ROMNIA

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I INOVRII

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR
CLUJ-NAPOCA
DEPARTAMENTUL PENTRU EDUCAIE CONTINU, NVMNT LA DISTAN I
FRECVEN REDUS
Str. Mntur Nr.3-5, 400372 Cluj-Napoca, Romnia
tel.+ 40-264-596.384; fax + 40-264-593.792

CENTRUL UNIVERSITAR I CULTURAL ROMN

VITERBO - ITALIA
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE I BIOTEHNOLOGII
SPECIALIZAREA: ZOOTEHNIE
ANUL I

CURS

AGRICULTUR GENERAL
PROF. DR. MIHAI GHEORGHE

SEMESTRUL I

ACADEMICPRES
CLUJ-NAPOCA
2012

CUPRINS
Cap. 1.
Aspecte generale..................................................
1.1. Structura fondului funciar............................................................................
1.2. Structura de proprietate a fondului funciar..................................................
1.3. Obiective generale si prioritare ale agriculturii............................................
Cap. 2.
Notiuni de Agroecologie..............................................................................
2.1. Definirea conceptelor..................................................................................
2.2. Sructura ecosistemului................................................................................
2.3. Lantul trofic.................................................................................................
2.4. Piramidele ecologice...................................................................................
2.5. Functiile ecosistemului................................................................................
Cap.3.
Notiuni de pedologie....................................................................................
3.1. Definirea conceptelor...................................................................................
3.2. Factorii ecologici de formare a solurilor......................................................
3.3. Formarea si alcatuirea partii minerale a solului..........................................
3.4. Compozitia petrografica a scoartei..............................................................
3.5. Dezagregarea rocilor....................................................................................
3.6. Formarea partii organice din sol..................................................................
3.7. Formarea profilului solului..........................................................................
3.8. Proprietatile solului......................................................................................
3.9. Solurile Romaniei........................................................................................
Cap.4.
Notiuni de Botanica.....................................................................................
4.1.
Definirea conceptelor...................................................................................
4.2.
Morfologia si anatomia plantelor................................................................
4.2.1.Celula vegetala....................................................................................
4.2.2.Tesuturile vegetale..............................................................................
4.2.3.Organografia(radacina,tulpina,frunza ,floarea,fructul,samanta).........
4.3. Sistematica plantelor
4.3.1. Increngatura Bacteriophyta(principalele clase,ordine,familii,specii)..
4.3.2. Increngatura Cyanophyta(principalele clase,ordine,familii,specii)...
4.3.3. Increngatura Rodophyta(principalele clase,ordine,familii,specii).....
4.3.4. Increngatura Phaeophyta(principalele clase,ordine,familii,specii)....
4.3.5. Increngatura Chlorophyta(principalele clase,ordine,familii,specii)...
4.3.6. Increngatura Myxophyta(principalele clase,ordine,familii,specii)....
4.3.7. Increngatura Mycophyta(principalele clase,ordine,familii,specii)....
4.3.8. Increngatura Lichenophyta(principalele clase,ordine,familii,specii).
4.3.9. Increngatura Briophyta(principalele clase,ordine,familii,specii).......
4.3.10.Increngatura Pteridophyta(principalele clase,ordine,familii,specii).
4.3.11.Increngatura Gymnospermatophyta(clase,ordine,familii,specii)......
4.3.12.Increngatura Angiospermatophyta(clase,ordine,familii,specii)........
Cap.5.
Notiuni de Agrotehnica...............................................................................
5.1.
Definirea conceptelor...................................................................................
5.2. Factorii ecologici ai vegetatiei.....................................................................
5.2.1.Caldura ca factor de vegetatie............................................................
5.2.2. Apa ca factor de vegetatie..................................................................
5.2.3. Aerul ca factor de vegetatie...............................................................
5.2.4. Lumina ca factor de vegetatie............................................................
5.2.5. Elementele nutritive ca factor de vegetatie........................................
5.2.6. Rolul electricitatii si radioactivitatii..................................................

pag.
4
4
5
7
8
8
8
8
9
9
10
10
11
13
13
13
13
14
15
18
21
21
21
21
23
25
29
29
30
30
3o
30
30
32
32
32
33
33
39
39
39
39
39
39
40
40
40

5.3.
5.4.
5.5.
5.6.

5.7.

5.8.

Asolamente..................................................................................................
Ingrasaminte si amendamente......................................................................
Buruieni din culturi-metode de combatere..................................................
Lucrarile solului..........................................................................................
5.6.1. Obiectivele lucrarilor solului.............................................................
5.6.2. Clasificarea lucrarilor solului............................................................
5.6.3. Influenta lucrarilor solului in agroecosisteme....................................
5.6.4. Lucrarile de baza ale solului..............................................................
5.6.5. Lucrarile de pregatire a patului germinativ.......................................
5.6.6. Lucrarile solului pentru intretinerea terenului arat si/sau semanat.....
5.6.7. Sisteme de lucrari ale solului............................................................
Samanta si semanatul...................................................................................
5.7.1. Insusirile de baza ale semintei..........................................................
5.7.2. Sisteme de semanat...........................................................................
Recoltarea si pastrarea produselor agricole vegetale...................................
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................

40
41
42
43
43
44
44
44
48
50
51
54
54
54
55
55

AGRICULTURA GENERALA SI BOTANICA

Natura este adevarata,serioasa si severa.
Ea are intotdeauna dreptate.Greselile si
ratacirile sunt ale omului.
Cap.1 ASPECTE GENERALE
Romania se caracterizeaza printr-un patimoniu agricol important.Din suprafata totala a
tarii de 23,84 mil ha,suprafata agricola reprezinta cca 14,8 mil ha (62 %), asa dupa cum rezulta
din tabelul 1si figura 1.
Pe categorii de folosinta suprafata agricola este repartizata astfel:
suprafata arabila =9.85 mil ha
pajisti naturale =4,95 mil ha
vii si livezi
=0.53 mil ha

1.1 STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR

Ponderea folosintelor in anul 2003
Nr.crt.

FOLOSINTA

1
2

Suprafata

Suprafata agricola
Paduri

mii ha
14852.3
6605.7

%
62.3
27.71

Ape

868.4

3.64

Alte terenuri

1512.7

6.35

TOTAL

23839.1

100

Ponderea folosintelor in anul 2007

Suprafata

Nr.crt.

FOLOSINTA

1
2

Suprafata agricola
Paduri

mii ha
14860
6705.7

Ape

868.4

3.64

Alte terenuri

1405

5.89

TOTAL

23839.1

100

%
62.33
28.13

1.2. STRUCTURA DE PROPRIETATE A FONDULUI FUNCIAR 2003

Paduri

Ape

Alte
terenuri

14852,3

6605,7

868,4

1512,7

11703,1

10521,8

513,7

26,5

641,1

Domeniul public al statului

7675,1

534,9

5686,7

774,1

679,4

Proprietatea privata a
statului

4460,9

3795,6

405,3

67,8

192,2

Nr.crt.

SUPRAFATA mii ha.

Total tara 2003 Supraf agricola

Total tara din care

23839,1

Proprietate privata
particulara

3
4

Suprafata Tarii

Nr.crt.

SUPRAFATA mii ha.

1
2

Total tara din care

Proprietate privata particulara

Domeniul public al statului

7675,1

Proprietatea privata a statului

4460,9

2003

23839,1
11703,1

Nr.crt.
1
2
3
4
Nr.crt.
1
2
3
4

SUPRAFATA mii
ha.
Total tara din care
Proprietate privata
particulara
Domeniul public al
statului
Proprietatea privata
a statului

SUPRAFATA mii
ha.
Total tara din care
Proprietate privata
particulara
Domeniul public al
statului
Proprietatea privata
a statului

PADURI 2003
6605,7
513,7
5686,7
405,3
Suprafata agricola 2003
14852,3
10521,8
534,9
3795,6

1.3 OBIECTIVE GENERALE SI PRIORITARE ALE AGRICULTURII:

- Creterea contribuiei la dezvoltarea complex, armonioas i durabil a zonei rurale.
- Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole i forestiere.
- ncheierea procesului de privatizare-concesionare a activelor i terenurilor agricole, precum i a
serviciilor din agricultur.
- Stimularea i sprijinirea productorilor agricoli pentru nfiinarea de adevrate exploataii
agricole i de organizaii profesionale.
- mbuntirea structurii culturilor agricole, pentru eficien maxim n folosirea condiiilor
pedoclimatice, satisfacerea cerinelor pieii interne i externe, precum i pentru creterea
profitabilitii agricultorilor.
- Redresarea i dezvoltarea zootehniei i a horticulturii.
- Intensivizarea, n realizarea produciei agricole i alimentare.
- mbuntirea modalitilor de construire a bugetului i de utilizare, cu eficien maxim, a
mijloacelor financiare, din resurse interne i externe.
- Dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare i silviculturii, n concordan cu regulile de
protecie a mediului nconjurtor.
- Creterea veniturilor proprii i a capacitii de capitalizare a productorilor agricoli i de
industrie alimentar.
- mbuntirea legislaiei pentru atragere, n mai mare msur, a investitorilor strini.
- Protejarea i dezvoltarea fondului forestier i a fondului cinegetic.
- Aezarea, pe alte baze, a nvmntului, cercetrii tiinifice i consultanei din agricultur,
industria alimentar i silvicultur.
- Reforma structural a instituiilor publice, cu rspunderi n domeniile de competen ale
ministerului.
- Atingerea treptat, dar n ritm susinut, a parametrilor minimali de performan, n vederea
integrrii n structurile Uniunii Europene.externe, precum i pentru creterea profitabilitii
agricultorilor.
- Redresarea i dezvoltarea zootehniei i a horticulturii.
- Intensivizarea, n realizarea produciei agricole i alimentare.
- mbuntirea modalitilor de construire a bugetului i de utilizare, cu eficien maxim, a
mijloacelor financiare, din resurse interne i externe.
- Dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare i silviculturii, n concordan cu regulile de
protecie a mediului nconjurtor.
- Creterea veniturilor proprii i a capacitii de capitalizare a productorilor agricoli i de
industrie alimentar.
- mbuntirea legislaiei pentru atragere, n mai mare msur, a investitorilor strini.
- Protejarea i dezvoltarea fondului forestier i a fondului cinegetic.
- Aezarea, pe alte baze, a nvmntului, cercetrii tiinifice i consultanei din agricultur,
industria alimentar i silvicultur.
- Reforma structural a instituiilor publice, cu rspunderi n domeniile de competen ale
ministerului.
- Atingerea treptat, dar n ritm sustinut a parametrilor minimali de performan, n vederea
integrrii n structurile Uniunii Europene. Stoparea declinului, redresarea treptat i asigurarea
condiiilor pentru relansarea agriculturii, industriei alimentare i silviculturii, n concordan cu
potenialul natural, economic
i uman de care dispune Romnia, n scopul asigurrii securitii alimentaiei populaiei
, pentru crearea de disponibiliti destinate schimburilor economice internaionale i pentru
pregtirea n vederea integrrii n structurile Uniunii Europene.

CAP 2.

NOIUNI DE AGROECOLOGIE

2.1 DEFINIREA CONCEPTELOR

Ecologia este tiina care se ocup de toate relaiile care se stabilesc ntre organisme
precum i ntre diferitele grupe de organisme(ale biocenozei) cu factorii de mediu(biotop).
Factorul ecologic reprezint totalitatea factorilor abiotici(temperatur, radiaia solar, precipitaii,
umiditate,gaze, relief .a.) i factorii biotici(organisme animale i plante care se afla n relatii de
actiune si interaciune).Totodata organismele animale sau vegetale dintr-un ecosistem sunt
supuse actiunii permanente a factorilor( sau variabilelor ) abiotici ( radiatia solara,temperatura
,umiditatea, nebulozitatea s.a).
Ecosistemul este unitatea organizatoric i funcional de transformare a energiei i
substanei; ex: pdure, livad, pajite, lac etc
2.2 STRUCTURA ECOSISTEMULUI.
Biotopul reprezint mediul fizic i chimic al unui organism iar biocenoza reprezint
populaiile de plante(fitocenoza), populaiile de animale(zoocenoza)i populaiile de
microorganisme(microbiocenoza).
Structura trofic(trofa hrana; a se hrni). Reprezint la un nivel foarte general
raporturile dintre diferitele grupe de vieuitoare. Speciile unei biocenoze se pot repartiza n
diferite grupe care depind unele de altele din punct de vedere trofic sau alimentar.
Grupa I G1 - Grupa productorilor primari:
a) plantele verzi;
b) bacteriile fotosintetizante,
c) bacteriile chemosintetizante.
Grupa II G2: - Consumatorii se hrnesc cu substane organice complexe deja
sintetizate sau elaborate de producatorii primari.Intr-un ecosistem consumatorii sunt grupati
astfel:
Consumatori de ordin I =animale erbivore(exemplu: taurine ovine),sau daunatorii
vegetatiei (exemplu insecte fitofage);
Consumatori de ordin II = animale carnivore care se hranesc pe seama animalelor
erbivore
( exemplu animale pradatoare cum ar fi:urs,lup) sau parazitii animalelor
erbivore(exemplu:endoparazitii sau ectoparazitii consumatorilor de ordinul II
Consumatori de ordin III ( organismele care paraziteaza consumatorii de ordinul
II),
Rezulta asadar ca organismele ce reprezinta consumatorii de ordin II i III sunt
prdtori i/sau parazii.
Un loc aparte l dein consumatorii detritivori, carese hrnesc cu material organic vegetal sau animal
aflat n descompunere:
o animale necrofage se hrnesc cu cadavre (hiene, vulturi etc.);
o descompuntorii microorganisme(ciuperci, bacterii).
2.3. LANTUL TROFIC

Lantul trofic. Vieuitoarele unui ecosistem se niruie ntr-o succesiune strict ce se

numete lan trofic sau lan alimentar.
Nivelul produciilor scade odat cu creterea lanului trofic. Cu ct lanul trofic este mai
scurt cu att nivelul produciei este mai mare. Lanul trofic se caracterizeaz printr-un numr
variabil de verigi.

Ex: - lan alimentar simplu iarba(producator primar) animal erbivor(consumator de

ordinul I) animal prdtor(consumator de ordinul II). Numrul verigilor unui lan este
limitat(max. 5-6). Numrul verigilor este dependent de cantitatea de substan organic care
ptrunde n ecosistem mai exact n lanul trofic. Raportul dat limiteaz numrul de verigi.
Numrul verigilor este limitat deoarece un consumator nu poate consuma hrana n ntregime,
aceasta ar conduce la propria sa pieire.Din punct de vedere agronomic in agroecosisteme are
importanta sa se asigure cresterea productiilor. Prin interventii antropice(interventii ale
omului)este stimulata productia vegetala(producatirii primari)si/sau prin tehnologiile de cultura a
plantelor sau de crestere a animalelor sunt supuse controlului consumatorii de ordinul II(
daunatorii plantelor respectiv parazitii sau pradatorii animalelor erbivore( consumatorilor de
ordinulI)
Uneori n ecosisteme se nregistreaz mai multe lanturi trofice alcatuind reele trofice,
ex. :
-Iarba-animal vertebrat erbivor-om
-Iarba-animal vertebrat erbivor-animal pradator-parazitii animalului pradator
-Iarb cosa - parazitul cosaului
-Iarba - cprioar - parazitul cprioarei.
Speciile unei biocenoze dintr-un ecosistem natural sau agroecosistem sunt grupate. Toi
fitofagii(ierbivorele) reprezint o grupare legat de plant. Gruprile de specii desprite de
productorii primari prin acelai numr de trepte i ndeplinind aceeai funcie trofic se numete
nivel trofic.Spre exemplu:
- plantele verzi reprezint primul nivel trofic
- consumatori de ordinul I al doilea nivel trofic
- consumatori de ordinul II al treilea nivel trofic s.a.m.d.
2.4.PIRAMIDELE ECOLOGICE
Structura trofic a unui ecosistem sau lan alimentar poate fi exprimat grafic cu ajutorul
piramidei ecologice ex. :
Piramida numerelor - este cu att mai nalt cu ct lanul alimentar are un numr mai
mare de niveluri trofice;
Piramida biomaselor indic cantitatea de materie vie sintetizata la fiecare nivel trofic.
Piramida energiilor - indica cantitate de energie inglobata in materia vie la fiecare nivel
trofic .
Cel mai satisfctor mod de exprimare este piramida energetic.
2.5. FUNCTIILE ECOSISTEMULUI
Fiinarea,( funcionarea) unui ecosistem sau agroecosistem este asigurata ca urmare a
interaiunii populaiilor de vieuitoare cu biotopul. Aceast interaciune se manifest dac i
numai dac, fiecare populaie primete o cantitate corespunztoare de energie, (funcia
energetic) si substanta a ecosistemului. Aceasta presupune captarea de energie solar i
transformarea n energie chimic.
Funcia de circulaie a materiei aceasta presupune circulaia materiei de la un lan
trofic la altul realizndu-se circuite. Funcia energetic i funcia de circulaie a materiei se
realizeaz dac ecosistemul manifest stabilitate n timp i spaiu. Stabilitatea ecosistemului este
rezultanta funciei de autoreglare. Cele trei funcii sunt legate ntre ele.
Elementele chimice se transloc de la un compartiment la altul sau de la un sistem la altul
sub form de compui minerali i compui organici. Se constat o migraie (translocare)
geochimic i o migraie (translocare) biogeochimic. Drept urmare, circulaia care se manifest
ntr-un agroecosistem, substanele minerale sunt translocate si sintetizate n organisme vegetale
i/sau animale rezultnd materia organic.

Activitatea organismelor, a populaiilor, a biocenozelor este indisolubil legat de

resursele naturale. Perpetuarea sistemelor vii presupune utilizarea repetat a fondului geochimic
existent. n cadrul circuitelor biogeochimice nchise, energia radiant de origine solar este
acumulata sau stocata in planta sub forma de combinaii organice) ca urmare derulrii procesului
de fotosintez. Materia organic din plant este consumat de animalul erbivor, continundu-se
sinteza materiei organice animale, parcurgndu-se astfel nivelurile trofice ale ecosistemului de
la un nivel inferior spre un nivel superior.
Plantele si animalele moarte constituie surs de hran pentru descompuntori. ntr-un
stadiu avansat se elibereaz atomii din combinaiile organice urmat de transferul acestora din
biocenoz n biotop;
materie organica- descompunatori mat.anorg.).Intrrile de substan din biotop se
afl ntr-un permanent echilibru cu ieirile de biocenoz, materia circul prin intermediul reelei
trofice descriind un ciclu.
Substan anorg. Productor Consumator I Consumator II
Energia este forma de manifestare a materiei i are capacitatea de a efectua un lucru
mecanic. Fiecare organism, populaie, apartinand biocenozei, efectueaz un lucru mecanic,
produce n paralel cldur, se cheltuiete energie. Transformrile energetice se desfoar
conform principiilor termodinamicii. Energia se transform dintr-o form n alta dar nu dispare.
Un agroecosistem este condiionat ca existen de ptrunderea unei cantiti de energie,
determin un flux energetic care traverseaz ecosistemul. Exemplu : n condiiile naturale pe
pajiti, plantele verzi transform numai 1-5% din energia solar, care apoi se trasform n
energie chimic. Peste 30% se pierde sub form de respiraie. In cazul ierbivorelor randamentul
de conversie este de 15-20% dar se antreneaz pierderi de energie.I
n general coninutul energetic de la un nivel trofic la altul reprezint 1/10 din coninutul
energetic al nivelului precedent.
Cap 3 NOTIUNI DE PEDOLOGIE
3.1 DEFINIREA CONCEPTELOR
Pedologia ( pedon =sol,pamant : logos =stiinta) este ramura tiinelor naturii care
se ocup cu geneza, rspndirea geografic a solurilor cu caracterizarea lor din punct de vedere
fizic, chimic i biologic, cu clasificarea i cu studiul posibilitilor de ameliorate a fertilitii.
Solul. Este partea superioar a scoarei terestre n care mineralele rocii afnate : apa,
aerul, organismele vii(plante, animale) se afl ntr-o continu interaciune, iar ca rezultat al
interaciunilor au loc procese de humificare rezultnd n final humusul. Solul este principalul
mijloc de producie in agricultura si constituie unul din compartimentele eseniale ale
agroecosistemelor alaturi de compartimentul planta si animal.
Principala nsuire a solului este fertilitatea. Fertilitatea natural rezult sub aciunea
factorilor ecologici, abiotici i biotici naturali.Fertilitatea natural este caracteristic solurilor ne
luate deloc n cultur.Prin aciunea antropic(uman) survin modificri ale fertilitatii solului prin
lucrari de fertilizare,amendare,imbunatatirea regimuluide umiditate si alte lucrari. Se contureaz
fertilitatea artificial ca urmare cultivarii terenului. Fertilitatea natural la care se a10daug
fertilitatea artificial(indus de om) formeaz fertilitatea real(efectiv).
F.N. + FAR = F.R
Fertilitatea real are un caracter dinamic, fiind dependent de sistemul de agricultur
practicat. Agricultura modern presupune creterea ponderii fertilitii artificiale prin executarea
diferitelor lucrri ale solului(regimul de aerare a solului, de umiditate, de mbuntire a
structurii solului, practicarea asolamentelor(rotaia culturilor in cadrul asolamentelor) Prin

10

lucrri de fertilizare, prin irigare, desecare ialte lucrri se asigur cresterea artificial i implicit
a fertilitii reale sau efectiv.
Particularitile solului
Solul este un produs al naturii, ce nu poate fi reprodus docamdata. Solul este limitat ca
ntindere(sunt i excepii, Olanda,Belgia in zona polderelor sau delta fluviilor). Folosirea
solurilor este limitat n funcie de condiiile de clim i factorul geografic n general. Nu poate fi
nlocuit de alt mijloc de producie. Solul nu se uzeaz n cazul unei folosiri chibzuite, n cazul
unui comportament ecologic. Este unul din sursele de depoluare ale naturii(pn la un anumit
prag).
3.2 FACTORII ECOLOGICI DE FORMARE A SOLURILOR FACTORII DE
SOLIFICARE
Influena organismelor n procesul de solificare sau pedogenez; un rol important l au:
vegetaia(plantele), organismele animale, microorganismele care pot fi grupate n:
- macroflora;
- macrofaun;
- microflora;
- microfaun;
Plantele verzi determina prin procesul de fotosinteza acumularea materiei organice
.Aceasta este supusa descompunerii, prin procese complexe chimice si biochimice,
caracteristicile microorganismelor. Vegetatia este specific fiecarei zone( de step , forestier,
precum i zonei alpine). n funcie de tipul de vegetatie, sub aciunea ei, procesul de
solificare(sau pedogeneza) este specific fiecrei zone.
n zona de step resturile organismelor sunt alctuite din rdcini, tulpini si frunze.
Aceste resturi sunt supuse descompunerii microorganismelor, (mai ales de bacterii) .In aceste
conditii se formeaz solurile bogate n humus (cernoziom). n zona forestier resturile vegetale
sunt reprezentate ca pondere de scoara copacilor, fructe, frunze care formeaz un strat afnat n
diferite faze de descompunere (litier) bogat n lignin; descompunerea se produce mai lent.
Rezult humusul n cantitate mai mic i de calitate mai inferioar. Fertilitatea solurilor e mai
sczut in acest caz.
Prin acumularea resturilor organismelor animale,( macro si micro fauna) la care se
adaug dejeciile acestora, se asigura acumularea materiei organice aflat n diferite faze de
descompunere. Intensitatea procesului de solificare difer de condiiile ecologice i de
particularitile organismelor animale sau vegetale.
Influena climei n procesul de solificare
Un rol determinant n procesul de pedogenez l au temperatura ,precipitaiile, vanturile,
umiditatea si alti factori. Temperatura i precipitaiile au rol predominant; determin pe zone
geografice n funcie de altitudine i expoziie formarea unui anumit tip de sol. Temperatura i
precipitaiile influeneaz dezagregarea(proces de maruntire) , alterarea(in pedologie cu sensul de
transformare chimica), influeneaz procesul de eluviere(deplasare pe verticala)iluviere(depunere) i bioacumulare.
Influena rocilor
n funcie de tipul de roc, procesul de solificare decurge mai lent sau mai rapid. Roci
uor solificabile sunt: loessul i tufurile vulcanice. Roci mijlociu solificabile - marnele( roca
sedimentar de culoare gri).Rocile vulcanice sunt greu solificabile. Rocile constituie materialul
original . Din aceast cauz sunt numite roci mame(parentale).
n zona montan predomin rocile metamorfice i rocile vulcanice. n regiunile de deal,
podi piemont i cmpie, predomin mai mult rocile sedimentare. Fiecare din acestea
influeneaz procesul de solificare sau pedogeneza. Roca mam influeneaz ritmul, intensitatea
de manifestare a factorilor pedogenetici.

11

Influena reliefului
Relieful sau configuraia terenului ndeplinete un rol radical n geneza i evoluia
solurilor, dar i n rspndirea lor. Orice modificare a condiiilor de relief determin schimbarea
nveliului de sol.
Influena apei freatice i a apei stagnante
Prezena apei influeneaz geneza sau formarea i evoluia solului. ntr-un ecosistem
sursa de ap este cea rezultat din precipitaii care uneori prin baltire poate s ajung ap
stagnant.
Apa freatic aflata la adancimi variabie influenteaza procesul de pedogeneza . solurile
hidromorfe se formeaz n condiii de exces de umiditate rspndite n zonele de depresiuni i
lunci. Sub influena apei freatice se formeaz alte tipuri de sol(gleice).
nsuirile fizice, chimice i biologice ale solului pot fi influenate pozitiv sau negativ de
ctre ap, deci poate fi influenat fertilitatea solului. Apa freatic n funcie de adncimea ei
poate fi ap freatic la o adncime critic n cazul n care influena este negativ.
n cazul n care apa freatic se afl la adncime subcritic(3-6 m) influeneaz regimul de
umiditate n sens pozitiv. Apa freatic este influenat de regimul precipitaiilor, de influena
apelor curgtoare sau stagnante. Apa din precipitaii uneori se acumuleaz temporar mai ales n
exces(n perioade lungi, ploioase sau dup ploi cu caracter torenial). n procesul de
pedogenez(de formare a solului) sub influena apei rezultat din precipitaii se produc n sol
fenomene de pseudogleizare. Sub influena apei freatice se produce fenomenul de gleizare.
Pseudogleizarea determin formarea solurilor pseudogleice, iar gleizarea determin formarea
solurilor gleice.
Influena timpului
Procesul de solificare are loc nu numai n spaiu ci i n timp sub aciunea diferiilor
factori ecologici pedogenetici. Procesul de solificare care presupune: dezagregarea, alterarea,
levigarea, bioacumularea etc. se produc n timp. Se apreciaz c n zona temperat un sol se
formeaz n 10000 ani; 1 cm de sol se formeaz n circa 100 ani.La latitudini si altitudini mari
procesul de pedogenez are loc foarte lent datorita conditiilor extreme de temperaturi sczute
sau foarte sczute.
Influena omului (factorul antropic).n procesul de formare a solului, rolul omului n
timp si spatiu a devenit din ce n ce mai evident. Factorul antropic poate influena prin aciuni
pozitive procesul de pedogenez. Prin aciuni negative omul poate stopa sau poate determina
involuia procesului de pedogenez.
Aciuni ale omului:
Cultivarea solurilor(terenurilor):
- prin aport de substane;
- prin aport de energie;
- defriare;
- lucrri mecanice lucrrile solului;
- prin combaterea bolilor i duntorilor.
Ingrasamintele minerale,pesticidele(erbicidele + insecticidele+fungicidele) n cantitate
prea mare pot determina prin poluare ,diminuarea sau stoparea fenomenului de bioacumulare
prin disparitia populatiilor de plante sau animale, deci nu se acumuleaz n humus.Procesul de
solificare fiind oprit. Foarte multe substane chimice acumulate n sol conduc la diminuarea
procesului microbiologic. Blegarul survenit de la animalele aflate sub influena
antibioticelor(tratamente medicale) este inert.n condiiile n care se practic o agricultur
ecologic(biodinamic), durabil se asigura un proces de solificare optim.

12

3.3. FORMAREA I ALCTUIREA PRII MINERALE A SOLULUI

Suprafaa Terrei este de cca. 510 mil.km2. n procesul de pedogenez are importanta
scoarta sau litosfera Terrei sub care se afl , mantaua i nucleul.
Compozitia chimica a scoartei terestre.In litosfer(scoarta) se regsesc toate elementele
chimice, procentul cel mai ridicat fiind deinut deO,Si,Al. Elementele chimice se gsesc sub
form de minerale. mineralele sunt corpuri naturale anorganice cu o compoziie chimic bine
definit de regul omogene din punct de vedere fizic i chimic. Sunt rspndite cca 100 de
minerale din peste 3000 cunoscute. Feldspaii i feldspatoizii reprezinta peste 60%, amfibolii i
piroxenii 17%, cuarul 12%,iar micele, mineralele de titan si alte minerale diferenta.
Dup compoziia chimic mineralele pot fi grupate astfel:
- clasa elementelor native;
- clasa sulfurilor;
- clasa oxizilor i hidroxizilor;
- clasa srurilor haloide;
- clasa compuilor oxigenai.
Silicaii se regsesc n roci magmatice, metamorfice si sedimentare .Au importan
pedologic. Contin foarte multe elemente chimice. Mineralele argiloase rezult ca urmare a
manifestarii fenomenului de alterare(procese chimice) a mineralelor primare, de regul, silicaii.
3.4.COMPOZIIA PETROGRAFIC A SCOAREI
Scoara este alctuit din asociaii de minerale care determin formarea rocilor. Rocile
sunt alcatuite fie dintr-un mineral cum ar fi: gipsul, calcarul, cuaritul( fenomen rar) sau asociatii
de mai multe minerale.
Dup origine se disting:
- roci magmatice(vulcanice);
- roci metamorfice;
- roci sedimentare.
3.5. DEZAGREGAREA ROCILOR I ALTERAREA
Rocile magmatice, rocile metamorfice ajunse la suprafa sunt supuse unor transformri
formnd un strat care este supus aciunii concertate a factorilor ecologici ai atmosferei,
hidrosferei i biosferei.
Procesul de transformare(mrunire) a rocilor n particule de mrimi diferite de
dimensiuni din ce n ce mai mici fr schimbarea compoziiei chimice se numete dezagregare.
Alterarea se produce concomitent cu dezagregarea, fenomenul fiind evident la suprafaa
particulelor rezultate prin dezagregare. Alterarea presupune transformri de natur chimic sau
biochimic. Transformrile de natur biochimic decurg sub aciunea microorganismelor i
macroorganismelor. Alterarea chimic i biochimic decurg simultan.
3.6. FORMAREA PRII ORGANICE DIN SOL
Materia organic din sol este format din organisme vii i din resturi ale organismelor
vii. La suprafaa solului i n sol se acumuleaz resturi organice (sau produse de descompunere)
de origine vegetal sau animal. Masa organic moart se afl ntr-o continu transformare sub
aciunea factorilor fizici i chimici(factori abiotici) dar i sub aciunea microorganismelor i
mezofaunei(factori biotici). O parte din resturile organice sunt supuse unor procese de
mrunire(descompunere), levigare(splare), depunere rezultnd n final copui minerali.O alta
parte din materia organica este supusa unor procese biochimice complexe. n urma
transformarilor care au loc din punct de vedere biologic, chimic i biochimic rezult compui
macromoleculari cu o structur variat i compoziie complex. Partea organic a acestor produi
poart numele de humus. ntre mineralizare i humificare se manifest un echilibru. Cele dou
procese sunt antagonice dar se afla intr-un echilibru dinamic.

13

Succesiunile de transformare biochimica i chimica determina asadar formarea

humusului ca form superioar de existenta a materiei organice, rezultnd compui coloidali
humici. Humusul este de 5 tipuri.
Frecvent materia organic din sol este combinat prin legturi chimice, fizico-.chimice cu
materia mineral rezultand complexe organo-minerale cum ar fi complexele argilo-humice,
argilo-feri-humice,humico-ferice,compui humico-aluminici.
Chelaii sunt complexe organice cu metale (Cu, Co, Fe, Mn, Ni si altele).Au rolul n
mobilizarea i reinerea microelementelor din sol.
Importana i rolul humusului n fertilizarea solului
Humusul este constituientul ce influeneaz major totalitatea nsuirilor fizice, chimice i
biologice ale solului si determin potenialulproductiv, respectiv fertilitatea solului.Humusul
mrete activitatea biologic, coeziunea particulelor elementare la solurile uoare, mrete
permeabilitatea pentru ap i aer, contribuie la fixarea sau absorbia cationilor (exemplu.: Ca,
Mg, K). Cationii sunt necesari nutriiei plantelor, Humusul si alte surse asigur eliberarea
cationilor n soluia solului.
3.7. FORMAREA PROFILULUI DE SOL
Sub aciunea factorilor ecologici, pedogenetici(clim, macro-microorganisme si altii) se
desfoar n spaiu i timp fenomenul de solificare. Se contureaz mai multe straturi(orizonturi).
Totalitatea orizonturilor formeaz profilul solului. n funcie de roca mam, durata i intensitatea
aciunilor, factorilor ecologici, orizonturile au o anumit succesiune. Succesiunea este specific
pentru fiecare tip de sol.
Tipul de sol:
- reprezint unitatea sistematic de baz in clasificarea solului;
- reflect modul de manifestare a condiiilor de solificare i starea de
echilibru(dinamic) cu mediul inconjurtor
- are nsuirile fizice,chimice i biologice ,caracteristice;
- pentru desemnarea, recunoaterea, identificarea tipurilor de sol se recurge la folosirea
unor simboluri respectiv coduri; fiecare orizont are un simbol aparte.
Orizontul A
Este orizontul de bioacumulare bogat in humus. Poate fi:
Am orizontul Am molic(mollis moale); un orizont de culoare foarte nchis, structur
glomerular; grosime cam 25 cm, se dezvolt n zone cu climat puin umed.
Au orizontul Au umbric(umbr); zon cu climat umed i rcoros.
Ao orizontul Ao ocric(achros-acru-deschis); apare n zonele umede, foarte umede, de
culoare deschis, mult mai srac n materia organic.
Orizontul B
Orizont iluvial orizont de depunere al argilei, situat sub un orizont E;
Bv orizontul cambic, rezult din alterarea i depozitarea pe loc a materialului parental;
are culoare nchis; structura este poliedric, columnar, prismatic; textura este fin, grosimea
>10 cm
Bt orizont b textural sau argilo-iluvial; conine argila migrat din partea superioar,
culoarea este diferit de regul mai nchis fa de roca mam, structura prismatic, columnar
sau poliedric, grosimea>7,5 cm.
Orizontul E
Din care eluviaz(se deplaseaz pe vertical argila), eluviaz hidroxizii de Fe i aluminiu,
este mbogit n cuar sau alte minerale.
El orizont luvic; are culoare deschis, structura poliedric, lamelar, sau fr structur,
textur mai grosier.
Ea orizont albic, culoarea i mai deschis decat n El; structura asemntoare cu El;
textura mai grosier;

14

Es orizontul spodic(podzol cenu); aspectul unui strat cu cenu, se formeaza in

zone montane, fr structur, culoarea este deschis, coninut foarte sczut n materie organic,
fertilitate sczut.
Orizontul G
Orizontul gleic de acumulare a oxizilor i hidroxizilor de Fe, Al, Mn, evolueaz n
condiii de exces de umiditate sub influena apei freatice;
Gr orizont gleic de reducere; colorit uniform sau aspect marmorat; se formeaza in
conditii de exces de umiditate, sub influena apei freatice n mediu anaerob; are miros de
hidrogen sulfurat.
Go orizont gleic de oxidare, exces de umiditate, prezeni oxizi sub form de pelicule i
concreiuni; aspect marmorat.
Orizontul W
Orizontul pseudogleic, se formeaz n condiii de exces de umiditate, sub influena apei
din precipitaii, aspect marmorat; grosimea >15 cm, sunt prezente pe locurile cu umiditate
permanent.
Orizontul Wg
Orizontul pseudogleizat, evolueaz n cazul n care solul este umed-uscat(perioade ce se
succed); umiditate temporar.
Orizontul C
Orizont mineral, apare n partea inferioar, ca material parental.
Rrz orizontul redzinic, orizont format din roci dure, calcaroase, dolomite, roci eruptive,
este specific solurilor cu profil scurt, redzime sau pseudoredzimele.
Orizontul O
Organic, nehidromorf, format n condiii de deficit de ap, constituit din material organic
parial, transformat sau aflat n stadiu avansat de descompunere.
Orizontul T
Orizontul cu turb orizont organic hidromorf, specific solurilor turboase(mlatini i
turbrii)(Harghita, Poiana Stampei turbrii Valea Someului Cald; zona Ciucului);
Orizonturile solurilor srturate
Sunt caracteristice urmtoarele orizonturi:
Sa orizont salic
Sc orizont salinizat
Na orizont natric(alcalic)
Ac orizont alcalizat.
Solurile saraturate se caracterizeaza prin insusiri fizice ,chimice si biologice nefavorabile ceea ce
determina o fertilitate foarte scazuta.
3.8. PROPRIETILE SOLULUI
Proprietatile fizice ale solului
Solurile se caracterizeaza prin insusiri fizice chimice si biologice
Textura solului .In pedologie ,textura solului reprezinta gradul de finete al particulelor
elementare care poate fi : argiloasa,lutoasa si nisipoasa sau intermediara:argilo-lutoasa,lutonisipoasa s.a.m.d.
Textura influeneaz porozitatea solului, structura solului, influeneaz drenajul, regimul
de aer, capacitatea de reinere a apei, influeneaz insuirile de adsorbie i schimb cationic. n
funcie de textur se iau decizii n executarea lucrrilor de irigare, desecare i drenaj.
Structura solului.In pedologie ,structura reprezinta gradul de asociere al particulelor
elementare.Structura poate fi:glomerulara-mazarata,alunara,nuciforma,prismatica si columnara.
Dup gradul de structurare se disting soluri nestructurate, slab structurate, moderat structurate i
bine structurate. n solurile fr humus, fr argil, fr carbonai de Ca nu se formeaz structur.

15

Structura poate fi mbuntit datorit influenei favorabile a microorganismelor(micelii,

ciuperci), precum i prin cultivarea leguminoaselor(transloc calciu din profunzimea solului),
sau a gramineelor anuale sau perene care au radacinile fasciculate.
Structura glomerular i importana ei economic i ecologic
Solurile bine structurate asigur:o activitate optim pentru macro i microorganisme, un
regim aerohidric favorabil, o nutriie optima a plantelor(echilibrat). Procesele
biochimice(humificarea, amonificarea, nitrificarea), decurg n condiii optime; mineralizarea este
optim, nutriia optim. n solurile slab structurate nu se asigur condiii optime de vegetaie .
Cauze care determin degradarea structurii solului
- cauze mecanice: executarea repetat a lucrrilor agricole mecanizare, ploile cu caracter
torenial.
-cauze fizico-chimice: ndeprtarea ionilor de Ca, rezult degradare parial.
-cauze biologice: diminuarea aportului de materie organica.
Refacerea structurii solului
Pentru a asigura conditii optime de vegetatie pentru plante refacerea structurii solului se
poate asigura prin:
- folosirea amendamentelor pe baz de Ca;
- cultivarea leguminoaselor;
- fertilizarea organic(gunoi de grajd sau ngrminte verzi);
- executarea unor lucrri agrotehnice moderne care diminueaz numrul de treceri pe
terenl cu maini agricole;
- folosirea unor substane stabilizatoare ale structurii solului(foarte costisitoare).
Proprietile chimice ale solului
Starea coloidal este determinat de particulele foarte fine ale solului constituite din
argil i/sau humus. Coloizii pot fi minerali sau organo-minerali.
Fenomenul de reinere(adsorbie) presupune reinerea de ctre microparticulele solului a
substanelor minerale, organice aflate n stare de suspensie grosier, coloidal, molecular sau
ionic. Solurile bogate n humus i argiloase au o capacitate de reinere ridicata a materiei
anorganice .
Faza lichida sau soluia solului reprezinta apa si substanele dizolvate aflate n stare
ionic sau compui dizolvai.
Surse ce imbogatesc solutia solului: precipitaiile, pnza freatic, apa de irigaie, la care
se adaug substanele minerale rezultate prin fertilizare.
Faza solid: este constituit din substanele minerale i cele organice. n urma procesului
de alterare a rocilor sunt puse n libertate foarte multe elemente(. K; P; Ca; Mg ,Fe.Mn,Al i
multe altele).Totodata se acumuleaza elemente chimice si prin simplificarea materiei organice
supusa descompunerii ,dupa cum s-a mai precizat.
Concetraia difer n funcie de regimul hidric i de calitatea mineralelor. Compoziia i
concetraia soluiei solului variaz n perioada de vegetaie i de la un an la altul.
Reacia solului. Se exprim prin valoarea pH i reprezint logaritmul cu semn schimbat
al concetraiei ionilor de hidrogen.
Condiiile optime de vegetaie pentru plante se realizeaz cnd pH-ul este cuprins ntre
6,5-7,5.In functie de valoarea pH solurile se clasifica astfel:
pH sub 6.8 sol acid
pH cuprins intre 6,8-7,2 sol neutru
pH peste 7,2 solbazic sau alcalin
Condiiile optime de vegetaie pentru plante se realizeaz cnd pH-ul solului este cuprins
ntre valorile6,5-7,5.

16

Apa, aerul i temperatura solului

Apa din sol prezint importan n desfurarea activitilor biologice pentru, flora i
fauna din sol. Se apreciaz c pentru un gram de materie vegetal n funcie de specie se
consum ntre 220-1000 g ap. De exemplu la lucern pentru sinteza unui kilogram de substan
uscat se consum peste 700-800 Kg ap. Reinerea apei in sol este determinata de cantitatea de
ap disponibila dar depinde si de alte insusiri ale solului( textura solului structura solului).
Formele de ap din sol:
- apa legat chimic nu este accesibil plantelor;
- apa legat fizic parial accesibil plantelor;
- apa liber care poate fi solid, lichid(apa capilar), apa gravitaional este
accesibil plantelor. Apa de capilaritate acioneaz de jos n sus.
Indicii hidrofizici ai solului
n practicarea agriculturii, n stabilirea regimului de irigare este important s se cunoasc
gradul de umiditate a solului. Starea de umiditate a solului se apreciaz prin anumite valori,
numiti indici hidrofizici prin care se exprim procentual coninutul apei n raport cu masa solului
uscat.
CH coeficientul de higroscopicitate reprezint cantitatea maxim de vapori de ap pe
care o poate adsorbi solul ntr-o atmosfer saturat cu vapori de ap. Nu este accesibil plantelor.
CO coeficientul de ofilire reprezint pragul inferior al umiditii solului la care
plantele se ofilesc definitiv.
CC capacitatea de ap n cmp reprezint cantitatea maxim de ap capilar pe care
o poate reine solul. Cnd valoarea CC este cuprins ntre 40-50%, sunt asigurate condiii
optime de vegetatie pentru plante.
CAU% - capacitatea de ap util Reprezint rezerva deapa utila, accesibil plantelor ce o
poate retine sol;
CAU% = CC% - CO%
Capacitatea de apa utila are importanta practica in stabilirea momentului optim pentru irigarea
culturilor.
CT capacitatea total pentru ap reprezint cantitatea de ap maxim pe care o poate
reine solul n urma udrii timp de o or.
Aerul din sol. Reprezint starea gazoas. Compoziia lui variaz n limite destul de
reduse; schimbul de aer dintre dintre compartimentele sol - atmosfer se produce destul de lent.
Compoziia este asemntoare cu aerul atmosferei dar cu precizarea c in sol, coninutul de CO2
crete ca urmare a proceselor biochimice care se produc. Regimul aerului din sol poate fi
echilibrat cnd solul are o structur i textur favorabil, iar regimul de aer este deficitar cnd
umiditatea este foarte ridicat.
Temperatura solului. Alturi de ap, aer, cldura solului constitue un alt factor
important (ecologic) care asigura creterea i dezvoltarea plantelor. n funcie de temperatur se
desfoar procesule de germinaie al seminelor, rsrirea plantelor; se dezvolt sistemul
radicular; se desfoar regimul de nutriie, activitatea microorganismelor din sol si altele .
Sursa principal de energie este de origine solar. Din totalul energiei solare incidente
33% ptrunde n sol, 10%este reflectat de sol, 40% reflectat n spaiul cosmic, iar 17% este
absorbit de atmosfer. Cantitatea de energie solar este influenat de: latitudine, relief,
expoziie, umiditate, nebulozitate, culoarea solului si alte particularitati.
Importana temperaturii solului. Alternarea perioadelor nghe- dezghe influeneaz
procesul de dezagregare a solului, influeneaz calitatea arturii; influeneaz momentul
nsmnrii; se alege structura culturilor; se aleg soiurile, hibrizii.

17

3.9. SOLURILE ROMANIEI

Clasificarea solurilor Romniei.In mod asemanator altor stiinte biologice, solurile se
clasifica in:
clasa de sol;. tipul de sol;. subtipul; varietatea;. familia; specia; varianta.
n stabilirea i identificarea unitilor taxonomice se folosesc orizonturile diagnostic i
caracterele diagnostic.
Orizontul diagnostic este orizontul pedogenetic sau nsuirea respectiv nsuirile care
constituie un criteriu determinant n delimitarea unei uniti taxonomice. Identificarea se face pe
teren n urma sprii seciunii de control.
Clasele de soluri mai importante:
1. Clasa Molisoluri(Am orizont diagnostic)
2. Clasa Argiluvisoluri (Bt - // - // -)
3. Clasa Cambisoluri (Bv - // - // - )
4. Clasa Spodosoluri ( Bs - // - // -)
5. Clasa Umbrisoluri (Au - // - // -)
6. Clasa solurilor hidromorfe(G;W orizont diagnostic)
7. Clasa solurilor halomorfe(Sa, Na orizont diagnostic)
8. Clasa solurilor neevoluate, trunchiate, desfundate(A, foarte slab dezvoltate)
9. Clasa solurilor organice(T)
Clasa Molisoluri . orizont diagnostic(Am)
Ex.: tipuri soluri blane.
Rspndire: Dobrogea, unele zone de pdure din Transilvania.
Fertilitate: bun.
Mod de folosire: la toate culturile(cereale, plante tehnice, vie, pomi).
Creterea fertilitii: fertilizare, irigare.
Cernoziomurile:
Rspndire: Cmpia Romn, Cmpia de Vest, Dobrogea, Moldova, Transilvania.
Fertilitatea: foarte bun.
Mod de folosire: majoritatea culturilor.
Creterea fertilitii: fertilizare, irigare.
Cernoziomurile cambice:
Rspndire: Muntenia, Dobrogea, Moldova, Transilvania, Oltenia.
Fertilitatea: foarte bun.
Mod de folosire: majoritatea culturilor.
Creterea fertilitii: fertilizare organic.
Cernoziomurile argilo-iluviale(Am Bt)
Rspndire: Muntenia, Moldova, Transilvania, Oltenia.
Fertilitatea: bun, spre foarte bun.
Mod de folosire: majoritatea culturilor(mod deosebit pomicultur, viticultur)
Creterea fertilitii: irigare, fertilizare organic, mineral.
Soluri cenuii:
Rspndire: Podiul Sucevei, Podiul Central al Moldovei, Dobrogea.
Fertilitatea: bun.
Mod de folosire: cereale, plante furajere, plante industriale, pomi, vi.
Creterea fertilitii: irigare, fertilizare organic, mineral.
Rendzinele:
Rspndire: mai ales n zona montan i subcarpatic, n Dobrogea, n anumite zone din
Transilvania.
Fertilitatea: foarte diferit

18

Mod de folosire: silvicultur, pajiti naturale, pomi, vi, mai puin plante de cultur, solul este
foarte bogat n schelet.
Creterea fertilitii: fertilizare organic, mineral, adunarea schelettului(pietre), combaterea
eroziunii solurilor.
Clasa Argiluvisol(Bt) soluri brun rocate
Rspndire: sudul rii, Muntenia, Oltenia, pe suprafee mici n Transilvania i Banat.
Fertilitatea: bun.
Mod de folosire: majoritatea culturilor de cmpie inclusiv pomicultur, viticultur.
Creterea fertilitii: se respect o agrotehnic complex, completat de irigri, fertilizare
organic i mineral.
Soluri brune argiloiluviale
Rspndire: zona de deal, podi i piemont.
Fertilitatea: relativ bun.
Mod de folosire: cereale, plante tehnice, pomi, vi.
Creterea fertilitii: fertilizare organic, mineral.
Soluri brune rocate- luvice(podzolice aduce cu cenua)
Rspndire: sudul rii, Muntenia, Oltenia, pe suprafee mici n Transilvania i Banat, suprafee
puin drenate, acoperite cu pduri.
Fertilitatea: mai sczut fa de brun-rocate.
Mod de folosire: cereale, floarea soarelui, soia, plante furajere.
Creterea fertilitii: fertilizri organice, chimice, corectarea pH, se mbuntete regimul
hidric sau ap prin lucrri de drenaj.
Luvisoluri albice(soluri podzolice argilo-iluviale)
Rspndire: idem analul solurilor brune argiloiluviale.
Fertilitatea: foarte sczut .
Mod de folosire: cereale, pomi i plante furajere.
Creterea fertilitii: fertilizri organice(doze ridicate), minerale i se execut lucrri de afnare a
solului.
Clasa cambisol soluri brune, eumezobazice
Rspndire: zona de podi din Transilvania, Moldova, zona de deal i subcarpatic, zona
piemontan vestic.
Fertilitatea: relativ bun.
Mod de folosire: cereale, cartof, plante furajere, pomicultur i se cultiv pajiti.
Creterea fertilitii: fertilizare organic, mineral, se respect asolamentele, se combate
eroziunea solului.
Soluri roii(Terra Rosa)
Rspndire: n vestul rii, n Munii Pdurea Craiului, zona de podi a Mehedinilor.
Fertilitatea: relativ bun.
Mod de folosire: pajiti, pomicultur, cereale.
Creterea fertilitii: fertilizare organic, mineral, se corecteaz eroziunea solului.
Soluri brune acide:
Rspndire: zona de munte.
Fertilitatea: sczut.
Mod de folosire: pajiti, silvicultur.
Creterea fertilitii: fertilizare organic mai ales trlire, administrarea amendamentelor de Ca,
precum i fertilizare mineral.
Clasa spodosoluri orizont diagnostic Bs, spodic
Fertilitatea: foarte slab, pajiti de producie foarte sczut.

19

Creterea fertilitii: administrarea ngrmintelor organice, practicarea trlitului, fertilizarea cu

ngrminte chimice N,P,K i corectarea ph-lui cu amendamente, contraindicat a se
mprtia rumegu pe terenuri deoarece rumeguul acidific solul, deeurile lemnoase
se ard i se mprtie cenua care are proprieti bazice.
Clasa solurilor hidromorfe s-au format i evoluat n condiii de exces de umiditate temporar
sau permanent. Solurile gleice au ca orizont diagnostic G i au evoluat sub influena
apei freatice iar cele pseudogleice sub influena apei din precipitaii sau orizontul
diagnostic W. Ele sunt rspndite n zona de step, silvostep, pe suprafee foarte
mari n Cmpia de Vest, Cmpia Romn, zonele luncilor sau Delt, sunt rspndite
n depresiuni din ara Brsei, Fgra, Haeg, Teiu, Baia Mare.
Fertilitatea: sczut.
Creterea fertilitii: se recomand drenajul, fertilizarea organic, fertilizare susinut cu N,P,K i
corectarea pH-lui acid cu amendamente pe baz de Ca
.Clasa solurilor halomorfe orizont diagnostic Sa(salic) Na(natric)
Rspndire: n zona de step, silvostep, fertilitatea foarte sczut, datorit proprietilor
nefavorabile determinate de ionii de sodiu dar i a srurilor solubile.
Creterea fertilitii: se face prin executarea drenajelor urmate de udri repetate(lucrri
costisitoare) i corectarea pH-lui alcalin cu sulfat de calciu(CaSO4), se execut
fertilizarea organic, chimic iar dintre culturi pot fi recomandate sorgul, sfecla de
zahr, floarea soarelui, lucern iar n zonele dun sud orezul.
Clasa solurilor neevoluate, trunchiate i desfundate
Solurile neevoluate caracteristica orizontului A slab format evoluat, deasupra
materialului parental sau rocii mama.
- litosolurile formate pe roci compacte
- planosoluri aluviale soluri aluviale rspndite n luncile rurilor, malurile lacurilor,
n Delta Dunrii i pe suprafee supuse umiditilor periodice. Fertilitatea foarte
diferit, se recomand indiguirea, irigarea, drenaje i o agrotehnic adecvat. Culturi:
legumele i orezul.
Clasa solurilor organice ( solurile turboase), orizont diagnostic T orizont cu turb ce poate
fi mai gros de 50 m. Sunt raspandite in zonele joase si platouri montane.Fertilitatea este
scazuta.

20

CAP.4. NOTIUNI DE BOTANIC

4.1 DEFINIREA CONCEPTELOR

BOTANICA( botane= planta )este stiina care studiaz plantele din punct de vedere
morfologic, anatomic, a clasificarii a rspndirii diferitelor specii, a valorii lor din punct de
vedere economic.
4.2. MORFOLOGIA PLANTELOR
4.2.1.CELULA VEGETAL
Unitatea fundamental, structural i funcional a oricrui organism vegetal i animal n
care se desfoar toate procesele vitale. A fost descoperit n sec. XVII de Robert Hook(1965).
Corpul plantelor poate fi alctuit dintr-o singur celul(unicelulare) sau din mai multe
(pluricelulare). Ca plante unicelulare se pot cita bacteriile algele albastre, unele alge verzi, unele
ciuperci,diatomeele. Majoritatea plantelor ns au corpul alctuit din mai multe celule(
pluricelulare).
Forma i dimensiunile celulei vegetale
Forma este foarte variat, dar se disting celule parenchimatice i celule prozenchimatice.
Dimensiunile celulei variaz ntre limite largi n funcie de origine, funciile pe care le
ndeplinesc i modul de dezvoltare.
Constituenii celulari
a) protoplastul partea vie
b) paraplasma partea lipsit de via
a) Citoplasma sau hialoplasma format din:
- matrice(sediul unor procese biochimice);
- membrana citoplasmatic(plasmalem spre membrana celular i tonoplast spre
vacuole);
- organite celulare(reticol endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii, plastidele,
dictiozomi(aparatul Golgi);
Nucleul este sediul sintezei acizilor nucleici
b) membrana celular, vacuole, incluziuni ergastice solide, incluziuni ergastice lichide.
Protoplasma
Citoplasma este masa fundamental a celulei vegetale, n care au loc procesele vitale i
n care se afl incluse n aceasta i celelali constitueni vii ai acesteia. n compoziia chimic a
citoplasmei intr 60 din cele 104 elemente cunoscute, unele ca: C, H, O, N, S, K, P, Ca, Mg, Fe,
Br, Cu, Zn, Mn se afl n citoplasma tuturor celulelor vegetale. C, H, O ocup aproximativ
98%(O = 70%; C = 185; H = 10%), restul elementelor reprezint 2% i anume, N, K, Ca, P, mg,
S, Fe nsumeaz 1,9%, restul de o,1% revenind microelementelor( Mn, Cu, Zn, Bo, Br, Ni) i
ultramicroelementelor(Au, Ag, Co).Este constituit dintr-un complex de substane coloidale i
soluii. Conine circa 17-18% substan uscat i 82-83% ap.
Din datele cunoscute pn n prezent, n compoziia citoplasmei se afl trei categorii mari
de substane: proteine, glucide i lipide, la care se adaug apa i srurile minerale.
Organitele celulare
Reticulul endoplasmatic. Este reprezentat printr-un sistem de tuburi, canalicule i
vezicule, care au aspectul unei reele cuprins ntre nucleu i plasmalem. n ochiurile acestei
reele se gsete hialoplsma, ca i celelalte organite. Are rol de aparat circulator intra i
intercelular, dar particip i la procesele de sintez.
Ribozomii(corpusculii lui Palade) sunt prezeni n toate celulele vii, att la plante ct i
la animale, n constituia ribozomilor se afl: ARN, proteine i fosfolipide. La nivelul

21

ribozomilor are loc proteosinteza. Au rolul de a fi antrenai n sinteza substanelor proteice din
aminoacizi cu ajutorul ARN.
Mitocondriile. Conin ADN, totalitatea lor alctuiesc condriozomul. n interiorul
acestora se afl o substan fundamental numit strom foarte bogat n enzime, cu rol n
respiraia celular i ntr-o msur mai mic n sinteza proteinelor. Aici are loc oxidarea
substanelor organice i eliberarea energiei necesare desfurrii proceselor vitale.
PlastideleSunt organite citoplasmatice specifice celulei vegetale, se disting trei categorii:
- cloroplaste sunt plastide de culoare verde, conin pigmeni asimilatori(clorofila A i B) i
au rol deosebit n fotosintez. n celulele plantelor verzi se pot afla 1-2 cloroplaste mari, de
forme variate: panglic, spiral, stea, clopot, plac, etc (cnd se numesc cromatofori: la algele
verzi) sau mai multe cloroplaste de dimensiuni reduse, sferice sau ovale(cnd se numesc
gruncioare de clorofil: la plantele mai evoluate, cormofite).
- cromoplaste sunt plastide care dau culoarea roie, galben, portocalie, albastr, brun,
fructelor i florilor sau talului unor alge. Culoarea lor se datoreaz abundenei n
organele menionate a unor pigmeni cum sunt: carotina, xantofila, ficoeritrina,
fucoxantina, etc.
- leucoplaste sunt plastide lipsite de pigmeni, se ntlnesc n epiderma frunzelor, n
celulele din vrful rdcinilor i al tulpinilor, n semine, n tuberculii de cartof.
Dictiozomii sunt nite organite vii, situate n apropierea nucleului, format din mai muilte
vezicule lipoidice cu rol n sinteza poliglucidelor. De asemenea regleaz presiunea osmotic a
celulei i contribuie la eliminarea produilor de excreie din citoplasm, formarea membranei
primare i secundare i parial n diviziunea celular.
Nucleul
Este sediul sintezei acizilor nucleici(n special a acidului dezoxiribonucleic ADN). Are
rol foarte important n transmisia caracterelor ereditare i este coordonatorul direct al proceselor
de nutriie.
Majoritatea celulelor au un singur nucleu dar sunt celule care conin mai muli nuclei.
Forma nucleului poate fi: oval, eliptic, stelat. Mrimea nucleului: 1-2 microni dar sunt specii
care ajung la 0,5 mm, compoziia chimic22 este asemntoare citoplasmei dar conine cantitate
mai mare de ADN dect ARN, proteine 80%, ADN 10%, ARN 3,7%, ioni de Ca, Mg,Na i
fosfolipide. Structura microscopic: membrana nuclear, plasma nuclear, 1-2 nucleoli

Paraplasm
Vacuolele cuprinde totalitatea veziculelor, vacuolelor din citoplasm, delimitate de
tonoplast(membran fin, lipoproteic), n care se gsete sucul celular alctuit din ap, substane
organice (glucide, acizi organici, vitamine, rini, alcaloizi, pigmeni anorganici, etc.) i
substane anorganice(sruri minerae). Rolul vacuolelor este de a regla presiunea osmotic a
celulei, de a uura absorbia apei cu substanele minerale din sol, de a asigura circulaia apei de la
o celul la alta. De asemenea, au rol n depozitarea unor substane de rezerv sau a unor
substane toxice(rezultate din metabolismul celular) fcndu-le inofensive pentru restul celulei.
Membrana celular
Reprezint nveliul de la exteriorul celulelor, care are rol de protecie, de asigurarea
rezistenei, permeabilitii pentru ap i sruri minerale, precum i a elasticitii.
Rezult ca urmare a diviziunii celulare, ca urmare a activitii protoplastului.
La plantele superioare membrana este celulozopectic adic cuprinde celuloz,
hemiceluloz i substane pectice. Creterea membranei se realizeaz att la suprafa ct i n
grosime. Membrana sufer n timp i modificri secundare de natur fiziologic, chimic,
morfologic.

22

Datorit rezistenei sale, membrana celular a fost denumit i perete celular, pentru a se
diferenia de celelalte membrane existente n celul membranele citoplasmatice.
NMULTIREA CELULELOR
Creterea i dezvoltarea plantelor este rezultatul nmulirii celulare. Diviziunea celular
determin creterea plantelor si nmulirea lor.Dintr-o celul-mam se formeaz dou celule
fiice, care la rndul lor vor da natere la altele .a.m.d., ducnd la sporirea numrului de celule.
Diviziunea celulei ncepe, de obicei, cu diviziunea nucleului, se continu cu a celorlali
constitueni i se ncheie cu formarea peretului despritor dintre cele dou celule-fiice nou
formate. Sunt cunoscute 2 tipuri de nmulire celular:
- diviziune direct: sciziparitate i amitoz
- diviziune indirect(cariochinetic) este de dou feluri: mitotic(somatic) i
meiotic(gametic).
Mitoza se desfoar n celulele somatice ale plantelor si determina formarea organelor
acestora. Celulele-fiice rezultate n urma mitozei vor avea ntotdeauna acelai numr de
cromozomi cu cel al celulei-mam intrat n diviziune.
Spre deosebire de mitoz, meioza se desfoar n celulele reproductoare, ncepe cu o
celul diploid i se finalizeaz cu formarea a dou sau patru celule haploide. Se desfoar n
dou etape: diviziunea reducional(prima diviziune de maturaie) i ecvaional(a doua
diviziune de maturaie).
Fazele diviziunii propriu-zise sunt: - profaza;
- metafaza;
- anafaza;
- telofaza.
4.2.2.ESUTURILE VEGETALE
La plantele inferioare, funciile sunt ndeplinite de o celul(unicelulare) sau mai multe
celule( pluricelulare). La plantele superioare(cormofite) funciile de nutriie, reproducie etc. sunt
ndeplinite de celule specializate ce formeaz esuturile. esuturile sunt grupri de celule
asemntoare ca form, cu aceeai origine, care ndeplinesc aceleai funcii i care se gsesc n
relaii de interdependen.
Clasificare: dup mai multe criterii; a) forma celulelor:- esuturi parenchimatice
- esuturi prozenchimatice
b) dup nivelul de dezvoltare: esuturi formative(meristeme), esuturi definitive;
c) dup funcia ndeplinit: esuturi formative, esuturi de protecie, esuturi
trofice(fundamentale), esuturi de susinere, esuturi conductoare, secretoare.
esuturi formative(meristeme)
Au rolul de a genera celule noi care se divid permanent i produc altele noi, care se
difereniaz i se specializeaz pentru anumite funcii, dnd natere la esuturi definitive.dup
poziia lor n corpul plantelor, meristemele sunt:
- apicale(n vrf), n vrful rdcinii, tulpinii, n vrful ramurilor;
- intercalare: caracteristice gramineelor, esuturile meristematice se situeaz deasupra
nodurilor paiului asigur creterea n lung a tulpinii;
- laterale: se gsesc n interiorul rdcinii, determin creterea n grosime a rdcinii i
a tulpinii.
Dup originea i gradul lor de dezvoltare, meristemele sunt:
- meristeme primordiale: apar din primele diviziuni ale celulei-ou i alctuiesc
embrionul seminei, celulele acestor esuturi nu sunt specializate dect pentru
diviziune;

23

meristeme primare: iau natere din cele primordiale i se afl imediat sub acestea n
vrfurile vegetative, n vrful rdcinii ele formeaz trei zone: protoderma,
procambiul i meristemul fundamental, iar n vrful tulpinii dou zone: tunica i
corpusul, din care se vor diferenia esuturile definitive,
- meristemele secundare sunt cambiul(zon generatoare libero-lemnoas) i
felogenul(zon generatoare subero-felodermic).
esuturi de protecie
Asigur formarea esuturilor de protecie a plantelor. Ex: epiderma sau
rizoderma(piloriza), suberul(pluta), ritidomul(scoara copacului).
Epiderma este format dintr-un singur strat de celule, sunt cazuri cnd este
multistratificat, celulele epidermice sunt poliedrice, turtite i strns unite ntre ele, sunt vii i la
majoritatea plantelor sunt lipsite de cloroplaste, excepie fcnd ferigile, plantele de umbr i
cele ap.
Formaiunile epidermice provin din transformarea unor celule care s-au adaptat la
anumite funcii: stomatele, perii i emergenele.
Stomatele sunt formaiuni epidermice prin care se stabilesc legturi ntre mediul
nconjurtor i esuturile situate sub epiderm.
Perii s-au adaptat la secreia unor uleiuri i se numesc peri glandulari.
Emergenele: spinii de la mce sau mur.
Piloriza(scufia) reprezint un masiv de celule care se afl n vrful rdcinii, cu rolul de
o proteja mpotriva duritii particulelor de sol.
Exodermul este alctuit din mai multe straturi de celule suberificate, unele celule rmn
mult timp celulozice, alctuind un fel de celule de pasaj.
Suberul secundar: se ntlnete pe rdcinile i tulpinile plantelor care triesc mai muli
ani(arbori sau la tuberculul de cartof Solanum tuberosum).
esuturi fundamentale(trofice sau de nutriie)
- esuturile sau parenchimurile de absorbie: ex: cotiledonul embrionului din
semine de cereale, perii i solzii de pe frunzele unor plante epifite i haustorii
plantelor parazite;
- esuturile sau parenchimurile de asimilaie: au funcia de a sintetiza substane
organice, se ntlnesc n rdcinile aeriene, n tulpinile aeriene, dar mai ales n frunze.
esuturi sau parenchimuri de depozitare
- parenchimuri de depozitare a substanelor de rezerv: se afl n rdcini, rizomi,
tuberculi, semine, fructe, n tulpinile aeriene i frunze;
- parenchimuri de depozitare a apei: la plantele care triesc n regiunile
secetoase(cactui) sau pe terenurile srturoase(specii din familia Crassulaceae
Salicornia);
- parenchimuri de depozitare a aerului: la plantele acvatice, natante sau submerse, la
plantele de mlatini, au rolul de a furniza plantei oxigenul n procesul de respiraie i
bioxidul de carbon n procesul de fotosintez, se ntlnesc n peiolurile frunzelor de
nufr(Nymphaea alba), la pipiriguri(Juncus sp.).
-

esuturi de susinere( mecanice), asigur rezistena plantelor la intemperii:

- colenchimul;
- sclerenchimul.
esuturi conductoare. Sunt specifice numai plantelor superioare, au rol principal n
conducerea apei i a srurilor minerale seva brut, spre frunze i a substanelor organice
formate prin fotosintez seva elaborat, spre organele de cretere i depozitare, sunt grupate n
esut conductor lemnos si esut conductor liberian. Alctuiesc vase conductoare lemnoase
i vase conductoare liberiene. Pot fi grupate n fascicule:
- conductor lemnos(simple)

24

- conductor liberian(simple)
- fascicule compuse liberolemnoase
esuturi i celule secretoare
esuturi laticifere au particularitatea de a secreta latex lichid vscos(arborele de
cauciuc, laptele cinelui, rostopasca), esuturi secretoare esuturi cu secreie extern perii din
diferite plante(peri glandulari), flori(glandele nectarifere), glandele cu secreie intern
portocala.
4.2.3.ORGANOGRAFIA
(Studentii vor consulta materialele in cadrul lucrarilor practice)
Plantele superioare au organe complexe care ndeplinesc anumite funcii. Organele
plantelor pot fi: - organe vegetative(rdcina, tulpina, frunza);
- organe generative(reproductoare): floarea, fructul, smna.
RDCINA .
Are rol de: fixarea plantei n sol, absorbia apei i srurilor minerale; uneori ndeplinete
i funcia depozitare a substanelor de rezerv; asigur regenerarea plantei, constituie sediul
bacteriilor simbiotice fixatoare de N(la leguminoase).
Clasificarea rdcinilor:
Dup origine i funciile lor radacinile se clasifica:
- adevrate sau normale au originea din rdcinia embrionar;
- adventive: formate din alte pri ale plantei;
- metamorfozate(modificate). Se cunosc urmtoarele tipuri: rdcini purttoare de
muguri(salcm, tei, plmid, mcri); rdcini tuberizate(au rol de depozitare a
substanelor de rezerv, exemplu la sfecl, morcov,ridiche); rdcini
contractile(ppdie), rdcini cu nodoziti care sunt specifice pentru leguminoase,
ntlnindu-se i la unii arbori din alte familii botanice ca, de exemplu la arin,
micorize(stejar, alun, unele graminee), rdcini cu pneumatofori, rdcini
asimilatoare(plante din familia Orchideae), rdcini proptitoare(la Ficus sp.), rdcini
sugtoare(caracteristice pentru plantele parazite: Cuscuta sp, Orobanche sp. sau
semiparazit(: Viscum album). n aceste cazuri rdcinile modificate se numesc
haustori.Sunt specii de plante lipsite de rdcini( la petioar Salvinia natans
rolul acestora fiind ndeplinit de unele frunze, la linti Lemna minor rdcini
simplificate, La Elodea canadensis(ciuma apelor) absorbia apei i a srurilor
minerale se face prin tot corpul.
Dup morfologia lor, radacinile se clasifica:
- pivotante;
- fasciculate(fibroase);
- rmuroase.
Structura anatomic
structur primar(la plantele tinere);
- rizoderma;
- scoara;
- cilindrul central.
structur secundar(la plantele mature);
- cambiul(zon generatoare libero-lemnoas);
- felogenul(zon generatoare subero-felodermic).
TULPINA
Organ axilar cu simetrie radial cu geotropism negativ. Are rol de: susinere, conducere a
substanelor nutritive. ndeplinete unele funcii de asimilaie, de depozitare.

25

Morfologia tulpinii tinere

Tulpina este alcatuita din noduri i internoduri, la graminee(ex. cereale). Pe ea se gsesc
mugurii care sunt lstari scuri cu noduri i internoduri foarte dese. Mugurii pot fi terminali sau
axilari(la subsioara frunzei). De pe muguri se formeaz organe. Mugurii pot fi: vegetativi rezult
ramuri + frunze i muguri florali rezult flori sau micti rezult frunze i flori.
Mugurii normali vor forma organe n anul urmtor, iar cei dorminzi intr n aciune n
anumite momente.
Clasificarea tulpinilor
din punct de vedere al raportului pe care l are tulpina cu suprafaa solului:
- ortotrope;
- plagiotrope.
din punct de vedere al funciilor fiziologice:
- tulpini asimilatoare(ndeplinesc procesul de fotosintez); tipuri: a) virgate; b)
suculente; c) cladodiile, d) filocladiile;
- tulpini tuberizate(gulie);
- tulpini sau ramuri transformate n spini(gldi);
- ramuri transformate n crcei(via-de-vie)
din punct de vedere al mediului n care sedezvolt:
- tulpini aeriene;
- tulpini subterane;
- tulpini acvatice.
Anatomia tulpinii:
structur primar
- epiderma
- scoara
- cilindrul central
structur secundar
- cambiul(zon generatoare libero-lemnoas)
- felogenul(zon generatoare subero-felodermic)
FRUNZA
Organ lateral al tulpinii care se inser(prinde, fixeaz) la nivelul nodurilor(mai ales la
graminee) sau la nivelul ramurilor. De regul forma frunzei este lit i se caracterizeaz prin
simetrie bilateral.
Morfologia frunzei:
- complet teac, peiol, limb;
- incomplete lipsete peiolul, frunza fiind alctuit din teaca i limb. Frunzele sunt
sesile. Peiolul frunzei poate fi neramificat pentru frunzele simple; poate fi ramificat
pentru frunzele compuse.
Morfologia limbului:
- forme de frunze: circular etc.(vezi lucrri practice)
- frunze compuse: de tip penat compuse;
- de tip palmat comuse
- trifoliate.
Nervaiunea frunzei este determinat de fasciculele conductoare liberolemnoase.
Anexele frunzelor prezint importan pentru recunoaterea plantelor sau diferitelor
specii n stare verde. Anexele frunzei sunt formaiuni foliacee sau membranoase care apar la
baza frunzei.

26

Stipelele: sunt formaiuni foliacee perechi care sunt situate la baza peiolului. Au forme i
mrimi diferite.
Ochreea: specific familiei Polygonaceae(tevia) are aspectul unui manon sau a unei
plnii cu aspect membranos situat la baza internodurilor tulpinii.
Urechiuele - sau auriculele sunt formaiuni situate la baza limbului la graminee.
Ligula: - prelungire membranoas a epidermei interne a tecii, proprie plantelor din
familia Gramineae.
Dispoziia frunzelor sau filotaxia: modul de inserie a frunzelor pe tulpin.Pot fi aezate
sub form de: - rozet
- dispunere altern
- dispunere opus
- dispunere n spiral.
Clasificarea frunzelor dup dezvoltarea ontogenetic i filogenetic i funciile lor
- cotiledoane(frunze embrionare)
- catafile(frunze inferioare)
- nomofile(tropofile)
- hipsofile(frunze superioare)
Nervaiunea frunzelor
- uninerve
- penatinerve
- palmatinerve
- curbinerve
- cu nervuri paralele
- cu nervuri ramificate dichotomic
Dispoziia frunzelor pe tulpin(filotaxia)
- altern
- opus
- verticilat
Frunze modificate
- frunze protectoare
- frunze agtoare
- frunze transformate n organe de absorbie
- filodiile
- frunze suculente
- frunze transformate n solzi
- frunzele plantelor insectivore.
Prefoliaia. Reprezint modul de dezvoltare a frunzelor n muguri. Sunt dou situaii n
care prefoliaia este: cutat i rsucit.
FLOAREA I INFLORESCENA
La plantele superioare asigur perpetuarea speciei.O floare este alctuit din: peduncul
floral, ax floral, nveliul floral. androceu i gineceu. Sunt flori fr peduncul(codia) care se
numesc flori sesile.
Simetria florii poate fi actinomorfa(radiala )sau zigomorfa(bilaterala). Poziia gineceului
poate fi: inferioar, superioar, mijlocie. Florile pot fi: monoice i dioice. Polenizarea poate fi:
direct autopolenizare la plantele autogame sau indirect la plantele alogame.
Floarea se reprezint prin:diagrama florala si formula florala(simboluri,numere ).Studentii
vor beneficia de informatii suplimentare in cadrul lucrarilor practice.
INFLORESCENE
Inflorescene simple

27

 inflorescene racemoase(monopodiale)
- cu axul lung i subire( amentul la salcie, racemul la traista-ciobanului);
- cu axul lung i gros( spadixul la rodul-pmntului);
- cu axul scurt i subire(umbela la ceap);
- cu axul scurt i gros(capitul la trifoi, calatidiu la floarea-soarelui).
inflorescene cimoase(simpodiale)
- monocaziu(cima unipar);
- dicaziu(cima dipar);
- pleiocaziu(cima multipar)
Inflorescene compuse
inflorescene homotactice(alctuite din inflorescee simple, de acelai fel)
Exemple: spic compus la gru, racem compus la ridiche, calatidiu compusla floarea de
col
inflorescene heterotactice( formate din diferite tipuri de inflorescene)
Exemple:corimbul cu calatidii la coada-oricelului, panicul spiciform la coada-vulpii,
panicul cu spiculee la ovz, spic digitat la pirul gros.
INFLORIREA
Apariia florilor la plante este un indiciu c acestea sunt capabile de
reproducere.nflorirea este determinat de factori de mediu ca: temperatura, umiditatea, lumina,
substanele nutritive. Momentul nfloririi precum idurata nfloririi variaz n funcie de specie
i de condiiile de mediu.
POLENIZAREA
Polenizarea este procesul prin care grunciorii de pollen din antere ajung pe stigmatul
gineceului.
Polenizarea direct(autopolenizarea sau autogamia)
Este polenizarea cu polen propriu(exemple: la unele graminee: orz, gru).
Polenizarea ncruciat(alogamia)
Este polenizarea cu polen strin.Factorii polenizrii sunt: gravitaia, vntul( la betulacee,
fagacee), insectele(entomofil) la cele mai multe plante alogame, psrile(Salvia spendens),
apa, omul.
SMNA
Smna rezult n urma fecundrii ovulului i dezvoltarea acestuia cu prile componente
pn la maturitate.
Mofologia seminei:
tegumentul seminal alctuit din dou pri: testa i tegmen
cotiledoanele( doua la plantele dicotiledonate)
embrionul planta n miniatur i anume: radicul, tigela(tulpinia), gemula(mugura),
cotiledoane
La graminee(monocotiledonate) cotiledonul este numit scutellum.
FRUCTUL
Morfologia fructului
- epicarp;
- mezocarp;
- endocarp.
Clasificarea fructelor

28

fructe uscate dehiscente: folicula( spnz: Helleborus sp.), pstaia( fasole: Phaseolus
vulgaris), silicva( varz: Brassica oleracea, mutar slbatic: Sinapis arvensis ),
silicula( traista-ciobanului: Capsella bursa-pastoris, punguli: Thlaspi arvense),
capsula(mac: Papaver somniferum, mselari:Hioscyamus niger, bumbac:
Gossypium hirsutum);
fructe uscate indehiscente: cariopsa(gru: Triticum aestivum), nucula(tei: Tilia
tomentosa), samara(ulm: Ulmus carpinifolia, frasin: Fraxinus excelsior),
disamar(arar: Acer campestre), pstaie indehiscent(sparcet: Onobrychis viciifolia)
fructe crnoase polisperme:baca(roii: Lycopersicon esculentum, via-de- vie: Vitis
vinifera), hesperida(castan: Aesculus hippocastanum), poama(mr: Malus domestica);
fructe crnoase: drupa(caracteristic pentru prun, cire, piersic).

4.3. SISTEMATICA PLANTELOR

4.3.1. NCRENGTURA BACTERIOPHYTA(BACTERII)
ORDINUL EUBACTERIALES
- cuprinde bacteriile propriu-zise, monocelulare, solitare sau grupate n colonii.
Familia Coccaceae
- Nitrosoccocus nitrosus
Familia Pseudomonaceae
- Pseudomonas sp.
- Azotomonas sp.(fixeaz azotul atmosferic)
-Nitrosomonas sp.
Familia Bacteriaceae
- Bacterium aceticum
- Azotobacter croococcum(fixatoare de azot atmosferic)
Familia Bacillaceae
- Bacillus subtilis(produce putrezirea fnului);
- Rhizobium leguminosarum(triete n simbioz cu leguminoasele i fixeaz azotul
atmosferic n nodozitile rdcinii);
- Clostridium pasteurianum(bacterie anaerob fixatoare de azot atmosferic).
ORDINUL ACTYNOMYCETALES
Familia Actynomycetaceae
- Actynomyces bovis
-Protoactinomyces alni(formeaz nodoziti pe rdcinile de arin cu care triete
n simbioz).
ORDINUL MYXOBACTERIALES
-Poliangium furanum triete pe lemn putred.
4.3.2. NCRENGTURA CYANOPHYTA(ALGE ALBASTRE)
-clorofila este mascat de ficocianin;
-sunt autotrofe, foarte rspndite n natur: n apele dulci sau srate, pe soluri
uscate sau umede , pe srturi(Nostoc halophylum), n apele termale

29

fierbini(Phragmidium limosa) sau n simbioz cu specii de ciuperci alctuind

lichenii(genul Collema).
ORDINUL CHROOCOCCALES
-Glaeocapsa minor
-Chroococcus turgidus
ORDINUL NOSTOCALES
- Nostoc commune(cleiul pmntului)
4.3.3. NCRENGTURA RODOPHYTA(ALGE ROII)
-sunt plante marine, culoarea lor se datorete pigmentului rou numit ficoeritrin.
-Ceramium rubrum(triete fixat pe pietre n Marea Neagr).
4.3.4. NCRENGTURA PHAEOPHYTA(ALGE BRUNE)
-culoarea lor se datorete pigmentului brun fucoxantina care mascheaz culoarea
verde
-Fucus, Sargassum.
4.3.5. NCRENGTURA CHLOROPHYTA(ALGE VERZI)
Ordinul Volvocales
-Volvox sp.
Ordinul Chlorococcales
-Pleurococcus viridis(verdeaa zidurilor), Chlorella vulgaris are o mare
capacitate de fotosintez.
Ordinul Ulotrichales
-Ulotrix zonata, Ulva lactucasalata mrilor.
4.3.6. NCRENGTURA MYXOPHYTA
-plante saprofite, cu corpul vegetativ de tip plasmodiu.
4.3.7. NCRENGTURA MYCOPHYTA(CIUPERCI)
-talul ciupercilor se numete miceliu, este alctuit din hife i prin mpletirea crora
alctuiesc esuturi false numite plectechimuri;
-sunt lipsite de pigment asimilator, fiind astfel obligat heterotrofe, saprofite sau
parazite(obligatoriu sau facultativ).

30

CLASA ARCHIMYCETES
-Synchytrium endobioticum produce ria neagr(cancerul cartofului);
CLASA PHYCOMICETES
Ordinul Zygomycetales
Mucor mucedo(mucegaiul alb)
Ordinul Oomycetales
-Plasmopara viticola(mana viei-de-vie).
CLASA ASCOMYCETES
Ordinul Protoascales
-Saccharomyces cerevisiae(drojdia de bere)
Ordinul Plectescales
-Aspergillus niger(mucegaiul negru), Penicillium sp. (mucegaiul verde), din unele
specii se extrage antibioticul penicilina.
Ordinul Hypocreales
-Claviceps purpurea(cornul secrii) atac secara i alte graminee, formeaz o
mpletitur de hife numit sclerot(forma de rezisten peste iarn).
Ordinul Pezizales
-ciuperci cu picior, triesc n pdurile de foiase.

Ordinul Tuberales
-ciuperci comestibile, cresc prin pduri.

CLASA BASIDIOMYCETES

SUBCLASA HOLOBASIDIOMYCETALES
Ordinul Hymenomycetales
-Merulius lacrymans(ciuperca de cas) are o aciune distructiv asupra
materialului lemnos pe care triete, Fomes fomentarius(iasc) pe trunchiurile de fag i
mesteacn, Boletus edulus(hrib), Psaliota campestris(ciuperca de cmp), Lactarius
piperatus(burei iui), Cantharellus cibarius(burei galbeni), Amanita caesarea(cria).

31

SUBCLASA PHRAGMOBASIDIOMYCETALES
Ordinul Ustilaginales
-Ustilago tritici(tciunele zburtor al grului) paraziteaz pe gru, U. nuda pe
orz, U. avenae pe ovz, U. maydis pe porumb.
Ordinul Uredinales
-Puccinia graminis(rugina neagr a grului), Uromyces pisi(rugina mazrii).
CLASA DEUTEROMYCETES(FUNGI IMPERFECI)
-formeaz conidii n lagre larg deschise(acervuli);
-Cercospora beticola -. Provoac ptarea frunzelor de sfecl.
4.3.8. NCRENGTURA LICHENOPHYTA(LICHENI)
-rezult din convieuirea unei ciuperci cu o alg;
-Cladonia alpestris(lichenul renilor), Evernia prunastri(lichenul prunilor), Usnea
barbata(mtreaa brazilor).
4.3.9. NCRENGTURA BRIOPHYTA(MUCHI)
Ordinul Sphagnales
-Sphagnum(muchiul de turb);
Ordinul Bryales
-Polytrichum commune(muchiul de pmnt).
4.3.10. NCRENGTURA PTERIDOPHYTA(FERIGI)
Clasa Psylopsida
-cuprinde ferigi fosile
Clasa Lycopsida
-sunt ferigi actuale i fosile;
Ordinul Lycopodiales
-Lycopodium sp.
Ordinul Selaginellales
-Selaginella sp.
Ordinul Lepidodendrales
-cuprinde ferigi arborescente, fosile, care au format depozite de huil.

32

CLASA SPHAENOPSIDA
-Equisetum sp.
CLASA PTEROPSIDA
Ordinul Ophioglossales
Ordinul Filicales
-Pteridium aquilinum(feriga de cmp);,Dryopteris filis-mas(feriga mare).
Ordinul Hydropteridales
-Salvinia natans(petioara).
4.3.11. NCRENGTURA GYMNOSPERMATOPHYTA(GIMNOSPERME)
CLASA PTERIDOSPERMATOPSIDA
-Cycas revoluta
CLASA CORDANOPSIDA
-Ginko biloba
CLASA BENNETTITOPSIDA
CLASA CONIFEROPSIDA
Ordinul Pinales
-Familia Pinaceae
- Picea abies(molidul), Abies alba(bradul),Pinus silvestris(pinul), P. mugo, P.
cembra, Pnigra, Larix decidua
Ordinul Cupressales
Familia Cupressaceae
-Juniperus communis(ienupr),Thuya orientalis(arborele vieii), T. Occidentalis
Ordinul Taxales
Familia Taxaceae
-Taxus baccata(tisa)
4.3.12. NCRENGTURA ANGIOSPERMATOPHYTA(ANGIOSPERME)
CLASA DICOTYLEDONOPSIDA
Ordinul Magnoliales
Familia Magnoliaceae
-Magnolia sp. ,Liriodendron tulipifera(arborele de lalea)
Familia Lauraceae
- Laurus nobilis(dafinul)
Familia Berberidaceae
-Berberis vulgaris(dracil) specia meste gazd intermediar pentru Puccinia
graminis
Ordinul Ranunculales
Familia Paeoniaceae
-Paeonia officinalis(bujor )
Familia Ranunculaceae
Subfamilia Anemoideae
-Anemone nemorosa(floarea patelui),Pulsatila montana(dediei)
Subfamilia Clematoideae
-Clematis vitalba(curpen de pdure),C. integrifolia(clocoei)
Subfamilia Ranunculoideae

33

-Ranunculus acer(piciorul cocoului), R. repens, Adonis aestivalis(cocoei de cmp),

A. vernalis(ruscua de primvar)
Subfamilia Helleboroideae
-Helleborus purpurascens(spnz), Calcea laeta(calcea calului), Trolius
europenus(bulbuci de munte), Delphinium consolida(nemior de cmp)
Ordinul Nymphaeales
-plante acvatice cu frunze submerse sau plutitoare;
Familia Nympheaceae
-Nymphaea alba(nufr alb), N. lotus var. thermalis(dree)
Ordinul Rosales
Familia Rosaceae
Subfamilia Rosoideae
-Rubus idaeus(zmeur), Fragaria vesca(fragi de pdure), Potentilla
argentea(scrntitoare), P. reptans(cinci degete), filipendula hexapetala(aglic), rosa
canina(mceul)
Subfamilia Maloideae
- Malus domestica(mr), M.silvatica(mr pdure), Pirus communis(pr cultivat),
Cydonia oblonga(gutui), Crategus monogyna(pducel)
Subfamilia Prunoideae
-Prunus domestica(prunul), P. cerasifera(corcodu), Armeniaca vulgaris(cais),
Persica vulgaris(piersic), Cerasium avium(cire), C. vulgaris(viin)
Familia Saxifragaceae
Subfamilia Saxifragoideae
- Saxifraga sp.
Subfamilia Ribeoideae
- Ribes grossularuia(agri), R. nigricum(coacz negru)
Ordinul Fabales
Familia Mimosaceae
- Mimosa pudica, Acacia sp.
Familia Caesalpinaceae
- Gledichia triacanthos(gldi)
Familia Fabaceae
-plante ierboase sau lemnoase, care poseed rdcini cu nodoziti, inflorescena
numit racem, floarea de tip papilionat(5 sepale concrescute, 5 petale inegale, libere
sau parial concrescute, una superioar(stindard), 2 laterale(aripioare), 2 inferioare,
egale ntre ele i concrescute care formeaz carena, fructul numit pstale(legum).
-Sophora japonica(salcm japonez), Lupinus album(lupin alb), L. luteus(lupin galben),
L. angustifolia(lupin albastru), Medicago sativa(lucerna albastr), M. (lucerna
galben), M. lupulina(trifoi mrunt), Melilotus officinalis(sulfina galben), M.
album(sulfina alb), Trifolium pratense(trifoi rou), Trifolium repens(trifoi alb),Lotus
corniculatus(ghizdei), Robinia pseudacacia(salcm), Coronilla varia(coronite),
Onobrychis viciifolia(sparcet), Vicia faba(bob), V.villosa(mzrichea de toamn),
Lathirus pratense(lintea pratului), L. tuberosus(sngele voinicului), Pisum
sativum(mazre), Glicine hispida(soia), Phaseolul vulgaris(fasole)
Ordinul Umbeliflorales(Apiales)
Familia Cornaceae
-Cornus mas(cornul)
-Hedera helix(iedera)
Familia Apiaceae
-tulpinfistuloas, inflorescen umbel

34

-Eryngium campestre(scaiul dracului), Daucus carota(morcovul slbatic), D. carota

ssp. sativus(morcov cultivat), Coriandrum sativum(coriandrul), Conium
maculatum(cucut), Apium graveolens(elin), Petroselinum hortense(ptrunjel),
Carum carvi(chimion)
Ordinul Rubiales
Familia Rubiaceae
- Galium aparine(turia), G. molugo(snzienele albe), G. verrum(snzienele
galbene), Coffea arabica(arborele de cafea)
Familia Caprifoliaceae
-Sambucus nigra(soc), S.ebulus(boz)
Familia Valerianaceae
-Valeriana officinalis(odoleanul)
Ordinul Malvales
Familia Malvaceae
-Gossipium hirsutum(bumbac), Hibiscus esculentus(bame), H.trionum(zmoia de
cmp), Malva sp.(nalba)
Familia Tiliaceae
-Tilia cordata(tei pucios), T. platyfyllus(tei cu frunze mari), T. tomentosa(tei alb, tei
argintiu)
Ordinul Geraniales
Familia Linaceae
-Linum usitatissimum(in cultivat)
Familia Geraniaceae
-Geranium pratense(ciocul berzei), Pelargonium zonale(mucat)
Ordinul Euphorbiales
Familia Euphorbiaceae
-Ricinus communis(ricin), Euphorbia sp.(E. cyparissias, E. amigdaloides etc.(laptele
cinelui)
Familia Buxaceae
-Buxus sempervirens(c imiir)
Ordinul Rhamnales
Familia Vitaceae
-Vitis vinifera(via-de-vie)
Ordinul Ligustrales
Familia Oleaceae
-Fraxinus excelsior(frasin), Syringa vulgaris(liliac), Ligustrum vulgare(lemn
cinesac), Forsythia suspensa
Ordinul Gentianales
Familia Gentianaceae
-Gentiana lutea(ghinura)
Ordinul Lamiales
Familia Convolvulaceae
-Convolvulus arvensis(volbura)
Familia Cuscutaceae
-Cuscuta epithymum, C. monogyna, C. trifolii, C. campestris(torel, cuscut) specii
parazite pe plante ierboase spontane, pe arbori i arbuti, lucern, trifoi, etc. Speciile
de cuscut sunt considerate buruieni de carantin, se aplic msuri preventive, de
decuscutare menite s limiteze rspndirea torelului prin semine i s distrug
focarele de atac din culturi.
Familia Boraginaceae
-Myosotis silvatica(nu.m-uita), Symphytium officinale(ttneasa)

35

Familia Labiatae
-Mentha piperita(izma bun), Salvia officinalis(jale de grdin), S.pratensis, Lamium
album (urzica moart), L. purpureum etc.
Ordinul Solanales
Familia Solanaceae
-fructul este o bac sau capsul, conin alcaloizi toxici(solanina, atropina etc.),
-Solanum
tuberosum(cartoful),
S.
melongena(vinete),
Lycopersicum
aesculentum(tomatele), Capsicum annuum(ardeiul), Nicotiana tabacum(tutunul
cultivat), Atropa beladona(mtrguna), Hyoscianus niger(mselari), Datura
stramonium(ciumfaie)
Familia Scrophulariaceae
-Linaria vulgaris(linari), Melampyrum arvense(grul prepeliei)
Familia Orobanchaceae
-Orobanche cumana(lupoaie)-paraziteaz multe plante cultivate i spontane
Ordinul Plantaginales
Familia Plantaginaceae
-Plantago(ptlagina): P. lanceolata, P.major, P. media
Ordinul Papaverales
Familia Papaveraceae
-Papaver somniferum(mac de grdin)
Familia Cruciferae
-Brassica oleracea(varza de grdin), B.rapa(rapia), B.nigra(mutar negru), Synapis
alba(mutar alb), Raphanus sativus(ridichea cultivat), Capsella bursa-pastoris(traistaciobanului), Thlaspi arvense(pungulia)
Ordinul Cistales
Familia Violaceae
-Viola odorata(topora), V. arvensis(trei frai ptai)
Familia Begoniaceae
-Begonia sp.
Ordinul Cucurbitales
Familia Cucurbitaceae
-Cucurbita pepo(dovleac), C.sativus(castravete)
Ordinul Campanulales
Familia Campanulaceae
- Campanula sp.
Ordinul Compositales
Familia Compositae
-flori grupate n inflorescen numit calatidiu
-Helianthus annuus(floarea soarelui), Achillea millefolium(coada oricelului),
Chrysanthemum leuncanthemum(margareta), Matricaria chamomilla(mueel),
Centaurea cyanus(albstria), Cichorium intybus(cicoare), Lactuca sativa(salat),
Sonchus arvensis(susai de cmp)
Ordinul Ericales
Familia Ericaceae
-Vaccinium sp. (afin)
Ordinul Caryophyllales
Familia Caryophyllaceae
-Dianthus sp. (garoafa), Agrostema gitago(neghina)
Ordinul Chenopodiales
Familia Chenopodiaceae

36

-Beta vulgaris(sfecla cultivat), Spinacia oleracea(spanac), Chenopodium

album(spanac slbatic), Atriplex sp.(loboda)
Familia Amaranthaceae
-Amaranthus retroflexus(tir slbatic)
Ordinul Primulales
Familia Primulaceae
-Primula officinalis (ciuboica cucului), Cyclamen persicum(ciclam)
Ordinul Polygonales
Familia Polygonaceae
-Rumex acetosala(mcri), Polygonum aviculare(troscot), Fagopirum
aesculentum(hrica cultivat)
Ordinul Urticales
Familia Ulmaceae
-Ulmus sp.(ulm)
Familia Moraceae
-Morus alba(dud alb)
Familia Cannabinaceae
-Cannabis sativa(cnep), Humulus lupulus(hamei)
Familia Urticaceae
-Urtica dioica(urzica)
Ordinul Fagales
Familia Fagaceae
-Fagus silvatica(fag comun), Quercus robur (stejar), Q. petraea(gorun), Castanea
sativa(castanul comestibil)
Familia Betulaceae
-Betula verrucosa(mesteacn comun), Corylus avellana(alun comun), Carpinus
betulus(carpen comun)
Ordinul Juglandales
Familia Juglandaceae
-Juglans regia(nuc comun)
Ordinul Salicales
Familia Salicaceae
-Salix alba(salcie alb), Populus tremula(plop tremurtor), P. alba(plop alb)
CLASA MONOCOTILEDONOPSIDA
Ordinul Liliales
Familia Liliaceae
-Allium cepa(ceapa comun), A. sativum(usturoi), Lilium candidum(crin alb), Tulipa
gesneriana(lalea), Hyacinthus officinalis(zambila), Convallaria majalis(lcrimioare)
Familioa Amaryllidaceae
-Galanthus nivalis(ghiocel), Narcissum poeticus(narcise)
Familia Iridaceae
-Iris sp. (stnjenel)
Familia Juncaceae
-Juncus effusus(pipirig)
Ordinul Bromeliales
Familia Commelinaceae
-Tradescania sp.
Ordinul Cyperales
Familia Cyperaceae

37

-Carex riparia(rogozul mare): C. sylvatica, C. curvula, Scirpus silvatica(rugin)

Ordinul Poales(Gramineales)
Familia Poaceae
-plante anuale sau perene, cu rdcini fasciculate(fibroase), cu tulpini aeriene formate
dintr-un numr variabil de noduri i internoduri cilindrice(pai); din nodurile
bazalenoduri de nfrire apar lstari noi aerieni numii frai, iar fenomenul se numete
nfrire;
-lstarii(tulpinile) la majoritatea gramineelor sunt de form cilindric, la unele specii baza
tulpinilor poate fi comprimat lateral(Dactylis glomerata) sau tot lstarul este
comprimat(Poa compressa). Dup modul de formare i de grupare a lstarilor n procesul
de nfrire, gramineele se mpart n 4 grupe:
-Graminee stolonifere au, pe lng lstarii care cresc vertical, lstari(stoloni) care
cresc orizintal, aceti stoloni formeaz de la noduri, rdcini adventive i lstari
verticali, care vor da natere la o nou plant: Agropyron repens, Bromus inermis,
Cynodon dactylon;
-Graminee cu tuf rar au nodul de nfrire la adncimea de 4-5 cm, nmulirea se
face prin smn: Festuca pratensis, Phleum pratense, Dactylis glomerata;
-Graminee cu tuf mixt formeaz stoloni scuri, al cror vrf iese la suprafaa
solului, la 5-10 cm de tufa mam, formnd tuf rar: Poa pratensis, Alopecurus
pratensis, Festuca rubra;
-Graminee cu tuf deas au nodul de nfrire la suprafaa solului iar lstarii
formai cresc foarte apropiai formnd tufe dese: Nardus stricta, Stipa sp..
Inflorescena gramineelor poate fi un spic simplu(Nardus stricta), un spic compus(Lolium
perrene), un panicul spiciform(Phleum pratense),un panicul(Festuca pratensis).
Spiculeele gramineelor sunt grupate n inflorescene compuse: spic compus din spiculee
sesile aflate la clciul rahisului(Triticum, Hordeum, Lolium), panicul(Avena, Poa,
Festuca), panicul spiciform(Phleum, Alopecurus).
Spiculeele au la baz 2-4 bractee numite glume care pot fi egale(Alopecurus pratensis),
inegale(Bromus inermis), libere(Phleum pratense), sau concrescute pe o
poriune(Alopecurus pratensis).Spiculeul poate avea o singur floare(Phleum pratense),
dou flori(Arrhenaterium elatius) sau mai multe(Lolium perrene).
Floarea de graminee este protejat de dou palee: una inferioar, de obicei aristat i una
superioar, nearistat.
Fructul la graminee este o cariops, la majoritatea speciilor mbrcat n palee.
Gramineele cuprind peste 6700 de specii, numeroase dintre ele cu importan economic
deosebit, populeaz teritorii ntinse i formeaz diferite tipuri de pajiti, multe dintre ele
sunt plante cerealiere de mare valoare alimentar i industrial(Triticum, Panicum, Zea,
Hordeum, Secale .a.) sau sunt specii cultivate ca plante furajere.
Subfamilia Pooideae(Festucoideae)
-Triticum aestivum(grul comun), T.durum, Hordeum vulgare(orzul comun), Secale
cereale(secara), Agropyron repens(pirul trtor), Lolium perenne(raigras englezesc),
Lolium multiflorum(raigras aristat), Nardus stricta(prul porcului), Festuca
pratensis(piu de livad), F. arundinacea(piu nalt), F. ovina, F. pseudovina
F.rupicola, F. valesiaca, F.rubra, Bromus inermis(obsiga nearistat), B. erectus(obsiga
aristat), Dactylis glomerata(golom), Poa pratensis(firua), Avena sativa(ovyul),
Arrhenaterium elatius(ovscior), Agrostis stolonifera(iarba cmpului), Stipa sp.(colilie),
Alopecurus pratensis(coada vulpii), Phleum pratense(timoftic), Cynodon dactylon(pir
gros).
Subfamilia Panicoideae
-Oryza sativa(orezul), Phalaris arundinacea(ierblu), Echinochlocoa galli crus(costrei), Setaria viridis(mohor), Sorghum halepense(sorgul), Zea mays(porumbul).

38

Ordinul Pandanales
Familia Typhaceae
-Typha lapatifolia(papura), T. angustifolia etc.

CAP.5 AGROTEHNICA
5.1.DEFINIREA CONCEPTELOR
tiina care se ocup cu studiul factorilor de vegetaie, a sistemelor de dirijare a factorilor
n sensul obinerii produciilor mari i de calitate este denumit agrotehnic.
Aspecte care se vor studia:
1. Factorii ecologici ai vegetaiei- metode de dirijare.
2. Asolamente i rotaia culturilor.
3. ngrminte i amendamente.
4. Buruieni din culturi, metode de combatere.
5. Lucrrile solului, importana n asigurarea condiiilor fizice, chimice i biologice din sol.
6. Smna i semnatul.
7. ntreinerea culturilor,
8. Recoltarea, pstrarea produciei agricole.
Creterea i dezvoltarea plantelor este influenat de: cldur, ap, aerul, lumina,
alamentele nutritive, electricitatea, radioactivitatea.
5.2. FACTORII ECOLOGICI AI VEGETATIEI
5.2.1.Cldura ca factor de vegetaie
Factorii care influeneaz temperatura sau regimul termic. Latitudinea, altitudinea,
expoziia, umiditatea atmosferic, nebulozitatea, curenii de aer, ploile, alternana zi-noapte,
anotimpurile.
Cerinele plantelor fa de cldur n funcie de. Specie, soi, faze de vegetaie. Exemple.
Temperatura minim de germinaie. Specia: orz, ovz, secar, ghizdei 1-30, mazre, mzriche,
lucern, trifoi 1-20; sfecla de zahr 4-50; soia 8-100, porumb 8-100, dovleac, pepene furajer 1214o, golomul 60, timoftica 50.
Temperatura minim are importan la stabilirea epoci de nsmnare, la culturile de
primvar.
Fotosinteza la plante: temperatura optim: 23-300C; la 350C fotosinteza scade, la
500fotosinteza nceteaz. Plantele sunt adaptate la temperaturi sczute, are loc clirea care se mai
numete i vernalizare sau iarovizare asigurndu-se inducerea nfloritului.
n creterea i dezvoltarea plantelor este necesar o sum de grade de temperatur mai
mare de 50C numit constant termic. Exemple: orz = 17500C; secara =21000C; porumb =
1700-37000C; soia =2000-30000C; sfecla =2500-35000C; cartoful = 1300-30000C.
Constanta termic difer n funcie de specie, soi, hibrid. Are importan n zonarea
culturilor.
5.2.2 Apa ca factor de vegetaie.
Rol: dizolvarea, disocierea i transportul(translocarea substanelor nutritive). Apa este
deosebit de necesar n creterea i dezvoltarea plantelor mai ales n urmtoarele faze:
germinaie, nfrire, nflorire, formarea i creterea fructelor i seminelor.
5.2.3.Aerul ca factor de vegetaie
Oxigenul,O2 are rol n respiraia plantelor fiind necesar n mod deosebit n perioada de
germinaie a seminelor i pentru respiraia microorganismelor aerobe din sol(bacterii). Lipsa
oxigenului poate provoca deficiene n metabolismul plantelor.

39

Dioxidul de carbon(CO2 )are un rol major n desfasurarea procesului de fotosintez;

determin solubilizarea substanelor minerale care devin accesibile plantelor.
Azotul(N). Rol: n sinteza proteic. Este absorbit de plante sub form de sruri
amoniacale i nitrice. Azotul este motorulcreterii vegetative al plantelor. Azotul este asigurat
prin fertilizare organic i mineral, prin fixare simbiotic de ctre bacteriile din nodozitile
leguminoaselor, prin precipitaii(n cazul descrcrilor electrice).
Vaporii de ap constitue faza gazoas a apei din sol. n stare devapori apa nu este
accesibil plantelor, dar regleaz regimul de umiditate din sol.Reglarea regimului de umiditate
din sol se asigur prin: drenaj, lucrrile solului, fertilizare organic(gunoi de grajd) etc.
5.2.4.Lumina ca factor de vegetaie.
Rol: n sinteza materiei organice prin fotosintez. Fotosinteza este influenat de:
intensitatea, calitatea, durata de iluminare.
Intensitatea luminii este influenat de: latitudine, altitudine, anotimp,
nebulozitate(gradul de acoperire cu nori), puritatea atmosferei. Lumina influeneaz: nfrirea,
rezistena la cdere la graminee, nflorirea, fructificarea etc.
Din cantitatea total a energiei radiaiei solare doar 0,2-0,8% este fixat n recolt ca
energie potenial. Durata de iluminare difer n funcie de latitudine. Plantele de zi scurt i au
originea la latitudini mai mici(sorg, porumb, soia, iarba de sudan), iar plantele de zi lung i au
originea la latitudinimai mari(secar, ovz, orz, mazre, cartof, trifoi) .
5.2.5.Elementele nutritive ca factori de vegetaie
Acestea sunt accesibile din soluia solului mai importante fiind macroelementele: Fe,
Mn, Mo, Se, Zn, Co, etc.
Rolul N: n sinteza proteinelor, determin creterea vegetativ, stimularea fotosintezei.
Carena n N determin scderea produciei i calitii. Excasul n azot determin: creterea
luxuriant, creterea perioadei de vegetaie, scade rezistena la cdere a carealelor pioase, crete
riscul atacului de ageni fitopatogeni.
Rolul P: stimuleaz dezvoltarea sistemului radicular, formarea florilor, fructelor i
seminelor, mrete rezistena plantelor la boli, secet, nghe, scurteaz perioda de vegetaie.
Rolul K: reduce transpiraia, mrete rezistena la secet, cdere, nghe, stimuleaz
fotosinteza, acumularea glucidelor, proteinelor i stimuleaz secreia nectarului n flori.
Rolul Ca: mrete rezistena plantelor la cdere, frngere, stimuleaz nrdcinarea,
neutralizeaz acizii organici(ex. acidul oxalic) din plante.
Rolul Mg: stimuleaz fotosinteza, fiind prezent n clorofil, stimuleaz absorbia
fosforului i metabolismul proteic. Carena furajului verde n Mg poate provoca tetania( n mod
deosebit la vacile cu lapte).
Rolul S: influeneaz sinteza aminoacizilor cu sulf(cistin, metionin), influeneaz
calitatea lnii.
Rolul Cu, Mn, Fe, Zn, Co, Se. n metabolismul plantelio au rol de catalizatori.
Rolul B: influeneaz fructificarea, dezvoltarea nodozitilor la leguminoase, se combat
unele boli la sfecl prin fertilizare cu b. Este necesar asigurarea unei nutriii optimizate cu
scopul obinerii unor producii superioare i de calitate.
5.2.6.Rolul electricitii i radioactivitii
Electricitatea influeneaz pozitiv solubilizarea substanelor, creterea temperaturii,
scurtarea perioadei de vegetaie, mrete rezistena la boli.
Radioactivitatea(ntre limite normale) influeneaz pozitiv reaciile de nitrificare,
oxidare, stimuleaz activitatea metabolic a microorganismelor.

5.3. ASOLAMENTE

40

Asolamentul reprezint succesiunea n spaiu i timp a culturilor agricole n condiiile

aplicrii lucrrilor agrotehnice i asigurarea echilibrului ecologic.

Exemplu:
2000
2001
2002
2003

A
B
C
D

B
C
D
A

C
D
A
B

D
A
B
C

Explicaii: n anul 2001 sola cu cultura A este nlocuit de cultura B apoi succesiv, n
2002 de cultura C, iar in anul 2203, de cultura D. Adic, aceeai cultur revine n acest caz, pe
aceeai suprafa dup 4 ani.
Exemple de asolamente:
asolamentul bienal: 1 cereal - 2 pritoare;
(nu se recomand)
asolament de 3 ani: 1 pioase 2 pritoare 3 pioase;
asolament de 4ani:
1 pioase 2 pritoare 3 pioase 4 pritoare.
Asolamentul de 4 ani recomandat:
1. trifoi cultur ascuns (anul I ,cultura A)
2. trifoi(anul II,cultura B)
3. cereal de toamn(anul III,cultura C)
4. pritoare(anul IV,cultura D)
Nu se recomand monocultura(cultivarea repetat a unei suprafee cu aceeai plant).
5.4.NGRMINTE I AMENDAMENTE
ngrmintele sunt substane care se aplic la suprafa sau n sol uneori i pe
plante(suform de soluii) cu scopul de a completa necesarul de elemente nutritive. Prin
fertilizare se asigur creterea produciei i calitii recoltei.
Clasificarea ngrmintelor.
- ngrminte organice;
- ngrminte chimice(minerale);
- ngrminte bacteriene.
- ngrmimntele organice. Sunt produse de regul naturale. Exemplu: gunoiul de
grajd, urina, mustul de gunoi(sau grajd), tulbureala(amestec de ap, dejecii solide i
lichide), compostul(resturi vegetale descompuse), ngrminte verzi(de regul culturi
de leguminoase ncorporate n sol(mazre, mzriche), turba.
Gunoiul de grajd se administreaz n cantitate de 15-50(60) t/ha, trebuie s fie
fermentat. Urina i mustul se acumuleaz n bazine speciale. Se administreaz cu cisterna n
cantitate de 100-150 Hl/ha. Tulbureala de grajd se administreaz n cantiti de 200-400 Hl/ha n
mod deosebit pe pajiti.
Compostul(resturi vegetale, cenu, etc.) se administreaz n cantitate de 20-25 t/ha.
Gunoiul de psri este un ngrmnt complet cu aciune rapid. Se administreaz n
cantitate de 1-1,5 t/ha.

41

ngrmintele verzi. Masa verde a plantelor cultivate(lupin, mazre, sulfin, mzriche)

se tvlugete i se ncorporeaz cu plugul sub artur. Este o metod ecologic de fertilizare.
ngrminte chimice
Sunt sruri sau amestecuri de sruri care conin de regul N, P, K,
uneori S, Fe, Mg etc.
ngrminte cu N: azotatul de amoniu, nitrocalcarul, ureea. Cantitatea care se
recomand pe soluri cu fertilitate medie este de 100-150 kg s.a.(substan activ)/ha.
nngrminte cu P: superfosfatul, fin de fosforite(este recomandat n cazul
agriculturii ecologice), zgura de Thomas(din furnale). Se recomand n general fertilizarea cu
50-100 Kg P2O5/ha(adic substan activ).
ngrminte cu K: sarea potasic, sulfatul de potasiu, cenua(este ngrmnt
ecologic). Cantitatea de K recomandat este de 50-100 K2O/ha(calculat n substan activ).
ngrminte compuse(conin dou sau mai multe elemente nutritive. Folosirea lor
prezint avantajul c se asigur la o singur trecere fertilizarea a mai multor elemente nutritive.
ngrmintele compuse pot fi: complexe(se obin industrial) i mixte(amestec format din mai
multe ngrminte simple). ngrminte complexe, exemple: azotatul de potasiu, fosfatul de
amoniu, nitrofosfosfat(N.P.K), amonofosfat(N.P.K).
ngrminte cu microelemente. Exemplu: acidul boric, borax, sulfaii de cupru,
mangan sau zinc. Se administreaz extraradicular adic pe aparatul foliar.
ngrmintele bacteriene. Sunt culturi de bacterii care se introduc n sol n urma
tratrii seminelor de leguminoase. Se recomand n zonele unde activitatea bacteriilor fixatoare
de azot este redus.
Amendamentele
Sunt substane naturale sau fabricate folosite pentru a mbunti nsuirile fizice, chimice
i biologice ale solului adic fertilitatea. Scopul principal este corectarea pH-lui. Pe solurile acide
se recomand. Substane bogate n calciu, piatra de var, carbonatul de Ca, varul stins, var nestins,
marna, tuful calcaros, deeurile bogate n ca de la fabricile de zahr i ngrminte. Cantitatea
de CoCO3 recomandat este de 2,5-8 t/ha(efectul 5-8 ani). Pe solurile alcaline se recomand
produsele: ghips, fosfogips, sulf, praf de lignit.
Sisteme de fertilizare recomandate:
- nainte de semnat, sub artur se fertilizeaz cu gunoi de grajd i ngrminte greu
solubile;
- fertilizarea la semnat, odat cu pregtirea patului germinativ sau odat cu
semnatul(pe rnd sau la cuib);
- fertilizarea fazial n perioada de vegetaie;
- fertilizarea pe vegetaie(pe aparatul foliar cu soluii cu concentraia de 0,2-0,5%).
5.5. BURUIENI DIN CULTURI- METODE DE COMBATERE
Buruienile sunt considerate toate speciile de plante care nu sun cultivate. Efectul
buruienilor este negativ: compromit sau diminueaz producia sau calitatea recoltei, degradeaz
terenul, provoac dezechilibre ecologice(consum mrit de ap i substane nutritive).
Specii foarte duntoare sunt: mutarul sllbatic(Sinapis arvensis), volbura(Convolvurus
arvensis), lupoaia(Orobanche ssp.) parazit, cuscuta(Cuscuta ssp) parazit, tir(Amaranthus
retroflexus), macul rou(Papaver rhoeas), traista ciobanului(Capsella bursa pastoris),
neghina(Agrostema githago), mselaria(Hyoscianus niger), mur(Rubus caesius), coada
calului(Equisetum arvense), etc.
Metode de combatere a buruienilor
- metode preventive(indirecte);
- metode curative(directe).

42

Metode preventive: folosirea de semine condiionate(curite), folosirea gunoiului

degrajd fermentat, fertilizarea corect cu ngrminte minerale, curirea mainilor agricole,
respectarea rotaiei culturilor n cadrul asolamentului, executarea lucrrilor agricole la timp i de
calitate, recoltarea n timp optim.
Metode curative de combatere: metode agrotehnice care sunt: pritul, plivitul; metode
chimice: se recomand numai n cazul n care mburuienarea este excesiv. Sunt folosite n acest
caz substane numite erbicide. Erbicidele pot fi: cu aciune total cnd se distrug toate plantele
sau erbicide cu aciune selectiv care combat selectiv numai buruienile.
Erbicidele preemergente sunt folosite nainte de rsrirea buruienilor. Se aplic de
regul nainte de semnat, iar erbicidela postemergente sunt folosite n timpul vegetaiei.
Erbicidele de contact afecteaz esutul plantei(postemergent);
Erbicidele sistemice perturb metabolismul buruienilor(posemergent);
Erbicidele reziduale se administreaz nainte de rsrirea buruienilor(preemergent)
5.6.LUCRARILE SOLULUI
Obiectivele si clasificarea
Lucrarile solului sunt interventii antropice efectuate cu masini sau unelte agricole,cu
scopul de a modifica insusirile solului si a dirija factorii ecologici de vegetatie (caldura, apa, aer,
elemente nutritive, activitatea biologica s.a.)si a asigura astfel conditiile optime de crestere si
dezvoltare pentru plantele cultivate.
5.6.1OBIECTIVELE LUCRARILOR SOLULUI :
-

reglarea insusirilor fizice, chimice si biologice din sol ;

crearea conditiilor optime pentru incorporarea semintelor, germinarea acestora si
asigurarea cresterii si dezvoltarii plantelor rasarite;
mentinerea si sporirea fertilitatii solului prin afanarea periodica a stratului arabil,
incorporarea in sol a resturilor vegetale ramase dupa recoltarea plantelor, a
ingrasamintelor organice (gunoi de grajd, ingrasaminte verzi), ingrasamintelor minerale
si amendamentelor;
refacerea echilibrului ecologic in agroecosistemele afectate de umiditate, eroziune,
seceta, salinizare, prin imbunatatirea drenajului intern al solului, fragmentarea
hardpanului, maruntirea crustei, spalarea sarurilor s.a.;
combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor;
diminuarea gradului de poluare prin stimularea activitatii microorganismelor si
favorizarea proceselor de oxidare.
5.6.2 CLASIFICAREA LUCRARILOR SOLULUI :

In functie de scopul urmarit lucrarile solului se clasifica astfel :

- lucrari de baza : aratura, afanarea fara rasturnarea brazdei (paraplow, cizel), afanarea
adanca, aratura de desfundare ;
- lucrari de pregatire a patului germinativ : nivelarea, tavalugitul, lucrarea cu grapa,
lucrarea cu combinatorul, lucrarea cu freza, lucrarea cu agregate complexe ;
- lucrari de intretinere a terenurilor si culturilor : graparea, tavalugirea, prasitul.
Lucrarile de baza asigura : mobilizarea solului la adancimi de peste 15 cm si pana la 80 cm. ;
incorporarea ingrasamintelor organice, eliminarea excesului temporar de umiditate, reducerea
tasarii s.a.

43

Lucrari de pregatire a patului germinativ se executa cu scopul de a mobiliza solul pe

adancimea de semanat sau maximum pana la 10-12 cm. , asigurandu-se astfel conditii optime de
semanat, germinarea, rasarirea si crsterea plantelor in primele faze de vegetatie ;
Lucrari de intretinere a terenurilor si culturilor asigura : afanarea superficiala si maruntirea
solului, nivelarea terenului, distrugerea buruienilor, maruntirea resturilor vegetale rezultate de la
cultura premergatore s.a. Aceste lucrari se efectueaza dupa insamantare.

5.6.3.INFLUENTA LUCRARILOR IN AGROECOSISTEME

Prin actiunea directa si indirecta lucrarile solului determina reglarea factorilor ecologici cu efect
pozitiv asupra cresterii si dezvoltarii plantelor. Dintre acesti factori pot fi amintiti :
influenta asupra insusirilor fizice, hidrofizice (textura solului prin rasturnarea brazdei ,
structura stratului arabil, porozitatea, densitatea aparenta, regimul de umiditate) si chimice
din sol (modificarea pH-lui, continutului in humus si saruri solubile si a potentialului de
oxido-reducere);
- influenta asupra insusirilor biologice prin stimularea activitatii microorganismelor
aerobe;
- influenta asupra combaterii buruienilor, bolilor si daunatorilor;
- influenta asupra diminuarii poluarii solului.
5.6.4. LUCRARILE DE BAZA ALE SOLULUI
Aratul este lucarea de baza a solului prin care pe o adancime determinata din stratul
arabil se asigura taierea, desprinderea, maruntirea, intoarcerea si amestecarea unei fasii de sol.
Prin aceasta lucrare de maxima importanta :
- se influenteaza direct insusirile fizice, chimice si biologice din sol prin modificarea
regimului de apa, aer, caldura si nutritie ;
- aerul si apa patrund mai usor in sol realizandu-se imbunatatirea schimbului de gaze,
incalzirea solului ;
- este reglata umiditatea si este favorizata activitatea microorganismelor, in mod deosebit
a celor nitrificatoare ;
- este stimulata accesibilitatea unor elemente nutritive( fosforul si calciul) ;
- sunt combatute direct buruienile, in mod deosebit speciile perene cu inmultire
vegetattiva ;
- se asigura conditii optime pentru pregatirea patului vegetativ prin incorporarea resturilor
vegetale de la cultura premergatoare cat si prin afanarea solului ;
- este diminuat atacul unor boli si daunatori ;
- pe terenurile in panta, prin executarea araturilor pe curbele de nivel se reduce eroziunea
solului, este favorizata infiltrarea apei si se limiteaza scurgerile la suprafata de apa si de
sol. La aratura pe curba de nivel pierderile de apa se reduc cu 50-70 % iar pierderile de
sol se reduc de 2-9 ori, comparativ cu aratura executata pe linia de cea mai mare panta.
Rezulta ca prin lucrarea de arat se realizeaza urmatoarele deziderate :
- refacerea starii de afanare si imbunatatirea drenajului intern din sol ;
- intoarcerea, maruntirea si amestecarea brazdei ;
- incorporarea resturilor vegetale, ingrasamintelor, amendamentelor si a stratului prafos de
la suprafata ;
- reglarea regimului de nutritie al plantelor ;
- combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor ;
- reglarea regimului apei din sol;

44

diminuarea sau eliminarea scurgerilor de apa, favorizarea infiltratiei pe terenurile in

panta;
optimizarea conditiilor pentru pregatirea patului germinativ.

Factorii care influenteaza calitatea araturii sunt:

tipul de sol si principalele insusiri fizico-mecanice si biologice (textura, structura,
permeabilitatea, continutul in humus, umiditatea, consistenta, aderenta) ;
starea culturala a terenului (prezenta miristei, gradul de imburuienare, prezenta resturilor
vegetale) ;
constructia plugului si epoca de executare a araturii ;
stabilirea corecta a adancimii araturii si schimbarea adancimii de la un altul ;
sistema de masini folosita, fiind recomandata executarea araturii cu plugul in agregat cu grapa ;
directia de arat si metoda folosita fiind recomandata aratura perpendicular pe directia de semanat
iar pe terenurile in panta executarea araturii pe curba de nivel ; se recomanda alternarea araturii
executata la cormana cu aratura executata in laturi, evitandu-se astfel denivelarea terenului ;
nivelarea prealabila a terenului si viteza de arat ; viteza optima este de 5-7 km/h.
Tipurile de aratura, dupa adancimea la care se executa sunt : dezmiristire, aratura
superficiala, normala, adanca si foarte adanca. Este necesara schimbarea adancimii de arat de la
un an la altul pentru evitarea formarii hardpanului. Hardpanul se formeaza ca urmare a tasarii
solului sub presiunea exercitata de talpa plugului la o adancime de circa 25-28 cm, fiind un strat
compact de sol cu grosimea de 5-10 cm.
Dezmiristirea se executa pe suprafetele de teren cu miristea ramasa dupa recoltarea cerealelor
paioase. Se executa cu plugul, cu grapa cu discuri, cultivatorul sau alte masini la adancimea de
10-12 cm.
Efectul dezmiristirii :
mobilizeaza solul si intensifica activitatea microorganismelor ;
diminueaza pierderile de apa prin distrugerea capilarelor la suprafata solului ;
favorizeaza patrunderea in sol si pastrarea rezervei de apa ;
se micsoreaza gradul de imburuienare de la suprafata solului ;
favorizeaza germinatia semintelor de buruieni iar dupa rasarire buruienile si samulastra sunt
distruse cu usurinta prin aratura de vara sau toamna ce urmeaza dupa dezmiristire.
Se recomanda executarea dezmiristirii imediat dupa recoltare deoarece umiditatea solului este
optima.
Aratura superficiala se executa la adancimea de 12-18 cm. in urmatoarele cazuri :
pe terenurile afanate, curate de buruieni, cu putine resturi vegetale sau pe aluviunile din lunci si
pe terenurile in panta cu un strat arabil subtire ;
primavara, cu precadere in zonele colinare sau montane cand se incorporeaza gunoiul de grajd si
terenul nu a fost arat toamna ;
la pregatirea terenului pentru culturile duble si pentru semanat pe terenurile pe care culturile au
fost compromise (colmatari, depuneri de aluviuni, grindina) ;
pe terenurile pe care nu executat dezmiristirea sau aratura de vara ;
la intoarcerea (destelenire) pajistilor naturale si semanate pentru distrugerea buruienilor si
resturilor vegetale, urmata de aratura adanca ;
la pregatirea solului pentru semanatul cerealelor de toamna pe terenurile care au fost arate
adanc vara si care din cauza ploilor sau din alte cauze sunt batatorite si imburuienate fiind
imposibila pregatirea cu ajutorul grapei cu discuri ;
in toamnele secetoase, pe terenurile care vor fi semanate cu cereale de toamna pentru a se evita
araturile bulgaroase ;
Aratura superficiala se executa in agregat cu grapa stelata sau cu grapa cu colti.

45

Aratura normala se executa la adncimea de 18-20 de cm vara sau toamna cu plugul in agregat cu
grapa. Se recomanda executarea lucrarii cat mai aproape de data cand a fost recoltata planta
premergatoare.
Aratura normala se practica in urmatoarele situatii :
vara, pe terenurile eliberate de culturi atat pentru semanaturile de toamna cat si pentru
semanaturile de primavara ;
toamna, pe terenurile care au fost eliberate de urmatoarele culturi : cartof, soia, floarea-soarelui,
sfecla de zahar, porumb, dupa care urmeaza sa fie semanate cereale de toamna (grau, orz de
toamna, secara) ;
pentru infiintarea culturilor succesive pe solurile profunde si bine lucrate.
Aratura adanca se executa la adancimea de 21-30 cm, vara la un interval de 2-3 saptamani de la
dezmiristire si de regula toamna, pentru culturile prasitoare care se seamana primavara. Lucrarea
se recomanda a se efectua pe soluri profunde cu stratul arabil mai gros de 35 cm , pe terenurile
cu multe resturi vegetale sau cu miriste inalta, pe terenurile acoperite de buruieni perene sau in
cazul solulilor compacte argiloase.
Aratura adanca asigura incorporarea cea mai buna a gunoiului de grajd.
Alternarea de la un an la altul pe acelasi teren a araturilor normale cu araturile adanci impiedica
formarea hardpanului.
Aratura foarte adanca (ameliorativa) se executa la adancimea de 30-40 cm la un interval de 3-4
ani sau mai mult, fiind recomandata numai in cazuri deosebite pentru imbunatatirea insusirilor
fizice ale solului. Lucrarea se executa vara sau toamna pe terenurile care vor fi insamantate
primavara.
Desfundarea este o aratura ce se executa la adancimi foare mari de 50-80 cm ,prin rasturnarea
brazdei.Lucrarea se executa numai in situatii speciale la infiintarea pepinierelor sau a plantatiilor
de pomi ,vita de vie si hamei.Scopul desfundarii este de a asigura afanarea corespunzatoare a
solului,incorporarea ingrasamintelor organice si amendamentelor.
Tipurile de aratura dupa perioada de executare
Dupa perioada(anotimpul) in care se executa, araturile pot fi de vara, toamna, iarna si de
primavara.
Aratura de vara este cea mai favorabila asigurandu-se : mentinerea fertilitatii solului, calitatea
stratului arat, in vederea pregatirii patului germinativ cat si a conditiilor pentru germinarea
semintelor, rasarirea si dezvoltarea plantelor.
Aratura de vara se executa dupa recoltarea culturilor timpurii (borceagurile, rapita, cartoful
timpuriu, mazarea, orzul, graul s.a.) pana la 15 august in zonele din sudul tarii si pana la 30
august in zonele colinare si din nord.
Adancimea recomandata este :
15-18 cm pentru culturile succesive ;
20-25 cm pentru cerealele de toamna cultivate pe soluri mijlocii si grele ;
20-25 cm pentru culturile care se infiinteaza primavara (floarea-soarelui, soia, porumb) ;
28-30 cm pentru culturile de sfecla de zahar si cartof.
Lucrarea se executa cu plugul in agregat cu grapa obisnuita sau grapa stelata pentru a asigura
maruntirea bulgarilor si nivelarea terenului.
Aratura de toamna se executa dupa culturile care elibereaza terenul toamna sau in cazul in care
nu s-a executat aratura de vara. Araturile de toamna sunt recomandate pentru culturile care
urmeaza sa se infiinteze primavara, dar se practica si pentru culturile care se infiinteaza pe
parcursul toamnei.
Pentru culturile de toamna, aratura se executa imediat dupa recoltarea plantei premergatoare,
pana la 15 septembrie in zonele colinare sau din nordul tarii si 25 septembrie in zonele din sud.
Lucrarea pentru culturile de toamna se executa cu plugul in agregat cu grapa stelata cu cel putin
10-15 zile inainte de semanat. Adancimea recomandata
este de 18-22 cm.

46

Pentru culturile care se seamana primavara aratura de toamna se executa de regula numai
cu plugul pana la 15 noiembrie la o adancime de 22-30 cm (22-25 cm pe terenurile cultivate cu
floarea-soarelui, porumb, leguminoase anuale ; 28-30 cm pe terenurile cultivate cu sfecla pentru
zahar, cartof, plante furajere, radacinoase) .
Araturile de toamna, ce se executa pentru culturile de primavara sunt mai favorabile
decat araturile de primavara.
Aratura de iarna se executa in conditii deosebite in ferestrele din iarna, ( daca terenul nu
este acoperit cu zapada si nu este inghetat), cand nu a fost posibila executarea araturilor de vara
sau toamna.
Aratura de primavara este contraindicata deoarece determina degradarea solului,
antrenarea unor cheltuieli suplimentare si obtinerea unor productii mici, neeconomice.Alte
dezavantaje ;
-lucrarea se executa cu intarziere,dupa ce solul este zvantat ceea ce conduce la intarzierea
semanatului ;
-aratura necorespuzatoare din punc de vedere calitativ(de regula bulgaroasa) ;
-se antreneaza pierderi de apa determinate de executarea repetata a lucrarilor
depregatire a patului germinativ ;
- gradul de imburuienare si rezerva de seminte este ridicata (buruienile au crescut si
dezvoltat vara si toamna solul ne fiind mobilizat) ;
- activitatea biologica este redusa ca urmare a regimului aerohidric nefavorabil,iar
rezerva de substante nutritive accesibile este diminuata.
Aratura de primavara se executa cat mai devreme cu plugul in agregat cu grapa, la
adancimea de 18-20 cm.
Tipurile de aratura in functie de plugul folosit
In prezent se practica urmatoarele tipuri de aratura :
-aratura cu plugul reversibil este foarte avantajoasa cu precadere pe terenurile situate in
panta ;sunt evitate parcursurile in gol,productivitatea este ridicata :aratura se executa in
suveica
-aratura cu plugul normal cu cormana. In acest caz rasturnarea brazdei se face intr-o
singura parte,spre dreapta ;cutitul lung sau discul asigura delimitarea brazdei pe
verticala ;bazdarul taie stratul arabil, in plan orizontal, la nivelul adancimii de arat. ;prin
deplasarea plugului,brazda trece pe suprafata cormanei ,fiind fragmentata,rasturnata si maruntita
, rezultand un strat de sol afanat.
-aratura cu plugul cu antetrupita este considerata superioara fata de aratura executata cu
plugul normal.Sructura solului este mai putin afectata prin intoarcerea si incorporarea mai buna a
stratului de la suprafata.Este asigurata incorporarea mai buna a resturilor vegetale, a buruienilor
sau semintelor de buruieni si/sau a larvelor daunatorilor.Consumul de energie este mai ridicat.
- aratura cu plugul cu antecormana (organ activ ,separat montat in fata fiecarei
trupite)asigura avantajul incorporarii totale a resturilor vegetale,o mai buna maruntire a solului
si nivelare a terenului
-aratura cu plugul prevazut cu subsolier(scormonitor)este avantajoasa cu precadere pe
solurile compacte ,impermeabile deoarece se asigura afanarea corespunzatoare a solului, cu 515 cm sub adancimea araturii ,prin mobilizarea stratului de sol subarabil.Lucrarea este executata
vara ,pentru culturile de toamna si toamna pentu culturile de primavara. Este recomandata
executarea lucrarii la un interval de 2-3 ani.
Lucrari pregatitoare in vederea executarii araturii
Sunt recomandate urmatoarele lucrari pregatitoare :
- executarea lucrarilor de curatire (eliberare) a terenului de resturi vegetale sau maruntire a a
resturilor vegetale;

47

- delimitarea parcelelor(tarlalelor) ce se vor ara si a locurilor cu restrictie sau periculoase

(suprafete afectate de eroziune ,alunecari de teren ,exces de umiditate sau cu panta mai mare
de 15 grade pentru tractoarele cu pneuri si 22 grade pentru tractoarele cu senile) ce se
exclud ;lungimea parcelei ce se recomanda in zonele plane este de 600-1200m iar in zonele
colinare se iau in considerare limitele naturale ;latimea parcelei se stabileste in functie de
metoda de arat practicata ,zona de intoarcere, configuratia terenului s.a.
-se stabileste directia de deplasare, fiind recomandata executarea araturii pe terenurile in
panta pe curba de nivel iar pe terenurile plane, perpendicular pe directia araturii anterioare ;
-se stabileste metoda de arat ( in laturi ,la cormana , in suveica asa cum se va
prezenta in continuare)
-sa executa jalonarea pentru prima deplasare asigurindu-se un parcurs rectiliniu.
Metode de arat
In prezent sunt practicate frecvent urmatoarele metode de arat :
Aratura de la margine (in laturi sau in parti) se executa in sens invers acelor de ceasornic prin
pozitionarea agregatului(tractorului si plugului) la marginea din dreapta a parcelei(brazda este
rasturnata in timpul aratului spre dreapta). La capatul parcelei, plugul este scos din brazda ,se
face deplasarea in gol spre stanga pe latimea parcelei si se continua lucrarea introducandu-se
plugul in brazda pe partea stanga a parcelei . La sfarsitul lucrarii , in mijlocul parcelei(pe
lungime), va rezulta un sant iar la fiecare margine cate o coama .
Aratura la cormana(aratura de la mijloc sau aratura inauntru)se executa in sensul acelor de
ceasornic.Agregatul se pozitioneaza initial pe latimea parcelei si se incepe lucrarea de la mijlocul
parcelei.La capatul parcelei , dupa intoarcere,se ara a doua brazda langa prima formandu-se o coama.
Dupa teminarea lucrarii parcela va avea la fiecare margine (pe lungime) cate un sant iar la mijloc
,dupa cum s-a precizat, o coama.
Aratura intr-o singura parte(in suveica ).Lucrarea se executa cu plugul reversibil .In acest caz
,brazda este rasturnata intr-o singura parte,aratura este uniforma formandu-se un singur sant la
marginea parcelei dupa terminarea lucrarii.Sunt limitate parcursurile in gol la intoarcerea
agregatului, la capatul parcelei Aceasta metoda de arat este recomandata pentru terenurile situate in
panta ,dar este frecvent practicata si pe terenurile plane.
Dupa terminarea lucrarii se apreciaza calitatea araturii : daca s-a respectat momentul si peroada
optima de executie,adancimea de arat prestabilita,gradul de afanare,intoarcere(rasturnare),maruntire
a brazdei,uniformitatea terenului arat, gradul de incorporare a miristei,resturilor vegetale, buruienilor
si gunoiului de grajd.
Metode de afanare a solului fara rasturnarea brazdei
Afanarea (aratura )cu grapa cu discuri grele. Lucrarea este de o calitate apropiata cu cea
executata cu plugul cu cormana.Sunt folosite discuri grele(piesele active sunt discuri concave
dispuse oblic pe directia de inaintare si usor inclinate. Adincimea de lucru este de 18-20 cm.
Afanarea cu Cizelul.Organul activ(scormonitorul) este o foaie de arc ce are in varf un cutit tip
gheara.Lucrarea de afanare se executa de regula pana la o adancime de 16-20 cm,fara amestecarea
,rasturnarea sau inversarea straturilor de sol.
Afanarea cu plugul paraplow(PFRB).La acest tip de plug, cormana este inlocuita cu piese
active de afanare, fara rasturnarea stratului de sol.Lucrarea se executa la o adancime de 22-25
(30 cm )
Afanarea prin scarificare. Lucrarea se executa cu masini prevazute cu organe active vibratoare
de tip MAS-60 (masina de afanat solul) sau cu organe de scarificare. Adancimea de afanare este de
40-80(peste 80) cm. Se realizeaza imbunatatirea insusirilor solului prin fragmentarea orizonturilor
(straturilor)tasate si impermeabile.
5.6.5 LUCRARILE DE PREGATIRE A PATULUI GERMINATIV

48

Patul germinativ este considerat sratul superficial de sol cu grosimea de regula de 5-10 cm,
pregatit corespunzator printr-o succesiune de lucrari cu scopul de a asigura conditii optime pentru
semanat, germinarea semintelor, rasarirea si cresterea si dezvoltarea plantelor.
In sistemul conventional (clasic) de lucrare a solului, pregatirea patului germinativ se executa pe
toata suprafata terenului, iar la sistemele neconventionale, la unele variante, pregatirea patului
germinativ se realizeaza in fasii sau num ai prin deschiderea unor mici santulete.
De regula, sunt folosite urmatoarele agregate sau masini agricole : grape cu discuri, grape cu
colti, garpe stelate, grape rotative, freza, combinatorul, cultivatorul, tavalugul s.a.
Cerintele fundamentale in vederea pregatirii patului germinativ:
- stratul de sol care acopera semintele trebuie sa fie foarte bine afanat;
- sub adancimea de incorporare a semintelor, solul trebuie sa fie usor tasat, dar sa se asigure
apa de capilaritate ;
- stratul patului germinativ trebuie sa asigure penetrarea brazdarelor samanatorilor pana la
adancimea de semanat recomandata ;
- pregatirea patului germinativ se realizeaza in functie de planta care urmeaza a fi semanata ,
astfel incat pana la adancimea de semanat stratul de sol sa fie afanat, reavan, bine aerisit ;
- solul sa fie maruntit, fara bulgari mari, iar terenul sa fie nivelat ;
- terenul sa fie liber de resturi vegetale, buruieni, deseuri s.a.
- pastrarea rezervei de apa in sol, prin mobilizarea superficiala si prin limitarea numarului de
lucrari ;
- marirea eficacitatii erbicidelor arministrate preemergent, a ingrasamintelor si
amendamentelor.
Cerintele agrotehnice de calitate ale pregatirii patului germinativ :
- se recomanda executarea pregatirii in ziua sau preziua semanatului si completata dupa caz
prin tavalugire dupa semanat ;
- sa se asigure o maruntire corespunzatoare a solului, (cel putin 95 % din bulgari sa aiba
diametrul sub 5 cm) ;
- suprafata terenului sa fie foarte bine nivelata ;
- solul sa fie afanat la suprafata pana la adancimea de semanat si mai asezat sub adancimea de
semanat (maximum 1-2 cm mai adanc decat adancimea de semanat);
- suprafata solului sa nu fie acoperita de crusta ;
- pregatirea patului germinativ se va face, in limita posibilitatilor, prin executarea lucrarilor
perpendicular sau pe diagonala fata de directia araturii sau a altor lucrari ale solului executate
anterior ;
- pe terenurile in panta, pregatirea patului germinativ se va face pe directia curbelor de nivel;
Calitatea pregatirii patului germinativ se apreciaza cativa parametri ;
- respectarea momentului si perioadei optime de executare a lucrarilor;
- respectarea si realizarea adancimii de lucru ;
- gradul de nivelare si acoperire cu bulgari ;
- gradul de acoperire cu vegetatie si/sau buruieni ;
- prezenta gresurilor.
Nivelarea terenului(nivelarea de exploatare) se executa de regula anual cu o bara de lemn
sau metalica in agregat cu grapa cu colti sau la un interval de 2-3 ani cu nivelatoare tractate(NT
2,8 sau NT 4,25).Prin nivelare se realizeaza :imbunatatirea drenajului,evitarea baltirii
apei,cresterea gradului de mecanizare a lucrarilor de intretinere si recoltare, incorporarea
uniforma a semintei asiguriandu-se astfel rasarirea uniforma a plantelor.
Lucrarea solului cu grapa.Aceasta lucrare de mare productivitate se executa cu grapele cu
colti,cu colti reglabili,cu discuri, cu grape rotative,stelate cu lanturis.a. S e asigura : maruntirea,

49

afanarea superficiala,nivelarea ternului,maruntirea si distrugerea buruienilor sau resturilor

vegetale.
Grapele cu colti sunt utilizate cu scopul uniformizarii afanarii, maruntirii, distrugerii crustei
soluluisi buruienilor .Adancimea de lucru este de 4-8 cm.
Grapele cu discuri sunt frecvent folosite .Prin actiunea energica se ralizeaza maruntirea si
afanarea solului.Este recomandata limitarea folosirii grapelor cu discuri doarece se depreciaza
structura solului,se antreneaza pirderi de apa cu precadere primavara la pregatirea patului
germinativ.
Grapele stelate sunt folosite de regula in agregat cu plugul pentru nivelarea si maruntirea
partiala a araturilor in momentul executarii.
Grapele cu lanturi sunt utilizare dupa semanat cu scopul de a nivela suprafata terenului si
in anumite situatii, pentru acoperirea semintelor ramase la suprafata .
Grapele rotative sunt masini performante de mare productivitate ,cu utilizare larga .La o
singura trecere se realizeaza :nivelarea ,maruntirea solului iar structura este pastrata. Patul
germinativ este foarte bine pregatit .Frecvent ,sunt folosite grapele rotative in agregat cu
semanatorile , asigurandu-se la o singura trecere, pregatirea terenului si insamantarea, limitandu-se
numarul de treceri cu masinile.
Lucrarea solului cu cultivatorul.Lucrarea se efectueaza de regula in doua situatii ;pentru
pregatirea patului germinativ si pentru intretinerea culturilor, asigurandu-se dupa caz : afanarea
solului, prasitul, bilonatul ,incorporarea ingrasamintelor s.a.Adancimea de lucru este de cca 5-10 cm.
Lucrarea solului cu tavalugul(tavalugirea).Aceasta lucrare este indicata pentru :maruntirea
bulgarilor, tasarea solului prea afanat, nivelarea terenului.Efectul tasarii este manifesta pana la
adancimea de 5-8 cm pe solurile lutoase ( mijlocii ) si argiloase(grele)si pana la 8-12 cm pe solurile
nisipoase(usoare).
Tavalugii inelari se folosesc pentru maruntirea bulgarilor de sol,distrugerea crustei si nivelarea
terenului iar tavalugii netezi sunt utilizati cu precadere pentru tasarea si nivelarea solului .
Lucrarea de tavalugire este necesara in urmatoarele cazuri :
- dupa prelucrarea solului, inainte de semanat,daca urmeaza a se semana seminte
mici(graminee si leguminoase furajere perene,mac,mustar,in rapita s.a) ;
- pe terenurile bulgaroase care urmeaza a fi semanate cu cereale paioase si sfecla ;
- primavara daca se constata ca plantele sunt dezradacinate in urma inghetului (cultura este
descaltata) ;prin tavalugire, radacinile plantelor sunt puse din nou in contact cu solul.
- inainte de incorporarea plantelor cultivate ca ingrasamant verde.Plantele culcate la pamant
vor fi incorporate prin aratura mai bine in sol.
Lucrarea solului cu freza.Aceste masini agricole se folosesc pentru maruntirea solului la
adancimea de 6-20 cm in terenurile arabile in plantatiile pomicole ,viticole si pe pajistile naturale
degradate. Freza poate fi folosita cu succes pe suprafetele nearate sau arate asiguranduse :maruntirea solului,incorporarea erbicidelor,maruntirea si incorporarea resturilor vegetale iar pe
pajisti distrugerea statului intelenit.
5.6.6 LUCRARILE SOLULUI PENTRU INTETINEREA TERENULUI ARAT SI DUPA
SEMANAT
Lucrarile solului pentru intretinerea terenului au ca scop imbunatatirea conditiilor de
vegetatie pentru plante prin reducerea pierderilor de apa din sol,distrugerea buruienilor si stimularea
activitatii microorganismelor.
Pentru culturile care urmeaza a se semana primavara lucrarile de intretinere constituie o etapa
premergatoare de pregatire a patului germinativ concretizate prin maruntirea bulgarilor si nivelarea
terenului. Lucrarile de intretinere sunt : grapatul, cultivatia totala si nivelarea terenului.
Lucarile solului dupa semanat au ca scop completarea pregatirii patului germinativ prin
tavalugire, grapat,prasit si combaterea buruienilor. Acestea se aplica diferentiat pentru culturile de

50

toamna si culturile de primavara luindu-se in considerare gradul de imburuienare, gradul de tasare si

afanare a solului si tehnolgia aplicata (semanat in randuri apropiate sau la distanta mare, 45-70 cm).
La culturile de cereale paioase de toamna si de primavara se recomanda dupa semanat
urmatoarele lucrari : tvalugitul, grapatul si eliminarea excesului de umiditate.
La culturile prasitoare lucrarile solului executate dupa semanat au o importanta majora
asigurandu-se afanarea solului si distrugerea buruienilor. Principalele lucrari care se recomanda
sunt : prasitul repetat (mecanic printre randurile de plante si manual pe rand, dupa rasarire plantelor,
la aparitia buruienilor si/sau crustei), bilonarea (pe terenurile cultivate cu cartofi), grapatul (numai la
anumite culturi cu scopul de a distruge buruienile si crusta) si tavalugitul(la culturile de primavara
cu precadere cele care au seminte mici sau in fruct, spre exemplu sfecla ).
5.6.7.SISTEME DE LUCRARI ALE SOLULUI
Sistemele de lucrari cuprind doua grupe mari;
Sistemul clasic (conventional) de lucrari la care principala particularitate este executarea
araturii cu plugul cu cormana prin care se asigura intoarcerea brazdei. Avantaje: este un sistem larg
cunoscut, asigura conditii optime de vegetatie prin afanarea solului, incorporarea resturilor vegetale
a buruienilor si semintelor si o siguranta mai mare in obtinerea recoltei.
Sistemul neconventional cunoscut si sub denumirea de Sistemul de lucrari pentru
conservarea solului, SLCS .Acest sistem se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati :
renuntarea executarii araturii cu plugul cu cormana total sau periodic, rationalizarea numarului de
lucrari si pastrarea la suprafata solului a cel putin 15- 30 % din totalul resturilor vegetale.
In ultimii ani sau conturat trei directii in cadrul sistemelor neconventionale de lucrare a solului :
- semanatul direct (zero-tillage, no-till) care presupune incorporarea semintelor in solul
in prealabil usor afanat sau practic nelucrat (lucrarea solului este limitata doar la
deschiderea unor santulete foarte mici cu ajutorul unor cutite montate direct pe
semanatoare) ;
- sistemul lucrari reduse sau lucrari minime (minimum tillage) se
caracterizeaza prin afanarea de baza a solului fara intoarcerea brazdei, la o adancime
normala de lucru. La unele culturi se aplica sistemul minim de lucrari pentru combaterea
mecanica a buruienilor, stimularea proceselor biologice si dezvoltatra sistemului radicular
al plantelor .
Sistemul clasic (conventional) de lucrare a solului
Sunt practicate in prezent in functie de culturi si unele particularitati urmatoarele sisteme ;
sistemul de lucrari pentru culturile de toamna;
sistemul de lucrari pentru culturile de primavara ;
sistemul de lucrari pentru culturile succesive ;
sistemul de lucrari dupa culturile compromise ;
Sistemul de lucrari pentru culturile de toamna este practicat pentru speciile de plante care se
seamana toamna (graul, secara, orzul, borceagul, rapita). Acestea manifesta exigenta fata de
pregatirea solului, cu precadere pentru calitatea patului germinativ.
In cazul culturilor de toamna care urmeaza dupa premergatoare timpurii (mazarea, fasolea,
borceagul, rapita, cartoful timpuriu, orzul,graul, canepa pentru fibra) se executa succesiv,
urmatoarele lucrari : eliberarea terenului (recoltarea plantei premergatoare) aratura de
vara (adancimea 18 22 cm) grapatul (daca apar buruieni sau crusta) pregatirea
patului germinativ (in preajma semanatului, ultima lucrare se recomanda a se executa cu
combinatorul).
In cazul culturilor de toamna care urmeaza dupa premergatoare tirzii (floarea soarelui,
soia, sfecla, porumbul, cartoful, canepa pentru samanta) lucrarea solului se poate realiza in doua

51

variante, prima care include aratul ca lucrare de baza si a doua, prin discuire cu grapele cu discuri
(aratul fiind inlocuit).
Succesiunea lucrarilor este : eliberarea terenului (recoltarea plantei premergatoare)
grapat, 1-2 treceri (grapa cu discuri) arat (plug in agregat cu grapa stelata) imediat dupa
recoltarea plantei premergatoare grapat (grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti)
pregatirea patului germinativ in preajma semanatului.
La a doua varianta a sistemului se recomanda executarea lucrarii solului cu grapa cu discuri,
paraplow sau freza
Sistemul de lucrare a solului pentru culturile de toamna ce urmeaza dupa pajisti,
leguminoase perene (trifoi, lucerna s.a). In acest caz succesiunea lucrarilor este urmatoarea :
recoltarea plantei premergatoare aratura superficiala(dupa ultimul ciclu de recoltare sau pasunat) aratura normala( 18-20 cm dupa pajisti si 20-22 cm dupa leguminoase) grapat (grapa cu discuri)
pregatirea patului germinativ( lucrari repetate cu grapa cu discuri sau grapa rotativa) tavalugit
(inainte si/sau dupa semanat)
Sistemul de lucrari pentru culturile de primavara este practicat luindu-se in
considerare :calitatea lucrarilor solului executate anterior ,vara si toamna, conditiile climatice,
speciile premergatoare de plante care urmeaza ase cultiva .Se iau in considerare urmatoarele :
- lucrarile de baza se executa in vara sau toamna anului precedent ;
- plantele semanate primavara rectioneaza fata de momentul executarii lucrarii de baza ;
- patul germinativ se recomanda afi pregatit in doua etape toamna si primavara ;
- numarul de lucrari ce se executa primavara se recomanda sa fie redus la minimum(cu
precadere lucrarea cu grapa cu discuri) ;
- lucrarile solului vor fi executate numai daca solul este bine zvantat ; ultima lucrare inainte
de semanat se reomanda a se executa perpendicular pe directia de semanat ; la unele culturi in cazul
erbicidarii preemergente cu erbicide volatile (Eradicane, Diizocab,s.a.) se recomanda doua treceri cu
grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti sau incorporarea cu grapa cu discuri urmata de a doua
lucrare cu combinatorul.
Sistemul de lucrari pentru culturile de primavara care urmeaza dupa premergatoare
timpurii (cereale paioase,borceag, rapita, mazare, cartof timpuriu in fibra, s.a.):
Succesiunea lucrarilor recomandate este : recoltarea plantei premergatoare afanarea
adanca (daca este necesar) fertilizarea si amendamendarea terenului - aratul (lucrarea se
executa imediat dupa recoltarea plantei premergatoare sau dupa afanarea adanca) pregatirea
patului germinativ, primavara (una doua lucrari superficiale cu grapa cu colti, grapa cu discuri sau
combinatorul ). Ultima lucrare se executa cu combinatorul sau cu grapa cu discuri la adancimea de
semanat si perpendicular pe directia de semanat. Pentru evitarea pierderilor de apa se recomanda
lucrarea cu cultivatorul pe terenurile nivelate toamna lipsite de buruieni si in primaverile secetoase.
Primavara odata cu lucrarile de pregatire a solului se incorporeaza ingrasamintele complexe si
erbicidele volatile.
Sistemul de lucrari pentru culturile de primavara care urmeaza dupa premergatoare
tirzii (porumb, sfecla, cartof, soia, trifoi pentru samanta s.a.). In acest caz lucrarile se executa in
urmatoarea succesiune : fertilizarea cu ingrasaminte organice si minerale aratura de toamna , la
adancimea de 20- 30 cm (imediat dupa recoltarea premergatoarelor tarzii) pregatirea patului
germinativ cu grapa cu colti reglabli, daca terenul este afanat sau cu grapa cu discuri in agregat cu
grapa cu colti reglabili si combinatorul, daca terenul este tasat neuniform si imburuienat.
Sistemul de lucrari pentru culturile succesive (culturi duble sau culturi in miriste).
Culturile succesive se seamana dupa recoltarea culturilor timpurii : secara de toamna pentru furaj,
borceag, rapita, orz, cartof timpuriu s.a.. Lucrarile solului se executa in ziua recoltarii sau la una
doua zile de la recoltare pentru a nu se pierde apa din sol si pentru a se asigura conditii favorabile
pentru cultura a doua. Adancimea araturii este mai mica pentru a se evita o aratura bulgaroasa. Dupa
semanat, samanta trebuie sa fie bine pusa in contact cu solul, prin tavalugire. Succesiunea lucrarilor
la acest sistem este urmatoarea : recoltarea plantei premergatoare fertilizarea pregatirea

52

ternului cu grapa cu discuri sau aratura superficiala (15 -18 cm adancime). Poate fi folosita grapa cu
discuri grea (doua treceri) sau grapa rotativa. Se executa semanatul si tavalugitul (tavalug inelar in
agregat cu grapa cu colti).
Sistemul de lucrari dupa culturi compromise In anumiti ani culturile se compromit ca
urmare manifestarii unor fenomene : inghet, grindina, inundatii, atacul unor daunatori, imburuienare
excesiva, efectul remanent al unor erbicide sau folsirea unor seminte necorespunzatoare s.a..
Sistemul de lucrari se poate concretiza in urmatoarele variante :
- semanat direct fara a se executa alte lucrari (varianta recomandata daca cultura a fost
compromisa in timpul rasariri sau imediat dupa rasarire, terenul fiind liber de buruieni si
fara crusta) ;
- grapat pana la adancimea de semanat daca cultura a fost compromisa la un interval
mai mare de la data semanatului si solul este usor tasat si fara buruieni. Poate fi folosit si
cultivatorul.
Sisteme neconventionale de lucrare a solului
In prezent sunt practicate un complex de variante de lucrari neconventionale ale solului de la
semanatul direct in sol neprelucrat pana la afanarea adanca fara intoarcerea brazdei. Cele mai
importante variante ale sistemului neconventional sau de conservare a solului sunt :
Sisteme rationalizate de lucrare a solului . Se executa aratura de baza cu plugul cu
cormana si se folosesc agregate de masini care la o singura trecere efectueaza mai multe procese
tehnologice. Se practica sistemul arat-semanat la o singura trecere si sistemul semanat- cultivat
care consta in doua treceri (la prima trecere se aplica ingrasaminte si se ara, iar la a doua trecere se
pregateste patul germinativ cu cultivatorul si se seamana ).
Sistemul de lucrari minime sau lucrari reduse . Lucrarea de baza se face fara intoarcera
brazdei se pastreaza resturile vegetale 15-30% la suprafata solului sau se incorporeaza superficial.
Pentru lucrarea de baza pot fi folosite urmatoarele utilaje sau masini : grapa cu discuri, grapa
rotativa, cizelul, plugul paraplow,freze, cultivatorul cu sageti, agregate complexe s.a..
Sistemul de lucrari minime cu mulci. Lucrarea se efectueaza in aceleasi conditii cu
minimum tillage dar se prevede ca resturile vegetale ramase la suprafata solului sa reprezinte cel
putin 30% din totalul acestora.
Sistemul de lucrari cu strat protector. Se poate practica in cazul culturilor prasitoare. La
suprafata solului se asigura un strat protector vegetal constituit din resturi vegetale tocate, gunoi
nedescompus, turba s.a. sau prin semanatul intre randurile de prasitoare a unor culturi intermediare.
Lucrarie solului se efectueaza cu utilaje care afaneaza solul fara a incorpora stratul protector vegetal.
In unele tari se seamana culturi protectoare si anume : Sinapis alba, Raphanus sativa, Phacelia
tanacetifolia care peste iarna se descompun iar primavara se seamana direct in mulci vegetal porumb
sau sfecla.
Sistemul de lucrari cu biloane. Se practica pentru plantele prasitoare porumb, soia s.a..
Succesiunea lucrarilor este : deschiderea biloanelor (cultivator cu cormane) semanatul (prin
taierea coamei bilonului in urma careia brazdarele ingroapa samanta) incorporarea resturilor
vegetale si buruienilor intre biloane.
Sistemul de lucrari in benzi sau fasii inguste . Prelucrarea solului se efectueaza in fasii late
de 15-20 cm in momentul semanatului. Semintele se incorporeaza in mijlocul zonei lucrate.
Organele active ale agregatului sunt de tip cizel, grapa rotoativa s.a..
Sistemul fara lucrari sau semanatul direct. In acest caz semanatul se face direct in miriste
sau pe terenul curesturi vegetale ale plantei premergatoare. Masina de semanat are organe active care
executa deschideri inguste in sol in care sunt introduse semintele si ingrasamintele. Brazdarele
semanatorii sunt cu cutite de tip disc.

53

5.7SMNA I SEMNATUL
5.7.1.INSUSIRILE DE BAZA ALE SEMINTEI
Pentru a se asigura reuita unei culturi se va folosi smna valoroas(soi productiv), cu
puritate ridicata biologic si fizica , liber de ageni patogeni. Smna de calitate se caracterizeaz
prin civa indici:
P = Puritatea(smna s fie curat i s aparin speciei, soiului sau hibridului);
G = Capacitatea germinativ(nsuirea seminelor pure de a germina normal);
Vu = Valoarea util(sau smna util);
M.M.B. = reprezint masa a 1000 boabe. Este un indicator important. Ali indici care sunt
determinai n laboratoarele specializate sunt: energia germinativ, umiditatea. Pe baza unor indici ai
seminei se calculeaz norma de semnat;

D x M.M.B
Ns(kg samanta/ha) = -------------Vu

Px G
Vu = -----------100

Unde:
Ns =
D=
MMB =
Vu =
P =
G=

norma de semanat(cantitatea de samanta germinabila necesara pentru 1 ha)

desimea sau densitatea(numarul de plante / 1 metru patrat)
masa a 1000 boabe
valoarea utila
puritatea materialului bilogic de semanat(samanta)
germinatia materialului biologic de semanat(samanta)

5.7.2.SISTEME DE SEMNAT
prin mprtiere, manual sau mecanizat; pe rnduri apropiate(6, 8, 10, 12,5, 15 cm) la
distana de 40-70 cm ntre benzi; semnat sau plantat n cuiburi.
Condiiile agrotehnice care se impun n vederea semnatului sunt: respectarea epocii, desimii,
normei i adncimii de semnat i ntreinerea culturii care sunt specifice fiecrei specii, soi
sau hibrid(aspecte care vor fi detailate n cadrul disciplinei Cultura plantelor de cmp si
Cultura plantelor furajere).
-

Epoca de semnat
- epoca I, 1-30C: orz, ovz, mazre, borceag, lucern, trifoi etc.
4-60C: sfecl, cartof;
- epoca II, 8-100C: porumb, soia;
- epoca III, peste 120C: sorgul, iarba de Sudan, etc.

54

Adncimea de semnat:
- 7-10 cm: porumb, bob, lupin(semine mari),
- semine mijlocii: la 4-6 cm;
- semine mici: leguminoase perene la 1-3 cm.
Dup semnat se execut lucrri de ntreinere, distrugerea crustei, lucrri de fertilizare.
5.8.RECOLTAREA I PSTRAREA RECOLTEI
Producia principal o constituie fructele sau seminele. Recoltarea se face n timp optim
i pe o perioad ct mai scurt. Majoritatea culturilor se recolteaz la faza de coacere deplin la o
umiditate a seminei de 15 16%.
Pstrarea seminelor:
- cerealele se pstreaz la o umiditate a seminelor de 14,5-15,55;
- leguminoasele la 13-14%,
- oleaginoasele la 8-9%.

BIBLIOGRAFIE

1.
2.

3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Budoi, Gh.,A.Penescu,1996, Agrotehnica. Ed. Ceres,Bucuresti.

Dumitru Elisabeta, Roxana Enache, P. Gus, M. Dumitru, 1999, Efecte remanente
ale unor practici agricole asupra starii fizice a solului. Editura Risoprint, ClujNapoca.
Florea, N., 1997, Degradarea terenurilor si ameliorarea solurilor. U.C.
Dimitrie Cantemir Bucuresti si F.G.T. Sibiu.
Gus,P., A. Lazureanu, D. Sandoiu, G.Jitareanu, I. Stancu, 1998, Agrotehnica.
Editura Risoprint, Cluj- Napoca.
Gus,P., T Rusu, Ileana Bogdan, 2001 Agrotehnica Determinari specifice si
calitatea lucrarilor solului. Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
Gus,P., T Rusu, Ileana Bogdan, M.Hategan 2001, Sisteme neconventionale de
lucrare a solului. Editura Risoprint , Cluj Napoca, ISBN :973-656-133-X.
Mihai GH., 2003 Agricucultura generala ( manuscris) Cluj-Napoca.
Neamtu, T., 1966, Ecologie eroziune si agrotehnica antierozionala. Ed. Ceres,
Bucuresti.
Rusu T., 2003, Agrotehnica, Cluj- Napoca.

55