‘ORADEA-WARE /¥AQYVABADJ | Bie in flecare duomineed. Redactiunes : Strate printpala 78 3 marlie at. ¥ B marti st. 10 i ANUL XXVIL. wpa ape aon | eae We Peste-un veac. (Satin Janduri gandusi svdnturate de ce tumea o oliti? FeeMai remineti inigtite, ee att ve obosili? ‘Ve friménth viitorul? — El roieee din treent A schimbi vo! mersul Iumei:i dor zadarnie gi pietdal 5 Unul sk ‘ndreptere lames, drecind s'a incereat $i acela, drept resplals, a snucil eruifical! Omeniren ? Sigur alta 0 si fle peste-un veac 0 vin, in urma néstr’, vor get le tote Tene; __Nscotyoe siete 4 Haunt tot ma ss TmpPTAp dacvor mina Tntre damn geal sew snpis Va domai o pare mare, vor fri tir de Hla, Dile negee gi nefaste sterse-or {i din calendar; Nuco ai fle cum © astigi, ednd ea fare noi trim, Cand chiar gloria stein Mamma Tui Stefan cet Maro? B 9 emud& printre noi Sic imbarbiteze ful, ak se duck Ia roshoi ? E barbar. Dar o sofie c'a-tui Neagu-Basarab, Caracter mai fu s-ocela? ‘Lace de femeif, — slab; Augi, seulele si-gi dole penten stings gi ministiri? De pe-acuma gio voivogii +0h ! ce présto uneltiri! Fireasi de veei ingriditi, noi stntem ai sei copii Jos altare @'aurite, mu nai vrem noi jue Intinien, nesoeotin. Ditrnicia © prostie, dnd noi ehiar ne wmilim. S'a dus vremen eu agii gi cw séntu-terusalim ! Nici Viédicn nu mai fine serbitire sé van post; ino erode ‘a sfinta eruee, © bigot abit 91 pros. Astfel sontem povtenigul unde mergem e.vadit; Viitorul, de placuma, este bine dovedit? Peste-un voac, in‘vrg norodul va fi numai frumasetis ‘Toft creseui de 0 potrivs, toi avufi gi toll # amet. Restritul eu apusul o 8 le Ie un gind, Proletaral ex magnatal vor gedé alunci ba rénd. © piéri, de pe lume, tipuri ea bancher, shugbasi, Mutto strimbe, deochiate, soci, tharl gi bacluengh $-o sh fle lumen “ntrégi ‘un loeag cural gi slant Mai ales desi va inghite chine devi acest pimént! Gisnicin ? O sojungX legiturk ev contract $i Mlcuté gi striata ea gi cel miai simplu act; [Nu temeiniot gi stants, eum se gefe din bitrani, Gi, vremelnic’, nerd, sofi-or fi ea nigte enis ‘Tatil, or ged€ acasi, mamele la tribunal Paces vetrei va f dolee, no va bate nici un val Sisunde poi e¥, din desbateri, din tribun’, © feel, Uratori vefi mages t6te pe ai voste mite! Invdyivrr oi o limba on diseursuri, proceduri, Gu partide de tot felul, eu ne mai sférgite uri Pant gi ’n poteiva visird eare astiel icali creseut, Care Vai uitet menizea ee-o avurifi in treeut Atuttere gi divor{uri nici ek s'or mai poment, Omen tekind da valma, cinslea oF despretal. ide prin alle ri, Ge In noi progres se chiawnd, ér arate desteaaini, Cine cle viiloral, peste-ia vene, co-0 4 Pentru co nésdeivi Innitand, ea gi mais, re Cat ag vr6 din morfi atuneia si mai got si me trezese, Fericirea omenitei sh 'nfeleg. s& preuese! Gre? Deveptionistul, Hlosoful pesimist, Vor gist g-atunci piiméntal tot silbatee gi tot trist? Dar {Grint mea, uitati 0 sh fe fire, ori hori, Nici alunei nn va ’nfelege aste este de norori, Cari alungl, gi gi ndpte, infelesul dovedit $i croese Ia legi ce Aci nimerui s'a poteivit Apoi mére in negcine, unul pentrs Altul ci © sre pote in euprinsul tuturor ; X ek mn va si luereze, Y ek a'are para Si eA Z aven mai mulle gi shei dea nu se “ndurd ote dér socialitit pank-atunei or ishutt Dela harnie oh ia munca gi 'atro lenegi a ‘mpirti So si fie némul, elasa, d's poiriv, Jar eastigul lezat intoemai enm ti in biltace iplnigs Na en trece nied Ia anul, nici edt véeal eet de ary Asvéslicvei gologannt ne gisind niet un sirae Tu acel ce-odiniéra mu puteai sK te strecori Die milogi, de 16!% mana, eari te imbulgiau ea clorit Toli cu drepturi, tofi cu grade vor réde efte-un ciolan, Va post gi chiar euvéntul de desmetic gi golan, Si mai vogi ee bucutie 0 si fle pe ealiei Cand, cei mari, vor sta In umér, d'o pottivi, eu cei Dar ogorul ? Va romaine steip atunci infelenit ? Na, ari-vor impéraqi, ele destul s'au odihnit! Smara 9FAM Mariora (Wovens) 1 Pamilia Dumbriveanu se aflt in anul 1863 In baile | J$iorinescu din Gura Teghi, un sat forte {ramos | Spvoagedat pe muchea munilor plini cu bradi_ gi udati a pole de riul Basea, care curgea cu furie rosto- golind pietrele care se pravaliau din munti, Era intr’o duminicd, Dupa mési, Mariora — fliea dlui Dumbriveanu — rugi pe tatil seu si mérgi do cealalta parte a riului ea si védi mai de-aprope framésele peisage. se desfaqurau ea o panorama inaintea privirei, Tath seu, care nu-i refusase nimie pani atunci, pi Chema pe Constantin, stipanul caselor unde gizdu- iau gi-l ruga si-i cdliuzéscd de cealaltd parte a rhului, ‘Téranul primi si dup o jamétate de ori erau pe drum, Mariora mergea inainte; dupi dénsa venié Do- chita, sora ei mai mica gi in urma domnul Dumbri- veanu, sotia sa si Constantin Dramul er forte pitorese. La fie-ce potecufé ce se vedea pe costa munti= Jor, Miriéra se suia pe dénsa in fuga mare, sirind din piétra in piétra, fara friek de-a-ialuneca’ picioral si ase privall in prapastie, Miriora tot mergénd i inte, ajanse intro parte unde rial fficea o cascada, Sgomotul care-1 producea efiderea apei dela o inal- time aprépe de 15 metri, se augid forte de departe. Drasupra era un fel de trunchiu taiat dintr'an arbore mare, gi care fasese pus acolo cu scopul de a trece pe malul celalalt; inse nimeni din satul acela nu se Incerease a trece peste dénsul, cdc mare gi le erf {rica si nu le vie ametéla gi si cada in mijlocul stancilor. Mariéra se opri, contempland cam cu {rick acea oper a naturei, dar dup puting resistenti se sul pe trunchiu, pentru a vedé mai bine fundul pripastie. In acel moment so apropiau gi ceialalti; Mariéra cind 4i vBqi, se dete jos. Copil reutdicios ce egti! — ti qise tatil seu mangtindu-i incet {rumosul ei pér negra — pentra ce si pe acel trunchiu? nu-ti_ era fried cA pote vie ameéla si si eaqi in ria? — Nu nici de cum, tata ; dia eu nu sint 0 fala fricésa, pe obraz. Constantin se apropiase si el de trunchiv. = De cate ori tree pe aci gi véd acest arbore — qise dénsul, — imi aduc aminte de o intemplare forte bine, cd sirutd pe tatal ei forte ciudata care s’a petrecut acug un an. — Si ce sa intémplat ? — intreba Mariora re- pode, — Ascultati... dor mai intéiar fi bine si stim pe sub copacul acela, cici arde sérele grozav. Dupa ce se agedari jos, Constantin care se pur sese In mijloc, inept : >Veniam acasi. Véd ci din marginea drumului © trisuri se indreptase spre mine i cand me ajunge se di jos din trénsa un tinér care, purlé un costum pré frumos de venitére, care-i gedea de minune, mi ales cé gi el era frumos de pict ; par cf-] véd, cu un pér lung care-i c&dea in bucle aurii pe umerii sei Targi; 0 (afi alb’, ochi albastri plini de vioi cdror privire ert limpede ca i seninul cerului, Dupi fee me saluta, me intreba décd ar puté sh giséscd in sal vo casi unde si gizduésci vr'o doue-trei dile ; pentru cA nu aveam pe nimeni atunci, il poftii la mine, Pe drum vorbiram despre felu ILIA ales de vénitére, cici bigasem de semi ci-i plicen mult. Din vorbi'in vorbi ajunsei si-i spni despre un nurs care bij in Loti locuitorit gi cA nu s'a gasit anci nimeni si-i vie de hac, El efind augi ce-i spusei eu, nu mai puter de bueurfe, Me intreba unde sade de obicei fiara. am spus ci le. tronchial parig fl pote vedé diminéta, e&ci venit de manct ‘ce so giisié mult prin aseste locuri, Cum ajunserim acasi, imi spuse, ci a doua gi va merge si véneze ursul, Eu me uitai la dénvul gi nu me putui stipant de a nu rimbi. — Dar pentru co rqi? — me intreba el. Cum si nu rig? dta care egti aga de tinge voiesci si faci aceea ce n'a fost nimeni in stare 8A faci pan’ acuma, —- Ei bine, vom vedé mine décd ai sk mai re- mai tot in acésta idee. A doua qi, cum ne scularim, me raga 9X merg cu dénsul pentru a-i arata local Gu t6te rugimintele mele de-s nu se duce, nu-l putui opri dela acest pas primejdios In fine, pentru ei n’aveam incotro, me dusei eu dénsul gi dupa putin eram ack Mariéra asculté cu cea mai tiunea acésta originali, Kiecare vorbi a lui Constantin produces 0 im- presio necunoscutt Erd pasionata de eroismul acelui tingr, pe care mare atentie nara- nu-l cunojeea, dar pentru care simpit un +eee nees- plicabil. >Ursul, — urma Constantin — eri d parte a riului gigi Tingea Taba in linigte. Tineral, care 30 apropiase do tranchiv — tyi it~ elirea pugea, ochi gi trase. © detunaturd urmatt de un ragit ingrozitor fae sk resune valea; dupi aceea védui pe urs c& se dicd in done labe cu falea plin de sdnge ; glontul in oe sa isbésed in cap, dap& cam fusese indreptat, il isbise in faled Ursul, dupa ce mai dete un regnet gro repedi pe punto spre noi. fai luai repede pugea, ri s'0 descare in pieptul ursulai, dar era pré tardiu! Tinerul se repedixe pe punte ... pe acésti punte pe care fie (riel celui mai curagios din sal ao trece, astfel ci erd in fafa mea, jar ursul dincolo de densa. Déci ag fi tras, loviam pe tinér, Diodati il ved ch sedte un cutit dela cingatore gise repede cu bra- ul intins inaintea fierei. Dupa pujin nu mai végui de- cat un singur corp care se legind d'asupra pripas- tiei: Ursul apucase pe tinér in brate!.. Si eu nu-i puteam veni cu nimic in ajutor. Vrusei anclodata si trag, dar me oprii .. . déea loviam fiara, in eajéturs va tira gi pe tingr ca dénsa, Vedend c& nu mai era ni pare pentra acel voini vedé cum Il va sfagié fara. Un régnet mai puternic me trezi repede gi cand me uitai la punte, remasei impietrit in loc. In_mijlo- sul busténului, cw’ bratele incrucigate, tineral se ita id tun mijloe de sei- ochii pentru a nu densul; — dar nu e vr'un mijloe ea si-i luim pielea ? sint ascutite §i tot co intré acolo nu mai ese ni intorserim acasi.Anul XXVIL FAM Dupa trei dile petrecai pe acest bray pani la marginea satulai impreund cu mai multi locuitori sii muljumirim din inima de binele ce ni-l facuse.« ‘Cand fin} Constantin naratia sa, Mariéra era palida, cu. ochii fiesi la bugtean, Se simfit atrasd catra acela care cu wn an mai nainte fusese un erou axa de original Fara si yrea, incepase sd iubéscd pe acel tinér. Erdo nebunie acest amor nascut aga dodatd si ceva mai mult; irk sA fl véqul vr'odata pe acela ruia void si se devotes dar pasiunile cugeta ele? ‘Agt ca nici Mariora nu s'a putut impotrivi contra curentului care o tira intr’o _prapastie necunosouta. Parintii ei védend pe Mariora ay de schimbata, se apropira de dénsa, intreband-o ce. are. — Nimic! — respunse densa, silindu: linigtiti: — este impresia nara{iune! acest ra ind@rBt acasa. si par i ple IL ‘Trecuse 0 luni dela cele istorisite mai sus, Mariora jubia din qi in qi mai mult pe acel necunoscut. "Tote sfortirile pirintilor de a alla ce are fiiea lor, tur’ xadatnice, cici Maridra iyi pastrt cu sfinte- nie secretul. ‘Si déc& le-ar fi spus, ce facea? tot nimic ! nu-i putea vent nimeni in ajutor, mai ales c& nu gciea nici din ce orag e gi nici cum se numegce acela pe care-| iubié cu atata pasiune. Inte’o qi se presenta o dama, care se aratd a fl din aristocratie i ceri mina Maridrei pentru fiul Dlui Dumbriiveanu, edruia ise parea o partida bund pentru fiica sa, primi; gi fae cunoseut gi Ma. Hidrel_acést ‘Danea intel void si se impotrivésci, dar se ‘indi ci mai bine si consimta. Ist dicea Eu tot sot perduti. Pentru mine nu mai esisti nimic ; edci lerigirea pe cure 0 visez, nu 0 voi isi nici-odala, Ved bine, cd acest amor me va duce in curénd la marginea morméntului; de ce si mai sopér gi pe scumpii mei parin{i, refusand mana aces- tui tine ? | >Voi fi sotia lui, dar gandul o singurd clipa mu va sbura decat la acela, pe care fl inbesc, >$i déc& me voi marita si décd mu me vor mi- rita, tof alat voi sufert, heci spuse tatalui oi of primegce. — tine, dar tu n'ai veut ancd pe ginere, Nu geli dec are si-ti plac sou nu. si face cu asta? e destul c& mi Tai ales tu, IL voi iubi gi eu dup& cum imi ordona legea Mariora! Miriora! in ascungi_ un secret de mine. Citese in och tei, ec acésti casitorie 0 [dei siliti'; de ce nu spui si tatélui teu, care te inbeyce, aceea ce ai? — Dar tati, ti-am spus de-atatea ori, cd n’am nimic s’ascund de tine. $i ce-ag puté ave? — E bine déci ¢ asa, do ce nu mai esti aces fata sulobie de alta data? de ce nu mai mqi? de ce nu mai cinfi ? Pentru ci nar mai fi frumos: acum stint fata seriési ! — Cate minciuni pentru a ascunde un adevér. Dar atunci jurd-mi cel putin, cd acest easitorie o fa fard a te sacrifica, gi fird nici o pirere de reu. — Ki bine, jur! mai vrei ceva tati, neinered’- tor ce esti; si cti aceste cuvinte igi incokici bratele pe améndoi obrazii, dupa cum | A doua-qi tinerul fa ingeiinfat, cd Maridra pri | chiar in diva aceea va fi gi logodna., | ILIA 99 Victor, — asé se numié viitorul barbat al Ma” ridrei, — nu erf altul decat acela, despre care vor~ bise Constantin. Dar vai! pentru nenorociren sérma- nei Maridre, care pote l'ar ficunoscut dupa descrierea lui Constantin gi n'ar mai fi suferit, se chimbare generala in figura lui: pérul nu-l lung, fl tunsese; fata fi er sérbéda, ochii aprope stingi si slabise grozav. Jubise cu pasiune o fata, care-1 ingelase cu unul din amicii Ini, Acésta fusese causa schimbarei sale. Cand se presinta la Mariéra, dénsa sim{i_o emo- fiune uitandu.se la dénsul, dar védénd cf n’are nimic care si semene cu acela pe care-| iubid, ofa. ML Trecuse un an, Victor incepuse si-gi iubésed sotia, dar era in- grijal, caci o vedea pe fle-ce qi cd slabié mai mult, ‘Ori de céte ori o intrebé dénsul ce are, Mari- ora respundea c& sulere de pept. Intr'o qi Miridra chem pe Dochite gi-i dis — Scumpa mea sora, vedi bine cd ea merg din reu in mai reu! cine gefe, pote voi muri mai nainte decat cred . — De’ ce vorbesci aga, scumpa soridra ? 0 intre- rupse_Dochita ew lacrdmile in ochi. Ori-ce ilusii stint perdute pentru mine; ved bine ci nu mai e nici-o scapare; inse inainte ‘de a ‘muri, ag voi sa véd Aneodata locurile acelea pline de farmec, care le-am visitat anul trecut. Rog’ pe soul meu sf nu-mi reluse acést ultimi dorinta. Dochifa plangea mereu. Isi iubia pré mult sora gicand o augia vorbind astlel, fi facea reu; dar pentru ca s'o linigtéscd se duce si caute pe Victor. |" Il gisl in grading, cu capul pe mani gi cu bi tista la ochi. Plangea. Dochita se apropia de dénsul ; el nici m’o vedew. j Hl atinse pe umér, tresiri . | =A! tu esti Dochita? Dar cee? me chiam | Mariora? — Nu, Ma trimis la dta, Te rogi ceva gi i-e i n’o refusi. — So refus! pe dénsa! pe care o iubesc aga | de malt! A’ ce reu me judecd Mariora ! Dar vorbesce, | spune, ce vrea dela mine gi jur cii voi indeplini doringa, — [ati ce este: are mare dorin\a ca si mérga Ja satul Gura-Teghi ; am fost anul trecut qi i-a pli- cut mult. — Décd ¢ numai atat, se pote face cat de eu- rend, Uite, chiar mane vom pleca. Si acum du-te de-i spune si se pregitéscd, caci mane in diori de | di vom fi pe drum. Dochita dup& aceea se duse Ia Mariora spuse tot ce vorbise cu Victor. 0 lactima se vedi stralucind in ochit stingi ai Mariorei. Cal ar fi iubit si ea pe acest bun sot, care ingrigia ca si mama ei, care nu dormise nopti stand la cipétéiul ei cand se simtia reu gi care o privia cu alata dulcéti. De ce dre fatalitatea i-o seus in cale pe acel necunoscut. si pentra ce imagina Jui o urmiresee continua? De cate-ori, cand se ita Ia Victor nu simfia ea sensa(ii necunoscute yi inimal bitea mai tare; dar t6te acestea le atribuid Ia viui interes ce-i dedea densul gi la iubirea care i-o citia trie Si tot gandindu-se In necunoscute, igi faci pre- aitirile. A doua qi erau pe drum, Séra ajunsera.100 FAM Victor Inase 0 recomandatie cétra dl Bordnescu, | proprietarul bailor si traseri la dénsul. Tn diva urmatére dup’ dejun, Mariéra Tua bra- | ful tui Victor gi plecard, urmati de Dochita, dl Dum- | braveanu, femeia sa si de di Boriinescu. | ‘Mariora mergea cu privirea tot inainte, cautand | sa divoreze sileile care-i astupa locul in spre care | se simfid atrasd. In fine ajunseri. Busteanul era inaintea ei, impreund cu tote su venirurile. Mariora sorbia acele locuri care-i reamin acela, care-l iubia cu o pasiune ay de mare. Drodata ii veni o idee: Sa se arunce in pra | pastie, pentru a muri yi dénsa acolo unde biruise el. | La ce si mai sulere? era destul | Se dosprinse de bra(ul lui Victor gi se apropi& de prapastie; acesta se repedi la dénsa. | Scumpa mea, nu te apleca: Iti vine ame- prapastia e adanca, Mariora zimbl. Se gindia, cata diferen{& intre acela care eré sofal ef gi acela pe care-t iubia. Ii dicea — Lui tie celalalt ‘Toti se apropiard de bustean, Victor se sui sus. | Mariora se uité cu mirare Ia dénsul, — Si ve spun 0 intémplare, care are si ve migee, — gi Victor jin cateva minute istorisi seena care'o avusese cu ursul pe acel bugtean. Maridra cu ochii doschigl mari, cu mana pe | pept, sorbia cuvintele lui Victor. Cand acesta fl, dense sese un {ipbt: ‘= Ele! ai chqd leyinat® in bratele Do- | chief. a pe tel A si ve uite inkiuntra, pe cand Cand se destepia era in Sat. Intreband-o Loti, ce insemnase acel cuvent ca- re-i provocase lesinul, Mariéra le mirturist amorul ei. Acum era réndul lui Vietor ca si s6tba cu- vintele sofiei sule, caci se vedea as de mult iubit de aceea pe care o iubia cu atata pasiune, Peste o lund, Méridra se act: bine, cici regi- sive pe acela, pe care-I iubid cu un amor aya de nesocotit, Gr Ma&runjeanu. Bibliografie Beitrag zu" Ethnogea- inn, Verlag von a phie Sidosteutopas 1 don Ursprung dor Rumtnen, ropes ‘Traugott Tame, En Straws 11" ub acest titla a apirut de curénd un volum do | 150 de prgine, octay mare, in earele autorul pi Fogeqee in contra cunoseutel teorli a lui Roesler, }SSostivend tesa esprimati la pag. SL in urmato % tele: »Komanii ged astaqi, unde au gequt paring | 3 lor inainte de un mileniu gi jumétate; popor | peste popor s'a schimbat in. domnia’ asupra teritorie lor dela Dunivea inferiora, inse nici unul n'a pei fal romanimea in subsistinja ei nafionala — >apa tree, peitile reman.e Ordele migratiunei poporelor, deslipite de solul patriei lor, au disparut. ea negare dinaintea sorelui, dari romanimea dacie& cu capul + Despre. origives Romanilor, un suplement 1a elaografia Europei sudostice, de Traugott Tamm, lonn, editura lai En Strate, 1801 ILIA Anul XXVIL. plecat « lasat x trécd peste sine vilorele gi s'a pi tonit de sequrile ereqite din strabuni, pani au venit gile mai bune, cand’ sa sculat gi gi-a intias mem- brele.e® Precum se va vedé din cuprinsul opului, acestor cuvinte frumése si chiar ferméc&tdre n’avem sit le alribuim mai mult yalore decat aceea, ci autorul apéré continuitatea neintreruplé a Romanilor in Da- cia dela Traian pan astidi, dard in multe altele sti departe de convicfiunile nostee, De-oparte interesul ce-1 uvem de a cundyce ideile i opiniunile strainilor despre noi, fie bune séu rele; spre a ne intiri in cole bune gi a no intrar ‘ma in contra color rele; de alta parte tonul calm gi serio, ca carele autoral tractéza cestiunea atat de mult agitaté, me indémna a schijd mai de aprope continutul opului memorat, remanénd ca_bitbatii nostri de specialitate sivi {ach eritica scientifica. Inainte de a trece la schifarea intenfionata, nu pot a nu accentud necesitatea, ce-o simfim pentra poporalisarea mai adanc& a argumentelor, care le avem in contra diverselor opiniuni, care ne’ impugné Fomanitatea gi continuitatea neintrerupti in Dacii dela Traian i Aurelian incéce, dct pentru o mare parte a publicului nostra si mai ales pentru tineri- ‘mea studiosa de pe la institutele strdine opere mai ‘mati sint putin accesibile gi infelegibile In prelafiune pag. 1—3 amintegce autorul lueruri cunoscute, dar care nu stric& a ni le revocd cat de des in memorie, apoi accentua greutatea problemei sale, Pentru jumétatea mai mare a Europei dela apunerea imperiului roman fisiognomia etnograticd a Temas acecay in esentie, nu aya inse pentru peninsula balcanicd gi ferile carpatine, Numai Grecii pot sustine proba deplind despre continuitatea lor in yequrile cele Yechi, macar e& mestecarea lor cu sange sirain, mai | ales ‘slavie si albanes este as de mare, meat preten-—— siunile lor la mosteniren Kinilor seu ‘si x Komeilor bizantini se pot impugua vu argumente’plausibile. Jnvasori, venifi mai targiu sant Serbit, Bulg 4 alfi membri mal neinsomnagi din familia slavica; asemenea invasori snt Maghiarii ugro-finici, Osmanit si Nogaii-tarci, Cerchesti, Armenii, Germanii, Jidovit i Tigani ‘Mai grea este cestiunea despre originea Schipe- tarilor yi a Romanilor. Unit scrutatori, qice autorul, ar fi aplecafi a concede autochtonia Schipelarilor cel puyin pentra gequrile lor principale ; inse indata ce e Yorba despre “Romani, redicd cea’ mai inversunata contradictiune — nu totdéuna din motive de tt eu~ rate (nicht immer aus ganz lauteren Beweggrinden,) In fervorea certelor nafionale, care graseza in pen- insula baleanica, pote cd anch mai mult in érile monarchiei ungare (sic), atacdtorii yi atacaji, asupri- tori si asuprifii considera ori-ce mijloc de just gi iortat, ba gi din seiinfd, care dupa natura sa ar tre- but si fie internationald, cércé a-si fabriea arme pen- tru trista disputa najionala, Spre a dovedi »Rumiinee, +Rumiiniens ca inve tiune nordicd, de care si in’regat se folosesc numai fruntasii gi cei mai culfi; {éranii, micii proprietari, si dilerii rurali anca se numese pe sine Romani (sic), inse mai_vérlos spre a-si indica starea si meseria, sar sfii inse a numi si pe boeri Roman (sic,) Cu tole acesten prefere numele cel now in locul celui de jach pentru aceea, ca si necunoseétorului se aratit indata, c& poporul cel ce se avénté ag de puternice Ja gurele Dunarei e membru din familia cea mare romanica; lui tar mai placé »Romunee »Romunien-, séu i Rumune dupa Miktosich Pe cand anc nu era vorba despre luptele mo: derne de nationalitate, se considera ca constatat, ed Romani se trag in linfe drépla dela coloniele lui Tra- ian... iar decdnd s'a ivit principial modern de na- fionalitate, o serie lung de serutatori s'au ocupat ca Cestiunea acésta, fata de cei mai multi inse avem simul molest, on gi cand am stu pe un teren bailtos; ici »Maghiarie — ici oGermani« ! — ici “Slavic — ici >Valachile resund din tte laturile. Atat din cercurile natiunilor dominanto gi pan act privilegiate, cat gi din ale celor subjugate au apdrut o multime de scrieri, dintre care ca esemple tipice se numese pentru prima categorie scrierile lui Roesler, repro- sentantul punctului de vedere transilvano-sasonic i | Hunfalvy representantul punctului de vedere maghiar; pentru a doua categorie Schafarik séu Pio pentru punctul de vedere slavic si in special ceho-slovac, Petru Maior séu Cogilniceanu pentru cel romanese. Operele respective sint indicate sub test. Fira indoéla cel mai insemnat dintre toti este Roesler, si incontra ipotesei acestuia se indrépta cea mai mare parle a opului presinte, Ipotesa lui Roesler in esentie e, c& Romani nu sant autochtoni in nordul Dundrei, ci numai dela capétul seclului XI séu dela inceputul seclului XU au emigrat din peninsula balcanici in principatele dundrene, in Transilvania, in Ungaria resariténd i in Bucovina. Goi mai mulfi serutitori sau dat mai timpuria seu mui targiu pe partea Ini Roesler, si mai ales din Pegla se nisuiau a face s& amutesca gi a bajocori orice contradictiune (Und besonders von Pest aus suchte man jeden Widersprach niedetzusehreien und zu hohnen,) Autorul crede, ci causa aned nue ma- tur pentru decisiunes definitiva, pani ce nu se vor studia numirile de locuri, de aceea, dice, e& vrend a duce cestiunea mai aprope de resolvire, nu remane alta decAt a supune aned odati unei judecifi critice acurate materialul esistent si deja cunoscut, Pentru scrutdtor recundyce ca puncie de ple- care doue fapte, asupra cArora nu mai incape nicl 0 diversitate seriési de parori, pentru ed ambele se pot faned control; acelea sint: séu cerlitudinea cea FAMILIA | cateva © tara | iunea poporelor, mai ales cea Anul XXVI. indosli, ch limba romana e flick acelei latine, séu estinderea spajiala presinte a poporalui roman. In casul prim scrutaloral pornegce dela epoca, cind & aparut poporul roman mai inteiu in finuturile Duni- rei inferiore si a dat_impuls cu séu fara intentiune congeie 1a formarea limbei ostromanice. In casul al dojlea ti std inainte calea intra, yi din punet de jedere melodologic © tot atata, oticare va apucd-o, Giei saltul cel mare dela trecut pand la presinte ne- puléndu se incungiara, remane tot aga de larg gi pe- Ficulos, ori il {acer de aici ineolo, ori de acolo invdee Spre a se prepara la saltul_ memorat, autorul urméza mai intein decursul operei de asimilatiune a Romei in peninsula balcanic& siin Dacia vechie, apoi cerenscrie yAlurile de astadi ale Romanilor atat ale nemului principal de nord, cat gi ale celui secundar de sud. Fiind od in prefatiune gi introductiune se espune 0 Tiniamente principale statul cestiunei yi se indica | directiunea opului intreg, cred ci pot si fiu scusat, ch m'am ocupat agi de mult cu dénselo, Tn capitulul | >Romanisarea peninsuleibaléa- nicee (pag. 819) ne spane autorul din capul locu- Tui, c& romanisarea n'a fost aga de periecti ca in Is- pania. séu Galia, din causa rivalitatii Grecilor, gi a Conexiunei nesuficiente a f@rei_ cu Italia, Din veo ‘ate din istoria romani de Mommsen chide, ca Romanii in doplind congeiin(i, va si dicd jn adins, au stabilit divisiunea peninsulei in doue slere: una grecésca, sudul si sudostul, alta romana, Yestul gi nordal ; linia demarcationala intre ambele a putt s& le aceea, care ni o cugetim trasi dela Scodra pana la Mareianopol — aga dara romane: Dalmatia, Moesia superior si Moesia. inlerior (cu exceptiumes Striei litorale la marea négré si a cetatii Nicopel-ia ———__ nordul Emului, care pote ca se numera 1a Travia) Mac ‘Achaiu, Epirus yi Thessalia, joni, E natural e& Ii ja demarcationalé_n’a fost res- nu lipsese indicii, c& ambele au fout usurp: lasat in pectatd cu rigore, ai elemente, cel roman ai cel grecerc, Elinismului fiuni unal in sfera celuialalt r Peninsula partile cele mai infloritore, mai impopo- Fite i cu nai bund ecomunicatiune. Aga s'a subtras romanisire’ celeialalte jumétati cu basa la Dunire, Teritoriul natural de espansiune spre sud: cultura ro- nani taiata dela -marea egeied 9i dela mares négri plutia in aer, fruntea-i era indreptata spre nordul harbar, nu spre sudul ospital, ; ‘Bupa ce espune autorul, c& din Dalmatia si dela a, putut steibate romanisarea in interiorul ci a restrins la regiunile nediterane, se esprim’: ci déca Romanit au voit iio parle a peninsulei balcanive, trebu- 4 dela Dundre nu dela Bizantiu, seu Ad érilor baleanice proprii $i intru adevér ei au ales calea Dundred, Inain- tarea, singuraticele etape ale romanisirei se cunos ai bine din dislocarea gradata a castretor legionure spre ost. ‘Reésti disolvare o descrie autorul in liniamente principale, atingénd c& dupa devingerea rescolei i- ‘lor in Dalmatia si Panonia in ani 6—9 dupa Che. peninsula baleanica nu era numai o acuisitiune trans Inarina, ci era ferecata Ia simburele imperiului prin braul de fer a cinci noue drstricte administrative : Raetia, Noricum, Pannonia, Dalmatia si Moesia, Nu se gcie’ ci Romani si fie sterpit de tot limba vechie a érilor in peninsula ; décd da, acésta Sa putut intémpla numai pujin inuinte de ce migra slavicd a straformata Anul XXVI. : F din fundament intrégx Europa sudied. In tot casul nu jerlat_a merge agi de parte ca Pic, carele in inte- resul slavismului ke nisuegce a presinté elemental roman in peninsula ca toldéuna forte putin nameros si decigétor. Dupi ce atinge romanisarea Galiei. gi Ispaniei, care gi pani astidi sdnt »téri latinee dice ci dela acelea nu se pot trage analogii, pentru c& au fost sub alto referinto, incheié ; »Pe insula bale anica valurile slavice au gters tote trasurile ieénei etnografice de odiniéra; nu gcim apriat, care a fost Timitea intre sfera romani gi greed, nici ch fost-a intre ambele vro oni neutral cu limba gi ginte strivechie, nici ci fost-au romanisate intrégi Me superior ‘gi inferiérd, Cu t6te acestea remfne Yora- semenea, ci cel pujin Mesia superidri a fost forte tare trasi in sfera culturala romani.« {Inebeiaron va urmé) Teodor Rosiu fem, profesor gimnasial Nume familiare romanesci. (Incheiare.) |. Comuna Sarea montana, Alesandrovi 9 5 fa mili, Andriton 16, Anescu 5, Arcan 1, Ardelean 5, Arjoca 7, Armanca 2, Baing 6, Balanesea 11, Balian 3, Banut 8, Barbu 1, Relina 1, Bengescu 1, Bosca 6, Pibescu 1, Bilan 1, Bilay 8, Boboiescu 29, Bogosan 1, Boreian 24, Hojin 1, Brenescu 3, Brusan 1, Buda 4; Bugarin 3, Bogar 3, Butea 18, Batela 6, Bagea 2, Bilafu 2. i Careba 1, Carmancioc 5, Chirjan 4, Chiselita 1, Chigoren 2, Christoi 6, Ciclovan 1, Cioca 3, Copo- | Comesen 8, Covasala 6, Covrig t, Crainvan 3, Crenigan 8, Gorm 1, Cops 1 Constantin i Cugmulescu 1. Dalbogan 2, Dane 18, Darabant 5, Dobrescu 6, Dolina 1, Dogar 1, Fometesen 9, Frumos 2, Fomescu 4, Gherman 1, Grobgan 14, Ignat 6, Tovan 4, Isvernar 2, Gian 1, Lazaroi 6, Lup. Manciu 1, Matasarian 1, Mania 1, Manescu 13, Marigescu 4, Mica 1, Milotin 1, Mogog 5, Mondoc 5, Muntean 10, Nicola 2, Novaceseu 1, Novac in 3, Opoitescu 2, Orlesin 2, Orleseu 3 Padurian 1, Paulescu 5 Peptan 3, Perian 2, Petra 25, Pérvu 12, Popescu 6, Potogan 3, Preutescu 6, Ranga’, Ranoi 3, Rafa 15,’ Retezan 13, Risla 5, Rogovan 8, Rogan 9, Rogu 2, Runcan 2, Rusovan 4 Sapunar 1, Serbu 13, Schinieia 18, Sporia 22, Stoian 3, Stoican 2, Stolojan 3, Strain 6, Sercula 1, Suporcian 11, Selar 5, Telescu 12, Thecu (si Tsek) 5, Tismonar 12, Turburian 1, Tarcu 4, 'fundrea. Untan 3, Ungurian 12," Urlesca 1, Valutan 6, Valuta 1, Vella 1, Veleian 4, Velcelean’3, Viluescu 3, Violeseu 3, Zacharia 3. Zaina 1. 40. Sasea romdni, Balanescu 1, Bagea 5, Ba- téla 13, Ciucine 11, Damian 1, Dissaga 19, Chigereu 16, Covaséla 17, Tana 2, Iencea 4, lenuica Lajes 18, Licaret 3, Micu 4, Miclen 9, Muia 1, Murgu 6, Nicolae 3, Naj 1, Noa 1, Petou 1, Pérvu 5, Potocian 2, Ranga 1, Roiban 3, Sapunar 1, Serbu 43, Simeora 3, Schender 2, Torces 3, Trandafir 2, Tahoe 2, Tepeneu 6, Untan 1, Valuta i, Veselin 5 41. Seoag. Adam 2. Argan 1, Babet’ 2, Balan 2, Belcea 3, Berdac 10, Beja 4, Bejinar 57, Bica 2, Boca 2, Botu 2. Buna 5, Buzila 56, Basaraba 1, B tinéga i, Bocian 1, Cimponeriu 1, Cioloca 1, Cior bar 8, Ciorogar 2) Cublin 11, Galin 16, Calina 9, Coca 15, Carbunar 8, Cohot 2, Curia 2, Cocu 2, Duba 84, Dacia 36, Dolinea 8, Dragomir 2,” Da- ILIA 103 mian 2, Danguba 1, Dia 4, Draga 2, Dregin 8, Dra- garin 2, Duma 1, ‘Gaspar 8, Gavadin 3, Griva 15, Guratia 9, Govadina 2, Guj 1, Giurgila 1,’ Hercegovae 4, Teobu i, Ivan 6. Lata’3, Lazar 1, Lap&dat 3, Linta 6, Langu 2, | Manda 45, Mancin 42, Magina 3,’Margan 2, Maryaria 3, Marinca 1, Maruja 9, Miloja 1, Milosaw 2 Miclea | 4. Milencu 1, Moga 20, Molin 2, "Mosor 25, Moranea Musta 2, Neda 4, Nediciu 1, Panu 2, Pasule 21, Pa- raschiva 4, Petromun 1, Pagchea 6, Peia 1 Seget’ 6, Secula 9,"Serbu 4, Sima 1 Smida 1, Sterian 1, Stoicu 13 Suza 1, Reca 2, Roman 7, Rogea 6. fatar 1%, Todor, ‘Toger 1, Trailoviei 1, Ursu 32 Vucu 14, Vucanu i, Voina 1,’ Zeblia 5, Jurjioa il, Zeicw 1. 42, Slatina, Aiesandra 1 familie, Aga 1, Avram 9, Baicu 1, Barbu 3, Beutura 18, Blidar 9, ‘Borcian 5, Borea 4, Bojin 1, Botieret 1,” Braila 6,” Branco- van 1 Caraja 2, Chirila 27, Caveséla 1, Christa 4, Cri- san 2) Damian 7, Dogar 2, Dolovan 4, Flora 1, Fru- mos 14, Gaita 5, German 6, Gonfa 5,” Gosta 2, Tacob 3, Iana't, Tanca 1, lenuica 4, lorga 12, lovita 1, Ilana 7. Lazar 1, Loga 3. Luciea 9, Mien 1, Mircea 2, Moterca 2, Motoi 2, Muntean 2." Murga 3, Nicola 9, Nina 3, Paica 2, Pan 1, Peteu 8 Petrica 12, Pireen 8, Raica 22, Roiban 2, Rogu 5, Roman 1, Radivoi 1. Saina 1, Savici 5, Serbu 1, Stanga 2, Suru 25 ‘Toma 2, Traita 2, ‘Trif % Ursa 2, Vacar 3, Vela 13. | Vian 17, Voia 11, Vuew 1, Vuia 1, Jurea 4, ‘Ticean 1. 48 Socolar. Adam 20 familie, Alesandru 14, An- dri 1, Andreascu 1, Brain 2, Brinda 1, Bulica 1 Bungi 2, Cichiri 6,'Dan 2, Dragan 4, Dragoi 1. Ghiovel 10. Gosta 1,'Creca 10, Grosan 1, Irimie Radu 17, | 8, lia 2, Ian 4, Tosim 2," Tena 1, Jucw 1, ‘Chinda | 13, Chigerew 3 Laudat 5, Lepa 5, Linfa 2, Mares 1, Mari 1 Marilla 5, Marcu 8, Mathias 4, Micu 1,’ Mircea 5, | Morgu 12, Nenecu i2, Nistor 3, Novae 8, Neam(u 4, Neg 6. Pascota 1, Peia 12, Pete 1, Petrana 6, Penja 3, Romau 8, Rotar 12, Rusmir Stoia 1, Stiiadin 1, ‘ia 2, Ursiea 3, View feicu 1, Jieman 2, Jarca 6, Jurchella 8, Dr. At. M, Marienescu. Cugetari, La gura far frau astupa- * urechile, E destal o ‘mpunseturd en si nasci o coptars Ce-fi trece printre degete, se risipegce. Déc& nu stringi ce ai in mand, remai cu ea in- tinsa ___ Dragostea te deslégi de ném, legindu-te de alt Déci {i-ai spélat rufele Ja un loc cu ale altuia, tofi le cin petecele. Gasca cand vede pragul de sus al portei tsi pléza capul in curte. Cornelia Emilian.Scrisori catra un tinér cleric. 1 Carissime 1 Nu geiu déci in meditatiunile tale de aiming gi de seri tai dat vre-odaté séma d statul in care ai intrat gi de vestmentul ce imbra Las cu totul Ja o parte bilantul faptelor tale dilnice. Acesten cad in competenta congeciinfei tale. »De in- temis non judicat pretore — dar chiar pentru aceea este si 0 datorid pentru tine, ca tu gi numai tu ensufi si fii judecdtorul faptelor tale interne. A modiit! ? Nu este, carissime, lucra mai pli- eat decat meditatiunea, Istoria lumii ne arati, ed atagia gi atatia barbati insemnati — nu din mijlocul clerulai — aflan 0 deosebiti placere si se retragi pe ehte un moment din sgomotul afacerilor publice $i si mediteze ! numai dupa ce odati iyi trigeau fiecare con. clusiunile din faptele sevérsite, continuau anumite in- treprinderi de mare simulta insemnatate pentru ome- rime, séu gi numai pentru fe i fiunii in mijlocul careia se alan, Caci, numai medi: fand supra trecutului si compartndu-l cu viitorul pofi pune base solide faptelor tale din presinte. ‘Seu spune-mi, nu te radimi situ uneori pe bra- ul manii gi privegci cu ochi perduti in zarea de- pirlatd, fara si geii unde si ce privegei? “Dar tot in acel timp, de si nu-ti este privirea ‘fiesalé spre un anumit obiect, totus, in gindirea ta te ocupi cu un obiect fie nespus dé predilect. ‘Ti se pare ca vorbesci, i te migci gi cd intrégh activitatea ta este eflucsul pradilectitui teu obicctt! A-uma_aumésciise acest obiect de predilectiune sdogmaticie, »parochiee xéu sun amic intime al teu, in fine gindirea ta pretinde acel obiect — dupa suma conceptelor ce pos in tote pirtile sale bune séu rele. Acésta ocupatiune medilativi e pentru tine in acel moment atat do sublimi, incat décd o alla fi- ini vine gi te conturbi, fi vine ca si o respingi cu dixpreg Pentru tine, ca cleric, meditatiunea ta cuprinde in sine sublimul ' srugiciuniie Tu gcii, ci a se rugh atata insémn’ — in sensul dup& cum eu vorbesc cu tine — a cugeta Ia Dgeu gi a vorbi cu Deu. Chiar aici este gi maiestatea chemitii tale. Tu vei avé in vieta preolésed a eugeté In Dgeu; tu vei avé in fiitorea ta chemare chiar a vorbi cu Dieu; — tu vei fi dator inaintea eternului judecdtor, ca'si dai smi de fiecare suflet concredut conducerii gi pisto- ririi tale, 'u anc& nu gefi, eat de grea misiune ai. Nu i aceea, ci Gre care este greul viefii tale? Chiar de aceea, me aflu indemnat, ca si-ti in ajutor pana anci nu ai pagit in via Domnolui, Me aflu indemnat, ea ocupandu-me nifel cu presin- tele teu si fi-1 deseriu eu, in acea forma dupa cum este:— gi dup cum tu nu-l simfegei — pentru ch gndiren ta putin se ocupa cu faptele ce sevérgesci Ta, ca gi flecare om tinge, privegci campul larg al Viitorului, Tu vedi in calex ta numai rose; tu calei numai pe diamante; ta esti incungiurat numai de societate alesi; tu esti aprope gata si te cugeli »pri- mul intre 6meni.e Mai pe scurt, ta privegci numai forma, nu si materia lucrurilor, Ay greg dari, déoa din’ iubiren ce-ti_pistrez, nu m’ag gindi la tine gi nu ti-ng dice : Opresce-te! Si nu te superi pe mine, déci oprindu-te pe un get FAMILIA | vedé si eu cu brau rog ca N. séu N. séu Anul XXVII, moment, te voi conturba in visurile celea atat de dulei ale vietii tale juvenile. Vand erai gimnasisl, putin s'a ocupat mintea ta cu aceea, c& pe ce cariert o si-fi dedict dilele viet Sub bune auspicii, vedi, astidi esti inrolat col mai sirilucit steag, sub steagul mantuitorulai lumii Ea sant convins, ci tu nu fi-ai dat sémi de pagul ce V'ai fieut!. Tu, se pote, ai rafionat cam in forma asta: de-ag fi si ou vre-odati ca clerioul N séu N.., de-ay fi 3 ew ast de avut ca preotul N. séu N. de-ng avé gi eu 0 parochii aga de grask ea N. séu N, de m'ay de ma: ved gi eu cisilorit asd de bine ca N. su NI?-. In acel timp inse, pe ctnd iti puneai acestea gi atari intrebiri de soiul astora, ai uitat despre >voca- tiunea preotuluie! Pontra ce nu fi-ai pus vre-odata §i alare intrebare ? E ugor de ghicit! Lamea de astidi s'a depring — pe Iangi pu- tin mune — a se cugetd In sdomnies gia uita prope cu desevérgire, c@ mai trebuese gi oservitori« : s'a deprins a cugelé numai Ia avutii (la materie) 9i Lili, ¢& trebue si existe gi miseri Mai pe scurt, voese a fi to{i in frunte, gi nime — aupi cum se diee — in eédi, Voeso a traf toti in imbelgugiri, fra a pune osul... adeci a muncl, monea drépti Vei infelege dar, pentru ce este idealul multor meni »asigurarea personel lor.« De aceea si nu te nici miri decd vedi atalen defaudari; déck vedi mo- ralitaten dectqénd gi déca vedi pe vei buni gi des- tepti_ persecatay Tacé, carissime, 0 conturi a slibiciunilor ome- negei despre care mai pe larg am si-ti comunic in setisorile urmatore, Remane acuma siti lati positio ea cleric. 16 nila in giur de tine, gi vei cari se potrivese esag Pentru ci 80 pote ea natura ta si nu fie ca a coetenilor tei. Se pate, ca inolinarile tale s&- difereze in multe privinte de figu- tile de pe cari decopier!... Am dis mat sus, cf nu (i-ai dat sém& de pasul ce-ai facut in momentul cand ai intrat in clericie. Te escus. Ai fost tings. Judecasi lucrarile dup priceperea ta. Astidi inse? Astagi, dupa ce esti seos din sgomotal lumii i to alli incungiurat de fee pli; dupa ce esti agrdit cu euvinte blande; dupa ce in cepusi a fnce sludiul s. scripturi; dupa ‘ce ineepusi a te deprinde cu frumuseta ragiciunilor si a pietii astig), © dic, infelegi cariera pe care ai si te dedici cu trop i suflet, Injelegi adecd, ck are si {i se pun’ ca timpul Ja dispositiune o parochie, iar tu ai si ffi parochul, ai si fii conducitorul sufletese al unei multimi de suflete, Ove numai aici trebue i fie gi si so minginéscd gindirea ta? Ore numai penteu aceea maninei, dormi si inveti in anii de elericfe? Numai ca si fii un op& cu burt grosd si barb lung Nu, carissime! Ar fi peat de timpul pordut gi de banif pridaji pentru aducerea ta in directiunen asta, Décd numai atata ar fi sublimal teu, atunci ar trebuf si se inchida ori-ce institut do cleric gi si ne lase in buna chibzaéla a episcopilor pe cine si cind si riice la trépto preofimii. Iar indreptar ar avé in acésta diectiune énsesi parochiile. More preotol, 1u- cru de sine infeles — trebue un altul, ‘Ta vei suride, gi vei dice: a buni sémi! Eu inse dic: Gregesci! Eyti in seminar; nu ai nomai si inveti i si te porti conform legilor, der fae 0 ion despre actun ea voi esagerd. te edé personele pentruAnul XVI, FAM Sh gi eltesci cirti bune gi folositére, gi mai pe sus de téte ifivrecomand: deprinde-te a medita, Iti va | greu la inceput, Dar din qi in di de- pringéndu-te, iti va fl cea mai plicuta ocupatiune, Ba si mintea-ti se ageresce, de ore-ce nu vei lonevi ca sufletul si nu vei fantasé asupra unor intrebiri ne- deslegavere. ‘Seghalin, 1891. Preotul Macavoi. Serata ,,Armoniei* in Cernauti. — La 6 martie n, = Societatea filarmonick romank “»Armoniae a aranjat vinerea trecuta 0 erat musicala ca dans, care in timpul inaintat al cAslegiului a avut’o-atrace i deosebité asupra publicului, fara destingere. de na- Vionalitate, Catolicii stan de mult in post si n’au vo sa arangoze petreceri; si numai Romanilor a fost dat anul acesta si aib& cAsleg* mai lungi. Tot. publical salut deci eu plicere aranjarea seratei musicale cu + dans a societitii. filarmonice romane Armonia gi in diva seratei a fost sala plina de un public numeros dela (érd au venit multi dspeti, cu tote ci dru murile erau deja stricate de vremea rea. Serata sa dat in sala spafiési a societati filarmonice germano, care a fost decoraté cu mult gust, cu flori fel de tel si statuete, represintand pe compositorii renumifi ai poporelor diferite, Scena salei a tost prelacuta intro gridind, unde er postata musica militard din Cer- nati Programa seratei a fost forte vari, suecedandu- se la productiunile musicale coral societatii Armonia | ———nasowtenit cu musiea militara sub dirigerea capel- maistrului militar dl Kostelecki. vu ouvertura din opera lui Adam >dée'ag ft regee eseculalit de musica’ militara, Apoi so post pe seen naintea musicei militare corul barbitesc al societagi, cAntand, sub dirigerea dlui Victor Vasilescu, »cante: cul venitoreses, cuvinte de V,, corul de C. Vurmb, ca mult& esacticitate, ‘Musica “militard esecuta apol svisul de amor dupa bale, de A. Czibulka, Fantasia din opera lui Gounod »'ributul Tui Zamovace, gi »pro- vooarea la danse, de C. M. da Weber. Corul’ socielie nla cantecele +Ernae, cuvinte de A. Xenopol, solo-tenor, eu cor de Ciprian Porumbesea, »Lacriz midres, cuvinte de V, Aleasandri, cor de 'T. cay. de Flondor, gi +Puiculija meae, cuvinte de Gusti i cor de V. Vasileseu, Cu mutta bucurie gi placere s'a pu. tut aci constata progresele cele mari, ce le-a facut societatea filarmoniea Armonia in acesti putini ani, de cind esistd. Strainii au fost aneaatagi de irumu sefa cantecului roménese gi multi din ei aa fost dugi pe gandur, deslétandu-se “de melodia cea (rumosa a canteculut romanese, Stergindu-se productionile musicale, intoud mu- sica militara arii de joc. Noud vieja intra in socie- latea strinsé gi mai ales in ceea a tinerilor. Jocul se inagura ca intotdéuna ea hora, ce 0 deschise dl Hie polit Galinescu, c. r, auscultaut, eu démna Uiga Mow Tari, sofia seeretaruiui dela tribunal dl Vasile Moraria, gi di Victor Hiuj, ¢..auseultant, cu domnigora Marga de Siracin, fica comandantuiui din Bucovina, gene ralal di ‘Teodor cavaler de Séricin, roman originar din Caransebes, cérora se ingirara celelalte parechi dansatore, Apot urma valsul, pola francaise, ‘eadrila {i iar valsul, polea mazur s. m., tote cele jocuri, cari 4s usitate in’ societatea culta din Bucovina. Vintre dspeti au fost de aja di Eudoxiu baron de Hurmuz.icht, dl Nicolau baron de Musteta, ‘Teodor Serata se inaugara | ILIA 105 {cavaler de Séricin, general, Georgie baron de Stircea, ar. Ion cavaler de’ Volcinschi, medic, Onisim, ‘Turcan, consilier, cu sofia sa, Vasilie’ Moraria, dr. Simighino- vici cu sotia sa, Zacharia Voronca cu sotia sa, Dio- Voronca cu sofia sa, lon Litviniu cu familia sa, Sbiera, paroch din Siret,” cu familia sa, dr. lon Se- leschi, advocat, cu familia sa, domna Maria si Olga Tomiue, dgéra' Eugenia Tomiue, démna de Reus cu fiiva sa’ ete. Mai multe domnigGre au fost in costum na- tional. Dionisiu 0, Olineseu. Suriorele — Vegi ilustrajiunes din ne. acosta, — Aménd6ue cam de-o vorsta, frumogele si drag age, stint bucuria parinjilor. N'au apucat "aned si seid citi, dar cirtile ilustrate le fac plicere, Pictorul Te-a desemnat tocmai intr'un momen: cand ele frun- diese o revista cu portrete gi ilustrafiuni. LITERATURA SI ARTE. Golri literaré DI 1. Nenifescu progitesco a doua editie’a volumului seu do poesii, sub titlul: »Pui de leic, care va apiré in iulie. “Gheorghe din AMolloca, cunoscutul post din Botosani, va public in Bucu regci un volum de poesti, care’ va cuprinde peste 200 de bueai. XDI D. Teleor va scote la lumind tot la Bucuresci yeste cateva qilo un yolum de versuri sun titlul »Ieone.e — DI Tonnescu-Gion va publica dilele aceste Ia Bucuresei_conlerinfa. sa finuta la Atenon sub tillul : »Bucureseii in timpul revolutiel tranceze.« Albumal ,Romaniel Jane. in anul acesta so- cietatea academia socialiliterar’ »Romania Junds din Viena indeplinegce al 20-le an al esistenjei sale. Societatea a decis s& olerniseze acest eveniment in. semnat prin edarea unui Album, care se va destace in folosul ei. Comitetul societatii s'a adresat cated toy | membri sei onorari si emoritati, cari se ocupa cu lite- ratura, ca ei trimita lucrari ‘pentru acel scop. Ser area jubilard se va ting ia 3/15 maiu; sovietatea doregce ca pe atuncia si potd da la lumina gi alba mul proectat, decumva autorii rugati ti vor trimite lucratile lor’ pani 'n 15 aprile st. nm, Stintem con. vingi, e& atat autorii, eat gi publicul cilitor, vor sp Bint i de astadaté cu cildura intreprinderea laud. bila a societatii numite. \ Disoursul diai P. Poni. A aparutia lagi: +Pro- ectul de lege asupra instructiuaii publicec, diseurs pronunjat in senat la 17 gi 18 ianuarie an, e. de dl Petru Poni, senator al universitatii din lagi gi mem- bra al Academiei Romane, DI Poni n'a vorbit din punet de vedere politic, cia studiat in mod obiectiv starea invépiméntului “din Romania gi la defectele ‘mari si care cer solutii grabnice, a propus acele so- lui in deplina cunogein{a de causa. A vorbit ca om de gelinti. De aceea si electul produs a fost mare. Gitiren discursului ofere 0 phicere adevérata, | Plare none. Marinaru! qiar sbptémanal in a- lati, Se va ocupa cu chesticle economice gi ele lo- cale. — Binele Public cotidian in Bucuregei, sub dic | rectia dlui Haceana, — Revista Alba, de doue ori po luna in Bucuresei. Seiinga gi literatura. |” Din revistele strain. »Das Magazin fiir Lite | rafwrs din Berlin publica in nr. 5 al anulm curent ua | studia al tui K. Schrattenthal asupra Tui Aleesandei | si inchoie astfel: +Comneille gi Racine n'au facut mai 9106 FAMILIA wa malt pentra Fr \ Littorarischer Mereur+ din Weimar public in ar. 9 din anul curent schile des pro activitatea literard a dlui onnescu-Gion, scrise de colaboratoral nostra dl dr. M. Hargu. TEATRU SI MUSICA. } Concerta! din Olug. despre care abia dupa in- | eheiarea nrslui trecut ‘primirim o scurtd notiti, a reusit escelent. Dg6ra Elena Florian a facut 0 ade- vérati intrare cu ‘triumf; jocul sew escelent, avend drept temeiu o technic& brilanti gi un profund sen- timent musical, a stérnit admiratiunea tuturora, pani chiar gia strainilor. Niciodatd aplausele n’au esprimat © impresiune mai sincera decat cu acésta ocasiune. Dg6ra Mariti Anca, o aparinfa frumdsi, asemenen 4-2 Tuat partea sa din’ aplausele bine meritate, care i-au acoperit cantarea sonérd. Dgora Cornelia Lupu a de- clamat cu verva doue poesii, DI loan Florian a sur- prins pe tofi eu progresul escelent ea violinist. Corul tinerimei a céntat bine, Dup& concert urma dansul, despre care inse nu ni s'a scris nimie, “Melodrama nous. Citim in »Reformae din Grae iova: Una din cele mai frumése pagini ale istoriei romane, apartinénd erei gloridse a migcdrei dela 1821, remase anc pind acuma la umbra necunoscntului, este in perspectiva d’a vent sub ochii publicului cra- iovean, printr’o represintatie teatrala intitulata : »Soima dela Novacie séu »Ciasul din urmde; melodrama in 4 acte gi un tablon. Acéstd represintatie, cantece semnificative, in cea mai dulce’ music tionala poporali, g,' scene alingatore din vieta. pa durilor Inj Tudor, ‘ste esiti din péna cunoscutului cantitor Chiriti Roseseu, care énsusi va conduce Speetacolal, nvénd roll Tal fol, unde feral ex cele. (A. Ples& musical noua. [a sférsitul lunei acesteia 4a aparé Ia Bucuresci o hora +Liga Romand« dedicat tudentimei romane si compust de dl C. N. Cordoneanu, directorul revislei »Romanfa Musicali.e Poesia aces- tei hore, este datorité dlui Tlie Ighel. Hora se va vinde cu 1.50 b, De asemenea dl Cordoneanu va dona 100 esemplare in folosul_ligel. Goral plugarilor din Toraoul-mlo, comitatul To- vital, infinfat de curénd la stéruinta parocului V. riginit de notarul ‘T. Checi, de parocul V. de vice-notarul Adam Albu, a dat in car- nevalul acesta doue productiuni musicale, una pen= tru clasa inteligenti, alla pentru popor. Ambele au fost urmate de dans. Programul concertului a fost 1, sLatina gintee, cor micst; 2, »Floricas, poesie, | declamata de dgéta Anna Serbu; 3, »Seménatorii« de Alecsandri, cor micst; 4, +Cantecul dorobantului-, declamat de 'T. Petrovici: 5, »Hora dorobantilore, cor birbitese ; 6, »Résai_lunde, cantee poporal, cor cg 7, Et Jug triunfalie, ‘cor birbtse Gorn! plugarilor din Eolca-romang a dat In 11 méftie n. concert in sala ospétariei de acolo, in fo- losul fondului coral, — Programa: 1, »Trecui valeas, de I. Maresan, cor miest; 2, »Frongulita de bujors, de I. Muresan, cor micst ; 3, Hai lelitae, de D. Cupga, cor miest ; 4,” »Cucuruz cu frunda ‘'n suse, cor micst 5, sLume, lumes, de I. Muresan, cor barbitese. Dupa | concert urma joc. BISERICA $I $COLA. gr. or. romane avénd si se intrunéscd sind in dumineca Tomii si incetand mandatele deputatilor alegi inainte cu trei ani, se vor face alegeri noue, Anul XXVIL, In archidiecesa Sibiiu alegerea deputatilor din cler se va face Ia 12/24 martie, iar a deputatilor mireni la 17/29 martie. Seratiniul alegerilor de deputati mire- negoi se va face In 24 marti (5 aprilie.) xv. Capela romAnd din Parls. Reparatiile capelei ati inceput anc dela inceputul iernei, cu gand ca fie terminate pe Pagci; au trebuit inse sf fie intre- rupte mai bine de doue luni, din causa frigului ne- asteptat si meobicinuit cea fost acolo. Ele cost suma de 110,000 fr. gi banii sant depusi de guvern la o bancd, de unde se da pe rénd anteprenoralui, amisurat cu constatirile fcute asupra Iucririlor de architect, sub controlal ambasadei romane gi a p: rintelui Severin. Biseriea a avut nevoo de repara radicale, mai ales Ia fajadi. Se va modifica de ase- menea si interioral ei, fécéndu-se strane, mobilan- du-se in stil ortodox, ‘inaltandu-se altarul, ete. Ro- mani din Paris agtépté sférgitul reparatiilor, plini de incredere in supraveghiarea priceputd a superiorului bisericei : Adundri invdtatoragol. Despirjémentul I al Reu- niunel invéfatorilor romani gr. or. din districtul X Brazoy va tiné adunarea sa general In 2/14 martie in edificial gcolar din Satulung. sub presidiul dui Joan Dorca, secretar dl Nicolae Barsan. Se vor tiné i prelegeri teoretice gi practice. — Reuniunea invé- {Atorilor romani gr. or. din desparféméntul Fagdray @ nut prima sa adunare general tractuala in acest an in Figiras, la 12 martie n. sub presidiul dlui colae Aron, secretar Toan Berescu. Invétatorit N. Ludu, G. Titan, 1. Popa si D. Chiojdea au finut pre~ legeri teoretice si practice. CE E NOU? Hymon. D! George Mans, absolvent do tooloaie, la 3/1 martie se va cunund cu dgora Florentina Te novean in Uriseul-de-sus, — DI Alesiu Cibu si agora Eva Bran la 8 martie s'au cununat in Daia-romana. ‘DI Petru. Aleesiu, absolvent do teologte, la 17 febr. a cununat ou dyéra Boatarina Mangivea, fiica dlui Moise Mangiuca ‘negustor in Brosteni, -~ DI Ioan Duma, absolvent de teologie si dgéra_Ana Rusu, s'au ‘cununat la 8 martie in Ida-mare, — DI Nicolae Ma- trian, jude la tribunalul reg. in Szabadka, in 1 mar- fe ga serbat cununia sa ci dg6ra Anica Nikolits de Szerbograd Soirl personale. /Archiducele Albredt va repre- sinta turtea din Viena la jubileul dela 10/22 al re- gelui Carol I. — Dnii Budeesiu Hurmusachi si Tarcw ‘Lupul, candidatii partidului national din Bucovina, au fost alesi deputati. in senatul imperial din Viena, — Dnii dr. Joan Mangiuea gi dr.-Alesandra Oros au fa- cut, consura de advocat in Budapesta. Rouniunea femetior romdne din Sibiin a tint adunarea sa generala in dumineca trecuta sub pro sidiul dnei Maria Roman, Seeretarul dl dr. Octavian Rusu a cetit raportul comitetului, din care se vedo, ‘A averea reuniunii s'a urcat peste 8000 1 La pro- punerea comisiunii in personele dnei Bugonia Ve- cerdea, dgérei Maria Poposcu gia dlui G, Candrea Sa votat cassierei absolutoriu. In slérsit dna. presi- denté multumi spriginul publicului prin termini alesi, Ja care respunse dl George Barijiu producénd 0 emo- fie generala. , 4° Asilole do oopil in oasa magnatilor. Luni s'a desbitut in casa magnatilor procetul ‘de lege pentru infinjarea asilelor de copii, In numele clerului r. ©., proectul a fost sustinut la desbateren general de episcopul Schlauch, iar in numele atistocratiei ungu- resei catolice de contele F. Zichy, In numle sasilorFAM Anul XVII. a fost combitat de episcopul evangelic din Sibjin dr, Teutsch. Dintre archierei? romani au vorbit ambii mitropoliti: Vancea gi Roman, episcopii Metian si Mibalt, tofi au respins progetul. La votare numai cei doi mitropoliti si patra epigcapi romani, gi episcopul evangelic din Sibiiu, eu toli 7, au votat in contra gi astlel proectul a fost primit. La desbaterea pe para- grafi episcopii r. c. au facut amandamente, dar nu- Maio modificare stilard sa primit, La desbaterea asta, romanii n’au Tuat parte / Damele romine din Sibita, 42, au adresat la 10’martie a. c. mitropolitilor T, Vancea si Miron Bi ‘manu, precuin si episcopilor I. Metian i dr. V, Mihaly ari in gedinta. din 9 martie a camerei magna filor au apérat interesele nationale faté de proectul de lege despre asilele de copii, o telegraina de feficitare Contra asilelor de oopif La Margita, in Bib ria, s'a convocat pe 13 J. ¢. o conierenti 2 romani lor din. cercurile electorale: Carei din comitatal Sit. mar; Margita, Suekelyhid gi Biharia din comitatul Bihor gi Nagykallo din comitatul Saboleiu, 5 La saad fa consoeat 0. eonterenfa pe 12 1. car po- fifia a oprit {inerea ei, din causa cd 'n diva urm tore aven sa incgpa t@rgul de (ér8. 0 gcire ce priv mim in momental acesta ne abunti, cA conferenta totuy sa tinut, asistand vr'o 2000 de omeni. DI dr George Popa a {inut un discurs, dupa caro s'a pi mit protestal in contra proectului de lege. Protopre: biterul Gurban a ficut apel pentra incheiaren solida. Fitatii gi curmarea tuturor neintelegerilor din (recut. ‘Advocatul Mibaiu Veliciu, aprobat. din tote partie, « sprimat recunogcinti episcopilor romani pentru at tudinea lor din casa magnatilor, in deosebi episcopue Tui Metin, prin esmiterea unei deputatiuni din sinul conferen(ei. Dupi conferent& s'a gi facut o manifes- _tutio gzandised ‘pentra episcopul Metian la resedinta episcopesed. WBilvapia" institutal de credit si economii din Simfel, ne-w trimis Analele sale de pe wnul 1890. Hin acestea sedtem urmitorele date : consiliul directiunei @ compus astfel: pregedinte Alimpiu Barboloviei, mem- bri George Aciu, Andrei Cosma, Daniel Delei, Florian Marcug, August Morcuy, dr. ioan Nichita,’ Simeon Oros, George Papp de Basesei, Ioan Serb," Toan Vi- cag, loan Moldovan. Comitetul’ de revisiune: George Filep pregedinte, membri: Teodor Kévary, Florian Cioran, Vasilie Marincas, loan Lengyel, Demetriu Su- iu. Oficialii comitetului: director esecutiv Andrei Cosma, adyocat Florian Marcus, comptabil Ioan P. Lavar, cassar Augustin Marcug, practicant Alin Moldovan. Bilantul il publicim pe pagina din urma a foii nésire, Din raportul divi director esecutiv An- drei Cosma, aflim c& pentra scopuri de binefacere se propun 781 fl., din care suma institutul se inserie cu | 201 fl. ca membra fandator la Associafiunes transi vani, prima bancd romani care ia o astiel de de siune. Pentru gc6la de fete a Reuniunei femeilor ro- mane seliigene se propun 300 tl. Actionarii vor capita ca dividenda 8%, Grisd ministeriald in Romania, Ministerul Manu, primind in senat un vol de neincredere, a dimisionat. Ga formarea noului cabinet a fost insdrcinat progo- dintele senatului, dl gen. Florescu, £18 noul_minister General Florescu’ presedinte al consiliului, fara porto- foliv ; L. Catargia interne; G, Verneseu, finante gi ad-interim la justitie; lariu Ivorian domenii ; C. Esareu esterne; G. 1). Teodorescu culte; colon. 1 Lahovari resbel’; C. Oldnescu lucririle publice. Noul minister indata in prima gedin(2 a camerei fu intimpinat cu un vot de blam; in urmarea acestuia camera sa disolvat, slegerilo noue vor fi la inceputul lui aprile. | ILIA 107 /~Rouninnea romind do agrionltard. Comitetul central al »Reuniunii romane de agricultura din co- | mitatul Sibfialuic va finé duminecd in 3/15 martie 1891 in sala cea mare a_ gedlei gr. ort. din comuna Poplaca o intrunire agricola, la care se va discuta despre infiintarea unei reuniuni rurale de credit, even- bal despre alte cestiuni. Inceputul la 12 ore in gic ‘Bano& romanésod in Marimurog. Fruntasii ro- mani din Maramareg vreu si infiinteze in Sighetul- Marmatiei o banc& romanésci cu numele: »Marimu- regana,« Actiile vor fi de cate 100 fl. gi se vor plati in timp de gece ani, in rate lunare de cate 1 fl. In privinfa asta se va {iné conferinfd la 16 1. c. in Si- ghetul-Marmatie 4 Institute de oredit sf eoonomil. +Furnica» din Figirag va {iné adunarea sa generala in 7 aprilie. Din bilanfal publicat scotem urmatorele date : capi- talul social 80,000 fl., circulatiune 831,984 fl. 12 cr. profit curat 8233 fl. 22 cr. »Aurora« din Naséud | va finé adunarea sa generali*in 22 martie. 4 Riu- reana din Capolnoc-Manastur, comitatul Solnoc-Do- baea, 1 incepe activitaten astagi la 2/14 martie, — pRodna vechee cu sediul in opidul cu acelag nume, ‘e-a trimis bilanful seu pe andl trecut ; eapitalul s0- 8000 fl., circulatiunga 8579 fl. 7 cr. profitul cu- rat 708 fl. 19 er. —+Someqanae din’ Dey va ting adunarea sa generald in 22 martie. — Crisana, un hou institut de credit, se va infin la Brad. Neorolége/ J. I. Codrescu, intemeiatoral revistei istorice sf floiogice din Iasi »Buciumul Romane, a incetat din viéfa acolo, in etate de 54 ani. —«Dr. F. cav. de Miklosich, renumitu) slavist al secolului nos- tra, membru onorar al Academiei romaine, murit Ja Viena, in 7 I. e,, in tate de 76 ani, -K Avram de Casan, ¢. gir. colonel in retragere, a reposat la Sibiia in’5 martic, in etate de 57 ani. —* Joan Cosma, paroe $1 protopop gr. c. in Pericein in Sélagiu, w ine telat din vieta Ia 20 febr. in etate de,53 ani, —Zoan Pop, paroe gr. ¢. in Daia-romana, a murit acolo la 3 martie, in etate de 33 ani, —< Pavel Erdebeni, pa- roc gr. or. in San-Petru, a reposat in etate de 48 a Posta redactiunei. Verswrite: Aw disput, Ti vital) Epigeame, Mat bine a@i un bu usa toma So sti slab, inet nes meat St pitegel entre ele serio fecbmandate, Ku ne mal time Yer ge acesie qi te satuim ak sei ma perdi impaleu com: punerea Tot. Adlnk poesi ype: | vepti poporate, dar intocmai fam Te spune poporul. Ara si Jelimbt niet © teri, irimite-nile. aesle- 1 le'vom publich cu ines, Restle abonament nea 23 “being: CAntecele poporale se vor publi, BE Incerenre copiliresch Ihsite Maori Mie dor, Mai Ysafi-me, nu ating niveal | Leen, pe er a Eiesmeat Glue & PM ERS a amorin Heecenire (RE 9 Joi 7Par. Vasilie gi Efrem {9 fosit [6 6610 Vineri ‘8 Par, Teofilact 20 Hubert ‘6 4612, Hit | SPSSTIONGE, a. sous, vied 8 314 ‘Proprietar, redactor respundator 1 editor: [O8IF VULOAN.»TLVANI AS institut de credit sieconomii in Simleu. | CONVOCARE. de credit 3i ecoaom virtutea §-lui 20 din statute 1a a Ill-a adunare generala ordinara, ce se va tiné in Simlenl-Silvaniel In 23 martie 1891 st. n. ina’ adi Ia 10 Fe in oes Obiectele puso a ordinea qilei sant: 1. Raportal anual al i 9. Emiterea a 3 membri penten verficaren procesului verbal So atrage atentiunea dom statute, in sensul cAruia -la adunarea general au vot numai acyionay cari cu cel putin jumBtate de an mai nainte sint trect fionarilor si ca-atari cel au depus Ja directiunea institutului, actiunil de plenipotenta, A Ia directiunea mega Simleul-Silvaniei, 1a 25 februarie 1891. Directinnea, Active Contul bilantului pro 1890. Pasive. lerese : dep. spre fruit. 75 Spese: | [stares marce depres. 3281.48 k Ichirta,tiparit., diverse 1337 — — ‘Simleul-Sitvaniei, la pali, s'au al ‘Simleu-Siteaniei, la 25 febraari Membrii directinnot : Alimpia Barbolovioin m. p. wufond.dereserva 157.60, A. Cosma m. p. ‘Ang. Maron lant esaminandu-se gi confrontindu so cu registrole au Diverse cor Profit curat . 790] de transeriere 97 99} tora] 3 ore hima} T 31 decembre 1890 m. pe Ioan P. Lazar m. complabl fi al pi ynsonanta cu acelen gi esac 1 Pop de Basegol m. p. Ioan Vioagia m. p. | rong p. Dan Bolo a foun ita sp . George Moin m. Gur ipariul Tul To sit Lane tm Oradeacmare, — Dometeia Saolu m. p. a1)