Scribd Logo
Cargar

¡Te damos la bienvenida a Scribd!

  • Ecuatii Transcendente PDF

    Cargado por

    Ana Bercaru
    78 vistas9 páginas

    Título original

    Ecuatii transcendente.pdf

    Derechos de autor

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponibles

    PDF o lea en línea desde Scribd

    ¿Le pareció útil este documento?

    ¿Este contenido es inapropiado?

    Denunciar este documento

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    78 vistas9 páginas

    Ecuatii Transcendente PDF

    Cargado por

    Ana Bercaru

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    de 9
    11. Ecuatii transcendente Aceasté tema constituie o continuare fireascd a temei 7: “Ecuatii exponenfiale si logaritmice nestandard”, din Matematica pentru grupele de performanj{d, pentru clasa a X-a. Considerim ecuatia f(x)=0, unde f:D—>R,DCR este o functie data. Daca f este o functie polinomiala nenula, atasaté unui polinom din C[x], ecuatia se numeste algebricd. O ecuatie care nu poate fi redusa la o ecuatie algebrica; folosind operatiile: adunare, inmultire, ridicare la putere, etc., se numeste transcendenta. De exemplu x°—5x+2=0 reprezinta o ecuatie algebricd de gradul 3; aratim c& ecuatia In(i+x)=2—-2x, x>-I1 este transcendenta. Presupunem contrariul: existé un polinom nenul Pe R[X] astfel incdt pentru functia sa polinomiala f, avem: f(x) =In(1+x)+2x—2, pentru orice x >-—1. Evident P nu este un polinom constant. Fie grad P= né N*. Derivand de n+1 ori in ambii Ch" nl (ety Punand x = 0, obtinem: 0 = C iy -n!, care evident reprezinta o contradictie. Nu ne propunem sa verificam cd anumite ecuatii sunt sau nu transcendente, scopul nostru este de a rezolva astfel de ecuatii. Nu existé metode generale de rezolvare. Fiecare ecuatie propusa trebuie examinata aparte: i se cauta caracteristicile si pe baza lor se elaboreazi un mod de rezolvare. Vom indica céteva moduri de abordare a acestor ecuatii. in mare parte, acestea au fost expuse in tema mai sus amintitd, dar de data aceasta avand la indem4né puternicul instrument oferit de aparatul analizei matematice. membri ai relatiei de mai sus, objinem: 0= pentru orice x>-1. 11.1. Utilizarea monotoniei unor functii Amintim cAteva rezultate cunoscute din teoria functiilor. 11.1.1. Propozitie: Fie f,g:A—>R,ACR. a) Daca functiile f si g sunt strict crescitoare (descrescitoare) pe A, atunci Jtg este o functie strict crescdtoare (descrescatoare) pe A. b) Dact f,g:A> (0,-) sunt strict crescitoare (descrescitoare), atunci Ff + g este functie strict crescatoare (descrescatoare). 11.1.2. Propozitie: Fic f: A B, 8 :BoC. a) Daca f si g sunt functii strict monotone, de aceeasi monotonie, atunci gof este strict crescatoare . b) Daca f, g sunt functii strict monotone, de monotonii diferite, atunci go f este strict descrescatoare. . 11.1.3. Propozitie: Daci 1 CR este interval si f :1 > R este o functie derivabild pe I, atunci sunt adevarate urmatoarele afirmafii: a) _feste crescitoare daca si numai daca f' (x20, Vxel. b) _feste descrescatoare daca si numai dacd f (x) $ 0, Vxel. 11.1.4. Propozitie Daca functia f este strict monotona pe un interval I, iar ¢ este o constantA reald, atunci ecuatia f(x)=c¢ are pe intervalul I cel mult o solutie. Demonstratie : Fie f 0 functie strict cresc&toare. Presupunem c& ecuatia f(x)=c are cel putin doua solutii diferite x,,x, pe intervalul 1. Fie x, <3. Din f strict crescitoare rezulté f (x,)< f(t). Contradictie cu f(s)= fle)=c- 41.1.5. Teorema ; Dac functiile f si g sunt monotone pe intervalul I, de monotonii diferite, cel putin una dintre ele strict monoton, atunci ecuatia f(x) = g(a) are cel mult o solutie in intervalul I. Demonstratie : Fie f strict crescatoare, iar g descrescdtoare pe intervalul I. Presupunem ca exist cel putin doua solutii diferite x,, x, din intervalul J, ale ecuatiei f(x) = g(x). Fie x, R o functie continua pe [a,b], derivabila pe (a,b) si f(a) = f(b). Atunci exista cel putin un punct ce (a,b) astfel incat_f'(c)=0. 11.2.2. Consecinta : intre doua radacini ale unei functii derivabile pe interval se afl cel putin o radacina a derivatei. 11.2.3. Teorema (Lagrange): Fie a,be R,cuaR o functie continua pe [a,b] si derivabila pe (a,b). Atunci exist’ cé (a,b)astfel incat ees Spey 11.3. Utilizarea convexitatii 11.3.1. Definitie : O functie f :/ — R este convexa pe intervalul J C R daca oricare ar fi x,, x, € 7, V A € [0,1] are loc inegalitatea: f (Ax, + 1-A)x,)S Af (x) + A- ASO). Daca inegalitatea este de sens contrar, functia se numeste concava. Daca inegalitatile precedente sunt stricte, atunci spunem ci f este strict convexa (strict concava). 11.3.2. Observatie : Functia f este concava pe intervalul I daca si numai daca —f este convexa. 11.3.3. Teorema (Jensen): Fie J CR un interval, iar f:J—R o functie. Atunci f este convexd daci si numai daca oricare ar fi ne N, n22, Xp Xqre % ET SLA, AZ, AN ZO, cu A, +A, +... + An = 1, are loc: Sux + Aaay tot Aya, SALA) AS Ba) tot Agf On) 11.3.4. Propozitie : a) Produsul dintre o functie convexa si o functie constanté pozitiva este o functie convex. b) O sumé de functii convexe este o functie convexa. c) Daci g:J—>J este convexé pe intervalul J, iar f : J —> R este convexa si crescatoare pe intervalul.J, atunci f og este convexa. d) Daca f:J- J este inversabila pe intervalul I, iar g: J — / este inversa sa, atunci: 1) fconvex si crescdtoare = g concava si crescatoare 2) fconvexd si descrescAtoare = g convex si descrescatoare e) Daci f:1—R este convexa si neconstanta pe intervalul I, atunci f nu-si poate atinge valoarea cea mai mare in interiorul intervalului. Demonstratie : Punctele a) si b) se verificd imediat. Demonstram c). Din g convex pe I, rezulti- g((1—1)x, +1x,)< (1-1) g(x,) + #g(x,), oricare ar fi Si Anh ee he fo,1]. Cum f este crescdtoare si convexd, rezulta: (FegXd-nx, +1x,)< r FA-Nga)+ ig) A-O(Fealln)+ife alls), deci fog este convexa. Atentie : Compusa a doua functii convexe nu este neaparat o functie convexa. Contraexemplu: Fie g :[-1,1]-> [0,1} g(x)= x7, iar f :[0,1]> 8, f(x) =-x. Deci f si g sunt convexe, dar (f © gx) =—x? nu este convexa. d) Demonstrim numai 1). Daca f este cresciitoare, atunci si g =f este crescatoare. Aratim c& g este concava. Pentru y, y,€J exista x,,x,,xE/ astfel incat f(x,)=y,, f(%)= 92, f(x)=(-ny,+,- Din f convexd rezulta: f((-1)x, +e, )0. Solutie : Consideram functia f :(0,°) > R, f(x)=x° -6x" +3x+6xInx+2. Atunci f (x) =3x?-12x+6Inx+6 si ys fg Renate yy 20, pentru orice x xe (0,). Variatia functiei f este redaté in tabelul urmator: ef Deducem c& x = 1 este unica solutie. RIL1.2 Saserezolve in R ecuatia: (/3) -2°* =1. Soluti Fie f :R > R, f(x) = Wy = 2*7!. Atunci fF ORES RS re=7 (v3) in3-2" m2) cu ridacina = log one Se verificd cA x, € (2,4). Variatia functiei f data de prima derivata este redata in tabloul: Deci f este strict crescdtoare pe (2, x9] gi strict descrescatoare pe [xj.0°). Din teorema 11.1.4 deducem c& ecuatia f(x)=0 are cel mult cate o solutie pe fiecare din intervalele (-2, x, ], respectiv (x,2). Se verifica ca x=2€ (-2,x)) six=4 € (x,,0) sunt solutii, deci acestea sunt singurele solutii ale ecuatiei date. RIL13 Sase rezolve ecuatia: e*! =xInx+1, xe Ri. Soluti Functia fe) 9 R, f(x) =e" -xInx-1 are derivatele f@=e" —Inx-1, Ee fe (se ++ > 0. Rezulti ca F' x x este strict crescatoare, asadar x = 1 este unica solutie a ecuatici fe “(x) =0. Cum fF ()=0, rezult cd f'(x)>0 pentru xe (0,1) si f(x) >0 pentru xe (2), deci f este strict crescatoare pe (0,°). Cum f(1)=0, ecuatia data are unica solutie x=1. xsin=, dact xe 0, R11.2.1 Se considera functia. f :[01]>R, f= Ee : 0, daca x=0 Aplicdnd teorema lui Rolle pe fiecare interval (44) ne N’, sa se arate ntl an c&ecuatia tgx = x are solutii pe fiecare interval (nz,(n+ 1)z). Solutie : Se verifica ci f este continua pe [0,1], derivabila pe (0,1) si f (= sin —Zcos%, v xe Ql]. Cum ort ee sso. suntem in SOF x n+l n conditiile din teorema lui Rolle, deci existi tesla! astfel incdt n+17n f.(c,)=90 : adica: sing == cos =0. Obtinem ge = Ce Cn cy Cn nT _ a =—, deci — este C, C; avem ~ e (nz,(n+1)n), ¢, solutie a ecuatiei tgx=x. Cum c,€ eases 5 n+1n 2 pentru orice ne N*. R11.2.2 Sa se rezolve in R ecuatia: 2* + 3* +6* =3x?+5x+3. Solutie : Observam ca ecuatia are solutiile x, =—1, x, =0, x, acestea sunt singurele solutii. Consideram functia f :R —> R, F(x) = 2* +3* +6* —3x? -5x-3, Presupunem ci existi x, ¢ {-1,0, 1} astfel incat f(x,)=0. Conform teoremei lui Rolle, f (x) =0 ar avea cate o solutie pe fiecare interval cu capetele solutii consecutive ale lui f(x)=0.Deci far avea cel putin 3 solutii diferite. De aici, f(x) =0 ar avea cel putin doua solufii reale, iar f(x) = Oar avea cel putin o solutie reala. Dar f(x) =2*(In2)° +3*(In3) +6*(In6) >0,V xe R, deci presupunerea facuti este falsa. 1. Aratam ca R11.2.3 Rezolvati ecuatia: 3* +6* =4* +5*. Solutie : ‘ : Co uae 30 Ecuatia se scrie ———= ee 6=—5 4-3 t>0, c&reia ii aplicam teorema lui Lagrange pe intervalele [3,4] si [5,6]. Deducem ca existé 1,€ (3,4) si 1,€ (5,6) pentru care 4*-3* = xt" gi 6*—5*=xt}". Atunci ecuafia se mai scrie: xt; . Consideram functia f(t) =r", =xt}' sau echivalent x(f'-17")=0. Objinem x,=0 sau rf =r. Cum ¢,>4%, din moet t (2 =0 rezulti x,=1. Solutiile ecuatiei sunt x, =Osi x,=1. 1 R11.2.4 Rezolvafi ecuatia: (x+1)-3* =2* +x-4". Solutie : Scriem ecuatia sub forma pias eee 3-2 4-3 f:23)>R, f@=r*si g:B4]—> R, g(t) =x". Din teorema lui Lagrange rezulti ci existi ae (2,3), be (3,4) astfel ca f'(a)=g'(b), de unde Notim buy xa*) = xb*, Rezulté x,=0 sau a*! = xb*'. Din x -(§) giO< ‘ = Obtinem x,=1. in coneluzie, solutiile ecuafiei sunt x, = 0 si x= 1, R11.2.5 Sa se arate cd ecuatia oe ee ay are in intervalul 2 (+1) (27, 32) cel putin o solutie. Solutie : Considerim funetia f(oy=sinx- 22, x20. Avem x Fen)<0, AF 0 si fx) <0. Deciexista x, € (=F) si x € (S>) astfel incat f(x,) = f(x.) =0. Rezulta din teorema lui Rolle cA existé x, € (x,,x,) cu f'(x))=0. Cum f'(x)= eee obtinem (x41) rezultatul din enunt. R11.3.1 Sa se rezolve in N: a‘ +(a+2)* +(a+6)" =(at+1)* +(a+3)* +(a+4)", unde a>1. Solutie : Evident x = 0 si x = 1 sunt solutii. Aratam ca ecuatia nu are alte solutii. Functia f :[0,00)— R, f(t) =t", unde né N,n>2 este strict convex. Atunci din definitie obtinem: Py bape spentru a,b >0, a#b. Deci: a* +(a+2) 5 2a+2 =(a+)* 2 2 (a+2) sero) aot 2 a44= (a+ 6) +a" >(2828) = ta+ay 2 2 Adunand aceste relatii, obtinem: a* +(a+ 2)" +(a+6)* >(a+1)* +(a+3)* +(a+4)*. Deci ecuatia nu are alte solutii. i R11.3.2 Fie a>l1, a fixat. Sa se rezolve in R ecuatia: a* ta* =a? +Va. Solutie : Functia f :R-> (0,09), f(x)=a* este convexa gi crescitoare pe R. 1 Functia g :0,°)> R, g(x) = a* este convexa pe (0,2 ), deoarece 1 g wares qina]ina> 0. pe (0,~). Rezulta ca f +g este convexa x x pe (0,<), prin urmare ecuatia data are cel mult doud solutii in (0,). Acestea sunt 2 si >: in intervalul (-~0), ecuatia nu are solutii deoarece 1 a’ +a* <1+1

    También podría gustarte