Está en la página 1de 57

Cuprins

Capitolul I. Relatia dintre TIC si formarea competentelor specifice limbilor


moderne
I.1. Oportunitatea utilizarii TIC in educatie
I.1.1. Impactul TIC asupra metodelor de predare-nvare n formarea abilitilor de via ale
elevilor
I.1.2. Avantaje si precautii ale utilizarii TIC
I.2. Oportunitatea utilizarii TIC in studiul limbilor moderne
I.2.1. Contextul educational al integrarii TIC in studiul limbilor moderne
I.2.2. Relatia dintre TIC si formarea competentelor specifice limbilor moderne

Capitolul II. Utilizarea TIC in procesul de predare-invatare-evaluare


II.1. Software educational si instrumente TIC in predarea limbilor moderne
II.1.1. Valorizarea experientelor TIC anterioare
II.1.2. Instrumente TIC ce pot fi utilizate in predarea limbilor moderne
II.1.3. Platforme de invatare si Software educational
II.2. Metode si mijloace de predare, invatare si evaluare puse in valoare prin utilizarea TIC in
predarea limbilor moderne
- Metode de predare - invatare specifice studiului limbilor straine puse in valoare prin utilizarea TIC
- Metode alternative de evaluare posibile prin utilizarea TIC
- Sugestii metodologice si exemple de activitati didactice

Capitolul I. Relatia dintre TIC si formarea competentelor specifice limbilor


moderne
I.1. Oportunitatea utilizarii TIC in educatie
I.1.1. Impactul TIC asupra metodelor de predare-nvare-evaluare n formarea abilitilor de
via ale elevilor
Cadrul general si politicile comunitare pentru elearning se legitimeaz prin obiectivele
strategice ale Uniunii Europene, afirmate n documentele elaborate de Comisia European, orientate
ctre cresterea calittii educatiei si ctre cresterea competitivittii resursei umane. Calea de urmat
pentru atingerea acestor obiective vizeaz n special o transformare la nivelul sistemelor de
educatie din Europa, pentru a asimila noile tehnologii, pentru a le utiliza eficient, pentru a creste
accesul la resurse educationale digitale si pentru a crea noi medii virtuale de nvtare.
Obiectivul strategic al Uniunii Europene stabilit de Consiliul European de la Lisabona (2324 martie 2000) si reafirmat de Consiliul European de la Stockholm (23-24 martie 2001) este ca
Uniunea European s devin cea mai competitiv si dinamic economie bazat pe cunoastere din
lume, capabil de crestere economic durabil, cu mai multe locuri de munc si o mai mare
coeziune social.
Astfel n 2001, n European Employment Guidelines s-a subliniat necesitatea ca statele
membre s adopte strategii coerente n ceea ce priveste lifelong learning. Agenda Social
European a subliniat, de asemenea, importanta accesului la lifelong learning pentru orice
persoan, n special n domeniul informatiei si tehnologiilor de comunicare.
Mai mult dect att, Consiliul European de la Stockholm a ratificat Raportul privind
obiectivele sistemelor educationale si de formare profesional, adoptat de Consiliul Educatiei din 12
februarie 2001 si a reafirmat importanta educatiei si formrii profesionale. mbunttirea
competentelor de baz, n special cele privind TIC si cele digitale, constituie o prioritate a
Uniunii Europene pentru a face din economia european cea mai dinamic si competitiv
economie bazat pe cunoastere din lume.
Potrivit specialitilor Bncii Mondiale, exist la ora actual zece tendine n domeniul
educaiei:
1. Could computing presupune o reea imens i complex de servere care furnizeaz
utilizatorilor spaiu de stocare, putere de calcul sau programe prin intermediul unor
dispozitive uzuale de navigare web. Astfel investiiile costisitoare n aparatur i personal IT
vor putea fi eliminate, cu avantaje enorme pentru educaie datorit accesibiltii sporite la
informaii. Marea provocare pentru elevi va fi permanenta conectivitate pentru a accesa
fiierele din reeaua de tip cloud.
2. Dispozitive personale de calcul tendina actual n toate colile lumii este aceea de a oferi
fiecrui elev un aparat de informare i de a crea medii de nvare care presupun accesul la
tehnologie. Toate slile de clas ar trebui s fie pregtite pentru aceast schimbare, fie c
vorbim de un laptop, un computer sau un smartphone.

3. nvarea mobil telefoanele de tip smartphone sunt accesorii indispensabile att


elevilor, ct i profesorilor, ntruct aceste dispozitive mobile au acces la Internet i
capaciti de calcul. n curnd acestea vor nlocui computerele personale din slile de clas.
4. nvarea permanent dezvoltarea infrastructurii de conectivitate i reducerea preurilor
computerelor, va determina sistemul de nvmnt de pretutindeni s i dezvolte
capacitatea de a oferi oportuniti de nvare pentru elevi oriunde i oricnd, modificnd
lecia tradiional de 50/ 45 de minute. Pe lng aparatur i acces la Internet e nevoie de
tutori sau profesori virtuali, de resurse de invare avansat n ritm propriu.
5. Jocurile Organizaiile americane PEW INTERNET i LIFE PROJECT pentru Horizon
Report au descoperit c jocurile n reea sau online, ca parte important avieii tinerilor,
ofer oportunitatea de interaciune social i de angajament civic. Succesul programelor
bazate pe participarea activ, interaciune i stimulente au demonstrat c jocurile educative
atrag interesul i atenia elevilor.
6. nvarea personalizat Sistemele educative vor folosi tehnologia pentru a nelege mai
bine nivelul de cunotie al elevului i se va adapta la att lacunelor de nvare, ct i
diverselor stiluri de nvare. Astfel predarea la nivel mediu, accesibil tuturor elevilor din
clas, va fi nlocuit cu adaptarea coninutuli i prezentarea informaiilor pe baza nevoilor
individuale ale elevilor, fie c ei sunt foarte slabi sau foarte buni.
7. Redefinirea spaiilor de nvare presupune regndirea spaiilor de nvare cu scopul de
a favoriza colaborarea, disciplina i implicarea elevilor. De la clasa cu cele 15 bnci aranjate
pe trei rnduri s-a trecut si se trece la clase luminoase, cu mese circulare, cu ntr-o sal de
curs.
8. Schimb de coninut ntre profesori Profesorii i-au format reele n care identific i
creeaz resurse de nvare care sunt eficiente la clas. Ei editeaz, adaug sau
personalizeaz anumite materiale, astfel nct elevii primesc informaii care corespund
stilului i ritmului de predare al cursului. Resursele educaionale completeaz astfel
manualele oficiale i uneori le pot nlocui.
9. Potofoliul de evaluare - Este de fapt o colecie de informaii utile n procesul educaional
cu ajutorul crora profesorii vor rezolva lacunele elevilor i vor personaliza coninutul
metodelor pedagogice folosite. Evaluarea cunotinelor elevilor se va face pe baza testelor
mai dese n defavoarea examenelor mai rare. Lucrrile vor fi adunate ntrun portofoliu
online care permite autoevaluarea i evaluarea de ctre profesor.
10.
Profesori-mentori Rolul profesorului se schimb. El nu va mai fi cel care tie
toti trebuie ascultat orbete. El este managerul care ghideaz elevul n procesul
individualizat de nvare. El identific resursele de nvare, creeaz colaborri i
consiliaz, ofer ajutor, att n timpul celor 50/ 45 de minute la clas, ct i n afara ei. Totul
depinde de factorul uman i de dorina profesorului de a deveni innovativ.
Integrarea tehnologiilor informatice i de comunicare n procesul de predare-nvareevaluare a devenit deci o necesitate a zilelor noastre. Ultimii ani au adus o adevrat revoluie
conceptual n educaie, tehnologiile informaiei i comunicrii devenind un mediu pentru nvare
n general, pentru toate disciplinele din curriculumul colar.
Adaptarea la cerinele societii bazate pe cunoatere solicit profesorilor s regndeasc
parcursul educaional al tinerilor de azi, permindu-le acestora s exploreze noul, s rezolve
probleme prin intermediul propriilor activiti de cercetare/investigare, s relaioneze cu ceilali n
diferite medii culturale i sociale, s exprime opinii/ preri argumentate.
3

Atunci cnd este orientat corespunztor, tehnologia contribuie la o nvare activ centrat
pe elev, la dezvoltarea creativitii i a gndirii critice.
Tehnologiile de informare i comunicare sunt acum o parte integrant a procesului de
socializare. Tehnologia face parte din viaa de zi cu zi a ceteanului, iar tehnologiile informaiei i
comunicrii se regsesc n procesul de socializare.
Exist nc discrepane privind accesul la tehnologie, ns trebuie s facem tot posibilul
pentru a le elimina, deoarece cunotinele, informaiile i mass-media l vor ajuta pe tnr s
participe n mod activ i semnificativ n viaa comunitilor locale, regionale i naionale i s
contribuie la interaciunea armonioas la nivel internaional.
Tehnologiile evolueaz de la an la an pentru a pune la dispoziie o funcionalitate sporit, n
timp ce aplicaiile software devin din ce n ce mai inteligente i receptive pentru cel care le
utilizeaz.
Luate mpreun, aceste activiti vor pune la dispoziie noi oportuniti pentru elevi de a-i
personaliza accesul la resursele de nvare digital n coal i n afara ei, devenind mult mai
important necesitatea de a aduce una lng alta aceste experiene de nvare.
Odat cu contientizarea avantajului pe care l are tehnologia informaiilor i comunicrii n
sprijinul nvmntului se pune problema de a redefini un mediu, pe care majoritatea elevilor l
cunosc deja i n care se simt n largul lor, ntr-un spaiu de studiu, problem complex care cere un
rspuns multidisciplinar.
Introducerea TIC n coal, la clas i n afara ei, n procesele educaionale n ansamblul lor,
contribuie ntr-o msur foarte mare la mbuntirea rezultatelor elevilor. n primul rnd, acest
lucru se datoreaz faptului c TIC se adapteaz nevoilor de nvare ale elevilor i nevoilor de
predare ale profesorilor. In al doilea rand utilizarea TIC n coal creaza o noua abordare, inovativa,
a activitatilor de predare-invatare-evaluare.
Aceasta abordare inovativ a procesului de predare-nvarea presupune mijloace i metode
noi prin utilizarea TIC la clas. Procesul de nvare poate fi personalizat, adaptat nevoilor tuturor
elevilor, iar predarea nu s-ar mai limita la cele 50 de minute din sala de clas, ci poate fi practicat
oricnd i oriunde n afara spaiului colar.
Activitate de lucru
Studiati Ghid metodologic de implementare a TIC n curriculumul national si
aflati mai multe amanunte despre integrarea competentelor cheie TIC in
curriculumul scolar
I.1.2. Avantaje si precautii ale utilizarii TIC
Scopul introducerii competentelor TIC este acela al mbunttirii si chiar al restructurrii
modului de predare-nvtare-evaluare prin adaptarea curriculumului fiecrei discipline la cerintele
societtii informatizate, care necesit utilizarea, perfectionarea si adaptarea continu la conceptele
din sfera TIC si care rspund totodat necesittii dezvoltrii profesionale.
4

Avantajele integrrii tehnologiei informaiilor i comunicrii n procesul educativ vizeaz


stimularea nvrii active, lucrul colaborativ, nvarea bazat pe proiect, sarcini de lucru de tip
aplicativ, crearea de parcursuri de nvare difereniate care conduc ctre demersuri didactice
centrate pe elev.
Astfel actul nvrii nu mai este considerat a fi efectul demersurilor i muncii profesorului,
ci rodul interaciunii intre elevi, a lor cu profesorul si cu societatea din care fac parte precum si cu
informatiile furnizate de aceasta.

Amintim aici numai cateva dintre avantajele utilizarii TIC:


Dobndirea deprinderii de a ntreine un dialog interactiv cu calculatorul;
Dezvoltarea capacitii de nvare interactiv;
Stimularea lucrului n ritmul si stilul propriu;
Stimularea capacitii de nvare inovatoare, adaptabil la condiii de schimbare social
rapid;
Cresterea motivaiei elevilor n procesul de nvare;
Consolidarea abilitilor de investigare stiintific;
Stimularea gndirii logice i a imaginaiei;
Contientizarea faptului ca noiunile nvate i vor gsi ulterior utilitatea;
Creterea randamentului nsuirii coerente a cunostinelor prin aprecierea imediat a
rspunsurilor elevilor;
Introducerea unui stil cognitiv, eficent, a unui stil de munc independent;
Instalarea climatului de autodepaire, competitivitate;
Facilitarea accesului la informaii prezentate n moduri diferite de vizualizare;
Formarea deprinderilor practice utile;
Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul avnd posibilitatea de a reproiecta
activitatea n funcie de secvena anterioar;
Faciliti de prelucrare rapid a datelor, de efectuare a calculelor, de afiare a rezultatelor, de
realizare de grafice, de tabele;
Asigur alegerea i folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaii;
Dezvolt gndirea astfel nct pornind de la o modalitate general de rezolvare a unei
probleme elevul i gsete singur rspunsul pentru o problem concreta;
Asigur pregatirea elevilor pentru o societate bazat pe conceptul de educaie permanent
(educatia de-a lungul ntregii viei);
Determin o atitudine pozitiv a elevilor fa de disciplina de nvmnt la care este utilizat
calculatorul si fa de valorile morale, culturale i spirituale ale societii;
Ajut elevii cu deficiene s se integreze n societate i n procesul educaional;
Simuleaza procese i fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune
att de bine n eviden;
5

Ofera posibilitatea modelrii, justificrii i ilustrrii unor conceptelor abstracte, uneori


acestea fiind ilustrri ale proceselor i fenomenelor neobservabile sau greu observabile;
Permite realizarea unor experimente imposibil de realizat practic datorit lipsei materialului
didactic, a dotrii necorespunztoare a laboratoarelor colare sau a pericolului la care erau
expui elevii i profesorul. Elevii au astfel posibilitatea s modifice foarte uor condiiile n
care se desfaoara experimentul virtual, l pot repeta de un numar suficient de ori astfel nct
s poat urmri modul n care se desfaoar fenomenele studiate, pot extrage singuri
concluziile, pot enuna legi;
Dezvoltarea capacitilor de comunicare, pentru colectarea, selectarea, sintetizarea si
prezentarea informaiilor. Astfel elevii si dezvolt capacitatea de a aprecia critic acurateea
i corectitudinea informaiilor dobndite din diverse surse;
Elevul poate parcurge materialul avut la dispozitie n ritmul propriu i nu mai este nevoit s
rein cantiti mari de informaie. Trebuie s tie doar s gndeasc logic i s localizeze
informaia de care are nevoie;
Parcurgerea materialelor in ritm propriu determina aparitia dorinei elevilor de a reui, de a
se autodepasi, de a cerceta, devenind astfel o fiina capabil de autoinstruire;
Dezvolta creativitatea elevilor;
Reduce timpul necesar prelucrrii datelor experimentale n favoarea altor activiti de
nvare;
Stimularea elevilor in elaborarea unor software-uri i materiale didactice necesare studiului;
n cazul evalurii se elimin subiectivitatea uman. Elevul poate s se autoevalueze. Este
redus starea de stres i emotivitatea elevilor. Exist posibilitatea evalurii simultane a mai
multor elevi cu nivele de pregatire diferite, testele de evaluare putand fi realizate pe nivele
de dificultate diferite.
Se pot realiza recapitulri, sinteze, scheme atractive, animate care s duc la reinerea mai
rapid a informaiei eseniale. Se pot realiza jocuri didactice n scopul aprofundrii
cunotinelor i dezvoltrii abilitilor practice sau n scopul mbogirii acestora, proiecte,
portofolii, pagini html.
Asigurarea accesului la resurse inepuizabile de informaii, idei, materiale, evenimente altfel
inaccesibile n slile de clas tradiionale;
Se pot colecta date pentru proiecte i se pot organiza sub form grafic coninuturi;
Se poate interaciona online cu experi, profesori, specialiti, inter-relaionarea depind
astfel barierele lingvistice sau emoionale;
Consultarea, prin intermediul Internetului, a bazelor de date, a materialelor informative i a
articolelor tiinifice, a filmelor de prezentare i simulare, a opiniilor experilor - favorizeaz
formarea unei imagini unitare asupra fenomenelor i proceselor studiate;
TIC ofer acces la materiale care se potrivesc cel mai bine nevoilor individuale de nvare
ale elevilor i permit profesorilor s inoveze nenumrate situaii de nvare, stimulnd
6

colaborarea i comunicarea n grup, parteneriatul, sprijinul reciproc, iniiativa i interevaluarea;


Dei avantajele utilizarii TIC n educaie sunt numeroase, elevul trebuie invatat s foloseasc
calculatorul si informatiile furnizate de acesta in stransa legatura cu sociatatea in care traieste, intr-o
gama larga de domenii, in situatiile reale.
Cateva dintre limitele utilizarii calculatorului in procesul de predare-invatare-evaluare
ar fi:
Utilizarea la ntmplare, far un scop precis, la un moment nepotrivit, a calculatorului n
timpul leciei duce la plictiseal, monotonie, ineficiena nvrii prin neparticiparea unor
elevi la lecie, nerealizarea obiectivelor leciei i poate produce repulsie fa de acest mijloc
modern de predare-nvare-evaluare;
Folosirea n exces a calculatorului poate duce la pierderea abilitilor practice, de calcul i
de investigare a realitii, la deteriorarea relaiilor umane. De asemenea individualizarea
excesiv a nvrii duce la negarea dialogului elev-profesor i la izolarea actului de nvare
n contextul su psihosocial;
TIC nu trebuie s fie doar un instrument pentru a prezenta coninuturile existente ntr-o alt
manier, trebuie s duc la modificarea modului de gndire i stilului de lucru la clas atat al
profesorilor, cat si al elevilor.
Utilizarea TIC nu trebuie s devina o obsesie. Pentru fiecare elev trebuie gsite metodele
pedagogice adecvate n fiecare caz n parte, iar acestea pot include in mai mare sau in mai
mica masura instrumentele TIC.
Trebuie deci s imbinm metodele clasice de predare, nvaare, evaluare (cret, tabl i burete,
lucrul cu manualul, rezolvarea de probleme i efectuarea experimentelor reale etc) cu metode
moderne ce utilizeaza TIC recomandandu-se:
Verificarea obligatorie a corectitudinii/veridicitatii informaiei selectate/utilizate;
Verificarea surselor de informatii pentru a preveni accesul la informaii eronate, cu caracter
negativ/nefast;
Discutarea cu elevii a aspectelor legate de ergonomia locului de munc si problemele care
apar in utilizarea indelungata a calculatorului (sedentarism, afeciuni oculare);
Constientizarea elevilor asupra respectarii legislaiei cu privire la drepturile de autor
(plagiat);

I.2. Oportunitatea utilizarii TIC in studiul limbilor moderne


I.2.1. Contextul educational al integrarii TIC in studiul limbilor moderne
Conform unui studiu realizat in mai multe tari europene, avand ca obiect utilizarea in
activitatea didactica a tehnologiei informatiei si comunicatii, disciplinele ce studiaza limbile
moderne se regasesc printre disciplinele avantajate de utilizarea TIC.
Astfel, se estimeaza ca primele discipline care pot utiliza TIC sunt:
Stiinte (fizica, chimie, biologie): eficienta utilizarii TIC estimata ca foarte eficienta in
proportie de 59,7%;
Limbi moderne: eficienta utilizarii TIC estimata ca foarte eficienta in proportie de 57,4%;
Geografie: eficienta utilizarii TIC estimata ca foarte eficienta in proportie de 50%;
Se poate observa c disciplinele pentru studiul limbilor moderne folosesc oportunitile de
vizualizare, comunicare, de organizare grafic, de reprezentare oferite de noua tehnologie.
Software-urile educationale elaborate pentru studiul limbilor moderne pot furniza situatii de
invatare in care elevii sa uite de fapt ca invata o limba noua ci sa ii determine sa se concentreze pe
topic, invatarea fiind astfel naturala, temeinica si atractiva.
Bazandu-ne de activitatile de invatare a limbilor moderne in cadrul orelor de curs in care se
utilizeaza TIC, elevii pot fi antrenai n realizarea unor produse precum: afie, grafice, reviste,
bloguri, forumuri, teste, diferite software-uri educaionale, jocuri, pliante publicitare, dicionare online. Aceste produse pot fi valorificare in cadrul unor activiti educative interactive care s
antreneze tineri din diverse tari, formand astfel competentele de socializare si de comunicare.
I.2.2. Relatia dintre TIC si formarea competentelor specifice limbilor moderne
Folosirea instrumentelor TIC in procesul de predare-invatare-evaluare este mult apreciat de
elevi. Utilizarea lor face lecia mai uoar i mai atractiv, n special cnd introducem elemente de
interactivitate si de socializare precum emailul, formurile si videoconferinele.
Muli elevi, prin nvrea independenta i folosirea unei varieti de noi tehnologii, devin
mai ncrezatori n fortele proprii i procesul de nvare pentru ei devine mai facil.
In acest context, competentele specifice limbilor moderne pot interactiona in foarte masura
cu competentele cheie TIC, rezultand activitati moderne de predare-invatare-evaluare.
Sugestii pentru folosirea TIC in formarea competentele specifice limbilor moderne:
Competente specifice limbilor moderne
Exemple de activitati TIC
Receptarea mesajelor transmise oral sau n - exerciii de punere n coresponden: imaginecuvnt, cuvnt-imagine;
scris n diferite situaii de comunicare
- ilustrarea prin desen a unui text citit;
- jocuri educaionale de recunoatere a cuvintelor;
- realizarea i rezolvarea unui puzzle lingvistic;
- jocuri educaionale de gramatic, jocuri de puzzle;
Producerea de mesaje orale sau scrise - reprezentarea grafic a unui minirebus;
8

adecvate unor
comunicare

anumite

contexte

de - realizarea unui document care s cuprind un


dialog imaginar, pe o tem dat;
- realizarea unei invitaii, scrisori, carte potal;
- realizarea de documente pentru un concurs de
ghicitori propuse;
- jocuri de numrare;
- realizarea unei felicitri, afi sau reclam;

Realizarea de interaciuni n comunicarea - realizarea unui document care s cuprind un


oral sau scris
dialog imaginar, pe o tem dat;
- ntocmirea unei pagini web personale
- blog personal
- trimitere de emailuri
Transferul i medierea mesajelor orale sau - concurs de poveti ilustrate ntr-un numr limitat de
scrise n situaii variate de comunicare
diapozitive
- realizarea unui referat pe o tem dat utiliznd o
enciclopedie, o bibliotec sau un dicionar online
- realizarea unui album de art cu informaii i
imagini extrase dintr-o enciclopedie online;
- realizarea unor fie de orientare turistic (traseu,
distan, reprezentare obiective, etc.).
- realizarea de pagini web cu coninut interdisciplinar
- realizarea de pagini web specifice unor evenimente
- realizarea de galerii foto

Activitate de lucru
Studiati Ghid metodologic pentru disciplinele de studiu a limbilor moderne si
aflati mai multe amanunte despre posibilitatea de integrare a competentelor
cheie TIC in curriculumul limbilor moderne.

Capitolul II. Utilizarea TIC in procesul de predare-invatare-evaluare


II.1. Software educational si instrumente TIC in predarea limbilor moderne
II.1.1. Valorizarea experientelor TIC anterioare
Conform documentului Comisiei Europene, competenta digital este una dintre cele opt
competente cheie si const n utilizarea tehnologiilor multimedia pentru a regsi, a stoca, a crea, a
prezenta si a schimba informatii.
Dup UNESCO, a fi familiarizat cu tehnologiile si cu mijloacele multimedia nseamn a
avea o suit de abilitti precum: selectarea instrumentelor adecvate, operarea cu echipamente si
aplicatii, utilizarea lor pentru a gestiona, analiza, integra, evalua si crea informatii, ntr-o varietate
de forme.
Activitate ghid tic
Majoritatea elevilor au deja tehnologia necesar in activitati de invatare ce implic folosirea
unor instrumente digitale precum: computer, telefoane cu camer foto si posibilitati de utilizare ca
reportofon, camer foto digital, camer video, iPod etc.
Elevii au unele competente necesare pentru utilizarea acestor dispozitive, insa ei nu le
folosesc in mod organizat, si de cele mai multe ori numai pentru distractie.
Profesorii trebuie sa valorifice competentele si experientele lor anterioare in folosirea TIC in
vederea integrarii activitatilor interactive moderne. Tot profesorii au menirea de a constientiza la
elevi competentele TIC pe care acestia le au, utilizandu-le n scopuri educative, in cadrul unor
activitati de invatare ce folosesc instrumente TIC.
Integrarea TIC n curriculum este un proces care trebuie nteles n sensul utilizrii noilor
tehnologii pentru a nvta, mai degrab dect a nvta s utilizezi noile tehnologii (UNESCO,
2004) si vizeaz valorificarea potentialului noilor tehnologii pentru ameliorarea predrii si nvtrii
prin integrarea n curriculum a activittilor care permit sau favorizeaz utilizarea TIC.
De aceea competentele cheie ce se formeaza la disciplina TIC trebuie aplicate in studiul
limbilor moderne, in cadrul unor activitati ce implica utilizarea TIC.
Profesorii de limbi moderne trebuie sa cunoasca nivelul competentelor TIC acumulate de
elevi pe fiecare clasa, pentru a le putea folosi corespunzator. Astfel, conform competentelor cheie
TIC, s-ar putea desfasura astfel de exerciii, aplicaii, activitati i jocuri educaionale, grupate pe clase:
Clasa a II-a
- exerciii de punere n coresponden: imagine-cuvnt, cuvnt-imagine;
- ilustrarea prin desen a unui text citit;
- jocuri educaionale de recunoatere a cuvintelor;
Clasa a III-a
- realizarea i rezolvarea unui puzzle lingvistic;
- reprezentarea grafic a unui minirebus;
- realizarea unui document care s cuprind un dialog imaginar, pe o tem dat;
10

- realizarea unei invitaii, scrisori, carte potal;


- realizarea de documente pentru un concurs de ghicitori propuse;
- jocuri de numrare;
Clasa a IV-a
- realizarea unei felicitri, afi sau reclam;
- realizarea unui document care s cuprind un dialog imaginar, pe o tem dat;
- realizarea unei invitaii, scrisori, carte potal;
- jocuri educaionale de gramatic, jocuri de puzzle;
Clasa a V-a
- Publisher: felicitri, invitaii, cri de vizit, calendare, diplome. Exemplificare pt. calendar
Pentru realizarea materialelor se pot utiliza platforme de lucru n colaborare (de exemplu:
ThinkQuest, Moodle, Live@Edu).
Clasa a VI-a
- realizarea de documente n Word pentru o tem dat, un cuvnt cheie, cu ocazia unui eveniment,
ntocmirea unei cereri, ntocmirea unui referat la o disciplin studiat etc.;
- realizarea de prezentri n PowerPoint pentru: o tem dat, un cuvnt cheie, cu ocazia unui
eveniment, concurs de poveti ilustrate ntr-un numr limitat de diapozitive, etc.;
Pentru realizarea materialelor se pot utiliza platforme de lucru n colaborare (de exemplu:
ThinkQuest, Moodle, Google Docs, Live@Edu).
Clasa a VII-a
Sugestii pentru aplicaii practice utiliznd documentarea online;
- realizarea unui referat pe o tem dat utiliznd o enciclopedie, o bibliotec sau un dicionar online
- realizarea unui album de art cu informaii i imagini extrase dintr-o enciclopedie online;
- realizarea unor fie de orientare turistic (traseu, distan, reprezentare obiective, etc.).
Clasa a VIII-a
- prelucrare audio pot fi utilizate aplicaiile: Winamp, Itunes, Windows Media Player etc;
- prelucrare video pot fi utilizate aplicaiile: Windows Movie Maker, Windows Media Player etc;
- prelucrare grafic raster pot fi utilizate aplicaiile: Windows Picture and Fax Viewer, IrfanView,
Microsoft Office Picture Manager etc;
- prelucrare grafic vectorial pot fi utilizate aplicaiile: Adobe Flash, Corel Draw, Inkscape etc;
- optimizarea unor imagini pot fi utilizate aplicaiile: Microsoft Office Word, Writer (Open Office),
Adobe Photoshop etc;
- transferul de elemente multimedia ntre calculator i diferite medii externe de stocare/redare se pot
utiliza dispozitive de genul: iPod, stick, telefonul mobil etc.
Clasa a IX-a
11

- aplicaii dedicate: Kompozer, Yahoo SiteBuilder, Silverlight etc.


- aplicaiile pentru realizarea de conferine audio i video: Skype, Windows Live, Live@Edu etc.
- motoarele de cutare: Google, Yahoo!, Bing etc.
Clasa a X-a
Pentru tratarea coninuturilor referitoare la prelucrarea imaginilor pot fi utilizate: IrfanView, Gimp,
Inkscape, Photoshop, Photopaint, aplicaii disponibile online (de exemplu aviary.com, Picasa i
Flickr) etc.
Pentru tratarea coninuturilor referitoare la prelucrarea audio - video pot fi utilizate: Movie Maker,
Media Cope, Any Audio Converter, Audacity, aplicaii disponibile online (de exemplu aviary.com)
etc.
Clasa a XI-a si a XII-a
Activiti de nvare recomandate:
- ntocmirea unei pagini web personale
- realizarea de pagini web cu coninut interdisciplinar
- realizarea de pagini web specifice unor evenimente
- realizarea de galerii foto
II.1.2. Instrumente TIC ce pot fi utilizate in predarea limbilor moderne
Integrarea instrumentelor TIC n procesul de predare-nvare-evaluare implica impartirea
activitatilor care permit sau favorizeaz utilizarea TIC in cateva mari categorii, si anume:
1. Surse de informare si documentare
2. Prezentari
3. Publicatii digitale
4. Aplicatii multimedia
5. Biblioteci si muzee virtuale
6. Dictionare si enciclopedii
7. Comunicare on-line
8. Portaluri web
9. Platforme colaborative
10. Aplicatii pentru evaluare

12

II.1.2.1. Surse de informare si documentare


Documentarea este o activitate care se desfasoara cu un scop precis: studierea informatiilor
provenind din diverse surse despre un subiect anume. Elevii trebuie sa raspunda la intrebarea: Ce
informatii mi sunt necesare?". Prin raspunsul la aceasta ntrebare se evidentiaza niste puncte de
reper cu rol orientativ pentru desfasurarea documentarii.
Cautarea informatiilor on-line este avantajata in studiul limbilor moderne de faptul ca o
cautare a unei notiuni intr-o limba de circulatie internationala va produce mult mai multe raspunsuri
decat aceeasi cautare, facuta in limba romana.
Cateva dintre sursele on-line de informare si documentare sunt:
Google: http://google.com
Yahoo: http://yahoo.com
Bing: http://bing.com
iSEEK Education: http://education.iseek.com
Educationworld: http://www.educationworld.com
Altavista: http://www.altavista.com/
Activitate de lucru
Accesati www.google.ro si cautati informatii despre software educational si
studiati lista oferita. Ce considerati ca este util din ce ati gasit?
II.1.2.2. Prezentari
Prezentarile sunt documente destinate prezentarilor pe calculator, ce combina textul cu
imagini, materiale audio, video, diagrame.

Programul MicroSoft PowerPoint este un program cu ajutorul caruia putem


realiza prezentari electronice pentru diverse ocazii: ora de curs, seminarii,
activitati extrascolare, prezentari de carti, filme etc. Acest program se utilizeaza
relativ mult. Printre caracteristicile acestuia amintim posibilitatea prezentarii
neliniare a slide-urilor, introducerea animatiilor, a link-urlor catre alte surse,
realizarea notelor prezentatorului. Acestea il transforma intr-un instrument de
lucru pentru activitatile cu elevii.
Prezentari on-line se pot face cu prezi, un software gratuit: http://prezi.com/.
Dintre caracteristicile acestui program amintim: posibilitatea de panoramare, de
inserare itinerare, link-uri, imagini, videoclipuri, texte, fiiere pdf, desene etc,
programul fiind mai atractiv dect PowerPoint, iar fisierele create se pot salva
sau trimite prin mail.

13

Activitate de lucru
Accesai http://www.slideshare.net/category/education i selectai, n opinia
dvs. cele mai bune trei prezentri. Expunei criteriile ce au stat la baza selectiei.
Teme de reflectie
In ce ocazii ati utilizat programul Powerpoint?
Ati utilizat prezentari cu elevii la clasa?
Cum ati interactionat cu elevii in timpul prezentarii?
Ati cerul elevilor sa realizeze ei insisi prezentari pe diverse subiecte?
Cum au raspuns elevii la acest gen de teme?
II.1.2.3. Publicatii digitale
Publicaiile digitale sunt documente elaborate cu ajutorul calculatorului si pot lua diferite
forme: eseuri, referate, buletine informative, reviste, ziare, brouri, postere etc.
Din categoria editoarelor locale pentru publicatii digitale (folosite pe calculatorul pe care
se lucreaza) cel mai utilizat este:
ProgramulMSWordesteuneditordetexteprofesionalcefacepartedinsuita
MS Office. Avand in vedere colaborarea Firmei Microsoft cu Ministerul
Educatiei,sepoatespunecainmareamajoritateascolilorexistacalculatoarecu
acestprograminstalat.Acestlucrufacecaelsafieaccesibiltuturorprofesorilor
sielevilordeoriceclasa.
Pe langa caracteristicile avansate de editare text, documentele pot include
imagini, tabele, diverse forme etc. O alta caracteristica importanta este
posibilitatea utilizarii unor sabloane (templates) pentru diverse publicatii
precumziar,revista,cvurietc.
OpenOffice este un program gratuit (open source) pentru editare de text, foi de
calcul, prezentari, grafica si baze de date.
Este compatibil cu multe sisteme de operare precum Windows, MacOS si
Linux. Formatul fisierelor este compatibil cu Microsoft Office. Se poate
descarca si instala gratuit.
Alte programe din aceeasi categorie sunt: Microsoft Publisher, Adobe Digital
Publishing etc.
Activitate de lucru
Gasiti cel putin 5 exemple de documente pe care elevii sa le realizeze in
programul MSWord pentru a le stimula interesul pentru studiul limbilor
14

moderne si pentru a aprofunda notiunile invatate.

Pe langa editoarele locale, exista si editoare online pentru publicatii digitale (numite si
web-based). Acestea permit crearea de documente si salvarea lor intr-un spatiu de regula comun,
pentru a se putea lucra in colaborare. Cateva caracteristici ale acestor tipuri de programe sunt: mai
multi autori pot s editeze i sa vad un document n acelai timp, se pot invita persoane s vad sau
s editeze documentul, documentele pot fi accesate de pe orice calculator legat la internet etc.
Din aceasta categorie amintim:
GoogleDocsesteoaplicatieWebbasedgratuita,pentrucrearededocumentesi
stocare de date oferita de Google. Aplicatia permite sa fie create si editate
documente online in acelasi timp cu alti utilizatori. Google Docs combina
caracteristicile editoarelor detexte siale foilordecalcul tabelarcucele ale
programelordeprezentari.Capacipateadestocareadatelorestede10GB.
SepoaterealizadocumentenoidirectdinGoogleDocs.Toatecaracteristicile
unuieditordetexte,aleunuiprogramdecalcultabelarsaualeunuiprogramde
realizaredeprezentarilegasimincadrulGoogleDocs.
Infoiledecalculsepotaplicaformule,realizagraficeischimbastilulfoiide
calculpentrucaeassepotriveascmaibineproiectului.
Prezentrile permit personalizarea paginilor prezentrii alegnd un anumit
design.
Zoho este o aplicatie Webbased ce contine editor de texte, foi de calcul,
prezentari,bazededate,realizaredewiki,managementdeproiect.
AplicatiaZohoestegratuitapentrufolosirealaniveldebaza,sinecesitaotaxa
pentrufolosireaprofesionala.
ThinkFree este o aplicatie online ce cuprinde aplicatii pentru editare de texte,
foi de calcul tabelar si prezentari. Documentele create sunt compatibile cu
Microsoft Office si se pot accesa de pe orice platforma: Windows, MacOS,
Linux. Asigura spatiu de 1 GB pentru stocarea fisierelor.

15

II.1.2.4. Aplicatii grafice si multimedia


Aplicaiile grafice i multimedia sunt documente digitale cu coninut grafic i/sau
multimedia cum ar fi imaginile, fiiere audio (podcast-uri), fiiere video.
Pentru prelucrarea imaginilor pot fi utilizate: Photoshop, Inkscape, Gimp, Photopaint,
IrfanView sau aplicaii disponibile online: aviary.com, Picasa, Flickr etc.
Pentru prelucrri audio - video pot fi utilizate: Movie Maker, Media Cope, Any Audio
Converter, Audacity sau aplicaii disponibile online: aviary.com etc.

Grafic vectorial cu Inkscape

Pentru realizarea documentelor n format digital avem nevoie de instrumente de editare a


textelor, a tabelelor, dar i de unelte grafice. Indiferent dac vorbim de o lecie sau un test de
evaluare, o fi de lucru sau o pagin Web, toate acestea ar fi incomplete fr imagini, fr
reprezentri grafice. Fr dar i poate, avem nevoie de programe (aplicaii soft) cu ajutorul crora
putem redacta i integra elemente grafice n documentele create. Avem la dispoziie o serie de
asemenea aplicaii, ca de exemplu MS Paint, Photoshop, Corel Paint, Inkscape, MS Office Picture
Manager i multe altele. Unele dintre acestea sunt gratuite, altele nu, unele prelucreaz imagini
bitmap, altele lucreaz cu imagini vectoriale.
Care este diferena dintre un program de grafic bitmap (imagine format din puncte), ca de
exemplu MS Paint i unul de grafic vectorial, ca Inkscape? Un indiciu n elucidarea unei
diferene importante ar fi faptul c o imagine creat n Inkscape poate fi mrit orict, fr
deteriorarea imaginii, pe cnd o imagine redactat n MS Paint pierde mult din calitate dac este
mrit, rezultatul fiind o reprezentare cu margini zimuite, imprecise.
Exist mai multe aplicaii de prelucrare grafic vectorial. Gsii o list cu aceste aplicaii la
adresa http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_vector_graphics_editors. Unele dintre ele sunt gratuite,
altele nu. Inkscape este o aplicaie de grafic vectorial de tip open source (cu surs deschis),
disponibil gratuit, uor de instalat, cu funcionaliti complexe, dei uneltele de lucru pe care le
conine sunt destul de simple. Putei descrca kitul de instalare de pe adresa URL
http://inkscape.org/. Este de menionat c exist o serie de tutoriale accesibile online, inclusiv
tutoriale video cu exemple foarte
sugestive. Accesai www.google.com
i rulai o cutare dup expresia
Inkscape tutorial!
Interfaa aplicaiei se compune din
pagina de lucru, bara orizontal de
meniu, bara vertical de unelte (pe
partea stng i pe partea dreapt a
ecranului), paleta de culori n partea
de jos. Pagina de lucru reprezint
16

doar o baz de comparie pentru dimensiunile obiectelor grafice, la fel ca i rigla orizontal sau cea
vertical. Dimensiunile zonei de lucru (white space) se pot seta din meniul File, opiunea Document
Properties.
Pentru a realiza, de exemplu, imaginea din figura alturat (o csu), am utilizat
instrumentele: Rectangle (dreptunghi), Pencil (creion), Stars and Polygons (stele i poligoane),
grupare obiecte (meniul Object, comanda Group), respectiv cteva culori de umplere. Am trasat
dreptunghiul mare i l-am colorat cu albastru. Am trasat dreptunghiurile pentru fereastr i u.
Am dat clic pe creion, apoi Shift clic pe suprafaa de lucru pentru a avea posibilitatea de a
trasa linii drepte. Linia se va trasa prin micarea liber a mouse-ului. Vom da clic dup ce am
stabilit unghiul i lungimea segmentului. Se poate creea astfel conturul acoperiului. Pentru a
putea umple cu rou aceast form, trebuie s grupm liniile cu Object Group. Dac avem nevoie
de linii orizontale sau verticale, apsm butonul Ctrl n timpul trasrii liniilor. Dublarea obiectelor
se face cu Ctrl D. Trasm obiectul stea. Proprietile acestui obiect, ca de exemplu numrul
vrfurilor se poate seta astfel: selectm cu clic steaua, dm clic pe unealta stea (n partea stng a
ecranului), apoi setm numrul de vrfuri n caseta corespunztoare pe bara orizontal, afiat n
partea de sus a ecranului.
Dup realizarea diferitelor elemente ale unui desen se recomand gruparea acestora pentru a
avea un singur obiect, care se poate muta sau redimensiona, fr a pierde din calitatea reprezentrii
iniiale, aa cum am artat mai nainte. Dnd clic pe obiect, acesta se poate mri prin tragerea
sgeilor care l nconjoar. Dac dm dublu-clic pe obiect,
sgeile se transform n unelte de rotire.
Pentru a nelege mai bine ce nseamn grafica vectorial,
prezentm un exemplu de transformare a unui obiect
(dreptunghi) ntr-un alt obiect, cu alte proprieti, dar de fapt
noile proprieti vor fi derivate din proprietile obiectului iniial,
aa cum se poate urmri n continuare. Prima figur reprezint
obiectul iniial. Se poate observa c am ales un dreptunghi
umplut cu galben (proprietatea Fill) i cu un chenar (numit
Stroke n Inkscape) de 2 pixeli, colorat albastru. Aceste
proprieti se pot seta astfel: alegem
unealta dreptunghi i trasm (cu butonul
stng de mouse apsat) dreptunghiul.
Selectm obiectul cu clic. n partea de jos
a ecranului apare paleta de culori, precum
i uneltele Fill i Stroke. Dac dm clic pe
o culoare, obiectul va fi umplut cu aceea
culoare. Dac dm Shift clic culoarea se
va aplica chenarului. Dnd dublu-clic pe
dunga colorat de lng textul Stroke, se
va deschide fereastra pentru setarea
17

propriatii chenarului, de exemplu, limea sa se poate modifica pe fila Stroke style a acestei
ferestre, setnd o valoare corespunztoare n caseta Width.
Cele 5 faze din imaginea alturat prezint felul n care obiectul dreptunghi din Faza 1. este
transformat pas cu pas utiliznd uneltele de grafic vectorial.
n prima faz se transform obiectul n form vectorial Path (meniul Path, opiunea Object
to Path) i se fixeaz un nod pe mijlocul laturii care se va modifica (cu unealta Edit path by
nodes, dublu-clic pe mijlocul laturii).
n urmtoarele faze se netezesc i se deplaseaz corespunztor nodurile existente. Netezirea
se face selectnd nodul respectiv i dnd clic pe unealta Make selected nodes auto-smooth,
aflat pe bara de unelte orizontal.
Consultnd manualele de utilizare disponibile pe Internet, tutorialele video i, nu n ultimul
rnd, Help-ul disponibil n Inkscape, care este foarte bine structurat, cu multe exemple concrete i
descrierea foarte detaliat a funcionalitilor uneltelor, avem convingerea c att profesorii ct i
elevii vor putea obine toate informaiile necesare pentru a utiliza cu succes aceast aplicaie de
grafic vectorial.
Any Audio Converter o aplicaie de conversie a formatelor
audio
Utilizatorii care lucreaz cu fiiere audio se ntlnesc adesea cu urmtoarea problem: au un
fiier cu o nregistrare pe care ar dori s o redea folosind o aplicaie cum ar fi Windows Media
Player sau WinAmp, dar formatul acelui fiier nu este compatibil cu formatele utilizate de aplicaie.
Ce este de fcut? Utilizatorul are de ales ntre dou variante: face rost de kitul de instalare a
unei aplicaii care recunoate formatul respectiv i instaleaz aplicaia pe calculator. A doua
posibilitate ar fi s ncerce s transforme fiierul audio ntr-un format recunoscut de aplicaia pe
care utilizatorul o are pe calculator. Dac ar alege prima variant, utilizatorul ar avea, dup un
anumit timp, multe aplicaii audio, unele gratuite, altele nu, care ar ocupa un spaiu nsemnat pe
hard diskuri.
Pentru a rezolva problema
incompatibilitilor
de
felul amintit mai sus, este
mult mai eficient a doua
metod,
i
anume
utilizarea unui soft care
transform un fiier audio
n formatul dorit de
utilizator.
Any Audio Converter este un asemenea soft. Putei descrca gratuit kitul de instalare a acestei
aplicaii de pe site-ul cu adresa http://www.any-audio-converter.com/. Aceast aplicaie poate
prelucra o varietate mare de formate audio: AVI, MPEG, WMV, MOV, MP4, RM, RMVB, ASF,
FLV, MP3, M4A, WMA, WAV, FLAC, OGG, AU, MP2, AC3. Se poate utiliza pentru a transforma
18

fiiere video din format FLV provenite de pe YouTube, fiiere Google Video i Nico Video, n
fiiere de tip MP3, OGG, WMA, WAV, AAC sau M4A.
S presupunem, de exemplu, c avem un videoclip ntr-un fiier de tip AVI din care vrem s
extragem doar coloana sonor ntr-un fiier de tip MP3. Pentru aceasta vom proceda astfel:
Dm clic pe Add Media Files i alegem fiierul de tip AVI
Alegem formatul audio MP3 al fiierului destinaie din lista derulant Profile
Dm clic pe Convert
Fiierul audio rezultat se va gsi n folderul destinaie (Output Folder).
Aviary.com

In general programele specifice cu care se pot realiza aplicatii multimedia nu sunt freeware.
Din aceasta cauza este dificil sa se foloseasca in scoli.
Exista insa variante de astfel de programe online, care sunt freeware si usor de lucrat cu ele.
Un astfel de exemplu este aviary.com, o platforma care ofera posibilitatea realizarii si
editarii imaginilor (atat de tip raster cat si de tip vectorial), prelucrarea fisierelor audio, crearea de
muzica, capturi de ecran, realizarea unor efecte grafice etc.
Categoriile de aplicatii care se regasesc in suita de programe aviary.com sunt evidentiate in
imaginea de mai jos:

19

Podcasting

Podcasting este o metod de distribuie a fiierelor n format multimedia (fi iere audio dar i
video), de regula prin intermediul formaturilor de sindicalizare de coninut RSS sau prin intermediul
site-urilor. Fiierele pot fi descrcate i redate pe echipamente mobile sau calculatoare ce accept
formatul n care acestea au fost create. Site-urile de podcasting pot oferi fiierele spre descrcare i
ascultare off-line sau pentru redare direct on-line.
Folosirea poscast-urilor in sistemul de invatamant - inovatie in educatie
Podcast-urile folosite la clasa pot fi realizate de profesori in colaborare cu elevi sau pot fi
utilizate cele deja existente pe site-urile dedicate, de unde se pot asculta sau descarca podcast-uri pe
teme educationale.
Un podcast audio sau video poate fi folosit in cadrul unei lectii sau dupa o lectie intr-o
multitudine de moduri. Iata cateva exemple de situatii unde se pot folosi podcast-urile audio sau
video:
Materiale create sau recomandate de profesori ca materiale suplimentare la temele din
lectiile predate la clasa (audio, video). Acestea ar putea fi: notiuni de gramatica, lectii de
pronuntie, interviuri cu vorbitori nativi, emisiuni de radio etc.
Inregistrari (audio si video) ale discutiilor din timpul lectiilor sau in afara orelor de clasa
bazate pe temele predate.
Inregistrari audio sau video ale unor prezentari facute de elevi pe diverse teme, in limba
studiata.
Inregistrari audio sau video ale unor conversatii in limba studiata
Activitate de lucru
In cazul in care alegeti sa utilizati podcast-uri deja realizate, prezentam cateva
site-uri ce contin podcast-uri educationale ce pot fi folosite cu elevii la clasa:
- http://www.teachers.tv/
- http://www.podomatic.com/
- http://teachertube.com/
- http://www.youtube.com/
- http://www.videojug.com/
- http://www.bbc.co.uk/podcasts
- http://www.discovery.com/radio/xml/discovery_video.xml
- http://www.discovery.com/radio/xml/news.xml
- http://startub.unibuc.ro/educause-educatie-si-tehnologie-%E2%80%93platforme-podcasturi-web-2-0-ultimele-titluri/
- http://teacherluke.podomatic.com/
Unele din aceste site-uri contin pe langa podcast-uri si transcrierea lor pentru a
putea citi sau traduce textul.
20

Vizitati fiecare din link-urile de mai sus si incercati sa gasiti podcasturi pe care
sa le puteti folosi cu elevii.
Activitate de lucru
In cazul in care alegeti sa realizati podcast-uri, prezentam cativa pasi care se pot
urma pentru realizarea lor:
Pasul 1 creare podcast audio: se inregistreaza podcast-ul folosind un
reportofon, un telefon cu posibilitati de inregistrare (trebuie sa ne asiguram ca
putem lega telefonul la calculator pentru a prelua fisierul salvat), un microfon
legat la calculator etc.
podcast video: in cazul in care se realizeaza un video podcast se poate utiliza
un telefon cu camera video, o camera video sau un webcam conectat la
calculator.
Pasul 2 - prelucrare si mixare
se utilizeaza programe offline sau online (de preferinta freeware) cu care puteti
prelucra foarte usor inregistrari audio si video.
Un astfel de program free este audacity. El se descarca de la adresa
http://audacity.sourceforge.net/, se instaleaza pe calculator si este un excelent
editor de fisiere audio.
O varianta de prelucrare a fisierelor audio o ofera online aviary.com.
Pasul 3 - publicare
Daca ati realizat un podcast audio, acesta se poate publica folosind platforma
free http://www.podomatic.com.
In cazul in care ati realizat un podcast video, el se poate incarca folosind
http://www.youtube.com/ sau
http://www.videojug.com/
Link-ul se poate distribui elevilor pentru a putea descarca podcast-ul si asculta
offline sau se poate urmari online.
Podcast-urile audio se pot asculta offline folosind un program dedicat freeware:
iTunes. Acest program se poate folosi si pentru abonarea la unele site-uri cu
podcast-uri. In acest mod se pot primi automat episoade noi.

II.1.2.5. Biblioteci si muzee virtuale


Biblioteca Online a Universitii din Bucureti: http://www.unibuc.ro/ro/biblioteca_virtuala
21

Biblioteca romneasc: http://biblior.net/


Biblioteca Universitii din Craiova: http://biblio.central.ucv.ro/bib_web/Biblioteca
%20Virtuala.php
Biblioteca Virtual Metropolitan Bucureti: http://www.bmb-on-line.ro/scripts/master.htm
Biblioteca virtual romneasc: http://www.e-scoala.ro/biblioteca/index.html
Bibliotec virtual: http://www.c-cultural.ro/biblioteca%20virtuala/proza.php
Cri de la A la Z: http://www.cartiaz.ro/
Institutul de Memorie Cultural: http://www.cimec.ro/a_carte.htm
Europeana o bibliotec virtual, muzeu i arhiv: http://www.europeana.eu/
Institutul de Memorie Cultural: http://www.cimec.ro/a_carte.htm
Imago Mundi franceza: http://www.cosmovisions.com/
Centre Pompidou: http://www.centrepompidou.fr/
Muses et Beaux-Arts: http://www.lehman.edu/deanhum/langlit/french/musees.html
Biblioteca virtual romneasc: http://www.e-scoala.ro/biblioteca/index.html
II.1.2.6. Dictionare si enciclopedii
Dictionar explicativ al limbii romne (DEX): http://www.dexonline.ro/
Dicionare online (diverse domenii): http://www.dictionar-online.ro/
Wicionar dicionar liber i universal: http://wiktionary.org/
Dictionar multifunctional francez: http://dictionnaire.tv5.org
Dictionnaire Electronique des Synonymes: http://www.crisco.unicaen.fr
Le Dictionnaire Visuel, pour apprendre par limage avec des planches thmatiques
http://www.infovisual.info/index_fr.html
Les expressions: http://www.expressio.fr/
La ponctuation: http://www.la-ponctuation.com/
e-Enciclopedia: http://www.litera.ro/e.enciclopedia/
Enciclopedie de filosofie Stanford Encyclopedia of Philosophy: http://plato.stanford.edu/
Encyclopedia Britannica: http://www.britannica.com/
Ghid de art: http://memory.loc.gov/diglib/ihas/html/guide/guide-home.html
Wikipedia enciclopedie online gratuit: http://ro.wikipedia.org/
Rechercher un mot, un personnage: http://www.linternaute.com/encyclopedie/
Larousse: http://www.larousse.fr/encyclopedie/
Fontainbleau: http://www.musee-chateau-fontainebleau.fr/
Enciclopedia Dacica: http://www.gk.ro/sarmizegetusa
Enciclopedia Romniei: http://www.enciclopediaromaniei.ro/wiki
Encyclopedia Mythica (englez): http://www.pantheon.org/mythica.html
22

Ghid de art: http://memory.loc.gov/diglib/ihas/html/guide/guide-home.html

II.1.2.7. Comunicare online


Aplicaiile cele mai cunoscute pentru comunicare prin Internet sunt: Outlook Express,
Windows Mail, Windows Live.
Aplicaiile pentru realizarea de conferine audio i video mai des utilizate sunt: Skype,
Windows Live, Live@Edu, Yahoo messanger;
Ce este un Blog i la ce se poate folosi?

Reeaua World Wide Web (WWW) este o reea imens, format din pagini Web, organizate
n site-uri Web. O pagin Web este de fapt un hiperdocument (document care conine hiperlegturi)
care poate fi vizualizat cu ajutorul unor programe browser (Mozilla Firefox, Google Chrome,
Internet Explorer etc).
Hiperdocumentele sunt create cu un editor sau un generator de pagini Web, instalat pe
calculator. Dup editare, aceste documente sunt postate (publicate) n WWW, pe un site Web, care
poate fi accesat introducnd adresa sa URL (Uniform Resource Locator, ca de exemplu
http://www.edu.ro) n cmpul de adrese al browserului. Putem obine o adres pentru paginile
noastre Web pe care le-am creat, ns pentru aceasta avem nevoie de dou elemente: un calculator
care este conectat permanent la Internet i de nregistrarea adresei IP a acestui calculator (contra
cost) ntr-un sistem de eviden a adreselor de Internet. Ar fi ineficient s ncercm s asigurm
acces la site-urile create pe propriul calculator, pentru c acel calculator ar trebui sa funcioneze
non-stop. Din aceast cauz autorii site-urilor Web apeleaz la serviciile de gzdiure (hosting), care
sunt disponibile, de altfel, chiar i gratuit.
Crearea unui site Web ridic anumite probleme, att n rndul nespecialitilor, ct chiar i n
rndul informaticienilor. Elaborarea unui site de calitate presupune cunoaterea cel puin a unui
limbaj descriptiv (HTML), multe ore de lucru, de procesare i post-procesare (testare, eliminarea
erorilor, mbuntirea i dezvoltarea funcionalitilor, ca s nu mai vorbim de coninuturi, care
trebuie s fie remprosptate, modificate foarte des). Mai mult, un site de calitate ar trebui s
cuprind elemente speciale, dinamice, interactive, multimedia etc.
O soluie posibil la problemele de mai sus o reprezint site-urile specializate care ofer
utilizatorilor simpli, chiar nceptori, unelte gratuite pentru realizarea aa-numitelor bloguri. Un
blog (denumire provenit din expresia Web Log, ceea ce nseamn Jurnal Web) este de fapt un site
Web cu foarte multe elemente predefinite. Pornind de la un ablon (template) dat, orice utilizator
ct de ct familiarizat cu aplicaiile birotice uzuale (editoare de texte, prezentri etc) poate crea un
site (un blog) care este la un nivel calitativ apropiat de cel al site-urilor construite de specialiti. La
ora actual avem la dispoziie o serie de locaii Web n care putem s ne creem un blog:
www.wordpress.com, accounts.google.com, www.typepad.com i multe altele.
23

Pentru a realiza un blog, utilizatorul trebuie s parcurg, de regul, urmtorii pai:


nregistrare (se alege un nume de utilizator i o parol)
Acionarea butonului Creare Blog (Create)
Alegerea unui ablon (dintre cele disponibile)
Definirea unor categorii de pagini i/sau articole publicate
Setarea proprietilor de editare i afiare a paginilor
Setarea proprietilor speciale (acceptarea sau refuzarea comentariilor vizitatorilor, limba
utilizat, fusul orar, datele proprietarului etc.)
Definirea unui meniu
Redactarea i publicarea primelor pagini

Imediat dup parcurgerea pailor de mai sus blogul devine accesibil. De exemplu, dac se
utilizeaz WordPress, i numele de utilizator este, de exemplu ViorelEn, adresa URL a primei pagini
din blogul creat ar fi http://www.wordpress.com/ViorelEn .
Exist dou moduri de accesare a unui blog:
modul vizitator i modul editare. n modul
vizitator avem acces la paginile blogului,
dar nu putem s modificm articolele sau
imaginile publicate. Putem s postm
comentarii (dac proprietarul blogului a
setat aceast permisiune), s votm sau s
introducem date n formulare. Interveniile
vizitatorilor sunt, de obicei, moderate de
proprietarul blogului (comentariul va fi
24

afiat numai dup ce proprietarul blogului i-a dat acordul). Pentru a posta un comentariu sau a
utiliza alte elemente de interactivitate (vot, formular etc) de regul se cere specificarea adresei de
mail i a numelui (sau a unei porecle nickname).
n modul editare, accesibil exclusiv dup conectare (Log In), cu numele de utilizator i,
bineneles, furniznd parola corespunztoare, putem s modificm articolele, s tergem sau s
adugm texte, imagini, elemente multimedia, s setm voturi, s creem formulare, s modificm
setrile generale ale blogului. Desigur, exist nite limite n ceea ce privete volumul de date ce se
poate ncrca n spaiul de stocare alocat unui blog (de exemplu, nu putem ncrca mai mult de 1
GB de date).
Dei exist mai multe site-uri care ofer
gzdiure pentru bloguri, trebuie s menionm
compatibilitatea sporit a unora cu aplicaiile de
birotic care se gsesc n laboratoarele de informatic
ale colilor din Romnia. De exemplu, un articol
redactat n Word 2007 poate fi ncrcat i publicat
direct ntr-un blog WordPress. Paii pe care trebuie
s i parcurgem n acest caz sunt:

Butonul Office Publish (Publicare) Blog


Register Now (nregistrai-v acum)
Alegei WordPress din lista derulant
Specificai adresa URL (de exemplu, http://limbimoderne.wordpress.com)
Dai clic pe butonul OK

Articolul creat n Word 2007 (inclusiv elementele speciale, cum ar fi tabele, grafice, imagini)
va fi postat instantaneu n blogul de pe adresa men ionat. Deci, orice utilizator care poate redacta
un document n Word 2007, are la dispoziie aceast facilitate pentru a posta documentul pe
Internet.
Un profesor de limbi moderne de exemplu, poate crea astfel, foarte simplu, lecii sau alte
resurse didactice care vor fi accesibile elevilor (i profesorilor, bineneles) cu ajutorul unui browser,
la coal sau acas.
Comunicaresincronaprogramedemesagerieinstanta
Programeledemesagerieinstantapermitutilizatorilorsacomuniceintimpreal.
Sepotastfelorganizaconferinte(audiosauvideo)intremaimultiutilizatori,sepotdiscuta
ideidinlectiilepredatelaclasa,sepotfaceanunturidespreanumiteevenimenteceurmeazasaaiba
loc,sepoatecomunicaincadrulunuiproiectcuelevidinaltetari,sesiunidelucruonlineetc.

25

Yahoomessenger
Yahoo!Messengeresteunclientdemesagerieinstantntimprealdezvoltatde
compania american Yahoo!. Yahoo! Messenger este unul din cele mai
populare softuri de chat i interacionare social pe internet, el putnd fi
descrcatgratuit,iarutilizatoriiputndfolosiunsingurYahoo!IDpentrutoate
serviciilecompaniei.(sursa:ro.wikipedia.org)
Skype
Skypedesemneazunsoftwaregratuit,cepermiteutilizatorilorsefectueze
convorbiri telefonice cuvocesivideo prinInternet, utiliznd tehnici detip
Voice over IP (VoIP). Apelurile spre ali utilizatori Skype sunt gratuite,
indiferent de oraele i rile deundesevorbete, nvreme ceapelurile la
telefoaneleobinuiteanalogicedinreeauaclasic(fix)suntdeobiceicontra
cost. Calitatea acustic i video a convorbirii este de obicei foarte bun.
Funcionaliti adiionale gratuite: telefonie video, mesagerie instant de tip
chat, transfer de fiiere, conferine telefonice i conferine video. (sursa:
ro.wikipedia.org)
Comunicareasincronaemailul
Emailul este o metod de comunicare, de schimb de mesaje, de la o persoana catre una sau
mai multe persoane. Emailul presupune existenta unui cont personal, in care se pastreaza mesajele
trimise si cele primite. Metoda de comunicare este asoncrona pentru ca nu trebuie ca cei doi care
schimba mesaje sa fie simultan online.
In cadrul comunicarii online se impune folosirea unui protocol numit Netiquette. Acesta este
un set de reguli pe care trebuie sa le respectam cand comunicam.
Aceste reguli fac referire la:
Folosirea unui limbaj politicos, direct;
Alegerea unui ton adecvat. Se poate ntmpla ca, ceea ce ntr-o discuie, fa n fa, ar prea
amuzant, ntr-un mesaj ar putea suna agresiv sau nepoliticos. Folosii pentru descrierea
strilor de spirit simbolurile special create, cum ar fi :) pentru sunt vesel, glumesc, :(
pentru sunt trist, suprat, :-) pentru am un ton pozna sau :-o pentru sunt surprins;
Luarea n considerare a diferenelor de zone culturale sau geografice;
Evidenierea sensului cuvintelor al cror neles poate fi schimbat prin neutilizarea
diacriticelor;
Evitarea ca pe o list de discuii s fie aduse mesaje ofensatoare. Altfel, fii pregtii s
primii rspunsuri publice nepoliticoase;
Evitarea scrierii cu majuscule, care ar echivala cu tipatul in vorbirea curenta.
II.1.2.8. Portaluri Web
Un portal Web este un site care functioneaza ca un punct de acces la informatii online.
Portalul prezinta informatii din diferite surse intr-un mod unitar. In mod diferit de motoarele de
26

cautare, portalurile Web ofera si servicii precum email, stiri, informatii diverse (financiare, vreme,
divertisment etc).
Exemple de portaluri Web de interes general: iGoogle, Yahoo!, MSN, Netvibes etc.
Exemple de portaluri Web in domeniul educatiei:
http://education-portal.com
http://www.school-portal.co.uk/
http://www.educationuk.org/
https://schoolsportal.lancsngfl.ac.uk
http://www.bbc.co.uk/learning/
http://www.uk250.co.uk/Education/
http://web2educationuk.wetpaint.com/
http://www.education-otherwise.net/
http://www.home-education.org.uk/
http://www.education.gouv.fr/
http://www.languagesonline.org.uk/
http://www.howtogermany.com/pages/education.html
http://europa.eu/youth/studying/index_ro_en.html
http://forum.portal.edu.ro/
http://portal.edu.ro/
http://www.didactic.ro/
http://iteach.ro
II.1.2.9. Platforme colaborative
Platformele colaborative sunt locuri ideale pentru invatarea colaborativa sprijnita de
calculator. Invatarea colaborativa trebuie sa fie un proces coordonat, prin care participantii
impartasesc concepte si intelesuri proprii pentru problemele aflate in discutie.
Printe avantajele participarii la activitatile de pe o platforma colaborativa amintim:
autocunoasterea mai buna a posibilitatilor proprii ale elevului
cunoasterea unor noi tehnologii de lucru si de comunicare
colegii si prietenii au mai multa incredere in parerile elevului respectiv
distanta intre membrii echipei dispare
contactul cu alte opinii si experiente duce la imbogatirea propriei viziuni asupra
subiectului
nu suntem legati de timp, fiecare putand lucra in ritm propriu
experientele diferite ale fiecarui elev ajung intr-un spatiu comun, disponibil tuturor
Din multimea de instrumente web folosite pentru platformele colaborative amintim cateva:
Wikispaces, care pot fi organizate, completate interactiv si permanent actualizate
27

Google docs
Forumurile de discutii si blogurile
Moodle
ThinkQuest
Live@Edu
Wikieducator - pentru dezvoltarea de proiecte colaborative n domeniul educaiei:
http://www.wikieducator.org/Main_Page
Glogster

Wikispaces
CereprezintWikispaces?
Wikispaces reprezint o platform colaborativ ce poate fi foarte uor de
folosit,attdeprofesorideoricespecialitatectideelevi,indiferentdeclas
saudeprofilulstudiat.
Paginilesepotrealizafoarteuor,editarealorbazndusepeprincipiuldelucru
cuuneditorobinuitdetexte(precumWord),paginicarepotfiorganizate,
completateinteractivsipermanentactualizate.
Deceesteutillaclas?
Pentrucstimuleazcreativitatea,lucrulnechip,creazomotivaiepentru
elevi deainva ialtfel, promoveaz comunicarea ntre elevi, profesori i
prini.
Cumpoatefiutilizatlaclas?
Sepotrealizasimplepaginiweb,caspaiudeexpunere/lucrupentruproiecte
individuale i n echip, se pot posta foarte uor documente de ctre toi
membriisiteului,acetiaputndfiattelevictiprofesori.
GlogsterUnnouinstrumentresursapentrueducatori
http://www.glogster.com/edu
Oplatformaweb2.0,carepermiteutilizatorilorsrealizezepostereonline
numiteGloguricufotografii,clipurivideo,texte,audio,filmedepeinternet
saupersonale,linkuri
Existaposibilitatea deacreaunmediu unic,siguronline,interactiv, care
poatefimonitorizatdeprofesori
Unnouicreativmediudigitalpentrueducatoricuscopuldeaajutaeleviisi
studenii in procesul nvarii i de a face acest lucru intrun mod mai
distractiv!
Unmoddeaexprimacreativitateaelevilor
Foarteutiltemelordecassaurealizriiportofoliilordectreelevi
28

Poatefifolositcafidelucrudectreprofesor,pentruprezentareaunui
proiectetc
Ointerfasimpliuordeconceputpentruaintroduceelevilorconceptele
debaz.
Oseriedemecanismedelucrunechippentruapermiteutilizatorilors
publice i s mprteasc altora propriile creaii i de a colabora cu ali
utilizatori.
Unvalorosinstrumentdenvarepentrustudiullimbilormoderne.
Uninstrumentcarefavorizeazdezvoltareaabilitilorelevilorinregistrnd
progreseladiferiteniveluri.
sursa: http://www.didactic.ro/stiri/10800_glogsterunnouinstrumentresursa
pentrueducatori
GoogleDocsplatformacolaborativa
GoogleDocsajutlarealizareadocumentelor,foilordecalculsauprezentrilor
carepotfilucratempreuncucolegii,nacelaitimp,chiardacfiecareseafla
laaltcomputer,inaltloc.Documentelesuntsalvatenacelailocisepot
accesadelaoricecomputer.
GoogleDocsarechatncorporat,astfelnctsepotdiscutaoriceschimbricu
colegiicarelucreazladocumentulrespectiv.
Pentruacolaborainechipalarealizareaunuidocumenttext,foaiedecalculsau
prezentare,estesuficientsaseapelezemeniulSharesisasenotezeadresele
deemailalemembrilorechipei.Sepoatealegeoptiuneacauniisapoataedita
documentuliaraltiidoarsailvizualizeze.
FolosireaGoogleDocseliminanecesitateatrimiteriiprinemailadiferiteloridei
personalesauvarianteladocument.Insituatiatrimiteriiprinemail,persoana
care coordoneaza lucrarea are de citit si adaptat multe fisiere venite de la
diferite persoane. In situatia folosirii Google Docs toate persoanele fac
modificaripeacelasidocument,adaugandsaumodificand.
II.1.2.10. Aplicatii pentru evaluare
Pentru activitatile de evaluare se pot folosi aplicatii precum Hot Potatoes sau QuizFaber.

Hot Potatoes

29

Instrumentul software Hot Potatoes, permite att generarea propriuzis a exerciiilor, ct si configurarea acestora sub forma unor pagini
web, foarte uor de accesat cu ajutorul unui browser, fiind foarte util
n procesul de evaluare, la toate clasele, indiferent de profilul lor.
Aplicaia este format din 6 programe de baz: JQuiz, JMatch,
JClose, JCross, JMix i JMasher care le asambleaz pe celelalte.

JQuiz - creaz exercitii bazate pe ntrebri, exerciii cu variante


multiple de rspuns, exerciii cu alegere dual, exerciii cu rspuns
scurt.

JClose - creaz exerciii de completare a spaiilor libere. Utilizatorul


lucreaz cu un text din care lipsesc anumite cuvinte i trebuie s
gseasc termenii potrivii pentru a rezolva exerciiul.

JMatch - creaz exerciii de mperechere sau de ordonare.


n partea stng apare o list de itemi fici (ce pot fi imagini sau
text), iar n partea dreapt itemi amestecai.
Programul poate fi folosit pentru a mperechea cuvinte cu definiii,
imagini, traduceri, sau pentru a ordona propoziii ca s formeze o
secven sau un dialog.

JCross creeaz cuvinte ncruciate ce pot fi completate on-line.

JMix se folosete la compunerea exerciiilor cu propoziii


amestecate, foarte bune pentru fixarea unor definiii. Utilizatorului i
se vor propune o serie de cuvinte, pe care va trebui s le dispun n
ordinea corect.

30

JMasher - grupeaz seturile de exerciii sub o denumire generic,


ofer un aspect uniform, creeaz hiperlegturi pentru navigare i o
pagin de index.

31

QuizFaber

QuizFaber reprezint un Software ce permite crearea, uor i rapid, de teste multimedia, sub
form de documente hypertext generate n cod JavaScript i integrate n documente HTML. Toate
aceste funcionaliti sunt gestionate ntr-un mod automat, ceea ce nseamn c utilizatorul nu
trebuie s tie nimic despre tag-uri HTML sau limbajul JavaScript.

Aceast aplicaie poate fi utilizat n leciile de evaluare, la toate clasele, indiferent de


profilul lor.
Folosind aceast aplicaie ,se pot crea i gestiona mai multe tipuri de itemi:
Itemi cu alegere multipl single choice- n care numai una dintre variantele de rspuns
poate fi corect.
Itemi cu alegere multipl multiple choice- n care una sau mai multe variante de rspuns
pot fi corecte.
Itemi cu alegere dual n care rspunsul considerat corect, se alege dintre dou variante
posibile (Adevrat/Fals, Da/Nu, Corect/Incorect).
ntrebri cu rspuns deschis prevzute cu o caset de text n care elevul va scrie rspunsul
n mod liber.
Itemi de completare n care se precizeaz cuvintele ce completeaz o afirmaie sau se
eticheteaz diferite elemente ale unei diagrame.
32

Itemi de asociere n care ntrebrile sunt organizate n dou liste - un set de afirmaii i un
set de rspunsuri. Elevul trebuie s indice care rspuns din cea de a doua list corespunde
fiecrei afirmaii din prima list.
Profesorul poate stabili un timp limit pentru a rspunde la toate ntrebrile, iar la sfritul
testului vor fi afiate punctajul obinut, nota final, rspunsul corect la fiecare ntrebare.

Paginile HTML pot fi personalizate alegnd o anumit culoare de fundal pentru pagin, un
anumit format pentru font, se pot include imagini i/sau fiiere de sunet.

33

II.1.3. Platforme de invatare si Software educational


ThinkQuest o platform educaional pentru elevi i profesori
Pentru
a
accesa
instrumentele
de
lucru
ale
platformei
ThinkQuest
(http://www.thinkquest.org) elevii au nevoie de un cont. Acesta poate fi creat exclusiv de ctre un
profesor care are, la rndul su, un cont ThinkQuest. Un profesor poate intra n posesia unui cont
dac este invitat (prin e-mail) de ctre administratorul desemnat la nivelul unitii de nvmnt,
numit administrator ThinkQuest pe coal. Acest administrator este de fapt tot un profesor, care a
efectuat nrolarea colii n comunitatea ThinkQuest i a participat la un curs de formare, rspunznd
pozitiv invitaiei primite de la Oracle Education Foundation (OEF, Fundaia Oracle pentru
Educaie), prin intermediul MECTS i al Inspectoratelor colare Judeene. n momentul redactrii
acestui material exist un numr de 23.909 de uniti de nvmnt n lume, nrolate n comunitatea
ThinkQuest, 693 de coli dintre acestea fiind n Romnia.
Un elev poate fi
membru
ThinkQuest
numai dac este nscris
ntr-o clas n unitatea
colar respectiv, n
anul colar curent. Dup
ce prsete coala,
contul su va fi ters. Astfel, exist certitudinea c toi membrii ThinkQuest sunt, pe de o parte elevi
sau profesori ai unor coli care funcioneaz n mod legal n Romnia sau n alte ri, pe de alt
parte elevii sunt supravegheai de profesori prin diferite metode, ca de exemplu validarea de ctre
profesori a imaginilor pe care un elev le poate ncrca n platform, sau prin mecanisme
implementate n sistem, care opresc
n mod automat postarea unor texte
care conin expresii inadecvate
(licenioase).
Uneltele ThinkQuest se pot utiliza
la crearea unor pagini web
individuale sau cuprinse ntr-un
proiect. Paginile elaborate de elevi
au o structur special. Exist o
serie de utiliti care pot fi folosite cu uurin chiar i de ctre un nceptor, cum ar fi: editor simplu
de texte, unelte pentru crearea listelor speciale ThinkQuest, ncrcare imagini i realizarea galeriilor
foto, mecanism de ncrcare a documentelor i a prezentrilor Power Point, precum i elemente
interactive: vot, dezbatere, avizier, Ask Me (ntreab-m), Brainstorm (Bursa de Idei).
Vizibilitatea paginilor se poate seta individual. Astfel, o pagin poate fi privat (vizibil doar pentru
autor) sau public, adic partajat la nivelul clasei de elevi, la nivelul colii sau la nivelul ntregii
comuniti ThinkQuest. Pictogramele, culorile elementelor i ale fundalurilor au fost atent
34

selecionate de ctre specialiti pentru a nu afecta n mod negativ dezvoltarea personalitii elevilor.
Numele de utilizator apare lng orice material postat (text, imagine, fiier etc.) sub forma unei
hiperlegturi prin care vizitatorul poate afia, cu un singur clic, pagina principal a utilizatorului
respectiv. Fila World conine un motor de cutare prin care vizitatorul poate cuta paginile
elaborate de ctre un membru ThinkQuest, indiferent de coala, regiunea sau ara n care se afl
utilizatorul cutat. Fila Library conine linkuri ctre diferite proiecte, selectate dintre cele elaborate
de membrii comunitii ThinkQuest i apreciate de specialitii OEF ca fiind cele mai valoroase,
grupate pe arii curriculare.
Proiectele
ThinkQuest
sunt
elaborate de elevi sub conducerea
profesorilor. Derularea unui proiect
are nite etape foarte bine definite,
descrise n ghidurile metodologice
puse la dispoziia profesorilor n
cadrul platformei ThinkQuest. n
cursul elaborrii proiectelor elevii
nva s lucreze n echip, s
utilizeze tehnologiile moderne de
informare i comunicare, dezvolt
alte competene importante: gndire critic, creativitate, autoghidare, nelegerea diferenelor
culturale dintre copiii din diferite coli, regiuni sau ri din lumea ntreag. Aceste competen e au
fost denumite de OEF 21st Century Skills (Competenele Secolului 21).
Proiectele ThinkQuest pot fi prezentate n cadrul concursului cu premii ThinkQuest Competition,
care are de fapt trei seciuni: ThinkQuest
Projects, Digital Media (bloguri, site-uri
Web, eseuri foto, animaii etc.)
i
Application Development (Elaborare de
Aplicaii).
Pentru disciplina Limbi strine considerm
deosebit de util posibilitatea participrii att
la discuii (utiliznd elementele interactive)
ct i la proiecte de amploare, a elevilor din
ara noastr cu elevi din rile unde se
vorbete limba studiat: Frana, Marea Britanie, SUA, Germania, Italia, Spania etc. Elevii care
studiaz o limb strin pot intra n legtur cu elevi din rile unde se vorbe te limba respectiv, n
condiii de siguran, sub supravegherea profesorilor, utiliznd hiperlegturile i elementele de
interactivitate din platform sau motorul de cutare ThinkQuest. Pe lng aceste faciliti profesorii
mai au la dispoziie o serie de oportuniti didactice, cum ar fi: realizarea de schi e de lec ii,
postarea i verificarea temelor, postarea mesajelor de feedback, crearea unor liste de bibliografie
web (webografie), antrenarea elevilor n discuii de tip brainstorming etc.
35

Profesorii care doresc s utilizeze platforma au la dispoziie, indiferent de disciplina predat, dou
cursuri de formare gratuite, organizate de MECTS i OEF: cursul Getting Started with Projects
(curs de iniiere n utilizarea platformei ThinkQuest) i cursul Project Learning Institute (curs de
metodica elaborrii proiectelor).
Microsoft Silverlight
Integrarea tehnologiilor informaionale n procesul de predare-nvare-evaluare presupune
ntre altele utilizarea unor aplicaii cu multe elemente speciale, gzduite ntr-un browser de Internet,
cum ar fi aplicaiile grafice interactive, formulare, sisteme de meniuri, animaii vectorizate, fiiere
audio i video. Pentru a face posibil afiarea i funcionarea acestora n diferite sisteme de operare,
n diferite browsere, se folosesc aa-zisele plugin-uri, cum ar fi Java (proprietate Oracle), Adobe
Shockwave sau Adobe Flash. Acestea ns nu sunt integrate n mediul de programare .NET, care
este utilizat de foarte multe aplicaii moderne.
Din acest motiv firma Microsoft a produs un framework nou (o platform multimedia nou),
integrat n mediul de programare .NET, pentru a putea gzdui aplicaiile men ionate mai sus, fr
restricii i la standarde de funcionalitate mult mbuntite, ntr-un browser, cum ar fi Internet
Explorer sau Mozilla Firefox. Acest framework poart numele de Silverlight, versiunea a 4-a fiind
deja accesibil, n momentul redactrii acestui document.

O aplicaie Silverlight se compune din fiiere XAML (eXtensible Application Markup


Language) i JavaScript. Cu ajutorul limbajului descriptiv XAML se pot defini, n forma unui text,
chiar i n Notepad (respectnd, bineneles, o sintax strict) toate elementele vizuale, interactive,
dinamice pe care dorete s le creeze un programator, ntr-o pagin web.
De fapt, noile formate de documente care au aprut odat cu pachetul Microsoft Office 2007,
cum ar fi documentele Word, Excel sau prezentrile Power Point au la baz limbajul descriptiv
XAML. Un document Word care conine diferite elemente inclusiv mai multe imagini este de
fapt o structur de fiiere XAML, comprimat n format ZIP.
Dei acest aspect i intereseaz mai mult pe programatori, trebuie s nelegem c Silverlight
lucreaz cu aceste fiiere, sau, mai simplu, c avem nevoie de Silverlight pentru a avea acces la
acele aplicaii Web vizuale, interactive, cu elemente multimedia (audio i video) care au la baz
XAML.
36

Plugin-ul Silverlight se poate descrca i instala gratuit


http://www.microsoft.com/getsilverlight/Get-Started/Install/Default.aspx

de

pe

site-ul:

Software educaional este un produs software n orice format ce poate fi utilizat cu scop de
educativ i care reprezint un subiect, o tem, un experiment, o lecie, un curs, etc., fiind o
alternativ sau unica soluie la metodele educaionale tradiionale.

MUZZY curs multilingvistic

Exista multe software-uri educationale, specializate pe invatarea limbilor moderne. Vom da


un exemplu de astfel de software, si anume MUZZY curs multilingvistic (engleza, spaniola,
franceza, germana, italiana). Acest software cuprinde filme video si jocuri interactive pentru
invatarea celor 5 limbi.
*
*
*
Instrumentele TIC sunt numeroase si in continua dezvoltare. Nimeni, niciodata nu va fi in
stare sa parcurga toate resursele oferite de internet. Pe langa resursele prezentate in acest capitol,
mai amintim in incheiere si alte posibile resurse in studiul limbilor moderne:
VoiceThread o tehnologie care genereaz filme cu posibilitatea de a comenta mpreun cu
ali utilizatori pe marginea lor: http://voicethread.com/
Simile
Timeline

pentru
derularea
informatiilor
in
timp
(timeline):
http://simile.mit.edu/timeline/
Flickr o foarte bun resurs de imagini: http://www.flickr.com/
Scribd publicarea de documente proprii: http://www.scribd.com/
Teacher Corner: http://www.theteacherscorner.net
Slide Share: http://www.slideshare.net

ESL Flashcards: www.eslflashcards.com

Fires in the Mind: http://www.firesinthemind.org

That Quiz: http://www.thatquiz.org

Sheppard Software: http://www.sheppardsoftware.com

Storyline Online: http://www.storylineonline.net

ABCya: http://www.abcya.com

Super Teacher Worksheets: http://www.superteacherworksheets.com


37

Discovery Education Streaming: http://www.discoveryeducation.com

Busy Teachers Caf: http://www.busyteacherscafe.com

Learning Centre: http://www.museevirtuel-virtualmuseum.ca

Quizlet: http://www.quizlet.com

8 to Great: www.8togreat.com

Learn Me Project: www.learnmeproject.com

Edmodo: www.edmodo.com

Tween Tribune: www.tweentribune.com

TregoED: www.tregoed.org/teachers/new-to-scan.html

Animoto: www.animoto.com

Buck Institute for Education: www.bie.org

Eduhound: www.eduhound.com

How Stuff Works: www.howstuffworks.com

Flash Card Machine: www.flashcardmachine.com

Class Jump: www.classjump.com

ABCteach: www.abcteach.com

EPALS Global Community: www.epals.com

EdHelper: www.edhelper.com

Scholastic: http://www2.scholastic.com/browse/home.jsp

Enchanted Learning: www.enchantedlearning.com

Eclipse Crossword: www.eclipsecrossword.com

38

II.2. Metode si mijloace de predare, invatare si evaluare puse in valoare prin utilizarea
TIC in predarea limbilor moderne
II.2.1. Metode de predare - invatare specifice studiului limbilor straine puse in valoare prin
utilizarea TIC
"Metodele moderne de pedagogie imbinate cu cele mai noi solutii IT&C conduc la creterea
gradului de implicare a elevilor pe parcursul orelor de clas i la creterea eficienei procesului
educaional. (Programul Intel(r)Teach, Instruirea in Societate, SIVECO).
Noile metode interactive determina elevul s formuleze opinii argumentate, s neleag
logica evenimentelor, s foloseasc lucrul n echip.
In cadrul lectiilor care folosesc instrumente TIC, se urmrete organizarea activitilor astfel
nct s fie implicai toi elevii la un nivel potrivit abilitilor lor. Elevii nva cnd caut o
informaie, cnd navigheaz pe Internet, cnd folosesc un program pentru a potrivi imagini cu text,
cnd urmresc un film documentar etc.
Profesorul trebuie sa urmareasca trei etape atunci cand elaboreaza lectii ce utilizeaza
instrumente TIC: proiectarea, organizarea i desfasurarea unei situaii de predare nvare evaluare pe baza unui obiectiv.
I. Proiectarea
Proiectarea poate fi facuta pentru o perioada mai mare (un semestru, an scolar) sau pentru o tema,
un capitol, care se poate desfasura pe o perioada limitata de timp (cateva lectii, cateva saptamani
sau luni). Pentru aceasta etapa, profesorul poate desfasura urmatoarele activitati:
1. decide pentru care coninut i n care lecie vor folosi instrumente TIC (in general se
considera coninuturile cele mai relevante i valide);
2. stabilete temele de lucru pe care le vor elabora elevii;
3. stabilete sarcinile de lucru astfel incat sa fie asigurata cuprinderea tuturor elevilor n
activitatea de elaborare i prezentare a produselor. Sarcinile de lucru trebuie s fie clare,
simple i realizabile de ctre elevi;
4. stabilete competenele specifice pe care le va crea sau consolida elevilor prin folosirea
instrumentelor TIC;
5. stabilete obiectivele didactice ale activitatilor ce se vor desfasura.
6. creeaz scenarii ale leciilor n care se utilizeaza instrumente TIC;
II. Organizarea
Organizarea activitatilor se poate face impreuna cu elevii, si presupune urmatoarele activitati:
1. Elaborarea i dezbaterea cu elevii a unui set minimal de notiuni/ cuvintecheie. Acestea pot
sta la baza cutarii i prelucrarii informaiei n format digital;
2. Se pot recomanda elevilor instrumentele TIC optime de utilizat, n funcie de eficiena lor n
realizarea competenelor specifice i de mijloacele tehnice disponibile n sala de clas/
laborator/ cabinet fonic. Totusi e de preferat sa se acorde libertate elevilor n alegerea
instrumentelor TIC necesare realizrii aplicaiei TIC. Profesorul va urmri ca elevii s
39

utilizeze cel puin instrumentele TIC ce se regsesc n programele colare de TIC pentru
clasele respective, sau au fost studiate n clasele anterioare la disciplina TIC. Profesorul i
va stimula pe elevi s foloseasc i instrumente TIC noi, complexe, care au nc o
rspndire mai redus;
3. Profesorul se asigur c are n sala de clas mijloacele tehnice necesare desfurrii lectiei
in care se utilizeaza instrumente TIC;
III. Desfasurarea
1. Elevii desfasoara activitatea utilizand instrumentele TIC ntr-un ritm propriu;
2. Elevii nva in cadrul activitatilor de acest gen de regula prin descoperire i prin rezolvarea
de probleme. Profesorul urmareste activitatea si d explicaii suplimentare;
3. Profesorul acorda feedback fiecarui elev sau grupe de elevi in parte;
4. Daca activitatea presupune prezentarea unor produse realizate de elevi, profesorul iniiaz
i conduce analiza critic realizata de elevi asupra produselor TIC realizate tot de ei, analiza
care cuprinde o dezbatere asupra coninutului tiinific i a instrumentelor TIC utilizate
pentru fiecare produs;
5. Profesorul evalueaz activitatea elevilor de elaborare i prezentare a produsului realizat,
prin acordarea de note / calificative, pe baza unor criterii de evaluare clare i obiective.
Metode de predare ce utilizeaza instrumente TIC
1. Metoda proiectului poate mai mult ca oricare dintre metodele de predare activ-participative,
ofer un cadru generos pentru formarea difereniat a elevului. Pentru a folosi n mod eficient
metoda proiectului i a integra tot ce poate oferi calculatorul, sunt foarte importani paii pe care i
face profesorul pentru planificarea i proiectarea unitii de nvare.
Proiectele angajeaz elevii n roluri active precum rezolvarea de probleme, luarea de decizii,
investigare, documentare. Proiectul este o metod activ prin care tehnologia este integrat i se
realizeaz abordri particularizate, teme indicate anterior elevilor. Dezvolt cunotine i capaciti,
promoveaz investigaia/cutarea i demonstreaz nvarea prin rezultate.
nva elevii cum s gestioneze proiectul, timpul alocat diverselor activiti. Sunt coordonate
activiti comune n cadrul grupului. Elevii vor discuta ntre ei i vor face schimb de informaii.
Proiectele se axeaz pe obiectivele operaionale corespunztoare competenelor specifice sau
obiectivelor de referin.
n proiectele educaionale succesiunea fazelor de realizare este urmtoarea:
Alegerea temei de proiect i motivarea elevilor
Constituirea grupelor de lucru
Planificarea etapelor de lucru i distribuirea responsabilitilor
Documentarea i execuia proiectului
Monitorizarea i controlul proiectului
Prezentarea rezultatelor i evaluarea rezultatelor
40

2. Problematizarea este strategia prin care se dezvolt gndirea i creativitatea elevilor, care
trebuie s dobndeasc noi cunotine. Situaiile problem-ntrebrile problem se adreseaz
gndirii elevilor care soluioneaz problemele prin redactarea unor rspunsuri clare i
concise pe care le pot argumenta. Software-ul educational, produsele realizate de elevi sau
aplicatiile online folosesc aceasta metoda, dezvoltand creativitatea elevilor si capacitatea lor
de a gasi solutii la probleme cat mai diverse.
3. Brainstorming reprezint metoda prin care se dezvolt creativitatea elevilor prin exersarea
gndirii divergente care solicit gsirea unor situaii proprii pentru problemele propuse.
Metoda poate fi utilizata folosind grupuri de discutii, forumuri sau documente colaborative
(de ex. Google Docs). Fiecare dintre participanti poate adauga propriile idei in spatiul
comun de lucru. Faptul ca elevii pot fi in locatii diferite poate fi un factor dezinhibant (ce
poate genera curajul exprimrii unor idei novative). Se realizeaz apoi un proces de selecie
iar in final solutiile gasite pot fi tehnoredactate cu ajutorul unui editor de texte.
4. Metoda Ciorchinelui este o metod grafic de organizare i integrare a informaiei n
cursul nvrii. Se solicit elevilor o analiz precis a textului i permite completarea i
corectarea informaiilor pe care le dein. mpreun cu diagrama Venn dezvolt capacitatea
elevilor de a realiza scheme folosind metoda grafic i de a tehnoredacta
ntrebri/rspunsuri, de a gsi asemnri i deosebiri, elemente comune. Fiecare elev
realizeaz i completeaz cte un element. Se pot folosi software-uri dedicate sau aplicatii
realizate in editoare de text, in foi de calcul sau chiar in programe de desen.
5. Lucrul n perechi este o modalitate simpl i rapid de nvare prin colaborarea. La o
ntrebare se pot gsi mai multe rspunsuri. Activitatile care implica discutarea rspunsurilor
oblig elevii s sesizeze i s sintetizeze esena informaiilor i apoi s le prezinte clar i
concentrate. Elevii folosesc TIC observndu-se unul pe altul sau realiznd alternativ
sarcinile de lucru.
6. Turul galeriei presupune ca fiecare grup s vizualizeze la finalul activitii produsele
realizate de ceilali. Astfel vor constata c exist modaliti alternative de selectare,
prezentare a informaiilor i imaginilor pe care i le vor nsui i le vor folosi n viitor.
7. Tehnica mozaicului. Metoda se bazeaz pe un principiu relativ simplu: fiecare dintre
grupurile de studiu primete o parte specific a unei probleme pe care trebuie s o trateze
din punctul de vedere propriu. Pentru ca acest lucru s se ndeplineasc, elevii din fiecare
grupa vor devini experi n cate o parte a problemei. Fiecare grup se va documenta
(folosind materialele puse la dispozitie pe calculatoare de profesor sau folosind internetul)
doar pe partea care i-a fost atribuit de ctre profesor. n momentul n care grupurile
consider c membrii proprii au atins gradul de expertiz necesar, elevii se vor reimparti in
41

alte grupuri: noile grupuri formate vor conine cte un expert din fiecare dintre grupurile
anterioare. n acest mod se constituie mozaicul, din pri ale aceleiai probleme care
trebuie, printr-un efort a noilor grupuri constituite s se armonizeze i s funcioneze ca un
ntreg. Activitatea se poate desfasura in clasa sau prin intermediul unui grup de discutii.
Instrumentele TIC faciliteaz colaborarea, elevii caut pe Internet pentru a gsi informaii i
pentru a realiza sarcini de lucru, de exemplu traducerea cate unei strofe dintr-o poezie in
limba studiata. Apoi realizeaz mpreun o editie bilingva a acestei poezii, ce ar putea fi
folosita in site-ul clasei, al scolii, blogul personal etc.

42

II.2.2. Metode alternative de evaluare posibile prin utilizarea TIC


Metodele alternative de evaluare se folosesc foarte mult in invatarea limbilor moderne.
Exista nenumarate software-uri dedicate care pot face acest lucru, avand avantajul unui feedback
imediat. Am prezentat ca instrument TIC programul HotPotatoes, cu care se pot realiza teste de
evaluare deprofesori sau chiar de elevi.
O alta metoda alternativa foarte usor de utilizat este utilizarea fomularelor din Google Docs.
Realizarea unui formular folosind Google Docs
Pentru inceput este foarte util sa va notati intrebarile la care vor raspunde elevii, cu toate
detaliile (tip de intrebare, variante de raspuns).
Conectati-va la contul de Google Docs la adresa docs.google.com. Alegeti butonul Create
New din stanga sus si selectati Form. O fereastra noua apare si un editor de formulare va va
permite sa creati formularul. Acesat se va salva automat in contul dumneavoastra.

Pentru inceput, introduceti Title si Description pentru formularul creat.

In exemplul nostru titlul este Domenii de interes. La descriere este recomandat sa scrieti o
scurta descriere a testului. Apoi se pot realiza intrebarile:

43

Pentru fiecare intrebare putem accesa meniul Add Item, alegand tipul intrebarii:

Intrebarile pot fi de urmatoarele tipuri:


- de tip casuta de text - ce permit elevilor sa introduca text scurt

- de tip Paraghaph - ce permit elevilor sa introduca un text mai lung (un paragraf)

44

- de tip Multiple choice - intrebari grila

- de tip Checkboxes - intrebari de tip alegere multipla (se pot alege mai multe raspunsuri)

- de tip Choose from a list - se poate alege o varianta dintr-o lista de raspunsuri

45

- de tip Scale - trebuie sa se exprime o parere pe o scala de la 1-5

- de tip Grid - ofera posibilitatea alegerii simultane a unor valori pentru mai multi itemi

Cand chestionarul este gata, se poate alege varianta ca acesta s fie trimis elevilor prin email, in
partea de sus, dreapta:

Se scriu adresele de email ale elevilor si se apasa butonul Send.


46

O alta metoda de a aplica chestionarul este de a-l include intr-o pagina web, de exemplu pe un
site de tipul wikispaces, pe site-ul scolii, in revista scolii, pagina clasei etc.

Se copiaza codul oferit si se introduce in locul dorit.

Rezultatele testului se centralizeaza intr-un tabel ce se poate vedea apeland See responses Spreadsheet

47

II.2.3. Sugestii metodologice si exemple de activitati didactice


Programe de desen - Paint
Clasa a 5-a
- desene, colorare si umplere; recunoasterea culorilor, a partilor componente ale corpului uman,
ale animalelor, pasarilor, plantelor, peisaje, autoportret, coperi de carte, felicitri, afie
publicitare, postere, forme geometrice simple recunoastere si numire etc.
Exemplu 1: Numeste in limba studiata gradele de rudenie ale familiei tale (ex: mother, father,
grandfather, brother etc)

Exemplu 2: Completeaza numele

Exemplu 3: Creaza forme geometrice, coloreaza-le, numeste forma si culoarea.


SQUARE

48

RED

Editoare simple de text - NotePad


Clasa a 5-a
- Scrisori, compuneri cu tem dat etc.
- Invitatie
- Mesaje (exemple: SMS, mesaje de felicitare, de invitatie etc)
Exemplu: Scrie o invitatie pentru ziua ta
A Birthday Party is so much fun
especially if you're able to come!
Birthday Party is on (Date and Time)
at Venue Address.
Host Name.

Editoare simple de text - WordPad


Clasa a 5-a
- Numarare
- Scrisori, compuneri cu tem dat etc.
- Felicitri, diplome, afie, foi publicitare etc.
Exemplu 1: Numeste si numara obiectele
ONE

TWO

Exemplu 2: Recunoaste si numeste

49

THREE

Procesoare de text - Word


Clasa a 6-a
- realizarea de documente pentru o tem dat, un cuvnt cheie, cu ocazia unui eveniment,
ntocmirea unei cereri, ntocmirea unui referat la o disciplin studiat etc
- Dialog imaginar
Exemplu 1: Imagineaza-ti un dialog intre personaje.

Exemplu 2: Foloseste denumirea obiectului din imagine si realizeaza un scurt text in limba
studiata.

50

Procesoare de text - Word


Clasa a 7-a
- realizarea unor fie de lectur, de calatorie etc
- Minirebus
Exemplu 1: Creaza un minirebus, folosind un tabel. Tradu definitiile si foloseste-le.
Orizontal
C
A
R
masina
P
pruna
P
L
U
M
margin
e
L
Vertical
E
D
G
E
mar

Exemplu 2: Creaza o fisa folosind imaginea personajului.


Name of character:
Novel:
Author ..

Abilities and interests

Best friends

His enemies

51

Exemplu 3: Creaza o fisa folosind imaginea.


What
Where
Nickname .

History

Clock

Bells

52

Procesoare de text - Word


Clasa a 9-a
-

realizarea de eseuri, chestionare, teste, scrisori de intenie, cerere de oferte, oferte, prelucrarea
datelor statistice i reprezentarea grafic a acestora, anunuri, brouri, calendare, pliante,
felicitri, adeverine folosind abloane, diplome folosind mbinare coresponden, rapoarte,
scrisori oficiale, cereri, CV-uri, referate, reviste

Exemplu 1: Creaza un sablon pentru o adeverinta de elev, in limba studiata.

53

Exemplu 2: Creaza un pliant de prezentare personala, in limba studiata, folosind un template


(sablon) din Word, dupa urmatorul model. Prezentarea va contine date personale, pasiuni, sporturi
practicate, discipline preferate etc.

Exemplu 3: Creaza o diploma, in limba studiata, folosind un template (sablon) din Word, dupa
urmatorul model. Evenimentul acordarii diplomei ramane la alegerea ta.

54

Exemplu 4: Scrie CV-ul tau european, in limba studiata, folosind template-ul (sablonul) dat. Cere
explicatii profesorului despre Cadrul european comun de referinta pentru limbi (CECRL).
Adresa de unde poti descarca templatul este:
http://europass.cedefop.europa.eu/en/documents/curriculum-vitae/templates-instructions

55

Prezentari - PowerPoint
Incepand cu clasa a 6-a
realizarea de prezentri pentru: o tem dat, un cuvnt cheie, cu ocazia unui eveniment,
concurs de poveti ilustrate ntr-un numr limitat de diapozitive etc.
Exemplu: Realizeaza, in limba studiata, o prezentare PowerPoint prin care sa prezentati o poveste
ilustrata, ca in exemplu. Adresa de unde s-a descaracat exemplul este: http://www.google.ro/url?
sa=t&rct=j&q=snow%20white%20powerpoint&source=web&cd=2&ved=0CCcQFjAB&url=http
%3A%2F%2Fe-lessons.eb23-prof-carlos-teixeira.rcts.pt%2Fleitur_orientada
%2FBranca_neve.ppt&ei=cCHrTv25Co_dsgaLhMTGBw&usg=AFQjCNHb7rXRc6z3hnHKY6cpV
quOE2k2Uw

56

Bibliografie
1.
2.
3.

57