Chidul managerului eficient — 9 lucrari care-ti arata cum sit obtii cele mai bune \ducerea firme ie vedere fal, procesul prin care oumenit sunt informati si indrometi penwrs a odgine rezultere cat mai bane. A cemunica oficient Inseanna ny numai a-ti pune gandurile in ordine si a le Prezenta hhts-un mod accesibil, ci ¢i.a le exprime intr-un fel care si capteze atentia receptoruui, Principalele avantaje ale unei comuniediri eficiente sunt: cAstigi cooperarea celor din jurut tu: Gai nastere Ie mai putine netimelegeri: vin mat injelegatori: ti Perceput ca find o persoand plicuta, pe care merita sé 0 ascaly % devii mai metodic: i misesei capacitatea de a gindi clan. say 97 *\RENTROP & STRATON _/ Ge bet Comat Ate wiwerss01, Necesitatea de a comunica Comunicarea face luerurile si mearg’. Activititile ma hageriale implicd in mod obisnuit tie solicitares sau famizarea de informa, lie influentarea celor din jur pent 2 acotia si injeleaga cose ayieaptd de a ei si sl accepte sa actioneze conform dorintelor managerului Cert este cé, de multe oF, comunicarea inadzevati sau lipsa comunicarit duc la neinfelegeri si la devinformare: cu alte cuvinte, genereaza probleme. Semne ale unci proaste comuniciri Rareori oamenii isi dau silina si se exprime coreet. in tajoritatea cazurilor, comunicarea incorect® <= datorenzi ‘mai mult modului de exprimare decat unei gandit jntorto- cheate*. Cind oamenii simt c& ceva nu lesa fost comunicat ccum trebuie, ei au tendinfa de a spune lueruri cai © .De ce rai spts aga de la fnceput?* © ,Of, e€t as vrea st spuna clar ce vies de la mine .Nu sunt deloe sigur ee wrebuie st fac. ¢ .Niciodat mu gtiu edad glamoste gi edad nu. #8 ,Amn senzatia c& n-am injeles.* multe ori, neinjelegerea mesajului comunicat nici ri este mentionata eu voce tare. Ea poate lua forma unui oftat sau a unei ineruntari, din care poti deduce ed persoana cu ‘care comunici este intr-o dilemi Formularea incorect a mesajelor Procesul prin care idle si informatiile sunt converte in ‘mesaje care urmeaza fi transmise trebuie si fie corect apre- cit. Este foarte bine sf ai grinch st ide’ interesante, dar tre= buie sa sti sa le comunici ca atare, Dowd lucruri pot in- piedica o bund comuni ‘lncapacitatea de a gdndi clar side a formula logic ceca ce vrei si ccrmunici ~ de exempln, si spui Se termini plicurile” cdind de fapt vrei sa spui ..Avem nevois de, plicuii @ Incopacitatca de a infeloge intesesee receptorului si de a formula mesajul astfel inett sf captezi atentia acostu- ia inca din start Daci mesajul nu este clar eaprimat, el nu poate fi prove- sat coreet de edie ceilalfi si comuniecarea nu va aven succes. receptorul nu este atent si pierde inceputul comu- ii, este clar ci nu va , prinde* mesajul complet Crearea unei impresii false Oamenii de afaceri dorese raeori si part insultivor saw violent fzic, insa unele aspecte ale comportirii lor pot crea ‘in mod eronat aceasta impresie. Trei dintre principal factori cate ti pot ofensa pe partenerii tii de afaceri sunt: @Aspectul. Lipsa de grifa in alegerea imbractmintet pentru 9 anumité ocazie indica fie ci le acorzi prea putind atentie celor cu care te intdlnest, fie ck doresti sifi domini din start. © pereche de blugi peticiti si niste adidasi vecki de cfind lumea produc 0 ou total alta impresic decat un costurm elegant. De asemetea, ih functie de situatie, 0 anumité rochie poate sugera o mulfime de mesaje diferit, ¢Vocabularul, Folosirea argoului, uneeri in mod inconstient, poate distorsiona mesajul. De exempla, deca, relerindu-te Ia un politist, folosesti cuvantul ,copoi", in fafa unui prieten acest luctu poate crea un Sentiment de camaraderie; in schimb, un parener de afaceri se poate simi ofensat pentru lipsa ta de grija in alegerea euvintelor folosite eLipsa de punctualitate. Faptul ci nu reusesti: mai niciodeta sa ajungi la timp la o inlnire indict elar ea tay Fe avorzi czlor cu care te intalnesti atentia si impor tanta cuvenité, Cand esti punctual, nu numa: ci esti cconsiderat politicos, dar dai si impresia ca iti past de persoana cu care te intinest. ‘Dacti nu tii cont de toate acestea, vei comunica (probabil fara sf-i dai scama), c& nu dai detoc importanta semenilor 1, Merita a te gindesti la metodele prin care poti prevent cconstruirea unor bariere in jurul tu inci inainte dea deschidle gura, Nu uita! Prima iunpresie conteaza intotdeauma, Pofi raza o comunicare din start doar pentru c& nu fe-ai géndit cum sit creer o impresie favorabili invati sii asculti Colegii si subaltemi iti vor spune cit ascult« spui chiar si cfnd fae altcova, de exempla citese ziarul saw uurmitese cu coach ochilor televizorul. lar daca mu vor face cosa ce leeai cont, i vei suspecta de faprul ca nu te-a uz ‘Asta pentru ed ai confundat asculatul cu aucitul Daci oamenii nu asculta, este posibil ca ei s8 audi ce I se spune, dar si pia cova vital pentru cd atentia le-a fost la ‘un moment ca in alta parte, Sa ar purea asculta doar Jumatate din mesaj, zandindu-se cdi ae Tnteles deja despre e& fe varba. Cuvintele pot fi auzite siretinute, dar este posibil ca in nu fie consticntizat. De exeruplu, se intimpli deseori ea profesoral, observ4nd cai un clev viseazd cu ochil ddeschisi, sa il intrebe .Ce-am ris adineauri?*, iar elevul si repete cuvant cu cuvant, Fara si fi fnfekes cova din alitararca, de cuvinte pe care a rostito .ca papagalul, Sau, end cine- va ii vorbeste ke o petrecere si tw i urmarasti cut alentic sind cei avi pe coi din jur, te Mntorctinstantane spre persoana care Ia un moment dat tia pronungat numele A cealalta parte a camerei. Unul dintre motivele pentru care «x teasculte cu atentie este lipsa creibilitai. Daca ascultétorit ru dede, din ceea ce le spat sau din medal in care Ke spui ‘cova, cit esti credibil, ai putine sense sa (ii urmisit pind 1a Capit. Este clar ed atunci cand oamenit nu ascalkat sau nu cori atentie kuerurilor eae le sunt comunieate, ei si vor aminti numai o micd parte din cle. $i de aici pana la com- plekarea mesajului in mod eronat mai esse doar un pas. esul lor 88 noni ar putesRezumat > Fari comunicare efi ient2, este imposibil si ii un bun ‘manager: dca nti comunici lar, oamenii nu vor sti ce astepii de la ei sau ce ai vrut sa spui far un ban mana gor na s¢ baecaci pe intuifia celor din jurul stu! > Transmisia corectii a mesajelor constituie veriga de Jegatura dintre gad si actiune, . > Comunicaroa necesiti din partea ta mult atentie at pentru substan(s mesajului pe care vrei si-l transi, ci si pent modul de prezentare a acestuin. Trebuie si te asiguri ct vei objine rezultate maxime, st anume ed mesajul tiu va fi ecepiat si fafcles corec. Chestionar Gandeste-te la modul tn care comunicé si cspunde ta ‘4@Am tendinfa si presupun ci cai din jurul meu Inielez intotdeanna clespre ce le vorbesc? Jandese logic si clar ce Se futimpla si nu reugese s ‘vreau si conic? ile cclortali, ‘@Pierd uneori din vedere interese chiar si atunci cand incere sa le edgtig atengia? 4 Creez uneori impresiv proastd datorita neaprecierit ta justa valoare a efectelor comportamentulut meu? ‘¢ Am uncoritendinya de « asculta numai eeea ce vreau ett aud? 4 De obice! le Las se ascunde indiitul spusclor mole? Jorialti spkicerea de a descopott Da intrebsn trebuie si-ti schimnbi attudi “i aj eispuns Da la cel putin nna dintre acoste ca fat de comunicare.Faci progrese daci... % Accepii cit este posibil ca oumenii st inteleagit uncori esi! ceea ce le spui * Tocerci sa gindesti clar si logic inainte de a comniea % Realizezi cd este important incomunicarea cu ceilalti este intotdeauna implicati o. doza mat mic sat mat mare de norce, Dar ili va Th mai usor sa deduci cum e cel mai potrivit sa procedei cu fiveace persoand in parte deci sii cum sunt reveplionalo, stocate si procesate informayile, cum sunt generate gfndurile si cum sunt acestea convertite in cuvinte, > Edte fascinant si afli cit de mult fin oamenii cont, in timpul comunicari, de preferintele lor individuale, > Interpretarea, de care doua persoare, a aceleiasi (raze tw va finiciodattidenticd. Aceasta deoarece perceptia realitagi, emotiile gi sexul joacd un rol important in felul cum fiecare individ primeste si proceseaz’ inlor- matile. > Toate acesten nu num cl efectezt fiecare posount fnalt mod, darafecteazi acezasi porsoand in od dife- rit de laun moment I aulChestionar ndeste-te Ia factorii care afecteaed modul in care comunict si pune-ti urmatoarele fairebat * lncteg. Ci ceierl funetioneara aviind dona aii sepa rate, una vizuald i una verbala, din care trebuie st extraga informatii po care apoi sa le cupleze? # Sunt constient de faptul c oamenii receptioneaza $i procesea personale? informatie in functie de preferinjele lor ‘@ Sunt constient c& preferinfele camenilor le influenteazt modalitatea de generare @ gandurilor? Sunt convins ca pereepyia realitati’inluenjeazat modal {m care camenii comunica? # Inteleg ed starca canosionala afecteazA modal in cate ‘oamenii transmit gi priniese informayit? ‘ Realizez ca barbatit si femeile proceseaza si comunic informati fu mod diterit? Timi daw seama cf actul comunicatii este cu mult mai complex decd am erertt pénd acum? Faci progrese daci... i a exist 3 distinete, vizuala + ingelegi ca exist in ereier dowa zon a yell, snbals ees tsas pentru extragerea de informati + Esti constient cd oamenii av preforinfe diferite, care le influenjexzd modul de absorbjie gi prelucrare a infor matiilor. ++ Esti constient cl oamenii recepyoneaza informa ta telat cu proferinele for, accasti selec ind direct, influenjaté de modul do gfindlire al fiectiruia, + Realizezi ca perceptia realitati influenqeazt modul in cate catnenii receptioncaza yi comune’ informal © 9 are starea emotional a + Realizezi importanta pe care 0 are star indivizilor penta modul de interpretare si remitere a mesajelor, + Recunosti ca sexul joued un rol important in procesul de comunicare. + Bstideacord cita-(i comunica andurite este un proces complex3. Emisia si receptia mesajelor Comunicarea este un proces activ, care implica expri- marea gandurilor si infelegerea lor de cétre cet carora -mesajul le este transmis, Un giind odaia format poate mane ,fncuiat* tn cxeier sub forma de génd pentru totdecuna. Totul este in rogulé dacittu ai decis ca asa si se intimple, Dar daci vrei si trans Imitl si altora géndul respectiv, ef trebuie codificat totr-o form clara si ineligibita pentru cel sau cei carora vrei sa le comunici ceca ce gindesti, Nimeni nu poate patrunde in ccapal tiu pentru a extrage de acolo ceca vel intereseaza gi himeni muti poate ,tisfoi* mintea ca pe un exemplar din ziaral de ier Comunicarea este un proces eu dou sensuri, dei trebuie sa cunosti ambele etape ale transferalui gandurilor. © Codificarea de catre emitator — conversia in cuvinte a ‘Bindurilor pe care vrei sale expr # Decodificarea dc catre receptor ~ intexpretarea cuvin- telor gi fnfelegerea mesajului pe care acestea il confin. (Cand comunici,trimiti si in acelasi timp primesti mesaje. Creierul uman are capacitatea dea prelucra informatii cu vitezt de patra ori mai mare decat viteza cu care sunt auzite cuvintele, deci este suficient timp a dispozitie pentru a progiti un réspuns, Dar ca emiater, poi sti daca cel cu cate votbesti a roceptionat coreet dour daca el ii comunick 0 reactic Emisia Indiferent de mesajul pe care il trimith, apa oe e1'si fie receptionat gi infeles. Cum ceca ee om ce sete palranconen bce tale majori, modul in care ti scurtezi gandurile es pases ee au Pr doc ce nscit at dena er rege PS e Transmiterca jnformatiilor, adica ca ie Teas ee sagrie pouie ‘esajul sa fie percepat in mod corect- Ordonarea gandurilor COrdonarce gindarlor necesita tn primul rind concen rare, deoarece trebuie si idenlifici clemontcle-hele ale ‘mesajalui pe care doresti s@ {transom Transmiterea cu claritate a informatiilor jilor pentru a formula pee prima apa procesu ce reitore a infor” iui, astfel incAt siti wransmiti gAnduri Asamblarea informa reprezinit tillor, codificarea covet, esto acdouia apa.Cuvintele pe care le alegi cand transmiti un gind sunt tot st de importante casi gandul in sine, Asta deoarece cuvin tele au puterea de a evoca imgini, sunete si sentimente, Ele Tl pot face pe ascultitor si we sim vesel sau tis furios, Tu trobuie si texas ferieit sau folosesti de cuvinte asfel incat eles “in ascultitor exact sentimentele pe care le dorest. Exist citeva categorii de informati: pe cate ai putea dori si le comunici gi toate trebuie si fie taansmise corect daca vrei si fii neles. Pentima a transmite corect mesajele si pen tua fi corectinfeles, fi stent in special la urmitoarele cate -gotit de informati ‘¢ Desericrea faptelor. Un vanzator incearca sa vanda In produs. Este ivftin si este albastru®, spune el ‘Vanzaiorul se gindeste Ia faptul ci protul este mai mic decd al altor produse similare si ca albastru este 0 culoare recunoscula ca avind un efect calmant, Dar Pentru ci nu spune toate acesiea, vanzarea mu se per Fecteaza, deonrece clientul banuieste o calitate inte Hoard a produsului si, pe deasupra, mai are si aversiunie fara de albastru! ‘¢ Comunicarca opiniilor, Dace opiniile nu sunt trans: ‘miso ca atare (ca niste simple pareri), crode tatomn! poate W1¢ Ine de dezbatere yi comunicarea poate fi blocala, De exemmplu, o opinic ca ,Steaua va cistiga campionatul" poate suna ea un traism sau a 0 predilectie i Ine sa fie perccpat ca o opine personalé, barata pe convingerea proprie ca Steaua este cea mai bund echipa din yard. ‘¢ Exprimarea sentimentelor. Spunénd ,B bine” cao forma abrevietd de apreciere (vrénd sit spui de fapt «-Te-ai deseureat excelent) nu vei transite sentimen- tul de reeunostings pe care-| port celui care @ rezolval problema, sinici nu vei fi suficient de opreciativ. $-ar putea ca receptorul si se fatrebe de ce sina dat atta osteneaka Indicarea valorilor. Expresia ,.Banii nu sant impor= tanti* poate indica faptul cd fii face mal mare piacere ‘munca tn sine decat cAstigarea unui saariu de invidiat munerale wile: arm exploziva; bucata subtize de grafit fo- losivi la confecticnaree ereioanelor: expresie a fetei; veche ‘moneda greceasca. Fiecare are do comunicat diferite ganduri yi idei, de la simple fapte, cum ar fi: Coral este albastra*, paid la idei Complexe (.,Gandese, deci exist"). Dar chiar clind osmenii folosesc un limbaj comun. uliizarea acestuia este departs de a fi uniforma. fngelesutile pe care oamenii le atvibuie cuvin- telor nu reflect intotdeauna definijia din dictionar. De exemplu, oamenii pot: © inventa cuvinte (cum ar fi ,faxabil = care poate fi (eansmis prin fax) fn vow (,misto", .mese- lag, yee di rotund’, ,beton' etc.) folosi neologisme sau cuvinte lungi ia speranja de a pacea mai culti sau mai inteligenti (,degringolada* fn loc de ,prabusire”, .a augmenta” in loc de a mari, pauper fn loc de , rac"); ¢ folosi cuvinte cu alt nteles deca cel rea, din nesting saw din ignorant Atunei cfind tvansmii mesaje, indiferent c& sunt simple sau complicate, esti evaluat de catre persoana care le pri- Imeyte. Daca folosesti corect conveniiile gramaticale si de. 26 vocabuiar, i mai multe ganse ca ceea ce spai si fie inteles si interpretatcorect Tlustrarea mesajului ‘Multe mesaje sunt complexe si dificil de exprimat in ccuvinte. Deseori, 0 diagrama poate exprima mai putcmic punciul tiu de vedere decat un sfest de ori de explicatit ver bale. Nu degeaba se spune c& 0 imagine valoreaea ct 0 mic, de cuvimee, Unele dintre cele mai importante idci din lume a fost desenate pe © fata de mas sau pe spatele unui plic. Asadar, daca folosind o imagine stu 0 comparayie poti face ca mesajele tale si fie mai bine ielese, nu ezita! Merita si incerci sa colorezi niste fapte cenusi, ca ashi- tectul care, dupa ce a umplut dou table cu 0 ecuaie mate rmaticd, se intoarce spre studeniii sai si spune: ,Aveasta este formula oficiala, pe care 0 puteti gdsi oricénd in orice carte de specialitate. Voi trebuie st retineji doar ca jgheabul orlearui acoperis pe care-| proiectati webuie si fic suficient de larg pentru a gazdui o pisica moartt. Daca doresti ca interlocutoral sat regina ceva din ceca. cee spui, apeleaza la una sau mai multe ,,imagini vertale Probabilitatea ca receplorul si fac o legaturd mental $i si-siaminteascé este mult mai mare,Receptia Decodlificarea corecta a mesajelor determin’ in mare parte succesul comunicétii. Oricurn, mai mult ca sigur ca re- ceptor vor primi in mod seleetiv informajile care ajung la ei, lati cfteva dinire motivele pentru care se face accasta selectie: ‘© Cantitatea de informarii cu care este bombardat zilnic ‘omul modem este urigyi. ¢ Indivizii primese informatii in functic de nevoike lor proprii ¢ Oamenii acord atentie numai acelor aspecte care-i intereseaza din cadrul mesajului primi ¢ Informafile sunt interpreiaie de cele mal multe ori in mod subiectiv, ‘¢ Deseori, camenii citesc sau and ceea ce se agteapti si citeasca sau st aud, ‘Toate acestea inseam ci ceca ce se cepli e ‘evea ce se seceplioneaza mu reflectiintotdeauna ceea ce emitétorul erede efi acomunicat. Mai mult, acd emititorul transmite informa filtrate pe care receptorul le fltrexza la randul lui, rezultatul poate fiun mesaj total denaturat Atunci end decoditici un mesaj, difert factor’ afeoteuzt acuraiciea cu care il receptione7i lata cAtivadintre acesti Fuc- tori periubatori ‘* Opinia ta despre credibilitatca sursei. Daca esti de patere c& persoana cu care discutimu prea stie despre ce 28 so vorbeste saw cd sursa informatiilor nu este credibila, putin probabil sa erezi ceea ce auri sau vezi, De exemn- plu, un eveniment relatat de un om pe care il respect pentru caractcrul si integru fi se va parea mai credibil decit daci ti-ar fi povestit de o vecin’ cu danul de a ‘exagers orice. ‘¢ Gradul in care esti de acord cu elementele mesaju- ui, Nimeni nu este absolut neutra, gi tu nu faci excep: fic. Vei receptiona cu predilectie lucrurile cu care esti do acord. De exemplu, un politician, ascalkand diatri- bele unui confrate din operate. va auzi numa ce poate critica si va respinge restul. ¢ Dispozitia ta in momentul comunicirii, Dack te simi deprimat, nimi nu te poate inveseli si probabil ct vei primi o veste bund cu tristete, identifieand toate Iucnurile care pot merge prost. In schimb, dack esti ia culmea fericiti, vei primi vestile proaste oa optimism sicu convingerea c& viafa este, totasi, frumoasal Toate acestea pot afecta modul In care oamenii primes informatie sift pot determina st acorde atentie numai anu mitor pasaje sau stinege anumnite fapte, chiar dack emitatorul este sigur e8 a transmis an mesaj coreet 29Rezumat > Procesul de comunicare prezinta doua aspecte-cheie: mesajul trebuie sa fie trimis corect, dar si receptionat corect. Comunicarea este o combinatic itre emisie cficace si receprionaire eficace — un cere continua. > Roceptonil este cel cae face, de apt, conexiunea: emifitorul doar serio sau vorboste, avénd grid ce receptorul sa poata rispunde, - Chestionar Gandeste-te la felul cum emniti si recepyionezi informatit siraspunde la umatoarele intel in ordine inainte de 2 le comunica? + imi pun gind ‘© Acord atentia cuvenita cuvintelor si imaginilor pe care le fotosesc? Transmit informafiile ine-un mod care exprima clar sensul pe care-| dorese? fin cat vintele astfel inc ‘of aley tnvotdeauna e mai bine injeles de ciiire receptor? © Mi supan conventillor gramaticale si de vocabular pentru a fi sigur ci md fac inteles? @ Consider cd rispansul receptorului indica succesul co- municitii?Faci progrese dacii... + Iti ordonezi gindurile inainte de a le comuniea ‘eiti alegi cu atengie cuvintele si imaginite pe cae Ie folosesti pent ir 8 fii coreet infeles. wees + Spui clar ce ai de el inca ir : ns u Sarena desps eat ct umes a's} ‘® Sti cum si te folosesti de vocabular c a pentra a obfine un efect maxim, eg se gums x [ncerci si folosesttimagini, grafice, parabole, umor orico pontsu ca esentialul din comunicazca ta injles si retina nie % Cunosti modul in care pr ropriile tale interese transmiterea mesajelor. mane + Realizezi cd pircrle tale gi starea do spirit din momen: tu comunicarié pot i pot impiedica recepjionarea corect’ a mesaielo. = “ + Esti de acord c&i numa atunci cf Folosindu 0 de yoee gi ii Insufleti spusele, cre puternicd de miscisile conpului pentru | "21 ascultitorilor o improsie | Ct caviy, | > Indicand activ cd aj ineles mest faci o impresie favoy i bila emitatorale 42 Chestionar Gandeste-ie cum vorbesti si cum asculti in prezent si ispunde la urmdtoarele Tatebat > Tnjeleg pe deplinurianal impact pe care aspoctal viztal il are asipra cficacititi comunicar? > fiekeg cd uebuie si existe © potrivire evident’ fate vorbele pe care Ie rostese $i aitudinca/miseiile corpu- loi pentru a fi eredibil? > Recunose puterea pe care o are contactul cu ochit celuilalt cu care comunic in. stabifirea. credibilittit rele personale? > Inteleg cum pot si-mi folesess vocea pent a ma asigura de wimiterea in bane conditii a mesajului? > Pun periodic intrebari pentru a ma asigura ci am {njeles corect exea ce mi s-a comunicat? > Realizez ci ascultareaeste wn proces zetiv, care solicit efort din partea mea? aEEE EEE eee Faci progrese dact, 4 Intelegi irapectul may a Stul Malor pe care jl au pentru comunican expresia fetei si gesture, Somme » Te asiguti ca limbajul coxpului se otriveste-cu mesaiu! pe cared exprimi pe cale verbal 7 fn timp ce comunici, tne ovhii pauteneralui de discutie sure * Te folosesti de toniul ve ascultitorilor, ne ea * Comunici. celoi Halti ca fi val eH escultanda.sete oi proband ceea ce spun, “es * Pui intrebsii prin care veritici 4 © verificl ih ce miisurd aif ‘ceca ce ti sa comunicat eg » Ascult activ cova ce-tispum ali, 5. Scrierea si citirea Aturei c€nd pui cova pe tert, ceea ce ai comunicat iméne fnregistrat, Dar sa scrii nu’ este thtotdeauna usor. Amintestesti mereu 0 reguli de aur: de eéte oti ai ceva de pus, mai indi serie. Scr, pot luera pe schitt png cand esti sigur e& material reflecta exact ceea ce vrei si spui. Nu te astopta si-fi reuscasca din prima transerul gandurilor pe hartie, int-o manierd clara si concisa. Cele mai multe per soane aut nevoie de exerci Sea it? sau S-ar putea ca sevisul sé (i se para o forma de comunicare ‘mai greoaie si care solicita mai malt timp, dar este foarte des folosit deoarece are o serie de avantaje considerabile fata de comunicarea verbatla, Informatiile scrise permit materialelor atit de complexe sa fie structurate intr-n mod ugor de infeles si si poutd fi studiate un timp indeiungat duy Iminarea comunicati, clo séte ot este ncveic: Daca vrei si comunici ceva verbal cite diferite persoane, gu diferite ocazii, comunicarea ta va fi de ficcare daté ala Chier © omisiune minora sau citeva cuvinte in plus se pot dovedi foarte importante. fn schimb, in cazul unui mesa) sotis,foata lumea primeste exact seoleesiinformatil ede alti parte, daca nu t-ai ales cuvintele cu suficionta atcutic, ceva ce ai scris se poate interpreta foarte usor in mad niefatelegerile sunt posibile si in cazal ccronat, Bineintecomunicatii verbale, dar oul mai simplu si le cl Scvisé trebutic 53 fie atunci cand dialoghezi cu cinevae A ecick De aceea, orice comunicare CA se poate de clara, Citirea Cnd cineva citeste wn document 1» « descoperi si afnfelege me ind parcurge un text, A informatie’, utilizand cunosti Pentra ate asi fiietem ta: § Gramica, stax, metafore, compart # Costco pe cat ctor oe sutbisctul. De obicei, altel oamenii nu at my sentut respect © Motival de picer , scopull sdu este acela de jul pe care-l confine, Atung| infelo sale exis Ml Cees ce sori va fi cit cu usin, ae deja in legate cu aceste eunostinle sant minime, lal interesati sa civeasca docu, Pent care documentul este citi: de. re sau Pentru a invata ceva. Sel A citi fuent inseam Curgere a textulvi, Un stil s nese iter {xu Un isan cet cha 8 citirli, oamenii dovin ‘mal putin interes i Pat chiar renuna pacurgeres men er 46 5 reguli simple pentru a te face infeles in seri 1, Formuteaza mesajul clar si coneis, ca sé fii sigurea cittori tai retin elemennele principale pe care vret si letrans- mit, Dac. un mosaj este ambiguu, cei care-| citesc pot inter- preta gresit si pot actiona conform presupunerilor ficute in ma citrii (et vor citi printre rinluti"), Clavitatea si con- Inleresul fats de ccitat ; Ii este un ingredient esc Ines ent eseny isi Pune comunicir. Dac da silinta ile ra Sunt important clacd te concenitezi od > Git parerea celodali conta penta tine, come. nicl acest ler, Vet ; Was ouene Imbunstaji considera, unCEA Sev Chestionar Gandeste-te 11 comunicares ta cu cei din jur in acest moment si rispunde la urmatoarele intrebars © Consider c omul este cel mai important element al Procesilui de camunicare? 4 Mai abjin sivi contrazie pe ceilalti? 4 Tolerer pater care difera de ale mete? + Ti las pe cei cu care vorbese si termine ec au de spas: ‘nainte de a ma repezi cu proprile mele intorventis? # Acord celor cu care vorbesc toati atentia mea’? + Pan intrebri relevante pentru a arita interesul Faté de cea ce mi se comunica? Incere st ma apropii de interlocutorii mei folosind preaunele lor atunci cand le vorbesc? 4 Tn cau seama ci, apreiindepinileoamenilor, coma nicarea cu ei va fi mult imbunatatila?Faci progrese daci.. Incerci si nui contrazici pe cei cu care vorbesti. > Consiceri ca omul constituie elemental principal ccomunicaii. + Asculfi stent ecea ee i se spune. fi lasi pe ceilalti sa termine ce au de spus inainte ded interyeni pentru ati exprima opiniile, + Pui intrebii pentru a arita cf te intereseara ceea oe se comunici + Folosesti prenumele oamenilor atunei cand le vorbesti + Pretuiesti gindurile si ideile interlocutorilor ti. 56 Li ist de control Daca ti se pare 3 ine nu comuici destul de bine, sar putea sa fie din cauza ca al nglijat unal saw mai multe din- tre urmitoarele aspect: ‘¢ Emisia gi receptia mesajelor ‘Tirai elaborat mesajal astfel incat si fie receptionat si injeles aya cum ai intentions’? 0 Ai prezentat informatia sulicient de cler? a Tica ales cu atentio cavintelo? a Ai tnteles ci felul in care este receptionat mesajul tiu determina insasi existenta comunicani? 9 ¢Vorbirea Ai acordat atentia cuvenitii mimicii fei i gesturilor, care trebuie sd reflecte mesajul pecare vrei sa- transmiti si chiar i sporeasca efectul spuselor tale? a ‘Ai lvat in considcrare importanta pe care © au impactal vizwal si cel verbal pentra comunicare? Esti constient de faptul ca, pentru a fi percept ca O persoani credibila wrebuic sa fi cit se poate do atont la miscarile pe care le faci cu mainte, {a tonul vocii gi la limbajul pe care-| folosesti? a ‘@Ascuttarea Aiincercat sd fii foarte atent atunei cand cincva tia vorbit? a 37‘Te-ai concentrat asupra mesajului care fi cra transmis, pundnd intsebéri si semnmatiind clear cd ext imteresat de ceea ce Ui se spunea? a Avantajele comunicarii Com icarea este, cin punet de vedere managerial, pro- cesul prin care oamenti sunt informati si indrumali penta a btn rezultate cat mai une. A comunica eficient inseamn’ fu numai afi pune eandurile in ordine si a le prezenta jntrsun mod accesibil, ci gia Te exprima fot-un fel eare st capieze atentia receptorului. # Scrievea gi cifitea Ai formula ceca ce ai avut de comunicat cit mai simplu si eft mai clar? a Ticai dat silinta si folosesti exact limbajul potrivit, in functie de subiectul comunieisit side receptorii acesteia? a Aj inoercat sa dai documentului un aspect ft mai placut pentru al face mai uyor de parcurs?— Principalele avantaje ale unei comunicari oficiente sunt: + cfsligi cooperarea celor din jurul iu; + dai nastere la mui pujine neingelegeris ‘¢ descoperi ca camenii devin mai injelegitors ‘esti pervepat ca fiind © persoana plicuta, pe care merit sao ascults # devii mai metodic; 4 ii maesticapacitatee de a gandi cla ¢ Aprecierea color din jur Te-ai concentrat asupra iniereselor persoanelor cu care ai comunicat, incercdind sa te apropii de ele? Ai incercal sii faci pe imerlocutorii tai tise simtd importanfi? 0 Ai respectat opiniile celorlalti si le-ai aprociat ideile?