a wa norway grants Norwegian Financial Mechanism 2009-2014 Programul RO 24 ,futérirea capacitatii judiciare si cooperare” Proiectul “Consolidarea capacitafii sistemului judiciar din Roménia de a face fata noilor provocari legislative si institugionale/Strengthening the capacity of the Romanian judicial system to face new legislative and institutional challenges” Seminar "Noul Cod penal” 22-23 innie 2015 Curtea de Apet Galati PARTEA GENERALA A NOULUI COD PENAL ~ MODALITATI DE INDIVIDUALIZARE A EXECUTARII PEDEPSELOR Aménarea aplicirii pedepsei 1. Condifiile amanarii aplicarii pedepsei. Aménarea aplicérii pedepsei este 0 noua modalitate de individualizare a pedepsei si poate fi aplicata de cdtre instanfa de judecati atunci cfnd scopul pedepsei poate fi atins fri executarea acesteia. Este o institufie similard suspendarii condifionate a aplicarii pedepsei, de 1a art. 81 CP 1969. Nou! Cod penal mentine si institufia suspendarié executdrii pedepsei sub supraveghere (chiar daci intr-o forma diferita), care se deosebeste de amanarea aplicirii pedepsei prin aceea cA in primul caz, la implinirea termenului de incercare, pedeapsa se considerd executaté, in timp ce in cazul amAndrii aplicarii pedepsei pedeapsa stabiliti nu se mai execut si infractorul nu este supus niciunei decideri sau interdictii. Aménarea aplicérii pedepsei poate fi dispusd in cazul in care pedeapsa stabiliti de instanfa, inclusiv in cazul concursului de infractiuni, este inchisoarea de 2 ani. alt conditie este ca infractorul s& nu mai fi fost condamnat la pedeapsa inchisorii, cu exceptia cazurilor in care faptele nu mai sunt prevazute de legea penal, infractiunile au fost amnistiate, a intervenit reabilitarea sau s-a implinit termenul de reabilitare. Chiar daca acestea sunt si cazuri care nu atrag recidiva, nu existi o suprapunere intre cazurile care nu atrag starea de recidiva gi cele care fac posibil amanarea aplicdrii pedepsei, deoarece printre cazurile care nu atrag starea de recidiva se regiseste si acela ca infractiunile sii fie savarsite din culp8. Deci in cazul in care infractorul a mai fost anterior condamnat pentru o infractiune sivargiti din culpd, chiar dacd acesta nu este recidivist, el tot nu poate beneficia de aménarea aplicirii pedepsei. Conform art, 9 alin. (2) din Legea de punere in aplicare a NCP, infractiunile comise in timpul minoritatii, pentru care s-au aplicat pedepse in baza dispozitiilor Codului penal din 1969, nu constituie impedimente pentru dispunerea améndrii aplicarii pedepsei pentru o infractiune comisé ulterior condamnirii definitive O alt conditie pozitiva pentru aplicarea institutiei este aceea ca infractorul si-gi fi manifestat acordul de a presta o munc& neremunerata in folosul comunititii. Apreciem cA instanfa are obligajia de a intreba inculpatul, dac& este prezent si dact sunt indeplinite celelalte condifii, si de a consemna pozitia acestuia. Chiar dacd aceasti conditie, ca si cea de la lit, d) a art. 83 NCP, ne-ar putea conduce la concluzia cA institutia aménarii aplicarii pedepsei nu ar fi posibil& decat in cazul in care inculpatul a recunoscut sivarsirea faptei, o asemenea cerin}i nu este prevazuti expres de lege, iar in practica judiciar’ anterioara s-away grants jerat cA institutia similaré din Codul penal din 1969, a suspendarii conditionate a executiiii pedepsei (art. 81 CP 1969), putea fi aplicaté si in cazul in care inculpatul nu a recunoscut savérsirea faptei. Rezultd insa cd instanfa poate aplica o asemenea modalitate de individualizare numai daci inculpatul se prezintd in instanfi pentru a-si manifesta acordul, sau daca igi manifesta acest acord prin act authentic. © ultima conditie pozitiva este aceea ca instanta si aprecieze c& aplicarea imediati a unei pedepse nu este necesard, dar se impune supravegherea conduitei infractorului pentru 0 perioada determinata, Criteriile dupd care se face aceast’ evaluare sunt legate exclusiv de persoana infractorului side conduita acestuia, Legiuitorul prevede si unele conditii negative, anume ca pedeapsa prevézutt de lege pentru infractiunea sdvarsita sa nu fie inchisoarea de 7 ani sau mai mare, in accepjiunea art. 187 Cp, iar infractorul si nu se fi sustras de la urmérirea penal ori judecatd sau s& fi incercat zAdamicirea aflarii adevarului ori a identificirii si tragerii la rispundere a participantilor. 2. Termenul de supraveghere. Spre deosebire de codul penal anterior, termenul de supraveghere este de 2 ani, indiferent de cuantumul pedepsei stabilite de instant. 3. Misurile de supraveghere si obligatiile Misurile propriu-zise de supraveghere sunt obligatorii si cumulative; se referd la legitura cu consilierul de probatiune si la furnizarea unor informatii despre schimbarea locuintei, locului de munc4, deplastrile si mijloacele de existent. Obligatiile au caracter facultativ, textul nefiind imperativ, instanta putind obliga pe condamnat si urmeze un curs de pregatire gcolard sau profesionala, si presteze o munca neremunerati in folosul comunititii, si frecventeze programe de integrare sociala, s& efectueze controlul sau tratamentul medical indicat de instanta; uncle obligatii au caracter prohibitiv pentru inculpat, in sensul sd nu comunice cu victima sau cu apropiatii acesteia, si nu fecventeze anumite manifestari sociale, si nu condued anumite vehicule, si nu defind arme, si nu pariseascd teritoriul Romaniei, s4 nu ocupe pozitii profesionale de genul celei de care §-a folosit la savarsirea infractiunii. Legea prevede ci la stabilirea continutului obligatiei prev. de art. 85 al, 2 lit. b — referitoare 1a munca in folosul comunititii - instanfa va consulta informafiile puse la dispozitie periodic de serviciul de probatiune cu privire la posibilitajile concrete de executare ‘a masurii — sunt avute in vedere, in mod special, baza de date existenti pe siteul Ministerului Justitiei, referitoare a instituiile din comunitate cu care colaboreaza serviciile de probafiune. Aceasti baz de date confine $i institufiile abilitate s& asigure executarea muncii in folosul comunitifii, insi nu toate institujiile previzute in list se ocup& de executarea muncii i folosul comunitifii, astfel ca se impune ca judecdtorul si stabileasc& una dintre institutiile expres menfionate in acest sens. Trebuie de asemenea precizat cA aceasti baz de date se actualizeaz periodic. Cand stabileste in sarcina condamnatului obligatia s4 nu comunice cu victima sau cu membrii de familie ai acesteia, instanta are obligatia de a stabili in conoret continutul acestei obligatii, respectiv persoanele cu care inculpatul are obligatia si nu comunice. in cazul in care uceste personae nu sunt menfionate si nici nu pot fi identificate se poate formula contestatie la executare intemeiata pe dispozifiile art. 598 al. 1 lit. c C.p.p., la instanta care a pronunfat hotdrdrea respectiva. La alineatul ultim al art. 85 se prevede obligatia persoanei supravegheate de a indeplini integral obligatiile civile stabilite prin hotirére, cel mai tarziu cu 3 luni fnainte de expirarea termenului de supraveghere, pentru a prefntimpina dificultiile nascute din norwayformularea de la art. 84 CP 1969, care a necesitat pronuntarea unui recurs in interesul legii* cu privire la termenul in care se impune sesizarea instanfei in cazul neindeplinirii obligatiilor civile in termenul de incercare a suspendirii conditionate a exeoutérii pedepsei. In cazul in care aceste obligafii nu au fost indeplinite pana la aceasta data, consilierul de probajiune va proceda conform dispozitiilor art. 582 al. 2 C.p.p. Cu alte cuvinte, din acest moment intervine dreptul si obligatia consilierului de probatiune de a sesiza instanja cu privire la neindeplinirea obligatiilor civile de cétre persoana supravegheati. Supravegherea se exerciti de citre serviciul de probatiune, care are obligatia de a sesiza instanta de judecata in cazul in care au intervenit motive care justificd fie modificarea obligatiilor impuse de citre instanta, fie incetarea executarii unora dintre acestea, cét si atunci cand persoana supravegheatd nu respecti misurile de supraveghere sau aceasta nu a indeplinit obligatiile. Modificarea sau incetarea obligatiilor Legiuitorul a permis adaptarca obligatiilor impuse prin hotirarea inifial4, atét fn sensul inlaturarii unora sau a diminuatii condifiilor de executare, cat si fn sensul instituirii de noi obligatii dintre cele previzute de lege sau de sporire a conditiilor lor de executare, in mod evident, art. 87 se referd numai la obligatiile ce pot fi impuse conform art. 85 alin. (2) NCP, textul nefiind aplicabil in ceea ce priveste misurile de supraveghere prevazute de art. 85 alin. (1), care sunt obligatorii inclusiv in continutul lor. 4, Revocarea amanarii aplie%rii pedepsei Revocarea amindrii aplicarii pedepsei are loc in cazul in care pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheati, cu rea-credinté, nu respect’ mésurile de supraveghere sau nu executé obligatiile impuse, nu indeplineste integral obligatille civile sau a savarsit 0 noua inftactiune, cu intentie sau intentie depasita. fi divarsirii, in termenul de supraveghere, a unei noi infractiuni din culp§, revocarea aplicarii pedepsei nu este obligatorie. in ceea ce priveste alin, (4) al art. 88 NCP, in doctrin’ s-a considerat ck in cazul sdvarsirii ulterioare a unei infractiuni din culp’, nerevocarea pedepsei anterioare se justificl numai in masura in care si pentru infractiunea din culpé se dispune aménarea aplicarii pedepsei sau suspendarea pedepsei sub supraveghere, deoarece executarea in regim penitenciar a celei de-a doua pedepse ar face inaplicabile misurile de supraveghere si obligatiile stabilite de instantai (V. Pasca). Spre deosebire de solutia Codului penal din 1969 adoptati pentru revocarea suspendarii conditionate a executirii pedepsei, noul Cod penal prevede c& in cazul revocitii amandrii aplicarii pedepsei pentru sAvarsirea unei_ noi intractiuni se aplicd regulile concursului de infractiuni (art. 88 alin. (3) teza a Il-a}. in opinia legiuitorului noului Cod penal, nu suntem deci in prezenta unui caz de recidiva postcondamnatoric, desi s-a pronunfat o hotarére de condamnare prin care s-a stabilit 0 pedeapsa (chiar dac& s-a dispus aménarea aplicirii pedepsei), dupa care condamnatul a sivarsit o noua infractiune. Anularea amindrii aplicdrii pedepsei are loc in cazul fn care pe parcursul termenului de supraveghere se descopera cé persoana supravegheati mai sivarsise o infractiune mai inainte de réménerea definitiva a hotirérii prin care s-a dispus aménarea aplic&rii pedepsei, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen, Din formularea yi s- a aplicat pedeapsa inchisorii” am putea deduce c& nu se dispune anularea améndirii aplicérii pedepsei in cazul in care pentru infractiunea nou descoperita instanta a dispus tot aménarea aplicirii pedepsei. Legea nu distinge dack este vorba despre o inffactiune sivarsiti cu intentie sau din culpé, cea ce inseamni ca stivarsirea unei infractiuni, indiferent de forma de vinovitie, inainte de Himanerea definitivé a hotrarii de amanare a aplicarii pedepsei, determina anularea mAsurii "LCC... Dec. nt. 14/2021wy norway grants In caz de concurs de infractiuni, instanta poate dispune din now aminarea aplicitii pedepsei rezultante, dacd sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 83 NCP; in acest caz, termenul de supraveghere se calouleaza de la data réménerii definitive a hotirarii prin care s-a pronunfat anterior aménarea aplicdrii pedepsei. Suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere L.Conditile suspendirii executirii pedepsei sub supraveghere Suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere este singura forma de suspendare a executirii pedepsei in noul Cod penal, care prevede ins pentru aceasta conditii de dispunere si efecte diferite fata de dispozitiile Codului penal din 1969. Potrivit noului Cod penal, se poate dispune suspendarea executiirii pedepsei sub supraveghere daca pedeapsa aplicaté este inchisoarea de cel mult 3 ani, inculpatul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, cu exceptia cazurilor care nu atrag starea de recidiva, instanta apreciaza cd aceasta este suficienti gi, in plus fat de Codul penal din 1969, infractorul si-a manifestat acordul de a presta o muncd neremunerata in folosul comunititii (art. 91 alin. (1) NCP]. Spre deosebire de amanarea aplicarii pedepsei, in cazul suspendarii sub supraveghere a executirii pedepsei instanfa este obligata s& dispuni ca inculpatul sé execute munca in folosul comunititii. Daci nou! Cod penal exclude posibilitatea suspendarii, exccutirii pedepsei sub supraveghere in cazul in care s-a dispus initial amanarea aplic&cii pedepsei, iar ulterior revocarea amanirii, acesta nu exclude posibilitatea instantei de a dispune suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere in cazul in care s-a dispus inifial aménarea aplicdrii pedepsei, iar ulterior anularea amdniirii, daci in urma aplicirii dispozitiilor privitoare la concursul de infractiuni pedeapsa rezultanti aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani gi sunt indeplinite celelalte conditii prevazute in art. 91 NCP. Potrivit art. 91 alin. (3) lit. c) NCP, suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere nu poate fi dispust daci instana constaté cd infractorul s-a sustras de la urmtire penald ori de Ja judecata ori a incercat zidimnicirea aflarii adevarului ori a identificdrii si tragerii la rispundere penal a autorului sau a participantilor. in consecin, este deosebit de important a se stabili daca inculpatul s-a sustras de la urmarire penali ori de la judecati; simpla neprezentare in fafa instanfei nu poate echivala cu o asemenea sustragere, fiind necesaré administrarea de probe in acest sens. Mai mult decdt atat, pentru a lua acordul inculpatului cu privire la prestarea unei munei in folosul comunitafi este necesar fie ca acesta si fie prezent, fie ca acesta si declare printr-un act authentic c este de acord s4 presteze munca in folosul comunitatii. in acest fel, sunt evitate situatiile din practica anterioard in care se dispunea suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei, far ca inculpatul sé fi fost prezent in instanti $i fr efectuarea unui raport de evaluare, iar ulterior acesta nu se prezenta la serviciul de probafiune si nu isi indeplinea obligafiile. Au existat chiar situafii in care instanfele au respins sesizarile serviciilor de probajiune de revocare a suspendarii, in sensul c& persoana condamnata nu s-a prezentat si nu si-a indeplinit obligatiile, instantele motivand c& din moment ce condamnatului nu i s-au adus niciodata la cunostina obligafiile pe care le are, nu se poate refine reaua sa crediu De asemenea, trebuie menfionat c& Decizia-cadru nr. 2008/947/JAI permite ca, in cazul suspendirii executlirii pedepsei, supravegherea ,,misurilor de probatiune” impuse condamnatului (misurile de supraveghere si obligatiile condamnatului) intr-un stat membru al Uniunii Europene (statul de condamnare) si fie realizatd intr-un alt stat membru al Uniunii Europene (statul de executare). Aceasti decizie a fost transpusd in practic in Legea 302/2004 privind cooperarea judiciara internajionala in materie penala.wy norwa grants 2.Termenul de supraveghere, Termenul de supraveghere este cuprins {intre 2 si 4 ani, fird a putea fi mai mic decat durata pedepsei aplicate, Efectele gratierii asupra pedepselor a cror executare este suspendatd si asupra termenului de incercare nu rimén valabile in raport cu dispozitiile noului Cod penal, intrucat pe de o parte durata pedepsei aplicate nu constituie, in conceptia noii legi penale, 0 component a termenului de supraveghere, iar gratierea nu are efecte, conform art. 160 alin. (4) NCP, asupra pedepselor a caror executare a fost suspendata sub supraveghere, in afard de cazul in care se dispune altfel prin actul de gratiere; in consecinta, urmeazi ca, prin actele de gratiere jn care se dispune altfel, s& se stabileascd efectele graticrii asupra pedepselor a ciror executare este suspendati sub supraveghere si asupra duratei termenului de supraveghere. Aceasta precizare este important, deoarece in noul Cod penal implinirea termenului de supraveghere nu mai are ca efect reabilitarea de drept a condamnatului, iar in cazul in care actele de gratiere nu ar preciza nimic in legaturd cu persoanele condamnate la pedepse a céror executare a fost suspendati sub supraveghere, s-ar crea acestora din urma o situatie mai grea decat persoanelor condamnate la pedepse cu executarea in regim de detentie. 3.Misurile de supraveghere si obligatiile. Masurile de supraveghere si obligatiile se dispun in mod cumulativ si obligatoriu si sunt relativ similare celor previzute in Codul penal din 1969, cu deosebirea ci nou! Cod penal stabileste exclusiv serviciul de probatiune ca autoritate in fata cireia trebuie si se prezinte condamnatul, eliminnd referirea la judecdtorul desemnat cu supravegherea condamnatului, impune anunfarea oricdrei deplasiri care depaseste 5 zile (in loc de 8 zile) si nu se mai prevede instiintarea cu privire Ia intoarcere, vizeazi doar comunicarea schimbarii locului de muncé, nu si justificarea acestui Iucru, Noul Cod penal prevede insi, pe léngi obligetia de a comunica informatiile de natura a permite controlul mijloacelor de existent’, si obligatia de a comunica documentele de naturi a permite acest control. S-a prevazut in plus obligatia condamnatului de a nu pardsi teritoriul Roméniei firk acordul instanfei si de a presta o munca neremunerata in folosul comunitit de ore si modalitatea de executare s-au stabilit prin Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepsclor, a misurilor educative si a altor misuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Nu au mai fost reluate i noul Cod penal o serie de obligatii existente in Codul penal din 1969 (de a nu frecventa anumite locuri stabilite, de a nu intra in legiturd cu anumite persoane si de a mu conduce anumite vehicule), deoarece acestea pot fi impuse ca pedeapsi complementara (art. 66 alin. (1) NCP]. De remarcat ci impunerea uneia sau mai multor obligatii persoanei condamnate constituie © facultate a instantei in conceptia art. 86° alin. (3) CP 1969 si o obligatie, in viziunea art. 93 alin. (2) NCP. S-a remarcat in doctrind c& sfera obligatiilor condamnatului in cazul suspendatii executirii pedepsei sub supraveghere este mult mai restransi decét sfera obligatiilor ce pot fi impuse, conform art, 85 alin. (2) NCP, persoanei fata de care s-a dispus amanarea aplicdcii pedepsei, deoarece, pe de o parte, impunerea cel putin a unei obligetii in cazul suspendari excoutirii_pedepsei este obligatorie, pe cfnd in_cazul_aminérii aplicdrii_pedepsei_este facultativa, iar condamnatului la o pedeapsi cu suspendarea sub supraveghere i se pot impune anumite obligatii cu titlu de pedeapsi complementari. Citeva aspecte vizind judecitorul delegat eu executarea hotirarilor penale si contestafia Ia executare ~ cazul prevazut la art. 598 lit. c Cxpp. Judecitorul delegat cu executarea. Faza procesual a punerii in executare se plaseazi dupa rimanerea definitiva a hotrarii judecatoresti penale si debuteaza prin primele activitati Yoy wy Pal norway contr Super grants Jjudiciare pe care le intreprinde la instanta de exeoutare judecdtorul delegat ‘cu efectuarea punerii in executare. Procesul se afl& in faza punerii in executare si cdind, dupa Fimfnerea definitivé a hotirarii, condamnatul introduce o cerere de amanare a executirii pedepsei inchisorii, chiar dack judecitorul delegat inc& nu a intreprins in cauzaniciun act concret de punere in executare”. Pentru efectuarea punerii in executare, la biroul executdri penale este delegat, prin ordin de serviciu emis de presedintele instanfei, un judecttor care se ocupa de punerea in executare a hotdrérilor penale, Trebuie observat cd acesta mu este acelasi cu judecdtorul de supraveghere a privérii de libertate potrivit Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor gi a misurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal’. Atribufiile principale ale judecitorului delegat constau in punerea in executare a hotirarilor, supravegherea executirii pedepselor si a m&surilor neprivative de libertate in baza Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a misurilor educative si a altor misuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal’, precum gi aceea de a sesiza instan{a de executare prin formularea unei contestafii la executare din oficiu conform art. 598 NCPP, in situatiile in care se iveste vreo nelémurire sau impiedicare cu prilejul punerii fn executare a hotdrari sau in cursul executari. Judecdtorul delegat are si alte atributii, stabilite prin Legea nr. 253/2013, precum si prin alte dispozitii legale*. Pentru a putea aduce la indep de punere in executare a hotétérilor penale, judec&torul delegat tine, prin biroul executari penale din instan{a, o evidenfa strict® asupra tuturor hotararilor puse gi aflate in executare. Pe baza acestor evidente, judecitorul va examina dact nu exist situatii care impiedica sau mu mai fac necesara punerea fn executare (de exemplu, decesul condamnatului, amnistierea infractiunii pentru care s-a pronuntat condamnarea, depunerea recipisei de plat a amenzii penale ori judiciare ori a cheltuielilor judiciare avansate de stat etc.)®. Judecdtorul delegat va proceda la punerea in executare a dispozitiilor din hotirdrea penal, emitind actele procedurale necesare pe baza cirora dispozifiile instanfei vor fi executate efectiv de autorititile cu atribupii fn acest sens, cum sunt organele de polifie, S-a aritat c& * idem. 2 Nf ar. 524 din 24 august 2023. * Of nr. 513 din 14 august 2023. 5 De exemple, egulamentu de ordne intrioaré al instantelorjudecStoregtiprevede in detalia care sunt atribuilejudeestorlal dlegat cw punerea in executare 9 hotSclor pana, Art. 27 prevede 8 ,judecdtoi desernrai de presen instanelor cu executarea hotrdnlor penale exerci urmitoarele atribati: 4) coordonessS,indrum si controleatd activates compartimentului de exacutiri penal; b) emit mandatele de exscutare a pede! Inchisor gia pecepsetdetentuni pe vet, aigurd comunicarea si supravegheazd area masurlor pentru ducerea ta indeplinire a acestora, precum sia caloralte disposi din hotSrrlle penal; c)asigurd punerea in executare a mBsuror educative private de liberate; a) urmices inarea avidentelamnddler sl ntceruparior de executare a pedepslInchisri, 2 pedepsel detenjunipe vat sla ‘masa edueativea intern Tate-uncentru egucaty sau ntr-un centr de detente slau mlsur penira emtereaadreselor de revenice ‘sigur punerea in execute, prin comunicare cite seneul de probatune alte iasttulprevizute de lege implicate in executarea padepselor, 2 mivutlor educative sia ator masuti neprvative de ibertate, a copior de pe hotrire sau, dup cz, de pe dspoutvul acestela, prin care sau dspus aceste pedepse sau msur,f)Indrumd i controleazl acivtatea desfhyuratd de citre servicul de probate ¢ da eStreisttile cin comuritate implicate Ta punerea in evecutore 2 padepsoloe si mune napenatiun deere: 8) sesuaezrl Instanfa de executae in caul io cae, cu pejul pune in executare a hotirér sau in cursul execute Weste vieo nelémurire oi impieicae, precum gin celelatecazurl prevzute de lege; h)rezchvd incidental vt in cursl execute date pri lege in competenta acestora, 4) au misut pent rezaharea tturoecarenor fie in cursulexecutii 8) slutoneard plngete impoteva decialorconsteruul de probotiune; ) apie amene judiare pentru comiterea nor abaterjuire, in cazurteprevizute de lege: Kk) Inch pocijle din reistrul de execute pene) verieSpastrarea in bune condi a dosarelor fia WerAlor de executr;m) rez corespondenta aferentdactivt3tl de punere in executare a hotiarr penale;n indepinese alte atibui date prin lege tn competenta ‘acestor” * n, volonlu, Morosoru, op. ct. p19.we norwa grants incidentele la Punerea in executare a hotérérlor se face pe cale grafioas executare se rezolva pe cale contencioasi’. Conform art. 554 alin. (2) NCPP, judecitorul delegat poate sesiza instanta de executare, care va proceda pottivit art. 597 gi art. 598 din acelasi cod, daca in cursul executirii se iveste vreo nelimurire sau impiedicare cu privire la executare. in doctring, ou privire la natura juridica a sesizarii judecdtorului delegat au fost formulate doud opin. intt-o opine, s-a aratat i sesizarea judecitorului delegat este un procedeu jurisdictional de rezolvare a plangerilor indreptate inpotriva actelor de executare, iat, ite altéopinie, s-a ardtat c& este wn mijloc procesual de rezolvare a incidentelor ivite in cursul executdrii®. Trebuie observat insé c& dispozitiile din noul cod nu mai contin referiri la ,incidente ivite in cursul executdrii, acesta nemaifiind prevazut ca un caz de contestatie la executare, Codul de procedura penala nu prevede in mod explicit cine poate fi titularal contestatici la executare sau cine are dreptul si uzeze de ea, Din analiza cazurilor stabilite limitativ de legiuitor rezulté cd, in cazurile previzute de art. 598 alin. (1) lit. a), ¢) si d) NCPP, pot face contestatie la executare persoanele condamnate, iar in cazul specificat la lit. b), contestatia fa executare poate fi exercitatd de orice alté persoand impotriva careia se indreapti tn mod gresit executarea"®, De asemenea, raportat la dispozifiile art. 599 alin. (3) NCPP, care prevad ci cererea poate fi retrasi de procuror, atunci cind este formulatii de acesta, rezulta ci gi procurorul are legitimare procesual pentru a formula o contestafie Ia executare. Evident inst 6, fafi de dispozitiile art. 554 alin. (2) NCPP, judecatorul delegat cu executarea poate sesiza instanfa de executare cu privire lao nelémurire ori impiedicere la executare, dacd va constata ‘existenfa acestor situafii la punerea in executare a hotirarii ori in cursul executarii. Fati de imprejurarea ci judecdtorul delegat functioneaza la instanta de executare, s-a pus problema dac& acesta poate face parte din completul de judecaté investit potrivit art. 598 cu referire la art. 554 alin. (2) NCP. S-a apreciat ci incompatibilitatea depinde de gradul de implicare a judecdtorului delegat in exprimarea unui punct de vedere cu privire la chestiunea contencioasi dedusa ulterior spre rezolvare instantei de executare. Spre exemplu, in raport de reglementdrile anterioare, s-a apreciat c& mu este incompatibil judecdtoral delegat care, fird a constata si aprecia personal atitudinea condamnatului, sesizeaza instanta de executare pentru revocarea executirii pedepsei inchisorii la locul de muncé, in urma unei cereri in acest sens din partea unititii unde se presteaza activitatea, in cazul in care condamnatul refuzi sa se prezinte la lucru''. in prezent, aceeasi solujie se impune, spre exemplu, in cazul unei sesizSri a serviciului de probajiune pentru revocarea suspendirii sub supraveghere a executitii pedepsei conform art. 96 NCP. Prin Legea nr. 255/2013 a fost introdus alin, (10) al art, 557 NCP, care nu are legditurd cu executarea mandatului de executare a pedepsei inchisorii ori detentiunii pe viata, insz se referd la pedeapsa inckisorié a carei aplicare a fost aménatd ori pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. Se prevede ci, pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheat poate solicita motivat instantei de executare sd incuviinjeze pardsirea teritoriului Romaniet potrivit art. 85 alin, (2) lit. i) sau art, 93 alin. (2) lit. d) NCP. Textele mentionate se referd la obligatia ” v, Dongorox, 5. Kohone,G.Antont, C Blo. Hesc, f.Stnelu, Exley teoretice ale Codulu de procedurd penlé romén, Partez special, vob Ed. Academe, Bucurest 1975, p, 207. * v.Dongorar, Gh Déringd, 5 Kahane, D.Lucinescu, A. Nemes, M. Popovic P. Srbulescu,V. Stecan, Nou Cod de procedurspenalé $iCodul de procedurd poral anterior. Prexentare compara, E, Pols, Bucuresti 1959, p. 379. * G Antony inv. Dongorae 5.2, 09. cit, vol p- 355357. 1 Volonci,R. Morosanu, opt, p20, * We fonese, Considerayin legturd cu incompatblitatea judecStorula detegat cu execute penale de a participa la udecarea une corer de revocare a execu pecepssi prin mune3, in RRO. nt. 1/1982, p. 24-28, aud. Lupoycu, opt pe SL. 'ywey norway grants persoanei supravegheate de a nu parisi teritoriul Roménici fara incuviintarea instantei. Instanta competent sa solutioneze o asemenea cerere este instanfa de cexecutare; dat fiind faptul cf textul se referd la ,instanfa”, si nu la judecétoru! delegat cu executarea, cererea se va inregistra ca un dosar distinct, avand acest obiect ~ acord de pirisire a {arii-, si se va solutiona im camera de consilix, dup ascultarea persoanci supravegheate sia consilierului de probafiune; rezulta c, pentru solufionarea cererii, se va dispune citarea persoanei supravegheate si a serviciului de probatiune care efectueazi supravegherea. in ceea ce priveste asistenta juridica, aceasta nu este obligatorie decat atunci cand este incident cazul prevézut la art. 597 cu referire la art. 90 lit. c) NCPP, cand pentru infracfiunea pentru care a fost condamnat persoana supravegheatd pedeapsa previzuta de lege este inchisoarea mai mare de 5 ani, Instanta de executare se pronunti prin incheiere definitiva. in cazul in care admite cererea, instanta stabileste perioada pentru care persoana supravegheati poate pirdsi_ teritoriul Romiéniei. Conform art. 46 alin. (2)-(3) din Legea nr. 253/2013, durata pardsirii tarit nu poate depisi 30 de zile intr-un an gi se include in termenul de supraveghere. O copie a incheierii definitive se comunicd, de indata, serviciului de probatiune competent, Inspectoratului General al Politiei de Frontierd si Directiei Generale de Pasapoarte. alt problema in jurisprudenta anterioara a fost ridicaté in situafia in care condamnatului i se aplicd o pedeapsi cu suspendarea conditionat sau sub supraveghere a executirii pentru un fermen de incercare stabilit conform art, 82 sau art. 86° CP (din 1969 —n.n.) gi, totodaté, i se aplici pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 din acelasi cod, mai precis cénd va incepe executarea acestcia, la riménerea definitiva a hotirérii sau dupa ,,executarea” ei, respectiv dupa trecerea termenului de incercare. S-a exprimat chiar si opinia potrivit careia, in situatia in care se pronunt& 0 pedeapsi cu suspendarea condifionata sau sub supraveghere, nu se poate aplica si pedeapsa complementard, avand in vedere reglementarea art. 66 CP (din 1969 —n.n.), care arat& ci executarea pedepsei interzicerii unor drepturi incepe dupd executarea pedepsei inchisorii, dupa grafierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescriptia executarii pedepsei" Noul Cod penal a rezolvat aceasti problemi prin dispozitiile art. 68, in care se arat cl executarea pedepsei interzicerii exercitérii unor drepturi incepe’ a) de la ramdnerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa amenzii; b) de la rimanerea definitiva a hotirérii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere; ©) dup executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totald ori a restului de pedeapsé, dup’ implinirea termenului de prescriptie a executirii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberi conditionate. Conform art. 31 din Legea nr. 253/2013, judecatorul delegat cu executarea poate acorda persoanei condamnate, a cererea motivati a acesteia, o permisiune in executarea pedepsei complementare ptevizute la art. 66 alin, (1) lit. !-o) NCP, in urmatoarele cazuri: 2) participarea persoanei supravegheate la cdsatoria, botezul sau inhumarea unui membra de familie, dintre cei prevazui la art. 177 NCP; ») participarea la un concurs, in vederea ocupétii unui loc de munca; ) sustinerea unui examen; ¢) urmarea unui tratament sau a unei interventii medicale, Permisiunea poate fi acordat pe o perioada de maximum 5 zile, cu exceptia situatiei prevazute la lit. d), cand, in mod exceptional, permisiunea poate fi acordata pentru durata de 14 Volonci, R Morosanu, 0p. i. . 45.norwa grants timp necesari. pentru urmarea tratamentului sau a _interventiei medicale. Durata permisiunii se include in durata pedepsei complementare, Executarea pedepsei complementare a interzicerit unor drepturi ia sférsit 1a expirarea termenului prevazut in hotirdrea de condamnare, timpul calculindu-se conform art. 186 NCP. Contestatia Ia executare ©) Se iveste vreo nelimurire cu privire la hiotardrea care se executd sau vreo impiedicare {a executare (art. 598 alin. (1) lit. c) NCP}. Impiedicarile ta executare trebuie si se datoreze unor cauze legale prin care nu se poate pune in executare hotirirea sau nu poate continua executarea acesteia"’. in jurispradenta anterioara s-a decis c& reprezinta o fmpiedicare la executare faptul c& in dispozitival sentintei penale s-a stabilit pe durata termenului de incercare obligatia inculpatului de a se supune mésurilor de supraveghere previzute de art, 86° alin. (1) CP (din 1969 — n.n.), far’ a se enumera aceste masuri si fara a se stabili organul abilitat si exercite supravegherea, motiv pentru care contestalia la executare a fost admisé si inculpatul a fost obligat s& se prezinte la datele fixate la serviciul de probatiune si s4 se supuné misurilor de supraveghere enumerate'*, : Dispozitia de suspendare a executirii pedepsei sub supraveghere fiiri indicarea organului care va exercita supravegherea si a datelor la care condamnatul trebuie s& se prezinte la acesta, precum gi dispozitia generic de a impune condamnatului respectarea obligatiilor previzute in art. 86° CP (din 1969~ n.n.) sunt de natura si creeze nelamuriri cu privire la hotirdrea ce se executi. Sub cel din urma aspect, s-a arStat c& instanta nu poate impune condamnatului respectarea tuturor obligatiilor prevazute in art. 86°, ci numai a uneia sau a mai multora dintre ele, acestea urmand si fie precizate in dispozitivel hotérérii, cu concretizarea, dupa caz, a profilului cursului de invatamant ori de calificare, a limite’ teritoriale ce nu trebuie depasita, a locurilor a clror frecventare, a persoanelor cu care intrarea in legitura sau a vehiculelor a céror conducere este interzisd, respectiv a misurilor medicale ce trebuie respectate'®. Aceasti solufie riméne de actualitate si raportat atat la dispozitiile art. 91 si urm. NCP privind suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei, cat si la dispozifiile art, 85 si urm. din acelasi cod referitoare la amanarea aplicarii pedepsei. in jurisprudenta recent s-a decis cd, "in condifiile in care supravegherea persoanei condamnate (...) a fost transferati de la Serviciul de Probatiune Bucuresti in sarcina Serviciului de Probatiune Buziu, instanta constati cf se impune desemnarea a doui institufii situate in raza judefului Buziu, unde persoana condamnatii va presta o muncd neremunerat in folosul comunitatii, conform dispozifiilor sentinfei penale nr, 549/23.06.2014 pronuntaté de Judecdtoria Scctorului 1 Bucuresti.” Asadar, constatdnd cf in cauzi existd o nelmurire cu privire la hotdrérea care se executé, in baza art. 598 alin. 1 lit. c C.p.p. instanta a admis contestatia la executare formulata de judecitorul delegat la Biroul Executiri Penale din cadrul Judecdtoriei Sectorului | Bucuresti impotriva sentintei penale nr. $49/23,06,2014 pronunfata de Judecdtoria Sectorului 1 Bucuresti, definitiva prin neapelare, a constatat ci supravegherea persoanei condamnate a fost transferaté in sarcina Serviciului de Probatiune Buzdu si in baza art. 404 alin. 3 C.p.p,, a dispus ca persoana condamnata s4 presteze pe parcursul termenului de supraveghere 0 munca neremuneratd in folosul comunitiatii, pe 0 perioada de 120 de zile lucritoare, in cadrul Primariei Comunei Mihdilesti sau a Primériei Municipiului Buziu.* 1 neagy, op. cit, p 689, “Tah. eucurest £3 pen, sen. nF. S40 din 22 ape 2004, * 1ec4, 5. pen, dec ne. 2617 din 25 mal 2004, wus, ™ judecitoria Secorulul 1 Sucre, spon. nr. 830/26.11.2014, definitive prin necontertare, PAP. 2000-2004, p 998. ywy grants Supravegherea condamnatului Un prim element de diferentiere fat de reglementarea Codului penal din 1969 este atribuirea supravegherii condamnatului si a sesizirii instanjei in sa probafiune”, iar nu a judecttorului desemnat cu supravegherea sau servici iar un al doilea element de diferentiere in constituie reglementarea in art. 94 alin, (4) a cazurilor in care serviciul de probatiune are obligatia de a sesiza instanta. Modul de indeplinire 2 obligatiei de a se supune masurilor de control, tratament sau ingrijire medicalé si a obligatiei de a mu parisi teritoriul Roméniei se verificd de catre organele abilitate, respectiv de ciitre institutiile sanitare si de citre autorititile de frontierd, care vor sesiza serviciul de probatiune cu privire la orice incdlcare, conform art, 94 alin. (2) NCP. Obligatia serviciului de probatiune de a sesiza instanta, pe durata termenului de supraveghere, in cazul in care au intervenit motive care justificd fie modificarea obligatiilor impuse, fic incetarea executarii unora dintre acestea (art. 94 alin. (1) lit. a)] este un element de noutate, care mu are corespondent in Codul penal din 1969, Modificarea sau incetarea obligatillor. Modificarea sau incetarea obligatiilor este 0 posibilitate pe care noul Cod penal o oferd instanfei, pentru a se asigura 0 mai bund supraveghere si o mai bund realizare a reintegririi sociale a persoanei condamnate. ‘Noul Cod penal nu limiteaz’ numZrul interventiilor instantei asupra obligatiilor, astfel pe parcursul termenului de supraveghere pot fi dispuse mai multe modificiri succesive ale obligatiilor sau incetarea succesiva a execut&rii mai multor obligatii impuse, asa cum pot fi dispuse succesiv modificarea obligatiilor si incetarea executirii unora dintre obligatiile impuse. Reglementarea cuprinsi la art. 95 NCP priveste exclusiv obligatiile prevazute in art. 93 alin. (2) si (3) din acelasi cod. Ea nu priveste masurile de supraveghere inscrise in art. 93 alin, (1), intrucdt textul art. 95 se referi numai la obligatii, iar nu si la misurile de supraveghere, Modificarea obligatiilor poate consta fie in impunerea unor noi obligati, fie in sporirea sau diminuarea conditiilor de executare a celor existente [art. 95 alin. (1)]. in doctrina s-a apreciat ci obligatia serviciului de probatiune de a sesiza instanta nu exclude posibilitatea condamnatului de a sesiza instanta in scopul modificirii sau incetarii obligatiilor, intrucat instanta este suverand si constate ci motivele intervenite justificd modificarea sau incetarea obligatiilor condamnatului si sé dispund aceasta (4. Vldsceanu). 4.Revocarea suspendarii executirii pedepsei sub supraveghere, Revocarea suspendarii executirii pedepsei sub supraveghere este obligatorie, potrivit noului Cod penal, in cazul in care condamnatul, cu rea-credinté, nu respect misurile de supraveghere sau mu executé obligatiile, nu indeplineste obligatiile civile stabilite, nu executd pedeapsa amenzii care a insotit pedeapsa inchisorii sau a sivarsit 0 now’ infractiune, cu intentie sau cu intentic depasitd. In cazul sdvarsirii unei noi infractiuni, din culpa, revocarea suspendarii executirii pedepsei sub supraveghere este facultativa [art. 96 alin. (6) NCP]. Spre deosebire de art. 86" alin. (1) raportat la art. 83 CP 1969, care se referi la pronuntarea unei hotirici de condamnare indiferent de natura pedepsei aplicate, art. 96 alin. (4) NCP conditioneazé revocarea suspendirii executirii pedepsei sub supraveghere de pronuntarea unei howrari de condamnare la pedeapsa inchisorii. Tot spre deosebire de Codul penal din 1969, conform céruia in caz de revocare pedeapsa suspendata se adauga la pedeapsa aplicata pentru nova infractiune, in art. 96 alin. (5) NCP se prevede cd in acest caz pedeapsa principala pentru nous infractiune se stabileste gi se executt, dupa caz, potrivit dispozitiilor referitoare la recidivi sau la pluralitatea intermediard. a se vedea Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea serviclului de probatiune 10 norwaywa norwa grants S-a sustinut cd interpretarea corecti a dispozitiilor art. 94 alin. (4) lit. c) si art. 96 alin. (2) cu cele ale art. 98 alin. (1) NCP conduce la concluzia c& instanta, sesizati de serviciul de probatiune cu privire la neindeplinirea de catre persoana condamnata a obligatiilor civile inainte de expirarea termenului de supraveghere, dispune revocarea executarii pedepsei sub supraveghere la momentul expirarii termenului de supraveghere, daca pana la acest moment persoana condamnati nu a indeplinit integral obligatiile civile si nici nu a dovedit c nu a avut nicio posibilitate sX le indeplineasca (4. Vidsceanu). S.Anularea suspendirii executirii pedepsei sub supraveghere. Conform art. 97 alin. (1) NCP, suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere se anuleazi daci, pe parcursul termenului de supraveghere, se descoperd cd persoana condamnati mai stivargise 0 infractiune pana la rimanerea definitiva a hotirarii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea acestui termen. Spre deosebire de art. 86° alin. (1) coroborat cu art, 85 alin. (2) CP 1969 —care prevede ci anularea suspendarii nu are loc daca ,,infractiunea” care ar fi putut atrage anularea a fost descoperiti dupa expirarea termenului de fncereare —, art. 97 alin. (1) NCP dispune c&, dack pe parcursul termenului de supraveghere se descoperd ci persoana condamnaté mai sivarsise © infractiune, suspendarea se anuleazé, iar art. 98 alin. (1) din acelasi cod prevede c&, daci pind la expirarea termenului de supraveghere nu s-a descoperit o cauzi de anulare, pedeapsa se considera executata. in raport cu prevederile noului Cod penal, se considera ca pentru a opera anularea suspendarii, ceea ce trebuie sa se descopere pané la expirarea termenului de supraveghere este faptul c& persoana condamnaté mai sivarsise o infractiune, Prin urmare, nu este suficient’ descoperirea infractiunii pani la expirarea termenului de supraveghere, ci trebuie sa se descopere ci persoana condamnati este autorul acesteia. Concluzia mentionat pare si se desprinda atat din dispozitiile art. 97 alin. (1) si art. 98 alin. (1) NCP, ct si din faptul 4 legiuitorul noului Cod penal nu a preluat dispozitiile separate ale art. 85 alin. (2) CP 1969, care se referd la descoperirea ,.infractiunii”, cia comprimat dispozitiile art. 85 alin. (1) si (2) CP 1969 fn dispozitiile art. 97 alin. (1) NCP, care nu se mai referd la descoperirea ,,infractiunii”, ci la descoperirea faptului c& persoana condamnaté mai sivargise o infractiune (4. Vldsceanu). Constatind c& sunt indeplinite conditiile previzute de art. 97 alin. (1) NCP, instanta anuleaz suspendarea si aplic8, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidivi sau pluralitate intermediard, dar nu este obligata si dispund executarea pedepsei prin privare de libertate decat in cazul recidivei, care conduce la neindeplinirea conditiei prevazute in art. 91 alin. (1) lit. b), si in cazul concursului de infractiuni sau al pluralitatii intermediare, daci nu sunt indeplinite conditile prevazute de art. 91 (4. Vidsceanu).. Din punet de vedere al duratei termenului de supraveghere, instanta poate mentine durata stabilita initial sau 0 poate majora, iar in cazul in care durata termenului de supraveghere stabilitd initial este mai mici decat durata pedepsei rezultante, instanta este obligatd si 0 majoreze, intrucat art. 92 alin. (1) NCP nu permite ca durata termenului de supraveghere, cuprinsa intre 2 si 4 ani, sA fie mai mic& decét durata pedepsei aplicate (4. Vidsceanu). GRevocarea sau anularea suspendirii executirii pedepsei sub supraveghere — dispozifii procedurale. Ca si in Titlul II din Codul de procedura penal din 1968, codul in vigoare in prezent, in Titlul V al Partii speciale privind punerea in executare a hotérarilor penale, contine dispozitii generale in art. 550-554 (art. 415-419 CPP 1968) si art. 597-601 (art. 460-464 CPP 1968). Articolele 555-581 NCPP (art. 420-446 CPP 1968) reglementeazi activitdti de punere in executare a hotdrarilor definitive, iar art. 581'-596 NCPP (art. 447- 459 CPP 1968) proceduri judiciare privind executarea. Fry yKw grant: S-a apreciat'* ca distinctia este important, pentru cd numai normele din prima categorie constituie dispozitii care reglementeazi desfagurarca procesului penal. Pot fi considerate ca fliciind parte din ultima parte a procesului activititile de punere in executare a pedepselor principale, complementare, a misurilor de siguranté, activititile de punere in executare a dispozitiilor privind renunfarea la aplicarea pedepsei sau aménarea aplicdrii pedepsei, a dispozitiilor civile din hotérare, activitatile de punere in executare a amenzilor judiciare si a cheltuiclilor judiciare. Celelalte norme cuprinse in acelasi tity nu reglementeaz activitéti din cadrul procesului penal, ci proceduri judiciare prin care se rezolva diverse cereri sau incidente survenite in cursul executdrii (Intreruperea executirii pedepsei, modificdri de pedeapsi in caz de concurs de infractiuni sau recidiva, liberdri conditionate, contestatii la executare ete.)'°. Potrivit art, 96 si art. 97 NCP, daca pe parcursul termenului de incercare cel condamnat a SGvarsit din nou o infractiune, descoperita pana la implinirea termenului gi pentra care s-a pronunfat o condamnare la pedeapsa inchisorii, chiar dup expirarca acestui termen, instanja revoci suspendarea sub supraveghere, dispunind executarea pedepsei, pedeapsa fiind stabilité, dupa caz, potrivit regulilor de la recidiv sau pluralitatea intermediard, iar daca se descoperi ci cel condamnat mai sdvargise 0 infractiune pand la réménerea definitiva a hotérérii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea termenului de supraveghere, suspendarea executirii pedepsei se anuleaz%, aplicéndu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediard, Instanfa competenta si dispund in sensul art. 96 si art. 97 NCP este instanya ce judecd ori a judecat in prima instanta infracfiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea suspendérii, din oficiu sau la sesizarea procurorului ori a consilierului de probatiune. Asemenea situafii pot aprea, spre exemplu, dac& s-a omis inserarea fn figa de cezier judiciar @ condamnirii cu suspendarea sub supraveghere si, ulterior condamnérii pentru infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea suspendarii, se constati existenta acestei condamnari anterioare. Cand revocarea suspendarii executirii pedepsei sub supraveghere este bazati pe nerespectarea, pdnd la expirarea termenului de incercare, de citre condamnat a obligatitlor civile decurgand din hotérdre, competenta revine instantei care a pronunjat in prima instanfa suspendarea. Instanta nu se sesizeazi in acest caz din oficiu, ci de citre procuror sau partea interesati ori de serviciul de probatiune competent, pani la expirarea termenului de supraveghere. RamAne de actualitate Decizia nr. 14/2011°°, pronuntata de fnalta Curte de Casajie si Justifie, Sectiile Unite, in recurs in interesul legii, in care se arata cd sesizarea instanfei in vederea revocdrii suspendarii conditionate a executirii pedepsei sau a suspendarii ‘executlirii pedepsei sub supraveghere, in cazul neindeplinirii de cdtre condamnat a obligatiilor civile stabilite prin hotdrérea de condamnare, trebuie ficutd inainte de expirarea termenului de incercare, indiferent dac& judecarea cauzei are loc anterior sau ulterior expiririi acestui termen. Astfel, aceasti decizie stabileste ci judecarea sesizdrii poate avea loc si dupd expirarea termenului de supraveghere. Sentinfa prin care instanfa solufioneaza sesizarea serviciului de probatiune ori cererea pirfii interesate cu privire la revocarea suspendarii executirii pedepsei este o hotirare Pronunfati in materia exccutarii hot&idilur penle. in practica judiciara raportaté 1a reglementarea anterioar (art. 407 coroborat cu art. 27 pet. 3 CPP — din 1968, n.n.) s-a ardtat c competenta de solufionare a recursului declarat de condamnat impotriva hotararii prin care Judectoria a respins cererea de revizuire a unei sentinje penale prin care a fost admisa * N Volonci, opt, val. Ip. 378 "wider. * MOF. nr 824 ein 21 nolernbie 2032 2 norwa aynorwa) as grants cererea formulaté in baza art. 447 alin, (2) CPP (din 1968 — n.n,) raportat la art 83 CP (din 1969— nn) de clire partea civili si s-a dispus revocarea suspendésit exccutirii pedepsei revine Tribunalului Bucuresti”. fn prezent, impotriva hotararilor prin care instan{a solufioneazi sesizarea sau cererea de revocare a suspendarii executarii pedepsei pentru acest motiv se poate formula contestafie la instanfa ierarhic superioard, in temeiul art. 597 alin, (7) NCPP. in practicd sunt numeroase situafiile in care instanta de apel este in mod gresit sesizatai ou judecarea cai de atac, apreciaté ca fiind apel, desi hotirérile pronunfate relativ la revocarea suspendatri sub supraveghere a executarii pedepsei, pentru neexecutarca misurilor si obligatiilor dispuse de instanfé sunt hotiréri pronunfate in materia executarii hotdrarilor penale: "Sesizarea dedusi judecifii in cauza de fat, formulaté de Serviciul de Probatiune Ifov, cu privire la revocarea suspendarii executarii sub supraveghere (conform art.86* alin.2 din vechiul Cod penal) a pedepsei aplicati intimatei-condamnate FC prin sentinfa penal nr.256/27.04.2012 a Judecdtoriei_ Cometu, definitiva. prin decizia penal nr.1716/R/17.09.2012 a Curtii de Apel Bucuresti a fost solutionata in fond, conform prevederilor art.583 Cod de procedura penal, de catre Judecdtoria Cornetu, ca instant de executare, pronuntandu-se sentinta penal nr.420/17.09.2014, Impotriva céreia condamnata a exercitat prezenta calea de atac. Noul Cod de procedurd penal reglementeaza in Titlul V executarea hotirarilor penale, in Capitolul IV al acestui titlu, intitulat ,,Dispozitii comune” find stabilité, prin dispozitiile art.597, procedura la instanfa de executare. Potrivit alin.7 al acestui din urmé text normativ ,Hotérdrile pronuntate in prima instant in materia exeoutérii potrivit prezentului tithi pot fi atacate cu contestatie 1a instanta ierarhic superioard, in termen de 3 zile de la comunicare.” Potrivit art.36 alin.2 din Codul de procedura penal, Tribunalul judecd, intre altele, si contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecitorii in cazurile prevazute de lege. ‘Cum sentinta penal nr.420 din data de 17 septembrie 2014, pronuntati de Judecatoria Cometu — Sectia Penalé, in dosarul nr.6870/1748/2013 este o hotirare promuntatd in materia executirii hotirdrilor penale, rezulti cd, in aplicarea dispozitiilor art.597 alin.7 Cod de proceduré penal, calea de atac formulati impotriva acesteia de citre contestatoarea condamnata FC trebuie calificata drept contestatie, iar judecarea acesteia intra in sfera de competent a Tribunalului Ifov, conform dispozitiilor art.36 alin.2 din Codul de proceduri penal.” Dupa cum am aritat, lipsa unor demersuri in sensul executirii silite a hotirarii nu influenteazi dreptul pértii civile de a solicita, spre exemplu, revocarea suspendarii sub supraveghere a executirii pedepsei, conform art. 96 alin. (2) NCP, daca persoana condamnata nu isi executa obligatiile civile in termenul de supraveghere si sunt indeplinite celelalte condifii previzute de lege. Deoarece textul nu face referire Ja instanfa de executare, in caz de schimbare de competenjé, va fi sesizati instanfa c&reia i-ar reveni competenfa s4 judece cauza in prima instanya. in ceea ce priveste situatia in care condammatul nu respectd mésurile $i obligatiile dispuse de instanya pe durata supravegherti, se impune a interpreta textul art. 583 NCP in sensul od in acest caz competenja revine instantei care a pronunfat in prima instanga suspendarea. Instanja va analiza in acest caz dacd nerespectarea obligatiilor este imputabila condamnatului, respectiv daci acesta cu rea-credinfa a incalcat obligatiile stabilite de instanfa de judecatd. in acest sens, s-a decis ci” Chiar daci neprezentarea condamnatului SN la Serviciul de Probatiune Ilfov nu poate atrage in mod automat revocarea suspendirii pedepsei cA, Bucura pan, dec. nt. 2160 din 22 noiembrie 2013, nepubliat. Ga, Bucuresti s pen, dec nr 1595 din 18 decembre 2016, nepubiat 13 ywa norwa grants sub supraveghere aplicate acestuia, fiind necesar s& se stabileascd, dincolo de orice dubiu rezonabil, cf acest fapt se datoreaza relei-credinte a condamnatului, aceas imprejurare neputand fi stabiliti decdt prin administrarea de probe (...) Avand fn vedere toate aceste aspecte, diligentele depuse de citre Serviciul de Probatiune Ifov prin intermediul consilierului de probatiune si al organelor de politie, Judecdtoria apreciaz’, raportat si la probele administrate si circumstantele personale ale condamnatului SN (fird ocupatie, fara oc de muncé, nescolarizat, cunoscut cu antecedente penale, necisdtorit) gi la faptul od acesta a participat la dezbaterile fondului cauzei in care s-a pronuntat condamnarea sa, avand astfel cunostinta despre continutul sentintei penale nr. 226/11.04.2012 pronuntati de Judecatoria Cometu in dosarul nr. 5730/1748/2011, a fost convocat in numeroase rénduri la sediul Serviciului de Probatiune Ilfov, a fost incunostintat personal de catre lucritorii de politie de obligatia de prezentare Ja sediul serviciului de june (semnand de luare la cunostin{) asupra necesititii respectirii dispozitiilor hotirérii judecitoresti si asupra consecinfelor ce decurg din nerespectarea obligatiilor impuse si si-a luat angajamentul de a se prezenta la sediul institutiei mentionate, condamnatul SN cu buna-stiinfa a ignorat toate acestea, fir nicio explicatie, puténdu-se considera, fir echivoc, ci persoana condamnaté nu a fost interesatd si respecte obligatiile ce-i fuseserd impuse tocmai pentru a se evita executarea pedepsei stabilite fn regim penitenciar."” ipotrivi, s-a decis cA nu exist rea-credin{{ atunci cind condamnatul a avut intarzieri in prezentarea la serviciul de probatiune, ardtindu-se c& *Potrivit Serviciului de Probatiune, dupa pronuntarea sentintei penale nr. 877/14.10.2013, persoana condamnati a fost Iuat in evidenta serviciului din data de 17.12.2013, prezenténdu-se pentru prima dat in data de 20.12.2013, cénd a semnat procesul-verbal. in data de 09.01.2014, condamnatul s-2 prezentat pentru a doua oard la Serviciul de Probatiune cénd a fost semnat planul de supraveghere, stabilindu-se o frecvent& lunar’, flind evaluat ca persoand cu rise de recidiva mediu spre crescut, Condamnatul s-a prezentat cu punctualitate la primele 6 intrevederi, in perioada 23.06.2014 — 03.07.2014 intr-adevar condamnatal a fost plecat in Brasov la mune, lipsind din Bucuresti 10 zile, fara s anunte in prealabil Serviciul de probatiune, desi avea obligatia, pottivit art. 86 ind. 3 alin. 1 lit. b) C.pen., s& anunte in prealabil orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea, ins, instanta constati c pn la acel moment condamnatul a colaborat cu Serviciul de probatiune, prezenténdu-se cu punctualitate la fiecare intrevedere. Cu privire la plecarea lui la Brasov, instanta retine ci acesta a fost plecat la munca, depasind termenul impus de dispozitiile art. 86 ind. 3 alin. 1 lit, b) C.pen. cu doar doua zile, Ia intoarcerea in Bucuresti prezentindu-se direct la Serviciul de Probatiune pentru a invedera acestora atat verbal, cat $i in seris, lipsa sa din localitate. (...) De asemenea, instanta refine c& cel in cauzii s-a prezentat in fata instanfei in prezentul dosar la fiecare termen de judecaté, ardtind faptul ci nu a intentionat sa se sustraga de la supraveghere, cd este integrat, avand si un copil minor nscut Ja data de 26.08.2014, un loc de munca, find angajat la (....) si e& a reluat colaborarea cu serviciul de probatiune. Fafa de situatia de fapt retinuté, instanfa constat cA in drept, potrivit art. 86° al. 2 C.pen., suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere se revocd daca cel condamnat nu indeplineste cu rea-credinté misurile de supraveghere si obligatiile stabilite de instant. in spetd, fat Imprejurarile de fapr retinute, instanta apreciazd ca nu exista date de natura sa contureze reaua credinta a condamnatului in incdlcarea misurii de supraveghere prev. de art. 86° alin. 1 lit. b) C.pen., existind si indicii c& el a constientizat consecintele nerespectarii misurilor de supraveghere gi a obligatiilor impuse prin hotirdrea de condamnare si credndu- se astfel pe viitor premisele desfgurarii supravegherii in conditii normale.” 2 Sentiota penald a. $3/20.02.2015, dudeestora Coratu,sp8n, * judecitoria Sector 2 Bucuresti s. pen. nr. 694/07.20 2014 14 'yway norwa grants PARTEA GENERALA A NOUL COD PENAL - DISPOZITIULE PRIVIND MINORITATEA. 1, Limitele rispunderii penale Conform art, 113 alin. 1 din Noul cod penal, minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal. Minoral care are varsta intre 14 si 16 ani réspunde penal numai dac se dovedeste c& a sivarsit fapta cu discernimant. Minorul care a implinit varsta de 16 ani rispunde penal pottivit legii. Din punct de vedere al varstei la care 0 persoand poate rispunde penal, nu exist diferente fafa de codul penal anterior; conform art. 113 Nou! cod penal, minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu réspunde penal. Minorul care are varsta intre 14 si 16 ani rispunde penal, numai daci se dovedeste c& a slivarsit fapta cu discemamant, iar minorul care a implinit varsta de 16 ani rispunde penal, in conditiile legit. S-a pistrat astfel vechea reglementare, cu observatia cf discemaméntul minorului cu varsta cuprinsa intre 14 — 16 ani se stabileste, ca si anterior, pe baza unei expertize medico- legale psihiatrice, potrivit art. 184 din Noul cod de procedur penal, instanta fiind obligata si stabileasca termenul de prezentare a institutia abilitatd si efectueze expertiza, 2. Conseeintele raspunderii penale a minorului Regula este c&, fai de minorul care, la data sAvarsirii infractiunii, avea varsta cuprins’ intre 14 gi 18 ani se ia o mdsurd educativa neprivativa de libertate, Prin exceptie, fati de minorul care, la data sivarsirii infractiunii, avea varsta cuprinsé intre 14 si 18 ani, se poate lua o mésurd educativi privativa de libertate in urmétoarele cazuri: a) dacd a mai savargit 0 inffactiune, pentru care i s-a aplicat 0 masurd educativa ce a fost executaté ori a cirei executare a inceput inainte de comiterea infractiunii pentru care este judecat; b) atunci cénd pedeapsa previzuti de lege pentru infractiunea sivérsiti este inchisoarea de 7 ani sau mai mare ori detentiunea pe viatd, in Noul Cod penal se modifica in totalitate dispozitile privind regimul sanctionator al minorilor. In vechea reglementare, potrivit art. 100 C.p,, fati de minorul care rispunde penal se putea lua o msuré educativa ori i se putea aplica o pedeapsé, limitele speciale ale pedepsei reducdndu-se la jumatate. Noul Cod penal renunfi complet la pedepse in cazul minorilor, instituind un sistem sanctionator bazat exclusty pe misuri educative. in cele mai multe legistatii penale strdine (spre exemplu legislafia Franfei, Belgiei, Spaniei si Germaniei) normele privind rispunderea penal a minorilor nu sunt incluse in codul penal al statului respectiv, ci in legi speciale referitoare la aceast categorie distinct’ de delincventi. Cum insi Noul cod penal a urmait, ca prim obiectiv, crearea unui cadru legistativ coerent in materie penal, cu evitarea suprapunerilor inutile de norme in vigoare cexistente in actualul Cod penal si in legile speciale, s-a apreciat 4 este mai oportund solutia mentinerii dispozitiilor privind minoritatea in Noul cod penal. in esenta, in noua reglementare scopul principal al misurii educative, dup cum o arata si denumirea, este de a reeduca si reintegra minorul in socictate, de a preveni comiterea de noi infractiuni de acesta, in timp ce scopul sanctionator rmane pe un plan secundar, 15 ywy norway etn ee grants fidela a dispozi , ins prezinta tole similaritati $i cu alte legislati, inclusiv cea germani, Regula in Noul cod penal este ed, potrivit art. 114 Noul cod penal, fatii de minorul care ritspunde penal se ia o mésurd educativa neprivativd de libertate, In mod exceptional, fata de minor se poate lua 0 masurd educativa privativa de Ubertate intr-unul dintre urmitoarele cazuri: a) daci a mai sivarsit 0 infractiune, pentru care i s-a aplicat 0 mésuré educativé ce a fost executati ori a cdrei executare a inceput inainte de comiterea infracfiunii pentru care este judecat; 4) atunci céind pedeapsa previzuté de lege pentru infractiunea sivarsitd este inchisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenfiunea pe viafi. {in concluzie, 0 masur’ educativa privativa de libertate se poate dispune atunci cand anterior minoral a mai sévarsit infractiuni, flindu-i aplicaté 0 mésurd educativa pe care a executat-o integral sau pe care a inceput si o execute si cu toate acestea nu di dovezi de indreptare, comitind 0 noua infractiune, astfel ck masura educativa anterior aplicatd s-a dovedit insuficienta si ineficienta. Masura educativa privativé de libertate se poate dispune si atunci cind minorul, indiferent daca a mai fost anterior subiectul unui proces penal si daca i s-a aplicat sau nu 0 masura edueativa, a comis o inffactiune grav, a cArei gravitate este reflectat’ de pedeapsa previzuti de lege, de minim 7 ani inchisoare. Pottivit art. 187 din Noul cod penal, prin pedeapsa previzuti de lege se intelege pedeapsa prevazuti in textul de lege care incrimineaza fapta sdvarsité in forma consumati, fird Iuarea in considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei. In consecinté, comiterea de cite minor 2 unei infractiuni in forma tentativei nu are influent& asupra limitelor de pedeaps& avute in vedere la stabilirea masurii educative. Alegerea masurii educative care urmeaz si fie luati fafa de minor se face, in conditiile art. 114 din Noul cod penal, potrivit criteriilor prevazute in art. 74 din Noul cod penal. Instanta este astfel conditionati in primul rand de dispozitiile imperative ale art. 114 alin.t din Noul cod penal, care o obliga si dispund aplicarea unei masuri neprivative de libertate in toate cazurile in care nu sunt incidente dispocifile art. 114 alin.2 din Noul cod penal. Instanta poate dispune, nefiind insi obligata, a stabili o misurd educativi privativa de libertate in situatiile previzute in art. 114 alin, 2 din Noul cod penal, insi este obligati si dispund Iuarea unei masuri neprivative de libertate in celelalte cazuri, iar 1a stabilirea in coneret a masurii educative, privative sau neprivative de libertate, dupa caz, va avea in vedere criteriile prevézute in art. 74 din Noul cod penal, respectiv: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite starea de pericol creati pentru valoarea ocrotit natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinge ale infracgiunit -motivul sdvarsirit infractiunii si scopul urmarit natura si frecvenja infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului condutta dupa sdvdrsirea infractiunii $i in cursul procesului penal nivelul de educatie, varsta, starea de sandtate, situatia familiala si sociala Din modalitatea de reglementare a acestor criterii, se poate trage concluzia cd instantele de judecati trebuie sa le aiba in vedere pe toate, insi in cazul minorilor apreciem ca ordinea de prioritate este oarecum modificata, ultimul criteriu prevazut de lege — nivelul de educatie, varsta, starea de sénatate, situatia familiald si socialé - fiind deosebit de important. 16wa norway grants Din interpretarea literald a textului art. 114 alin.2 din Noul cod penal reiese ci situatiile la care face referire art. 114 alin, 2 din Noul cod penal sunt distinete i nu reprezintd conditii cumulative. in cazul in care minoral se afla in situatia prev. in art, 114 alin.2 lita din Noul cod penal instanta nu este obligata ca in cazul faptelor minore si dispund médsuri privative de libertate din simptul motiv ca fiptuitorul nu este la prima abatere de natura penal. In ceea ce ne priveste, considerim c& solutia propusa de Noul cod penal in art. 187 este in concordanté cu dispozitiile legale anterioare, aga cum au evoluat in timp, determinate de necesitatea unificarii practicii judiciare, Cum in sistemul juridic roman 0 problema 0 constituie practica neunitard, legiuitorul a avut in vedere stabilirea unor norme si criterii objective cate sa limiteze posibilele interpretiri si aprecieri, evident cu inconvenientul c& posibilitatea instantei de a decide este ceva mai limitata, ins in cazul art. 114 alin.2 din Noul cod penal, instanta nefiind obligaté si aplice masurile privative de libertate, consider ci posibilitatile sale de a decide nu sunt limitate prin raportare la art. 187 din Noul cod penal. in concluzie, ceea ce trebuie avut intotdeauna in vedere de instanta de judecata ce solufioneazi cauze cu inculpati minori este preponderenta scopului educativ al masurii educative, iar nu acela sanctionator, si si dispuna in concordanta cu acest principiu. 3. Consecintele rispunderii penale in eazul majorilor care, la data sivarsirii infractiunii, aveau varsta cuprinsi intre 14 si 18 ani Conform art. 134 alin. 1 din Noul cod penal, dispozitiile cuprinse in titlul privind minoritatea se aplic& si majorilor care, la data svarsirii infractiunii, aveau varsta cuprins& intre 14 gi 18 ani. In consecinga, instanta de judecatd poate dispune aplicarea unei masuri educative, neprivative de libertate ori privative de libertate, si faptuitorilor care au devenit majori pand la data pronuntirii hotararii, in aceasta situatie, este 1a fel de important ca instanta si aleag’ masura potrivita pentru majorul ce a comis infractiuni inainte de implinirea varstei de 18 ani, si de asemenea si stabileascd 0 durati corespunzatoare a acesteia, pentru ca scopul sanctiunii sé fie atins. Pentru a se evita totusi situate in care judecata ar urma s& aibé loc dupa implinirea varstei majoratului de c&tre faptuitor, se impune ca toate cauzele cu inculpati minori s& fie instrumentate cu maxima celeritate, Dispozitia este ins in perfecti concordant cu dispozitii similare din legislatii europene — inclusiv cea german, unde judecitorul de tineret — dup cum sugereaza si grants pentru insusirea cunostintelor scolare si profesionale si a fieut progrese in vederea reintegririi sociale si formuleazi propunerea de liberare din centrul educativ sau de éetentie. La formularea propunerii se tine seama gi de perioadele de internare anterioare. Propunerea cuprinsé intr-un proces-verbal motivat, impreun’ cu documentele care atest mentiunile consemnate in acesta, se inainteazi instanfei competente potrivit art. 516 alin, 2 din Noul cod de procedura penal, respectiv instanfei in a carei circumscriptie teritoriald se afla centrul de detentie, corespunzétoare in grad instanfei de executare. in cazul in care comisia constata ci minorul nu intruneste condifiile pentru a fi dispusi liberarea sa, in procesul-verbal se fixeaz un termen pentru reexaminarea situatiei acesteia, care nu poate fi mai mare de 6 luni. Totodat§, comisia comunicd procesul verbal minorului, care are posibilitatea ca, in termen de 3 zile, de la aducerea la cunostingé, sub semnaturi, si se adreseze cu cerere de liberare din centrul de detentie, instantel in circumscriptia cireia se afl centrul educativ, in vederea solutionarii cererii minorului sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consuita dosarul individual al minorului sau poate solicita copii ale actelor gi documentelor din acesta. C&nd instanta constat c& nu sunt indeplinite condifiile liberdrii din central de detentie, prin hotararea de respingere fixeaza termenul dup’ expirarea ciruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoitt, termen ce nu poate fi mai mare decat cel stabilit de comisie potrivit art. 180 alin, 5 din lege, Hotirérea instantei poate fi atacati cu contestatie la instanfa din circumscriptia teritoriald in care se afla centrul, corespunzitoare in grad instanfei care a avut competenta sit judece apelul hotararii prin care s-a aplicat masura educativa, in termen de 3 zile de 1a comunicare. Contestatia formulaté de procuror este suspensiva de executare. copie de pe hotirirea rimasi definitiva prin care s-a dispus liberarea din centrul de detentie se comunica serviciului de probatiune si organelor de politie competente. 2.3.2. Revenirea asupra liberdrii Daci minorul nu respect cu rea-credinté obligaiile impuse, instanfa revine asupra liberavii si dispune executarea restului rémas neexecutat din durata masurit interndrit intr-un centru de detentie. Potrivit art. 517 alin.2 tea a H-a din Noul cod de proceduri penal, instanta competenté sii dispundé asupra revenirii este instanfa care a judecat cauza tn prima instangi, Revenirea se dispune din oficiu sau la sesizarea consilterului de probatiune. tn situatia in care minorul a fost liberat din centrul de detentie, instanta este obligatd a stabili in sarcina acestuia respectarea uneia sau a mai multora dintre obligatiile previzute in art. 121 din Noul cod penal, sub supravegherea serviciului de probatiune potrivit alin. 3 al acestui articol. in consecinta, consilierul de probatiune este cel care are posibilitatea gi obligatia de a sesiza instanta, constaténd cd minorul nu respect obligatiile impuse. Este necesar ca odatd cu sesizarea serviciul de probatiune s& depund la dosar inscrisurile care dovedesc reaua-credinti a minorului; acesta are la réndul sau posibilitatea de a dovedi c& nerespectarea mésurilor a avut loc din alte cauze, neimputabile acestuia. Revenirea asupra liberirii nu poate avea loc decat in situatia in care minorul nu respect cu rea-credinta obligatiile impuse de instant; reaua-credinfa trebuie in consecinf’ apreciata de instant si dovedita cu orice mijloc de probé. Observatie: Sivérsirea de citre persoana cu privire la care s-a dispus liberarea din centrul de detentie a unei noi infracfiuni pand 1a implinirea duratei misurii intemnfrii atrage aplicarea dispozitiilor art. 129 alin, 2 lit. b — d din Noul cod penal, deoarece pentru a fi liberata din central de detentie este necesar ca persoana internatd si fi implinit varsta de 18 7 ywey norway grants ani, astfel c& orice infractiune comisé dupa liberare va atrage rispunderea penalii a acesteia ca major. 2.4, Schimbarea regimului de executare 24.1. — 2.42, Condifiile si procedura pentru continuarea executirii masuril educative privative de libertate in penitenciar Noul Cod penal a prevzut i posibilitatea schimbarii regimului de executare a masurii educative a internarii intr-un centru de detentie, dac& persoana internat care a implinit varsta de 18 ani are un comportament prin care influen{eaza negativ sau impiedicd procesul de recuperare si reintegrare a celorlalte persoane internate, situatie in care instanta poate dispune continuarea executirii mésurii educative intr-un penitenciar, fiind astfel modificatd nu sanctiunea penala, ci doar institutia de executare. 3. Calculul duratei misurilor educative Avand in vedere faptul ci in reglementarea Noului cod penal nu se mai pune problema unei durate nedeterminate a masurii educative, limitele minime si maxime pentru misurile educative privative de libertate fiind stabilite de lege, iar durata concreti a mésurilor educative riméndnd la aprecierea instantei, in aceste limite, s-a impus necesitatea stabilirii unor norme privind calculul masurilor educative. Potrivit art. 127 din Noul cod penal, in cazul misurilor educative privative de libertate dispozitiile art. 71-73 din Noul cod penal privind durata executirii pedepsei, computarea duratei mésurilor privative de libertate si computarea pedepselor $i masurilor preventive executate in afara farii se aplica in mod corespunziitor. Potrivit art. 72 alin.1 din Noul cod penal perioada in care o persoana a fost supusd unei misuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei inchisorii pronunfate, Scdderea se face si atunci cand condamnatul a fost urmarit sau judecat, in acelasi timp or! in mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente, chiar daca a fost condamnat pentru o alta fapta decat cea care a determinat dispunerea masurii preventive. in consecinta, din durata masurii educative se scade perioada in care minorul a fost arestat preventiv. Instanta va trebui ca in minut si efectueze deducerea potrivit art. 127 rap. Ja art. 72 alin.1 Cod penal. Dispozitiile art. 72 alin.2 si 3 Cod penal nu sunt aplicabile minorilor, dat fiind c& acestia nu pot fi condamnati la pedeapsa amenzii. {n cazul infractiunilor sAvérsite in condifiile art. 8, art. 9, art.10 sau art. 11 din Codul penal, cu alte cuvinte in toate situafiile in care competenta de judecare a cauzei in fond apartine instanjelor romdne poirivit acestor texte de lege, partea din pedeapsi, i Gurata masurilor preventive privative de libertate executate in afara teritoriului in durata pedepsei aplicate pentru aceeasi infractiune in Romania Credem ci textul este aplicabil, spre exemplu, in situatia in care minorul a fost arestat preventiv pe teritoriul unui alt stat in baza unui mandat european de arestare gi apoi incepe executarea mésurii educative in Romania, Un asemenea mandat poate fi emis de instant in vederea executarii mésurii educative privative de libertate, aga cum reiese din economia art. 514—515 din Noul cod penal gi art. 521 din Noul cod de procedura penala. Observatie: Dispozitiile privind deducerea sunt aplicabile numai in cazul in care in privinta minorului a fost dispusi o misuri preventiva privativa de libertate — retinerea, arestarea preventiva sau arestul la domiciliu, si numai in situatia in care instanta aplicd acestuia 0 masuri educativa privativa de libertate — intemarea intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie. 48,“Ky norway grants BIBLIOGRAFIE - “Codul de proceduré penal comentat. Executarea hotirérilor penale”, N.Volonciu, R. Morosanu, 2007 - “Institutii si infractiuni in Noul cod penal” — ghid destinat formérii formatorilor $colii Nationale de Grefieri, F. Streteanu, R. Morosanu, 2010 - in cadrul Proiectului finantat de Uniunea European din Facilitatea de Tranzitie ,Continuarea asistentei tehnice pentru consolidarea re{elei de formatori a Scolii Nationale de Grefieri (SNG) si pentru imbun: abilitatilor lor de predare in ceea ce priveste noul Cod civil si nou! Cod penal” = Ghid privind dispozitiile noilor coduri, penal si de procedura penald, in materia minorilor ~ Ministerul Justitiei, 2011 ~ 2012, in colaborare cu judecétor Simona Franguloiu, Curtea de Apel Brasov si judecdtor Michael Klein in cadrul Proiectului “Dezvoltarea justitiei pentru minori in Romania” coordonat de Ministerul de Justitie ~ Serviciul Programe Europene - "Noul cod penal. Ghid de aplicare pentru practicieni” — Corina Voicu, Andreea Simona Uzlau, Raluca Morosanu, Cristinel Ghigheci, Ed. Hamangiu, 2014 - "Noul cod de procedura penala comentat” — colectiv de autori sub coordonarea prof. univ. dr, Nicolae Voloneiu ~ Ed. Hamangiu, 2014 49Za norway grants Norwegian Financial Mechanism 2009-2014 Programul RO 24 ,futarirea capacitatit judiciare si cooperare” Projectul *Consolidarea capacitatii sistemului judiciar din Roménia de a face fata noilor provocari legislative $i institutionale/Strengthening the capacity of the Romanian judicial system to face new legislative and institutional challenges” Seminar "Noul Cod penal” 22 ~ 23 iunie 2015 Curiea de Apel Galati STUDI DE CAZ -MASURI ALTERNATIVE LA DETENTIE I, Aménarea aplicarii pedepsei Prin sentinga penala de la data de 17.06.2014 Judecttoria X a dispus condamnarea inculpatului AB la 1 an si 6 luni inchisoare pentru sAvérsirea infractiunii de ucidere din culpa prev. de art, 192 al. 1,2 C.p. gi a dispus aménarea aplicarii pedepsei pentru un termen de incercare de 3 ani si 6 luni, cu aplicarea masurilor de supraveghere prev. de art. 85 al. 1 C.p. S-a rejinut c& inculpatul fiind in stare de ebrietate a accidentat victima care traversa regulamentar pe trecerea de pietoni. Prin aceeasi sentinfa s-a dispus ca inculpatul si execute urmatoarele obligatii: si se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medical, s& nu conduc nici un vehicul pe durata termenului de incercare. Pe parcursul judecatii inculpatul a fost prezent, judecata a avut loc conform procedurii simplificate, s-a efectuat in cursul judecdii un raport de evaluare a inculpatului major, iar acesta a aritat cd este de acord si presteze munc& in folosul comunititii. Desi procurorul a solicitat cu ocazia dezbaterilor ca inculpatul s& fie obligat si i, instanja nu a dispus in acest sens, ardtnd presteze 30 de zile de munca in folosul comuni in motivare ci nu poate dispune ca inculpatul si presteze munca in folosul comunititii din moment ce serviciul de probafiune competent nu @ pus Ja dispozitia instantei informatiile cuprinse in baza de date constituita la nivel national si nici lista institufiilor din comunitate in cadrul cArora poate fi prestati munc4 neremunerata in folosul comunitifii si tipurile de activitifi care pot face obiectul acesteia, cursurile, programele sau activitatile care pot fi impuse in confinutul unor obligafii sau al unor masuri educative. ~ Solutia si dispozifiile instantei sunt legale? Care sunt cdile legale pe care le are serviciul de probafiune in situatia in care solutia instanjei nu este legal?Sin wa p norwa 1s grants” IL Suspendarea sub supraveghere a executiirii pedepsei 1, Prin sentinta penala de la data de 10.09.2014 Judecatoria X a dispus condamnarea inculpatului AB pentru s&varsirea infractiunii de proxenetism prev. de art. 213 al. 1 Cp. gi a dispus suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei pentru un termen de incercare de 4 ani, cu aplicarea masurilor de supraveghere prev. de art. 93 al. 1 C.p. Prin aceeasi sentingi s-a dispus ca inculpatul sa presteze 60 de zile de muncd in folosul comunitijii. in cursul judecdtii inculpatul a fost prezent la un singur termen, la care a ardtat cd doreste si se prevaleze de dreptul la ticere, find ins prezent la toate termenele avocatul séu ales. Sentinfa a rimas definitiva prin neapelare la data de 04.01.2015. ~ Identificagi greselile/omisiunile de fond/procedura ale instantei, ~ Care credefi ci sunt solufiile practice pentru ca aceste omisiuni/erori si nu afecteze suptavegherea? 2. Prin sentinfa penal de ta data de 24.02.2015 instanja a dispus suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei de 3 ani inchisoare aplicati inculpatului CD, care locuieste in comuna Jilava, pentru sivargirea infractiunii de evaziune fiscalé, pentru un termen de supraveghere de 4 ani. Instanta a dispus aplicarea mésurilor prev. de art. 93 al. 1 C.p. si a masurilor prev. de art. 93 al. 2 lit a si d C.p. — si urmeze un curs de pregitire scolard ori de calificare profesional si si nu piriseased teritoriul Romaniei, flird acordul instanfei si a dispus si execute 80 de zile de munca in folosul comunitatii, conform acordului exprimat de inculpat, indicénd dou instituyii a care s& fie efectuata munca in folosul comunitajii — Primaria localitijii Tumu Magurele sau Primaria Berceni. Sentinja a rimas definitiva urmare a respingerii apelutui declarat de inculpat, Cu ocazia inceperii supravegherii consilierul de probatiune constati 0% persoana condamnata are varsta de 63 de ani, c& este absolvent de masterat, condamnatul criticand dispozitia instanjei de a urma un curs de pregtitire scolara ori de calificare profesionala. Totodata acesta solicit ca munca in folosul comunitatii sf fie executatd la Primaria comunei Jilava, unde locuieste, Ins consilierul de probatiune constata ca nicio institutie din comuna Jilava nu se afla in baza de date a institutiilor din comunitate. ~ Cum apreciati solutia instanfei? Dar daca persoana condamnata prezinta consilierului de probafiune acte medicale din care reiese ci nu este apt si execute munca in folosul comunitiii, acte pe care nu le-a prezentat instanfei in cursul judecafi, flind de acord in cursul judecifii si presteze o astfel de munca? ronwa norwa grants 3. Inculpatul a fost condamnat prin sentinfS definitiva la pedeapsa inchisorii cu suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, pentru un termen de supraveghere de 3 ani, fiind dispuse masurile prev. de art, 93 al.1 e-p. si obligatia prev. de art. 93 al. 2 lit. d C.p., instanfa a dispus ca aceea de a nu pirdsi teritoriul Roménici, fara acordul instanfei. Totodati, acesta sii execute 60 de zile de muned in folosul comunititii la Agenfia National Antidrog si a obligat inculpatul la plata sumei de 20.000 lei cditre partea civil SN gi 870 lei cdtre Spitalul de Urgenta X. La patru luni de la riménerea definitiva a hotii i, condamnatul invedereazd consilierului de probatiune ca si-a gisit un loc de munca in Spania, prezentiind documente in acest sens, ardttind c& doreste si se angajeze, aceasta find singura posibilitate de a achita despagubitile civile. Consilierul de probatiune sesizeazi instanfa cu o cerere in care solicita permisiunea instanjei ca persoana supravegheatd s4 pariseasca teritoriul Roménici. = Identificafi dispozitiile gresite ale instantei. = Consilierul de probafiune a procedat in mod legal? Ce poate dispune instanta? UL. Liberarea condifionati 1. Instanta de judecata a admis prin sentinja cererea de liberare conditionaté pentru restul neexecutat de 622 de zile, cerere formulaté de condamnatul EF, dispunind totodata ca acesta si respecte masurile prev. la art. 101 al. 1 C.p. si sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare social derulate de citre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate, Din hotirdrea de condamnare rezult& c& instanfa prin sentinta de condamnare a dispus aplicarea pedepsei complementare si accesorii ca inculpatul si nu comunice cu victima Z gi si nu se apropie de aceasta. impotriva sentintei penale a formulat contestafie Ministerul Public, iar instanja de control judiciar a admis contestajia si a dispus, in plus fafi de masurile si obligatile stabi de prima instanfa, ca persoana condamnata si nu se afle si si nu participe la meciuri de fotbal. te ~ Solufia instantei este legala? - Ce va dispune instanfa daci pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul invedereaz cA s-a impicat cu vietima Z, cu care doreste si se Jitoreascd, solicitind sa i se permitd s& comunice cu aceasta in continuare, formuland in acest sens o contestatie la executare in baza art. 598 al. | lit. ¢ Copp. si invocdnd o impiedicare la executare? IV. Modificarea obligafiilor. Revocarea/ anularea amAnirli aplicirii pedepsei/suspendirii sub supraveghere a executirii pedepsei yZi “Torwa ae grants” 1. Prin sentinja penala de la data de 22.06.2014 Judecdtoria X a dispus condamnarea inculpatului AB la 1 an inchisoare pentru stivarsirea infractiuni de santaj prev. de art, 207 al. 1 C.p. si a dispus amanarea aplicdrii pedepsei pentru un termen de incercare de 2 ani, cu aplicarea misurilor de supraveghere prev. de art. 85 al. 1 Cip. S-a refinut cd inculpatul, fiind consumator de droguri, 2 amenintat in mod repetat pe minorul SC ca il va agresa daca nu fi di sume de bani de 20 — 30 lei, scopul find acela de a-gi procura bani pentru achizitionarea dozelor de cannabis, scop recunoscut de inculpat, Prin aceeasi sentinfi s-a dispus ca inculpatul si execute urmitoarele obligatii: sA se supund misurilor de control, tratament sau ingrijire medical, si nu se apropie de persoana vétimati SC la mai putin de 300 de metri si si nu conducd nici un vehicul pe durata termenului de incercare. Primind copia sentinfei rimase definitive, consilierul de probafiune a constatat c& instanfa mu a indicat institutia la care condamnatul urma s& execute obligatia de control, tratament sau ingrijire medicala. Totodaté, a constatat ci persoana condamnati nu are permis de conducere, motiv pentru care a sesizat judecitorul delegat cu executarea cu privire la faptul cd existi o nelimurire in cuprinsul sentinfei si de asemenea a solicitat incetarea obligafiei de a nu conduce nici un vehicul. Iudecdtorul delegat cu executarea a emis adresi citre serviciul de probatiune, in vederea efectuirii unui raport de evaluate privind pe condamnat si dup primirea acestui Taport sesizeaza instanja cu o contestatie la executare intemeiatd pe dispozifiile art. 598 al. 1 lit eCpp. Ce va dispune instanta? 2. Inculpetul a fost condamnat prin sentinta definitiva la pedeapsa inchisorii cu suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, pentru un termen de supraveghere de 3 ani, flind dispuse misurile prev. de art. 93 al.1 C.p. Totodati, instanta a dispus ca acesta si execute 60 de zile de muncé in folosu! comunitéfii la Agentia Nationala Antidrog si a obligat inculpatul la plata sumei de 20.000 lei catre partea civilé SN si 870 lei cdtre Spitalul de Urgenta X. Dupa un an de la inceperea supravegherii, condamnatul a adus la cunostinf’ consilicrului de probatiune ci doreste s& igi stabileascd regedinga fn Italia, la mama sa, depundnd dovezi in acest sens. Consilierul de probatiune a sesizat instanfa de judecati, solicitind ca aceasta sé dispuna si obligagia prev. de at. 93 al. 2 lit. d C.p., aceea de a nu parasi teritoriul Roméniei, fir acordul instanfei, dat fiind cele aritate de condamnat, - Cum apreciati sesizarea formulata de consilierul de probatiune? ~ Ce se va intémpla daca mai inainte cu trei luni de expirarea termenului de supraveghere condamnatul nu a ficut dovada achitérii obligatiilor civile?FD irons a no : S ° grants” 3. Numitul CD a fost condamnat la pedeapsa fnchisorii cu suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei pentru un termen de supraveghere de 3 ani, Acesta s-a prezentat la serviciul de probatiune la toate intrevederile stabilite, ins nu a respectat masura de supraveghere referitoare la anunfarea nei deplasari care depiigeste 5 zile, condamnatul plecdnd in concediu o siptéména fri a anunta, Serviciul de probafiune a sesizat instanfa relativ la nerespectarea masurii de cdtre condamnat. Instanfa de judecaté a respins sesizarea serviciului de probatiune, cu motivarea ci este abuziva, deoarcce mu a fost dovedita reaua —credinfé a condamnatului. Cum apreciati sesizarea serviciului de probatiune? 4, Cu privire la numitul CD in vérsti de 21 de ani s-a dispus aménarea aplicarii pedepsei pentru un termen de supraveghere de 2 ani, pentru sivarsirea infractiunii de furt calificat. S-a dispus prin sentin(d ca inculpatul s4 respecte masurile prev. de art. 85 al. 1 C.p. si obligatiile prev, de art, 85 al. 2 lit. a, b gi ¢ C.p. ~s& urmeze un curs de pregatire gcolard ori de calificare profesionala si si freeventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala gi de asemenea s& presteze un numar de 30 de zile de muned in folosul comunitétii, consilieral de probatiune stabilind instituria la care urmeaz s& fie executati aceast masura, respectiv Primaria X. Totodata s-a dispus si obligatia prev. de art. 85 al. 2 lit. e C.p., respectiv si nu comunice cu coinculpatul Y. Condamnatul nu s-a prezentat Ia serviciul de probafiune la ptima intrevedere, fiind necesaré o a doua convocare, la care condamnatul s-a prezentat insofit de coinculpatul Y, insistand ca acesta sé fie prezent la fntrevedere. Ulterior i-au fost aduse la cunostinta dispozifiile sentin{ei, s-a prezentat la marea majoritate a intrevederilor stabilite, fara a fi fnsojit de cineva, insk uneori a intarziat una — doud zile, motivand cd a fost plecat din localitate. De asemenea a urmat un program de reintegrare sociala si un curs de bucdtar, gisindu anunfarea unei deplasari care depigeste 5 zile, condamnatul plecénd in interes de serviciu 0 ulterior un loc de mune, ins nu a respectat masura de supraveghere referitoare la siptiménd in Brasov far a anunja, perioada in care nu s-a prezentat nici Ja institufia unde trebuia si execute munca in folosul comunitafii. A doua zi dupa ce a revenit in Bucuresti, s-a prezentat la Serviciul de Probatiune si a anunfat despre intoarcere. Serviciul de probafiune a sesizat instanfa relativ la nerespectarea misurilor de cdtre condamnat. Cum apreciati sesizerea serviciului de probatiune? 5, Inculpatul X a fost condamnat prin sentintd definitiva la data de 12.05.2014 pentru © infracjiuni de talharie calificatd, sdvarsiti in luna august 2013, a pedeapsa inchisorii de 4 ani, dispundndu-se suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei conform art. 86 ind. 1 C.p. pentru un termen de incercare de 6 ani, cu aplicarea art. 86 ind. 3 al. 1 C.p. si al. 3 lit. sid Cop respectiv si nu freeventeze Scoala Generali nr, 85 si imprejurimile acesteia gi sa nu“Torwa grants” intre in legituré cu partea civilé Y. Totodatd, s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 5000 lei daune morale catre partea civil Y. Cum ar trebui si procedeze consilierul de probajiune penta a verifica respectarea obligajiilor? Dar dac& va constata c& acesta se deplaseazii siptimanal la Scoala General’ 85, iar X motiveaza cd frafii sii sunt elevi la aceasti scoala? Serviciul de probatiune poate sesiza instanfa cu o cerere in care solicit modificarea obligafiilor impuse prin sentinta de condamnare? Serviciul de probatiune poate sesiza instanfa cu o cerere in cate solicit revocarea suspendiirii sub supraveghere daca X nu-si execut obligatiile civile?wa norway grants STUDI DE CAZ- MINORITATEA J. Referatul de evaluare Prin incheierea de la data de 30.04.2014 Judecatoria X a dispus efectuarea unui referat de evaluare cu privire la inculpatul minor AB, trimis in judecaté pentra sivarsirea infracjiunii de télharie, Consilierul de probafiune s-a deplasat la adresa indicati de instan{& si a constatat c&, desi minorul locuieste efectiv la aceasta adresé, aspect care i-a fost adus la cunosting& de vecini, at€t minorul cat si parinfii acestuia au refuzat si discute cu consilierul de probatiune si sii se deplaseze la sediul serviciului de probatiune. in acest caz, consilierul de probafiune a purtat o scurta discufie cu doi vecini ai minorului, de fa care a aflat date despre comportamentul acestuia in blocul in care locuieste si de asemenea s-a deplasat la scoala unde invafi minorul, unde a discutat cu diriginta acestuia. Dupi obfinerea acestor informafii, consilierul de probatiune a intocmit 0 adres citre instan}a in care a precizat ca s-a aflat in imposibilitate de a intocmi referatul de evaluare gi a arlitat care sunt datele si informatiile obfinute. Ulterior, dupa primirea adresei, instanta prin incheierea de la data de 29.05.2014 a solicitat din nou serviciului de probatiune intocmirea referatului de evaluare cu privire la minor, sub sanctiunea amenzii judiciare. = Consilierul de probatiune a procedat corect? - Instanta de judecati a procedat legal? - Cum va acfiona consilierul de probatiune in continuare? = Dar daca inculpatul era major, iar nu minor? 2, Cu privire la inculpatul minor X, care locuieste impreund cu parinfii in jud. A, procuroral de la Parchetul de pe lang Judecdtoria Y a dispus efectuarea unui referat de evaluare, in cursul urmétirii penale. Ulterior a dispus trimiterea in judecata a inculpatului minor, pentru sivarsirea infractiunii de talharie, Referatul de evaluare a fost efectuat de Serviciul de Probafiune din localitatea A, unde locuieste minorul, La termenul din 20.03.2015 instanta de judecatd a dispus efectuarea unui now referat de evaluare cu privire 1a minor, de cAtre Serviciul de Probajiune Y, care s& confind propuneri privind masurile ce pot fi aplicate acestuia si programele ce pot fi derulate in privinta minorului, acordand termen la data de 27.03.2015, cu menfiunea c& acest termen a fost acordat fafd de imprejurarea od minorul se afld in stare de arest preventiv. De asemenea, instanfa a dispus ca discufiile dintre minor si consilierul de probatiune si aiba loc in prezenta ‘unui interpret de limba maghiard, intrucat aceasta este limba matemi a minorului, iar la efectuarea primului referat nu a fost prezent un asemenea interpret, discufiile cu minorul find ficute in mod direct de consilierul de probafiune, cumoscator de limba maghiara,ws norwa grants La termenul din data de 27.03.2015 s-a prezentat consilierul de probatiune de la serviciul de probaiune din circumscriptia instantei care judeck cauza si care @ aritat ci poate formula precizari suplimentare, luandu-i-se 0 declarajie de catre instant’, care a revenit asupra dispozifici de efectuare a unui nou referat de evaluare. - Consilicrul de probafiune a procedat legal pe parcursul intocmirii referatului de evaluare in cursul urmatririi penale? + Instanta de judecata a procedet legal? IL MASURI EDUCATIVE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE 1. Prin sentinta penal pronuntati de Judecitoria X s-au dispus urmatoarele: {n baza art. 114 alin.1, art. 118 C. pen., s-a aplicat inculpatului minor FAM misura educativa a supravegherii pe o durata de 4 luni sub coordonarea serviciului de probajiune, cu incepere de la data rimanerii definitive a sentinfei, pentru sivargirea a 11 infractiuni de furt calificat gi una de distrugere, in concurs. in baza art. 121 alin, 1 lit. a C. pen., s-a impus inculpatului ca pe durata executiii misurii educative a supravegherii si urmeze un curs de pregitire scolar sau formare profesionald, si mu depaseasca firé acordul Serviciului de probatiune Teleorman limita teritorialé a Judefului Teleorman, si nu se afle si si nu frecventeze locuri in care sunt amenajate baruri, jocuri de noroc, s nu ia legitura si si nu comunice cu inculpatul VI, si se prezinte la serviciul de probatiune la datele stabilite de acesta. {in baza art. 114 alin.1, art. 118 C. pen,, s-a aplicat inculpatului major VI minor la data faptelor, masura educativa a supravegherii pe o durati de 4 luni sub coordonarea serviciului de probatiune, cu incepere de la data riménerii definitive a sentintei, pentra sdvarsirea a 8 infracfiuni de furt calificat. in baza art. 121 alin, 1 lit. aC. pen., s-a impus inculpatului ca pe durata executdrii misurii educative a supravegherii si urmeze un curs de pregitire gcolari sau formare profesionala, si nu depiscasci far acordul Serviciului de probatiune Teleorman limita teritorialé a Judetului Teleorman, sé nu se afle si sA nu freeventeze locuri in care sunt amenajate baruri, jocuri de noroc, s& nu ia legatura si sX nu comunice cu inculpatul VI, si se prezinte la serviciul de probatiune la datele stabilite de acesta. S-a atras atentia inculpafilor asupra consecinfelor nerespectirii obligatiilor impuse si ale sivarsirii de noi infractiuni in cursul executirii misurii educative a supravegherii sub coordonarea serviciului de probatiune. in baze art. 208 C.pr.penala, art. IT alin.2 din O.U.G. nr. 82/2014, sa constatat legalitatea si temeinicia misurii preventive a controlului judiciar luata fata de inculpat prin incheierea nr, 42/31.07.2014 a Tribunalului Teleorman, Conform art. 121 alin. 3 C.penal, s-a dispus ca supravegherea executirii obligatiilor impuse de instanti sa se faci sub coordonarea Serviciului de Probatiune Teleorman, ycone grants” in baza art, 397 alin. 1 C. proc. pen. raportat la art. 1357, art. 1372, art, 1381, art. 1382 C. civil, a fost admisd actiunes civila formulata de pirtile civile si au fost obligati inculpafii in solidar i in solidar si cu partile responsabile civilmente la plata de daune materiale. Instanta de fond a refinut of “inculpafii au sAvarsit fie singuri, fie in colaborere, in coautorat, infractiuni de prejudiciu, infractiuni de furt calificat in dauna mai multor persoane vatimate de pe raza comunei V, prin acelasi mod de operare, pitrunzind in curtile gi locuinfele parfilor civile, profitind de faptul c& imobilele respective nu erau pizite si proprietarii erau plecafi. Majoritatea bunurilor sustrase reprezentau bunuri care nu aveau 0 valoare intrinsccd foarte mare sau apreciabilé, fiind bunuri mobile pe care proprietarii le foloseau si se foloseau de ele in gospodiiria proprie, o parte din acestea fiind recuperate, iar 0 parte vandute unor persoane neidentificate, Cuantumul daunelor materiale variaz pentru fiecare parte civilé in parte, si reprezenta contravaloarea produselor sustrase, inculpatii valorificdnd aceste bunuri pentru sume modice de bani, tn special, pentru a-si procura venituri pe care le foloseau in interes personal, pentru a-si cumpara figari, sau pentru a juca la jocuri de noroe, in special, ineulpatal FAM. {in acelagi timp, s-a tinut cont si de faptul c&, desi la urmarirea penal inculpatii nu au recunoscut in totalitate faptele, in faza cercetitii judecitoresti ambii inculpafi s-au prezentat Ja termenele de judecatt si au declarat ci recunose faptele comise, fiind de acord si repare si prejudiciile produse pirtilor civile gi si le despgubeasca. De asemenea, instanta de fond a mai avut in vedere ci ambii inculpati au comis faptele in minoritate, sunt infractori primari si nu au antecedente penale, iar concluziile referatelor de evaluare intocmite in cauzi au fost in sensul c& atét inculpatul VI cét si FAM beneficiazd de resurse familiale pentru adoptarea unei conduite prosociale $i se pot corija sub o indrumare gio atenta supraveghere din partea unui organism abilitat. Pentru diminuarea nevoilor criminogene identificate, consilierul de probatiune a recomandat prin raportul de evaluare c& atét minorul VI, edt si minorul FAM sa fie inclusi {ntr-un program individual cu durata de cel putin trei luni. Instanja de fond a avut in vedere la alegerea masurii educative pentru cei doi minori referatele de evaluare, tinind cont de propunerile consilierului de probatiune, apreciind ca exist un olimat si un suport familial pentru fiecare dintre ei care si le permit corijarea si indreptarea comportamentului cAtre respectarea valorilor sociale de naturi patrimoniala, avand ins& oarecare rezerve in privinta existentei resorturilor inteme, de natura psihologica ale celor doi tineri in sensul of acestia vor intelege acest avertisment si se vor responsabiliza pe viitor.” Ulterior, prin decizia penala a Curfii de Apel B din data de 17.04.2015 s-au dispus urmitoarele:“Torwa grants” Conttintsepurter in baza art. 421 pet. 2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de Ministerul Public ~ Parchetul de pe langi Judec&toria Alexandria impotriva sentinfei penale nr. pronuntatd de Judecitoria X. Desfiinfeaza in parte sentinfa penal’ apelata gi rejudecdind: jn baza art. 114 alin.1, art. 120 C. pen. aplicé inculpatului minor FAM masura educativa 8 asistiriézilnice pe o durati de 6 luni sub coordonarea serviciului de probatiune, cu Incepere de la data riménerii definitive a prezentei hotarari. Meantine celelalte dispozitii cu privire [a ineulpatul FAM. In baza art. 114 alin.1, art. 120 C. pen. aplicd inculpatului major VI (minor la data faptelor) masura educativa a asisttrit zitnice pe o durati de 6 luni sub coordonarea serviciului de probatiune, cu incepere de la data rimanerii definitive a prezentei hotirari. {in baza art. 121 alin. (1) lit. a) C, pen, impune inculpatului ca pe durata executtrii misurii educative a supravegherii si urmeze un curs de pregatire scolar sau formare profesionald, si nu depiseasci fri acordul Servicjului de probatiune Teleorman limita teritoriala a Judetului Teleorman, si nu se afle si s& nu frecventeze locuri in care sunt amenajate baruri, jocuri de noroc, si nu ia legatura si si nu comunice cu inculpatul Florea Andrei Mihai, si se prezinte la serviciul de probatiune la datele stabilite de acesta. Menfine celelalte dispoziii cu privire la inculpatul Voicu Iulian, Instanfa de apel a refinut urmatoarele: "Curtea consider ci fata de cei doi inculpati mu se justifict luarea unei masuri educative privative de libertate, aga cum a solicitat Parchetul, avand in vedere natura infractiunilor si atitudinea sinceri manifestat, insi, raportat la imprejurarite si modul de comitere a infractiunilor, prin pitrunderea in curfile si locuintele Partilor civile, la valoarea totald a prejudiciului cauzat, la numérul mare al faptelor savarsite, ceea ce denoti perseverenti inftactionala, apreciazi cA se impune Tuarea unei masuri educative neprivative de libertate mai aspre si anume, asistarea zilnicd, pe perioada maxima de 6 luni, conform art. 120 Cp, sub supravegherea serviciului de probatiune, misura care, Prin obligafiile impuse, este apt a contribui la prevenirea sivarsirii de noi infractiuni gi formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept si fat de regulile de conviefuire social.” ~ De la ce data incepe executarea masurii? De la ce dati incepe executarea obligafiilor? > Ce-se intampli daca, pe parcursul executirii misurii se descopera ci minorul FAM are o dependenti de jocuri de noroc gi, desi nu iuvaled dispozifiile instanfei de a frecventa baruri continua si joace jocuri de noroc in locuri publice neamenajate, recunoscdnd in fala consilierului de probajiune c& sustrage sume mici de bani de la mama sa, aspect neconfirmat de mama? i masurii ~ Ce va dispune instanja de judecata daca ulterior in cursul execut asistirii zilnice minorul FAM mai s&varseste o infractiune de furt calificat, 10as awa » gra nts” pentru care este trimis in judecat’? Dar dac& majoral VI sivarseste 0 noua infractiune de furt calificat, pentru care este trimis in judecati? 2. S-a decis ci reprezinta o sesizare referitoare la modificarea pedepselor sesizarea formulati de judecitoral delegat cu executarea hotérarilor penale, prin care s-a ardtat, in conformitate cu dispozitile art, 554 al.2 C.p.p, c& existi o impiedicare la executarea masurit educative neprivative de libertate a asistitii zilnice, pentru o perioada de 6 luni, deoarece cu prilejul punerii in executare s-a constatat of, in prezent, inculpatul se afld in executarea unei nasuri educative privative de libertate a internarii fntr-un centru de detentie ~ Penitenciaral de Minori si Tineri Craiova, misurd aplicata de o alta instanfi, resindndu-se 4, "Examindnd sesizarea formulati de judecstorul delegat de la Judecitoria Videle, intemeiati pe dispozitiile ait, 598 al. | lite si al. 2 teza a Il-a C.pp., se constatii c& aceasta mu are natura unei contestafi la cxecutare, unmare a intervenirii unei impiedicdri Ja executare, aga cum a apreciat judecdtorul delegat, ci a unei sesiziri privind contopirea unor misuri educative, contopire care, de altfel, ar fi trebuit efectuat de instanfa care a pronuntat sentinfa penala nr. 34/26.06.2014, intrucdt sentinfa penal nr. 4/4.03.2014 pronuntatd de Tribunalul Arges, prin care a fost aplicat masura educativa a interndrii fntr-un centru de detenjie pentra o perioada de 5 ani a rdmas definitiva prin decizia penalA nr. 304/27.05.2014, pronuntaté de Curtea de “Apel Pitesti, mai inainte de pronunfarea sentinfei nr. 34/2014. ‘Astfel, se constati ci la data de 26.06.2014 cAnd a avut loc solutionarea cauzei cu nr. 112/335/2013, hotérarea nt. 4/4,03.2014 pronunfaté de Tribunalul Arges, prin care a fost aplicaté mésura educativa a intemarii intr-un centru de detentic pentru o perioada de 5 ani era definitiva prin decizia penald nr. 304/27.05.2014, pronunfati de Curtea de Apel Pitesti, astfel cc prima instanff era obligata s& procedeze la aplicarea dispozitiilor art. 125 al. 2 rap. la art. 129 al.l Cod penal si si aplice masura educativa privativa de libertate a internarit intr-un centru de detentic pentru o perioada de 5 ani. ‘Cu toate acestea, asa cum reiese din dispozitivul sentinfei si din considerente ~ fila 13 a sentinjei, instanfa, procedand la aplicarea unei singure masuri educative, @ dispus insé intemarea intr-un centru de detentie pentru o durati de 2 ani, iar nu de 5 ani. Ulterior prin decizia penalé nr. 1253/16.10.2014 pronunfati de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I Penal, in baza art. 114 al. 1 rap. la art. 120 C.p. s-a aplicat inculpatului VEA misura educativa a asist&rii zilnice pentra o perioada de 6 luni, fiind admis, printre altele, apelul declarat de Ministerul Public ~ Parchetul de pe lang’ Judecitoria Videle. Se constatd c& sesizarea judecdtorului delegat are in realitate natura unei_sesizari privind contopirea, in temeiul art. 129 al.1 Cod penal, a masurii educative a asistirii zilnice aplicate minorului VFA prin sentinja penala nr. 34/2014 a Judecdtoriei Videle, definitiva prin decizia penal nr. 1253/16.10.2014 pronunfati de Curtea de Apel Bucuresti - Secfia I Penalé sia misuri educative aplicate prin hotarirea nx. 4/4.03.2014 pronuntati de Tribunalul Arges, prin care a fost aplicata mésura educativa a intemdsii ntr-un centru de detentie pentru o perioadi de 5 ani, defintiva prin decizia penalé nr. 304/27.05.2014, pronuntata de Curtea de ‘Apel Pitesti in cauzi find incidente la acest moment dispozitile art. 585 C.p.p. eu raportare la art, 129 Cod penal. ‘Asa fiind, se constaté cA, potrivit art. 585 al. 2 C.p.p. instanfa competenté sa dispuna asupra modificirli pedepsei este instanta de executare a ultimei hotéréri sau, in cazul in care persoana condamnati se aflé in stare de detinere, instanja corespunzétoare in a caret circumscriptie se afla locul de detinere. ‘Cum in acest moment minorul se afla in executarea masurii educative privative de libertate in Penitenciarul de Minori si Tineri Craiova, competenta aparfine Judecdtoriei awa norway grants } instanfa corespunzatoare in grad instanjei de executare a ultimei definitive — Judecstoria Videle - in a edrei circumscriptie se afl local de definere."! “CA. Bucuresti S.Ipen, desta nr 431A/26.11 2016, 12