101...
MONTAJE
ELECTRONICE
<
ilie mihaescu &
sergiu flori¢a
ELECTRONICECUVINT
Electronica — cuvint cu rezonanje vaste in lume
pineste un domeniu care strabate aproape tot ce e I
progres si dezvollare tncepind cu viata privald a 0
trecind prin marile industri pind la zborurile cos
Daca, pint acum, un indice al gradului de dezvol
economicd tl constituie consumul de ofel pe cap de locui
este foarte probabil ca o cifra care sa reprezinte ,consumt
de electronica st aibd aceeasi valoare de apreciere.
In fara noastrd, electronica joaca un rol de frunte si ct
ramuré industriald se situeazd prioritar in domeniul de
virf al dezvoltarii, tntrunind sufragiile unanime privind
i ile materiale si pregdtirea de cadre. De alifel, in
afirmérii plenare a revolufiei tehni
tuluror ramurilor economice
‘sint marcate de prezenfa electronicii ca instrument de
investigare si cercetare, aulomatizare a procesului de pro-
ducfie, de protecfie si avertizare, de ridicare a randamentului
instalafiilor de producfie si chiar de conducere direct a
proceselor tehnologice. Evident, aceasta conduce la re-
considerdtri privind formarea tinerilor specialisti astfel tnett
deprinderile profesionale sd-si gdseasca locul tned din
primii ani de scoald, alaturi de cunostintele teoretice.
Adresindu-se tineretului, tovartisul Nicolae Ceausescu tl
indeamnd cu o grija pdrinteasca de la Tribuna Congresu-
lui al X-lea al Uniunii Tineretului Comunist: ,,...trebuie
si-{i insusesti permanent tot ce a creat mai bun omenirea
in domeniul stiinjei, al cunoasterii, si stapinesti la
perfectie cunostintele tehnice si stiintifice cele mai
moderne, si poli actiona cu rezultate cit mai bune intr-
unul din sectoarele vietii economico-sociale
4 colectia cristal 4fens, cartea de fald este racordati la procesul
fmplu al educafiei tineretului prin muncé si pen-
%, proces tn care, in mod firese, materialul docu-
jupio pondere importanté. Suita de scheme elec~
jrezentate, in marea lor majoritate rod al unei
jate experienfe practice, tsi propune si stimulece
linerilor pentru. exercifiul practic. in general yi
instrucliile electronice inspecial. Sint infétisate, la
unele scheme mai simple tn componen{a, in
pentru acei tineri care sint in faza de yalfabet
ic", reusita functionald a montajului contribuind
area cunostin{elor insusite. Gradul sporil de difi-
fe al altor montaje aduce in fafa constructorilor
tori utilizarea unor componente si tehnici moderne,
L ce slimuleaza gindirea tehnica constituind, poate, chiar
e de creatie ale viitorului specialist.
Capitolele lucrdrii sint deci esalonate dupa crileriile
nintite sau care se pot deslusi pe parcurs. Astfel, in
apitolul I sint prezentate diferite alimentatoare consi-
dertndu-se ca orice constructor trebuie sd-si procure mai
tnlti sursa energie la care st branseze montajele experi-
mentale. Capitolul II cuprinde schemele unor aparate
de mdsura si control ca: voltmetre electronice, generatoare
de qudioradiofrecven{it, frecvenimetre, generatoare de bare
TV, verificator pentru cristale de cuar] elc., adicd aparale
necesare construirii si regldrii montajelor electronice.
In capitolele urmatoare sint prezentate si comentate, pen-
tru mai mullé usurinfa in realizarea lor, amplificatoare
de audio si radiofrecven{a, mixere, amplificaloare de antend,
receptoare simple cit si receptoare speciale pentru gama
undelor scurle, oscilaloare, emifatoare etc. Lucrarea se
incheie cu infafisarea unor montaje electronice moderne
cumsint, de pildd, traductoarele cll si unele miniaulomati-
sari care nu reprezinta doar un simplu divertisment, ci au
multiple aplicafii practice.
In incheiere, dorim succes tuluror tinerilor care vor
trece la realizarea acestor montaje iar pentru elapa wrmd-
toare, construcfii dupa scheme proprit.
AUTORIL
4 colectia cristal 4
Marea majoritate a montajelor electronice ew
zitive semiconductoare prezentate in lucrarea
sint alimentate la tensiuni pind la 24 V si cure
nu depigese 1 A. Din acest motiv si sursele de ali
tare au parametrii incadrati in aceste limite.
In praetied, se intilnese urmatoarele tipuri rept
zentative de surse:
— on tensiune fix’,
— cu tensiune reglabil:
— in trepte;
— continun, prevazute cu:
— protectie la supracurent;
— protectie la seurteircuit.
De asemenea, sursele pot si debiteze o tensiune
stabilizata fafa de variatiile de refea si fata de curentul
absorbit de sareina (in limite prestabilite). Sursele de
alimentare cu tensiune fixi se utilizeazi, in general,
pentru inedrcarea acumulatoarelor sau alimentarea mon-
tajelor finite cum ar fi radioreceptoare, amplificatoare
de audiofrecventa, dispozitive electronice,
Pentru inedrcarea acumulatoarelor pastila de 1,25 V
tip uscat, se pot folosi schemele clectronice din figurile
1 si 2. Aceste montaje folosese pentru coborirea tensiunii
fie un transformator de sonerie fie un condensator.
Se stie ef orice condensator prezint&i o anume reac~
tanta in funefie de freevenfa curentului ce trece
prin el:
4 colectia cristal