasculriari in ischemia miocardic& si angina a ‘rescut cu mult odaté cu deserietea ,anginei poctoale eu a= tere coronare epicarice normale”. Dateleactuale subiniaz rolul disfunctci endotliale in rispunsul anormal al micro vascularizarii miocanlice. Aste, vasodilatata dependent de endotli a artriolelor de reistenl este sedzutd (de ex. ia actilcotnt), in schimb rAspunsul vasodilatator indepen dent de endotelia (rita, papaverina) este normal Consecingele ischemiel migcardice segmentare produse prin reducerea Muxulii coronarian in prezenta unei cresteri variabile 4 necesiajilor miocardice in oxigen sunt multiple: modifcarile biochimice s infrastructure, tulburiri hemodinamice (ale functck 50liasolice gi sstlice) transforma elecrie si, eventual, angina poctorala. Aste, angina apate ca un fenomen incoastant al ische miei miocardce, condiionaie sale find multiple. La pacienii cw AP, durerea tipic8, atipicd sau echivalentle ei, reprints expresia directa aisehemiei miocardice. ‘Tabloul clinic. Durerea anginoasd este principal simptom al ‘boli, prezentind semne usor de recunoscut,dacd este tipica i anam- nezariguroast. Pentru duterea anginoasd sunt caracteristice urmatearele ele- Sedu sau loc Iradirea durei CCaractretesenzatici dueroase ‘rata aecesuh gi ntensitaea Iu Conaitite de apa a acceselor Freeventa avceselor. ‘Simptomele asociate dures glccrinei asupra durerii sau a altor condi ‘Sediul dureri anginoase este pic reosteral, tn porfiunea me= «ie sa infrioara, Unoori durerea este precordial sau predominant ‘epigastric, interscapolae sau numa Tio zoné de iradiere. Tradierea durerli anginoase este varia, ins stereotpa iad cel mai freevent in umaril sting 9 pe suprafaya interna a braquei, antebraului gi in ultimele dous degete ale main sting sau la buza tui. E posibilairadieea durerit in toraeele anterior, in ambele tumere, bibraial, interseapuler, laterocerveal stang, in mandibul, ding, Fegiunea faringian, epigastu ete ‘Sencapia dureroasi anginoasd este generat de constroyia sau presinea retrostemal8 saw/si precordial, deserist ea o senza de arsua,srvire seu ,disconfor” greu de defini. ‘Durata si intenstatea durert sunt varibil, tipic find accesul 115 mm Diabetal zaharat Hiperoteserolemia Oberst Consumulexagerat de ale! Senne de afectare organic ‘A. Cardiace 1. Cantlomegalie 2. Modifcdrt ECG de lchemie sam soictare a vii sang 3 Infarct miocardic 4 tnsutciont cardiac consti Boni 1. Exsudate gi femora einione 2. Bdem poplar (C Renal: fuji eal door D. Sistem nerves: accident cerebrovascular col de He Patogenia HTA “Mecanisme patogene in dezvoltarca hipertensini Si urmitoarele + creyterea presiuni vasculare petiferice din eauza spasmului vaselor periferice + cresterea minut-volumului cardiae in urma intensifies contracilor sau eresteii volumului lichiduui intravascular (eterminat de retenya sodilui fn organism) wterale pot 2 + asocierea minut-volumului majorat ga rezistenevaseulare __perifericecrescte in norma creterea minut-volumalui se asociaz8 eu reducereare- zistenfei vasculare periferice, ca urmae valorile TA nu se modifica. ‘Mecanismul declansator in patogenia hiperensiuni arterale const in hiperativarea centrlor nervoase de reglarea TA, manifes- ‘atl prin activtae presorierealiza prin: * stimulaea sistemului simpato-adrenergic ‘+ crestereasintezeisubstanfelorrenale vasoconstrictoare prin implicarea mecanismului tenin-angiocenrnic,cretereasin- tecei de prostaglandin F,, si de nucleotide ciclice ‘+ esters elimina de vasopresind te. ‘Stadializarea HTA ‘Cea mai corectsistematizare a HTA este cea propusa de OMS {in 1993 bazata pe gravtatea leziunilor organice, deoaree ele in- ‘venteaza pronosticul boli. Se disting tei stad ale HTA: ‘Stadiul 1's care nu exist nici un seman obieetv de afeetare & ‘onganelor lint Stall 1 pesupane: prezenfa semnelor de hipertrofie ventricular stang& (HVS), ‘decelabile prin examen ecocardiografic, ECG sau examen radiologic * stenoza gencralizatl sau in focaraartert retniene * deroglarea functiei renal: eventual proteinurie minima if sau usoar, eresteea concentra’ plasthatice de creatnin. ‘Stadiu! 1 peesupune existnasimpiomelor si semnelorfizice apirute ca urmare e complicatilor HTA: ~ cord: insufiientdcanliacderonicd = erver: hemoragie intracerebral, cerebelaa sau tronculra, eneefalopatic hiperensiva = find de och de gradul I © rinichi:peoteinurie, microhematurie, insufcienth renal la Aierte stadt de evolu. 3(© forma evoluiva special de HTA, care poate apirea att in evolutia HTAE, et si HTA seeundare, este HTA maligna sau cu evo Ine accelerat, care are erteii mult mai sigure de define = TAdiastolica> 130 mm ai col. de He = insficinghcardiaca = fund de och de gradu If sau 1V ~ insuficienta renal progresiv = accdente vasculate cerebrale sau encefaloptiehipertensiv = _rezisteng relatva la tatament, CCizale hipertensive se caracterizeazA prin cteserea brusci a ‘TA. Acestea agraveaz8 evolutia maladie’ si necesit tactic specifica ‘de tratament, Puscurilehipertensive se constata att In boala hier tensive iin formele secundare ale HTA. ‘Simptome si stadilevolutive, Simptomele in HTA sunt foarte ‘Stadiul 1 sau de formare caracerit printe-0 vasoconstictic functional periodic eu menfinerea TA in imitele 160-180 TAS si 95-105 mm ai col. de Hy TAD; nivel TA este instil si se stabi lizeazd in repaus fir& oarecare schimbare In starea sindtil. La o parte de bolnaviapar cefale, acufene, deregli de som, micyora rea capacitijlor mintale. Rarcor: verti hemoragt nazal. In supra- solicit psihoemoyionale stresuri te. sunt posbileaparitiaerizelor hipertensive de seurt dura gi usor eombitute eu vasodilatatoare; starea morfofunefionala a organelor fit, precum si capacitates de ‘mune nu sunt afetate: ‘) stadiul LA ~ TA revine fn fimitle norm fra medicatie hipotensivis by) stadiul EB — TA cedeazd mumai uneitrtament hipotensiv de sourt drat, ‘Stadiut 1 sau stabi, manifesta prinw-o HTA constants ~ 180- 200 mm ai col de Hg TAS gi 105-115 mm ai col. de Hg TAD, La bol- ‘avi aparcefalee, ver, dureriretrostemale sau precordial de tial mod spontan, o angorului pectoral; sunt caraeteristicecrize hipertensive periodice (Gpontane sau provocate de enumififatori nefavorabili) si moditi- ‘le in organee in: hiperofia venticollui sting (dup examenul ECG gi radiologic), spasmul generalizat sau focal al vaselorretnei (desea cu mierohemoragi) i semne de insuficienfrenalé evo vA (mierohemature, proteinure, pliurie compensstoie et.) '2)stadiul ITA un tratament adecvat gi nentrerupt poate men- tine TA a nivelulfizologie normal by stadiul 1B —TA eimine, tou, ridieata chiar gif un atae ‘ment hipotensv rajiona continu. Stadiul IM sclerotic sau degenerati, care se caracteizeazi Print-o HTA peste 200 mum ai col de Fig TAS si 11S mm ai col. de Hig TAD, cae au eactioneaza la tratament hipotensiv. Are o evouyie progres, marcath de crize hipertensive feevent, diverse aecdente ‘vasculare(rombocmbeli si bemoragi erebrale,coronatiene, renal, retniene ete) i perturb considerable ale funetilororgancor inter™ ‘ne (aritmii,insuficiena cardiad gi ena, encefaloptie ete) Tabetul 7 ‘Stadializarea presiunl arterial la adul Tensiune soca, | Tomine daw, Capo ‘nm aco de tig | ‘mm ai ol de Nonnals® 130 as ‘Norma a iit 0139 85.89 ipertnsioner Stadia (oar) 140.189 Staal 2 (modern) 160-179 Suadiul 3 (sever 130-209 Stadia 4 (foarte severd) 2210 Pesce optima fir ic cariovascla a TRWD mal cl ely atone sor de bu vata nie " Bnenpe mi nc determina ent dou sau mame vse fips onesie al 9‘Not. Stadalzaeaprsiunii rerio adull de sav peste 18 an care ru jau medicamenteanthipertensive simu au bol acute. Cand vali ss- Tolce diastolic al preston arriale sunt icadrate in categorie, te mai mari teu slestte pent a caructeriza stauul individual a tens artrile Tratamentul HTA Obiectivele traramentuluis 1. Reducerea valoilor TA pin la limitele normale. Farmaco: terapia trebuie 88 asigure sciderea TA sstolice pin la 140- 130 mmai col, de Hg, iaraeeei diastole pind Ja 90-85 mm ai col, de Hg, ScAderea in continuare @ TA nu este rafional, 2. Reducerea morbiditstit $i mortaliiit asociate cu HTA, in- csv prevenita gi tratamentul afectri oganelor fn, 3. Control ator facori de rise cardiovascular: care pot in- ‘venta starea pacientului hipertensi, ‘Tratamentul nefarmacologie este indicat in toate formele de TA; el poate constituiterapia unicd in HT ujoard sau tratament adjuvant in HTA moderat sever ‘Tratamentulu nefarmacologic includ: 1. Regi alimentar biposodat cu un conginut de sodiu de sproximativ 8§ mg, respect 4-5g de clorurd de soda pe zi, sfcient pentru un efet favorabil, educdnd TA ~ In special sistolied~ in medie eu 5-10 mm ai eol. de He 2. Reducerea greuttit corporate ls persoancie hiperteasive supraponderale printe-un regim hipocalore st prin exerci fizice regulate. 4 Suplimentarea eu potasin (K), pink la 100 mEq/zi, in condi- diminuait aportului sodat, pare a diminua valorile TAS in medie eu 8 mm ai col. de He. Eectulhipotensor al dieei bogate in potas se explics print cresere a natrureze, prin vasodilatafie diretd,reducetes tonusulu simp, supe secee de enn interes or ‘monului natriureti plasmic, 9% ‘Suplimentarea cu calei nu este unanim avceptat ni tori susfn edo cresere a Ca" extracelular ar putea avea un ‘fect hipotensor prin iaibarea canalelor de Ca si creseres S. Alf factor’ alimentari: de exemplu,reglarea aporalui ac ‘mena de grisimi saturate gi nesaurate 6 Restrictit la alcool 7 Refucul de tu fumat si consumul de cafea costeibuie la reducerea TA, deourece atitnicotina cit si eafeina crese seerejia de Ca; suprimarea acestor daprinderi diminuiaza ronusulsimpatc. & Exerctilefzice eitice, dinamice si moderate ca intensitate (de exempl, slerpiri usoare, ciclismul) au efet cert hipoten- sor in HTA usoar, find ins containdicate in HTA sever 9 Tehnicile de relaxare bazate pe autosugestc, meditaie,In- crederea in mesic, exerci respratori Tactica tratamentului antihipertensiv evaluat in uti Algoritmul expus in scema | este practic unanim accep ”Schema. Algoritm de tratament al HTA (INCY, 1993) Misuri nefarmacologice reson reo Masuri nofarmacologice plus tratament farmacologie ‘cu un singur medicment, luretic sau betablocant, Se poate folosi: IEC, blocanti de Ca, blocanti de alfa-receptort, alfa-beta blocanti spun nadoovat Eresterea dozei] [Subatiuia cu at] [ Adiugarea onal at nae imadicanent | |emedeament dns ‘i lass spurs nadoovat : ‘Adaugarea celui de al 24ea sau al 3lea, slsau diuretic, ddacd nu a fost prescris anterior ‘Tratamentul medicamentos al HTA de cele mai multe ori ne- 200 mia cl. de Hg, se incepe cu a combinatie din? medicament 2 (amerior semnalte), umiad ca dupa o perioada de eitews sip ‘niin i se stabileasc fe sciderea dozelor sau chiar monoterapia fie ‘resterea dozelor—la doze maxime tolerable [La parte din pacienti cu HTA severd sunt necesare asocier din 3 medicamente, din clase diferite. In eazul HTA severe, afectarea ‘organelor viale pate fi decisivs pentr alegerea combinafei de me~ dicamente folosite. Dacé divreticul nu intrat in schemele de tata- ‘ment anterior, el rebuie abligatr inttodus,Solctiaacestia se face in aport cu stareafunetional revala (de preferat furosemid, inda~ ami), Combinaile cele mai efciente si cu toleranja cea mai bund sunt diuetice = IEC+ BCC; diuretice + IEC + inhibitor adrenergi central; diuretice + blocante afi-1 adrenergice + betablocante. Asistenfastirllor urgente. Se disting 2 grupe de stir, care nc- cost sodrea rapid a TA ‘Stari, n care seimpune o terapie urgent (Scderea TA tn eiteva minute sau ore) sis. insite de apartia si agravarea simprome- lor de afecare a organelor vital (angi pectoral, IM, insuficienk ventricular acu, aneurism de aon, cclampsie, ictus, trauma SNC, dup interventie chirmcald 5... In acestecazur se utiizeazd'me- . Preparatealfa-adrenomimetice: midodina- stimleaza pre- ponderent af-adrenoreceptori. Exercith aefiune vasocon- Srictoaee. Nu influenjeaza freeventa contractillor cardiae, ccontractiitates miocardului, tonusul musculaturi netede & bronhiilor. Se utilize in hipotensiunea ortstatic, hipo- fensiunea in meteolabiltate, hipotensiunea simplomaticd, (Gupa operate sau nastere), enurezis nocturn (micfuni voluntare). 3. Proparate adaptogene care stimuleaz8 SNC gi central vaso- ‘motor: ginseng, eleuteroco, limai chinezes,aralie, 3 4. Proparateanaleptice care stimulea7a centr vasomotor: ca- ‘find, cordiamina,etimizol. Aeeste preparate se wilizeaza in inefiienja ator prepara, Fitoterapia hipotensiunli arteriale. Se foloseseplantele me: cinale care exerittacjiune vasoconstrictor gi tnizantd general: riidicind de obligeand, aloe, imortel, verre, uricd,feustean, ginseng, lensee, diol Insuficienia cardiac Insuficena cardiacd (10) este sareafzopaoloic8 tn cae 0 anomalie a furetiicardice este responsabilé pent inapacitatea ‘orduli de a pompa Sngee inten Fim satistator pentru neces tile isulre su in eapactatea cord dea face Fas necesiiior ‘1 pret unui volum diatoie anormal cescu. IC prezinao pate ‘component niu de insuficien ciculatre" care cupinde, de asemenea, insufcenja vascular. In in majoriatca cazurlor moliicaie patolgice ale organclor si esuuilor sum determinate de afecarea corulu. De aceca, in pacicacoiiand se folsete teen dessin ern In fei dover deol se dsting forma acu cronicd a1. TC acu se dezvels ma feevent la scAdorea bru a capaci- tat eonactite ale miocardult ea urmare a infarctului mocaric transmural, afetaea cardiac taxied acita, rptra pores cardiac 109si uperea sau dotasarea valvullor. De asemenea, ea poses se dez~ ‘ole la cresterea bruscd a tensiuni in eircutal mare (ez hiperte ‘sva) si mie (romboemboliaarteret pulmonare), in eaz de tahi- st braiaritmii prosuntate sau in acuizarea IC eronice. Manifetiile clinice ale C acute sunt soeuleardiogen si edema! pulmonar. Incident Isuicenta cardiac (IC) reprezint& modalitatea po- sibilt de evolufe inal orice suferinfe care intereseazi cordul Incident sport in lumen madera a suferinfelor cardiace explic freovenfa inal a I. In 1985 Killip sprocia ef la 0 mortalitate generals de 10%, In- tne {gi 18% de persoane decedeazi prin IC, cees ce pondere de 10-20% din cauzele de deves. Evaluind ds Framingham, Smith calculeazs o incidentd medie de 3,7% pe an pentru bicbati 512.5% pentnu femei, mentiondnd e& tn funetie de ‘irs incident se dubleaa pentru fccare decad, incepand de la 45 275 dean. Insuficienja cardiac afecteaa inte 3 15% din populatia de peste 65 ce ani, mai freevent bisbayi, Un studi realizat in Dane: fnarea in 1995 pe un grup de populafe urband arato prevalent a insufiienteicardiace de 1.3% in ltul de 40-89 ani, 12,1% in cel {60-69 ani i 28.7% in cel peste 70 ani. Insufcient sever reprezint respectiv 0,15, 3.8 si 19%. Etlopatogenia. Insuficienta cardict poate si apart sscund fect organie sau fanctionale a oricirei strucuricardiace, de prin bolile miocarduli, endocardolui (inctesiv structrile valvul re) si pericadulu, prin defecte ale integritiii anatomice a acestor Sructur sau prin suprasolictii extracardiace ale ini. Prin eau= 2elecare conduc la decompensarca cordului rebuie deosebiti factor: primar si agravanti sau precipitant. Factor! caxzaliprimari sont Srile morbide cardiace sau extracardiaee care se afl Ia origines apartict defeetlui de funetie cardiac, In timp ee factor proc pltani iotervin reiativ bras, print-o aetiune rapid, tm agravarea activi cardiac. Factor cancali primari, Factorit caxzai primari setioneazt prin te mecanisme principale: = suprasolictareapompei cardiace prin rezstenfa erescuts (posssarcina) sau prin volum ereseut (presarina) = seideres contracibilitiis/sau eiciene contractei = perturbarle umpleritcordulu (de orgine cardiac’) 4) Suprasoliciarea fied a pompel: & Suprasolicitiile de rezistens de origine cardiac ‘+ organice:stenozele valvular (stenoza aortic sau pulmo- nara) + functionale(cardiomiopatia hipertofica obstruct): = _suprasolicitarea de rezisten de origin extracardiae hiper- tersiunile aneriale sistemice si pulmonare,hiperviscoitates sanguin =, suprasolictarea prin volum erescut Caze cardiace: isufiientele valvulare (de exemplu: inso- ficienja mitral, ticuspidala), suturile ineacardiace (de exempl: defect septal ari. Caucele extracandiace: sunturi extracardiace (arteriovenoase), hipertioidie, boala Pagel, anemic et. 1B) Sciderea contactilcti Cauce cinoscute:ischemie, infamatc, toxic, imune, ntrito- ale, metabolce, prin agen fz e necimoscute: cardiomiopatii primitive si_alterarea is sceundare vnei suprasolicitari mecanice prelungit (disfuneyia disdinamict); seiderea masei miocardice, dssinergii de ‘oniracie, modified ale goometii cavitilor(inclusiv dilaar ex- cesive),rlburar in tansmiteres sau formarea stimulul ‘) Perturbarile umpleri cordului condos la seaderea debitului si insuficient cireulatorc Cauze extracardiace: hipovolemie, vasodilatatie generalizat, proumotorax cu supap ete. CCance eardiace:seaderea compliantei miocardului (cardiomio- pati restrictive, bolt infiltrative, Broz, hipertrfie), endocardulu om(fibroclastoza) sau pericerdulut(revirsatlichidian,fibrozi eu sau fied calitca. Caice intracardiace: tumori (de exemplu, mixemul ata), trombi,stenoze ale orifcilor venoase sau atrioventriculare =” Seustarea diastole in tahiaritmle severe @ Asocierea de mecanisme Factori ageavant i preeipitantl A. Factor’ precipitant cardiac * Inflamatit ale miocardului (miocardite, endocardite) = toxive (aleoalul) si medicamenteinotrap negative (bets-blo- ‘cate, blacante ale eanalelor de cali, antartmice, citosta- ro) + ischemie miocardica = tulburir de rtm sau de conducere © lesiuni mecanice acute B. Factori precipitant extracardiai = crete’ ale tensiunil arterial sistemice sau pulmonare = eresterea volemiei (in sarcina,unele boli endocrine, peefuzi ee) = efor fizic, dit, lihide, fetori de mediu si suprasoictari emojionale ner, febr, hipertreora ~ embolism pulmonar ete, wele fzlopatologice ale insufiientet cardiace. Minut vo= uml (MV) sau cantitatea de singe propulsats de cord depinde de ffecvenjacontractillorcardiace (FCC) si volumul de singe propulsat in diastola(volum bataie, VB). Minut volumul poate apreciat dupa ‘urmitoarea formul MV=FCC «VB ‘VB depinde de tri factor: presarcing, postsarcin gi contactil- tatea miocarduli ww Presarcina repeevint® incarcarea ventricular care determina cfortulsistolie. Se exprima prin tonsiune parietal telediastolica st ‘determina lungimea sarcomerului Inainte de constrcje. Sedderea ‘complianje (proprietafidiastolice ventricuare,ereteres volurmului sanguin sicrestereatonusului venos sporese presarcina, iar prin re- slate heterometrcs si mecanism Frank-Starling forta de contractie, ‘adica debitul cardia. Postsarcina este rezstenja pe care trbuie si o inving’ forts ‘ventricular in timpul sstolei si se mAsoerd prin tensiunes pari tall sistolicd dezvoltata Ia contractia vencicular8, Postsarcina este ‘determinaté de impedanta sortica, voluml si viscoztatea sanguind 5i fsctorii parietal venticular (grosime ete). Impedanja aoricd de- pinde de compliaja (dstinsibiltatea) vaselor mari si de rezstenta arteriolar, Cresterespostsarcinii maresteconsuml de O, miocardic si poate scadea performanta cardiac. Contractiltate este proprietteafibrei musculare de a genera presiune (penta depasi pre i postsacina) Varsia contractilitait tealizeaza reglarea homeometrcs a forsi de contracte, Contract tatea se afl sub influena tonusulu simpatic, a substanfelor inotro- pe a calcula intracelula, Daca hemodinamica nu asigurésuficient procesele metabolice ale organismului se includ diverse mecanisme ‘compensator pentru mentnerea debitului cardiac adecvat, Printreacestea se num 1. Dilatarea cordului, Ca cit ese mai mare lungimea fibretor cu at mai ridieat este tonusul miocardului,astfl dilatares peo anuitaperioada de timp cordului contribuie la men finerea minut-volumului cardiac. 2. Cresterea frecvemte $i fortei contractor cardiace repee- Zinid modul cel mai rapid de majorare & debtului cardia, Se marestetonusul vaselor periferie eapacitative (mairea presarcini) si sporeste rezistenfa in arteriole, cu martes r= Zistenfei generale peiferice (majorarea postsarcini). Aceste ‘modified hemodinamice determind redistrbuitea singelui a3{in fica, rnichi si piele ex scope mentineri circulayici san ‘gine fn creer gi ina, Efcientaacestei modalitii de aug Imentare sat! menfinere debits este ins imitat si Tree- venta cardiac creseuta antreneazi © majorare important a consumlui de oxigen miosanc 4 Activarea sistemului renin-angiotensinialdosterom (RA). ‘Acest sistem este ativat la seiderea presunil de perfuze aneriola glomerular aferenti, sedderea concentraiel de so- di la nivelal maculei densa, activarea simpatia, Renna, eliberati in cireulafiasistemied, transform angiotensina de origine hepatied in angiotensing I, transformats la randul siu de ‘enrima de conversie in mediator activ - angiotensin Tl. Angiotex- sina II exeritdaefiune vasoconstrictoare pevferied (mares post sarcing), ereteeiberarea de catecolamine din termiatile nervoase si sinteza lor in suprarenale, stimuleaza eliberarea de akdosteron. ‘Aldosteronul contribuie la refinerea Na gi ape in organism, adic La _miirea volemiei si respoctv la erestereapresarcini ‘Aceste mecanisme fiziologice de adaptareasigura o hemodi- namick adeevati, dar pe misura progresini afectiunii contribuie la agravarea insuficienei ctculatori. Retetie de apa si suri in ‘organism, tonusul venos erescut majoreaz& presiunea de umplere a venticululu conditionind dezvolurea stazet pulmonare,aparifia dispnesi Reiesind din mecanismelefiziopatologce, drectileprine cipale ale farmacoterapict insufcieneicardiace sunt urratoarele: = asigurareafunctieiadecvate de ,pompa (nlsturarea defi tului contrat -miesorarea pre si postsarcini Insuficienta eardiaca cronica. Formele clnice. ‘Simptome si evolufie Insufcienta cardiacd poate: 2 sting; ) dreapt;c) global, Insuficienta cardiaed stingd esto cazats de valvulopati cordului sting, leziusile vetricululu sting, hipertensiunesartria- 1a, formele grave de eandiopatie ischemica. Se earacterizeazA prin ‘restereapresunii venoase gi capilare pulmonar, sporiea iiditiii pulmonare, Staza pulmonar’ determind o stimulare a receptorilor Dulimonari si, ea urmare, o activarea central respirator. Se adaug ‘neo un grad sport de rezistenta in cilerespratrit, Cele mentio- ‘ate contribue la aparitia tlbursilor respirator ‘Simptome:dspnee, brhospasm (asin cardia), dspnee de efor ‘5 porossted (noc), ortopnee, ruse, hemoptizic, asteni, espia- Tie Cheyne-Stokes, oboscall, libiciune, ulburri digestive (anorexie, tefur, dure’ abdominale), tulburr cerebral (eonfze, concentrate anevoioas,tulburdri de memorie, cefalee, insomnie gi anxietate) xamenal obit: ‘Semne generale: poritia bolnavului (ortopnce), paloarea si clanoza tegumentelor (prin sedderea debitului cutnat), Iranspiraii profuze (simpaticn), erestere ponderal (retentic hidrosalina) = Senme pulmonare: submsaitate bazala bilateral (rar), rari suberepitante fine bazale bilateral sau numai im baza deapa = Seine cardiace: tabicarie,evidentiere palpatori (Soe ape- sian si percutore a dilate si'sau hipertrofit se apexian deplasat spre stanga (si in jos), matitateacardiacd depayeyte linia medioclaviculara sing’ Examen al arterelor: pus lab (de regul) si tensiune seit, Insuficiema cardiact dreapa est eavzat de bolle pulmonar «ronice, valvulopatile conululdrep,hipertensiune pulmonar Simprome: hepatomegalie de stazi si dstensie venoast sstemica + hepatalgie manifestata ca durere epigasticasisau in hipo- ccondrul dept + edeme periferie, arocianozi {+ meteors, great gi anorexie + sstenie, ligurie in fazele terminale - dispnee, 18Examenul obiectv: > Examen general: cianoz (rece gi generalizat),edeme (gene rlizate, delve), svbictr sau icter(secundarstazeihepatice). Examenul pe sisieme: hepatomegalie de st (dureroasa, ‘moa cu margin rotunjit initial, densi oda eu dezvoliares ‘ibroze);splenomegalie congestva (forma indolora); revat- sri lichidiene (pleural, peritoneal gi pericardic) > Examen cardiae: marirea contului drept, pusai viibile subsifoidiene (Harzer), matitate care depigeyte marginea Areapt a sternulu, deplasare in jos (i spre éreapts) a yocw- lui apexian si margin sting! a mati cardiace > Examen al vaselor: turgescenta venoast(vizibild infil jug lar) si eventual pulsaisistlice venoase in cazl insuficien= {ei tricuspiiene functionale Insuficiena cardiacd globalé reuneste simptomete si semne- le ambelor forme (sting 51 dreapt). In evoluia boitapar initial rmanifestiri ale insuficienfei stingi(deoarece majoritatealeziunilor valvulopatile, aterocleroza, HA ~ afecteazA cordul sting), iar poi cedeaz si ventriculul dreptinsufleienja devenind global ‘Simptomele clinic ae insuficientei ventricular satiate stingi sunt astmal cardiac si edernl pulmonar Astmul cardia. Aecesele de sufocare sau senzaia de insufcien- 18 de ace survin noaptea ca urmare a intensificri rapide a stazei sanguine in circuital mie. Aecesulprefungit de astm cardi poate ccontribui la dezvoltarea edemului pulmonar ca urmare a trecrit pani lichide a séagelui din patul circulator gi fesutulinterstiilfn alveole, Cauza astmului cardiac se considers reducerea ventilate pulmonare in timpul somnului, secundar diminuisi sensibili contrului respcato. Aparifa lui este indus gi de reducerea func ‘miocardului din cauza deprimarit adrenergce in timpul nopti. Mi ‘mult ca att, in pezitia orizontall a corpului crest volumul singel circulant ea urmate a redistibuii Iu din depozit. demu pulmonar prezins& cea mai grav’ complicate a insuf- iene cardiace, manifestat prin: pozite sezinda frit, dispnee prima, antrenarea in respiratie « muscilorrespiratorisuplimen- i, cianoaa, rcitea tegumentelor,transpiratc sbundent, uneori ‘use eu expectoraea spute spumante de culoareroz, Pacinti sunt ‘elnistit gi au fred de moat, Formele evolutive 1 gradele severitaticlinice ‘a insuflelenfelcardiace cronice Stadiul 1. Preclnic, latent, caractrizat prin lipsa senzailor subiectve in starea de repaus. Dispneea palptail, presiunea sau ‘durerea precordial, tusea (mai mult scat si oboseala exagerata gi alte enomene apar la efor fizic mare si indelungat. Interstate lor Sscade in citeva ore, iar senzaile subjective dispar de sine stator Fara oarecare uri ‘Stadiul I. Caracerizeaz8 prin prezenta semnelorinsufcienei 1a un efor fie moderat '@) dispnce permanent, marcaté la eforturifizice moderate de paroxisme astmatice by edeme la nivelul membrelorinferioare, ma pronunfate spre sflrgtl ile cade, fable atrial, extrasisolit ete.) pre- ‘zeae In starea de repaus, care devin mai pronuntat la efort, fire ordinar 4) hepatomegalie labs, uncori dureroast «) examensl radiologic si ECG ete. confirma existent hiper- ttofei, mioeardioistofie’focale venticulare yuSau aria, ‘recur si sence hipertensiuni pulmonare 1) manifestrile insufcienei eu predominarea afeetiit unvi ventrioul ~ sting sau drept, Un tatament adecvat reduce simptomele pina la minimalizarea sau ehiar dispaiia lor completa o wTStadiul THI: manifestirile insuficientei ay aspect biventrie- lat, agravandu-se la un efor fizie ordinar, realizand o insuficienta ccrdiacd acuta, Necesité un tratament permanent; perturbaile culatorié nu se restabilese complet; capacitatea de muned este mult listo, terminal, Starea pacientul este extrem de {28 bolnavul se afta paetc tot tmpul la pat. Secaraterizeaz pin 8) dispnee permanent, marest8uneor zlnie de astm si edemt pulmonar spontane by edeme generalizate, forte pronuniate (©) diverse deroplr ale ritmuluicardiae 4) aseit, hidrotorax si hidropericard persistent, cu evoluie reeidivant ©) modifica dstofice in fesuturi si organele interme eu dere- larea considerabila a fanefilor for, Clasele functionale ale insuficienjel eardiace cronice (dupa NYHA) Casa functional I. Lipsest Vimitareaactvitaifzice,activts- tea fica obignuiti nu este insis de sau palpitatlor. Bolnavul tlereaza supraso poate fi insotit de dispnee ssa restabilieaincetnta 2 frtlor ‘Clasafumetionala I Se constatho limitare neinseranats a act ‘afi fie. In stare de repauslipsese simpromele IC eronice, ctv tateafzid obipnuit este insogitdde fatigabiltate, aparifa dispmees ‘sau a palpitaior. Casa fictional I. Fste prezent 0 Vimitare importants a ae- tivitaifiziee In stare de repau lpsesc simplomele IC cronice. Ac tivitaea fica deo intensitate mai mied comparativ eu efortulfzic ‘obignuit se manifest prin apariiasimptomelor de IC eroned ‘Clasa fanetionata IV. Oviee atviate fzie produce senzatia de Aisconfor, Simptomele IC eronice se determing in stare de reps 53 ‘Sc amplific fa ativitteafzica minima. 118 ‘Tratamentul insuficienfel cardiac Oblectivete atamentului reechilibrarea hemodi © profilaxia compicatilor meatinereaechilibrului hemodinamie = prelungirea vei bolnavului Tratamental etolog « idetificarea si tatamentulfatorilor etiologic’ principal * ientifiare gtatamentul fetriorpreipitany i agravani Tratamentul patogenetic include 4 component: = control freevente cardiace = eresterea contractibiliti = sedderea presarcinii + scaderea postsarcinii = _controlul mecanismelor neurohormonale = atament medicamentos = ftoerapie = tratamente speciale. Repausul. Efortul creste necesitajile metabolice, travalul cardiac $i respect sarcina la care este supus cordul. De aceea repausul este un mijloe eficient de reducere a travalivlui nimi $i 0 modalitate terapeutica obligatorie in insuficienta cardiac. Tasuficienfele usoard gi medie (clase II si ITT) impun numai o Timitae a activi, im timp ce insuficienga sever (elssa IV) ne ‘cesitarepaus le pat Dieta trebuies8indepl port corect de netrimente * reducoteaaportulut de sodi *reducereaefortulu digestiv * caltotea gustativé mulfumitoare 19Se recomandi dicta nr. S, bogat in proteine, vitamin, potasiu, fete, brinza de vac cu smintng, Tratamentul medicamentos. Medicamentcle wilizate in tala ‘ment IC se clasfics in mod urmitor: I Medicamenteinotrop positive: 1. Inhibitoarele Na°K" - ATPazei ~ glicozidele cardiac. 2. Aminele simpatomimetice (dopamino- si adrenomimet- 2): dopaming, dobutaming, dopexamind, xamoterol ec. 3. Inhibitor fstodiesterazei:amrinond, milrinond, enoximond, 1. Direticele: a) Diureticele de anst: furosemid, acid etacrinic, bumetanid, iretanid ) Diuretcele tiazdice:hidroclortiacda,clorotiazid, clarta- Tidon et. ‘) Diureticele care economisese potas: spironolactond,riam- 4) Asocier de diuretioe Il Medicamentele ce micsoreazé pre- si postsarcin: 1. Anteriodilatatoat: hidralazind, minoxidil, dazoxid,nifedip- nde. 2. Venodilatatoure: nimoglicerind, ieasorbid dinitrate. 3. Arterio- si venodilatatoae: miroprusiat de sod, prazosind, captopril, enalapril ete IV. Medicamentele ce blocheazd activitatea newrohormonala: ‘beta-blocante; inhibitor enzimei de converse, Clasificarea preparatelor medicamentosse utilizate in ‘ratamentul IC cronice in functie de eficienta lor Grupa I. Medicamentele eseniale ~efectul lor este stabi cereetsle clinice indelungate si sunt eficiente in tratamentul 1C ‘+ Inhibitor ai enzime de converse (IEC) sunt indica tn toate formele de IC cronies indiferent de factorul etiologic 120 + betablocantele ~ modulator! neuroumorali, utiliza fn aso- cere cu TEC + diureticle sunt indicate tn IC eronicd manifesta clinic, de> terminata de retentia excesiva a sodiulu si apei in organism + plcozidelecardiace se administreazi in doze mit in rtmul Sinusal si sunt preparate de electie i ibiatia atrial + antagonist aldosteronului se folosese in asociere cu IEC la bolnavii eu IC eronicd exprimatd Grupa a 11-2, Medicamentesuplimentae inofensivitateacirora ‘- constaat in unele cercetr cliniee, dar care necesitspreeizare: "+ blocantele veplorilorangiotensinel Il ~se ulizeaz in eaz de intolerant la IEC. Grupa a Ill-a. Medicamentele adjuvante, actor ficient sin- ‘Auenga asnpra pronosticuui IC cronice au sunt elucidate. Ulizatea loreste determin e anata oncom nirati sunt efcienti in cardiopatia ischemieS eoncomitents + antagonist de calcu se utlizeazA in CI si ITA + antiaritmicele (casa TH-a) se administeaz, de regu, aritiile venticulare vital periculoase + preparatee inotrope neglicoziice sunt ficient in IC croni- ‘ch cu debit cardia redus si hipotensiune stabil + anviagregantele se utilizeaz’ pentru proflaxis secundard dupa IM suport + anticoagulantele indirete se folosese pentru prevenirea com> plicatillor tromboembolce, in dilatareaeavitiilorcardiace, teombi intracardiac, dupa protezareavalvulelorcardiace + slatinele se uilizeaz8 in hiper-¢i dslipoproteinemii + elucocorticoai se intebuintes74 in hipotonia arterial stabi- 1a si procesele inlamat + citoprotetoatele se utlizeaza pentru ameliorarea Function3- rit eardiomiocitlor in IC cronied pe fond de CL 1aCaracteristica preparatelor din grupa! Inhibitor encimei de converse sun prezen cea mai wilza- 1a grupi de medicamente in primul rind dtorita sedderi mortaliti- {il si amelioriitsimptomatice evidente, Actunea se datoreszA ait scAderi formar de angiotensin Il, et i cresteriinivelului serie al lunor substan vasodilatatoare(bradichnina, uncle prostaglandine). Inhibitor enzimet de converse sad presiunea de unplere venticu- Jara cresterea debitului cardise eu inensificrea irigafei musculare si renale, Aceste substanfe nu indue eresterea rtmului cardia, se- ‘cundar seadeiiensional, gi nu au efect negativasupra consumului ‘de oxigen miocardic TEC se recomands ruturor bolnavilor de IC cronies. Contrain- ical for sunt: intoleranja (angioedemul), stenoza bilateral a ar- tereirenale gi sarina. Initial se administreaza doze mic, care treptat ‘se mirese pin la atingerea doze terapeutice (1 dati 3-7 zile in funeje de nivel TA). Caproprilul se administrexz& peroral in doza inal de 625 mg, care tepiat se mareste pnd la 25-50 mg de 2-3 oraz doza iil a inopriful ~ 2,5 mg, apoi~20 mg | data; 250min). Nu se distinge limita inte fazele de depolarizae si repolarizare gi mi exist diastolaelectrca. "Etiologia. Se intdneste mai ffecvent in eardiosclerozd atero- seleroticd, viciu mitel, vei trcuspidal, hipertnsiune de origine cardiac, boalaischemica a cordului eardiomiopatic hipertoficd, cobstructiva si dilatativs, tromboembolia vaselor pulmonar, peri= catdits hipertroidism, afectarealcoolicd a cordului. Flutter atiat poate fio mauifestare a intoxieatci cu glcozide cardiace in combi ‘aie cu hipokaliemie. Apare gi la persoanele care nu suport pato- loge cardiacd onganicd. Fluterul poate surveni in surmeng stres ‘emotional, suprasolicitare sau reat vegotative, “Muli pcien suport bine aceasta artmio, dar in general ca micgo- raza rezervele funetionale ale cotuli,conbuie la apart i agrava- ‘ea insufcingi cardiac, nr aliments cu singe a organelor. Flutte-ul apare in eazuleresteri exctabiltii: miocardulu st In deeglatea concomitenta a conducerii in miocard. In mioeardu tila apare 0 multinudine de focare ectopice de exctaie ~ pn’ Ia ‘380-600 pe minut, Numai o parte de impulsur sunt transmise spre ventriculi. Se distin tei forme de utter taisistoic, brudsistolic, normosistoic. Flutteel si ibrilaia ventscullor sunt dereglri grave de rtm ‘care induc agravarea hemodinamici si decesul bolnavului CConsecinjele negative ale ftter-uli: + incetareaactivitai contractile a air, mieyorarea volumu- Jui singelul pompat din ati in venriuli cu 20 ~30%, evea ce condyce fa sciderea minut-volumului veaticulilr gi in- ‘hutarea hemodinamic + scderea cireuituli coronarian + formaea trombilor in ati gi tromboembolilr in vasele ci cuitelor mare gi mie 146 + tendini spre thicardie + deficit de puls (diferenja intre FCC gi puls) + apariia sau apravarea insuficienelcardiace, ‘Tabloul clinic. Pentru flute sunt carateristice: + senzafi neplacute ca urmare a lucrului heoti al cordului + simptome cauzsie de tulburarea hemodinamici sa citcula- fie coronariene + semne clinice sle patologiei de baz, pe fondul cia s-2 ezvoltat fuer) + forma stabil sau tranztorie a lutter-ulo + in timpul aceesului pot fi un gir de acwze: dispnee, senzatie de greutate sub ribordul drept, dureri constrictive substemale {accese anginale), cefaec, vert (dereplarea circulate! ce- rebrale), fisoane, polure, transpirapi (semne de disfunctie vegetative. Farmacoterapia. Principle de baa sle FCT futerului sunt ‘erapia patologie’ de baz si influent asupra ftter-uhi, care depind de forma ei (sabila sau vranztore), 1 Tratamentul rajional al patologiei de baza const in eorectia. chinurgicelé a vicului, compensarea ipertoidismulu, tra ‘tameatul miocantte,refuzal consumnului de alcool toa acestes pot conduce la restabilirea ritmului sina. In fe ‘nile organice ale cordului(cardoscleroz, vici inoperabi) ferapia este indreptath spre scideres ritmului venticulilor pina la 70-80 bimin. Se administteaza propranolol, verapa- ‘il, digexind, preparatele de potas 2. Informa stabil a Sutter-ului seadministreazdchiniina este ceficients in 50% de cazuri, dar provoacadiferitecomplicati 1a 40% din bolnav). fn suportarea satisficitoare @ doze de ‘probi (0.2 g) preparatl se administeazs din ziua urmitoare, imarnd doza zine (spre exempl, 0,6-0,8-1,0-1,2-1,) pind la normalizarea ritmului, Doza zlnied se india frecionat, pind la 0,2 g flecare 2-25 oe. “73. Seadministreazi, de asemenes,beta-adrenoblocante in doze mici sat verapamil Terapia se efectea7a timp indelungat, deseo toa vata 4, La uni pacieni cu flutter atrial stabil cu durata pant ta 3 ani ‘este posiilirestabilieartmalu sinuzal eu ajutorl prepara telor antiartmice, erapici electrostimulatoare. Restabilrea ritmului mu este indicatd (este inefieace si periculoast) in cazurile de hiperttofie a arilor, complica tomboembolice recente in anamnez, rtmal ventricular redus, la asocierea Aluterului cu bloe atrioventricular comple, stile in care st contraindicateanticoagulantele, Paroxismele frecvente ale flutter-uli fn anamnezt, care nu sau supus tratamentul proflatc la fel denotdineficiena restabilri itmalui sinus zal (menfinerea ritmuli nu poate fobginut ar paroxismele Treevente se suport, de obicei, mai gre gi sunt mat pericu- Joase prin complicate trombsembolce), 5. ln cazul aparijei recente a format stabile a futter-ului, ma ales in vcilecordului,rebuie efectuatateapin antiagregan- 1 indelungatd cu dpiridamol cite 0.08 g de 3 ori pe zi Tn ccombinatie eu 05 g aspiring 6, Accesele usoare ale Auter-ului pacienfi le juguleazs, de ‘bic, de sine sttitor prin administrarea peroral a chini- dinei Og ir peste 2 ore inch 0,2 g. In eazulinefcienei, ‘se poate administra propranofol 40 mg sau verapamil 80 mg. per os, si properate sedative pentru atenuarea senzafiei de palpitay 17. Provenitea accesclor de futer gi ibrilatie atrial este posi- bile prin administarea urmatoarelor preparate: amiodaron (02-06 g in 24 or), chinidina combinati cu verapamil (80 sg de 3-4 or in 24 do or) sau propranolol 20-40 mg in 24 de ore, Se poate administra digitoxins (01-0,15 mg in 24 ‘ore) care exerci ficient mai mare comparativ cu alte i> coride cardiace 148 ‘ierea sau intreruperea conducerii de la nodul sinuzal la atriu (bloe ‘sinoatisl) de Ia atti fa venriuli (bloc atrio-ventrcular) seu prin sistemul de conducere ventricular’ (boe intraventricular). Jn bloul total al cordului deseor ritmul rémane constant, Blo- ‘ul cordulti poate surveni in miocadite,boslaischemicd a cordulu, ‘restrea tonusulu nervuli vag ‘Bloc atrio-ventricular poate f incompler si complet. In blocul ‘ncomplet impulsurile dela ari la venticue sunt conduse mai lent, jar unele in general na ajung. In blocul ario-ventriclar complet, ‘mpulsulaparut in nodulsinwzal provoacd costrayia trio, iat ver triculele se contracts independent sub actuneaimpulsurlor props, dd aceea la aceast catogorie de bolnavi pulsul este deosebit de rr (Ca urmare a alimentrtinsufciente a ereiratu, sunt posbile stati sincopale, seiderescapacitti de muncd, Diagnosticul blocurilor in afetiun cardiac este posibil nual x ajutorul ECG. Bloculatrio-ventricular apar fa bolnavii cu afee- tiuniinflamatori si degenerative ale miocardulu, in infaret mioeat- i, cardoselerozl Tnruafrea conductbiliii)atrio-ventriculare poate apres a nivelul noduluiatio-vensicular, ranchiuliatrio-ventricular(fsci- ‘cull Hiss) sin sisterul Hiss ~ Purkinje. Intervalul P-Q se prelungeste, spare blocul umat de deflexiunes ‘contractci venticuare (deflexiunea complexului ventricular QRS pe ECG), urmeazi apoio pauza, In timpul earcia se imbunstatete ‘conductibiltates in sistem atrio-venriculag,intervalul P-Q se nor- rmalizea, iar apo cell se repeta Th bloculatrio-ventricular complet poate surveni stopul cardia itm rar are rope consecin dereplari hemodinamice si seiderea perfuzei organelor vial imporante. 49‘Tabloul clinic 1. La auscultafa cordului se determina bradiardie cu ttm c= gulat sau neregulat. 2. Este posibili cresterea brused a tensiuni arteriale pnt la 200-300 mm ai col. de He, 3. Dezvoltareainsuficienfei vasculare cauzata de patologia de baz sau bloc atrio-ventricula, 4. Complicata cea mai sever a blocului atrio-ventricular com- plet este sindromul Morgagni-Adams-Stokes — consecinga ‘uneianoxii cerebral, caracterizat prin pierderea cunostinei, ‘oprireaactivtii cordului si respira, cianoza si convulsi Pe ECG ~ fibrilajic ventricular sau asistlie, Accesul se poate sfiri prin restabiliea spontan a ritmului sau moar, Farmacoterapia. Terapia refonalé a patologei de baz poa- te conduce la dispariia blocuui. Trebuie mentionate urmitoarele preparate medicamentoase ce diminueaza dereglirile conductbl {afi aio-ventriculare:glicozidele eardiace,beta-adrenoblocentele, preparatele de potasiu, blocantele canalelor de calcu si alte anti= aritmice. Poate i combinats teapia conservativa(farmacoterapia) $1 ‘ecapiachirurgical (implantareaanfcalé = {In terapia conservativa se indica colinoitice farropind sulfa, _Preparate de belladond), beta - adrenomimetice(oreiprenalnd, iso ‘prenalind), aminoflina. Toate formele de blocur, care derepleaz circulatia pevferica, accesele Morgagni-Adams-Stokes, insuicienta cardisc3, blocul ‘complet sa incomplet de tip distal prezint indicat pentru efectus- ‘ea electrocardiostimulii venticulare permanent sau temporare Fibrilata ventricular Fibritaia ventricular este expresia unei depoatizti venricu- lave anarhice eu freevenja de 400-600 bitin. Etiologia. Fibilayia venricularé apare cel mai frecvent in pa tologii onganice grave ale cordului(cardipatiaischemicd, infarct, 190 mioeardie aut, caniomiopatedilatatv, sndrom WPW, intoxi tie cu digoxina, novecanamida,adrenaling,chinidna,ciooform). ‘Deseo ibvlagia Venticulad este secundara electotanmel. “Tablout cline. La scut timp dela apritia brill ventri- clare bolnavul pierde cunostinta sin ipsa ajutoralu, medical ‘oate. Analiza cazrilor de stop eatdic a stabilit ed Ie 75% din pacienicauza mort subite a fost ahicardiavenriculard su Rb Tai ventricular Farmacoterapa, fn Sbrilajia venculr si taicardia vent cur firt pls se efectuearA defibvilare, efcatatea ei in pri sul minut tinge 100% Daci defbiiarea se efectucaz8cu 4-5 min mai rei, probabil tateascesuli este do 25-35%. ‘Dac dup deibrilarea tpl ibrilaia se mentine sau eidvea- 278, tune se reurge la intubarea eae si adminisearea epnefin! ‘img flecare 5 min). Epinetfina pote f administra st tracardiae dupa care se moi recrge lao serie de defbilan. nisi Tag venticulara retract, in scopulrestabilri hemodinamici, se ‘nlminisreacA lidocains i. Dac aceasta nu canbe la jugulrea flail ventricle, se recomanda administareeDreuldl cu cfetare ulleroar repeta a desibei Fitoerapia |-Tnratamenttarimitor cardiac se folseseplantle medicina- lec scinne antacid, cardiotonic, sedativa gi vsodilatatoare * Tara de oni, met, tala gage, SdSin de lobod, rc tedo scons, fuze de me, com de mere, franz de pod, bade siminoe,rAdScini de leuze,funze de seai maghresc Seite 50 este 6 de specie mun se tama 300 ml apa clocotings. Se lest pe ba de abu int-un vs inchs, apo elas in termos pe 2 or, efile. Se consum eal cite $0 ml ecae 4 oe + lr de pce, iti de coada mel, iarb de me- Tis, Hor detandaf, a de coads-yorclul rind de 181sovarvarit, fori de scomus, muguri de zmeura,paie vere de rz, muguti de sopone| dicini de leuzee~edte 40 me, Peste 5 de specie se toams 300 mi de apd clocotinds, se las in ‘eros 4 ore, se fitreaza. Se cons cid cte 50 mi care 4 ore. *+ Flori si ute de piduce,iarba de sulfnd, fori de lierimioa- 1, iatba de melis8,seminje de mira, ridicina de sovarva- rif, runze de mure, pai verzi de or, frunze de mesteacan, ‘arbi de erefor, five de coriandru ~ cite 40 g Se prepart si se consurd similar speciei descrise + Fhicte de piducel, idivind de valeriana,frunze de irimioa- 1, petale de trndafir,rdicind de pipaidic,facte de mace, fete de scons, muguri de zmeur, funze de pod, iarba de sovarv = cite 40g, ‘rei linguri de specie se pun sear in terms si se acoperd cu 0.5 ide ap elocotindS. A doua zi se bea oat infuziain 3 prize, cu 20- 40 min inante de mast + Bructe de pidcel, iarba de sulin, franze de zmeurd, lori de gilbenele, arb’ de ment, icin de cioare, trunze de sigitald,radseind de spara — cite 20g. Peste5 g de specie se tourna 250 ml de ap clocotinds, se ferbe 5 min, se fast intermos 3 ore, se filueaza. Se bea eld ete 30 mI de 45 ofi pe xi + Frunze de zmeurd, iar de coada miclulu, iar de mint, fructe de fenicul,fructe de maces, fucte de soponel,frunze de digital, mugur de seai magdrese ~ cite 30g Peste 8 g de specie se toama 300 ml ap clocotind, Se inealzey- te pebaiade abut ntr-un vas inchs S min, apoi se ls in termos pe “40, se filtreazd. Se consumd cald cate $0 al de of pe zi, peste | ord dupa masa. + Ridicind de valeriana, iat de urzie, iarba de melistr8- ‘dacind de spinz, ridacind de padi radicind de lobods, fructe de scons, iar de sovért~ cite 40 152 | | Peste 6 g de specie marunyiti se toarné 250 ml apd. Se tsa int ‘un vas inchis 4 re, se din clocot, pod sc ls in termos pe? oe, se filireazi. Se consuma cald cite 30-40 ml de 5 oF pe Zi. 2. Fitoerapia dereglrilor de vim trebuies fie continu, deoa- rece este directionat spre tratamentl eardiopateiischemice, Se ecomandi de alterat specie fecate 15-2 Iu 3. Forma permanenti a flucer-alu, de obice, persist indite- ent de tretamtent. Scopul flosiri specilor -micgorarea numaeului ‘contacilorcardiace a deictui de pals, 183