Scribd Logo
Cargar

¡Te damos la bienvenida a Scribd!

  • Text P. (6-181) PDF

    Cargado por

    Bilici Ecaterina
    42 vistas88 páginas

    Título original

    text_p.(6-181).pdf

    Derechos de autor

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponibles

    PDF o lea en línea desde Scribd

    ¿Le pareció útil este documento?

    ¿Este contenido es inapropiado?

    Denunciar este documento

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    42 vistas88 páginas

    Text P. (6-181) PDF

    Cargado por

    Bilici Ecaterina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    de 88
    HD we LOH MU PA PMN SAD SEL SHR vp uG ve hepatita vials D inbitori pompe peotonice lacttdehidrogenazh smegaunitit pancreatt acu orfonucleare nevofle sfincterlesofagian inferior sindrom hepatorenal ter duodenal ler gas veri biliard “Americ de Nord gi £u Europe ease atest de BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN Definitie Boala de refiux gastroesofagian (BRGE) este 0 afectiune dato- ath unei disfunctionalitii a sfinctrulu care, ceea ce permite ref Tuxulrepetat al continu gastric si/sau duodenal in eso. CClasifcare: (dupa revizia 8 X-a) BRGE se divizeaz in: tala de reflux gastroesafagian cu esofagita~K 21.0; ‘oala de reflux gastroesofagian firs esofagitd ~ K-21.9. Epidemiolo Incidenfa. BRGE este 0 afeciune extrem de freevent in rile pei de Vest, cu incidenfa in eregtere. [nile 59% (fre seandinave) pst la 279% (Fran. "Predominant de warstd Pin la 40 ani se ineepsteaza mai ra. Predominanja de sex. Raportul bicbay:femei este de 2-3: Etiopatogeni Incompetent sfincteruli esofagian inferior poate ft consecins relaxari tranzitori a sfincerulu esofagian inferior ‘reser presiuni traabdominale; reftaxull ber” iri modificarea onusuluisfincterului esos an inferior; dereglini learence-ului esofugian: activi motor a esofagulu (undelorperistaltce) forfi gravitationale: secrete salivates secretei glandeloresofagiene (mucoase sau rnemucoase intrzieri vacua gastrice: ‘moti antrale normale; ‘reser secret factorlor de agesi (acid closhdrie, pepsin); asocieri reftuxului duodenogastal cu confinut de sirun biliare, enzime pancreatice active, i rensei diafragmalerelaxate unghiului His larg: ‘herici hiatal; incompetent factorilor de apdrare a mucoaseiesofégului (la nivelul preepitelial, epitelal, postepitelia). Factori de rise Exogeni:alimente(grisimi,ciocolat sue de citrce et); me- , trtament medicamentos; ¢. trstament chirurical Schimberea modului de vat si regimulu igieno-dietetic pre- vede: renunjarea la fumat, evitarea biuturilor aleoolice 5 alimen- telor care pot rela sfincterulesofagian inferior (ciocolata,cafeaua, condimentele,sucurile de portocale si de tomate, grsimile),redu- ‘cetea presiunilintraabdominale prin evitaea vestimentatc trite), tevitaea poate orizantale dupa mese timp de 3~4 ore, imitarea ma- ‘xim posibilaa utilizar unor medicamente (P-blocantlor, trator, antagonistilorjonilor de caeiu, teoflinei ete.) Tratamentul medicamentos Prevenire refluxului gastroesofagian si duodenal, Medheatia pro- kinetica este considerata ca patogeneticd in BRGE, deoarece este copabilé 8 inlature cauza principal a BRGE — dereglarea motorci sofagiene, Prokineicele manifesta urmatoarele efecte: majoreazi tonusut ‘SEI, capacitates contrac $i peristalismul esofagian, normalizeaza corclatia dinte fazele migrante ale componentului motor; favor zeaz’ golirea stomaculu, sporese coordonarea anzo-duodenals, rede reflux! duodeno-gastrl, inlatura senzafia de greafi, posed actiune ‘antivomitv8, amelioreazperistatia intestinal i biliar, ‘Metoclopramida (blocant al receptorilor D,-dopaminici central si perfec). Se recomanda fn doza 10 mg de 3-4 orizi ~ 3-4 sip- {mini cu 30 de minute inane de mes. ane Domperidona (Motilium), derivat de butrofenond, antagonist selectiv periferic al receptorilor D,-dopaminii, eu efect mai favo- rabil comparativ eu metoclopramida. Preparatul se absoarbe rapid in ‘TG, nu traverseaz’ bariera hemato-encefalict, Posologie ~ 10 mg ‘de 3 oni, cu 30 minute Tnainte de mese gio dats inainte de soma, Cisaprid (Coordinax, Prepulsid), blocheazd receptor $-HT, serotoninii, stimuleaza $-HT, receptorii serotoninici presinapi pposedind actiune colinomimetic’ indirect asupra aparatlui neuro- ‘muscular al inregului TGL. Posologie - 10 mg de 3 ori inainte de 'mese io dat Inante de somo, Prokineicele de generafie nou sunt: Loxiglumidul ~ antagonist selectiv al eceptorilor CCK, cu ame- liorareaclearance-ului esofagian, crestereaactvitaii moteri a eso- fagulu, stomacului gi intestinulu gros, Betanecotul (Ureocolina). Se administeazA in 3-4 prize a cite 25 mg. Eriiromicina ~ antibiotic mactoid cu efect prokinetic, prin sti- ‘mularea complexelor motorii migrante la nivelul esofagul clu, intestinuui si efor blire Pentru tatamentl boli de reflux, mai reevent se ulizeazi Dom Peridona stu Cisapridul. Alegerea preparatului trebuie efectuata in- dicind de condaracului Potentila anserina, ereruye’ (Filipendula maria) (pirile aeriene)~ piri ezale. Mod de preparare: la 8 grame de amestee se adauga 250 ml «aps clocotta(anerop), se ferbe pe baia de apa 15 minute, se inf seacd la cald ? ore, se strecoara. Se adminisieacd calda, céte pahar de'3oripe zi, cu 20 minute inate de mese. Specia nr 18 + Radicina de obligeand (Acomus calams), sulfind ab (Mel forus albus) (pile seriene),crejgor (Betonica ofcinais (pile acriene),frunze de fragt (Fragariavesca), scout de cain (Vibur ‘mum opulus), frunze de podbal Tussilago forfara) feunze de pitla- ink (Plantago major), runze de ments (Mentha piperita), ori de ‘mugejel (Matricaria chamomila) feucte de chimen (Carum ears) ~ iit egale “Mod de preparare: la 8 grame de amestec se adaug’ 250 ml ‘apd clocotc funerop. se ferbe 3 minute, se infzeaza la cal 2 ore, se strecoard. Se adminstreazi cald, ede ¥ pahar de 4 ov pe 2, ct 30 minute inainte de mese Darata curelor este individual, in functie de perioada de acue tzare. FT se efetueaza pe intreag perioad a fazei de acutizate plus 3-4 siprimni dupa isparifareturorsemnelor cinice Parael eu specie de plant se pot administra sucur din frunze de aloe fructe de din, vara cart, —4- ‘Sue din frunze de aloe (Aloe arborescens) ~ ete o linguit8 in ‘doud cu miere, cu 30 minute inainte de mes + Sue de fructe de clin 7tburnum opus) ~ cite 50 ml, cu 30 ‘inte jnainte de mese. + Suc de varzd (Brassica oleracacea) si cartofi (Solanum tuber zum) ~separat sau concomitent, te 2-3 linguriinainte de mese. in perioada de remisie a GC cu normo: sau hipersecrete, sar cina prineipala este profilaxa recidivelor. Se pot utiliza cite 45, plant, 4-5 siptimini cura de tratament, nu mai rar de ort pe an. Specia me. 19 ' Rostopasca (Chelidonium majus) (pyle aeriene) ~ 1 parte, fori de mussel (Matricaria chamomilla), pojanis (Hypericum per- {foratum) (patil aeriene), coads-soricelului (Achillea milleflium) (pile ariene)~ cite 3 par. “Mod de preparare: la 8 grame de amestec se adauget 250 ml ‘apd clocota (uncrop), se ferbe 3 minute, se infizeazd la cald 2 ore, se srecoard. Se adminisreazd cal, ete 's pahar de 4 ori pe zi. cu 30 minute aint de mes Specia me 20 + Coada-jricelului (Achillea millefolium) (partite aeriene), frunze de ment’ (Mentha piperita), funze de tifoi (Menyanthes tri foliata),fuete de chimen (Carum cars) ~ piri eva. ‘Mod de preparare: Ja 8 grame de amestec se aang 300 mi ap clocotts (uncrop) se incalzeste pe baia de apa 15 minut, se strecoard, Se administreazd ald edte s pahar, cu 30 minute inainte cdo mese. Specia ne 21 1 Frunze de menté (Mentha piperita), lori de mugefel (Matri- carla chamomilla),frunze de salvie (Salvia officinalis), talpa-gistei (Leomurscardiaco) (pale aeriene)~in pit egale ‘Mod de preparare: la 8 zrame de amestee se adaugd 250 ml apa clocotts (uncrop),sefierbe 3 minut, se infzeaza la cald 2 ore —35— se strecoard, Se administreazd cul, cites pahar de 407i pe zi, eu 30 minut inane de mese. ‘Specia nr 22 + Fructe de anason (Anisum vulgar), eda de obligeant (Acorns calams), seminte de in (Linum usitatissmum), dain be lemn-dulee (Gheprrhiza glabra) ~ cite 2 pai, fori de tei Tia cur ova) ~ 1 pare ‘Mod de preparare: fa 8 erame de amestee se adaugd 300 ml apa locott funerop,seincizeste pe bai de apa 15 minute, se srecoara ‘Seadminisreazd cal, ete %s paar, eu 30 minute inaine de mes Specla ne 23 + Flori de musetel (Matricaria chamomile, trunze de patla- ‘gina (Plantago major) — cite 2 pani, coada-soricelului (Achillea ‘llefolum) (patie acriene),fructe de mices (Rosa Cinamomed). seminge de in Linum usitaissmum) —cate | parte. ‘Mod de preparare: la 8 grame de amestec se adaugd 250 ml ‘apt clocotts (unerop).seferbe 3 minute, se infuzeac ta ald? ore se srecoard Se administeazd cald,edte % pahar de 4 ori pez, cw 300 mimite inate de mese In caz de gastriti cu hiposecrete,cesiurile medicinale se folo- sese in scopul simulAri secrete! stomacale ian 24 intaurd (Contaurium umbellatum) (pagileseriene), frun- ze de merisor (Vaccimum vitis-idaea), ochincele (Gentiana verna) (piri aeriene), fructe de fenicul (Foeniculum vulgare), e&dicins de cicoare (Cichorum inybus),seminte de in (Linue wstarissmum), pojarits Hypericum perforatum) (prtile aeriene)~ pi egal. Mod de preparare: fa 10 grame de amestec se aang 300 mit ‘apa clocotita (unerop, se incilzeyte pe Baia de api 15 minute, se infuzeaza la call? ore, se strecoard, Se adminisreaza cal, ete 's par, cu 30 minute inainte de mese Specia mr: 25 Reid de obligeana (4corus calms), cintaur® (Cena rium wmbellonum) (partite asriene),franze de menta (Mentha pipe rita), fructe de mices (Rosa Cinamomea). france de tifoi (Men- anthes trifliata), ventilic8 (Veronica officinalis) (pale aeriene) ~ pitt evale ‘Mod de preparare: a 10 grame de amestec se adougét 250 mi apaclocotita(uncrop),seinfzeacd a cald peste noaple, se strecoard. ‘Se adminisireazdcald, edt /spahar, eu 30 minute inant de mese, Specia nr 26 + Radicint de odolean (Valeriana officinalis), adc’ de ri- culet (Poligonum bistoria), frunze de patlagin’ (Planago major) fori de gilhenele (Calendula ofiinalis). pelin (Artemisia absin- thium) (pstilewerene), Nori de allpistrea (Centaurea cyan), ructe 4e scorus (Sorbus aueuparia) — pani cea. ‘Mod de preparare: la 10 grame de amestec se aang 250 ml apa clocotit (uncrop, se infizeaz la cal peste noapte se sirecoar ‘Seadminisireazd cal, edte 5 pahar, cu 30 minute inainte de mese Specia mz 27 + Boboci de saleim (Robinia pseudacacia),sovarf (Origanum vulgare) (pile aeriene, frunze de fragi (Fragaria vesca), coada- sorielului (Achillea mileftium) (pirile aeriene), radacind de p- pidie (Taraxacum officinale), izomi de gemansrica (Orchis) Nor (e imortela Helichrysum aremarium),rdicind de jars mare (Inula Drelenivan) ~ pat egal ‘Mod de preparare: (a 10 grame ce amestee se ada 300 ml api clocotta funcrop), se inclzeste pe baia de apa 15 minute, se Infezeusd ta eae 2 or, se strecoard. Se administeazi cald, cite Ys phar; ex 30 minute inainte de mese ar ULCERUL GASTRIC §I ULCERUL DUODENAL (UG) si viceral duodenal (UD) reprezina fee ‘uni eronice recidivante, care ou in comun factori etiopatogenici ‘multipi, Ele se caracterizeazi prin aparita de uleerait la nivelul ‘gastroduodenal, nsoyite de deregliri seeretoae gi de motiitae Epidemiologic Studie efectuate in mai multe iri televi cd incidenta UG gi UD constitu cia 0,13-0,15%. Incidenta UD ereste odaté cu varsta: Indeosebi UG ajunge la 0,3% Ia barbati peste 75 ani. UD si UG au prelevat in anii 1980-1990 (10% din populate). Incidenta maxima este in decada a 4-a pentru UD gi in decadele 5-6 pentru UG. UD este de 3 ori mai frecvent decit UG. Raportul barbali!femei pentru UD ~222, pentru UG = 1:5. Se remarci o tendinfaciclicd in evolutia boii, semnalénd ritia de noi cazuri gi cresterea numarului de cazuri in perioada toarnd-iarms Ulcerulapare in rezutatu dezechilibruluiditre dou grupe de acti 8) factorii de agresie (hipersecreyia de acid clorhidric, gastind, ‘epsind, Helicobacter pylori, radicali beri de oxigen, excesul de NO, dereglaile de motlitate, metaplazia gasried; ulerele ‘par mai ftecvent in zonele colonizate de Helicobacter pylori): ') factor de aparare si .reparatie® a mucoasei gasrice (bariera de ‘mucus sbicarbona,fosfolipidele tensioactve,sarea normals a celulelorepteialegasrce, mecanismul de ,repaaye” sialimen- ‘afi sangvind adeevat). Etiopatogenie In leerogeneza de asemenea sunt implicaifacori de mediu si factor individual, medicamentos,sresul, afectuni digestive $i non digestive in eare UD si UG apar eu o frecvenit mai mare. Factoril de mediu Regimul alimemar Consumul de cofo poate proce hiperacititte prin cafeint st produsce de torfaterezutate in ura psi boabelr de cae. Conzumal de ecool poate interven in ulseropene7® prin stim- lea secre! acidopepie, agresate directa mscoasc gastric 3 -duodenale datorita dereglanii sistemului de aparare (gastrita alcoolicd), procum prin inducer cient bepatice st pencreatitlcronice Consumulproduseor din ores este un ator favorizant peat popoacl Incas erzal constiue principal iment Ieidnta UG STUD Iaeleeste dein’ or msi mare deta popoaele at consi tnt prods predominant din gu, Produsele din gr i alimentele ‘epee, cum sunt vats, bananele glegmincasele, av 0 aejune protetoare dart continua dere vegeale i substan ip folubile protectoare de tpl itamine TFumaal a fate se emach incidents crseuh de ule, iar even uler fa unions coreeae8 pei cu data fit tatu inpls, a dvedtc a furitorivindecren ulcer exe inti recuretele sunt ml ma feevente det la netomat Fumatl intervie prin analres mecanismeorinhibtoare ale se ‘sii acide ge gi solders sere aealinepancreatice Madicomentl ot favor ulerogenera prin mecaism rant direct asupra mucoste asic i duodenal su pein inhibi me- cenismelor de apr. “eidl acetislciic (AAS) poate provoca in special UG. Apro- imatv 28% din bolnvi cu ara reumatod rata eu AAS, pre Zinzi UG, Acines poate fi directa sa indirect, Actines dre {ise produce cind pH. gsric exe foarte sez, fat AAS, un acid sib, rimine nedsoit si pune prin membrana apical 2 Celusioe consi gastice In medusa seali leitoplesmei el ‘lsoeiazspunind in ibert Hin acess star ms poste di 2 pm membrana eel, find incrcerat in cell. in aceasta —39— forma inhibs fosforilaea ATP-ului mitocondrial ex consecine grave ‘supra viabilitttceluelor.Actinea indirect se face prin inhibitia cielooxigenaze si blocarea sitezei prostaglandinelorE,.F, 5, Ansinflamatoarele nesterotdione (AINS) produc leziuni ale m= coasei gastrice gi duodenale, dar sunt mai putin agresive dec acidul acetilsaicilic. Anzumentele rolulu ulverogen al AINS sunt de ordin epidemiologic 5 clinic. Pacienit cu tratament de lung’ durati eu AAINS au o rat de prevalent a UG intre 817% sia UD inte 8%, ‘Actiunea se produce prin blocarea sinteze prostalandinelor si dim ‘nuarea mecanismelor de aparare, Corticosteroii. Freeventa wleerului erestesermifcatv la pa- ini care sunt tratai cu corticosteroizi (CS) in doze mai mari de 1g de hidrocortzon pe zi (sau cu echivalentl acestuia), ia special daca se adrinisireaz& pe cale orld, Inhibind sinteza de prostagan- dine, CS actioneaza prin sciderea cantitativa 5 clitain a strata ‘de mucus protector. Sires. Exist suficemte date care demonstreaz8 cresterea inc- deni ulcerului in diferitetipuri de stres, Se considera ins c@ actiu- nea uleerogent a stresului depinde de existenta mor condi favor zante pivind eretereafactonilor agresivi cloehideopentii (populatic ‘rescutl de celle parietal, hiperpepsinogeneria) sas stderea con Aitilor de apdrare 8 mucoasei gastroduodenal Factorul infectos. Helicobacter pylori (HP) este un factor de agresiune bacterian dovedit a interveni in ulcerageneza gastric gi ‘duodenala. Conform unor date, freevenfa HP in UD este de 92% iar in UG —de 70%, LP reprezintSo bacterie de forma curb sau spralat,coloraie _rarm-negativa si prezenfaflageleor. Mecanisml de trnsmitere este fecal-oral,calea de contaminare in unele tri find apa. Este adapta la mediul acid, colonizind mucoasa gasria si duodenul. Se dez= volt inte membrana apical s stratul de mucus. Factorii de aterare: enzimele si citotoxinele sintezate i elibe- rate de HP: ureaza fsfolipaza A, proteaza citotaxina. —40— “Mecanismul uleerogen indirect al HP const in cresterea sec- rete clorhidropeptice, Bolnavi cu UD care sunt HP prezint hiper- sstrinemie gi hiperaciditate, ce scade ping la valoile normale, dupa bital cardiac si HVPG. in eazul bolnavilor erotic, fra oaminstra~ rein prealabil de beta-blocante. Spironolactona reduce semniicativ prestinea venoasé hepatica partials gi uxul azygos Ia bolnavieiro- fie far aseitd, Se administrea2 in doza de 100 my/2i in combinayie ex 0 diets hiposodara (50 mEq/z). Se considert ct spironolactona, pe nga efectul de redacere a volumulicireulant plasmatie, are ) un ‘fect antifibrotic, proprictate beneficdprivind diminuarea rezistenei la lux si potenfeazaefectulnitraglor si beta-blovantetor. 95 Prazosina (blocant de receptort alfa-advenergici) deren reducerea semnificativi a HVPG, fir4 modifictri semnficative ale indexului cardi, tensiuniareriale medi su revstenei vasculare sistemice, mecanismul de aefune prin care cade presiunea portal find incompletelucidat. Vasodilatata splanhnic reflex, ca rispuns Ia hipotensiunea arterial, poate contribu’ la reducereauxului arte solar splanhnie si prin aceasta gi la micgorare presiuni portal. “Antagonist receptorilor angiotensine. Tinand seama de valo- rile inalte ale angiotensine I a bolnavii crotci a fost emistipo- | teza prin care antagonist roceptorilor angiotensine Ik pot reduce valorle hipertensiunis portale, Unele studi comunic rezultate fi vorabile dupé administrrea de losartan in doza de 15 m/z, timp de 72k, Aniagonistt receptorilor S-hidrasitriptamind (Ketanserind,ri- | tanserin) redue presiunen portla posibil prin setderearezistenel portocolaterae, fk a determina modificivi le tensiuni areriale | Medicamentele antifibrotice reprezints. terapia de perspectivi Pe Kinga crestrea rezstentei vasculare la fuxul sangvin portal si | cresterea flunului sangvin in sistemul porto-venos, determinat de | affuxul ereseut din tertoriulsplanhnie, Abeogeneza reprezinta siun alt mecanism immplicat in patogeneza sindeomului de hipertensiune portal. Consecinjele majore atribuite dezvoltiri fibrozehepatice sunt reprezentate de: sciderea ratei schimblrilor metaboliee Inte singele sinusoidal 51 hepatocite(Scleroza sinusoidal; formareasun- tarilor port-venoase cu perturbarea perfuziei sinusoidal; inlocuirea parenchimul prin mezenchim va determina sedderea functei ce Tace hepatce si cresterea prsiunii venoase portale (tulburiri de coa- ulate, infecfi, asiti,encefalopatic). Ulimele aspecte sunt foarte importante in crstereapresiunii portale. Ele vor determina apa varicelor esofagiene sau gastice si dezvoltareaascite. In acest con- text, se consider c8terapi antifbrotica poate reprezenta in vitor 0 verigsterapeutit a sindromului de hipertensiune portal, 6 Principalele medicamente antiibrotice, dec cu un posibil po- ‘eoyial de tratament al hipertensiunii portale, sunt slimarina, pentoxi- ‘iin, iterferoanele a, colhicina et. Perspective terapeutice favorabile au si antioxidant (tocoferol seetat), avand in vedere efectele lor: seiderea peroxide lipidice,, sctivareacelullorstlate gi ameliorarea productiei matrice protece extracelulare, Tratamentul encefalopatiel hepato-portale 1. Trebuieidentifcai stata ctor precipitant: imfectia, pe- ritonita bacterin’ spontand, alimentaiahiperproteia, consumul de alcool, hemoragia pastrointestinala,interventile chrurgicae ete 2. Medicamental de electie este actuloza ~ dizabarid eu une- le efecte benefice in tratamentul encefalopatci hepatice. tn primul tind, este un laxativ usortolerat, ce determina @ buna evacuare a colonulu. De asemenea, transform’ flora de putrefactie in lors de {ermentatic,ceea ce determina curijarea produces colonice de fal ‘neurotransmifitori gi amoniac. O ali modalitate de influent asupra floret intestinal, uneori gi asupra infectci spontane a lichidului de asciti, este administrarea de antbiotice: neomicind, 400 mlz; met ronidazel, 250 mzi; ampicilin, 1500 mai. La ora actual gi chi- nolonele (norfloxacin ciproffoxacina) sunt considerate foarte cfi- ciente pentru combaterea ait a fore intestinale, eit si a germenifor ispunzitori de infectarea lichidulu ascii 3. Pe un fermen scurt, cu oeficienta discutabild, se recomancla utzareaflumazenilului(antdot al benzodiazepine, 0.41 ma). 4, Se folosese de asemenca si preparate care stimuleaza inac- tivarea amoniacului in fiat: omitina (Hepa-Mer2), omit ceto lutaeatul Preparatele care leag amoniacul cu formarea acidului hipurie si activeaz8 metabolismul glutamat benzoat in hepatocitele Perivenoase sunt: benzoatul de sodiu gi fenilacetatul de sod 5. Acidal glutamic (300-500 ml Soluie 1% ~ iv perfuzie) con- tegrarea si eliminarea amoniacului din singe, la eres. terearezistenei la hipoxie;favorizeaza sinteza de ATP. —9r— 6, Pacientilor cu encefalopatie hepatic li se poate administra ‘romeriptind (parlodel, 30 mgjzi), antagonist al receptrilor dopa- rinergic. in trtamentul EH se utilizeazA soujii ew aminoacizi cu Janul ramificat gi cu un continat redus de aminoaciz, aromatic (fe- nialanina, tirozina, metionina) eu continut sporit de argining, var Jind, leucind, izoleucina (Aminoplasmal Hepa). Suplimientar se in- cd enterosorbeni (carbolen, enterodez,enterosgel,polifepan), pre- parate care contin Zn (220 mez). ‘Tratamentul ascitel ‘Tratamentul incepe cu restitia de sodiu (88 mmolzi 2 e de sodiv/2i) La nivelul sodiului serie peste 120 mmol! se reeomanda sirestrcta de lichide. Monitorizareaelimingiéichidului de ascita ‘Se face prin masuratea diurezet si curbei ponderae. Spironolactona ~ preparat de electie in tratamentul asctei, doza initial ~ 100 200 mg/2i. Dacs tratamentul este insuficient, dozele de spirono- lactond se mrese treptat pina la 250-400 mg/2i. Dacd la aceastd dora rezultatu! nu este semnificatiy, se adauga furosemid (20-40 ‘mg/i),peroral, pind la maximum ~ 160 mg/7i. Exist posibilitatea ca schemele de tratament diuretic flosite maximal si nu aii efect si atunci ascita este reftactari la tratament. Alt diuretic este ami loridul (20-60 mela’). Ascii tensune necesté paracentezi cu eliminarea 3-6 itr de lichid ascitic, De asemenes, wtilizarea gunturilr peritoneo-ve~ roase reprezinth o practicseficenta in asctarezistent la tratament. Tncazul evacuasii mai mult de 1 de lich ascitic, se recomands in- furia albuminei~8 g la fecare ltr delichid ascitic. Infuzile de albumin sunt mai putin uilizate la pacieni es ‘drom hemoragipar. Albumina este costsitoare, are efecte de scur- 1a durats gi rezultate discuabile, In aga caz, se recomand® plasm proaspat congelat, care conine factor de coagulare si un nivel r= dus de sod \ ‘Tratamentul tulburarilor de coagulare Jn formele usoare se administreaza fitomenadiond. Tulburarite de coagulare severe se trateazd prin transfuzia de plasma proaspat. ‘Trombocitopeniilefreevent in tabloul hematological cirozelor he- patice rareori sunt cauza hemoragiei ise trateazA cu prednisolon (20-40 mgi2i) Necesitateawransfuzei pe masd trombocitara este de exceptic: in timpal intervengilorchirurgcale, hemoragiilor cereb- tale, Efecteketransfuziei eu mas trombocitara sunt fugace, consti ‘wind, pe langd costurile rdicate, un argument in plus pentru uli ‘2atea ei doar in siteai bine argumentate. Fitoterapia cirozei hepatice in taamental ior hepatic se wiizara plane eu propric- ‘i antinflamatoare, colereice, regenerative i tmumomadulatoare ca ttament de bard, i diretice. atiflatulent, hemostatic $i se tv, x trtnment sptomatie Pot ulate umitoerele ses Specia mn 48 ‘+ Ridicin’ de iarbi mare (Inia helenium), frunze de fragi (Fragaria vesca),sclipet(Potentilla erecta) (pail aeiene),frunze ‘de ments (Mentha piperita) ridicind de pipe Taraxacum of inate), fracte de chimen (Carum cari) ridicin’ de cicoare (Ci- ‘chorum intybus), rastopasca (Chelidonium majus) (parle aeriene) ~ pit eval. “Mod de preparare: La 10 grame de amestec se adauga 250 ‘ml ops clocoita(uncrop), se ferbe 3 mimute, se infzeazd la cald 2 ore, se strecoard. Se adminisireaza cald, cite /, pahar de 4 ori pe dupa mese. Specia ne 49 ' Radicina de obligeans (Acorus calamus), flo de dracla (Berberis vulgaris), feunze de wifei (Menvanthes trifoliata), W0s- ot (Poligonum aviculare) (patie aeriene), fori de cdlin (Viburnum —99— ‘opulus), urzch (Untca diotes) (pile serene), frnze de melst (Melissa oficinatis, for de musetel(Marcaria chamomila),S vie (Salvia oficinalis) (parle aesens)~ pl ezale “Mod de preparare: La 2 grame de amesec se aug 300 ml ‘pA elocotitd(ancrop). se inedleste pe bata de gpa 15 minute, 5e injzeaed la cald 2 oe, se secoard. Se administreaza cal, edte'/, paar de# ori ei, dupa mese Specia mr: 50 + Frunze de meseacin Betta alba), wzicuts (Verbena offic ‘alis) (pani serene), pojamis Hypericum perforatum) (pi Ie rien), flor de vetice Tamacetum vulgare), coada-orcelui ehilea milefalam) (pil aeriene) uct de mcs (Rosa Cina- mmomea), coadacaluli (Equsetm arvense) (ple serine), 8d5- ink de cule (Poigonum bstrt), ric de chirtu (Agropy- rum repens) ~ par ewe ‘Mod de preparare: La 10 grame de amestec se aang 280 ml pase infact a cald 8 ore, se strecoard. Se adminisreazd cal ‘ite, pahar de 4 oF pe i dpa mese Specia ne 1 ‘+ Flori de imortela Helichnsum arenarium), frunze de witoi (Méonvanthestrifoliata), fdicin’ de coada-racul (sclipet)(Poten- tila anserina). wrzied (Urtica dioica) (pane aeriene), france de pa- Uagina (Plantago major), flor de mugefel (Matricaria chamomilla), coada-soricslalii (Achillea milleflium)(paqie aeiene, eostopasc’ (Chelidonium majus) (parle serene), frcte de maces (Rose Cin ‘momea), armurariu (Silibum marianum) (parle ueriene),ridacing de angelic& (Archangelica officinalis) ~ pit egal. “Mod de preparare: La 12 grame de amesiee se ada 300 mt apa clocottd (unerop), se incalzeste pe haia de apa 15 minut, se Infuzeaza lacald ? ore, se strecoara, Se adminisireazd cal, cate, ppahar de 4 ori pe zi, dupd mese. —100— Specia ne $2 '» Pructe de mices (Rosa Cinamomea) ~ 25 g, flor de gilbe- rele (Cafendula officinalis) ~ 8 g, matase de porumb (Zea mun, stigmata) ~25 g,seminte de in Linu sitaissmum) ~9 g, coada- calului (Equisetum arvense} ~ 25 g, muguri de mesteacin (Bera Ferrucosa, gemma) ~8 g “Mod de preparare: La 10 grame de amestee se adaugd 250 ml ‘apa, se infuzeazd la cad 8 ov, se strecoard. Se adminisreaza cal, ‘te /,pahar de 4074 pe sh dupa mese, Specia mn $3 + Pojarnita (Hypericum perforatum) (partite aeriene), fori de vetrce (Tanacetum vulgare), coada-soricelului (Achillea mile lium) (pane aeriene), lori de musetet (Matricaria chamomila), idicina de brusture (Arctium lappa), fucte de mBees (Rosa Cina ‘momea),franze de salvie Salvia officinalis) dicing de arb mare (Arua heleniuny),eroscot (Poligonum aviculare) (parle aeriene), dents (Bidens eripartta (partite serene) ~ piri egale. ‘Mod de preparare: La 10 grame de amestec se adauga 250 mi ‘apa, se infzeaza la cald 8 ore, se strecoard. Se adminisieaza cald ‘ite, pahar de 4 07 pe 2, inainte de mese, Pronostic si evolutio CCH poate sa evolueze lent, dar poste sA evolueze si progresiv, Uncori, CH compensa poate persista pins la 20-30 ani Ritu de= compensa este de 10% pe an. Infecile intercurente, consul de alcool, medicamentele si asocierea alr patologi pot decompensa (CH i accolera evoluia ci. COLECISTITA ACUTA, Definitie Colecistita acuta este o afectiune patologica grava, determina 4e inflamaia acuta perotelui vezicibilire 101 Etiopatogenie Localizareainfectie la nivelul vezi biiare este determinat’, de regula, de factori local (ltiazk in 90% din cazuri), Calea de in- ‘ectare este preponderentsangving si formarea grefeibacteriene este favorizata de leziunile parctale si staza bile. Staza favorizeaza lezarea mucoasei veviculare,eliberarea unor enzime intraceluare si declangarea unei cascade de activare a mediatorlorinflamayieh Ocazional, pot surveni infetiiascendente. Specie bactriene izo- Jate sunt: E.coli, enterococu!, stafilococul, streptococul, Klebsiella, Rareori, colecistita acuti este provocatl de infect specifi (salmo- rela), ctomegalovieus san cryptosporidium (la pacientit cu imuno- deficient). Colecistita acu nelitiazica reprezints $-10% din totlitateaco- lecistteor gi apare in condiile unor afetiuni severe, traumatisme extinse,arsur,interventi chirutgicale masive. Factor patogenetci sunt: staza (mai cu seam in condigile alimentafei parenteral to- tale), inflamaia chimica s ischemia (prin hipotensiune arterial gi vvasoconstrcte) Tabloul clinic Debutul boli este acut, postprandial. Majritatea pacienylor (=) au prezentat colicibiliae anterioare, Bolnavii acuza dureri violente care cresc teptat in intensitate, loclizate fn epigastr si hipocondral deep, care pot atenua migearile respirator gi dureaza ‘ore sau chiar zile. Durereairadiaza in umarul drept, spate, regi- ‘nea lombard, Descor, durerea se asociaza ou great (05%) i vome (50-80%). Durerea difuzeazs pe aii extinse si descori cuprinde hipacon- dnl, epigastral gi lancul drept. Durata de peste 6 ore a duren suge- reazi prezenta complicatior. Semnele generale sunt dominate de sindromul infeeios:febra (88-40°C), frisoane in repetitc, stare de edu sicefaee, Durerile se amplifica la migcar, de aceea bolnavi tau nemigcati. La varsinici, —w2— tabloul elnie poate f atenuat: dureri minime, absenjafebre, sensi- Iilitate moderad a papare Examen obictv evidentaz hiperesteie si sensbilitate vie la ‘alpare in hipocondrul rept (semnul Murphy). in 25-30% din azar se palpeaz I 24-48 ore de la debut, un colecstdestins (hidtops). ‘Sunt prezente, de obicel, seme peritoneal, circumserise la nivelul hipocondeului drept: Blumberp, sensibibitate vibratls si la pereutie, Poatesurveni icterul (Ia 15-25% dimtre pacieny) de inten sitate moderat,datort litiazei coledociane asocate, Pulsul este ta- Ica, Forme anatomo-clinice Colecistta catarald eorespundetabloului deserts anterior. Exis- 18 i forme fuste, cae evoluex74 cu dureri moderate, dar persistent, subfebrilitae s sindrom inflamator. La un tratament cu antibiotics, inflamaja regreseaza, duerie tenuindy-se chiar din primele zie ‘Colecitita purulent. Process infiamater nu este influent de tratament, durerile persist sau se agraveazd. Sensiilitatea la pre- sine est extrem de aceentuaa,apare protejarea muscular i sem- rele de iitafe peritoneal, febra oscileazd In jur de 40°C, cu fri- soane in repetiie, bolnavt prezinta tahicardie i polipnee. Sunt in ‘continua crestereviteza de sedimentare a hematilo si leacecitoza Colecistta gangrenoasa este forma cea mai sever’, favorizaté de partculaitaile de teren(diabet zaharatet.), Semnete locale i cele generale se afi in agravare progresiva, in ciuda tratamentuut Se instaleazAsocul toxicoinfectos cu hipotensiune si puls acelerat, filiform, facies toxic peritoneal, desbidratae. Leziunile gangrenoase ‘se pot constitu, la debut, n prezena infectiei anaerobe. Complicayitlecoleisitel aeure sunt: empiem ~ in ura supra- infecteibileistazice eu germeni piogeni. La pacienfii cu astfel de ‘complicatipredomina sindromul dolor, leucoetoza (peste 20 000 el. mim’, febra, starea general altrata, Gangrena colecistului este se ‘cundard ischemic si poate avea ca substat distensia vezici bilare —103— cu compresunea vaselor aferente, vasculite trsiunea vezici, Per foraia veziciibiliare poate fi localizaté cu dezvoltarea procestl inflamator local sau perforata in cavtatea peritoneall eu peitonita purulent difvzs. Septicemia ~ starea pacienului este foarte grav’, febré >38°C, leucocitoza > 18,00 el/mm’, Hidropsul vericular este ‘urmarea persstenjei obstructiei canalului cistic eu eresterea volu ‘muluiveziei biliare,Fistulele bilire sunt urmarea unei comune {nce vezica bitiard gi organeleadiacente. Diagnostic (explorari paraclinice) + Investigatile Biologice: ~ _leucocitoza pind la 1S 000 elementemm? cu neutrofle areata; ~ crete viteza de sedimentae a hematiilor; ~ _ereste wjornivelul aminotransfrazelor si amilazelor; = ereste uyor nivelul bilirubinemii si fosfatazei alcaline (se observa mai ales n colecistita gangrenoas), + Radiografia abdominala + Colangiografia ix. Scintigrafa secventaté hepato-bilian Examen ecografc (evograiaabdominala) este o explorare recs initia, care trebuie practicat de urgent si ale rei sensi- bilitate si specifcitate diagnostica sunt de 90-98%, ceea ce il im- pune ca examen de ruind. Explorarea ecograficd evidentiazAcaleu 4, mocificarite parietale ingroyare parietald neregulat, uneori et . prevenirea gi tatamentul complicailor; €, Indepirtarea cauzel generatoate de colecstité acuth Regimul alimentar: . + incazuri grave ~repaus digestiv in primele zile; 2 slimentatia va bidrozsharat in perioada febria; { evitareaalimentelor bogate tn grisimi, Tratament medicamentos: = reecilibrareahidroeletroitica (peruzit ix. eu glucoza 10% si ser firiologc, clectoiti si Aemodinamicd cu asigurares divrezeis ce plicaile locale cu gheata pe regiunea colecisticg au efect antinflamator si anialgics = aspirajiagastricd continua combaerea infeci. Ta sratamentul ansinfectios se utilizeaza antibitice cu spectrs larg, administrate parenteral seu eliminae hepatbifiar bunt am- piilina (2-4 gla 12 ore), oxaclind 2 gla 12 or), amoxiciind @ {la 12 ore, cefalosporine de generafia a 2-a sau a 3-a ~ ceftriaxo- fh (1-2 g i 12 ore, cefoperazon (1-2 g la 6 ore). De asemenea, jot fi utilizate gentamicina (80 me Ia 8 ore), eritomicind (I gla 12 bre), fampicina (50-600 mg/24 ore), cotrimoxazol (1g 9 12 ore), Sfloxacina (250 mg la 12 ore) in eazul asoceriinfeetiesbacteriene “anarobe se aminisrea si metonidazol (250 meg la 8 oF). ‘a colecistokinetice se refers medicamentele ce ridicd tonusul eric biliare si relaxeazi sfincterul Odd sulfatal de magneziu, M- colincblocante 2 Medicatia antispasticd $i antialgicd: se administreaza parente- ‘al papaverina clorhidrat, drotavering,atropin sult, plating higrotarerat + Ketorlacul i afi inhibitor’ al cclooxigenacei. prin reduceres seoreliei de mucus, amelioreaz inflamatia si ateaueazA duterea = 105 — ‘+ Stimularea reactivitji immologice: mina (vit. B,)~ sol. $% 2 tal sol; piidoxing (vt B,)~ sol, 6% 0,5 ml; acid ascorbic (vit ©) $00 mg is. ‘Tratamentl chirurgical repreziott conduits de elecie in cotecs- tta acuta a pacing cu agravarea str generale (eesterea durrior, ‘bei, spariia cterulu,extndereaplastonului abdominal, agravarea ‘parte musculare). in primele 48 de ore, pacienplor cu colevstits acuta fra complica majre lise recomanda coecistectomie lapao- ‘copied, Dupi 48 ore de la debut, pacienfilor eu perforajie a colecst | cue si se fad lparatomie cu colecistectomi. COLECISTITA CRONICA Definitie Colecistita eronicd este o inflamatie cronicd dezvoltat sau nu pe fond litiazic, cu expres clined ce sugereaz8 suferinh biliart veziculars, cu evolujie indelungati si puseuri de coleistit® acu Etiopatogenezs Este afeejiunea innit im special la femeile de virst medie. ‘Apare cel mai freevent in litiaz biliar, cr in malformati, Mees nismele patogenctice incriminate in colecisiteleneitiazice sunt sta 5 intagiachimica produsa de refuxul pancreatic. Infestia bacterin {eu gemmeni aerobi sau anacrobi de orgine intestinal), favorizat de saz, este momenta etologie esenfal Tabloul clinic “Tabioul clinic este nespecifi i varia Boala evolueaci eu un sin- dom dispeptc bilar, eu dureri moderate in hipocondrul dept, care iradiaad posterior ascendent gi de lung’ dura. Evolueaza eu exscer- bir declangate de erorialimentare, influente pshice, eatameniale, episoade care cedeazi dupa citeva Zle de restrict detetice. Pot fi prezente subfebrilitati in puseuri de acuizare. La palparea zone cole- ative se constata sesibiltate Ia presune (semnul Murphy). 108 — Diagnost + sondaj duodenal polifactional (5 fractii) + radiografie panoramica + coleestogratie peroral s intravenoasi + evografie rezonanyii magneticd ‘omografie computerizaté ‘Tratament Regimul alimentat (dicta 5, dupa Pevzner) Terapia antimierobiand, Se uilizeaza preparate cu spect larg, administrate parenteral gi cu climinare hepatbiliar’ bund: ampici= Jind (2-4 g i 12 ore), oxaclind (2 g ta 12 ore), amoxiciina (2g 1a 12 ore), cefalosporine de generatia a 2-a sau a 3-a ~ ceftriaxond (1-2 g la 12 ore), cefoperazons (1-2 g la 6 ore), gentamicina (80 img la 8 ore), rfampicina (450-600 mg/24 ore), cotrimoxazol (1 g 18 12 ore), ofloxacina (250 mg la 12 oe). In caz de asociere bacteriand anaecoba, se administreaza metonidazol (250 mg la 8 ore). {In colecistta cronicl acaleuloasa de gravitate minima gi mode- rath eu recidive raze se recomanda tratamentul cu deriva S-oxii- noliiei(ntroxolina, $-Noe) ete 50-100 mg (2 comprimate de 3-4 oF pe zi), ou 30 minute dup’ mash (10-14 zie), DerivaiiS-nitrofu- ‘anului ~ furazalidon, furadonin’ — ete 50-100 mg 2-3 ora zile), preparateleacidulu nalidixic (negram, nevigramon) ~cite 300, rg 4 ori (7 zie), Medicatia secrete si excrerie Bile. Se wilizeazd preparate ce stimuleaza secrtia bile (coleretioele) si medicamentele ce contribuie Ja eliminare bilei(colecistokineticele), Din coleretice fe parte: ho- lenzimut,colosasul,aloholu,nicodina si preparatele de provenient® ‘vegetal (fori de imortela, matase de porumib). La colecistokintice se refer medicamentele ce marese tomusul vezi biiae gi relaxeaza sfincterul Odd: sulfatl de magneziu, sortul,xilitul, M-colino-blo- Cantele priferice(atropind sulfa, metaind,platifilins hidrotartra), 107 Medicofia antispasticd gi antalgied. Se administexz® paren- teral papaverina clothidrat, érotaverind, atropin’ sulfat, plating hideotarerat. ‘Actualmente, “+ Pinaveriybeomid (Dicetel) ~ blocheaz& canalele de caleiu Tn ‘musculaturaneted8 a etilorbiliar si intstinului, nu posed ac- tiune anticolinergi®, se metabolizeazA preponderent in fica. Se administrea7A cdte 50 mg de 3-4 orilzi 3-4 siptimani + Mebeverin hidroclorid (Duspatlin) ~ inlatura spasmul museu- laturi netede, mengine tonusul normal al vezei biliae si intes- tinului, Actunea este realizat prin blocarea canalelor de soi in miocite, Se administreazA cite 200 mg de 3 ori, timp de 3-4 siptaman. Indometacina 1 al inhibitor! ai cieloaxigenaze, prin reduce 1a seeretei de mucus, amelioreaz8 inflamatia gi atenueaza durerea. Pacienilor cu afzetiuni eroziv-ulceroase ale tractului gastr-intest- nal si celor vrstici nu se recomand&. Fitoterapia colecistitel cronice acalculoase In tratamental colecistitsi cronice se utlizeazs plante eu prop- rietticoleretice 5 colecistokinetice, spasmolitce, antinflamatoare antiseptce $i sedative. Pot fi utilizate umatoaree spec practica medical au fost introduse spasm. Specia nr. $4 + Floti de imorela (Helichrysum arenarlum),fronze de titoi (Menyanthes tifliat),frunze de ments (Mentha piperta), fracte {de eoriandry (Coriandrum sativum) ~ pry egal Mod de preparare: La 8 grame de amestee se adaugé 250 ml ‘ap clocorita (unerop), se incdlzeste pe Baia de apa 10 minute, se infzeae la cald 2 or, se strecoard. Se administreaza cald edte', paar; cu 30 minute inainte de mese = 1008 — Specia me $5 ‘+ Frunze de mesteacin (Berwla alba), lori de imortela (Heli chryswm arenarinm), soviet (Origanum vulgare) (piste aeriene), ‘dicing de pipidie Taraxacum officinale), ridicina de cicoare (Ci- ‘charum intybus)~ pit gale ‘Mod de preparare: La § grame de amestee se adauga 250 ml de aparece, se infuzeaza timp de 6 or, se inclzeste pind la fier~ bere, se mai inficeacd timp de 2 ore, apo se strecoara. Se adminis tmeaza cal ede /, pahar, cu 30 minute inainte de mese Specia mt 56 1 Riicind de obligeand (Acorus calamus), pojaritd (Hype- icum perforatum) (parle ariene),ridacind de papaidie (Taraxacum officinale), ori de musejel (Matricaria chamomilla), rostopasc’ (Chelidanium majus) (parile aeriene)~ piri egale “Mod de preparare: Le 8 grame de amestec se adauga 250 mt api clacotita (uncrop), se infizeazd la cald 8 ore, se trecoard. Se ‘atiministreasd ald edte'/,pahar, eu 30 minute inainte de mese Specia ne 57 1 Floci de albastea (Centaurea cyan), franze de melis (Me- ssa officinalis), pin (Artemisia absinshium) (pile serene), coada- sorieclului Achillea millefolium) (parle serene), fruce de fenical (oeniculumn vulgare) ~ pani egal. Mod de preparare: La 8 grame de amestec se adaugd 300 ml ‘apa clocotité (unerop), se infzeazd la cald 2 ore, se strecourd. Se ‘dminisreazd caldcdte'Y, paar, ew 30 minute inainte de mese Specia ne 58 + Fructe de dracla (Berberis vulgaris), edteind de valeriana Wateriana officinale), feanze de zeus (Rubus idaeus) urzies (Ur tica dioica (pail acriene),ridscin§ de revent (Rheum palmatum) = pai egale ‘Mod de preparare: La 8 grame de amestec se adaugd 250 ml apa clocottd (uncrop), se incdzeste pe baia de apa 10 minut, se —109— infuceazd la caldl 2 of. Se stecoard. Se administreaza cald cde thar, cu 30 minute ietinte de mes. Specia me $9 «+ Troscot (Polignm aviculare) (pile aeriene), ridin’ de cerenfel (Get urbane) flri de galbencle (Calendula officinalis, matase de porumb (Ze! ma, stigmata), flor de vetrce (Temacetum ‘vulgare — past egale Mod de preparace: La 8 grame de amestee se adaugd 300 mi api clocotts (uncrop. se inficeazi la cald 2 ore. se strecoari. Se ‘diminisireazi eald ede Y, paar, cu 30 mint inainte de mese, Specia nr 60 ‘+ Frunze de mesteacin (Berula alba), inflorescente de hamei (etumulus lnpulus), salve (Salvia officinalis) (pale aeriene),fucte de mice3 (Rosa Cinayomea),frunze de merisor (Kaccinum vitisida- ea), ventilicd (Veronica officinalis) (pile aerene) pt egle Mod de preparare: La 8 grame de amesree se adangd 250 ml ‘apa clocorita (uncrop). se Inedlzeste pe aia de api 10 minute, se Iinfuzeaza la cald 2 ove, se strecoard. Se administreaza caldcéte '/, ‘aha, cu 30-minute inainte de mese, ‘Specia nr. 61 + Frunze de mesteacin (Betula alba), frunze de tifoi (Me- nyanthes trifoliara), pojarits (Hypericum perforatum) (pale riene),ridicind de cosda-racul (selipet) Potemtilia anserina), fo- ririfi (Fumaria officinalis) (pile aeriene),frunze de melisi (Me- lissa officinalis), franze de patlagina (Plantago major), talpa-gaste (Leonurus cardiaca) (pani aeriene, flori de mugetl (Marricaria ‘chamomilla)~ prj egale. Mod de preparare: La 8 g de amester se ade’ 250 ml apa clocotta (uncrop), se inedlzeste pe bala de apa 10 minute, se inf- ‘seand la cald 2 ave, se strecoard. Se adminisireazi cald ete ',pa- har, eu 30 minute iainte de mese, =10— Specia me 62 + Flori de imortelé (Helichn'sum arenarium) ori de albistrea (Centaurea evant), sovatt (Origanum vulgare) (parte serene), ut ied (Uitcaclioica) (pixie serine), mitase de porumb (Zea mays, stigmata), petal de trandafi (Rosa rugosa. ructe de fenical (Foe hiculuon vulgare), rostopasca (Chelidonium majus) (parile serene). fructe de maces (Rosa Cinamomea) - pti egal. “Mod de preparare: La 8 grame dle amestec se adaugé 250 ml de apa rece, se infuzeaza timp de 6 ore, se incazeste pant (a fir~ bere, se mal inficeazd timp de 2 ore, apo se strecoard. Se adminis: trea call ede /, phar, cu 30 minute ininte de mese LITIAZA BILIARA Definitie za biliard este o afetiune ce se caracerizcaz prin prezen {a caleulilor m vezica bia issu in cle biiae. Cale ‘ormeaz8 in vezica bila, iar migrarea lor i posiblitate extravericulareexplid de ce litazaintreseaz ntepul tact bi Epidemiotogio Litazabiliard se intilneste la 10-30% din populata adultes, f- ind de 2-3 ori mai freovents la femei decat la barbati Este o boala foarte rispinditi in SUA (50-70%) si In Suedia (40%). E mai putin ispinditd in Irlanda, Thailanda si Singapore (5%). RBspandirea ‘gratia inegald a ittazeibiliare si comport diferté a calculfor iferite rogiun’ ale lumii se datoreaza at factorilor genetic, edt si nivelulu de dezvottare socio-economica. Patogeneza litiazel billare colesterolice Litogeneza este un proces complex, desfisurat dinamie, care presupune interventia simultand a tei factor: defectul de solubil- 2are a coleserolulu (suprasaturarea bile in colestrol, staza bile in vezicabiliara (hipomotilitatea) si precipitarea colesterofului din solute (nucleatia) am Bila este o soluie apoasa care contin tre clase lipidice:coles- terol (8%), fsfolipide (lectind 14%) i aca bia’ (78%) cu hidro- solubilitatediferita, CColesterolul se ala dizolwat In bili, dact concentrajia sa este sub 10% si exist cant suliciente de solvent. Diminvarea rapor- tului aciz biliai+fosfolipide /colesterat (indice litogen) este cauiza precipitiriicolesterolulu. Indicele litogen este in az de exces de colesterol sau deficit de substan solubilizante (indeasebi acizi liar). Cand canitatea de acizibiiari este mai redusi sau cind cea 4e colesterot este mare, ereste proporia de coesterl in vezica liar. Coesterolul devine instabils se agree’ sub forma de existe. ScAderea secretiei de acizibiliari poate fi consecinta unei sinteze hepatce reduse sau perturb circuitlui enterohepatic al aciilor bili. in inftsmatite sau rezctileileale,cantitatea redusi de aciz biliri, care se intore in fiat, stimulesza Snteza hepatic, care este ‘nsi depisith de pierderile enterale continue, Cantitatea de acai bi- liaise reduce tn bili, aceasta devenind ltogend, ‘Suprasaturaia bile in colesterol ~situaje fecvent intlnia in: ‘obezitate,hiperipoproteinemii, cure de slabir, tratament cu clofi- ‘rat, alimentayie bogaté in colestero. Ea este indispensabila, dar $i insuficients pentru formarea caleulilor colesterolci. Alte dou ano- trebuie si coexist: nuceatia acelerat gi hipomoilitateavezi- culara. Nucleafa, care ae loc in vezica bile, const in transforma- rea bilei dint-un sistem monofézi, lichi, reprezentat de sistem vezicular gi cel micelar de transport al colesterolului int-un sistem Difazic eu faza lchida ce reprezint bila suprasaturata cu coletere, faa solid, format din cristae de colesterol. Secretiaexcesivi de ‘mucus si deconjugarea acizilor bila (in condifit de stazi i infec- sie) sunt factor promotor ai nucleatiei. Hipomotiitatea prelungeste taza bile colecist, maresteprocentul de bili hepatics deversat in ‘ractul intestinal, contrbuind la modificareacalitaiva in cantitativa 4 pooluluiacziforbiliar,impiedies efetul de spAlare” gi eliminare —1 «8 cristaelor de colestero,favorizesz4 formarea ealeulilr (pigmen- tan, colesteroic, mics Calcul pigmeatat sunt alcatuit in bitirabina, cate so ma- rice omganic8. Ei se impart in daua grupe: ealewi pigmentari neg $i calcul pigmentar bruni, Calculi pigmentari negr se formeaz in bila ster, n anemile hemlitice. Bilirubina neconjugata excretats in cant mac in Bild (in mod normal, mai putin de 1% din bili bina din bil este neconjugats) preciptd cu calcul i formeaza stra de biliabinat de caleiu, care sunt foarte putin solubile. Agregarea acestora conduce Is formarea ealeulilor. Caleulii pigmentari negri congin pigment neyru, mina, protein. Cleult pigmentri bruni se formeaza in ele biliar, in condi- tile stazei i in prezenta infectie’ anaerobe a blei sau a infectilor parazitare, infects bacteriand stimuleazi seeesia de mucind si favo rizeazi deconjugarea bilirubinei in bild (prin beta-glucuronidaza bacteria). Bilirubina neconjugatprecipitS eu cali, formind bi- Tirana de cali, iar polimeri de bilirubinat de caleiu, in condi de sta, au tendinf de apregare, forming caleul bila Calcul colesterotic au un continut de colesterol de peste 7 din greutatea scat ator. Ei sunt in general mari, rotunzi sau ovoizi unul sau etiva, de culoaregafbena sau alba. CCaleulipigmentari bruni contin bilirubin’ neconjugats (20- 89% din peatateauscat a lor, care precipité cu caleiul. Cirea 30% din calculi pigmentar au gi colesterol, Calli run (.infectios ‘aw consistent mai redusi $i se formeaza in cale bili de staza gi in prezentainfeeilr ilar. CCalcult mies constiuie el mai freevent tip de lit Acestia sunt aleduiti din stratur alternative de cotesterol si biliubi- rat de cae, Factorll de risc pentru litiaza colesterolica = Factoruf genetic este documentat rin agregarea falls a caeuliforcolesterolci,prezenta la gemeni monozigoti, distibuiia populationalaineyals —113— = Sexu. Litiaza biliard colesterolicd este de 2-4 ori mei free- venta la fem decat la birbot (se explic8 prin aetiunea estrogene= lon, diferenta de freeventscade dupa menopaza = Warsta, Freeventalitiaze biliareereste spre 40-50 ani, eu iden’ maxima la 70-80 ani = Obezitaea. Peste 30% dintre obezi prezini calcul bili Obezitatea favorizeaci ltogeneza prin eresterea satura’ in eoleste- rol a bile, in condiile unei supraproductt de eolesterl, In timpul curelo de slabire,saturafia tn colestrol a bile crest i mai mul, prin ‘obilizarea colesterolului perifric i cresterea seeretc sale bliar. = Hiperlipoproteinemiil, indeoseb tipucile IIB si LV, favor ‘zeazi formarea calculilor de colesterol prin resterea seeteie! Tiare de colesteel = Diaberu! zaharat poate predispune la litiazd, prin eresterea saturate’ in colestrol a bile si prin hipotonia veziculara din neuro tia autonomd, Este, ins un fiero de rise controverst = Afeetiunileieonais terminal sau rezesil iiae extinse pre- Aispun la formarea cateulilor colesterolick prin pesturbarea circu tului enterohepatc al acizilor bilan = Vagotomia si rezectia gastrica (indeosebi Biloth tt) favor ‘zeara ltogeneza prin taza gisau infeotiebiliarsascendent = Colecistopatte, evoluand cu stazi (anomaliiveziculare sau infundibulocistce et.), de aserenea repre7inta factor! de rise pen tru lita. Dinire factori de medi favorizani, alimentafa este cel mai i portant. Efect itogen are regimul hipercsloric, Regimurile unilateral, ‘cu exces de grisimi animale gi colesterol, marese sturatia bila in colestero, Regiml bogat in hidati de carbon rafitati poate Favoriza togeneza, prin supranutjie gi aportredus de fibre vegctale,Fibrele vegetal stimuleszi excreta in fecale a acidului dezoxieolc, puteric inhibitor al enzimet hepatice de acai blir, mirind propor de acid ‘chenodeoxicolic in bil gi reduetnd saturtiaacestea in colesterl a4 Unele medicamente pot avea rl litogen: hipolipedimiantele in special clofibratul, hormonii estrogen’ administra in soap terapeu (cancer de pros.at, Factorii de risc pentru litiaza pigmentara = Grupul emic, Caleulit pigmentari sunt mai freevent in Ex- tremul Orient, indeoseb in medi rural ~ Varsta avansats este insyi de cresterea incideneilitinzei pigmentae, = Hemoliza cronia favorizeaz’ precipitarea excesului de bili ‘bin liber exeretat in bill in ancmile hemolitice = Inciroza epatied, pe ling hemotiza cronies intervin si modifi ‘le ale compote bile, secundarealterari metabolismelor hepatic ~ Infect bitiare (ai ireevent eu E.coli) si infestasile para Zitare (Clonorchis sinensis, Ascaris humbrecoides) favorizeai lito- _geneza pigmentara prin deconjugareabilirubine’ in Bild ce etre gl ‘curonidaza bacteriand sa de eatre cea eliberaca din epiteliul biliar inflam, Bilirubina precipi cu sarurile de ealiu,formind calcul Pigmenstari bruni, Tablou! etinic Litiaza biti poate flipside manifestr clinice. Exist mu- Imeroase persoune ssimptomatice (60-80% dinte purtatori de cal ‘uli Ia care diagnosticul se stabileste intémplitor (examinare eco rated sau radiografe abdominala pe go). Manifestrile dispeptice biliae (intoleranj la gasimi, balona, eructai, Hatulend, eetur virsitui), in absenf coliciorbilare nu pot fi considerate c {ining litiaze biltare: ele se datoreaza unor aecjiuni digestive as0- ciate (colon iitabil, bernie hiatal, ulcer gastroduodenal) sau neu- fozei vegetative. Litiaza bili se manifests clinie atunci cand un calcul migreazi in canalul cistic sau CBP, producing obstructie gi procese inflamatoare [a acestenivelurh. Obstructia este urmatt de Saza retrogradt, distensia gi erestereapresivnitintramurale a VB ~15~ sau hepatocoledoculi. Torodat, se declangeazA contractiérepetate ale segmentelor afectate in seopul invingerii obstacoluli, a ciror ‘exprese clinic este durerea blir pereeputh sub form colicativ, Colicabiliard tipi este manifestarea clinic alitiaze blir. Colica debutewza brasc, intensiatea ei reste rapid si bruse, eu du- rata de minute, ore sau zile, datoritcreserii bruste @ presiuni in cailebiliare gi stimulari fibrelor senztive ale nervulusplanbnic Durerea survine freevent nogpica, la 3-4 ore dupa cansumul de ai- mente colecistokinetce(grsimi,toedturi, maionez8, ou ee). Caracterul duretii este contact: erampa,sfisire, lovitura de ppurmnal etc. Mai des durerea este continua, ev remisie treptat, sa ‘ondulant pe un fond dureros permanent, reprezentaté de o succes tune de colic subintrante, in colica firs inclavare de caleul,crerea fare o durati de la citeva minute pind la 1-2 ore. Sediul obignait este epigasiru,urmat de hipocondrul deep radierea duteri se face sub rebordul costal drept,inerscapulovertebral drept sau spe virful ‘omoplatului, Nu se tenvea7A in port antalgice, dar se accentucaza {in decubitul lateral sting sin inspir profund. Dureres poate fi tso- {it de greturi, virsatuni, subfebeli CColicele insotite de migrarea si inclavara calelilor au earacter subintant si dureazd ore sau le radierea dureri— mai freevent spre epigasira, hipocondeul sau flaneul sting. Cand caleull se inclaveaza in canalulcstc, vezi bilira se destnde, devine palpable 0 for- ‘matiune piriform, foarte sensibis, bine delimitats(hidropsul). Cnd vezica destnsS este mai putin delimit, cu sensibilitate accents “ncordare local a palpare si manifest generale de tip septic (soe ne, fer septic, substratl este de abicei un piocoecis Cand migrareacalculifor se produce in calea biliara principal, colicile au un caractr subintrant gio duratd mai mare, find insotite ‘de sermnele iiaet cd bilare principale. Tiada simptomaticd elas ‘el consta din icrer eu caracter obstruct, instalat dupa coca blir si urmat de febra sfrisoane, datortdangiocoliti, Cel mat constant clement este durerea (prezent la 80% din acest pacieni),urmata de —16— icter, care este consideratearacteristc, dei apare doar la 75% din pacieny. Ieteral umeazi durerea, rarcori 0 precede, Frisoanele gi {ebra spar mai rar Litiaca inrahepaticd se manifest prin dures, iter si episoade repetate de angiocoi ‘Tratament Obieetivele retamentul 4. prevenirea formar calculilor >. profilaxia gi tratamental manifestarior si complicailor boi Profilasa primard in lsiaza colesteroliea ~ evitazea gi combaterea obeztii: ~ evitarea gi combatereahiperlipoproteinemiitor, = evitarea $i combateea proceselor generatoare de saz bilara si hipomotiitiiintestinale: = dita, normo- sa: hipocalories, = fiactionareaingestie alimentare in 4-5 mese pe 2 ~ prokineticele,fbrelealimentare si lactaloza sunt benefice Tn aveeleraea tanzitul intestinal Profitaxia in liacapigmetard “Tratamentul specif al fctorlr favoring ~ colcistctomia profetic in ani hemoiitice congenial, ~ ‘eatamennal coret al stiilor de herolzs, ~ tratamenl irozeiheptice sal hpersplenismuls ~ combatere inet bila sia cauzelorgeneratoae de start ‘nail bilae ‘in colic i primete it dupa a ~ etic cen, scr, sup eu zaeavatri; ~ diet cu excluderea aimentclorcolecistokinetice oud, maior nea, smintin, ig ioolt, creme eu gris emulsionate et) ~ se evi fumatl st consumul de cafes; ~ se consuma face, legume, came slab 17 Cotia biliardimpune repaus la pat si regim hire zaharat, ut ‘mat de un regim de ,crujare biliara". Se pot aplica pe hipocondrul hee, eianora,pleurezie stinga sau bileterla, atelectazie bazala. In ormele severe, ca 0 complicatie tardivl, se instaleazat edeml pl 17 _monar 5 insfcienta respirator (sndroml de detest respraore 4 aul), La examen aparatuut cardiovascular se evidengiaza tshicaric, hipotensiune, stare de gc. Poate 8 presents insufcinta renalascut, recum si burt de coagulare, pan la coagulrea intravascular disersinata Examen! local evident abdomen dstns, metorism eu d- sminuarea (in formele usoare) sav absent (n frmele severe) ze0- ‘motelorntstnale, sensibiatea la palpare in regimen epigastric, dau psa apr rigid. nfm ever este posblt evar Jaa spre apdrarea rigid, abdomen init Uneor se alps mag profends in regiunen epigastric (pare in curl evolu boli si exist posbiitatea insta aseite agnostic se stables dup datelecisice(anamnecd,exae men fie) i paracinice, Hiperamilazemia shiperamilazuri otal f innese in 90% dine PA. Anilazemia tll cree In primele ore de fa debutu PA si persist 3-5 zie, dupa cae valorile sale revi In normal (cia a S-2-a 7a de la debut) an PA, lipaze- ania, eaten are suse extapancreatce erste de 20-30 de oi peste ‘alrite normale. Determinarea lpazeme este mai sensibil mal Specifies, Cretrile mareate ale amilazeor i lipaze next pe (oncal sunt mai specfce si mai senile deet aprecerea fot Tn Set In PA fosflipaa A, serie elev ees de 500 or mai mar decitamilazemia toll si corlea cu severitatea boll. Ceserea tivelaa tripsneeeprezin un indicator fore sensibil al PA pare 6 reprezntatvitate de 85% in dignosteul neerozi.Crestere atic ‘ati clstaze, are senzvitate nai i specifica penta PA. Din- tre metodee de Tabortor se folosese: analiza generals a singe, explorareacongulri, netic hepatceglicemic,caleemie, wee La explore instrumental ue penta dagnostinl PA se refers explora imagisice (rdiograia abdominals pe gol Tadiograa ‘oracica, tranzitul gastrointestinal baritat si clisma baritat, USG ab- Alominal, tomogafacomputeriat,reonants magnet nuclear, _ tt 18 Japaroscopia diagnostics si, mai rar, colangiopancreatografia retro radi endoscopicd, angiografi selectv8). Tratament Bolnaviicu PA sunt internat in mod obligatoriu ‘Obectveletratamentuli Suprimarea divert. Se administreaza procaind i in perfuzie (2 24 ore), petidind (meperidind) ~ 100 mg ism. la 3-4 ore, sau buprenorfind ~ 0.2-0.4 mg, sublingual la 6-8 ore. Se evith morfina i deriva si, care produc spasm oddian. Suplimentar se adminis- treaz’ antinflamatoare nesteroidiene, ce permit miesorarea dozei analgezicelr narcotice. Prevenirea si combaterea soculu presupune: = umplereapatului vascular prin administrarea de slut eris= taloide, plasma sau albuming, iar in caz de hemoragie retroperito- neal ~ singe imegral sau mas eritrocitars; ~ corectarea hipoxiei prin administrarea pe sonda nazalt a oxi- _genului uct = corectarea dezechilibrelorelectrtitice; ~ corectaren acidozei metaboice Susinerea finetilorcardio-pulmonare si renale ‘+ Hipoxia produsi prin atelectze,pleuezie, peumopati acute, insuficienja cardiacd sau prin insulicienja respiratorie consecutiv ‘edemului pulmonar (,pliminul pancreatic”) se eorecteazl prin ad- ‘ministrarea de oxigen (40%) prin sonda nazali sau mascé la orice pacient cu PaO, « 60 mm Hg ‘In insuficientacandiacd se administreact digtalite, diuretice ‘sau preparatele inotrop-pozitve (depamini, dobutarsin’). ‘Im oligurie~solujie 20% de manitol (100 ml in 30 min.) saw {doze mici de dopaming (2-5 yglkgimin). Acestea amelioneaz4 per- fui renal gi debitu urinar ‘Suportul nutritional si metabolic ‘In pancreatita usoard se administeaza solu elucozate,pa- rantera, in primele zie. Alimentajia oral se rela dups disparitia du — 129 ‘eri i normalizarea amilazelor (in general la a4-a-a 7-2), cu mese fractionate (6-7/2) si continutredus de ersimi st proteine, pentru a ‘evita stimularea seeretielpancreatice. Se ajunge la aport nutritional adosvat in 7-10 zle. ‘+ Hipocalcemia se corecteaza prin administrare de eau glu- ‘conat 10% dous Bole a 10 ml in 1-15 min. i '+ Hipomagneziemia concomitent se corecteai prin administ- rarea a 2-4 ml de sulfat de magnezit 0% in 1000 ml lich perfuza- Dil, timp de 4-6 ore + Hiperglicemin se coreeteaza prin administarea insulin + Pacientit cu rise de trombora si coagular intravascular di- seminati beneficiazs de administrarea not doze miei de heparin. Punerea in repaus a pancreasului exocrin Mijloace drecte de inhibiie @ secretiei pancreatice: glucagon, calcitonind, somatostatind (sau octeotid ~ analogul sintetic eu ac- tiume prelungitt), $-Auouraci Mijloace indirect de inhibiti a seoretiet pancreatic: ~ suprimarea alimentaie orale, ~ aspiratie nazogastrica continu; = antiacie (oral pe sonda gastricd, 30-40 ml de hidroxid de sluminiu gi magneziu) ~ blocanti de receptori H, (ranitiing 150 mg sau famotidina 20 img iv, de ori2i); ~ inhibitor pompei protonice (omeprazo, lansoprazol, pan- toprazol, rabeprazol —cite 20 mg.2 orilz}; ~ anticolinergice (atropina, | mg la 8 ore, propantelind, 30 me iv, la 8 ore, referindu-se pirenzepina, antagonist selectv al recep- torilor muscariniei M, stomacali. Combaterea si prevenirea infectie: = cofalosporine de generatia a trea (cefuroxim 1,5 g ix. sau sefotaxim 1,2 g iv. ln ore), = metronidazol iv. $00 mg la 8 ore sau imipenem 500 me i laSore; = 190— ~ fmipener ~ $00 mg la 8 ore i, ofloxacin’ + metronidazol cefuroxim + metronidazol + amikacind, Pentru decontaminarea di- gcsva sclectiva intestinala se recomand combinatia antibiotcelor ~colistin (200 mg) + amfotericind (500 mg) + norloxacina (500 mg) asociat eu anibiotice sistemice —eefotaxim iv (7 zie). Inactivarea proteacelor $1 fosfolipaze' aprotinin ~ 500 000 U doz iniial sé 200 000 U la 6 ore, timp de Szle sau antiproteaze sintatice gabexar sila inhibitor a, ‘protcazclor 5 fostolipazei A, (Na,EDVA)), ~ aniproteaze serie naturale, sub forma plasm proaspete con- ‘glate, administratdiv.,2-8 unit, timp de 3 zile Lavajul peritoneal Scopul consta in Indepatarea enzimelor gi toxinelor confinute In lichidul ascitic. Se wilizeaz in panereatita acu sever. Drenajul canatulut toracie ‘Scopul consti in indepirtarea enzimelor activate si @toxinelor. Ameliorarea trigale! panereasulu gi limitarea procesului de necroza: = afi-blocante (droperidol —§ mg uzual ~ beta-blocante (propranolol ~ Img la 3-6 ore). ‘Modularea raspunsulut inlamator: = antinlamatoare nesteoidiene (fenilbutazona, indometaci ‘8; antictokinele(anticorpii monoclonali fata de TNF lexipafant = 100 my timp de 35 zie). “Inactivarea radicailor liber de oxigen: ~ Nacetileistering, alepurinol “Tratamentul chirugical include procedee terapeutice miniinva rive endoscopice, interveti lparoscopice si operatile de urgent prin laparotomie cu decapsularea pancreatic, drenajul pancreatic, Inchs, drengjul peritoneal, eventual drenaj bila ct.) ~11— PANCREATITA CRONICA Definitie Pancreatta croniea este 0 inflamatie eronied a pancreasului, associat de sclerozi nereyulath, Evolueazs eu atrofia progresivi a Parenchimului pancreatic i pierdereateptata a fancilor exocting ‘endocrind. Se earacterizeazA prin duteri abdominal recuente sau pe sistent, evoluind cu pariia semnelor de steatoree gi dabet zahaat Epidemiologic Incidents boli se apreciazi cu greu, deoarece distributia geo- trafic este neuniforma gi depinde de factorii de rise major: aleo- ismul si malnutrijia. Pe studi necroptice varazH inte 0,01 $1 5,4% (in medie 0.3-0,4%%), iar pe baza cela epidemiologive dela 35-40 pind la 27,4100 000 de locuitori (in tile vestce morbditatea pri PC este legat de consuml de alcool, iri ile tropicale ‘ura eu malnutriia, Boala evolueazd lao varstt medie (35-80 ani) si este mult mai des intial birbayi dec a femei Etiologie Factori etiologci ai pancreatitei crane: ~ aleoolismul eronic (38-90% din PC); = cauze ereditae (pancreatita cronit ereitart); = cauze congenital (pancreas dvisum); = malnuttita; factor toxiei (panereatits tropical); = cauze metabolice:hipercaloemie,hiperlipoproteinemie (tipu- rile I LV 5 V),insufcienta renal; eauzebiliare (in principal itiazs bila, 0-242). Factori obstructivi ~ eziuni dupa paneres = cateinom, chistadenom, = taumatisme; = stenoze ampulare (carcinom, diveticul paravateran,chisten- terogen duodenal, polipi duodenal: auth severd (pancreatit postacud) 12 ~ procesejnflamatoare ¢iinfllmtive duodenale eronice (boala Cohn duodenal, tuberculoz,siflis, imfoame, mielom, amiloxdaza), Disfunctia sfincterului Od Cauze necunoscute (panereatit eroicdidiopates,auroimund). Sistema de clasyicare ol pancreatite ronice TIGAR-O 1. Toxico-metabolica (cauzati de consumul de alcool, fumat, hipercalcemic, hiperlipidemic, insuficiena renalé oni, medica Jia cu phenacetna, toxin). 2, Idiopaticd (debut precoce, debut tardy, tropical et.) 3. Genetic, 4. Autoimuna 5. Pancreatta eronid recurents gi sever (postnecrticd,post- radiant, parereatita acutl recurenta, afetiunile vaseulare insoite ‘cond, in laneuri, radiata spre torace. La numerosipacienti, durerea ‘are un caacter continu eu durata de citeva ore, zie gi chiar ipei- ‘mini, até avnd inst durer intermitente, eu lungi periade nedure- roase, Intensitaea este mare, dar nu dramatic, eare impune uneori adoptaea de pozitiantalgice (decubit lateral drept sau sting, poziie _genupectoraa) sau necesté administrarea de antalgice. Sindromul de malabsorbyie se manifests prin seaune anorma- le, scaunul pancreatic tipe este polifecali, steatore, uneori diaree Scaunele devin gre, pastoase semiformate (galben-surie), erste coral fecal (azotoree) prin defictul de enzime proteoitce. Apare lent, pierdere ponderalt. “Malabsorbjia vitaminicd intereseaza vitamine!e iposolubile: A, DE, K. Este prezent si malabsorbtiavitamineiB, (anemic). ‘Sindromul dispepiic se manifest prin discontfort abdominal, ceructate de aer sau alimente,pirozs, siderea pottei de mincare, rcturi, vomi,hipersalivaie. Sindromul alergic se manifests prin alergie medicam aliments Diabet! sahara apare tard in evoluia boli si are 0 evoluie stil: sciderea rezervelor de insulins, scaderea tleranfi la gli- oi gi dabet manifest, Examenul oblecty este sirae in stadile precoce. in stadie ta. dive apar semnele carenlei vitaminice, edeme hipoprotcinemice, spasmfilie, rar ~icter,pigmentaia peli in jurul ombiliculu (sem Grey-Turen, pe parte stings laterals a abdomenului(semnul Cul- len), usciciunea limb, stomattaafteas sindromul picaturlor de ‘ubin (seman Tujln),atrofia fesutuluiadipos subcutanat in regiunea proieciei pancreasului(semmul Grot), Dupa palparea abdomenului

    También podría gustarte