MINISTERUL SANATATII AL REPUBLICII MOLDOVA CENTRUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA ALEGE SANATATEA GHIDUL ELEVULUI FORMAREA STILULUI SANATOS DE VIATA CHISINAU « 2012ZU 613.955(096) z53 ‘Aprobat si recomandat pentru editare prin decizia Consiiulul de Expert al Ministerulul Sanaa ‘al Republic Moldova, proces-verbal nr. 3 din 25 octombrie 2012 Autor Victor Zepca, conferentiar universitar, doctor In medicind, Centrul National de Sandtate Publica Jon Bahnarel, profesor universitar, doctor habiltal in medicin, Centrul National de Sandtate Publica Cerbugca Pavel, profesor scolar, doctor In pedagogie, Liceul Academiei de Stinje @ Moldovel Rocenzenth Gheorghe Ostrofet, profesor unversitar, doctor habitat In medic, Universitatea de Stat de Medicina °N, Testemifanu™ Dumitru Patrageu, profesor universitar, doctor habilat in pedagogie, Universitatea Pedagogica de Siat lon Creanga? Ovidiu Tafuni, conferentar universitar, doctor in mesdicina, Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie'N, Testemifanu” Descrlerea CIP a Camerei Nationale a Cartii Zepca, Vitor. ‘Alege santatea: Ghidul elevulul Formarea stiulul nates de viala/ Victor Zepca, ton Bahnarel, Pavel Cerbugca; Min, Sanatati al Rep. Moldova, Centrul Nat, de Sanatate Publicd.~ Ch. 8. n., 2012 (Tipog. “Elan Poligra’). — 96 p. 300 ex. ISBN 978-9975-66-303-8 Ghidul elevuli privitor la formarea stiluul s8natos de viafa reprezint 0 select compilativa de ‘materiale din domeniul promovairi sanatafi, Este destinat colaboratorior Centrelor de Sandtate Publicd, Centrolor Medicior de Famile, Centrolor de Sandtate gi lucctotlor mecicall din institule preuniverstare in calitate de suport didactic in formarea comportamentului sanogen {a elovi claselor gimnazial. ISBN 978-9975-66-303-8 Pea item Om LLL ee Ura mca eae at eS Dragi elevi, Snatatea este cea mai scumpa comoard — lucry sit de to, dar uneori neapreciat fa nivelul necesar. Voi aveti o experionta de viata mica si deseori comitet gresell ce se pot termina tagic pentru sénztatea, ir uneori gi pentru vata voastr3. De aceea, noi cel matur, ‘suntem obliga va dim unele cunostinge gs vs forma unele deprinder care ar permite protejarea sanatati si vii voaste. Un adolescent santos poate f num ncazul dezvotail lu zce s psihice armonioase. E slut cd pentru ca sa ne fe bine nous, este necesar sal fie bine si celor din jur, Asta poate {i numa in cazul existonfel unor rea interumane binevolloare. Deci misiunea noastra este do a educa la adolescent oattudine foil fafa de co! dn jur, doar este cunoscut fap c& ‘un om cu zémbetul permanent pe fa esto santos. Dezvoltares fizicé normals a unui adolescent poate ff numal atune! cénd alimentatia ‘sénatoasé, respectarea regimulu zl si microcima psihologicé echlibraté sunt completate cu efectul benefc al naturi. Cu cét mai must timp va vet alla la aer liber, In sénul natu, > Retaxeazé-te n natu Interesonzi-te de sanatatea ta ‘Almentoazite coroct ‘Snétatoa este cea mel scumps comoardPiislazdW sbndtaloa dh tneroo PROFILAXIA TLaborator de creatic See ” aa actinarea reprezintaastizi metoda cea mai eficent pon: Inv combaterea nor bol infecioase cum sunt ucla, rubeota Tuborculoza ete Acces form de prevenie este foarte wttza {i ntoatd lume. Unele vaccniri sunt obigatori,allle doar recomandate ‘ste, copi din numeroase fa sunt poten Impotiva tuber fore primind da la cea mal rageda varet8 vaccinul BCG. Dita, telanosd,tusea convusivs pot fide asemenea evils ‘adiminitarea unui vacen care poatainialele cole tel fol tivaccinul DTP), Eien se combate 1 patiomiola prin Dar vaccinarea nu are efciena decd daca se adreseaz8 unui ume mare do porsoane, In Republica Moldova exist Programul National do Imunizar al cru scop este de a ame- Jor starea de sAnatale si de a preveni epidemile. In scopul Preven nor boll contagioase se. efectioaza campani de lun numa mare de persoane esto vacc- lor, bazata peo supraveghere medical constant g po oigiend optima, ramane cel mal efisent IF ilo de uptaimpotivaor. Profixia bolior semis Impedicarea dezvolar unora din ele sau © Pravericea réspnde orn oat lamea, dei eviarea produce unor epider 3 A. intretinerea corpului , Raa itis abate er aca eea aaa * gprs, pinto amen coe pan grotzacea contra 9 exer “flr ese’ Omuleste sup verso exes nines pra mat cme "prea mule grim prea mate dou ear spa al apa pas “Fieme eu rete estate) gol de nn. nace tv, capstan sa do arora a efor ae sea, cacarce fccote pea rt magia traeport ble gu face suena mica ; NSKgen mod Ge wath socat sess cola, poll 9 mata eta: responsablm numa de proscar a numoroae ol dora ea alr bat cum so, de exomp cancer ume Pant a prove srst ole novia de © motfene a blomurior sa minctm mai eswbra (egume “Salm, rcs, 8 ractim cnstant exer fee po anon Join ur deacons exces a bai scnoen, eae am lu 88 avem rs dormim ie Ar trebui ssi ( > Cum am putea sa. pariia ‘ea une! epider? tru a fi sanatogi TREBUIE: 8 pisrdm curdjenie pest fot (acas, n stad, la gooal, ‘inde alam in vit te} {8 parm crpul nostri curteni (8 ne spam ssc ddim des, 24 curdim dnt. 98 purtdm haine curate fe) {8 oli ricoaa (68 ne imbracam sinclar ama cal £08 5p timp ploios in hain s Incallaminteimpermeabil) 84 mined de 4-5 or pe 2, 8 ne culcdm la una gl aceeas) ox gis dormim cate 8-10: cote pe zi BS fim furs, aboot gi drogurle dduneaza sénatai Gicd.enecesar sale evitim 8 fim ascultator, 3-4 kubim pe cei apropial, 88 nu fm gro- sola: 3 lubim spor, $8 ne ocupsim cu munca fis, dn mati 8 migcarea esto sanaate SH ne afi ct mai mult imp In aor ber, Ip nats 8 oxecutdm sfaturie mediolor et de nepldcute ar fol, nual fcnd un examen modal protlactic g|vaccndlo B. Controlul medical periodic Fiecare pereoand @ bine #8 vieteze medic o dal pe an, Aceesla perm: “te dascoperea unor probleme de sanatate de care, poate, nicl nu ne dam: ama, precum $alarea acestoa In mod adeoval, Examinaile modicale permit de asemenea, s depistarea problemelor de cresere in impul cop “fel adolesconial. © vizita perodia la dentist duce la eviarea calor sa, Allo bol care pot afecta osu maxlaru, ‘Medic dpi sd numeroase examene complementare care peri de- “pistareauner bol stables cat mal rapda a ratamentul. Aste, cancer “6e s&n poale prevent prin efecuarea period’ de radografl ale snr (mamografi). Canoerul de san este o forma de cancer care raspunde bine ia Walament dact este ietitut dela debut bol, Tot In senp provent Vk “oarelor mame lise efectueaza ecografi in tmpul sacl. Ecografaofera in. formal despre dezvolarea {atu si permite reducerea riscurior a nagter. Pentru un stil de) | viafé sndtos Ee. “Mesa; aupt Resets rogmertate eer mous volo gett nace hinopctere pu vedere fcc i pic Refine! Prof ge bazeaz8 peo bund ion personal, 0 supraveg ar spe vecenares uno iitep popu pe respecte (de exempis evaesea sprelvraea apelr residue). Dac humareate bal se pot vans ot apres epider Paza ton ~ 08 Cutoevaluare — LL RASPUNDE: 1. Ce semnifea profaxia? Cum ‘se realizeazd’ péstarea sagt (CI’DEMONSTREAZA CK POT”) Realzeazd un dacurs pentru 0 crt de digenge cu generic "Stal ‘SBndlos de vil, ulzand cvintee ‘sina personals, excese, migcare, bool, ‘sanaate, ambiant. ste, bicoiut daunatoare. (CIVACTIONAMTMPREUNA >) Formuleazé un mesa) penfu un prietonapropiat, prin car vel con- ‘Vinge si efectuoze contol mecical perdi. Care cin aceste satu Ih Sunt ute go? Informeazite gi rispun Ta intrebérile de mat jo: + Ge inseamna igiend optima? + Gine este n prim nd respons Dil pont sanatatea une! persr re? + Do op ar trobui #8 efectuém un ‘examen medical periodic? + Ge vaccnat Wi sau cut? + Gum am putoa £8, convingem persoanee care nu duc un sil de ‘ial sanatos 08 bole pe care el lo-au pot afeca i pe ali——————— “Bla Sau dasut ama oe face minima de 2-3 on pe siotimand iar vara ~ zie Ea) Weick ey (1-1. INGRIJIREA CORPULUI |“ Conu omulule uni are nevoie de ng sistomatic. Sunt o mulime de modal) n are (= SD pottmentine carats sénstos, n aa flinch 88 aril oxcolon Tine minte! Cénd to sing cura, aaj superb! $i cénd ars) superb, fe sing excelent! A. Mentinerea curateniel pielii 1 Pata‘ omuiu ese imgetant, dacarece prose rest orl do (Ar trebul sa fl: } “ovituri, bacter gi deshidratare. Pislea este, de asemenea, flexibil girezis- ent, dnd fora cop urn. Elminaea sebum, enspai dep > Deco copula “prior de rt epunerar do cakle moar se plo proc Prezora ar veblingitsite|ntrumar mare de acer, sunt suse de puna a pl toa mux jar are un mos nepleu est os, pe ea apa ocre de hited: “para procum pach ai el Penis eva soaala eto necosar do: S'omenine permanent carton “Pile cust press wn exter placa, este mal rezsonta la miro Go ngitea copul “Tn pl const tn splavea 1 paral au toll ca oestea sap shu? Liga leror prepara cosmelce, Curjena gnerla po cuprnde Inoga soprefas oral face rn do ope pla ar ‘p ; vata zi, Ea se dfn pin spares Itroglul corp in cad, di sau a ( Oy Mell nee non suze Per y “care ne stergem trebuie 54 fie intotdeauna curat, Fiecare persoand trebuie rs ‘© !Sai Sure pop unposop pent coy apo arate srt a “dennis eons & Bal (pla) poral oe scieooeA alone ele corp = ‘celor mal expuse la murdéiie (fafa, gat, maini, subsuorl, organe genitale, Sanus) 38 practe zie sau car de mal mite orn crs ie, Spat a expat, de rogul, se face do sus ins. Cum reusim sa ne) © Ins s pe maine. len manor se eazeaca prin paren cama ‘freevent a acestra cu apa s spun (in mod obligatory, inalnte de masa ( igri piclea- || pa tlosrea We-u a arcerea casa dela yosl sau de apimbae) agaaratim! _) | gttierea unghior a uot fell de mierobi, dine care uni produc tmbolnavin {intr acestaa,hopatta, czantria care se numosc s bl ‘ears "Dupa aceasta se spalaregiunes caput. Fafa, gt, urechile se spal| DICTIONAR ‘do dova or pe 2 (la nocestate gi mal des): dimineata cu apa reco fd sa 1 98 cl un Apo so spl subsuort : ll In lecare 2, sera, cu aps ca g spun (lea “upon snes pal organdie goal, ‘stinjura su 1 Taena parulul se menine prin sparen peste fecare 45 zl vara ma “econ capa caida spun sau cu un gampon adecva, papa pe fad, 9 nor "al zne (losin paplne poo porsaraa opin, pune ne. . fora ocilor se realzaaes prin spaares lor zinc glen urechior (eto, cao ade. = presupune nejnerea for In perfect sare de curoi, pin splarea lo Sea supureaca. | alia gfe aparatull respirator cont pure fsa bast | poronale.Igonsdinior se sigur pe pr Supa ecare mass mal de ae Rotine! + Primi sin amen cola to spt + Obes un dy peat ndopaeara murs 9 numarlde bocce po duce lamsur rota — ‘Organismal i sdndfetea voasté sunt valor cole mal profoase pe Gare Te eve 'B. Acnéea si modelitat de prevenire "” * in med normal, sebumul produs de landele > + eebaceeajunge ia suprafaa piel prin foul fire- © lor do par sau prin por. Cand canitalea de so- bum crese, se poate combina cu cluele moarte > {in interior ocullor sport pot fastupal. Acest bloc permite bactrior 8 se dezole, dd : care urmoaza tnropirea gi umfarealoculul respec: “iy, ceea oe inseamna ea sa formal un cog (ac {ee}. Decl acneea este oafecune a peli, cae so = ‘murdare, In unele eazuri de dou or mai ef- Cent decétlotiunile obigruit : Uneor, chiar dact urmezl 0 procedura nics $ de curalare aol, -arputea sa te mal rezegt cu {ete un 0g. Dac se intfmp,foloseste und: ‘in produsele de ratare a copunor. Incoares sii analizez! comportement! in {ultimele lun. Ce erezic@ ar trebul $4 schimb urgent pentru a proveni apariia (. Firdtranspiraie! [ Nuteingriora! “> act tau api eogur Berner Pen Sa ra Ss ‘rvs dol prein ere ‘ce observi tu! Incearcd si | art cata bin aceasta | tee jut sf marept Im | erederea in tne, rise (bactei, : Meditoazi co sfatur al putea sé: dal unu! | prieten sau colag care are anumite probleme ‘cu iglona corpD. Mainile necesita Ingriirlziinice In activtatea zinc, maine cumuleaea canta urage de ‘merobi, pe care, cu usu, introducer tn corpal postu, Pe aceasta cale se raspandesc Ye bile ‘gi mal ales hepatia epidemic, toxinfetileaimoniare, diverse carl, ball care de afl au 9 fost numite “bot ale mainior murdare’, ‘ua do ver intesinal,ciuperc provocatoare de boll lata de ce este riscant sa mancam alimente cu mainile nespaat, s& ne jucim ta ochi sau in {woducom degetele In nas. Numal spaarea de mai ‘multe or pe 2 cu apa gi spun a ain, Iain do ‘mae, poate indepdrta mire. Spatu mdr tr ‘bua 68 so faca cu apa gi spun g neaparat sub apa ‘curgatore, gnu dn ighean. Dupa udarea mainlor ‘cu apa, acestea so sipunese bine pe toate patil, Far dupa ce se las sépunu, se freaca maine una 4 alta pe falas pe dos, ct print degete, apo '8e cates se s8punese din nou, dupa care eépunul Se clatoso se puno cural pe sipunier. Mainle se ‘ma reac 0 dat gl se clatosc bine cu apa, apo! se Tnchiderobinetl. Bupa aceasta so srg maine cu Ln prosop curt, personal Discuté cu paring afd de ce maniletrebuie ‘mentinue sistematic in stare curata F, Acordi pieloarelor atentia cuvenita + Pentru intelinerea curafenel picoarelor se Fecomand8 2c nante do cucare 8 se facd’o bale a plcoarelor cu apa 9i spun, + Transpiaia exagerat a pcioarelor produce un riros neplicut. Ea poate fl eva prin sparen ‘reevent, chiar de doua ori pe 2, a picioare- lor eu apa s sipun si schimbarea clraplor ‘Se vor schimba zinic corapi; la necestate g1 ‘mat des; nue vor flosi cloapi ain le sintet- Tee; Ineatamintea va fi pe cit posi dn pole rata, + Talerea unghilor la dogotlepicoareor so face siptimanal. Pentru preven incarnares lor (atrundorea unghior i pietoa dogetoion), so {ie crap. + Activitiileindolungate in poz In pcioare, dar 1 Incataminioa prea stramté pot duce la dez- oltre picirull plat. lnchipule- ca esti o 21 in foculpicioarslor tale. Coal sugera posesorulul for pentru a avea ‘© mal mare gris de igiena picioareor. E. Acorda suficienta ingrijire ‘unghillor de la maint Unghie, daca nu nt tite sour, constiuia col mal bun "de pout" penta mi obi gh oud de eri" intestnah in special oxi 1 limbic, “care ‘hu sunt vb eu och ibe ¢ Tp so ‘adesea adapost sub unghile murdare. Prin {ucorea main la gurd, acetiapatrund tn (ra, apo in intestin,producdndu-se astfl infesiarea, Unghie madre gilungi sunt un mare paricol. Deal, maine murdare unt in genoral punctul de plecare poniru nu: meroase bal cu poarta de inrare digestive Cand se spa mainle, rebule 38 cura 5 4 spalim spite de sub unghi scutale dn jurul unghilor pent a indeparta mur fate se depune cu mult ugurni. Este ‘omandabl ca spalarea acestor spat 8 0 facem cu ajuiora unei pero. Unghie a min 0 tae sourt (margin trebule $8 le rotunjte) pest focare 4-5 zl Ansllzeaza starea unghillor tale $1 ‘explicd de ce unghie mar $lungl sunt ‘un mare pericol pentru sénitatea ta Ce voios ast cand faci baie si curat ‘esti ca un erin Ca sa te sim bine gi fl respectat, fa zinc dus. Exercitii ‘Anaizeazt obiectee de ingite a corp gi situa in care cunt folsito. ta punsurile ghiitorilor sive putea completa corect rebusut : 4. Sipugat,sivargat_ oe | 2. Ce-nedpere are cad, ‘Apa rece, ap cal, Ineate cng at nvat legimai ab imal curat? 3. pital afénat Sine-aut a pat. 4. Doct uz, face spuma SH alunecd din mand, 5. Sprestinga dod sucop nas EVindata- umple vasll 6. Daca mar, umea aF lo lar dacs mula este, kumea prépadegt Cuteevaluare | (CLRASPUNDE: 2, De oe tebuie i facem baie? ©, Ce se inémpla dacs mancim cu ‘mani murdare? (CIDEMONSTREAZA CA POTI: ) 1. Identifies activate care asigua igena personal. 2, Enumera.princpalele regu de gion a plo, 3. Descte catova miloace utizate pentru curaenia corporal (CTILACTIONAM IMPREUNA Descre in 3 propo ce const ‘giana personal in cursul une! ze 2) dimineata; b) la paz; c)seara, Aa rispuncul colegor gi compa ‘44 cu rBgpunsul tau. Determind ce ‘ar tebul 8 Inrepinl pent @res- pect corect gla timp iglona porso- ra Informeazite gi rispunde Ta intrebérile de mal jos: De oe mainte neces ingii zinice? + Cum tebuie ingijite maine? + Ce “boll ale malnlor murdare” cunost? + Corot au unghie? , Noteazs datelecind unghie tale ‘wobule 8 fe tite, . Gisogt informati gi stay dos- re giena mainior s1-unghio.Wiss chide, ion, url 660s spat Gore Set ee a B. ingrjirea parului cuprinde: Porat pis fecueszé cu o pare nsf) () prea asp, pentru a nu za pilea caput Peie in par ab de pore sunt cele mal bune. G 1.2. UN PAR FRUMOS $1 SANATos } “Pent ca pair tv 88 arate fumos $i séndtos, irebuie sa fe ingriit sistematic, Jar ty 34 ts) [(Artrebui sé sti: } >) pears oi —{_ Cum reusim séine ingrijim pir, aga ne [apreciem pena nse {ep pielea caput. Retine! 38 aloglprodusele cosmetice pte. Este important ste convingl daca produsele pe care le I olosost sunt adapate tpl tau de pr, anes proteoazé paral A. Parul este 0 podoaba ta zinio8 de o nu doar foto, cg bis ‘Cum 8 identifici ce tip de paral? Primal pas ctre un pir rumos g sats este 58 | escoper co tp de para sale produto cosmetice Pott pent, Est ol pur de baz “Par normal ~ cid ttul ete exact cum ar tabu fi, + Par gras ~ cdnd se produce proa mula substan gras Prul este mal, isi de val geste greu de aranjat, pent 8 grdsimea il face mal greu, Se murdéresle mai repede ‘doc parul normal, pore alrage murda, Pr useat ~ cand nu se produce sufcients substan ‘rasa, Paral arata uscat st frag, peniu c& nu este bine Proteat ging Cum sat hranost sl 8 protect parr? Unmeaza 0 practicé de ruin simp, pent a) ing paral exact aga cum a gti do faa, Este simpli: folosegte ‘un gampon bun, urmat de un balsam de fecare data cand Spal pe cap. Samponul curs, dar i hrnesta pl Balsamul deseurea parul, I proteeaza gi notezesle role espicate. Penta da onoté personal agin tale, obule sa gh mai Ini ce produse pentru prs folosost * Spuima, Folosostespuma daca vel s dal voum parult $18 araja ma sore apes pe pr med apse "Gel. Apia gel pe parul umed sau uscal, pent a ) 1. Co tur taf da unel persoane noglonte fat de pal su? 2. Ce produse penta par ar trebul ‘3 folosost pontru aa parull un ‘exterior tumos § sanatos? (ILDEWONSTREAZK CK POT: ) 1. Enumera obiecte strict personale {oles poninu Ingrirea § proljarea paul, pe care nu {rebue 88 leImpruma. 2, Desoneazi 0 cavlcalurd al cérel ‘mesa 58 conduca la Invajéminte care saute la. injologerea neces ngriel prul LACTIONAMTMPREUNA ——) Noteaza data cin al observa c {ha crescut par i trebuie sii mergi la ize, apo estimeaza cu eat Ya crescut paral (6m, Ce ar trebul $8 Tnlroprinl in vtorl apropiat?” Stiati cd...? 7 Par capes oa supraad ll sles be, pie, ap na th Taree ns unc ars 125 cera aa unt fo pa Reasambleazatragmentoleacestui mess vel gst ‘-cugetare pin’ de Injlepciune. ‘Solectoaza cugetar, maxime dn surse supmenta= ‘re despre ingrira poli, pari tc. Scrio4e pe ‘parte, deeupeaziie, apol propune colegor si Ie escopereSena ‘ils Spa inolesune ate! ed Sint murdore, in peck! nano de a mance si dupa vietaroe WO: (1.3. INGRIJIREA ALTOR PARTI ALE CORPULUI C - 5 certian ris ramos sins cd ete init in tvoins, Soar ciponen a 1 cirncote doooets Custer spon rebut evo ar de ooh nope precu de 5 an wrote pj al cop eu Mee ‘A. INGRIJIREA OCHILOR chil cor 0 protecle special, Trebule $8 flosim un prosop propriy si Iniotdeauna curat_numai penty ‘slegerea ochior. Prin prosoape comune se pot transmits bol (conjunctvia), de accea trebule infers ulitzarea unui prosop de cairo mai multe persoane. Ochi bolnavi de conjunctiva se Inrogesc, secret unlichid apo gi perturba ——~ vedere Cnd stergem oc, treble 88 migcdm ugorprosopul ‘88 nu aps, In cazue cSnd lacrimam sau plangem in verse motive, rebuie #8 glergem ach co bait foarte ura acd simi in och un corp strain, treble 8 clpim des, {8a feca och. Pleoapole ¢lactmilo vor scoate coral stidn din och, Oboell dea recaochi cu maine este total neséndlos, deoarece, chiar daca maine au fost spate de ‘urind, ele pot contaminate eu divers mieroi pe are Introducer fara sa vrom inochi Tncaperie neaerisite, pine de pea fum sunt dugmani sina och, ducdnd Ia usturiea, lala acestora coepull most? ~ Cea mal mil tomate 0 | _primim prin organul vizuul } y | crus wl censors | 2nd mend 00 ri ni pastreze distant dna och gi carte de orca 30-40 cm acd luerém a birou, vor avea gra ca lumina dn tpl ‘2s cad dn prtea slang, ar lumina atic 8 cad de sus in jos. Ochi! trebuie frit do lumina prea puters (ou 0 citgte in bata razelorsolare sau in fala beculut ect cae nu este protejat cu glob de sets lapos) ‘Obicaul de aan vehiculle care zdruncin (aulobue, tron, magind ot.) este daunaorg trebuie evita, Tn impul baler de soare, din Gaza nispul, a vantu, 8 ape! de mare, 2 soarelui putemic, ochi se pot ta. De cea, dupa flecare expunere i soare vom spala cu apa Tintimpul vel sau allem cu zapads ior, oc treble rote pin achelar special sau ochola de Soare ‘Daca va usturd och, dact vl so Incologeaza pivires, consulta fr Intarziere un merle ofalmolog, hal oftalmologle— specialiate modica- 1a care rateaza afeciunle ochila, Retine! + Ochi sunt fare important pon om car special + Laer con pa, sare go substan care aul oh a Veritici-i acuitatea vederil jos 8. INGRWJIREA URECHILOR Pentru prevenia Imbolnavii urechil, care poate duce cu timpul la. plederea auzul, Trebui respecte 0 serie de regul de gions © spalatul cu apa si spun se va ealiza zinc: In -ureche, In pavilooul uechi si dupa ureche, deoareceacestea sunt lout unde = depune praful Impreuna cu sudoarea, c2ea 9 provoact mancarimis\impodies azul necesar, pe ct epost evilarea patunderi ‘poi in ureche. Apol urechea se serge cu ‘ol prosopulu + rechease vacuratacutampoanemicidevats ‘nla in alcool i strnee bine, Nu se permit ‘cobitur in urecte cu ace de cust, scab Dele de chibi, agrae, creioane ‘sau orcs alle obecte ascuie, cic} acesten provoact 29@rolUr care ¢e pO infecta gi neon chiar Peforeaza tnpand. Nu inte In recht icin fel de obect; + Tn anotimpul racores eviai 88 mergey) cu capul descopent. Fei. de curent, ir In az de vant, viscol sau posi, proteatva Urechile cu tampoane de Vata gious te. + prota urechea de. lov injpatn Evils va lov) peste wech, 8 v8 rage o urechi, Zgomateleputomice linga ureche, Pocniturle aproape de ureche sau alt glume Proaste pat proveca Imbolnvi grave ale ‘och. Nu stigaila urechea unei persoane: + dain ureche s-2 format dopul de eorumen, 1 se poate scoate de care medic. Nu Indepartat dopul de cerumen ou jit unor ablete lai sau chiar axcutte Urméragte zilnlc cum i ‘1 notoaza In agenda rezultatole observate. ‘CENTRUL RATION DE SANATATE PUi BIBLIOTECA C. INGRWJIREA NASULUI Nasul este un ogan foarte important gi trebule zi, respectind anumit regu: © respira) pe nas si nu pe gurt Tn nas aerul este ncaa feud de pra sau mirob © sulatulnasuluh go va face numal In bait (Gervet,suland int © nar gi apo ceala Gost va facut e&t mal dseet cu putin fer 2zgomot Suflatl nasul cd 2g0mot est neste + nut ave voie 58 va serge nasul cu mana! alist rebuie 8 fe cura glial or de cite of este nevoie oll este de o unica foloin, Dup utizare S50 arunc la copul cu gun} + atstanu se imprumuta, Ea este un object de uz slit personal + balsa va schimbata zinc * balsalrebuiedusilanas sala guréatund| ind se slrdnuta sau se tugese, pent a impiedica rispinivea_micreblor unor boll contagioase ‘cate se transmit pe cao respratore nu introduce in nas degetele gnc orice alte ‘oblect care va pot zai + In cazul unor hemoragit sau lovturi In. nas, ‘un pe col din ju + via! contact cu persoane care au afecfuni razale, In cazul guuraiulll s2u 2 grpal, se Fecomanda eviarea agiomeraior. ‘Analizeaza roguile de mai sus $I ldentiicdle pe acelea cirora lai atras mal pulind atenic Precizeaza ce vel introprinde in timpul aproplat Pentru a. imbunstitipertormanjele. ‘Stati 2 pfu, wien, dexhica Sa «Pest 70% in ata name tana ‘ecole dn as an gl mul e Ce care floes exit partum ‘pu pd par maea) ‘Prosopul lenjeria intim8, Imbriic&mintea i Incaitamintea — sunt obiacte personale gi nu se impramtt Exercitii Cutoevaluore Exercti’ pentru profilaxla bollor de ochi, imbunatitirea voderl i indepértarea obosel nn 5 Din rebui ingrit zn, deoareceavarn nevose deal nfacare zi. Desi pare cove banal, pororea J] diatior mu este o activate care poate f wecutd cu vederea. Tebule sa facem tet posi penta 1 Seta car latent gio rescore aro presipune ound Kendo CLRASPUNDE ote rout de + Aezal comod, tt cal rept. vebuie eT Nizplas Ince, ce oo sro nat, C2, face decd al 8 rave 8 “Artrebl 68st) Dini neinghii se scopers cu un svat de substan ipicioas, formate > De co ebuild 8] | dint-un amestec. de rosturi do mancare, salva gi gormeni, cam ar {e-alorienta ca #8 nue lovest do | avem gra de din in sensul acelor de ceasomic, apo, n sens invers. S30 pe sea, legat la ochi? Cum Migeariletrebuie execute int-un rit lent, cite 50 i bacterile. Bacterile se hranesc gi se inmultesc cu zaharurile din alimente, de ori in fiecare sens. Dupa aceasta, mangaiati usor obiecte? nostri? In.urma acestor procese, bacteriile elibereazé acid. | Leathe apace ocho oats), Setcerprniseoncan (EI me "Suan tegen ease Peseta rc scar Sonn menor i Se | am eg | rex hom omc covcnta pessoa Seo Net DENONSTRENACAPOTE)| mg | cen nl er ted re nel ee el eee nl” Ecce Gor ba we] an incepe, de otico, I porunie cole nal vubeabie smal, fe Ince fea pai na pe orizontal, aE a bardosa! rar ‘ini, unde tartul este grou de indeparta, fe In para infrioar a fisurilor — Este important sa stii a l ris, nde sah xcedoar exo taste Se ee taresmntec| il fifealo tans age in manne post conta {restores In greulale. Zandrul este bun ~ dar nu ne oferd URASPUNDE: _) scr nape organs prea Cart era Pca echrcntecontay moter! [aceasta ela face roe fecseoy conti e tar jm, petal Soe | > fet ra rece consume oar fours oe ipl canto ett gor sop Sogo sce nee lo de basa et nd SireaAnumitor osmenk sara. 1» poate proves peterson perenune-singlednictaront oreo ops ea re ast or Acai post rvoca ora Sura lms leg ate isu aperonsines| posi to protoma oae grav ‘Gu ani in-umd,nimaloamenit varstnil_aveau hipertansiuna, dar astzi dn oon eo mal mul tine fac (— Waloarea? zaharulul, sir a grisimilor Zahdrul-Inafardidofaptu 8 produce energie gformeaz8 | care este regimul tu aimentar2nic? (CILDEMONSTREAZA CA POTI: ) RRealzeazo lista a almentolor sana toate gi mai pun sinatoase pe care le Intrebuinez (CIACTIONAWIMPREUNA” >) ‘Aprocaza de cate of ai consumat din flocare grupa de alimento tt-o sigur ‘almentl respect este bogat in zah, aro sau grdsime, Sorel pe fecare In Miperensine = char 91 cop. Alege) guinea | gta cwvent {Spd oe pot. Nu aia inate s8 gusta, mal ie sta a inate oat ci +a of cura savor anette nsirat. Sede antes de sar pe creo salepe cd 00. + nap wttrares de mete srt, preter a ae [oe Lint port dames trte com sunt soot | [ean [3 funeral condimertte, murat, “crm conserat + Adiugat puting are sau deloc in timp mesel "Fost mel multe legume proaspete sau congelte decd Grasimilo. Persoanele care consuma prea multe alimente devina obaze ss ‘Anaizesza reutatelefabelululcompetat ‘24 pint si detemina co ar trebui de {opis in umoorel sptéman pena imbuntiprogramalalimontar fai. entry bole do iim. ‘Alege un regim alimentar scazut in simi, Reducorea ‘congumului de grdsimy poate 1 reallzata pin reducorea ‘anit de carna ga produselor dn eamne consumato ‘reteroa consumuul de caro de pasare $i peste. ev hloge. ca sured de. protine camea slabs, pestle, Imarieagifosole uscat + Intra! grisimes de pe care. 1 Foot mai des cuptorul deca gaa, {Uta consumut de unt unr, santa 5 juma. {Fost ullurievogetale de este ol est posiblGs. 1, catalina dea procure un prods, ti sts infomeze persona asipre alta $# autentctei produsuli respect, crterilr de identitcare gi rcunoaster»lalunee Acoso Bare olegdtura arecta cu sinsatea noasts PROCURAREA PRODUSELOR ALIMENTARE } A. Riscuri ce trebuie evitate la procurarea produselor alimentare Inainte de 2 procura snumito produse aimentare (came gi Praduse din came, pepte, cus, laple si produse lactate, produse de panicle, paste finoase g bac), rebut vriiate cin punct y-| do vedere organoleptic: aspect exterior, cloare, consisted gust _simiros, detect, enter de denticare p recuncastere a flburor ({ Artrebui sé sti: ) >) > Une eg, pocram, a B. Ce trebuie si cunoastem Inainte de a procura peste? + In timpul comercaizr, pestele prosspat lrebuie 88 a psteze in Ineaper figarfice or In cz speciale capa. Temperatura opi a ape! trebuie safe de plus 46°C (pe parcurs se Beagle cu gheala pana la plus. 1°C) Pele proaspst in conde expuce mai sus se pésiveaza nu mal ml do 24 ore. + Suprafaa pestell vebule £8 fe cura, tra loviuri gi semne de boa, sola a aba culearea naturals, caractorisea specie dale §158 fe ip stra de corpul pest, branhila Se culoare raz” aprinsa, cet bulbucap $1 ———E— + Postale congelat esto ace! pesto ta care temperatura corpull In profunzimea fsutull ‘muscular varazd dela minus 1°C la plus 5°C Dupa decongelare, consistonfa "pesto congelat Webule 88 fe compacts, $3 abd Imirosul pesteki proaspat, tard seme. 3i Caractere de rancente(aterare), ‘aimeniar? ‘cura un produsalimentar? " | Pentrua ne pasta sinétate, trebuie 8 fim precauatuncl cdr —’ _procaram anunite prods alimentare. In acest scop trebuie + 58 ne informam inainie de a cumpira un produs. Citi cu alenie pe elichets: denumirea produsdu, numele =) adres Produestonui, compoziia, medul de inrebulnar, ‘conde e plstare, temmenul de valle, adv amental leat | sale informatiprezentate care va vor ait s8 face) alogerea Pott in conforitate cu necestie dumneavoasta + siicunoastem cla produsele cu un gradrdcat de perisabittate Informeaza-to de la diferite persoane despre Importanta consumului de poste pentru organismal omulu a (arabian punct de. vedere mocbiooge, femoral de Consund prose lente Yalabilate se isco ast "expr lca meronarea sy { | sitet proaspete {uni anulul si orei (dup8 az)". Dupa expirarea dalei respective rodusul nu mai poate fi consumat, devarece poate prezenta eriol pent consumatr i rebue eras din vere, | 58 veriicém integtatea ambaajelor produselor alimentar: ‘aceasta reprezinid una din garaniile pdsirri adecvate a roduselor ‘8 evitém procurarea produseloralimentare de la vanzatoru .u minile murdare, cu rn pe main, care nu are echipament _special nu asigur cornjle de seca a alimontetor. rmirosiul, usu i, neor, ppt Fil prudent! + nant dea cumpara peste, examina atent oti 1 uechile (branhil) acestuia. Renunialy 38+ ump, daca are och infrunta in orbite sau ‘wechile deziinte cu branhil de culoare conusie. + Pepale aller are micoasalipisoasa gc mos nepldcut la apdsare degell int cu Ugur in ‘ame léstind ume; sola sunt deziptt de pe com. + Cumpirat) peste numal in locutle autrizat, unde sunt asiguate cont adecvate de depo2 tare, pastrare gi comeriaizare ‘Stusiaza informatie e eicheta deter: 1 asupra céror oo ‘monte ¢ nocosar #8 rag ato & St Fil prudent! Rotine! Nu procra prosuse alinentare pes (carne. pest unk ‘exge In vnzae In ocr neatorzte condi neadeoae, " Méncatimal pute aliments ares. ©. Ce trebuie sé cunoastem Inainte de a procura carne? ‘Camea proaspats are un miros speci, propre prosepete de 0 cucare cuprins In eral de rorpa pnd la opines Magan in secjune tebul £8 fe pun umes ar 98 nu lve pete. Coniston cn Secjune trobue ‘she compacts, elatct Gopi foals cu Joga! WebLie. $8 so voeze rapid Carmen alerts are suprafla scope cu rmucartate do cuoare coniqicafone at {cu muvee. Mpc In titi sunt ume ipiciog, de coor rogi-eaeno, iar sve de ‘came este tubute. La cares, docong Sort dopo suprataa soci so scurg sue {ubure recover oil apsafoa cu get gr ormats nu se indreapt, mos ‘201, red sa pltoge Camea de paste (prosspa). spre dlosebie do at camo, aren cont mel teat Go viamine.Camea preambslats webile 3 olichola gi marata cocspuneaor oo data ve fobicare gl temanul de valde, Carcasele do posére tule 38 abd oculoare tors, fara pete vine. Cares proaspala fare o culoare alozpal i cu mios specie ‘cesta, Lapp nu tebue sae peascs do Saget incearci 8 analzet caltate ci care 0 pistrosza in righer. > ach cara rns inprop in roaapt ret cneunae Nu sca 8 procural came suspect prosspai sat aloral,deoarece Th asamanea came nu numa ind organolope! sunt necator, dar poate fs 0 S188 de inert akmantre,cancomitent cu ticrofora do putea Tn on pol bate patogene sro Carnea molgi, ava i ipcioasa, In cre intra degoteo, este de proast caltate, poste proven de la.un animal boina sau est altro48 ontinut mare de zahar, nu sunt favorable sans fl, D. Cum se pastreaza preparatele din ‘carne in membrana? Proparatele din came in membrand sunt ugor aterabile i tebuiepastrate lao tomporatua cares ‘fu depdigeasca + 5*C, far af congelate Preparatele din eamme in mombrana (cena salam tobe etc), daca nu sunt proaspete atuna ‘membrana este deformala, cu gol, picoas ‘Cand producatorulnu respect procesul thnologic do" fabricar, sub membrana _produsoor es ‘par inele vera, care denota 0 calle Produsele din came aiterate, cu modi profunde, au un miros Specie ‘dezagreabi, ajungand pana la njoptor (de putea). Astfel de produse suntnecomestibie gi daunatoare sina jscutd cu paring gl afl de ce ar trebul si, ‘consumam mai mult carne prosspati, decat reparate din carne in membrana, E. Ce trebuie sa stim inainte de procura lapte $i produse lactate? Laptele are culoare alba cu nuan slab gilbul, ran caro se aocentueaza In cazuliapleut cu un ‘ontnut sport de grisime. Nuanfa galbuie se dato ‘waza carolonuui care se concenteazs tn spacial In grisimea lptoul. Laptole mai contine pigment galbeni~voczu care coloreazd zed Gustlaptlu normal, proaspal, este duleag, lar In cazul pastourzdi sau ferber capaté un gust spe- Cie doer” Lapole poste avoa gust sara, amu ‘tc. care se datoroaza prezenel unor bacteri, care ‘au infecta lapel. Mirosuliaptoll est speci, placut, pun pronun fat. Cand lapele are un incepit de allorare, mitosul devine slab acrigor sau chiar nepléct, cin allra- rea este avansat, Lapele nse recomanda af flost In stare cxu- «a (nepastourza) gi ebule fet foarte Bina, ment ‘nnd pe fo 3-5 min dupa primal coco, deoareco prin lapte se pot transmite aga bol ca: tuberculoza, ‘ruceloza aniraxu, ler, salmoneleza infec la. Fococice 9 stoptocacies ete. Lapte pasteurizat este nuit laptele care a fost traat temic apoieact geste un produs gata pen teu consum, La flerbere lptolepasteurizat fy plerde ‘une proprietl nutive (protene, vitamin et. De ce copil ar trebul sé Intrebuinfeze in alimentatie late ¢ produse lactate? Bad F Cum se pastreazé branza? Branza proaspata de vac este ca o past fomogend, cual, fra scurgor do zor, fa | ‘ucogaiun gt mpurt. CConsistona: In funcie de sortment (moat, untossa, nestramicioasa). Culoare: ‘alba pain la al-gabu Mos 1 gust spectic branzeiproaspete, dar nu stan (cru, amar, o dro, mucega, anced etc) Branzeturle tar (cageavalnia) inal so verifies organoleptic: exterior bucaior $8 8 0 forma regula, fa deforma, = fe Curt, de culoare gibuse, coaa noted. Far fut, pelo sau urme do mucagal In cazul branzeturor cu coaja paratnata se veiea unformtatea status de parain.In seca ‘miazul tebuie 8 fe omogan, cu consistena pastel corespunzatoae palace branza (tare, ulin elastics, cauctucoass, sfértmicoasd Sau nisipoas tc) ‘Gust gimiostltrebuie 28 fe caracteriste ‘pula respect de branza, tard a prezen bates, Aflé din surse suplimentare care este valoareabranzoi la produselor din brinza pentru organismal omului. Atentielll ‘Alto nuante de culori ‘ato laptelul (oz, albastru, rou ‘te, denots fie cd animal dela care ‘+8 recoltat aptelea fost bolnay, lec Intenfonat sa falsifeat. \__Laptefe absoarbe foarte usar d ‘mirosurile straine, mal alos dacs ste pastratint-un vas sau ‘ambalaj deschis, Pent pote see, on = neinducte $i far conservanp 5 uot chs po, Cuteevaluare . Hay (CLRASPUNDE: Cave este termenul de psa re.a alee produse aimontars in fir, congelator? Poate ‘oes! ermen nett? IL DENONSTREAZA CA POT!>) ‘Anaizeaz® tpurle de vosela (pa destnatia or, material do ‘onfeconar ec) in care se ps- Uweaza producole almentare, Co requ igienica de folie ng |e a vosalel cunogi? Ce pereol ant sandiato poate aparea la rereapectarea cernelor Iglenice G. Ce trebuie sa stim inainte de a procura ‘oua $i paine? ‘Ouile proaspelo se confirma si prin densitatea abuguiul (cu ‘cat albugul esto mai fd, galbenugul este mai vabl ] mobi, cu ‘alt oul este mal proaspal). La aul proaspategalbentgut rebuia 158 fla compact, cu o culoare dara de la galben-deschis pnd Ia gabber-osialc, cu mos si gust placut caractristic ‘uslor proaspete. Abustltrebule 88 fe transparent fomogen, curat, Impede, fr pele sau impur In ontnut Coaja oudlor proaspote trebules& fe curt, tare, integr, mat, fra mos gir pate ‘Guile invechte se recunoec dupa umétoarele caracorsseoaja este lusoasa, spaful cu aer este ‘are, slbugul are viscazitate foarte micd gi este aproape cheat | (2908), Verifica: inaine do a le folos, ousle se recomandi 58 fe spilae, ddeoarece da pe coaja pot pétrunde In méncare microorganism | ‘sunatoare sana usle cu galbenus tpt de coala sau cu gbenugul varsat In ‘bug sunt considerate necomestibie, udlealterateaumiosstrain,ardact procesuldedescompuner | 8 Inceput au mos de drogen sutra (coc). Ping la exterior ebule 8 le de form regula, natu, fr deteriora. Suprafaa coi rebule $8 fle neted8 cu aspect Iuios, ears. Coajawrebuie si fe rumen, de cloaretrund-aurio pins ( la brur-ogeat—lapaines neagr gi galbend-aure ~ pent painea alba, Miezul trebuie 3 fe bine crescut cu prt fini gi uniform fr covoloage gi urme de find neframsntata, Consistenja mezulu trebuie fle las’, dupa o ugoard apasare cu ‘degetl 8 evn media la starea Inj, 38 ru 6 faramieze sau s8 nu fe ipioasa gi umed Ts pipait (pentru painea alba), Aroma treble 8 “ie placut, caractristic pain, fra miros strain (de muicegal, rnced sou stat), Gusta rebule 158 fle pout, potrvt de sia, fré naanje de ‘cru, amar, fra srdgnet in dn a mestocare, Retin + Termenul de valablate a pain este de 24 ore deta coacere, 38 cof, 72 ore sau 168 ore In uncle do pul pain 91 ambalagi, are ebuie $8 fe indicat pe elichea (In cazul produselor ‘eambalat) sisau pe panou!Inormatv din untatea de comet (in eazul preduselor neambalate) ‘+ Est interzis consumului uman ptinea contamina cu dere mmcroorganisme (boalaTntndert —miezul se Tamoato iar la rupere formeaza re subj i lucioase, mucegairea ~ miezul pani are pote de culor iter elbastre-verzul, conus, galben- bruno) + Painea calda nu se piston in pung de plate sau de panes, ‘dr pe supoturi speciale din materiale emalate sau dn lemn. (WEACTIONAN MPREUNA” >) Doser concitile do pastrare 2 predusolr alimentare. Real- Zoazd un faba n car vl analiza numivea.produsultalmeniar (came, peso, ape, bxanza ete), Teel prs ambaiil tempera ‘ua, rata, Prezina psrintor boll complotal smbunatajstod Informeazite gi completears Tetelogia do pisrare a roduslr alien n condi eatie. Ieiods Prose Seana]Sinteza si autoevaluare Cinci mesaje-cheie pentru siguranta alimentara 4. astra curatonia © multine de mizeorganismo sunt la rspandlte in sl nap, au sunt pura de >, simao, de nsecte sou char de oament El sung pe mii. po carpe @ pe usta din Sec, endo opr vans mee Chords ajsiea oceanic nafetea sndtatea cameniorunele ire aceeles suture perculoase $01 povoca bo grave 8 v8 pala pe man nate dea tinge aimee dar in inl prepa or +544 spaal po main dps ce tle alts +3 ap 9! decvecty toot supa ustnacle ulzate ln proparacea tran de fecare dat cdi fees) + Sava prota busta one de gt Impotva neste, pari i arma alt de colo crude Ament cdo, special eamoa, pestle, oe gfucee de mare, preci sihiele cesar pt cone mctorgansme paiuloase care pl ransferae nat aime in {input preg deport acolo De acces est important ss soparal cane er gl ctl de mare de cllateaierte ‘48 foal eeipament gt uslenale separate (oum arf uf tcttorle) pony "manures aimriaor ru; + sA'deponta mental In citl separate penta eva contact dt sina cro ‘Sudile a demonstrat ca ane cand almentate sunt gels o temperatura do post 70°C Imaoratea mrooignismelr pereoare sunt dee 9 amen pol f consume Sigurana. Almeisio care nocoatso atone dooseia wnt camea cea, bla man de ame (ac) gps neg, De aceea este important +23 git) amen cdt ma ins, n special carnea,ousle i fala de mare, supa ‘orale lociele webu foto penry a v8 gure cou tins TO". Af ideal 38 fs Uintomomt almentar Cand Nemecarea, agua vaca ama ate Impede sn eto te core a2 +s retncata amen gat eo tomportua ci mai mare, pelea peso GO. 4 Pista aimntele la tomperaturlsigure a Meroorganismel se pot nmul foarte rapide almentle sunt depot atrmperatra ‘amet, Meninand temperatura sub 5° eau peste 60, Inmulroa meroorganismelr ele Inconitsau char opi. Unelamireerganame prculoac te dazvlts sub °C De aces eso important +s sal mente gate a tmparaura camer ma ml de dows oe +58 ergoray eda almentle gto sou exces do petal (de petra sub 5°) pasa amenilegiiala tempera depose 0-05 nana da a ave; “su pata amoral tmp Indelungat nc chiar ie sbi daconglal simoiaie trmperara camera 5. Fotos surse de ap8 si matori prime sigure ) Diversle matort pie folate git, ar apa incusyghesa), pot contaminate ca ‘microorganism substan chimice prcloass In almerile alles sau mucagite se pot forma substan txie. Rac poate fredus pn selec sent a atemor pe $0 ‘asursimplo cum arf splaoa sau curaatea almentlor De ncaea ese portant +8 flst ape petal dn suse autreat +8 aloe alionieproaspote wsandtoas: +58 alae aliments procesate pont fim sire, cua lp pate ‘8 spa bine cee lagu npc dct fe consumo ene fol aimeial dpa data do exprare a acoso, B. Regulile de conduit la masa + Reenuntim la oreo ndzdrvnio At timp sun- tom agezai la masa. + Ocupam scaunul indleat de cot care gaz ‘masa: mama, bunica, gazda et, + -Releplim se ageze to la mas 1 numa ‘ipa acoea Incepem sa mancém DDacé suntem In vzt, ineepem s8 mancim swum dupa cone inv gazé, Folosim tacdmurie: lingura, cull, turcula lingunifa. Este bine ca acasa $8 exersém cét mal mult In aceasts deci, adic in flosvea tacamunlor + Nu batem In masa, tn pahare sau in farfur cu tachmude; le! nu gesteulam cu tacémure In teste flerint, nu sullam in ea pen- = tu ao ech pur simplu—atoptam si co raceaces, Nu ne agezim cu coatle pe masa. Cand méncim, ne pulem spel antebrajele de marginea mese. + Tacamurio, paharol s cost se tn cu toata mana, cu degetele stars unt, fara a ica {eget mic. Nu le tinem nic foarte sts, cu ‘mana futa pur, nicl prea leer, pent a ut le scapa a cea mal micd migare. Lingua, inguia§ cult se in intotdeauna in mana dap Furcalfa se ne In mana stangé la flue de mancare penfu car folosim in acelag inp @ atl (pura, sarmale, roi, capcaval etc} Cand mancdm mural os furl, © ner in mana dreapta ‘Aunci can rupem painea gi c&nd bem, spi ri cul furculta de marginea frre. Cand am teninat de mancat, cul frcuita 0 a9az8 In forture, parle. 'Nu'intducem cuff In gue’ pentry nici un mot Ctl so tne de manor. Lingua, lingua furl se cic a gu In ‘2calag tmp, nos! aplecdm foarte pul. ‘Nu nem eu mana farturia ein care mancam. Nurietnn farfria penta ua ultima pisturs se corba sau supa Pinoa ee f din eogul de pine cu mana, Nucu ‘urculia gi cu cup + Nurmugcim din paine. Rupem cu amandoua mille, pe masurs ce aver nevoto, bucdl + Morole 3 perele stale In pat pentru a put patria din fla de pine. Nu tupem panea (2 singurd mand inicio tim In bucsalo cu cul + Nu vorbim eu gua pina. Folosim ot do cle at este nevole gorvetoele ‘sau gerveele, Obligate flosim inainte do abe, Serveiole (din pnzs) se agaza po pcioare (In al), nainio dea incepe 88 méncim, Nu se prind de guerul cdmagi gi nici nu so aga de hastur blaze Nu bem end ave gura pln. Mestocim mancares avand buzele pit, fra a plesca. Supa gi corba se méndnea fara a sorb 290- motos. De asemenca, lapol g ceail se beau fara sori 2gomote din cand. + Se mananca cu mana: sandvigule,pateurile, fursecutle,alunele, stugurl, crogel,vginol, ‘Bpgunile (dacd nu s-a pus figcd deasupra, ‘Se mananca cu nur: ovale moi, tru, in ghetala,oezu, gig culape, budnca. ‘curate de sémbur. Dac le curaim de coa- J, aceasta se pune In farture gnu po fala de masa, Portocaele si manderinele so cura do cooj cucu Cine ridlcdi de ta mas aver gr 8 nu tragom dup no fala de mas ‘cas, aut la strngerea mesel, fr sa tem 88 fm rug de mama. Dac’ suntem In za, dupa ce ne-am rica do la masa nu ne ‘fem 2 stngom masa sau sa spaldm vase- Te, Acestea sun problemele gazdolATENTIE! Respects urmitosele regull de igiond personal Peptic sipunmaie insite da at agozala RETINE! oy Categorie 50 interzice do a ap din arse aust: aped, fn ‘folosite produsele aimentare ie ‘iran alterate! se post bea ap din ru, baie et; Forma cea mal sinatonsé de prelucra “Topumae i tuccle poaspete, nae doa lo is a fot se sal bine ct pa \_eulinard a bucatelor este prin ferbore, ROME co” scsre’ yi tsctnurto. ane |= SiMDUBIG 6 coucera: EapicTnacnvorctad ‘séndtafil ~ prin préjire si afumare. AUTOEVALUARE 41, Rezolvind acest rebus, vei afla 11 regul ale igionet alimentare: H >|n[a|>[5[=lmle|=[- 1. Iran do as ayza la mess so... mine cu spun 2 Foti esta patio . (Domboana, tt, dicate 5 Masa se servegt de minimum = on 2, “4 My sb vesola decir Safolataf. 5. Hana se ramegi fir gabe, 6. Bo apa dn sue etazate pect, 7. Mine it mal mate legume 3. proaspee. nae dee feos se spl ie 8 Setimtsar nae proauseleanimae..(tnina, ut emntng, comoa de pare i, ble of), se recomend ‘area de pase, cian, pastel 9, Pon ans ator, ana so péstee evo Mu bt ap din, lax, Hatin piste, seme do kgare rants dao fl, 20 Ineo pn I erbre. 10. Mucosa prodsealimentar car au ra gull caoore 1. Lit de saa rand pa Mesajul rupt mbleazAfragmentele acestui mesa) i vei gasl rplnd de injlepciune. = — ‘Gin pitilagooat, sa acu tine 0 scl cu ap, 0 tating Yiscu, com chi, ef) eco) polis Un uc ACTIVITATILE ZILNICE eS eS 4, REGIMUL RATIONAL AL ZILEL eae ‘4, 4 JF Regimui zie esto ritmal voli, dics ropatizarea th 24 de ore a tuturoractvitjior din perioad de [reste econ sa aerial Este port c tne esr cond pent cranzree 1 aionala a regimulu-factoru principal n dezvotarea normal a sistemulu norvos. A. Organizarea reusita a zilel Ar trebui s8 sti Incepe de dimineata ee 2 apa cu daptaptare, cate drt | oe peel einer cae seat Sez rare al) aa per vd Decca ms cuct on nee coat 1a 7.30, unii mai devreme, alfii~ mai tarziu. In principiu, aceasta nu Perea ac eenercyrcetucosuantac ener PPiuteriectcirastint | Sopra nc oncre ts chap pinta gett pate { FEED on romans ca va rei, i sain pov ee ‘a, atmo pata aca alts de denne, gemnatica mat, ‘apalatpa min al, wec t Apolvschimba inane {eoal scum sue asta pene cajun. Ounce a manent va eral ci Fa) Pears sre cot ey tr de an re Er Sirnecsa reine e tecorandl ca ok nepal sere esa ajo, dacs aceasta crenzt mat mut de 2040 mute, eau 84 cori dn taneportd pbte 2° Hap al dwreme sad mer Sha depart pe os sre gaan ten anata aeons Aosta mpi, ators conracir mosctre so mounts Sprovsonarea congo ou substan nite a rr = or Shr careecvearh tery ina ice ‘acava copay spe scsi jos, ve Inti nc 1s finded ns dopo Goel treat pubic. Sol tayo terT-D nue pani sunet bac op fet deve agonal, stunt vs vel tage dea sop pnp acs soa ind iat nu va ve concentra tmp pen ici tat aceasta poste Regimul corect al zilei ne consolideaza sinatatea DICTIONAR proveca un soy in | > stres — nume dat oil facto de mod are pro: Yeact rans uman © = 204 + Slarea sind noastedepindo In primu rin, dono ign. | Masa da mina est da portant major pen me upa noruprea do neape, so aprovionea cu subetaise ‘sneria nocssara penta aeittem fle i mnt. nea te + Oblectiul vostu pncial la goal ste dea capata cunogtle ET) ——— ————<——B. La scoala (BED catova statu [a ofele de educatie fica w necesar 58 respect indicate profesor, ale ave: ot: puta echipamenal sport respoc tr nu v8 Imbranet nu v8 but rv supragprecia foele voastre nu efectua exert la paru din propia ambi; stud bine trend pe care dori 84 vl antral (pot fi ciobur estes, rop ote, care va Pot acidena) th otee de fzied © necesar 88 nu luca cu aparateleeloctrce, coneciae la curentl lect fr permisiunea profesor cat fori so intorice de a luca cu substante radioactive, + [a orale de chimie © foarte important s& ‘eva nimeitea in chi a preparatelo ci mice; nu gusta gf nu miro preparatale chimice. Vi spa) maine dupa Wuerul eu reparatelechimic, I tip atari fa geoala, © nocesar 8 va simi comed, sf predispus ore tot oe £0 face alc, a considoral scoala ca a doua fam le ponira voi Pent aceasta este necosar £8 ‘velo altudine de respect fata de profeco 9h Lyne gi vinerea performanfele sunt mai scSzuNe, mercurt i Linea s performantole sunt mai scAzuto, mi iol se obtn performante riicate + Porsoanele intoverte au performante sport dimineata, 5 cle extraverito- dupé amiaz. > productivitate ~ inaugres do a & produeti fcona andament () Retine! «sl ce mel bund este seca in care nv Int de ot + Bt isrcdr on sk pr ow cso = 230 + Dutta de ua videctrnale mul 8 dopgeascl patB. Cum si eficientizim Invatarea? + Citste o dat toma ou atenti, de a inept and la sfégit pentru a te famiaica cu congutl Iimparte toma in fragments lgice, val primal fragment Iveta al does rragment, Ropetsprimele dou ragmente pentru asigu- ‘area intra lo, Iivata al relea fragment Repeta impround cal 3 fragments, pontu a reconsiu sructura de ansamblu $i reaile losice ante ele, Invata al patria fragment. Orie fragments ara loca, rept numel 2.3 tragmenteanteroare coll inva. + Dupaice continutul tome a fost nsusit, peta integral lecia pentru reeonstuctia minal Unitard a integulut mata de memorat * Seara, inainte de_culcare, se comands Fepelarea cunogtnjelr insu in curl ile, + Ocondlijea succosul prog omolor pn: tru acess esie determinaroa unui segment do limp a zit n acest sop. + Enecesar seein, tn limita postiltior, 20a ce ar putea si dstaga pe elev do a eupaia de baz’ (tunctonarea aparatl de radio, TY, convorbir cu el sau in prezenta li, tin insicindsi neingermate et) In timput itu 1 insugi’ materakl’ din ‘manual s din alte surse de informati, poze orp rebuie 8 le ma bers decd in tpl ‘ofsulu, nsa e obigatoiu a $8 ne minte cb liundtor a se gad de-a coasa ft de masa g {U oc in carte, 8 so pund un picior sub sez 88 se gad aplecat prea taro etc eee ea et eee ee ann Cent ©. Cum sa prevenim oboseala? ‘Nu toca in memore informati nesernificatve, Aemeaza tomole ugoare cu cele rele, disse Pliele cu caracorinuitly gi grad mare de api abilate (biologie, geografe). nivel sou Jo abstractzare cu discipline bazate pe rajonament 6! cu nivel scdzut de abstracizare {rnatomalis, fica, logics), DOversicd actitatea pent combatora pic: ‘sel, monotoniel, dezintresul *+ up 30-40 minute de studs intons se recomanda © pauzd de. 10-15 minule pent refacorea Potenjalu intelectual, + Simptomele obost chlor: senzaia greutai Jn gobi ocuar, ede in fafa och, far apa senzatia grea in cap, durere de cap. + Temele tabu trminato pnd la ore 19.00, Zire sufcent spi $0-40 minute emisiunil wv. + Culeat-vinante de ora 21.00 Dotermind care din punctole de mai sus te respect $i care nu. Ce ar trebul st schimbl ur. ‘gent poniru ca evi oboseala? D. Calculatorul si sanatatea Exercii pentru ochi {tmp url montoere, seat vobule 38 execu 5 pent oh Si tecare Som tortie recut pore gzanaa sun are, pion nares de crn. ls oresprae mica. ‘in bmp, dar cone Irujehioe oe car 20min, ‘Bao, de primar + tpn rit de part sau de ogare Fianna. al at snd aerate; + temporal reat cauzet de In Calarea permanent a peslor cal pares falter Pipes dn oct ia focare 3-5 se ‘nde. Cpt este 0 meted teas. {8.o unezte gcaraare a ochor. rwtitahenatietSe «Tym onl nde 8 ea ma eerand 9 ed nent, tmosle, port: prsoanaa 2. Pregl in dopdrae a Hecare 23 min, chiar dard scents Ia oova + Pauzslo regulto do. south dura oni tamara tntiar foceror noc Tine stare relat mush un Natura a ttt fr pauz a + Varta see tle pe parcusal ania vz exci { iminia neuro, eet 1 clmpul lect! magnti: {+ zgometlprovozat de vntlatonl de ay RASPUNDE: 1 Go ar trbui 8 Invepindom pane 9 erg. positon Iwata »b. Gum am puta proven sau mic fora oboseal gl svesue? IL DEMONSTREAZA CA POT! 2 Desaiecoinje pahogoica sergonomie lia ete Caractere cm I org zea Tiare pe parcustl uel ‘Soptanan TL ACTIONAM TMPREUNK leat ele + eregulde ond tg ‘rel cunogt + care 0 poaja coret ta mae inane atine! ind scl, ‘ost + are sun regulon av “onde emisunfer televise, Informoazste gi spunde ta Intebsrile do mal jos: + Ge este invarea ecient? * Cum se rpanizeazporsoa- nel care au succego In vi a + De costo importants mb rim tovlarea cu roerehilo ‘oaina? + Cum cri, recroail tot ve- bul organizateplaniicats? Soe rd reel) soeroa Tt Wee teed T $I SANATATEA Sint binécinoscuteninéréas6lé avaitje Oorté de’ scivitten feed 6 Gomipneit nip {2 unel viel) sandtoase praccaté In mod reguat. Stil de val activ include pracicares sport, “IE mersulpe os, urarea senor, actaten nasi sa in grind a era omponentele actvitiifizice ( ( Artrebui a ti ) pee cel mane rere c acta ce numa pent sport re 1. Flecare dire ei tebe parece forma 08 pont mmenfneea sna. Pasrareaomet fice deine de Yel ‘omonets more rexitena fra upton Rezisten: Vebuo s8 pute face mere Talc (a 38 sjunashimeit 28 gf. Avot dos nove a vd dorota Sreula singel spe nina tplamn O dats cu sporea ‘enstnf mul cara cade roto oad contac inimi= prin uma, vo puta face fa ma go ort fic praung san da ioratate more Ford: actviata fle pesupune o muscular cu ons toartbun Cand mug mer, nc compel au Un tons coespunzao,scade mi cu Initio 9 a enter Suplee:o bund mobitate a gatuks,coloane! veritas cial prevne nine Wpomrtslee, mucho tr omer Taboll do mai jos pests acto car contrib in mmo erta patton oral fc. Til dace. = Relig st sce Ciena ana Dens popu sa soca — [= Das daca ; Sips gins = Faber ; [onnosich =f Manakin cas a moat — |= i ersten fat Fa gee ao: eestor! i "od de vata sedentar? Wigcarea zinicd ne (( consolideaza sindtatea oy F Coradine $i punt! Dacd un dint este at do dolarioat sau e3- iat Int plombarea li nu arf sufient, este hecetar un fatamont mal complex. Dill esto Cratt pn la rdScina, ar api aopert Jo 0 {eroanconfecjonata in aur ia de au 9 ple {ind sau porelan ab ‘Coreaneor de portlan Ise poate da culoarea = | picioarelor. sus vl puto) curtpera Incaharan coeds’ Lave sence] ta cu dense picorukgseu cu ‘unto Ing iva prezentahcorect in soceiate. Pentru 5, anolimpul. Propune sa ascule aceasta uncle este necasar 38 fi} mal tent cu uta 91 cuatenia| Povestre un coleg care In opnia ta are oasté. Incercal) 8 pull) rspunde DA la mai mult "evo! de stature tle inrebri, cu exceptia color de la punctele 2,4, 5. Perry 4 unete, reretém dar Suntali negljenta), Sub 4 puncte nu rea suntelagreabil de priv 3 poate nici nu mirosi prea ine. Este timpul 88 ocupay mal mult de corpul g de {hula voastr,Iirebarie de mai sus vor un pri Inder, aaa. ; ; =>) |] T hcoped cop vata mare; ®:inbrichrantea putts aca nopten a pa & nici ook (CUEACTIONAMTMPREUNA >) ] f'tep oe pola 10 Acoporé mio oma, 1 Imbrcminton doctor 12 tefl la Ing = Frovscamte jul rupt B {Ismet oir vob sa oe...2 nem do vr 9 neat do REGS toad rachgtvcca 0 oy asi, 4 Incajamitea cu blané se ecomanda pe timp de... Confecfonat dn material mpemeabi 0 Se Misael hel laa Fest rocomandst pe mp... 6. Cu pore ool. 7. Pant bul dlc 4 Nate recomandat pent abicaea gone, Materia pot pnt gosee, 10, Mis neplcuk Al iciareo. 1. Inclfintea mu rbuie so "2 Incdtaminta po imp pois.AUTOEVALUARE A). Test de autoapreciere a igionel personale Incercuieste sau subliniazd rispunsul cox! corespunde, 1. Pune mainte pe mas cu pamele tn jos. Cur rat unghie? (scurt tia, fr acumut de mmurdarie sub ole et), Da, nu 2, Ricu ine baemaia (grvoel/? Este curata sau ri? Da, 43, Privage la incilfimintea ta este cura sau nu? Da, nu 4, Thal spilat az} dimineata cu spun gil § urechile? Da, nu 5. Gulorulcimdgl, pe care asta por este deo curdjnieimpecablla? Da, nu. 6, Dac’ cineva te invits acum In ospete, te ve sim incomod din cauza c3 corap ti nu sunt “proaspet”? Da, nu 7. Dacd 88 anunié la momontul dat un control ‘medica, vl fi jonat cin cauza str leno de cyt Da, 8, Thal cura az imineata dni? Da, nu 9. Paru este nepioptinat, gras? Da, nu, 0,Pe gulenl sacouli, cSmagh i maroata? a, nu. ‘1.Ainigte pete de grsime pe ancl tale cute In tinpul cfind mancai? Da, nu 12 Toainte de igi dn cas, ul n ogling?” a, nu 18,Ain poset, ghiozdanpieptone,oginds? a, 14.Astite-l folosit de parfum, deodorant? a, nu 15 nulla 320 ai fut bale, dug? Da, nu ‘Se marchoaz’ cu 1 punctrispunsurile cu Da a nebo 1,2,34,5,812,13,14,15, precum raspunsurile cuNularestlinebar-6,7 910,11 Daca vet objie 15. punci, sunte ordona, respec igena personala Inte 15 gi 10 puncte, probabil cf unele regul de iglond personal rule Fespecta. Sub 10 punc va sttuim sf tent, fines nu sunt) ordonat, nu respectaligiona Personal gl asta vor observa cel in jul vost AL Adv Ma spl pe din dupa fecare masa Peril dingo dureaza 5 minuto “Amacasdiolrus8 individuals doigion personal, (ind sunt rac g tugese sau stranut folosesc balta sau gervoele de unis ovsins + Inirod unghie eu din 1 Folosesc prosopul de bale pe care i uilizeaz gi ‘lal membsl dn fame; “+ Mi pal pa mini iainle de flecare masa si ‘dupa co merg la toalts «+ Imprumut pieptonele mou gi colog! de banca {Imi spal ploarsle doar o da pe saptamana B. AgaDA, aga NU + Dupa ce s splat pe dn, nants de culcare, Maria a mancato bomboana.(.) + Dupa ce s-a splat pe dint Radu a obsorvat ci era porila atl s + Duplt ce @alergat a foal a transpca, Dory se 8 cu antpereprant, ca sf nu miroase, de ‘20eea nu @ neapara s8 mai aca g dug. (.) + Diana are meres batt cual ih uzun...) 8). Retine ¢ respects 11 regull le igionel personale 1. Faci bai do 2-3 fn sgt, vara in 2. In inoiren pl! floeneo spun, samen, soto 2 Bins crt iminoat sora, ups core nasi co cyto gure, 4 Wot pin et non oner 5: Ih stu ung lama poste care 5 Zope paste focare 710 6. Spe picoorl,organoie gota gn jr runt sara inate do a 7. Schoener de compo mao, cioapi) ae 8. Lona do pt 0 schinba n dopants de ‘ral de muri, dar naa doch roa, 2. Lenora ce asi cor sunt numa de floss rsona 10Ptstecsh inbriimintea 9) incense Curate Le spel, ch, suc ature end ste cant 2.1. SANATATEA MEDIULUI Tal c9 ne inconjosrd pe io: ae, pele, soll pdurle nocesar sje pistrim Sinbtoaso 1] eecicurate. a pastra modi curt insoamna sd nu aruncdm dopaurio In un, zur, fh frestione, prt ete Degeure se clases n dou cafagoi {8} Degeurile fiche ~excrementele, lturlo do la progairea bucatlo, apa dupa spéltul copull, fer, poder, apale de scurgere del rteprnderie industrial, apele meteorce otc. ») Degeunte soide — gunoaie monajore, rsturi do la bucdtrie, uni de pe sada, bigars, © ‘rezuunle industria, cole dela abatoare,cadavrole de animale et. H DDeseunle menajre, indistrale sunt deposiate in ocurlspeciale unde sun prelucrate ln acolagi mod 80 procedeaza gi cu apete reziuale din apartament, dol Inteprnden, A. Apa gi sanatatea | ome pot preven rn ses apt curate, Cea msl und ep de "aut cea din eas do op pea ocala. Fam cae ia _ pone o canta sufonts cops pea dn rte cum “‘loseaecs au ma pune ear Ge itis Est fore pos ca apa | rate sso soba mise amie care epun de ap potbidelarleaalzealtpotredice umd czar do boa, Gach poss aun ap imptia Contain prin evacures mtorr ecw a polo eine departs deo sired ap lot pen git, bah, nba =a spa: oree shim copare Ge suede op pte Chir dara ap ee impede en pele cone micro. Soe po prevent pn ererea apd bt, dach ext igrh srs. de a |PsFenm pt pasa spe cia cas pt pasan ape do St salivaumwanjg 'tramose et scope acoteres ape dn vs co cans ea Cun ‘nul ina teu) | pote erat: nelassnd pe rimeriB-\bope maine in vas sau s& bea sitdaseinamoie | retanel re | degeu ~matoralrezul- ‘at In urma unui proces twhnologe sau biologi, care nu mal poate fu lea ca alae ( Artrebui sa stil: D > Ge Inseamn’ medi Refine! + Bautrlo racortoare cu consovany, olan leant mare de sani iae + Pont apt sz, consuna apn sue atezat (apc {eine tra conser eo), ap plat bi + Ghee eto o ata ph tana aePH fintin outorzate. (>) Cerinfe pentru Introfinerea fantanilor + Fleting webule arpasad pe punt ‘anal ol ered gospodnol ca Sie eve. souyerea spent moto be, ao dt do ot pun 80 met | eloalt de rope do guna, do site odo cantar, do gra, dopa te ingrtgrinte mina toxin Chimie deat srs de poh + Adanamoa 68 ang cal put ldo rat sever zn (mal pun eam + Perel into vob 8 fo consul fin earamied lava sau beton. | + Penins peoo tin do plus apd de Ta supra sl, 90 ‘onal ganjun de scurgre do la ‘ant in cect opus + Peni a proj tntina do cidera ‘ert obecle te constuesccapace ‘scope «ea din nti eo muxergte Inca ‘uli care tocar Pompet nals (mecarice) 890 soo rule in oropirea nt Eno nocasar 58 Se reepoct daar de cel pula 50, + Rom mengjrd urs ibe 86 ‘mina pn sist! de canazao, lari sbsenje canta so colecuazd In hamalaermetion co ovecurea ‘ier, + Locate pontu trou 38 30 fio lao dtana de cot palin 25.m char Smal pare eatin. Nu ert. pésaor 3) animale site aproape do fntana Tn cost 2p mt te tebe 28 fo ons un gad Cal putin 0 data fargo a cule 4 ‘Senifota anna fu solu co contin = fier (100 180.9 for so lat m te pa din enn) + In masura rocbiil,fténa webu ‘eparat poriode A\Maborater de creatle B. Aerul $i sindtatea ‘Aerlimuriicat provoaca difete bol ale oamenior. Dac ‘incasé, stad, cur este murdar, asta Impuriesaeru, solu ‘pale gi poate provoca difee bol, De aoeea daria nosstrs| ‘te 68 pasta cuajena in jurul nostu, Purtatea aerulu In inoapere se realzeaza prin | + aerisiea sistematich aod, broulul Sau prin prozonta| ‘entail in incdpere “+ dereticarea zea a Inciperlor cy Insturarea meticuoas’ ‘2 pafull (epalarea dugumeeler cu cirpa umd, stergeres Prafull de pe mobile, aspirarea ll regis etc.) [+ elosireaincaitaminsi gi 8 imbrécéminte de camerd, de schimb, “+ amenaarea foculul pent splarea Inctimintl la intrare inlocalr, amplasarea slergatoarelor a inrare inocu rztoare la nrare in bloc et. Esl cuneseth 0 asemenes private? Co ar putes seeping penta achimba stares de hc? RETINE! ‘Asa vaf ma curt dac at in feat t,o nj casei {ale vor penal cope! arbugt. Zona veri no protjaza e puree sonar ‘en post cone dete mierorganiame, inci patogene. ‘lmnai de cite asmon animate blnav, care pot cont leraapéndea infecor sorogone (arpa, ier, tela sca ‘na tosea convulsive.) 90 oom ard de substan orc (ae 2s de apart, adres comstbiukt da be, ebminaio Inor doin inroprindor aust) Cea nrg usta inbibta def ge gaze oxic, do ‘e2duur pag micsobl ete mal pecubasd decd pole eco, ‘Joaroca lod tells, pin umezels,aacu micobIOr poate powoca dent bol alee, oy Ca, LL Rezidwunle menajere se dopesteazé In sac 1h, cul ete. gaunt ©. Solul gi sndtatea Solu poate fi poluat ce dere substanetoxice (postcide,substane potas, resin mensior Slindustial ts ost un meds favorable dz ‘oar a mroorganismor Subslanale txice si micwoorganimele pao login din sol in contact cu apele subieran, aru, legunel, ute cereale pot proveaca tere bot Soll so psteazd cura dac nu se ingroap In ‘et gunoil necompestat cn gospodice, nu ae vere duro sunt locurle de ocihna penty nots 1 necesar permanent sa le past carat. Asta Inseam c& gunoiul acumulat in gospodde \deseure dela constr, lueurile vec i wate ‘ambalajete 9 punale de plastic, cute de conserve hate, resurle de rand otc. nu se anncd In [dure gin oie alc, cso duc la ada de gunot ‘Gunoiul menaler acura in ll, ct con tainare cu capac esto evacut exci ia qunogtle ‘ulorizato Precizeazh cum pot pitrunde substanele toxice §1 microorganismele patologice din sol In organismul nostru? RETINE! Gureilarunest in tur pa provacdpouorea. ape, ome pal D. Prevenirea bolilor Bolle pot reverie orn colectarea corect a ‘qunoil ¢indopdtarea lu sstematea ‘Rcumularle de gunoi improvzata, noau- torizate. neamonaiate sunt porcuioase gents sindatea noasra din mote alrag din vag bons, sbolant,goarecs, mugtle et, care otf transmitral dioitr bol ‘Gunoull menor rebuleadunat in gle cu ca- pc, pasate departe de alimento gi ovacuatezn- Fe: Gunoiul se dopozitoaza in curt in pubole aco- ptt cu capac, lao stants de 25 m de susele fd ap inocu um, unde nu pot junge cop ‘i animalee. ‘Reale unde nu exit servich comunale de colectare 6 Indepérare @ gunoul, Racare fami- ie tebuie 8 supund maximal rele reziduu- fle monajere acumuate §1 reutizarea for tn spade, | Tn gospodirile unde so crese animale, uno ul de raid (baigarul, resturlefurjere etc.) se ‘depozteazd pe plaforme speciale pentru com postae, la stan do 50 m dela sursa do apa ‘Aci se pot depune s esturiealimentare din au roll mente. F Wu se dato Ta guncis | Jublice ~ fumul care se fe Glsese in fecal, O masura imporanté, pe ‘are fami o pot ua pent a preven tans rierea mieroblor, esto ovac- tates materilor fecal prin folie laine, coselelor (wean. “+ Latins, cosetle (MC-i- le) Webuie curéalo regula, deziniectate, nite acopente $9) dotate cu hate genic. ‘+ Spalai mainlo cu sipun dupa viatarea WC- Ul Maile se usucd pr stergerea. z_7) ‘1 proaopul persona, gene de nied folosing sau usc elt. ptsento scvaton. Apa mua esi favorable panty Ges: ‘Ginaul menor esto evacuate aor calla de ce sori da stubs 9 gcumuat In gun spec arena Sinn ara ocnaExercitii ~7 Analizeazd textul de mal jos ‘9 réepunde la inrebsrk: Securitatea ecologicd Intreprinderia, cu deosebire cole chimice, metalusice, ‘leciric,atat prin degaaile In aerul atmosferic, evacuarea ‘degeurior in bazinele acvatie, edt s\ prin impurearea soli distug frag fauna,provoacd dee bol ale emul. Tendinja de capata roade mal marl a dus la apearea ‘in gospodiia agreal tease a Ingragamintslor mineral, pestiidoloe gi ericdeor. Ca urmare a supradozii lor, are loc poluarea si degradarea excesiva a solu gia apelor ‘sublorane, Din acest mot, deseor! nu sunt comestbie Iegumole 9 ructole care absorb o canttate mare de aceste ‘substan chimice ain sol, ar apa din anti une cal nu este potabila, devenind peniculoasé pentu séndtate '2) Cum pot sa dstuga flora fauna inreprindone? ) Ge consecinje supra oxganismului uman pot avoa folocrea produseir almentare cu cont dept deo iminrale, petide gl eric? LRASPUNDE: 18) In costar sea sursele auto- ‘izata (sigue) do aps potabis din ocaltatea ta? ») Din care surse pute informa espe aceasta? (AL DEMONSTREAZA CA POT! 8) Determina care sunt factor do ‘baz co conte la poluarea ‘mod inconjurdtor? by Realizeaza un poster cu ge orc: “Ocrotif natural Aer apoio, solu gi purl curate ne dou noua sanatatl Sees ara lactte | perenne emma ae [ee a ras ite a lear do opurare (CLACTIONAWNPREUNA” >) Etectueaza observa in local. tatea ta roeror la poluarea me- ilu aorian, aevae 9a soli cu posible consecinte negative ‘supra sandtati omulu. Ce poh propune penitu amelorarea sit- ale? Informeazi-te si rispunde la intrebarile de mal jos: + Go Introprinder care polveaz’ ‘eral apa sau soll aciveaza Inlocallatea ta? ’ + Cum ne putem proj santa tea ileum mes pola? + Ce ar trebul 8 ntrepring ‘membrana pent 3 ‘micgorapercoul polusit me- li? i Pastroaza curatona Me / 2.2. LOCUINTA MEA. > ( Le Lonuinfa este una dnte cele mai importante investi pe care o fecem pe parcursd vi. In 69 ne 1 uicatrmém, ne odin sine ‘sinin ca acai. Fecae camera dn ocunt ete mporanta sare ral. ‘Menfinerea ordnil in locuinfe Intro Jocuint se prevad uimatoarele Inclper: loca, comund ormitoare si ausliare (bucdtire, anttou, grup santa: baie sau dus, ‘losetul camara sau dulap de uz casni,baleoane, trase, lj) salle. > Decocsienecesar " “Blocurie locative se Inzesteaz’ cu apeduci, eles’ de canaizare, sapasamloounja —_aimentare cu apa ferbinto, nealre conraizati sau autonoma, vente, | inowdine? | uminare elect I nstali de tnsiune mica (ado, telefon, televiaune), ‘arin raanele gaziicate gi cu alimentare cu gaz CCurienia lecunfel este © necestate i ea 9 Inteine prin mal multe | operat | 2) Zine: = se sterge pat se spald pardoseala dn hol, uct, baie, dormir, Se spall obectlesanitare si orie recipient murdar, | se indeparteaza degeurle dn cas. | by Saptimanat se face craton n fost locus: Locuinfa este focal unde) fiecareporsoané se © secret de pat pero DICTIONAR ) Trmesria ~ so face curafenia gonoral foarte amanunft * Se pala perdlee, geamurile, ui, * s0,vor face mii ropaati; + se cura cogure 9 jaheabune, 0 cura covoarele marlin ar ber e cura husele care acopera medi ‘se cura parchotl si pardoseala; $6 face ordine In dulapur, inclusv in coo dn buco; Se debarasoaza periodic locuinja de obiecte inte; = 8 face dezinfeche, dacd este necesar. Papeduct~ sistom de condte care transport apa do fa ooul el do cap: Rotine! + colo undo este muri apr mus, gandac de bu ‘ini vagabona, care pt rans at oir bl + Nute canon fda cu uno in prea zl cu gun se rectActivitatea in apartament _ si intr-o gospodirie faraneasca Des. 4. Schema unu! apartament ano lelate utband Unde tocuim? 1. Unde a dot locust: tno locus de la orap eau de la eat? Argumentoazii ‘pina prin anaiza unor caacteristicl con- cole: comecta, aer,galgie, posit e rereaje ec : 2. Ce este comun LA rte tee 9 copoltie, elect ur oN ‘ocalitajile urbane? Efe 8. Compltoaza taboll umator: ae = cin [meow | “ee | wae cae Eso recomandabil_ ca fecdeul_membru. al {amie sla plaiiets 0 camera separata. Dar ‘esponsabiliatea Mecarl rembru este mare pentru pestra in oraine 91 eurafenie apartamentul gt locue ‘in prima Laborator de creatie es. 2. Schema uno gospodi anos ‘dnt locate urls 41 easa de loc 2 verands 3 phn 4 — uct do var 5 foo, = fants 7 haber 8 —curtoa gospodric — lo de compostare; 10 ooo ~otul penta trae; Ss y Rerduunte menses se dopocteacé ac, lst ate Exercitii Tn bucilie se acumuleazi permanent restr do la preg hrane! oj de cart, vase et) ambalajut do a produselealimentare (vase de pas ‘ic, cli de conserve, hart), se foemeaza taramiun 46 la pane ot. Toate acestea gi allele ee pésrea- 23, de regu, la bucatie sau balcon, Inirun rec ent (cldaro, cto) inchs cu un eapae pant 2 permite accesul musielor, furicler ete. Galeata cu ‘uno zn esto alberta in containere special ame ajate tn cute ‘Avesta ofa arunc in container abl de pase ‘Sunt constr speciale pont hal, eaten. ‘Dar tu Gum procedezi? Unde arunclresturle menajore? 2, Exist In localiatea ta container speciale pentry resturia 2. Cum se ménuiese, undo so utizeaza scare sunt avaniajle si neajunsurie ustensieor folste pen- {nu efectuarea curajeniai in lacuna: matura, agp ‘ator do pat, mopul? 4. Care sunt insecole gi rozatoarele ce pot fin locuinld? Ce parcole pot pezenta ela pant sé nla g ce daune pot provoca? Care sunt met dole de combate a lor? omen “ Hai sé ne amuzém! wae ey a hin bh ee LL RASPUNDE: 8) Care sunt principale tnciper ino lou ina? ) Cine a trebuis fie responsabl pentru ps twarea orn 9\ curdtenel ntact? |, DEMONSTREAZA CA POT: 1. Continua idoea text E necesar ca fieca- re membru al fai s& contrbule la pie ‘rarealocuinfe in ordine. $8 nu permite ‘acumularea de restr, care pat focal de bol Flecare cop posi ajta pari a 2. Analizeaza starea apartament, case de locuit imp deo 2,0 sptimana, ona. De- termina care sunt responsabilie tale po parcursul acestor perioade, |W, ACTIONAM IMPREUNA Elaboreaza un regulament al fami unde vel speciiea drepturle responsable fiecarui membru ‘care locuiegle In aparta ‘ment sau Tocui{a. Prezints acest ogulament lrinplor gaa parerea lo. Informesziste cum sunt rspectate ‘gle curstoniel de mal jos: 1. Pistoaza curjnia la lou! tu de Wer Ia onl cas str 2, Pasreacs curaena Inala ta (sarge pau, ano toate rue aloes or ete) 8, Pisvoazd cuajania In e358 (apartamonial tau, Ala pnior na face ern In amor parame), cute 4 Pisa oudjena in. 388, locale publ, anspor. nadie, la mun amare unde 1 afl Nu aunca ‘la. bombeane,gunele de ‘mestcat etn stad, pire roe 6 Infocus cases cogure gofo do guna! penn acumulaoa resto inutizabe. 7. Rezduurle menajere so depoziasza Ih sac, ‘az cal, contanare ee. car tn evacate de serie do sake, 4fafa fe fcoal, In strada— poste ft Sinteza si autoevaluare TaD apa de a BS NT ors eanges pe tears vaso ar 4, Autoportret al comportarii civilizate St [nara a np 2 s ‘Raspunde cu sincentate, prin DA sau NU, la urmatoareloinrebarl (pune semnul X in césula care se 59” [Disc eu voce tare cual parsoana? = so polo apne ta) Pog i hr pl pO a St [Teipaleg a groacbs inte de org specaca it f= Te ma [ae sb stun bs. pron de runetos a ad? 3 7 [Pes rr poate estes Te oana elo?” — r [Ss [Reso tae ele lovee an natn? [a [ee a opt nbn eataronsa? z tiara wae ase 4 {-3-fe git snepe ar: dines slosa 5 [65 Flose seston de inana riromeunls? — [spt go pire niece sat ari decane? t 6 ler 38 Spent ts prsore on te? 8 Sane became muro resist? Ear} 8 Pred arenir in reo oboe sa ace ge er $-frebavaes se edo leyrea Oca? = ¢ [Faust un rt dosent incamorie cco e $fi.coumen Fue $ 0 Sal poses o yrs eines? = [rac pater a7 ‘ tel ke faces spo intonoa GET a fp ra z 5 107 apa org a ea pe, GIONS a ‘cum pf sac autoporetu, evade la tot Tit ft sg cd mann? TT —] | Acora cite un punt pen Hecare NU formula a numerel 5,7, 10,1, 15, 19,20, 22,25, 4,42, 49 <2 [A pals etre gore —e 15,4, 6091, 2.9, 54 85, 0, 6, 60,61, 62,60 ete un pun pont DA la cae hrebar 13 Fac com 9 Ceicteaza suma pnceor nut vez unde te see 1 [Sa pies pS 14 Se olin ar a pest puneta ong ain pti amare bunt pray ote 1 [gu antl avers slr de rare de pono? eas [Hr Senne! toners? . 7 2.6065 de punete fa near grag, dar po ino repee usr acu: “TE Po ape eta och gu pSHID —r ©, £4.59 puncte a acune dest de seroase, ’ebuenoapéat se Indep: 15-[Tonin ni dock ot ni ip we conga” —— = 4. sub 94 puncte: a lcune mar, dart po dopa pin porcoveromat Nu te descurja Zeca ch coisa cus)? 2 riod Umeaz’ Inderal A ug continua! Nu al revs, conn 21 ras cme sks? 2 11, Completdnd enunturile, vel rezolva rebusul “Mama sanatati” 25 [rages pte ve ae? = zB tar aur silo | é 35 [oresh cog n rp or ae a? 3 3 rH 7 } [conto nee cre pres nl a mi Unde nT i 37-[focseg intdoaa un iba es? = 3 2 R Sr [peo fn sla pure? “25 +2 2 Je auparao obsorvaienecrepta? 28. 4] [ x 50a cago a c I 5 [Fa eee oes se ced i 3 i aan ee rt op aca = 3 e 5 il vr bone cd spawn nearer = 7 z I Sill eet ce one ca = I torr pal ein ot pcan ue 3% a [ 1 —F35Sputdsuns runes! une persone pane sic oa? % > + lst dah ve eid un vot? zm | im sa aeie z = chp ee : 2 1. Sandatea este cea mai scumps 2. anna mama sinaai. 3. Tutunul a afecioazs.....-sanatatea 4. nirun corp... 0 minte Séndloasd. 8. Pasieaz64jséndlalea Tamooss Sovran salpe Sonn deat ri sipaeoara ates ee” [Arf din... 6. Paza buna toce primo}... 7. Alcooa si ‘sunt incompaiil8. Manca (oaauren ta = 2.6 rim, gin......ca 88 mancém. 8. Ff cumptat in Ip pt sou vc ac a pe oe rexel pole lei de ct 3 Frere seas une noc =| irene grgels at) espe cnet ole do reajo? — es punch | sity ole pao pacer ‘ [Rosiogolee peo pe pani nic?” = Mesojul rupt ciclo oe ele? gnc pa? - sambeez8ragmenteeacestu mes) svi glo Cite de esa = nce axa? = ind do nlopcione. eos ano copariner de eho s eco stRARE rin cain renee ie VIL NU Ekey, SA 3.1. HRANA SANATOASA FE oade important sé ménncicuplicore,darla fel de importante. mncarea se sdnatoass. LUnele ide! ralionalo despre ce Inseamné hrana sindloasa sunt absolut corecto ~ de pl, * consumullegumelor cultivate in réidind. ite isl radifonaoprozint riscur pentru sénsate~ do. ‘exompl, 8 mando zie carne In cant mar Pov nor sud recente, cara $i grim ‘animale cant mari sunt dundtoare. Organismulu Ii sunt nocesare doar candi mic im In ecare 21, De apt, cu cit méncém mai pune gril animale, cu att scad rscurle pent < sinatate 7 {A Calitatea produselor alimentare Canal, pos, pai fone, ort gk de carole st savor bpan hs Snon spt fo oh erg, So cro Sapreeetal mven ect deck eu tt anu ent gin ioc wnt Sor ge pie warn 9 uous ua lo |eanlal cto sometl pc! ara reas eal Five vanisfem pence tac aon gee een |eeganrtaay einen hye cnet coals | ae tt vega ranae mocioue i poventes coal # sot ‘Sewanee Pearse y cis sat prea nest co atem nnodgteshanie de stvonaje carnal dots ncaa Sook act rie. rene oo otis wnchn ct mal mae |p toeuncu ce eo, loc len snes | Soi yesavte pecs ansaid poarpet sons [gseserastonee norton C{ Artrebui sa sti: |) cc sist: | ) > De undo ogt ifort pen | lmeriai sanaioas? ) legume si zarzavaturl din grdina propre. Fructole sunt, de asemenea, E nurs foarte bund do viamine gi de substanla minerale. Tebuie 38 ‘caneumdim fate de sezon gis psi cd mal multe fructe de vada ‘a4 salbaice ~ conga, uscate or conserve _{ Nata einen, {ini ct t J DICTIONAR. oA & a w 6 * Hana inesarna fu dose plore, cn rimul rid state Mr {ular cova cs bem gins. + Trel'a¢ man sine cat al mar do caro, pine, pat de coral copula Spo de ogu hl. ‘area ea cos nto- | eat oar Eee B. Grasiml $i leguminoase CConsumul de. grésimi animale in cant rea mart este unu din principale riscui pen ‘inate, Organismul are nevoie de rim In anit it (Grisimila so clases In saturate gi nesalurate, Grasimie salurale se gisesc, In prim rn, in camea de vaod, pore i oaie ~ sau In feo Droduise preparate din aceate fol do came gi fn grdimea lor, cum sunt cdrnaji, plcintle ‘2 came, hamburger otc. Excesul de grdsimi Saturate poate duce a bol ale arterelor nimi, fa Ingragare gi obeziat, ‘Grsimle nesatuate se gatose In camea de peste, pu, curean n oud, fasle glint, sominle fe foarea soareii $1 produsele car lo. contin Grasimle nesaturate prezinta. mal pune escar at, In cant! prea marl, toate grasimile duc Ia ingragare, cu riscurlle amintite ‘Agodar, In loc de came gras of sarin campéra! cantly mick de came slaba. Si mai bine esto 24 mincati mal mult pesto de orice fel Mancarunletradifonale din favo gl din alto leguminosse sunt hrantoare ~ le gai, flosind Ina ct mai puline grésimi animale st evind rail De asemenea, Incereal si nv punet ftdsimi in supe eau corbe. Regula goneralé: cu Cat mancati mai puflne grasimi, cu att © mal bine pentru sanatate ‘cerceteezs de co ar trebuls8 consumam cit mal tine gris? Ce ar rebul 8 consumam in loc! Droduselo cu grim? ‘Studiazd importanfafolostlloguminoaselor pentru organism. ul ©. Produsele lactate, uleiu! si dulciurile Resign ene ees Poererg greener eee bal sew eaten tp Pega Nee rename eee ea eas eee erento eee Seneca Gore acs Bey Peele cel borer prel peed ee eterno eae cae ecmeraeni ee sneies pase oe ees en ee vvsonce ts Be et ae ison aces ete anaes See ree aanen ee se een ea peta cian aa neecaserin ceeen ae sce bee eae rear ea ee ee ort eee a ae eines tee een earner Pe lapel — se Explicd de co dulelurle ar trobul si fle Infocuit cu produse lactate, fructe sau legumeD. Profilaxia intoxicapilir alimentaro Alimentele crude (nepreparate) sunt adesea periculoase, Acastentebule splat 9 gate, ‘Alimentele gitito trebuio mancate Imedia ‘acd mancarea a fost pastaté pntry mal tre, reincdlarea trebuie fScuta_ lao temporatirs Scion de mare, pena a pitunde mnearea in profunzime Este important si cunoagtem: prin prepararea alimenteirmicrobi sunt Asus. Alimentole trebuio 68 fe bine pregaite ~ mai ales camea ~ (de vis, de pore si de pasar); ‘mrobi se multiptic foarte repede in ncsperea calla. Mancarea trebuie consumata. medial up oe a fost gt, ca microbit = nu alba tmp 8 se raspandeasca gi si profucsImbolnavin, fdacd’ mancarea trebuie péstata mai malt do 2 of, ea trebuie tinue ferbinte (a peste 60°C 85°C), ela ooo (sub 10%; + dacd ge psreaza méncarea gl, ea trebuie relncaiztd lao temperatura ct’ mai mare inainto dea consumata + alimentee cde, in special camea do passe, ‘conjin microbl. Mancarea atid se. poate Contamina. $1 prin col mai mic contact cu almeniele crude. De acsea mancarea git #9! alimontole crude true tinue Ilotdeauna Separa + cali, tocdtorul gi supratetele pe care se pregateste méncarea Webuie bine curi{ale ‘dupa cose progatose alimoniele crude + laplole pastourzat sau ft proaspat esto mai sigur dcdtlaptole muls do la vaca ‘+ cdrpole pentru spalat vaselo si cérpele de bucdrie tebuie schimbate In fecare 2, dacs E Prevenirea bolilor + Bolla pot i prevenite prin péstrarea alimentelor acoperi, in-un loc cual, lar produseealterabile — in gir. Informeaza persoanele din jr: + iorobi de pe amentepotpatrunde in corp luman gi pot provoca bot. Dar alimentae pot fipastrate curate prin + pisrarea curatonsi pe supraflele unde se Dregateste mancarea, Micrbi se dezvlla in locurie murdre sau unde rman restr Jo rmancar: + pastearea alimentlor so face In vase curate 5 acopenite, departo de. mule, gare Sobolan| si alle animale, Vasole care 0 Thi etang sunt le mal inciate. Fil prudent! + Nu procure produse alimentare In sired §11n pelle improvizate, deoarece ele pot ficontafacute,pitate gi ransportate In ‘condi imprope + In picle este interziss comeriaizarea ‘uperclor de camp 91 de padure: con- servelor, produselor ‘cuinare, salatelor {abrleate i condi casnice; patsril cu ‘tema in condi de arabe; produseor al erie pet cop planer med Intoreseazdte de a ucrtorli medical cum am putes $8 prevenim intoxicate alimentare Si realzeaza‘un postr Informaty pent ten aig in casa Fe B. Mai multe exercitifizice ~ © sanatate mai buna Un element pozitv aparut in stl de. vial ovcidantal este C8 tl mai mult hime merge la Hue pe jos sau cu biicleta, iar una fac chiar jooging (aleargs) pana la servis Joggingul poate fun Weru foarte bun, cu © conde: $8 {opt efotl in mod rept. Daca avel ses la piscina, Intul pracicat cu vigoare ramsne cea mai bund solu ‘Exereljlfiz stopeaza imbstraniroasistemull o20e, artculilor 91 mugchlor ~ In spacial a ‘mugchil ini. Lipsa actvtai fice sporeste fin’ mule puncte Ge vedere riscurie pent Riscuri personale: boll ale ateelor ini Infarct de mocerd, tensine arterials majrat, ‘modifi ale Joule! compu, IngrSgare. si obeztate. Flecare persoand trebulesingurd s8 determine ceind si cum ar putea face mal mul activate fei, Do exempt + Taco cova mai mult fort fic im munca din casa; coboral din autobuz, toeibuzcuo stale ‘mai dovreme gi morgen tm alot pind acas Inloc eWay il, weal pe scars ncepet $8 practical un sport + Incopot cu eforturi mic, {NU face prea. mul, prea repede. Urméij cu alee reatile organismal, dacs. apar ‘ameal,orfur, durer ‘sau senzall de ‘boseais extrema insearma 8 af) avansat rea pode + acd nu avo probleme — spor) progreshy rata $intonstatea efrt fc. ‘+ Fava ca obletvo jumatate de ar do ofrt fake moderat spre inlens, de minimum cna ot pe edplimand, Moderat spe intansInsearn’ 4 ajungel 8 respira cova mal gre, dar fr 8 gala, E cova absolul sandtos. Tar daca ‘mug tucreaza mai bino, la fl so Inka gi {8 ima, Mal mult exerci fic In 2i— ou at ‘mai bine pentru sanaiate, Caleuleaz4 cat timp te afll Im miscare po parcursul unei ile? Crezi cd este suflelont? Stiai c&: + In anul 1817 a fst nvontatabicicleta, + Voli steal dolla sport in ume ca ‘popularitate dupa fobal ‘gale $i ghidon si era construtétosta din lemn. + Un om face in medie 2500 000 de pasi pe an. C. Cuce va este migcarea de folos? ‘act duce 0 vat sedentard, aval un sti de tp ‘occidental ~ acu nun orag, face) © munca cu fred redus de efort fii, calor cu miloacale do anspor in comun in loc s8 merge) pe jos ~ este ‘isu de ava perde forma fica ‘Migearea duce la 0 bund conde fica, Avanljele acesteia sunt urmatoaree: inima §| plamani puters, Cid eheva are inima gi plmani paulemic inseam c@ are un sistem cardiovascular ‘fica. Inima gi pmanl sunt puter pot uriza ‘xganismulu! agen nuttv din sange, precum gi 0 ‘mare cantata de oxigen (Ce voi realiza: “vl reduce rseu!unor boll grave le nimi, vet) ‘va att obeataten, cts unoleafetun! minore ‘cum sunt ecole + Yel avea mai must energie portry lucrurle care fac placore +8 vol sim mat santos. Exerciiu aerobic Termeni de aerobic Inseamna ,ou oxigen’. Cand faceflexereiji aorobce,inma tucroaza puri 3 ss ea mugehl cael 8 Tunconaze al ie, Exerc cm Sunt pasul sla, alergarea, mersul cu bic Inout acolreazh bale m9 ira expo. Exorlful aerobic In gedinje de. 20:30 minute vi ‘fer cole mal multe avanaje pentru buna condiie fala,D. Cat de puternic trebuie ‘s& lucreze inima? CCind exersl,trebuie 8 tineti cont de ousut ecomandal.Acesta se poate calcula foarte simp * Caleula pulsul' maxim, care este 220 minus vrsta pe eareo ave + Pentru’ a objine nite tnferioars a pulsulul recomandat, inl pusul cu 60% + Pentru obin ita Superioara imal pulsl maxim ov 85% + entra masura pulsu, lava pulsl timp de 6 secunde, Adauga la acest numar un O pant a ‘ala rum de Bat pe minal, + Pentru" bind condije cardiovascular, exercile trebuie sa 's0inserie In liele Interval de puts recamandat, Inczea facut inainte do a Tncepe exerciile propruzise este foarte Important, pentru cd mareste flexdiliatea gi rolaxoaza Muschi, propatindw pent migcare. De asomenea, provine accidentela muscular. Ininte dea Incepe ‘exorijl aerobic, rebule sv Inca organismu Relaxarea dupd exerci ico va aj s8 adel respira a rtmul normal ‘Miscarea .do voio" esto un exerci pe ‘oricno 1! poste face, far $8 se simi caraghios Sau lipst de coordonare, Balansarea rater § 2 picoarelor, precum gi saturn rim muzic sunt foarte bune, nu trebuie $8 cunogt mig ‘complicate. Pent a objine un baneficu aerobic migcarea trebuie fie viguroas gis dureze cal un 20 de minute, cu cat balanssm gi sn mak ‘energie cu at va cregte mal mult im ini ‘Boj 2p’ dupa ora de spot, pont a rehidrata ‘organismal, Apa este un agent nutiiv important, cae tebuieIlocut dupa un ert fie rrr oferind o relax Pree ere ree rie eee eae Tnotul sau alte activité i activ! Vil sar bins? Viel st sin bine? Vel ol mal uth energie? Ate fact Spotl tx 0 modaliate forte buna doa te menine im forma, Te ath sé puteie UDI Tnbunsijegeuneyonaroa ini a pémando: Pot fave 0 mulime de herr cu prt sa Singur Nu neve oe io ech aust ducia veo sala defines secre nto a pate cova cores fac aco ina oi eaten ae + Phmb-o cole, mera patna, pio fa lea, mer al pe jos sa merge ino eu prion + Mtl pe jos sau ucla fa goal in oe sive auobuzul + Urol pe st noo i 2 Pim n pare ou ae sau cu ora ma iid jue cu ming + Daca1e dl la pl erg sau soarg desc pa nisp -e foarte sanaios peru + Band vrbept a telelon 18 exerci, cum a ‘dincorde sls relaxer mei absoinal Nuo aa te nme eat ta de vorba, dala cog inp exorsez + Dane! ene o cle ral s8 az cls 28 te dsert in alg! np aga pamosle Caxetoon + uml Care din actunile ice de mai sus i! sunt spociice $1 te? Pot! adauga In lista $1 alte ‘cflun, unde vel depune efort fixe. Planicd {ct mai multe activti! in care te vel afla in Imigcare $1 indrumé $i prietent (al sa facd ‘est ler cor eee ce CO eran apres es Exercitii ~~ Biers Wace ainice 60 de minute pe zi de exerci fice e vor aula £8 icnergic, sa a un corp armonis gine dezvota, 58 fivoios gi sandtos. aca ve sa ai un cop dezvola, ‘rmeonios trebuie #8 fac zinc exerci lee + Deschide geamul si danseaza pe muzica ta proferaa + Moral cu biccta, ole sau skateboard + Joaea baschet, vole, foal cu preter + Prott de ecare ocazie ca in, teats to ‘ezvoll 28a un corp armonios + Pune! un ening § alearga In jurul bloc eau pe lerenul sporty in lecare 2; + Mergi mal malt pe jos, face bine * Pune} picoarele sub Tabla pot 5} £8 zn ‘exer de abdomen; + Ganutlexunle~ de a 60 in sus, orcdnd,orunde, Inflecare 2 + 2 gantore mic otf prietnitt fack eu ele: mgt + Organismul nosis conjine mite ihe, de aces nu ia 8 bel mula apd — hdratoazt + Dupa gimnastca de invioare este bine 8 fal un us, te vel sim minunat + Practica minimum 60 minute de migcare sau ci fizice pe 2, Incepatort pot face cate 3 juni de exer a cde 10 minute lecare. 0 38 si co 8 5 Ciraseunce >) De ce trebuie sa facem gimnastica de Iviorae in care dimineata? (CICDEMONSTREAZA CA POT: ) Demonstraza prin exemple concrete ‘2 acivtatea filed vine 38 comploteze alimentaia corects, ambele find foarte importants pentu dezvoltara senatoass samonioass LACTIONAMIMPREUNA” Inijaza 0 actiune cu gonericul "Si eu leis sdnatos". 15 minute do ginnas- ticd de Invorare dimineaa, tn fafa gea- rmului deschs, te vor ajuta 88 fi sénaios $11n forma maxim la seoal, acasd sila Joaca, Planes 88 fac exerci zee tn fiecare zi Ineeares 28 convingl un pr {on a4 un membre a fami! #8 practice ‘exerci fie in fecare 2. Pena tnceput |W propunem s8 api exerciile fics deere - ae =" — (52.0 TINUTA FRUMOASA _) B- Desotteren Rid 9) RAFRUMOASA: neuropsinicd in perioada Fiecare din roi dorim'sé avem o jiu humoasa. Pent acaasta este necesor sf ducem un Gas ‘mod de vial sins, 8 aplicém zinc exerci fie, sé gindim pozitv $s ne debarasam de ° waa ee ap MEETE Sa areca: Raa anual de crestor a insti Jeste de 4-5 cm pind la 10-11 ani in medie de 6-7 om in perioada (Artebul sé sti) >) ‘A. Dorinte $i standarde de frumusete maior, nedepagind 1-1/5 cm a Standerde sie decvoltil fice Ie) eee) ee Spans es see hd es > cum poge seat ofnts| senna rmnecsonerarcnagrtek run | font Kronen et crate, Pino ong ssn —_ | rin muncd, cultura fiz, sunt strins legate de indict fic si pentru greutate, 51 anume o raté a) | Vérsta rae eres [Raine ar cece cecmencrcemirmeserintigs ME (Scores Stgcestet| fray fea aCe prezinigunul in cei malimportan inca santa orgaismut

) Completeza into agenda unde velintostuce ‘nar urmatoaree dt: fora. foam. fv fn asa corporal a ji en). (en) ria. user TERT dna deapt na slang (batt ina Inslare de repaus (aura maxim) dupa 20 genoa | cara grou de 3 ‘mana dogo mina slang | * Compa date dn table cle st clr do cas 5 Informeszi-te si rispunde fa intrebrile ‘de mal jos + De ce unele persoane au o fut mat ‘rumoas ar lilo mai putin rumoasé? ‘+ Ge esto mai important 88 avem o fut {furoasa sau 88 fim sandtogi? Deco? + Cum putom 8 mentinem 0. fut feumoasa? E+ De'ee trebule 8 control sistematic cesterea noast? reac = REA GREUTATH IN LIMITE NORMALE) | Sei pico is ro rib apr od ve it ant i] Mentinerea greutai si cal (Ar trebui 8 st | > cum. om putea nema 1 falta somal? Surplus de grauate so asociaza ou hiperteniunea ar- terial, bolle de hima, dabetu, anumite putt de cancer ‘fi sla esto probloma mai putin abut, Ce inser 1 o greutate normals? Nu sa dat un raspuns exact pdr ‘cum Copll supeaponderal au neveie de un ajuor special pentru alegerea de activi} fico, det care sale pac’ ‘aro 8 conga calorie adeovate Calotle reprezintacanttatea de energie po care o ob- tine din consumaresalimenteor. Toate alimentele conga alr, Exerile fie consums clo, Cregterea trepata '2 activo face zinice, cum sunt mersul pe jos, urea Scérlor,cctsmul, pot foarte folstoare pent consuma- fea calorilr. Cu cat Facey mal multe exer cu att mai ‘mute calor se vor consuma, Pin uilizarea calor, exe iil poate ata la menfinorea une greta normale (Daca suntao pereaand activa din punct de vedere f- 2c, flo schema care urmeazs, pentu a va determina nivell de activate, Daca suntalioarto act, tne mite: {olos mai muta energie ardel) mal mule calor decBto porsoana car este mal putin aciv {Greist normale se mje) | prin pracicarea still de vif sites, pez pT, mca propia eee ecto eo ahi, lb, stain ces, dover gant cloneoce caw erp psi gon, dens, a cvste port sero hd pats Sse gious Pcvato [Basco rot lege et cra sims [ober ston sig a Ta iN ocr Jndomanae gi simt de echipa Fetole se impli In verso jocur unde i demons ° 2 capaci sale fice Etovi oganizeaza cfr competi sporive la care ‘domonstreaza maiosta. Retine! ‘Surplusul de greutat se asociaza cu hipertensiunea ‘dabetul, anumite pur de eancer.6 Exercitii Exercijul fe ete foarlo important. Dac exersez\ prea mult sar putea $8 fi prea acupat ca 584) ‘mai fle feame, si, de asemenea,e foarte probabil si nu ‘mai manna in cola timp, Exerctil fale regulat vi oferd urmatoarele svanaje pentru snatate ata inimi devin mal puter: + ereulaia sangolu se imbunatieste * mugehl devin mal puternic + sigostia so imbunatatesto: ‘+ mugehi devin ma fox + coordonarea ee imbunstaeste Ate avantaje psibile pentru sintate: + Imbunatajiea activa plamanior, + crosiorea onusului muscular * scalderea In grutae; + imbundttrea som Exell imbunteste cu siguranté condita voestrs zie general. Tove inj mai bine, vel avea mai mult ‘energie te voi bucura mal mul de active vase, ‘acd pring’ abicsiul doa exorsa ca pun de 3-4 or po ‘S8iptamana ete 30 minute, tra opto. Goa de-a doua metoda de a-i pastra greutatea ideal: + bea apa des. 1 loge gust srace in zaha, sare gl gsi, ‘ mananea Inoot si mestecd Recare bucalica de mmancare compo, Inaino dea inhi + iatent la marimea porto. Nu te supraaimenta; + mandne bine la mieuldojn in flecare dmineal Pentru a evta obezitatea,s0 recomands: + 88 limitim in tand produsele grase de orgine animala (sining, came do por, vit, oale, unt, ‘matin etc) + ‘dlimtam dulcuile i sarea de bucatrie in brand +8 folosim in alimentae mai multe fructo gi legume proaspete, ecuri didactice Propune un regime piordorein groutato.Retine 8 saiderea in route mo $0 realizeaza doar cu 0 Gets ett, ined col mat Important uu este schin area stu de vis, Pla nics 0 activate cancreta 2 colegi din asa, ay (_ | RASPUNDE: 8) Ce inseam o greutate normal? 5) Gum putam s8 mentnem 0 grutate normals? IL DENONSTREAZA CA POT! 1. Analizeaza produsele alimentare pe care lo consumali in fale pe parcursul lel saptémani i eparizeazale In cous ‘ruput cu conjinutredus g mare do calor 2. Enumera principaele exerci fice pent a pasa o greta deal, INL ACTIONAMTMPREUNA Determina ce raprt exis Inte cons ‘mulde energie calor nos exeretile zie. Studiaza co produse ar rob 8 m= tezlIn almontaie pont a mentine o gre: tate normal? Propune cdteva sfatur pen- tru o persoand care este procispusd spre berate a\? Informeazi-e si réspunde la Introbarile de mal jos: + capris mente nebo ie + Care din umatoerele produse alk mente conf eno wel rad ar plinea, apt, caren, uct, gl ——_—-——__ Cee yO We Vi Wy ey ABC-UL SANATATII MINTALE ‘Sanitatea minila too part vei codon. Ee presupune medi In care oameni se Ielog.* in famit, 1a scoal, fa servic, a joacd, cu semen n comuntat; medul In care Recaro ie) poate armoniza dornele, ambit, capaci, ideale, ontimentele si congini, pont a putea face fal cernolor via : ‘Cum putem sa ne consolidam ) ‘sdnatatea mintala? | | Artrebui sa ti Nimeni ru posed In orice moment toate wasdtule| arate ale une! sna minal prt ‘Citevatrsatur ale persoanelor sindtoase mint; ‘Ave piere bund despre sine: 7 + Nu se lst coplegte de propre or emo; tema, suptrare, | ‘ragost, golozie.vinowaie su ai + Potface fa in mers" dezamagrior, + Pot aveao atti tolerant fa deol insole 9 fas de i | Soe aaeee | + pt acsopa pop dar { Mubioaetneeh doraoansesr coat | Benerler ys {Se smn capable fac af coleman stay; | : SiMGaGencen sigan co himelestions | Perret hepa, Satie) + Sit cpa shang gins anaes | epnde de no ingine ‘Stale rela personal satstcstoar crab lubese oameni, au ineredere no 9 sit cla I iubose 9 | ‘au incredere ne, Respect frente pe care eile descoper a oameni ‘Simted fac pate dian grup, ‘Simto rspundere fat de semen Pot si fac fat ceintelor vet? + Igrezohprobiemete pe misur ce apa: + Ig acopera responsable. Ii modeleaza propel ambient lind so poato, sau se adapleaz’ ode cle ov este neve; + Igifac planar po vitor. Se Bucur do experienele dete nok + ifelesos tanto, + Igitcoaz jot reais; + Suntcapabl sa singurhotrariin problmele cae tiprives; ‘Sun masurit sa dopuna cle mai mar eer n ceca ce fac inceareé s8 comunicteficient ‘Azim desu de fecvent co buna comunicare este nocesar8 una fori Ie mom ual aml, ite pretn seu In-un etc Dar ca dezvtao comuricare buna? O bun eomunicare mpi al mul ‘Comunicarea sentmentelorinaeanmt 84 expimam ose ca sn ‘eva en are unger pate ail, + -Reeepiarea sentimantelorcomenicate deo als prsoans espectind {0 a oxprma sontimontl mole nun med aecopabl + SicomunielelarExercitii ‘Studiom starea persoanel ‘Studiaza ou atenje imagines, care indicd cierto star ale une! persoane. Stadulte a le caracerzez| pe fecare tin ele. Crezi ca pot unele din aceste stiri, daca | se repotdtrcvent gi Indelungat, s8 provoace deregln B SG. LE RASPUNDE: ‘Cum poate f consolidatasandtatea min ‘ais? Cum poi 38+) meni o imagine despre sie in comuntate? (UDEMONSTREAZK CA POT: ) S 8 s x Completeazafecare cis cn dosonu ho | de matfos” Cine sunt eu? fais we sotet | (Dac a5 animal, [Dact ag W cuore, ‘lest apf s s [Daca a5 W paste, [Daca a5 ffloare, a5 368 a Te ee eal reser a || Deck on. haater| Dest apairrer| apf ment mia S83 6) Ls (ILACTIONAMTMPREUNA —) smelt epmat pinto SSS ‘eal format doja 0 imagine introns despre sine. Dar deseo est prea tid sau nesigur cd reuse si vrbopl despr ine insu. ist sune—neriitirtmid ‘Propune o activate concep te Cs _) tesa experi adovrata ta preonatae, iar poi s8impanagest color cava do: pre sine (Covi anv in continuaresiriduit gi din coral cbiguit de pte si 58 stabiegt contact Completeazsurmitora formular: cuale persoane, Ler care ma descr" coma ans Tnformeazi-e gl raspunde ee {a inrebéil de ma jos: "in un sb = |1. ce-crex despre tno? jel Ce cri despre personnel dn ju? Iroweaor 3. Cum eet capa sfc fa cernelor thn — | witie en Ce a invat despre tne Insui? aaa se 'N descopert cova nau despre tne In bin noir = |, tml ip? ington Dar despre co inj au? aerseeiatiraa Ca cea ar ebu#8rplani!pen- GantVos sonal cerca — | true imbunatay mod iu de vio? (Cam pte aceasta Esto eaitato lap tnkitata rprezintso bars psinologics in eatonarea interpersonal «| Pores cova te oprogte so axpimi, 28 ari cova ce ests $8 comune caea ce dorsi. Dar prin | comunicare si optimism oa poate f dopa Sfaturi pentru a depag! timiditatea Pe sn nx opr va at xing Sal ecco at ‘Sidon nso se peas nama nt ane tse ont Sn pe, oR vant tan tp Ca ances tr mee Sapteeth sae peat soa eceae caer ‘eae err i et pres, Boo bats Wewedanelr gatas a anos Selo ele fia pet in + Zino sts to asl te. Set tttaeh cnt congo cera rape Santi tunnaisgm ated pr cron Tart opin renga Fart an prone 3 saber wn ee ‘Saletan asst apateipstpeie Sensor peatelo onc nde reo {Seto ncur st mn cortab Po cm ro Sota ch at rao eo cio senmedvoaiie) pues | (Pinel en ned poo). tas senna Regaa np te Se PE) * Sita ptsn nes roars sc 9 «+ Obigutegtto sda pul rfl in fh Pun ri I a8, Sette So cap sca «Chinn sar app [irfigiom cot asta sue wets wn, « Ih ping compton, anon cc [tind tae Spine foe masa oes ‘reaver’ «Nine goer steer escent chine ‘inn mar cesses « Suelnswalde imap dV sane ote, ‘Soncrmonar sta peepee fete cg Sot in nee wp eh Sedna prencsnopesie gs seep | Aritebui isi: J cha la 0 conversa om cate Inte cu neve: conor Refine! Tmidtatoa est o cracortc8 ce determin o surat nro rat ch eg, deoaroc outa do pezaria 9 reprezonta Ina ‘Stara (cl pe care gle al pe care loa cara esteExercitii Cum ouyest sl conving prin exprmare cvea ce ‘e$ti gi potentialul pe care il al? Prim pa i cel mai inpovtant pe cara ebule #4 parc repre 0 conde a rug fal: <8 dre din ot sue lpage tris, dacs june la concuza ed aceasta te ‘araciozoara Numa In acest fl vel preg) 8 wmezi aur de mais. {Studia bal corpus, dea piv ooo fl de te ageza pe margnoa scaunuli, voce pea ina sau pre Joos icorea torsion, mica 91 gorica Impl sau ‘eal, pe care oan jun prea Je accept. Inceare sa pvow reso, oc persoanel dn aa ta, ooarece note hu tansniesnceriate, Ineredere Jo ‘8 nu, simp. Pela spate tau mu Febue 3 Gat ‘rept impundcar, dooarece xpi siguenia nado sine: Dac este navel 8 dal mana cu o persona, Stringed mn nu abu ee dole (oa sau oar schlats) dar nig lena (puis Exoreaza com a rebul 9 proceden, seas, 8 pereoane aproite be, Care pol sunt pues sus ert dopuse pony Sopastea una Studia’) mod do a comunica vorbl evn conversatia Tocunaa acerca i mal als cares, cae sto boca ol mat eovent.Iosaret eda ted 0 reat ‘enofonals, deoarce. gi aceasta poate. un mod do comuntar: sims pon eal prnt-o mae pure Ge'a ase; cunt, tensonat, apres, labor sau ‘autinbant: onc, dezaprobaoare, ispretuloare, cu un "Ol dofensi sau mialva, oso. Renun la toerea {oa de pea mul sane sau la ees car sbunda de Sonu, fa taereabreceau proton, 4. Avandoneaz fll doa singurat,plcere sogurati sau teama do caren. Toama po care o resin mod Siboongtent este do fopt tama de teamd, mal mult Imagior,Iceort st mal Indezne, 38 cau compania Calo. inceares 284 cosh si Iolog. Devos ‘omportamania soca armonaoeetent interpersonal ‘andesite fo trtusa 28 inerecfondm nan sa au ol ea. Lima est oma in Ti4 < Co mesa se transmite prin lecare din aceste figur? La | (CL RASPUNDE: a. Pin ce melade pum dpi tinea? 1 Care sunt avantajla 9 dezavenajle ‘ima? (LDEWONSTREAZA CA POT!) esate factor cae fac ca unala persone (twnrasainvert__) ‘Organiza 0 disci cu coil sau preter pornind del le + Postage stent ceo prin * Parispand intro convereae teva eta Eifrenash anaes + Scapa do dees 8 esi 0 paroand agit prin + Gandegteso cs opt pute pot dept neue pn + Tiles i east gma putin in ag + Preeplinl fect pe care poses tebule ancoat nella pin ain para. ev adch Fi pogat pent reac rite in pa olla ic + Recept pocaiah aga cum sunt, dare 7 pas de matin lpia cu imitates 1. iso cu unin pic fat sau sod. 2 Vorb alton uu piste, 3. Comunicd det cu un ten 4, Vorots cu cuosct, 5, Comune cu un cole de coal, 6. Impie n conversajeii-un grup dope ‘en 7, la parte ao comes nian gp deco 3h 8. Povesoyto un ln, o carte ot unr pi ten 9, cut nfl nu grup de clog 10Tino un dicursn coer de es. | Prince mole ne por olen? (6.3. STRESUL $1 MODALITATI DE COMBATERE sul este un nume dat oricéru factor sau ansamblu de factor’ de medi, ce produc efecto 1 tetevortteecupra orgnisnats man detormindnd rose! anormal dn pated acest. Co 1 foate of strut esta cava obignut el poate depp (rebar séi ‘A. Tipurile si manifestarile stresului 4 in pute de srs co apa in faa cub, tt sunt ewe sian font Pd ree te toau ce apare ca mare a un eveniment sos 9) ‘neaglepat, eum or fl aceidentu de maging sau moartea ‘ubia unelpersoane dragi + Siresul co apare ca 0 componenta a fecérel etape @ opi grant, scoala, sustnorea tezolor, examenelo, isstore, naslerea, aingoreavarstol mifoch sau ppensionaea: + ‘Stesul ce apare ca o parte integrant a voli do zi cu 21 (cum arf obigatvtatea de 9 patcpa Into actuate nedont et). Stresul se caracterizeaza prin fptul c& este inevitabl poate apare peste tat cass agonal, posted, In reais personale. Stresulface parte din vat, Enuestoinintregime ‘unator. Fd exstonfastresull In vata noastr, pur gl simply fam vagela, Stesul so transforma in suleinje grave alunc ‘nd se inkdmplé prea multe evenimente-nopiacute ini tn timp foarta sour. tunel cid individu este sup mal (~Invala sa te relaxezi itor proeme tersonato tn asl tmp, va ncope 3 sa $i perecd timp reacionand la everimentle ‘are sau Re St ecupa I De cao mal mute ore ru eva pion 2c" re ‘Strosul se manifest pein ee + diminiarea capactati de concentrare a ston si de emi. ‘momorare curepercusiuni asupraperforman(lor scolar; + ‘facte asupra capaci de adapta §integrare socal (iniereati confictuale cu prin, clegi,profesoi etc) + efecte asupra personal agai, aresviate, apa depresie, dboseal,tabitat,nervoztate atoevaluare ey 7s), aie Sa ee 00 06 22 en oe Refine! Srl ste absolut nouabil A Increase sos Inseam Este tn pura asa send steal nega nts post { Nutooa oe intima ste importance cum reacbone {Rotates te, spouts slaves de neordare pane (B. Sfaturi pentru a combate stresul Urmitoare lita de stat to-ar putea uta £8 dopagost stvosu: acceptarea responsabilitl ~este via ta. 'Nimeni nu va putea lpta pani ine. Dos ek: [al in jr pot vor ste aut, inilatva tabu te 88 vind dela tine Inceares #8 fi object Fil nepéstntor In siuatile confictale. Descopera puterea in tine insu. Gandoste te fa punctate tal pe care lea. Incearc sf since, pent c8 ai nevole de o imagine dard ‘supra lor Nu incorea 8 lupti singur. Accept faptul cd toati mea ae pate de tres. Vorbegte des- pre dicta tale fami, prietent sau co leg. Fi gata si ascull st pe el, dacs i vor cate aceasta Alupla inseam Ia fl de mult ua, dar gia da Incoarca #8 privesti Iucrurle in mod pozi- tiv. ExieléInotdeauna un mod efient de a face fa orice sal. Toate problomele au soli, chiar dacé ele na apar Imedlat Poste ‘8 nu va fur, dar iniotdeauna va posi si fact cove | Fi realist. Nu core prea mut e a tne insu. Stablegt) scopurt ce pot false. Accepts faplul ed exist suai In vila, po care nu le ol influent Nu te aptopta 88a Irfotdeauna | Srepatel + Nu lupta 58 af controlu! absolut asupraori- rel situag, Nu vel face decat 3 rsipst timp st energie. Ctoodata,singurl mod pos: bide a lipta este s8 te reragi dn acoa sta ie, 28 fe relaxer! nu te mal gandegt la ea peniruo veme. incearci #8 te adaptez! oricarelsituat Daca prima sole nu da rezultate, ncoares din nou, Decide care este pimul pas penta 8 rezolva o problema gl acteneazal Lucreaza ‘Supra restuui probleme in elape simple s Lugoare. Sie acesteelape, da sim) c8 asta te aut + Tneoarea s8- pastrez! sindtatea fizicd. 0 sEnalate fied bund I) cesie rezstenia la Sires. Mesele regulate 31 somnul sucent te ‘jut 8) paseo forma fica bun, in timp {ce fumalul,consuml de alcool i medicamen {ele, nu Inceare 8 fal mal multe exer i= 2ce, penta elbereaza do tensiune, com batand asf! srosul Invata a te relaxer. Sunt ocazi cand retaxa- rea este singura allemativa, pe care oa. Pro- ‘rameazsivacanfe regulate Incearcd 8 te ‘cite, Exist muito modal de a Invata ‘hcl personae de relaxare. + consumul de cafea gi bautur + Tumatul, Cele 400 de substante chimice, + Interorizarea sentimentelor de furle gi de + constumul excesiv de aliments. Poate duce + surmenajl.Poata duce . Pentru a minimaliza stresul trebuie s& evitim: nerglzante, ‘are prod 0 flea Senzaio de conor, do fi ‘ombatere a obosels, Consumate in exces, , tafeaua 31 béutunle energzanta pot duce fa incom, agiaje, naling gi inabilate + consumul de medicamente.stimulative 5 ‘sau sedative, Pe Langs slimilarea fic gi pshhica, medicamentelestimulaive gonera- 22 3, nstabilate, agit, fr In doze ma pot duce la panca si helucnaii. Sedativee | produc repede dependenja phic, urmata | Se simptome neplécute In cazul Intrerupet ‘administa Contnuta in fumul de gar, dine care peste 40 cancergens, constule sufclento argu ‘ante penta contandica fumatul ca miloe dds combatere a evesula ‘ostiltate,Intriorzare srloremoionae, a impolsurior naturale duce la crspare, Ino dare g cretoreatonsini pice. la crgterea tn groutate gchar aboziate, Do pasitea numal cu 10% a greua corpora Afecteaza sdnalatea si devine un factor de diminuare a reziston(! a tes puizarea onorgi {6 pshice, manifestat prin dminuarea mo valli, percep, aculai auditve, scadorea capaci de concentrare de memorare. 43; Ww £ 4 + si fim cali: Solufii pentru depasirea stresulul Cum situate stresante nu ptf intldeauna ev tate, invjrea noe compertamente simple, 18 In demina orci, poate reprazonta choia succesui in combateres santa. Incearca gi tul octull negatv al svesulul asupra ‘Admite ef a limite, Nu te stesa nul, Incercdnd ‘8 rezol toate probleme dito dala, alegere | ecole care nu suport amanare,coeate ase pe mal rz. Nu incope dou tuerurl simuttan, Planics-t timpul, pent a realiza un echt Ine actvtatea o@ IvBjare, odin, receer, Discuts problemete tale cu pain, profesor Priteni, coli te pot ajuta 68 dopagest stresul i solu de rezolvare, domini pornirilo negative prin cregterea autoconolutl a ineredei In propia fone. E necesar in Wecare 2 58 nue enervam; 8 nu fm brutal; + si fim ambi ‘8 fim azcutr ‘8 iubim pe cei din jr, 88 fim bine dlspust 38 fim permanent cu zimbot po fat ire ruil doled demon inde ivi E, Inca 12 sfaturi pentru a evita stresul + gndeste poz, gnu distuct ppozitv:.Pol face Tala exigentlor scolar Matematica este un obec nian inte “Sant Este greu, dar imi place provocarea fil pot face faa distract: .Esteimposibl s8fac fa co Finfelor scolar", .Sunt depagit(’, Sunt o ulate la matematic | progalegt- de cu soar luerutile pent a fou 2: ] ‘modifi, din end in cand, drumul spre so0al | + Coboara in autobuz co sae Inainte de ‘esta (scoala sau domi); + f@zlnico bao calda relaxant ineepe cv opimism 6 nous 2i de activate; ‘i optima), chiar vosola, r85Ul est to flan poate acflona ca un factor trape ie reeazii| 0 ambiania pléculd acass, in ‘camera in care ive} (nveleste spat cu fotografi, postre, plant et) Tavala $8 ul aménuntele nesermiicatve, pont reduce intensitatesstresul Irvala 8 te rte, Incizind In programul tau cdtova minute In cae a face c2ea co: oregt dar cu iit rezolvé confleeleintepersonale, In care et implica. Ignord o insula, daca po ride 0a + fa.celputin de 23 or po saptimand exec: Wifi (gimnastea, not, dans ot). Exer- ‘ile foe cree onus muscular dc a tlberaea de endorine — JRormoni bunet ispozit—————_—‘“=‘a) + Hooul prfera Gis un on cao 58 v8 nde 28 v8 RgazoazB 0 el do sa pnty um co Sin conoab Lio pte ose eo lps pte pon et nian sos ‘ape pea. Lash coal se spine n nog po Conor tn sumone seek rei a ne Oe @ at tn.” Bua Cra fos anda dine In xb, simii-va din, Relax apol eu cae, do eg neraconesl si decdch com ‘ira gua grants, cum rah ba Contuay glen chee meh ore en ne Inceiay od pn pie ls dogs, Concra)8_ pea crn sh cease ‘pra espa map = exp. ane toes + Bree de enargzare. Ghee ino ae po Inne ale fr 8 tinh pe cra Tage atin arn fin 9 esti les uence ep op {sini tip nin el ch po dpa eats teow exec tmp de 7 reat cong Aer, care ape, eh mare desua exc {ear spa, int mann op hs coy. Cotnd ‘eines Sep cont. + Reames reno Ai Reasambleaza fragmentle acest me-| sai si vei gsi o cugetare pina de injelep- (__ 6.4. CONFLICTELE $1 APLANAREA LOR Contct este o frm de opacite, un dezacord sau incompabtiltat inte dows sau porsoane sau grupul. EJ este 0 fora de compete, de cee in unele staf se maniests I olnt, arn allele nonviolent dar fonsioneaz8 staf ‘A. Natura conflictelor umane —_ si cauzele aparitiet lor Conflietole sunt vechi cag oamenil. Ele sunt un fenomen universal care pat ntanite la tate riveole con Tolodata multe persoane sufera, este diminu De co unl cameni nu se | Ineleg tne? “ alte ad Le |e aplaneze. > cum putem s& asigirim “Eva coldand,confictle sunt deseot asciate In mod pave oomeni?, utorat eu carte, cpt So heres, cu pulre Sac tzul de volena Ele pot de diferite tpur:riva-persona inte | persona, de grup ¢ sociale, revotegirzbosie ele. [Nu prezenja confitelor esto problematic, el formele or ‘de manfestare: violoni, agresiunea, olosiea Toro ele. Sunt |periculoase acole confite care propaga un mod. de vis si fe condulta nedrepl, care avantajeaza doar una dntre patie implicate, eunt incinate spre impunorea proprilorntrese scare e "2 _ dc doar ele dein .adovrul absolut’ ‘Daci cont nu este apianat, el poate duce la agravarea Felailor Inire persoane si grupuri de oameni, poate modifies ‘Comportaontl satin parlor mploate. De regula, acoasta fare lor din cauza c& proceshl de comunicare este limita, find “resin mal degraba ca o barira decdt ca 0 punte de legs. |stol neinerederea spores, lar eplanarea dvergen(elor nu este susinuta de nico pero, Acastea pot duce la escaladarea| onftelor, davenind percuoase, pot scdpa de sub contol, in prim plan stau solu comune, cl vieloia sau infrngere ‘dversaruld,Insrumentul care ne ajut 88 injlegem confictle teste analiza cilea gi nepartntoare a naturit ut gi a formelor ‘6 manfestare. Nu este destul 8 ideniifcim doar cauzele 31 Contextlizbveniti confctuli, cl este necesar fe Irreprinse |Hlunle misut do soujoare, mento sf sabiosca paces neem (8c compartment iat se inain connie cua Refine! ‘Confit este o forma relaitorntrpersonale general ale indvizioe. Apia confcteor este un proces nor rule agravim, c sa depunem toate torture pentru af fhesokifonat pune piel seroase dezvolar alata ps ‘au a une comunit.B. Ce este tipic pentru conflicte? + Comunicaroa CGomunicarea nu este deschis gi sincer Informatie sunt insufente sau ingdltoaro; * Secroole sunt cin ce fn ce mai mull, ara ‘nea nesincora esto tt mal prezent Ameninaile presi iu local dscuporW- bere + Percept * Divergeniele de interese, opin gi convingen valance ie a weal + Lucrurle care despart pire sunt vizute mall lar decat cole care le leags, + Gesture de concitore sunt intrpretate ca find tentative de csimulae,intenple acestuia sunt judecate ca find dugménoase gi intenjonat, lar prop comportament nu este vazut deca | Drint-osingurd perspec, de acoea deseo oormata + Atitudinea * Tnerederea scade, neincrederea caste: Se dezvotta dugmani ascunse, dr g desc ~ Scade sisponbitatea de a aco ator |- Grepte csponbittatea de a $0 fobs! gi de 21] | injsi pe ctaa + Raportarea la sarcint = Sarcinle nu mai sunt recunoscute de parca find 0 responsabitate comuns - Fecare incearea si fac lot de unul sigur luna dinte par nu ma abule 58 se bizuie Pe cealall, nu depinde cu nimic de feind asl pericolul de a lexploaiat. | ORI a rer 2 Loborator de creatie 15995 CConfletole sunt deseo percepute cao lp 1 care rebule cdsigald. Ele dezvolta adesea ‘odinamica intend care ingeuneazs, dacd nu chiar exclude, 0 reglementara pagnic8, con- stuciva gi nonviolent Majortatoa persoanclor tind s8-gh mound Prope inereseinsistnd asupra une! poet asta chiar gi acolo und incep fe prezen- te insuccesele. Acest model comportamental este insoftg do 0 timitare din ce Ine ma cresculd a capaci de porcaphe side deck. Confctole no infuenjeazs capaciiaten do| perceplle si gandirea in asemenoa masura | Inst, pe parcursul evenimentelor nu mal ro-| ‘ugim'sa vedem hucrule din jurul nostru aga ‘cum sunt ele de fapt Este cum arf ca pivrea astra s-ar Inoologa din oe In ce mal mul vi Ziunea asupra proprai noastre persoane §| |aaversarior nogt,aeuora problemelor 31 eve rimantslor se ingusteaza, se deformeazé 91 ‘ovine unilateral, Gandurie i ideve noaste 0 lasa conduse de consingeri de care nu ‘suntom congteny pe dopin, eerie entaoee = Comune ©. De la conflict - la negociere sicompromis ‘Adevarata problema a concer este pict pexmanent ca acestoa 8 escaladeze: pe pacar Sul acestra se pune din cain co mai mull pel pe Stralogi do dobandire a pte pe Wz volte. Confetu devine aati din ca In ce mai grew do contol, pan cind scapa de sub contol, tece ragu vilenei, cauzand distrugere $1 ules Convielurea ete tel Ingreunat, daca nu chiar Imposbia pe termen lung De aceea este important 8 facem tot posi ut ca conflicts sa fe aplanate prin nogociore gi compromis, Ai Wrebule #8 flosim metode etic te cum arf ~ dialog construct, Stimularea comunic 5) coopers ‘2ccaplarea dferonfoorfaciaree convingerior prin metode nonviolent; ‘echileraoa intoresetor recurgerea la negociere sau apolarea la autor din tar ‘area content + De.ce este importants nu permitem ca con- flctele si progreseze? + Cul ne putem adresa dac& suntem implica Intr-un Eonfit gi nu gasim solu do rezol- vare?’ D. Comunicarea eficienta in prevenirea si solutionarea contflictelor Nimanui nut place s8 ibs conficto, dar ado viru! este c& abastea sunt parte indspensabia 2 Wel, Problemele nerezoWvate, pe termen lung, 54 un potengal mare do a devent cronce gi de 8 0 extnde In alle domeni sau reli, De acooa ‘comunicareaefcienta sta In spatle schimbarior pozlive in acest sens. ‘Abitatea do a comunicaefclent ae potential 1 doar de a Imbundisi relate cu ool din ur, ar g posts enorme de a preintimpina sau selujona confit, Iniazo dice cu colegl sau pistenl despre ‘componentole§reglleunel comunicari etic idontfcarea postr surse ale conictlor ‘depigiea barieelo dn calea comunicé; ‘laborarea sirategilor de solujonare a confc- tole, \ransformarea confictlor In situa de inva; fexersarea abiltiorefiiento de comunicare si solujonare a confictoor, porrea nivel de ineredere Infotel prope E, Medierea— forma de solufionare a conflictolor Modiereaunul confit Inseamnd cid intr vine 0 treia parsoana unde la Tnoeput exis- "au doua piri confctuale. Mediroa rprezints pertoa cares afi ino dowd extrema, doc putea fasociat cu un intermedia. Media toni organizeazs pire implicate In confiet ‘sf ca acesteasingure <8 propuna slut in favoarea amblor. Mediator nu este judecstor 91 propune soluti parlor, daca acestea prin madiare so clariicd asuprapozitir gi conftul ‘Se aplaneaza -of se Inchele - negosiorea ds are In avost caz mediatorul aroun efect direct, deoaroce participa la vansmilerea unul mesa Dar tranemiterea unui masa) dn partea une! pereoane are rol direct de formator de opines ‘de acfun In cadrul societal (Gasiea unui compromis. nu numal fal eo anumit state, cars fof de ine insu far avea un efectextaordinar, care or simula Injelegeea inte camer s{ pacoa in lume. Identifica situati din viata c&nd al avut evoie de mediere. La cine al apelat?