Suma Semnificatia Sarbatorilor de iarnd Cum mancam de sarbatori Bolile civilizatiei Tehnologie si cercetare Opiniile camenilor de stiinta Scheme de tratament Sa imbatranim frumos Din miracolele naturii Enoterapia Sfaturi de sezon Eveniment Concert Editorial Recenzii Aparitii editoriale Ecouri Raspundem cititorilor Adrese utile r oH oh of cam 2 | o 1 +B ~ + ® ® BCR AS ‘A Centru de dignostic si tratament - pus la disporitia publicului de catre firma Hofigal A Aparaturd de ultima generatie in investigarea si sta- bilirea dignosticulul Asistenta profesionala asigurata de medici spe- ciolisti in medicina interna, medicina familiei, medicina generala, fitote- apie si homeopatie ‘Adresa: Bucuresti, Soseaua Colentina, Nr. 76, bl. 111, parte, sector 2 BORO ee Rees ‘ft Locul ideal pentru derularea unor programe de prevenire si combatere @ bolilor, stresului si, imbatranirii @ Complexul ofera posibilitatea unor diverse forme de fratament natural si relaxare: hidrotermoterapie, lectroterapie, kinetoterapio, masaj terapeutic, reflexoterapie, acupune- tura A 0 dieta echilibrata, bazata pe meniuri specifice si originale. ae er Coe rEIng. chim. Stefan Manea Director General HOFIGAL ei ce urmaresc suc- torial se asteapté sa scriu despre aminoacizi, rolul lor gi necesitatea prezentei lor jn alimentatia rational pentru © s&nitate in concordanta cu varsta si asteptarile. Deoarece in aceasta peri- oad se poarta discutii privind bugetul si cota din PIB alocata s&natatii, imi permit s8 prezint un punct de vedere asupra céruia ar fi de dorit s& se aplece gi cei ce au un cuvant de spus - alesii nostri. Este im- portanta aceasta cota, dar nu determinanta, deoarece este greu de crezut, dar ingrijirea s&natatii a devenit o afacere colosala. De exemplu SUA, pe care cu totii o preastavim, considerata statul cel mai bogat, care atri- (peste 16%) pentru snatate, ar trebui sa constatam ca este si cel mai s8nditos din lume, ori nu este aga; americanii sunt cei mai bolnavi din lume si ei o stiu sise considera intr-o adevarata criz a sanatatii, fac eforturi disperate pentru a schimba mentalitatea medicului si a celor care joacd un rol in si- natate. Pe unii poate ii surprinde afirmatia de mai sus, dar datele statistice publicate de ei si studiile proprii gi ale altora arata ca in tara in care se chel- tuieste un munte de dolari pe sinatate, aceasta este mai mult decat precara: © peste 58 de milioane de americani au cel putin o boala cardiaca, peste 37 de milioane su- fera de o invaliditate provocata de 0 boala sau dereglare cro- nic’, © peste 20 de milioane au diabet, este 15 milioane primesc re pentru cancer, 4americar cancer de prostata, © in fiecare an peste 200.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer mamar, © peste 20 de milioane au astm, © peste 20 de milioane au osteoporoza (afectiune cu o morbiditate in crestere), © peste 40 de milioane au hipertensiune, © 35 de milioane suferd de alergii, © peste 40 de mi obezi, uferdde © peste 30 de milioane su- fera de boli mentale (din care cauza au un numar impresio- nant de sinucideri), © 60 % dintre cei cu varsta peste 60 de ani suferd de ca- taracta, © peste 20 % au insomnii, © aproape 2 milioane de americani sunt bolnavi de SIDA. lata agadar, un tablou al aga zisei_,medicini_superi care dispune de cele mai per- formante aparate, laboratoare de cercetare gi testare. La polul opus, Japonia (cu un PIB de 6-7 % alocat sanatatii gi care de la an la an este in scadere) poate fi considerata tara cu cel mai sanatos popor. De ce? Pentru ca Japor este tara care a facut pagii cx mai mari gi cei mai rapizi in sensul comuniunii cu natura. Japonia are o medicina cu ade- varat preventiva, a abandonat multe tratamente clasice alopa- te si continua sa 0 faca. Daca americanii au introdus in ultimul timp medicina inte- grationala, adic’ au acceptat produsele naturale in tratament i preventie, japonezii o practi- c& efectiv. Privind spre Europa, consta- tam ca si trile dezvoltate, care alocd 8 % din PIB pentru sana- tate, au tendinta de a trece la produsele naturale, reducand astfel produsele de sinteza (produse la care de cele mai multe ori balanta inclind spre efectele negative, in detrimen- tul celor utile). (continuare in pagina 27)Implicatii psiho-emotionale, SUBSE RSM SU SLCC Infelegerea semnificatiei marilor noastre sarbatori, cu deosebire a celor ce incheie sau debuteaza ciclul anual (Mos Niculae, Craciunul, noaptea Anului Nou, Sfantul Vasile si ‘Sfantul loan) nu pot fi rupte de contextul sufletului nostru. Poate c@, In c&utarile noastre febrile pentru un meritat ragaz de recreere, divertisment, stare de bine, ne con: centram motivatile cétre latura senzi tiva, camalé a bucurilor acestor eveni- mente (fiind convingi c& darurile ce le facem si le primim, bradul de Créciun, masa Imbelsugaté, urarile, vor com pensa frustraile, stesul, nemuttumirle pe care le adunam, bob cu bob, de-a lungul anului ce s-a sours) Uni dintre noi tin post. Alt doresc, dar nu pot. Unii se chinuie (la propriu) 88 se detoxiice, sa slabeasca, 68 arate forrmidabil" in noaptea magicé a Anu- lui Nou. Nu intotdeauna insa si reusese. Febra marilor Sarbétori lasé Intotdeauna urme (engrame) cu o valoare putin banuitd In structure personalitatii flecéruia dintre nol Unele consecinte sunt firest, palide ca semnificatie, pentru cel ce sunt tinerl, sanatosi, robusti, sau care duc un stil de viata sanatos (intelept si cumpatat). Ati oamen! insé, se pot confrunta cu pro- bleme care devin surse de noi stresuri: accentuarea unor boli, accidente ade- varate amintiri penibile, Sau, mai grav, drame. Pentru a evita riscurile ce preced si insotesc marile sarbatori, ne permitem cateva recomandéri: Pentru latura psiho-emotionala @ este riscanté experimentatea unor modele” noi, inedite In cea ce pri- veste vestimentatia, culoarea parului, machiajul, alegerea partenerulu, locul petrecerilor, grupul de distracti, meniul, buturile, De ce? Pentru ca, de obicei, hipermotivatia (acea asteptare @ unor efecte la superlatiy), poate provoca efecte adverse, contradictori: @ rochia de Revelion sau costumul (pentru barbat) nau fost sic @ coafura n-a fost avanta: joasa partenerul .sa dat in stamba” ‘@ grupul de distract a fost vulgar, 2g0- motos. Pentru latura psiho-somatica @ aici Iucrurile sunt ceva mai compli- cate, deoarece intre plécere (hedo: risté) si utlitate (de stare de bine, de sdnatate), existé un vechi antagonism. Ne este necesar un anumit efort de discemamant, de anticipare a con- secintelor pe care le poate avea or care din aceste variabile, asupra echilibrului nostru.psiho-somatic: vem probleme cu digesta (bila lenes, colon instabil, cat obosit? # sau cu inima (hipertensiune arterial, extrasis- tole)? suntem teumatici, diabetic, cu insuficienta respiratore, alergici la anumite feluri de mancare, bauturi, adit’ (e-uri introduse in alimentele preparatey? @® suntem vulnerabili la cocteilul ,oboseala + fum + méncare mula + bautura"? Réspunsul pe care trebule sé nid dim este trangant $i realist: mé cunose, deci ma feresc de belelele ‘sarbatorilor (vorba aceea .ori la bal, ori la spital!") Pentru latura psiho-mentala @ este cea mai sensibilé, mai dificil de evaluat si de anticipat, deoarece se bazeaza pe cele mai noi achizitii ale personalitatii noastre: legaturile aso- lative elaborate de celulele nobile ale creierulul uman: neuronil, Din expe- rientele sarbatorlor, crelerul nestru sto- cheazé cu fidelitate tot cea ce este esential pentru. subconstientul noas- ‘tu: mesajele subtle ale autoaprecieri saul ale complexului de inferloritate; autostima sau nemultumirea de sine, ‘comportamentul vulgar, reprobabil, sanctionabil si crearea unor punti de comunicare pozitiv’, benefica pentru linistea noastré, pentru starea de bine in miezul flerbinte al petrecerior. entry 08, nu. asa, si maine sila anul -xperi al putea repetal De aceea, ,La Multi Ani, oameni huni!” 2 psiholog Maria Serban‘Mos Nioolae este, poivit vechilor trad ti, civintates popular cin generatia fino. "Mogi, Denumirea de ,Mos Nicolae”, precum i 2a Sféntulul Nicolae (6 decembrie, au fost preluate din Calendarul crestin, Se presupu: re 8 Sféntu! Nicolae ar f fost un persona) Important al isto crestne, fest episcop de Myra, ce 8 tat a confluenta secoelr il siIV de. in schimb, Mog Necolae este peroeput ‘mai mult prin prisma taditior si obiceiunior popuiare. El este Intruchipat pe un cal alb, semnificand prima zipéda, pizeste soarele ‘care inceareé 28 se ascundé in taramurile de la miazinoapte, este cel care il iscodeste pe dlavol, tapaneste apele si este patron alco rabietior, pe care il apare de furtuna st Inec. De ziua lui se pun crengute de pom fucter in aps, la dura caselor, pentru a Infor pané de Anul Nou. Acest obice! ‘anunf@ camenilor cum va f redul lve: alr de peste an. Ignatul, veche divintate dacotra- 8 euearacter sola, mvocaté mal ales cu ocezie nor sactfcii de animale. Des lungul tmpulul, odat8 cu ofa Zorea calerdaruli crestin, aceasta di vintate @ prelust numele si data de celebrare a Sféntullignatie Teofenul (20 deoembrie), din calendar ortedox (bce! spune in toate zonelor din ra, 8 la aceasté data, se sacriicd poi din gospoderi, dupa un ritual specif. Zia de cemniick ‘scurgerea timp! i Incheerea unui ‘clu anual. Ajun este un june care a ajuns la varsta senectuti dupe scurgerea celor 365 de ale, Celebrat pe 24 decembie, el exte considerat. ca find fatale lui Créciun si cioban la turmele acestua. Conform tradi Msice Comnuiui find cuprinsé de dureie faceri, cere adpost la Moz Ajun, Motvénd (8 este sérac eo indrums spre cosa fratell ‘4u mai bogat, Mo Créciun. fpumeroand de aSchdtor! _anulul calendaristic: Mos Nicolae, , ‘bleelurl Mos Crclun, in vada popula, este la ffigine un 20u solar, de sorte indo-euro and, specific tetorilorlocute de strdmo- ‘il autohtoni ai romenilor, geto-dacil, iden ‘feat eu zeul roman Saturn i cu 2eul Iranian Mina, Timp 42 peste Un mileniv, in arealul eu: ropean al fostulul im pet roman, Anul Now era sérbitont de Créciun (25. de- ‘cembrie}, la Roma, né in secolu al Xiles, in Frama ppiné th anul 1564, In Rusia pné in vee mee tarului Petru cel Mare, in. Taslle Roméne ini la sfarsul secolulul al YOK lea, Si acum in unele zone in tar, 2lua de 4 ianuarie se numeste Créciunul Mic si nu ‘nul Nou, Denumitea de mos" indica véreta divin care polit legendelor, ‘uebule sé moard si s8 renascé in prealma sobstijulul de iad. Cictul dureaza 365 de Zi, timp In care el se naste, imbatraneste, moare 1 apoi se naste din nou, asemeni haturi, Sarbstoarea Criciunulu! corespunde, ca perioads si fast, cu Saturnalile romane, {nd Inainte de crestinism zeul Satur era Ccelebrat in periosda solstijului de lama Crciunul mai corespunde si cu nasterea Decembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatate jun, Créciunul. _zeulul solar Miha si, dupa aparia crestini udu, ou nasterea lui lous, Plecdind de la atelo cuprinse In taxtele iblice, prin biserii erestine au fiat 0 dublé nastere a lui feus, una files 91 cealata. spintuala Nasterea,cosideraté aflina sasea 22 Create, dupa Anu! Nou, ‘sa trensformat prin sarba- ‘oarea Bobotezi in za ‘de boter a Domnul tune! find, totodata si asezisa_nastere Spirtuala a Domnulul Nasterea fics 9 fost fraté pe 25 decem- bie, odaté ‘cu vechea ‘sérbstoare @ Créciunulul si f ator zarbétori ce marca soltiul de land, Pria semniictile populare si religoase, sérbatonile de Créciun, ‘nul Nou 31 Boboteazé pistreazs numeroase ‘elemente comune, caracterstice respectulul mage fat de feritate, nastee si cell per- petuu al timpului gal naturi. Vechimes 1 suprapunerea sarbstorilor crestine peste cele precrestine, a celor Greco-o- ‘mane si rlentale peste cele autohtone, getodacice, au dat nastere unel rear It sprtuate unice. La romani, Crciu ul este un personej cu puter mira cculoase speciice zellor si eroior din acme o) care ig insuseste calle defectale piméntenllor. Ca_persoand rofand, Crdciun este un ,bétrén pastor, cu barbs alba", vecin cu Mos ‘Alun, fatele sau. Potrvit legende! raster Domnulul, Maica Precista ar fi ‘ajuns in satul lui Créciun chiar tn petioada durerlor nasteri, Créciun, hestind c8 Io ol - infétigat Maica Domnulu, © timte 28 nascé inteun taul Crfciuneaca, sotia lu, find mils de Temele, o ajuté <8 nased, fapt8 pedepsta de Créciun eu tsierea mainior din coate. Afind Lteior 8 la el in grad sa néscut pruncul lous, Fiul Domnulul, 2 eBleste amamio =! devine ,sféntul cal bitin’, cel cate aduce ‘aru tuturor calor cu eufletu cura, in spe lal copier. Mihai Chirea bssDe Ja Postul Craciunului, la abunden(a meselor de sarbatori Dupa ,,Jungul Post al Craciunului”, atat de necesar pentru purificarea noastra trupeasca, pentru reculegere i relaxare, la capatul unui an plin de evenimente deose- bite, am ajuns in pragul minu- natelor sarbatori crestinesti, care ne adund in jurul meselor cu familie $i prieten SServirea mesel ined, a depast de mult hivelul semniicatie strict fzwologie, de a potoll senvatia de foame prin aportul limentar de hrana', si 58 Ineareat cu nol sensurl psiho-sociologee, legate de mant- festarea bucurel revedert In cadrul familie, Intre prieteni, cu simpatizant! etc. Astfl, Inetinetulalimentar al omulu, mult mal elab In comparatie cu al ator finte, intra in ‘coneurenté cu ali factor, precum resursele ‘economice, ambianta fizicé si umand, ce conditiones24, Ia réndul lor, dlepozkia sou icheful de masa gi, Intro anumits masurd, chiar si apettul Efectele binefécstoare ale postulul sau srepausulul alimentar” sunt cunescute astézl de medicind, confemanduse sfaturile de sandtate transmise de la Inceputurile cregtiniemulul in serene religoase, acestea constituind un adevsrattezaur de ,medicing sacra (de altel, 0 parte din fini Apostol ‘au fost 91 madiel de mare eueces) Postul relaxeazd o parte din aparatul di esti, din slstemul endoerin, circulator, per- ritind eliminarea rezeneor excedentare acipcase, a retetilorhidrosaline a toxinelor fexogene acumulate in ,depoztele organi: mului’, dar gi 2 reziduurior metabolice, Aoeste modificari benefice, ce permit 0 re dresare a sistemulul imunitar (crescnd rnumérul de leucocite si stimulénd sinteza de anticorp), duc la cresterea nivelull san ‘uin al zinculu la Imbunatairea activi co rebrale, acuta vizuale, scéderea gicemil, reducerea valorior tensiuni artevale gi ale SH, cresterea energel si rezistentel la fort, la etree ol infect, efectele find oare- ‘cum comparabile cu acelea create de folos fea depuratvelor (.drenoarelor’ brusture, Uric ete. In timpul postululalimentar secre: tle cigestive sunt mule diminuate, inoepénd cu secretia salivaré, secretia. gastos; climinarea bile la Inceputcreste apo! sade, reste tonusul colecitulul, se imbunstteste capacttatea de eliminare a sedimentelor si depuneriorItiazie, Dupa post umeazd 0 perioadé de adaptare, de reguls, de 2-3 zie, In care se recomandé o alimentatie usoaré, cu zarzavaturi si fructe (mere), fulgl de ova, ‘seara- supé (alimentate usoaré, cu 0 mas ticatie prelungita). Dispepsia este un termen medical care 2 refers Ia 0 varitate de sufeine localzate In abdomenul superior (disconfor, senzatie de plin, durere, balonare, stietate precoce, ceructati/ragBiel, prozis/arsun sau pur si ‘Simpl ,ndigestio", Statistic araté 8 numai 2% din cel aflath in aceasta situaie ape- leazé la consulati medical. Aproape dous treimi din pacientiidispeptici nu au nici 0 cauzd organicd sau modificdri decelaile prin endoscopie sau ecografe abdominal, Uneor! simptomele neplacute pot fi rezults- ‘ul une! interactiuni complete inte cresterea senztvtati vscerale, 0 evacuare gastricd mal lent, 0 anomalle de adaptare la cont rutul alimentar sau la factor strecanti ps ho-social.Intoleranta alimentaré este o al urs potentialé a tulburdilor digestive, pu- tnd fi declansata de alimente cu potential ‘alergenic, de incompatibitt)Intre compo nente alimentare (ca de exemplu Intre pro teinele snimale, amidonuri si glucidele simple), de o serie de sensibiltt! legate de ‘gupele sanguine, varsta, sexu, ora de masa, amblanta fizics si pied, precum i calta- tea si cantitatea alimentelor consumete Medicata folost in tulburledlspeptice, nd aproape de sfarsitul secoluul tecut, ‘era dominaté de spasmolticele de tip ato Pinic si papaverini, ca side ,pansamentele’ dligestive pe baz de séruri de bismut, car- bonat! de calc si magnezi, bicarbonat de edi, eaolin, oxld de aluminiu, Efectul de newvalzare a hiperaciditati sau reducerea seeretel acide nu erau urmate de vindecs- rea inflamatilo,existind cazuri de tecere a actitel hiperacide In forma hiposcida, cu Consecinte si mal nocive asupra evolu Pansamentele digestive mentionate Implics 1 rieul absorbtie! metallortoxce,bismutu iin prezent,aluminiu, cu consecine nega- tive asupra mineralzait tesutulul osos (pro ‘duverea osteoporozel) si afectiunilor neuro- degenerative de tipul malacel Alzheimer ete. Cercetiile de fiilogs, relevate incd de la Inceputul secolulul XX, au demonstrat fexistonta unor ,hormoni digestivi in secretia mucoasei duodenale, iar, mal tariu, In secretia mucoasei gastrice. Dupa Jumatatea secolulul XX s-au descopert si alt) ,entero- hormeni” care partcipé la reglajul complex al aparatului digest, un veritabil sistem neuro-endocrn digestv, supranumit de uni fieolg) ,reierl abdominalOrganismul poate fi ajutat s& traverseze gi si se adapteze perioadei de trecere de la post la mesele abundente: > REDIGEST - este un preparat opo- ftoterpic,elaborat In urma ure exprien> personae neplécute, de tratament nereust 2 une dspepsi de care sufeream de mai mul) an eomplcat eu enterocolta ero 4, dschinezle bila, elenge etc). In 1092, afénd de tatamentul popular eu pipots de pasére, practicat in Ardea, Lam experimen tat pe afeclunea mea cu un curprinzstor sueces, manfesat pin dispar areutor si Gureror gasrice, stopares diare’ gi rele- rea scaunulut Analza chimied a eutule de pots a releat un contnut inl de protene (42,4 - 423%) si prezenta amioaciaor liber (in tue care predomine acdul gutam, acldul aspartic, gleina enialarina, trozin si eu Cina) Solsiatehnologes aplcat la roce- ‘area cutcule a erescut inzect continutul Ge trond bers, amplfiénd provietatie faimacologce. Cercetarea ficloge passr- lor nea dezvalut sctvtateenzmate In tensa, att de tip digestv, ct si enzime inv pllcate In controll stresuluoxidat celular, Tn controlu schimbailorlonice ete ‘tual paralele ssupra diverselor entracte raturale benefice In afeciunile digestive ne- aU condus la selectarea extactului din sa- minte de armuraiu, bogat in silmaring, pe ‘care Lam asociat in formula REDIGEST. Slimarina este un complex de flavanolig rani cu propretét) complexe: antiondart (cmaturéna racicall liber) stimuleaza enc mele implicate In sinteza ARN cin ribozomi, reface structure AND, regenereazi hepato- citele prin sustinerea mitozei, accelereazs ‘stingerea" proceselorinflamatori si reduce procesele de fibrozare/cirozare a hepatoc! {wor (exstd ins’, pe plata medeamenteor produse care contin numel compusul slime: rind de sinteza, care nu are calttle terape- lice ale complesului natural siimarinic). Trebuie semnalaté solubiltatea mica In apa 22 complexuluislimarinie, care determina 0 ‘exractlelimitats, la cca 10% din eontinut in cceiul din semintele de armurariv. ‘Asocietes celor dowd componente permis obtineree unor rezuitate deosebite in ‘ratamentul dispepsilor, in dlabacteroze, in diaree si constipa, In dischinezie bil _gsstro-ducdenta, hepatite, diverse pancres tie, Iaza bllaré s renal, rectocolle etc Rezultate benefice eau obsewat el In ‘cazulindigestilr comune, manifestate fats de gasimi, greta, senzatilor de vomismente, de apiisare si greutate In zona ficatulul, mi- ‘genelor dupé masa si aspectulul modiftat 2 limbi mba alba, incareata, ,p8stoass"), Preparatul se ia Inainte de mese in cazul ‘afectiunilor mucoasel digestive si dupa Imese tn afectiuni hepatice, pncreatice 51 renale > MAGANGHINAR ~ comprinate cone 250 mg exract ust de Cynara Sco mus anghinare)mbogst cu sé organice de magneai, prin complexarea prnepilor ‘sctve (forma biodisponibi). Frunzele de enghinare contin acid chile al dervat, eels clrogenie = ftestrol eu Setunestimlatoare a. sereie bile, mand flu bar de 25 of, hepatopro- tectoare, diuretic, stmulatoare a funevel anttoxce 8 featuui (gabind eliminarea toxineor exogene dar si celorrezultate din mmetabotsmui prop, pecum pigrerti bia, ‘cil rc et) Imbunstitestefuneta ena creulaia coronarians, reducénd crizele co Tonariene, combate actenia sl oboce Prezenta compecslororganici de mag: ez determing 0 relavare a sfncteror la reduednduse vascontatea secrete! bi la i Imbundtatnduce valle tenionate Factor utjonal au 0 lnfluents deosebit {25upa spasmofiel prin carenta de magne- 2, alatu defector hormonal infuenténd regatv si evolutia dschineziei biiare. Con- ‘sumul de pain alb8, un sport redus de za. Zavatur, cu continut bogat In clorofi, ‘determiné stéelcarentiale de magneziu, eu lun complex de simptome (apartia de ,c- ei la picioare’, in special noaptea, spasme coronaene, stiri de nervoztate, oscil ten- sionale etc Administrarea excess de In- \waséminte NPK, prin modticarea echilire lor ionice din sol, @ contribut la reducerea hvelulul de magneziu din vegetale i chiar din lar, fenomenui carentel sermnaléndu-se iin lumea animals in sindromul ,tetaniet de pals’ Laom, carenta de magneziu accentueazs "isu! Iazei renale, deregleazé metaboismul lipide,crculatia coronariand si imunitates. Proparatul MAG. ANGHINAR se admins ‘weszA Inainte de mese, cu 30 min, cu 0 ‘ceased de oeai (infuzie) de frunze de ment > SU dif de te CATINOFORT - capsule, conine 400 mg Principt active totale din pulpa fructelor de tind In asociere cu spiruina si ueiuile volatile. Preparatul sctioneazé prin mal_mute rmecanisme: prin aport de trofine (amino faci liber, de vtamine (A, C, EK, ligo- flemente (Zn, Cu, Mg, Fe) antiondant) (carotenola, flavone), munomodulatoare (polizaharide si gleoproteine din spiraling), ca si un aport de enaime digestive (protaze, Nipaze, armilaze) dar si de tipul celor im plieste in contolul suesululoxidativ (SOD, catalaz8, peroridazé). Catinofortul a dat rezutate foarte bune In trtamentul adjuvant al hepatitelor, in ne fete ou neufcient renal in cure de slab, In suetinerea la efortun fice sl intelectual, In expunetea la medi cu condi deosebite (preparatul avand si cata adaptogene). ‘Asocierea fructelor de catiné (extract), supranumi si ,gjnsengul roménesc”, cu spi- ruin -supranumit si, opta minune alumi" - creazd relat de complementaiate sisi rerglsm inte componentele chimice, ampl: ficdnd calle nutritve si de refacere a staril de sénatate Preparatul se acminttreazé duné mese, cate 1-2 capsule, Decembrie 2006 | HOFIGAL - NTiss Jn util timp s@ con- statd 0 incidenta crescuté a Infectie! hepatice cronice cu virus de tip B si C. Acestea sunt provecate de muttol factor exterl sau intern care determind o scddere apreciabld a capaci {ti de apérare a organismulul. Dine fac- torii extern! amintim factor) poluant) de degradare @ mediulu, stresulcotaian, mo- difcarea obicelurior alimentare traditions |e, excesul de allmente procesate bogate in aditv ! colorantialimentar, expunerea la diverse surse de rradiere sau substante toxice si mal ales diversifiarea modali tllor de transmitere a infetilor prin aver- ‘5 c8i (contactul cu sage infectat - ransfu il sangvine cu singe incomplet testat, twansmiterea acelor de sering# contami. hate de la 0 persoand la ata faré af ste- ‘ilizate, In cazul consumatorilor de drogur ‘sau altd modalitate de transmitere find cea sexuala, frecvent inalnita in cazul relat lor neprotejate cu partenerii multipl, ca zonal), toate acestea converg cate 0 res tere a incidentelinfectillor cu virus hepatic de tip B siC Arealul de réspéndire al acestor cazuri ‘este mere, cuprinzind male orage indus- ‘nlalizete dar si zonele rurale, bolnavi ue In-studi_apartinénd_unor diverse_medii sociale sl profesionale, dar si pensionar Scopul iver evaluarea eficlentel te- rapeutice @ produselor ftoterapeutice si gemoterapeutice, folosite In tratamentul ‘adjuvant al unor cazur de infectie cronicd cu virus hepatic de tp B siC. Material si_metodé: a fost lust In studi un lot de 149 bolonavi,dintre care 76 de barbati si 73 de femel, cu varste cuprinse intre 22 si 72 de ari, care sau prezentat la cabinetul nostra eu docu: mentatia medicala completa (bilete de ex- ternare, echograf,investgatl paracinice, puncte bipoticé hepatic) precum si sche- mele terapeutice alopate urmate pana la data respectiva. Tot! au soliitat comple: tatea acestora cu tratament foterapeutle lus indicat privind alimentatia corespun: 28toare afectiunil lr. ollulya asuyra avawtajalor ulostill ygousaloe Wu Fijel Ta tertaman ta) al geenel da Dayatila azul da atlolugla Wal Studiu preliminar Din cel 149 bolnavi cupring! in studlu, 49 au prezentat infectie cronic’ cu virus hepatic tip B (dintre care: 26 de barbati si 28 de femei) iar 100 de pacienti au pre- Zentat Infectie cronicd cu virus hepatle de ‘ip (ante care: 49 de barb gi 5 de femel ‘Acestia au primit pe 0 perioadé de 6 luni, (In unele cazuri chiar 9 lun, depart Jate in cure de cate 3 luni separate de 3 séptmani de pauzé) tratament adjuvant ‘complex cu produse fitoterapeutce Horzel (SeSpirutina, Catinofort, Coenzima Q40 in Ul de cating, Rdigest, Echinaceea, Omega 3, tal wor ‘Armuhep,Flavovit ©) si gemo- derivate In monodoze (Gemo- derivat mlddite de rozmarin, Gemoderivat ‘muguri de nue, Gemoderivat mugur de elun, Gemoderivat muguri de coacéz negru, Ge- moderivat radicele de 012). La sfarsitul ‘acestor intervale de timp pacienti au primit recomandarea de a repeta investigate pe raclinice specifice (ransaminaze,blirubine Imi, ereatining,uree, electoforeza proteine- lor sevice, hemoleucogyama si formulé leuco: ‘tara, gleemi, cokesterolemie,tigiceridemie, In unele cazur gama GT, viremile, echogra fe abdominalé in functie de posibiltatie fi panciare), (2242), admi- ristrate cu 30 ‘de minute ina: inte de mesele principale, zit fic in seri de cet 3 lun ‘Coenzima Q10 in uel de cé- tind - 6 capsu- lefai (24242), administrate cu 39 de mi ute inane de ‘mesele princk pale, 20 de Zle/lund, in prima tun apoi doar 4 cop- ‘ule/ai (12+), 20 de zilelun@,adminis- trate tot cu 30 minute inainte de mesele principale, urmBtoarele doua lun Catinofort - 6 ‘ capsule/zi (222), admi- nistrate dupa | smesele_princt pale, 20 de 2le/luna in pr ‘mele dous luni, continuand apoi cu 4 capsule/al (1+2+1) 20 de 2leflund, a trea luna. Rodigest - 6 capsule/zi (2+2+2), aa. ministrate cu 320 6e minute inainte de me- ‘sele_principa- le, ailnic time 6 3 luni. Echinacees - 6 capsule/zi (2-262), ad ministrate dupa_mesele principale, 20 de zile pe lund, timp de 3 luni, ‘Armuhep - 6 capsule/zi (24242), admi Fistrate cu 15 ‘minute inainte de mesele rine ‘ipale, 20 de alle/lund, time e tre uni. Flavovit C - 500 mg - 3 ‘comprimate/zi (tied), administrate upd mesele principale, 20 ‘ce 2lefund tmp de tre lun Decembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si SanatatoGemoderivat mite de ro2- ‘marin: 1.2 mo- rnodoze/2i, di- luate in céte 50 de mi de ps plats si aute cu 15 minute inalime de mesele de dimineata ‘i/sau pra, zlnic In cure de 3 luni. Gemoderivat ‘muri de coa- fz negru: 1:2. monodo- z0/2i dilvate In céte 50 de mi de aps plata si baute ‘eu 15 minute inainte de mezele de dimi- nest si/sau prénz, zinc timp de 3 luni, Gomoderivat = Gomoderivato imugur de e- | ‘iim radicele de fine 4-2 mone- = secard: 1-2 doze/2 diua- Zi ea monodoze/2i te In céte 50 | date in cate de mi de aps j 50 de mi de plats gi béute ap8 plata si eu 15 minute beute cu 15 Inainte de mesele de pranz si/sau seara, zilnic timp de 3 luni, Gemoderivat muguri de ‘nue: 1-2 mo- nodoze/zi z alluate In cate 50 de mi de apé plats si baute cu 15 minute inainte de mesele de prénz si/sau sear, zinic timp de 3 luni. — Gemoderivat =» radicele de eee oz 1:2 mo- a nodoze/zi cliuate in eta i“ Bs 50 de mi de 7 el baute cu 15 minute Inainte de mesele de prénz ¢i/sau sear, zinic timp de 3 luni. minute inainte de mesele de prénz gi/eau ara, zilnie timp de 3 luni, ‘Aceste gemoderivate au fost adminis: trate dupa cum urmeazi: gemoderivat mli- dite de rozmarin o monodoza dimineata + gemoderivat mugurl de coacéz negru, © ‘monodoza la pranz + gemoderivat mugur 4e alun, 0 monodozé seara; alt asociere: gemoderivat miadlte de rozmarin, © mo- hodo2s dimineate + gemoderivat mugur de alun, 0 monodazs la prinz + gemode- rivat redicele de orz, 0 monodoza sears; ‘itd asociere: gemoderivat muguri de coa- cz negru, 0 monodoz’ dimineata + gemo- dervat mugut de alun, 0 monadozs la pane “+ gomoderivat radicele de cecard, 0 mo: nodoza sears; alté asociere: gemodervat Imiéite de rozmarin, © monodozé dim- heata + gemoderivat mugur de coacdz negra 0 monodozs ls pranz + gemoderivat ‘muguri de nuc, 0 monodozé seara. + cresterea capacitii de aparare a or ganismului contra agentilorinfectiosi viral, stimularea funcilor de detoxtiere a orga: rismulu, diminuarea ratei de formare a ra dlealilor liber (prin administrarea de Se-sp- fuling, Echinaceea, Coenzima Q1O in ulet de cating, Armunep, FlavovtC) Ccresterea gradului de protectie hepa: tic’, ameliorarea functionaltti si metabo: lismuluiceluel hepatice (prin administrarea de Se-spindina, Armuhep, Citinofor, Redigest, CCoenzima Q40 In ulei de c&tina, Omega 3, Gemoderivat miadite de rozmarin, Gemode- rivat muguri de alun, Gemoderivat mugur de ruc, Gemodervat radicele de or, radicele «de secard), + favorizares procesului de refecere 3 celulethepatice (prin administrarea de Se- spirulina, Armunop, Omega 3, Redigest, Ca- tinotor,, Echinacsea, Gemoderivat. miécite de rozmarin, Gemoderivat muguri de alun, Gemoderivat_ muguri de nuc, Gemoderivat ‘muguri de coacéz negru) Pcientit au fost urmart a nivelul_ca- binetului de consultant, la sfrsitul fecBrel cure de tratament si observa clinice ob- tinute in urma acestor vizite periodice au fost urmatoarel: + eresterea rezistentelfizce la efort mo- dorat (plimbar prelungte, urcatul scarior, Indeplinie unor actvitati gospodrest = cresterea rezistentel psihice la. sties catidian, “Aceste asocieri au fost recomandate In functe de particulartitile simptomatolo- ei lecdrui pacient sau de bolle asociate, isparitia senzatiel de oboseald cro: ia Imbun&tatiea apetitulul si al peror mantelorfzce. De asemenea, pacientii au primit reco: ‘mandarea de a repeta investigatile paracl- ce la sffrsitul flecdrei cure de tratament adjuvant cu produse Hofigal in urma ana- lzel generale a acestorrezultate au fost ob- ‘servate urmatoarea: la peste 60% dintre acestia au fost in- registrate amelioraea sau/s\ normalizarea parametrior biochimicl, hepatic! (TGO, To, GGT), al electroforezei proteinelarserice; “la peste 80% dlintre acestia au fost Invegatrate amelioraea sau/s) normalize fea valorilr hemoleucogramel sia formulel leucocitare, ale glcemiel, colesterolemie! totale, atractilorlipicice, a trigicerdelor, a enzimelor, @ ureel serice sia eratininel (la ppaclentii care au prezentat acest modi cérl de parameti) Concluzt rezutatele obtinute Ia acest pacienti ne indreptétesc 38 credem c& {olosirea produselor Higa! in tatamentul fitoterapeutic adjwant terapiei alopate oseda reale benefit pentru bolnavii cu hepatita cronica de etilologie virals, De mmentionat c8, acest studiu se afla. In esfesurare si pot fl adaugate, in timp, nol observa clinice si de laborator. [Decembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatatelelul ezential de lavands ee st ‘weazi pe primul loc, spun spe ial parfumerie si cosme- {ied dar si specialist in fitoteraple in general 1 aromateraple In particular. Frtoterapia beneficiezs, pe lang mirosul ‘2greabil al uleiulul ecertial de lavenda, de 0 serie de efecte importante pentru séndtate, fefecte datorate numarului foarte mare de ccompusi natural cu structurl aparte, cu ine carcdturd elected si polarizare moleculars determinats, care actonénd simultan isi po- ‘wnjeszé efectele benefice asupre organis- ‘mului uman, Un prim produs pe care il vom deserle este mierea de albine care contine In com: poztte ule esential de lavanda In concentra tia obisnutt pentru preparate care se admi- ristreaz8 pe cale oralé sub forma de mono- doza. Acest aspect reprezinté un element de mare noutate, find usor de administrat sl asi- und stabitatea in timp, pdstrind proprie- ‘tle fad a nececita adugarea de consenvant, ‘© monodoza contine 2 mi de miere cu ule! sential de lavandé, Se ambalesza cate 30 cde monceoze, cantatas pentru lund deze Produsul actoneazi ca un bun analgezie, iminveaza pan la dlspariie stile de rend, este calmant efcent in doze reduse (in doze mari este exctant, iar n doze foarte ‘mar actioneazs ca euforizant) Este un foarte ‘bun antiseptic Intestinal, ar la nivel spare tulul respirator actioneazé ca fudizant al se- cretilor bronhice, are efect hipotensi, se dati gi vermifug, febrifug si diuretic medi Se recomandé folosrea lnc, in scop prevent, pentru cel care nu au restitt u- ‘ritionale, ca adjuvant in anumite bol ind recomandat in: hipertensiune; afectlunl car diace cu substat nervos; migrene; adjuvant In str de irtabltate, spseme, inomnie, me Gama del ieiuri TENS Ti ules LSS IY lp y IBIGAE® LEY VOLATIL de levantica lancolie, neurastente, ametel, ister; astm brorsic, rors, gpa, spasme bronsice,tuse convulehva s! spastca; parazitoze intestinale Contraindcati:oisbet, gests hiperecia, hipertensiune im forme grave, bot obstructive ‘ale cor biare, fetus, insufcents hepaticd ‘everd, Preceuti: In sarcind $i perioada de aléptare, a recomandarea mediciti ‘persoane cu hipersensibitate dovedita (a lovanes Mod de administare: ‘Administrerea oreld se face cu mut ‘stent, datorth actunil intense a uliuilor volatie; se adminsteaza pe stomacul gol cu minim 15 minute Inainte de mass. ‘Se vor respecte cu strctee dozele reco: mandate. ‘Adult: cite 0 monodozd de 3 cr! pe 21, ‘dati 0 mi de apa, sau la recomandarea medcull. Copl 5-12 ant fte 0 monodozs 0 datl pe 2, dlluats 950 mi de apa, sau la recomanda- 160 medicuti. In general acest produs se administreazi ‘conform recomandérior mediclor dato ule- ‘lui esential care in doze meri gi foarte mari poate induce intolerant. Decembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatate Ulei esential (volatil) de rozmarin in miere ste plicut miostor, extras din plenta eu ecelas! nume ~ Roz: ‘merin Rsmarnus offen) de crigne meaiteraneans, este fost, nu doar pent mics, Im Indust cosmetics, cl si pentsu poprietitie sale terapewtice, In Industrie farmeceutis = alimertars. Eaten, romani sl arabl considera rox mmatnul drept un panaceu universal. Carl Cel Mare, care i cunostea bine vitule tera- peutic gi ulnae a ordonat tutu locuto- thor 38 ¥ cutive in tot terra ances, Cu- nosevt din cele mat vec timp botzat oe ‘eck ancl Rosman arbust mies mos ton sau de romani Rosmarinus ova de mare) era apreciat ca planté medicinal = oma- mental, stl cn frunze i dn fot 9 prepara etracte apoece pert dure de i, pen tu fortfiere generald, pent duet scrape abdominae, ca 6 pentru propre cure tie 3 vermifuge, sau in uz exern, pent vin- decarea ranlor si pent cesterea par iirat In ateilacercetatorlor din dome- niu foterapiel, cu mul ai In urd, dato i iteresuul manfestat pentru propet- tie si efctele benefice ale ozmernul, 2 consttatc8 partes cea mal interecants din plan sate lel eer de rozmarn cae ‘tinge concentra fare marin fot! fuze, de pin ln foest complex foterapic are multe si importante efece favorable seupe cénstt, dovedte de fterape modern Prnte pro- Prete importante se mentoneazs favor area evacai secretl ile, stmularea a pore’ ciluui menctual Init, find un bun antoepic pent ot tbul gest, ac- tines saupre.sstemulih rir marina Cantata de uid cate e ening, are un fect pleut, calmant asupresistemuli nee: Yer central, imbunétting irigarea si oxge- nates fell Este un tone general Inde- parténd stare de astene piles, Bt si st- tle de obozeal fie n fort eresoit Se acmintveaz6 In bol contagioase, in ips, crescind copeciaten de apirare a Sistemulimuntar. De asemenes se acmiisteaza sueizior de bo eumatice de bol pulmenare. Ul eer de rormarin, ca ate Ue lu senile, poate fi fotos rural in cant {Hy foarte mic, de ordnul milgamelo sau 2 utimior de mliggam, find ec si réspun- ind proprietor sale char le doe foarte mi, de orn circ migra, Cum © asemenea concerti este foarte eu de fdiinstat lar gust ulelulesenial ste epic, clu fet de HOFIGAL este una orignal, agreabié $1 comods\ a “an Orv. VOLATIL de rozmarin. tn miere de a) DE Ureiul esential de rozmarin este ingobat Jn miere de albine, care la rdndul el este un ‘complex ftoterapic foarte efciet si favorabil Pentru sénatate, iar uleiul esental isi cone ‘serv integral proprietatie sale importante ‘erapeutce prezentate mal sus. Pentru a ofer! (© bund stabiltate produsului, usurintS In ‘manipulare i transport in cadrul ,metindel ainice", ca gi pentru asigurarea Unel doze ince bine caleulats, produsul le! esential {de rozmarin In miere” este ambalat sub forma de monodoze de 2 ml care contin ~ 0:2 mg ulel esental de rozmarin, Sul aceasta forma de adminisvare pro- ‘asigurd efectul revigorant, general intrtor al preparateor, Tntre acestea,uleul de busue in mire ‘este un remediu deosebit. in tadiia cresting, busubcul este consi- drat ,o plants sft, protectoare Impotiva rulul el limpezeste mintea si sufletl, in duce o stare generalé de bine, de claitate mental, fecliteaz concentrarea si cura Nou! preparatprezinté actuni afrodisiace de intenstate medic, slab antigutoase, pu- ‘winic antidepresive si antisetice intestinal ‘i renal, antispasmoltice, stomahice, bron- hodilatatoare, de stimulare generalé si Indeosebi cerebral. suferd de astenie fic si pshies, depres, bronsit, gi, infect ale tubululdigestv si Furinare, sndropauza prematu, pros: tulouréri de dinamea seruale, tuibu- rl circulator, oboseals, Produsul este contiaindieat persoanelor alergice, dlabeticlor,hipertensivilor in forme _gave, celorce suferé de gasttehiperacide ‘sau prezint’ hiperexctabiltate psihied sau Insuficient hepaticd sovers Ureiul de usuioe in miere se adminis ‘veaza cu precautle In sarcina si aléptare, rhumai la recomandarea medioulul Produsul este prezertat in monodoze de 2 misicontine ~ 0,3 mg e ulei esental (vo- lat) de busuloe in miere de albine. Se ad- ministeazs cu atentie datorts acUunilIn- tenee 2 ulelutlor volatile, adulor eéte 1 monodozi, de 23 of1 pe zi. Monodoza se dilueaz’, tn prealabil, in 50 mi de api. Copilr (5-42 anil se recomanda admi- ristrarea unel singure monodoze 0 dati pe 2), diluaté in 50 mi de apa. Prezentat in cutil de carton, continand 20 de bucdti, monodoze de 2 mi, ulelul de busulee in misre se va numa, in curdnd, printre noe produse Hofigaompozitia chimica neobis- nuitd a fructelor de ostind ‘alba (Hippophae rhamnor- des) in substante biologic active a determinat dezvoltarea interesulul pentru aceasta plants. Atat cercetarile de laborator, cat si cele clinice desco: perd subsinte noi sau efecte intere- sante ale c&tine! albe. Pérti ale acestei plante au fost utilizate in diferite sco: uri In multe térl, dar pe scaré relativ restrénsé; In multe zone, chiar din tara noastré, este cunoscutd ca o planté otrévitoare, Nu este exclus ca aceasté planta s8 fi fost cAndva folosité pe scaré mai larga, dar din cauza cule- getil dificile, nu @ fost folosité si in final a fost uitata, Numerosil tepi ale ‘céror intepaturi dor foarte tare, dezvol- tarea plantei In zone greu accesibile, gustul foarte acru si nu intotdeauna agreabil, nu au sugerat fa no! in tard ideea unei utilizari intense, hhrana cailor in Vechea Eladé, cand acestia erau pregatiti pentru jocurile limpice. Consumarea fructelor ar deter- mina stralucirea pérulul la cai, cuvan- tul hippophae Insemnand si .cal stré- lucitor” dupa unii autor. in Europa, pana cu putini ani in rma, era folesité In cantitat foarte mic. In Siberia, din lips de alte fructe, in special in timpul iernii, sub numele de .ananas siberian", catina este folosita pentru obtinerea @ numeroase produse alimentare. in aceasta zoné folosirea ca produs alimentar este de inspiratie asiaticd, In special din zona tibetand. Referitor la continutul in diferite substante, in literatura de specialitate, Informatille cele mai vechi sunt mo- deste si se refera la vitamina C, ulei ‘sau carotenoizi. Anumiti cercetétori au subliniat Ins& importanta acestei plante, fara totusi sa fi fost luaté su- ficient in consideratie. Dupéi anul 1960, cercetarile au in- ceput s8 se dezvolte si, desi solicita- Un panaceu al timpurilor moderne nformatile din tara noas- tra, transmise pe cale oralé, sunt destul de ccontradictori. In general, exist interdictia pentru consumarea catinel, utiizandu-se ins& planta ca gard viu, Cating alba este astfel numita gard viu In sudul Dobrogel, unde sub denumirea de cdtina este cunoscuta 0 alta planta complet diferit’, dupa unii autor fiind toxicé, De la catina, In tunele zone din Vrancea, se folosesc frunzele pentru hrana péséiilor, In special a curcilor. Informatii mai vechi arata c& aceasta s-ar fi folosit pentru rile de cétiné au crescut enorm, nu- marul de comunicari sau de brevete din literatura privind folosirea catinei albe in scopuri medicinale era extrem de restrans. Informatie referitoare Ia compoz tia chimicd a fructelor, a tulpinilor si a radacinilor de catina alba erau din ce In ce mai rare, probabil ca rezultat al importantel economice, al spectrului larg de utilizare @ acestel plante, in special a fructelor si a derivatelor ce ‘se pot obtine. Numarul cel mai mare de informati se referé la continutul de acid ascorbic. Indiferent de substanta CATINA SI ISTORIA EI (1) la care se referé rezultatele, se con- stata o varlatie deosebité 4 valorior, ‘ceea ce scoate In evidenté ca diferi- tele substante, si ca atare si activita- tea enzimaticd, sunt in functie de ca- racteristcile biologice legate de soi, conditile de clima, microclima, sol, momentul recolta Aceste rezultate ne-au atras atentia ©@, In vederea unei exploatari rationale, este necesar sé fie facute analize in cursul unei perioade de recoltare mai larg), in diferite bazine din tara. Aceste analize au fost facute cu scopul de 2 surprinde momentul de recoltare op- ‘tim In raport cu scopul propus (aciaitate ‘maxima, continut maxim de ulei sau li- posolubile, continut maxim de acid as- corbic si alte vitamine hidrosolubile ete.) a Pe ’ & Ws Yin 1981 sau Intensificat cercetarile a supra acestei plante a- tat sub aspectul com: pozitiei chimice, cat si Y ‘eicloge si biochimic. In tara noastré au fost facute cercetari In di- ferite Institut, iar acestea, uneori efectuate de lon, Brad intr ani 1953 si 1955 au dus la constatarea cf fructele de catina ‘alba au un con- tinut de sub- stant uscatd de 45-20%, continutul de ack organicl expr- matin acid malic este de 3,05 gs continu BN ee uiei, 8.12% sub- stant uscaté; contnutul carotenide in fructele proaspete este de 7.5 mé%, lar in ulei, 90-110 g% vl tamina C, 161. g%6, continutul cres- cand 0 data cu Inaintarea in ian, respectiv pnd in februarie, Cont nutul de proteine pe fructl integral nu este mare, dar continutul_ in seminte este mai mare. important este Ins continutul in aminoacizi esential, care, dupa cum stim, conditioneazs Inte altele si sinteza acelor proteine cu actvtate encimatica sau alte acti vit, proteine care contin obligatoru codificat, aminoacizi eventili Pe baza ceroetarior mentionate am cbtinut primele produse precum: ge- muri, jeleui, marmelade, dulceata, pul bere degresata si nedegresata, pastile polivitaminizante,ulel de catina Citina alba a constitu | sublectul unei lucré de doctorat sustinuta. in 1963 de E, Grigorescu, care a cercetat continutul de flavone, vitamine C din frunze si fructe, polifenoli, studi cali- tativ si cantitativ al lavonelor, acidul ascorbic, corelatia dintre vitamina C, flavone $i polifenoli, propretaile far- macedinamice ale izoramnetolului, De Cele Mai bogate) TW) far, FS fUe, WEL AT 3 ale) ‘asemenea, s-au realizat céteva pro- duse cu efect farmaceutic. Ca prepa- Tate farmaceutice, acesta a elaborat din sucul lioflizat comprimate, drajeuri si tablete cu cacao, iar din fructele ca atare, suc, sirop, marmelada si gem. Cercetarile executate de E, Beldeanu (1972-1975) au dus la constatarea cé fructele proaspete recoltate din Valea Prahovei contin 220 mg% acid ascorbic, 8% grasimi, 18-20% substanta uscaté, 3-4% aciditate totalé, lar sucul (pulps) contine 87-90% aps si 2% ulel Cercetérile executate de Panaitescu si Vaclus (1966) in cadrul Institutulu de cercetéri forestiere, pe fructe recol- tate din zona Cémpina si Nehoiu, au dus la constatarea unul continut de 296-336 mg% vitamina C. Corcetarlle executate de Corigteanu, si colab (1979) au dovedit o4 dintre fructele de padure cunoscute, fructul de cating are continutul cel mai mare de Fe, P, Mg si Ca, Prof. univ. dr. chim. lon Brad Dr. loana-Luminita BradBolile cardiovasculare si modul de videcare cu ajutorul gemoterapiei in prezent dupa statisti- cile OMS cea mai important Nu excludom nil faptl cd regimul geno detec tatamentele actual (nvesbgl de spe jal, Intervent chiurgcale, medicaie spec. cauzd de mortalitate in Popur 4.5) int coaatore stat pair pacer ct $1 latia adulté a lumii este repre- ji, sistema santar, stare do tapt care se Zentati de bolile cardiovascula- raciingo acuota ehcastt programeor nate re aterosclerotice. hale de séndtate publics prin preveniea ‘ombatees bollercardowascular, Arterioscleroza, cauza majora a accidentelor vasculare tolle cariowsciily of canpcatile or snare facet aac bra inf tose) cost «proband snstat ies mpetara sin Rams, done cates Sint erncoaie cage de mei faltate fr popula autehtond at) Romania mvegsreaze cea Datole existonte estineazi cd in Romania de moratate pit aeodente vase ie peste 6M% din populatia adult dezvata atero (AVC), stat fa barat, ct a ems ‘tito, asl ce poate aproca c& in tin, ‘vc mre mame aut suferrte_ pt doin We rod ceste perc de de cx et er ting ander, Gn et oer cine cor fae Dintre pacient un AVC, o treme identele cardiovasculare de cauzi ische- ib Sa ee Aa oar pereazé complet. ‘saupartila a arterelor care pot determina in- ‘Un fot alarmant estat de edt carck —fartizarea esututlor dn sectorul de organ Iigat rerum est ace min mate do ore (areal mca ele: pacint care au inciat ment curativo- tna et) proflacto cardiowascuar 1 A (Golude vaseor de singe, trombotecs sau em de pacient care primese efecv acest fo ca mare a prezone pcr de in realtate, sterom in structure ateelor $/S0u @ Abate! ‘Aste, multe in consecineleneaste ale evo- atrial (ou frmare de tombus) lute acestorafectuni se datreaz8 negjenti si Facto principal de rise pant AVC si MA lpsel de adtesabitate fa servile mediale de sunt hipertensiunea arterala 81 nvelul crest de specatate colesterolilpetensunea arterials so asociazs Gemoterania 8 Jmatate de secol prin opera medculu bel gan Pol Henry, meted aprofundata prin eva Ihave experimental 31 clncd de numero oer- In uma jumatate de seco © nous ramurs a bioterapiel (Gemotarapia® sa impus rapid da- cetitar france si care se afla In prezent in pllns ascensiune fy itreaga lume, torts rezutatelor benefice obtinto prin utliz- ‘Pri utiizarea de cate SC, Hofgal SA, a une ream asenailterapeutic al unor domenii med. metede modeme de condltonare sub forma de cale importante (ire care si abordarea cura- monodoze se elimina riscul de alterae 9 con: tivo profactca @ patologe! cardioasculare). taminare microbiana In contact cu aerul, se ‘Gemoterapia ca ramurd @ bioterapiei, este croaza posibiltatea realizar unor scheme com In principal o motodsterapouted care realzea- plese de tratament prin asocierea mat multor 28 drenaul biologie si detoxtierea organismulutgemoderwvate. prin actunes extractor glcerehicaicosice (LDH) Nonodozole sunt bine calibrate din punct din tesutur embonare (merstematice)proas- de vedere al numaruul de picaturl i conformi- peto din plante: mugu, mito, scoara ramu- tate cu medul de administare recomandat waa Hor tier, rade, senninte. acestor preparate "Acosta tasutun vegetala sunt bogate In oo- Compazita chimled @ gemodervatlor, de- tr! de crestere ai plant! (ftohormon|, auxine, terminaté ou tehniel moderne, performante, 2 bereine, enzime, acri nuclei vegetal, am permis punerea in evdenta a unor factor de noacia,vtamine, cligovlemente, avonowl etc) crestere, enzime, prowine sau alte substante Uuizate in terapeutics in diut nomeopa- sce (uti Hahnneman)componentee bioactive fesentale In procesul embriogeneze la panto, “substante care posed o activate blog som Ain prepartele gemoterapie determina desch- drea acelor .eanale’ care feciteazd.limina- nifeatvs st asupra organism uman avnd un poteniialcuratio-pofiactic in diverse afectiun rea produselorrezuitate dn catabolism s1ato- _Bloactvtatea acestorpreparate chide to: anelor din medil celular si extracel si ex: crea lor n fara organsmit, complexe) ain plante medicinal este rezulttul Utizaté pan in uma cu iva an, aceas- Imeractunitmuttpleor molecule. bioactive 8 metods de terapio sa ndscut in Fanta rma ecu sun minerale, olgolement, wamine, aminoacizi, polpeptide, enzime, auxine, ghere frecvent cu un nivel crest al colesterai, de termingnd o cestee sem rsul in ‘dual pent evenimenteyasculare. ‘and este in 00s, eplestrclal este do-po tat in peretle ail 4 ncomprst In celle specale, proces care Inasteaza peretee arterial oeste izes! bogate in sunt acope: ne de zone modifica paar numcle do placa ‘asoorcoronare, cand In Romania, printfa se numara obioaiurle Greseut de és /onimole) negires ‘atamentit hparenglateele ca pote 9 struct varler 191 consumul de alcool, {ansmulul este important si chiar obligato, $3 0 Intervind gl medicamentos asupra metabols ‘mull tpiic 6 a nivel seric a colaterott, ‘Ntenosderoza,termen generic pent ing: ‘21 intra peretelut arterial, este procesu! ‘zopatooge esponsabil do doeradarea struct tis parametioe recog ai aparatulul cardio ‘asco cre fina st a baza produce bo ior coronariene, ane wismeor aor, bolo arte fale alo mombrelorinferioare gn final a produ cet accdenteor octave ‘tatu de colle endoetile care lniteaz8 Intima atereor este expus la agresun!repetate 5 continue asupra ito li de cite der factri noc afetarea metabolca,hipercoeste rolemia Sau hemocistenemia conics), actunea noch a radlealorsuperond, stesul mecanic ‘soda hipertensuni arterial, afectareaimuno legied (dupa twansplant renal sou cardiac) = Lunele bo nfectocontagoase (kets spar ekets, vrusu ctomegalie, Tine, aia eles, Atohormon,facton de eres tere te. ‘Acllunea farmacologics spect lipsa de toxtetate a gemoderater permite medcull pre svirea acestora, eventual sn asocere cu alte ‘terapl(lopata,homeopata,ftetorapicd n sco- ul objner detoxitent generale estab u- nel reactitit normale a organismal Gemoterapia se aplicaini-o gama args de afectuni din paologa umana, este usor de fo- lost esto prac lipsita do efecto socundare Peni obtinereaunel acti femacologce com lee, pe parcursul une! zie, gemoderivatele ot administra singure sau in asocere, Decembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si SanatateIn ultima seco! numa popu late! peste 65 de ani a erescut de {1h on (GUN iar propor o a crescut Ge peste ttt on. In 2030, 9 ant ‘pears peste 70,000,000 de per soane peste 65 de ani (SUA) Ame ‘ean Associaton of Retired Persons, 11996. Deciza de trape este depen ents de vast (oot peste 65 ant se tateazd mal tra a bid) HA dlastoried esto tinta terape ‘majonitatea mediclr find sceptil fetetor la semniiatia TA sistas. Prin definia sa HIA este conside ‘ats aproape exclusiv 0 restore a ‘existent peferie, neliandu-se Rela inte TAs sid lahpertensivi econo (EISBERG) Nesontrala 140mm "7A dastoed > Sommig * sau ambele (WHOSH Gude. tines 1999, LHypertension 1989; 17151186) {65 dean. 4. lock, Atlanta, 1989) 1972813) Survey, 1996), Aspecte terapeutice in hipertensiunea arteriala “HOA esto dru factor do ‘is pont meridtates 9 marta tata cadres." (NC the sith teport 1907, Ach tem Med 1097; “GHIA esto coa mal tocvents eal cardovasculad." ational Healt and Nutiton Examination TA nu este numa 0 boalé he ‘mocinamica, find recent asoiete ‘anomall metabolce (a hipertens wl necomaeat" ess. The ACCS of antyhipertnsive therapy, 2000) iA este 0 bola heterogend, pa ramen hormonal biochimia ‘ind la vai in rspunsil a me Beata anthipatonsna, Best) part cult in terapia HT, In functio de etni,varsta, profil neurohorme- al lezinile endorganetor et, Miinisieare si gusiligta nea mene oe eee er ey Relea lelapreespbeotng poor eneecersess can seedeslec ee ee ey — Peepers peeve pe ras ee aes SE eT ea ee pean osa alors pe in ee eres: Sconce =. ee Has ean ae eee replpremliclreerreln eee ee Bose caren ratvieer Mecanismele principale de actune farmaco- named a preparaelor gemoterapce in afec- ‘Wun cardovasculare: F contracararea efetelor nocve ale radca- Mor superoxiic asupra arboroul vascular orn ‘ctunea antiondenta FH Aeyunea hipocolestrclomiants, de regare ‘2 motabolimelor lipid (normalzeaza_ valerie ‘olesteluul total si lipoproteineor) si gcc ‘1 de stmulare a elimina substantelorrezultate rin catabolism; F newunea de ,crenare loges” st detoxtee; F Aetuni spectice: vasoprotectoare, vasod- Iatatoare,anvatmica, inatop poztva, de stimu lave a oxgensrit miocarduul,actiune antintlama- ‘one $1 antagrezanta pachetar, amelorrea or ‘ulti’ sanguine encefalics gi miocarded. Paget Peete fsa ieee be — Toa Mies [+ Alp vera soul wi edie | agin Gea ose ea Eee eerie eee cent AVC range, Say ln acest moment paleta de produse gemo- ‘twrapice pe care 0 ofera Firma Hofigal se adre= seaz8 afectunilor cardiovasculare (prezentate In tabelul de mei sus), afectiuni ale ctor indict de morpidtate si mortaltate sunt apreciete statistic ca find probleme semniicative de s8- nétate ale populate! autohione. Este previzbit 2 In vitorul apropiateforturile de studi, cer cela si tehnologice, pe care coletivele de d- feritespecialtatiale Fime! Hofiga le depun in [Decembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatal»Problemele batranetic sunt pur ae simple probleme ale proprialu nostra actor.” Hans Erich Trofe Din punct de vedere popu- ational, numarul persoane- lor varstnice este in creste- re, iar al tinerilor si al popu- latiei active, in scadere. Pro- gresele medicale, actiunile socio-culturale si economice din ultimele decade au dus la modificarea reprezentarli — Specia umand este programata t& a femellor este mai lungs decét @ grafice a arborelui vietii. pentru o speranté de viata pan in ju- barbatilor in timpul viett se recunoas- rul varstel de 120 de ani. te 0 pericada evolutiva (de dezvottare), Graf 1_dem Durata_medie de viatB la nivel pana la 25-20 de ani, urmata de 0 pe _grupe de varsti, diferentiate mondial este cuprinsé Intre 72 si 83 pericad& involutivé care se extinde pe perioada interbelica (1940) si de ani, mn functie de nivelul de trai din pana la moarte, ‘perioada postbelica (1955), func- tarile respective; durata medie de via- —_Intre 25 si 45 de ani este situata tle de progresele medicinel lus. perioada de maturitate in care orga- treazé_modificarea_semnificativé ______Evolutie normala | nismul se afla in optim functional si a segmentelor de varsta peste 45 (imbatranire normala) | 42 performanta, Dupa 45 de ani, prin- de ani. . —imbatranire | “iPalele sisteme si majoritatea organe- lor corpului uman intra Int-o faza de involutie coordonata, ca si cum un ti- mer necrutitor declanseazé ceasorni- cele fiecarei structuri i organ s& bata la unison, ceea ce duce progresiv si Uuneori imperceptibil la 0 reducere a capactttilor orgenismulul In ce priveste Imbatrénirea, trebule ‘subliniat ¢& se desfagoara in tel ritmuri: ritm normal, accelerat gi intarziat. Ritmul normal (ortoger) il gasim la aproximativ 20% din sublecti si asi- guré mentinerea performantei conform etapel de virsté cronologicd (in peri- ‘cada vietii active) si integratea si au- tosuficienta dupa incetsrea vietii active (profesional), adicé dup 65-70 de ani, Individul ortoger suport mai sor impactul cu patologia asociata, Ritmul accelerat pe care il gasim la majoritatea subiectilor duce la scéde- rea performantel, creste riscul depen- accelerata Decembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatatedentel, ingreuneazé controlul patolo- Biel asociate si duce la cresterea chel- tulellor sociale Ritmul Intérzat este o exceptie In mod obignuit gi tine de sanse genetice sau soclo-geografice. El poate fi obtinut prin monitorizare getiatricé de specialitate, Intrucat durata de visté a omulul ‘este Inscrisé In codul genetic al spe- ciel si In momentul de faté nu avem instrumentele capabile sé o influenteze, eforturile noastre se indreapta spre obtinerea unui itm de imbatranire normal sau intarziat. Pentru aceasta este necesaré individualizares_unei strategii terapeutice multistadiale si interdisciplinare, Vom incepe prin evaluarea ritmulul de im- batranire; In ca: zul nostru (Clini- ca HofiMed), util: zarea sistemulul biometric al Insti- tutul National de Gerlatrie si Gere- ontologie _modificat de autor, Concomitent se realizeaza inventarul patologiei existente sau in curs de instalare. Mijoacele pe care le avem la Indemana sunt urmatoarele: 4. Sanogeneza, care cuprinde: stil de viaté, depistarea si indepértarea no- xelor combaterea stresului, miscare, alimentatie corespunzstoare, compen- sarea anumitor deficite, actiuni de re- cuperare, masuri de igiend 2. Monitorizare pentru tot restul viet 3. Coordonarea interdisciplinaré: @ tratamentelor de specialitate, 4. Combaterea radicalilor liber 5, Stimularea si modularea siste- ‘mul imunitar. 6 Utlizarea sistemu- ui de tratament roménesc promovat de Prof. Ana Asian. 7. Utiizarea sau recomandarea altor tratamente reputate ca eficiente in combaterea imbétréniri, 8. Cosmetics 9. Recuperare De reamintit cf atitudinea medicu lui fata de imbatnire s-2 schimbat fundamental prin contributia scolii ro- manesti de geriatrie al carei creator a fost marele clinician si profesor, Dr. Ana Aslan. In momentul de faté nu mal pri- vim resemnati si neputinciosi fenome. ‘nul natural al Imbatraniril noastre. ‘Ne_propunem ca_In_numerele vitoare ale revistel sé abordam, in detaliu, mijloacele folosite m Imbu- nétatirea ritmului de Imbétrénire $i al viet Grafica de mal jos repre- zinté evolutia varstel crono- logice si biologice la nivel popu- ational, Perioada evolutiva si involutivé in care se vede di- ferenta dintre ritmul de imba- tranire normal $i accelerat. In- terventia noastré are ca scop ameliorarea pantei descen- dente a Imbétréniril accele- rate,Yo = Coniferele Face parte din famila pina ceelor si, la no | g2 mal epune i Bradul Alb, Este un conifer de dimensiuni marl, apdrut pe pi- ant de peste cine! sute de mi- lloane de ani, supravietutor al tuturor ctizelor geologice din era cuaternards pind in allele noastre: In acelagi timp este un arbore delicat, care necesita ‘adspost in primi sl an de vat Tineretea sa este caracterizatd print-o crestere lenté, find foarte exigent in ceea ce pi- veste solul si cllma. Are totus! o mare putere de regenerare natural, In ani de alle, ca ure mare a aspectulul séu males- tuos, formeaza paduri dense 1 vaste, fie numal el, fie impreuna cu alte specil in special cu bradul rosu | foul. Traieste de obicet in jur de 200 de ani, dar existé brazialbi care {in jur de 300 de ani Bradul continua sé fie din Evul Mediul pomul de Créciun, In Europa Centro-septentrionalé In apropierea de sétbstoarea unel ale de nastere se tia un brad din pédure, se ducea in cas si se decora, dand tonul inceperll petrecell. Aceasta utllzare deriva din faptul 8 bradul era considerat din artichitate erborele nasteril soarelul si prin similtudine cu nasterea lui lsus. O ramuré de brad omaté cu decoratii colorate, pusé la sfarsitul lunil aprile la usa casei sarbatorea ,|una mi agricola", pentru a ura prospertate recota, In Conformitate cu o tadiie antica, bradul simbolizeazé fecunditates, Datorit inditimi sale prodigioace, teste coneiderat in acelasi timp sim- bol al Inari si noreculul. Traditile ‘culte sugereaza ci bradul gazdu- ieste spirite care pot reda oamenilor sBnatatea si speranta, In special copillor; pentru persoane cu destin eviavics, evoluat si credineios, spie- tele lucteazs neabosite pentru a-s| realiza influenta beneficd si protec- toare, SOmNBeele Ss OP OH Oa S Qc Boom Decembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatate PROPRIETATI TERAPEUTICE Din scoarta plantelor tinere de Abies pectinata, bogaté In glande 1 sinoase se obtinea résina .de Stas. bourg’, numité s1,résind alsaciana’ sau ,risind de Vosg!", utlizaté un timp ‘pentru proprietatile balsamice siantlseptice in inhalati sau pe cale Interna impotriva catarulul rons bronhoreelor purulente si ca revulsiv jn forme de nevralgii | reumatism ‘muscular si articular. Chirurgul Durante @ propus aso: cierea sa cu eterul (2:3) pentru coicd hepatic’ si dizolvarea calcullor. A fost utlizat si in catarutile eronice ale calor urinare si ca hemostatic n cazuri de metroragie, hemoptizie etc pentru cé determina un grad de ve soconstricti si o crestere a coagula biltsth sdngelui. Colofoniul, trans format in pulbere find, a fost ublizat ca hemostatic si era folosit in far rmacie pentru prepararea de unguente tsinoace Muguril si acele de Brad alb posed In special propretati balsa mice, excretoare, stimulante sl sudo tifere, cate le-au facut falmoase in ate timpuri ca find remedile contra ‘numeroaselor infect i inflamayi ale fparatulul respirator, inclusiv ale tuberculozel. Muguri si acele au si activitate diureticé gi antreumaticé cele de brad sunt bogate in vitamina A, astfel nest rusul Matzko (1936) fe atribula proprietath antis- sleroftalmice. Gemoterapia utllzeazs mugutil_ de Abies pectinata pentru proprietatile de stimulare a entropoe- 2el side favorizare a fia calciulul Din familia Cupressaceaea, te- ‘nuparul este un arbust ca 0 tufa,lon- geviv, mereu verde, résinos, stufos si es ramificat chiar de la baz, cu lemn aromat si scosité ce se exfolaz’ in fac longitudinale de culcare brun- roseats ‘re frunzele aciculare,trdimensio- nale, slung, ceroase, persstenta, cu arf ascutt care se termind ca un ac ascutt si rig. Suprafata este brézdatd de luna sau dova benzi albicioase, iar restul frunzel este vatde inchis suéluctor. Fruc- tele se matureaze catre al tellea an de ats. Planta Infloreste inte februari si June, Pe terenuri sérace, la mari attudini iin zonele vantoase, capa forme foarte contorsionata, Este curios de notat cum cra 3 carac- terizeazs aceasts plants: tel frunze, el ‘pave, tel bractee, tel seminta, tel ani pentru a se maturza si 3 zone asupra c&- fora poate erecta actiunea sa terapeu- tie fleatulrrichils articulate, in toate timpurle si aproape la toate popoarele 1a fost atibut Ienupéeulul un {01 de protactor contra miasmelor gi bol- lot, dar si impotva sprtelor rele si ale fortelor intunericulul Din acest mot, in diferte tri se planta jenupér in vecinéta- te locuntelor Estonia) sau chiar 3 pri des 0 ramuré de lenupar de toate usile casei pent 8 tine la distanta vrajtoarele (oscana). Tn vaditia cresting lenupirul a fost binecuvantat pent c8 gia deschic ramu- tile 51 Fa escuns pe Feciosra Maria si pe ‘sus copll uma de soldat lullrod, Lem ful s8u a senit apot pentru constructia PROPRIETATI TERAPEUTICE TRADITIONALE Timp de secole ienuparul a fost folosit pentru proprietaie sale emolent, aromati= ~~FSneapenul - Pinus montana (e- {lla Pinaceae) este un conifer spontan | din regjunile subalpine ale Europe cen- tuale care apartine unui grup de varetti reunite intr ele prin diverse forme inter mediate ofell de recunoseut ‘re funze permanent verz, cu tents glbule, acieulare, rigde s reunite In cur pluri scurte de 1,3 x 20-70 mm, robus- te, verticale spre partea terminalé a ra ‘mutilor, cu suprafata neted ca urmare @ prezentel unui strat cores 51 varful ‘contorslonat ca o elle. Virfurle sunt progesiv scurtate astfl incét ramutile par retezate Planta este cunoscuta zante, diuretce, diaforetice, antzeptice Plutathrelata cé In Egot ienupérul era 2- preciat pentru puterea sa balsamicd. Cato (secolu! IC) i includes printre remedile contra retentielurinare st sciavel l indica Un vin diuretic din fucte de lenunr pen tru combaterea ealeulor,hidtoie, infec tilor renale i a inflamatiior vezlae, Diosconde (secolul 1) it atbuia actiune anttusiva, antlastmaticd, contra duretllor de stomac si a muscéturlor de serp Sféinta Hidegard tn secoll XI si mal tzid Dodoens in secolul XIV i Indieau in eata- rutile pulmonare. Lange, Matto, Simon Paul, Van Swieten si Tragus il descriau activtatea diuretics 1 il ulllzau in Ifiaza urinars. Matill (4566) insista s asupra proprietatior ant pentru un fluid uleios bogat In ule fesentiale, din care se scoate risina care se scurge din taieturile sau inczile scosrtel; se obtine mai bine py detiare Find 0 plan- 18 hetmatiodlt, pi. ul se autofecundes- 28 si toata vitalta- ‘ea ea pare concen- ‘rat la rival fruc- ‘ull, cre fs dlsper- seaza semintele In vant. Plenté cu un simbolism ambigua si complex, pinul era si simbolul_ mort, Pentru 08 0 data ta- lat nu se mal reface fA seurratce si antiga; el propunea print altele pre- saree baceler, amestacatea for cu un unguent si aplica- ea asupra membrulu vir pentru Impiedicarea_con- Seat t reveren fect: Din lemnul de lenupér se obtinea, prin combustie Incomplet, ulelul pe care sgrecl romani I foloseau ‘pentru imbieémarea mort- for, $i astazl acest ulel este folosit in dermatologle per ‘tu confectonarea de pomezi si In medicine. veterinaré pentru prepararea de sépu- uri descuamatoare. in timpul epidemillor de holeré si cium, ramurile aromatice de Tenupar erau arse pe strézi si in case. Aceasté utilzare a durat pané prin 1870 c&nd in unele spitale cin Paris se maf eau Incé fumigatii cu fenupér pentru 2 preveni difuzarea nei epidemii de veariols Tn uz intern, deavolts o activitate diu- i diaforetica, Utiizat c2 F utinare in caz de luretrite, cistite cronce. Actioneez’ ca dtr fetic $i favorizeazé.eliminarea acidului Uric sa toxnelor, motlv pentu care este Uutlizat in itaza renala, guts, reumatismul anicuar si muscular, arte, albuminurie i oligure, uneori gi In brongite si mai putin fect in edeme si asita, riclodat, dar pentru capacitatea sa de 2 prospera In condi nefavorabile era si simbolul vigor. Arbore ut divin si vinde- ctor, avea multiple uilizari medicale, neor val mage. PROPRIETAT ERAP Infuzia, extrac- tul i uleil esentisl din Pinus montana au fost utilizate infamatilor spar: tui respirator Pro- 5 prittle medina. fe ale vei stu sential sunt In principal basic, Sntiinflamatont erpectorante, ent: \ | septice, fluidifiante ate secretior bron hice, sedate ale tusel si dezinfec: | tante ale cor respirator, Actionea | antceptics =) antinflametoie ce | extnde chiar si asupre.sparatu | excrete, gisindus! indeath in iste | eatarale, urette oi pilte st exer | and prev altele oaeyune sureties | (une copats un mis carecterate | de. volte) Us! sential a. fost, | tlt n mein pentru vindecarea | infamatitor rngeh, ahi si bron | ile i dept coadinant in trtamen | tl pleuritelor si a pneumonillor, pand ta Gescopetren antbotcelr elu zen din pin are capactatea de Stimulare a producti de. lmfocte, éhiardacd nu se cunoaste ince prea tine mecanmil de aetune. Pent {ert esto un bun antiseptc al piel sf mucoacelor bucale a laingo- traheale, ub formd de inhalah, Ext ‘act de pina fost uilzat cu succes atin afeciun! hepotobiare precum olecstce, Maze 9 hepa n do- tmenkleoaretcl a fot ult pn ‘Vu parfumarea preparteior deter {genteel ca sl component odorzant (at 1 ca stimulator si deodorant cu- tanat. Gemoterapla i Indes proprie- ti terapetice In reumaisme cronies si artoze generaizate a pentru vindecarea |Vinul, aliment-medicament re vin se poate vorbi cu mare datorté caltalor sale nutritive deosebite. Acesta furnizeazd corganismului 700 calori/ltru, cantitsti ‘apreciabile de vitamine (A, 64, B2, PP) ‘si sénuri minerale(fesfor,potasiu, sodlu, ‘calelu. magneziu, manga). De la inceputurle consumer sale, om 2 constientizat faptul cB acest eliir care bine-lspune” este si un bun aliment-medt- ccament Din totdeauna, vinul a fect utilzat ca factor terapeutic in aiferte boll, Aste, In vache Grace, Hpocrate (péitele medicine) recomanda conumarea vinulul de edtre ca afectatl de preumonie, debiltate fizis, In tratamentul plaglor deschise si ca antidot In muscétura de sarpe veninos ‘Stémosi nosti, daci, cunosteau formu lee s refetele de preparare a unor unguente folcsite in tatamentu bolilr oculare. Asti, Vittle vinului sunt bine cunoscute: revigo- rant, euforzant,vasodilatator si tvanchlzant. Propriettile sale terapeutice nu se opresc ‘ci vnul avd si sctiune antiviral, in spe cial impotiva virusulul polomielitc, a vrusu lui hepatic gi a unor enterovirus. Cercetd- fle specialistlor confirma rolul deosebit de important al vinulul in scdderea colesterolu- lui sang impiedicarea sau intizierea depunet de colesterol in arterele nimi si in arterele catebrale previne deciangarea unor boll gave infarctul miocardie si hemoragile cerebrale, De asemenea, consumul moderat are efect de orestere a colesteroluul bun Polfenoli continut! de vin protejeaca pe- rel vaselor sangyine. Pentru prevenirea bolor cardiovazculate este recomandat 2 se consuma o varietate bogaté de vinut din so- uri euperioare albe, dar mal ales cele rove 1 rosin funce de afectun, puteti benefcia de propretitie terapeutice ale soluror alle Gras de Cotnar, Pinot gis, TamBioass ro rmaneases, Muscat Ottonel, Feteasca abs -, roe 51 03H - Cabernet Satwignon, Mero Pinot noir, Feteasca neagra, Busuioacd de Bohotin, Condit este ca acestea 28 fl curcumate In cantit) moderate (1-2 sau cel mutt 3 pa- hare pe 2, la mas), o perloada indelungata de timp si, obigatoriu, inten vin natural Legat de terapia cu vin, cercetatori au publ- cat un study n prestigioaca revista British Medical Journal, care spune c& persoanele care consum8 eartitt) moderate de vin (17 ‘pahare pe séptamana) prezinta o scddere cu 30% a riscului de @ face un accident cere bral nterasant este 08 ceroetatonl nu au rousit 8 stableasca existontaaceleiagi core lati le corsumatori de bere sau de béuturi spitoase, cea ce dovedeste 8 vinul este ‘ctv, nu aleoolul pe care i contine Mutttudines de proprettl fac deosebit de aprecat sin alte afectuni pe care le ini turd cu succes, Este favorabilechliorul po. fle, find un bun remedia antistres, O cant tate moderaté de vin (din orice sortiment) consumaté Inalntea actu sexual poate st ‘mula ibdoul(dorinta sexual) at&t la brbal, ct sia fem, si potenta sexualé (la barbat) ‘fin ilturarea complex sihice care imple did 0 ectivtate cexuala_ normal, Femelor li se recomanda consumul de Vin in scop terapeutc, nea in canta reduse la Jumatate feta de cele recomandate barba- tlor. Pentru ambele sexe insé, consumat in Pornind de la enologie (stiinta vinului sau stiinta produceril vi- nului), disciplina studiata si in tara noastra, se poate desprin- de o ramura de sine statatoare, ENOTERAPIA - combinatie intre enologie, fitoterapie si aromaterapie. cantitati exagerate si prea des, vinul poate deveri un dusman deesebit de pereuos, eu conecinte grave acupra stil de séndtate © atentie deosebita trebuie acordot calti vinurlor consumate, Obligatori tre tule evitatevirurle contraféeute. Dacé exce- sul de vin natural afecteazs sinétatea, ima- inti co efect dezastrucs pot avea vin te contrafécute asupra organismulu Din antchtate si pnd in ziele noaste, péinti medicine’ universale, oameni de sti 18 de mare valoare, au demonstrat prin teori solide propretitle curative, dar si efectele refaste la care sunt expupi consumatori inv (putin vin insemndnd sBndtate, mult ‘nsemniind moore). Viutile acest miracu lease bautur, dar si neeazurile provoeate de concumul exagerat au fost, dea lungul timpul, suse de inspire penta marie fenii ole Iteraturi universale. Operele lor descr atét celtétle, oft si dezastele provecate celor care confundé vinul cu ap Peet fceof, medic, pe care istorii are ba be de cine, care in fel sBu, ne transmit fouls dlstingem binele de ruExcesul i urmaie consumuut devin Pinte cele mal seroace efecte nocive ale ‘consumulul exces acut (ecsziona sau cron (Gistematc) de vin sau de alcool, n general, se Intoictiaetiod acu (bet) $ intoncata ethos croc (aleookemul cro ric “ actiunea exitanta a vinull acupra site mulls nervo, manifesta initial prin agate logoree (vor mult, coecents cau nu) raeib tate = agesivtate si, uterier, prin deprece, ‘somnolents, dflcuntst respirator sl, in al ‘com aieool + tuburdl cardiovasculare teniunea arte fa i pulsl eres, apar ant carcace severe, insuflent carciacd) + aefune Intantd asupre mucoasel _otioe ah itetinale; + Intoxicarea ficatulu si a pancre- ‘ull s,m consecina, insatres let 2 nsufcertetfuncionale @acestor; Influentares temperstuttcopulul la doze mci, vinul incaleeste, rman ‘p0\ racrea organismulu, putanduse ‘jung In sezonul rece, pana i nghetare 1 moata, situate nai destl de ces pritre Betis note # dupa 3 pahare cu vn, capactitle paihce gi fice sunt afectat. La aloo. Teme de 055 g/ de singe (2 pahare cu vin) reele cunt inosine. In aceact ‘uatie este cortaindlcatcondusul masini. Vinurile medicinale Timp de secole vinul, fe alb, fe rose sau regu, @ servt ca bazd maceratelor si deooe: ‘urlorterapeutce vegetale. Mal putin eunosou te decat tincture ¢ uleiuile din plate vinusile medicinale sunt elxrunt cu efecte benefice asupra sanatai sl stati nosstre de spit Condit do bazd insd in utlizarea lor este aceea de a nu fl confundate eu vinul ‘de masa. Ele au o prescritie strict, late co ‘orice medicament ‘Un numar mare de afectiun, do la cole Uwoare pana la cele greu vindecabile, pot beneticia de efectele miraculcsze ale acestor reparate dus terapeutia erica racomendere. de cond tenn sau de administrare a prepara. tele, nsbwierespectts cy strats «Parle vegetale (organele de plan- 18) folosite se méruntese inainte de inve- buintare. « Vinul folosttrebuie s8 fle de cal tate superioar, Inst de impurti (droid flare) cu gust si miros natural (neotett ¢ Amestecul Ingredienteor in timpul preparé vnurlor mediinale se face numal cu lingur sau lopatele de ern. Se ulizazd numal vase curate, ste lizate in abur sau In ap& fara, timp de col putin 30 de minute, de céte tri ori Nu se folosese vase metalic, in special din alu IM Se folosese Ingredlente care nu au fost supuse tratamentelorfitsanitare. i Fructele care int in compazta aces- tor preparate trebule 58 fle bine coapte si curate. I Inainte de folosie,ingredintele se spalé in mai mutt ape. «Se utllzeazé doar plantele care nu au fost uscate la soare, Nu 2e vor folosi plants recotate de pe margnea drumului din zone polvate sau de la vanzstori eambulant Vom inte cele mai cuncscute bautu sleoolce medicinale, putem spune oi ce parte si vinul pli, cu rol tone si timulent digest (colagog. Ae bout {ralecalce cunocc.te ou vale terapeu- tice cau alimentare cunt ‘vermutul care la orgine ecte tot ‘8 UN tp de vin pein (Wermuth-pelin, in é Vinul se plistreazé in sticle de cu- loare Inchis8, astupate ermetic si in spat curate, cu temperatura constanta Mt Preparatul se consuma Incet, cu Inghititur ic M4 Toate vinutile medicinale contin Princip acthe bine determinate, Nu se congumé in canta mai mart decst cele prescrise. Mai mult nu inseamna. mal bine, ci este postal acd rt + Atentiel Vinurile medi- cinale nu se administreaza limba germans Biter, poate avea ca mates prima suouri de fructe sau vin. IneB deosebices dinre petn si biter corcté in gradele de coal ¢ acidate ‘sLtratamente.m func de pul ‘in care fa parte 1006 | HOFIGAL - Natura si SanatateSoupozitia viimisa a vinulod Datortsprocesuli de fermentaie cattle compo: ‘ei mustului se mode, iar complexes compozi- tel vin, din punct de wedere chic, este mult mai Th prezent au fost identifica) In vin Jur de 1000 8 component bochimic, far cu autor tehnolget analtice au fost deja doza) in ur de 350. in compodita vinuli, dupé apd, al dolea to 1 ccuné etanol! sau alcool etic, reprezertand ttre 85 ¢ 16 % din voluml vinuli. Pentru objnerea unui ‘rocent de alcool produs prin fermentaie sunt nece- sare 16-18 g/ ahd, functe de tipu de vnicate si de randamentul drojdlor de fermentate, Alco ‘polhidraiicl dau gust dulce, dintre acesta cel rai ‘euncccut find glceroll, car di senzatia de catieare® «2 vinutlr.Alcooll metic se gisest, de esemenes, In in, ins in canta mt mal mil decat cele daund- toare organismulu. Invin e goss ol aloo suprir care partici’ la formarea buchetuli.Aleooll superior sunt nso s de alcool aromatic, care tec n distatul devin Im faci nea ,coz",alituri de unele aldehide. ‘Aca organic (arti, mak) provin din strugu. Dect putem spune 8 aciltatesvinuli se formeaza ind ain ‘must Acidtatea vinulul este de aproximatv 75% ain ‘cidtatoa must, Acetate total are rlul de @ as {aa concervaitstea vnu, nh dezvoarea micro ‘xgarisrelor Aldhidele parla formarea buchetu, lar aldehidele aromatice dau un puteric mis de uct. ‘Glusidele sunt, de acernenea, importante pentru gusto viurior. in funcje de tul gucidelerapare si senzaja gustaivé (uctoza este mal duce decdt ‘lucoza do aproximatv 23 of). ‘Substantele azetate din Vin surt, de asemenes, bine eprezenite: * aminoact + oligopeptide (gutationul + aminozaharr (glucozarring) ‘Compusl_fenolel participa la protejarea vinurlor tin efectulantondant si bactrcd. In strugur vin si Jemn de stejar se gisesc si pofenoll mal complecsi, din fara slberior. Cel mai important este res- ‘verattolu, cu rol de anondant in organism uman. Flavonele sunt pigment de. culoare galbend din pietta boebelor de strugur. Prin herlza din impul vi- rid, NeterondeleRavorie se Yansforma in ago, ea mai important dinte scestia find queritna, cu rol aniosidant ‘Antocianl 22 gBsesc in vnutle roi si roze. Eau rolm protec peretlul vascular al sisterull cult, bin refaceres cant de colagan dela acest nivel. nine dou un gust aspr, in concertraie mere, 4 sunt responsabile de efectul vaso constrictor pe va- Sele man Dinive substantee odovante se pot arnt terpeno- dete, responsable de aroma tip muscat Dine substantele minerale se pot amin potas, calcul, sodiul, lu cuprul ragnedil, mangand si ‘anion aot, ost, sult clorud, fourur bomurd. Tn stmbur de strugur se mal giceste #1 vtamina {B17 (amigialin sau let substan Pidrosolubil pan | 8 grade alcool Aceasta are rol citestatc In toate tipurle de procese neopazice. Decembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatate emma ed ‘“Monodoze x 25 ml ‘Supliment alimentar ‘Sampo; macert in fucto de ain Propretit: antiirelc, antiseptic bactted, devant al acidlu ure, vaso protecoare a ctulatel peter, de po teatle si regenerare a microcrelaie fet rene antiosdants aniniamaton, ast fonts, antiaeicd, antiseptic a nivel tractus ura ued, hipoetoemiant Recomandint oterosietors, carta ti, fermentabe intestinal, insufiient bi la, dare, dabet. eta (eumatism me ‘abot, tuburi de vedere. ‘Madde administra 0 onodoz8 x25 mn de 3 pea iaite Ge mese. Eom de pocentar: cto pinta din carton ontinnd 10 menodoze x 25 mi ‘Anrineumarie Dac mt 0 oth Monodoze x 50 ml ‘Supliment alimentar ‘Compare; macerat din frcte de cones near in vn Prooietit:ancarele, antreumane rot Recomandir: roumatism, ato, tulburart-digestne, cole! intestine, blond, dare, Mies bird, ater, hiertensiune arterials, menopauza Mod de adminstare: 0. movodoe’ x 50 mide 3 or pe 2 ante de mesele Drincipse Fouad de orazentar: cute pants in carton continnd 10 menodoze x 50 mi cm ie nth Monodoze x 50 mi iment alimentar “Comporitie: macerat din floxi de busiee in Propet: stimuleazs digesta, axe ‘actune carminatia, epectrant, antsep ‘od intestinal, calmant ecomandid: coll Intestinal, bale nai, bronsta acuta cromca stan de ne Unis, anvietate, oboseala, insomnve, rmigene, stes fs nteleti ‘Mod de-administare: © menodoza x 50 mi dupa mese aim de prazentare: cutie pinta in carton continind 10 monedoze 50 S norton gm mt oe ats Monodoze x 50 ml Supliment alimentar ‘Camporte: naceat dn truce 3 dicing de tenupar in wn Promietitdepurat, drei, tonic stomahic,anteeptic al sparatull urna si Aigesti, carina, one neros, simuent pancreatic al secretilrintestinale ‘ecomandt steroscer5,reumatsn, cligune,Iaa renal infec ale tach Unat;anoeene,dlspensie non-ucoroass xstioenterte: bard bier, ‘coleast hperotesterciemi, Mod. de-« Som! de 3 of pe 2 ain Je mesole paincpale, ‘Aone! Excesu poate proveca heme ‘agi intestinal, metrocagh, alouminure, hematin armé de prezentare: cate pants din carton continind 10 monodze x 50m,Go 2c mst at ata Monodoze x 25 ml; ‘Comore: macerat din fucte de maces Propretit tonic aperi, dure, revigorant, vasodilatater, antral, vtamnizant, rem: noralizant,imunostimulator, atfodisiac. Recomandiri: ateroscirozs, prevenitea unor boll cardiovasculae, avitaminoza . Convalescent dupa bol infecte-contagiase lipsa pote de. mancare, Insuiionta ilar impotent, tsa. ‘Mod de adminisvare: © monodoza x 25 mi e 301 pe 21 nainte de mesele principale Forma de pazontare cto pliant dn carton Ccontnand 10 monodaze x 25 ml Vin medicinal cu rozmarin - Vin de viata lunga Vin de Vinra Lune umm dec ets ‘Monodoze x 50 ml; alimentar ‘Comporti: macerat din trunze uscate de roamarin in vn osu Proodetét: etect de stimula gener imbunatatiea digest, de stimula a fun: calulo! neroase, imbunatatrea perfommantolor {de memerare,protecyasistemulul neros oon tual, eect tone cardiac timunomodulato, ant senescent, nuenteaza normalzarea colestero tat ‘Recomandi: plerde de. memorie $1 alte tection ale sistomulil nervos, astenio $1 ‘Sstem smunitar slab. convalescent, afectun) Cardiace de cauza neurovegetatv,afectiunt di {estve (infoct intestinal, colt, digest dit le, meteorsm, dlaree), oboseals, tres Nae §1 3 lie dupa masa da pranz in cure de 20 de ‘3 dupa recomandarea medieuul ene! Ni se administra searaInante de culeae sau la pacintihipertnsi, ‘Forma_de_prezentare cue. pliant din carton coninand 10 menodozo x 50 ml bom ma mat sot ‘Monodoze x 25 ml; Supliment alimentar dn plants uscata de sae I vn o9u (au ab} Prooretit tonic general stimula’ siste- nul_nervos. si imbunatieste memoria), ant- Spastic, apett, digest, coleretic,carminat ‘sor Hpogtoemiant, ante, atsidor, depo rat, dlurete,emeiagog, iba secetia lata ‘Becomandi: restabioste force itroguu ‘organiem astene, surmena}, impotent sonia fomalescenta dupa boll iniectoase), combate ‘vanspirala noctuma la tuberulo! tuburae de menopauza, bal neuropsiice cu deft de ‘memoria, sistem imunitar slat, afectuni Cardice digestive, ses ta 4 intelectual ‘Mode adinsiare: © monodacs x 25 mi nic dupa fecare masa sau la recomandar ‘mesic ‘iene! Nu se administieas i sarin (de termind contrat urine altar (scado so. eta lactata) nu se folseste in afectun! ena cute pliant din at | ton ceninand 10 monadoze x 25m Vin medicinal cu patrunjel “Pavan ee » HOFIGAL Vio wediofnal oo PATRONUEL Da, ma mei mult de 0 docs oats eee ‘Monodoze x Sl; ‘Camgontie: macerat dn Fane poate Se patent EM omit: duwet, ewectorant,tebiun, stimutentegest, tone general Becomandi obosesle, 8 Sci, conva- | escent dupa infect respiato acute, ier | revioena cae, cadopate schemes, eames Cardiorenate psa pote ee mancare, ‘Mod de administra: © monedczh x5 mi de | oti pe a repartate dea lung le | "gente! Ni abizab. Exeaut pote provoca Intonet "amd de przentar: ct planta dn carton continand 30 monedeze x 5 rer Pieter eat che parame alimentar Vin medicinal cu telina - Afrodisiac natural Afmodisinc Narunal Pe ema a oe art Monodoze x 50 mi; alimentar ‘Compact: macerat din petiol tocat do telina in vin ab Progretalis afrodsiac, energant, tone genera, vtamsizant, fica sane, direc (aja ta elminarea aciduui une de sng, ‘eda fom techn {ul urinar preveniea s1 combatereareumati ul, gua, Mod de adminstrare:cato© mencdoza x 50, ml de 23 of pe m Inante cu 30 de minute de mmesele principale Foam de brezentare cue pants din carton continnd 10 monodoze x 50 mi Vin medicinal cu praz ‘Compoete: macerat in praxpreacpt in vn. Proprietiti; calmant, sedan, dive, cadotonie, pogoemint, antdiabete, dpurat Recomandigtafectun carsiae (ardlopatle. Ischemica,nsuficintacardaca eretism cardiac | ateroscesozs, prevne st combate Itz’ un | nara, diabet,intoxcatl Mod de administare cat 0 menor x50 ml In flecare diminesta dupa mica den, Foam de prezentare cue pants dn carton continind 10 monodoze x 50 mi HORIGAIE Ta eae a aU Ee LnPIER Cee ee eee! ee ee a Re ee eet eee Set) re ppredomind In tabloul Imbolnévirilor din Ce eRe ee ee Ce eee carilor de absorbtie @ radiatiel ULV. in anotimpul rece. ee ee eres diminuarea consumului vitaminelor naturale din fruc. eee et a] simtiti nevoia, mai des eal de echinacees care va Intareste imunitatea), 2 imbracativé lejer dar cdo in functie de tem- peratura, 2 proteins extemititile pe unde se pierde céldura, purand, Raspandires acestor boli cauzate de _agenti patogeni specifi se face predomi rant pe cale respiratorie, amplificata de agiomeratil din miloacele de transport in ‘comun, din salle de spactacol et, trans- mitandu-se de la omul bolnay la omul ‘snstos, prin stiinut, vorbir, tuse etc © atentie deosebité trebule acordata copillor $1 varstncllor (a céror imunitate ‘este scézutd) ca si bolnavilor cronici de diabet, insufcient’s cardiacé, renal, ane miei, persoane cu disabiltati fizice sau psihice, bolnavil de cancer, HV-SIDA etc. ‘Astmaticl, cet cu bronchopneumopati cro- nce obstructive, mai suferé gi din cauza tumezelii excesive sau a cet, riscand s& ‘5e decompenseze. Preumonia bacteriand sau virala sunt complicatile de temut Pentru copii sau batréni, dupa cum o viro- 24 banalé poate decompensa un cardiac dducdndu spre un edem pulmonar acut, Iecesitand o intervertie de urgenta De la 0 amigdalita acuta, 0 arterit obliteranté sau o hipertensiune arteriala, datorité cresterl presiunil atmosferice, din cauza tempersturilor scazute, toste ‘organele suferé, inclusiv pleles (produc leziuni prin degerare). Pentru depisirea cu bine a sezonulul rece va recomandam: ° bet béutur calde (cealui cel putin dimineata si seara, sau ori de c&te ori Decembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatato In perioada geroasi, ma fusi eu un singur deget, % evitati aglomeratia din eptalele (zliele de vizit) mal ales in perioadele epide- mice; % vaccinativ8 antigripal dacd ‘unteti expusi unel boll eronice; aerist nie inedperile, péstrand iglena si curé- tenia la locul de munca si In loculnts # ‘consumati ct mal multe frcte si legume proaspete (merele ca si ptrunjelul contin ‘muita vitamina C.); % nu aruncat) sém- bull de grapefrult sau portocale deoare- ce contin vit. 817 cu rol important in imu- nitate (strivit- intre dint si inghitit); ru stati in frig mal muit decat este strict rnecesar; % Imbracamintea si incaltiémin- toa s6 fie uscete. Hofigal va oferd o gama larga de produse si suplimente naturale ‘Pentru intarirea imunitatii Hof.Imun, Tusimun, Flavovit C, Polivitamine Hofigal sau produse cosmetice care va pot proteja pielea de ac- fiunea déunatoare a frigului: Spirulin Crema, Supliform, Extract vegetal Castan etc Priviti viata cu incredere si opti- mism, dar si cu prudenta si astfel, bolile vor ramane departe in urma dumneavoastra! Produse naturale care me ajuta sé traversdim ‘Odaté cu venirea anotimpului rece organismul nostru, supus stresului, obo- seligi a dezechilirelor nutritive, devine mai vulnerabil, mai putin rezistent la ‘numerosit agenti patogeni din mediul in care traim. in acelasi timp, frigul se stie c8 pro- duce vasoconstrictie la nivelul mucoase- lor aparatului respirator, Inrautatind mi- crocirculatia si ca urmare scézand apor- tul local de trofine, de nutrient. Conse- cinta este scdderea mecanismelor imu ritati locale, dectansarea muttipicai lo rei saprofte (de coabitare) qi favorizarea patrunderi In tesuturile aparetulul respi Fator, declansand réceala Riceala este caracterizaté prin simo- ‘tomele bine cunoscute: gutural, dureri In gat, febr8, use, oboseala, adenopatie maxilara ete Grpa este o actiune virotic8, conta oasé pe cale aerogené, cu tendinté de declangare a epidemillor, fat de care rmedicina moderna dispune de vaccinuri In scop profilacic si numai de putine si ineficiente antiviale de sintezé. Antibio- ticele care se administreaza in gripa ac- tioneazé numai pentru reducerea infec- tilor suplimentare, nu au efect antiviral, dar au efecte secundare prin selectarea de tulpini microbiene rezistente si prin seéderes activitati sistemulul imunitar. Fitoterapia modern’, la care se Inscrie si firma Hofigal de la inceputurile ei, vine cu produse complexe, biocom- patibile, care actioneazé in principal asupra cresteri capacitatii de aparare a organismulul find mijocul cel mai eff- cient de aparare impotriva tuturor infec tilor. De asementea s-au realizat produse naturale, complexe, ale cror compo- nente majoritare reduc vasoconstrctia la nivelul aparatulut respirator prin pro- prietéti antihistaminice, ca si produse cu efecte antiviale. Dintre principatele produse ftotera- peutice ale firme Hofigal, indicate tn pre- venires si tratamentul afectiunilor gipa- le sia raceli, mentionaim:Flavonit C, sub forms de com Ten. *) Echinacea - capsule (500 mg / capsulé). Contine extract concentrat de Echinacea, care are in principal efect imu ‘nostimulator prin cresterea activttli celu- lelor fagocltare si a producerl de Inter= Jeuchine 4 si 2. Sumuleazé de asemenea producerea de anticorpi, de interferon propri, in masuré $8 spere organismul in afectiunilevirale - gripale. Se recomands atét prevent, et si curaty, conform Indicabilor mediculu Dorim sé mentionim cd aléturi de cfiteva dintre produsele firmei Hofigal amintite aici pentru prevenirea $i tra- tarea chiar n faza de debut a afectiu- | nilor cailor superioare ale aparatului respirator, mai pot ffolosite $i o serie de produse gemoderivate sub forma cde monodoze. Enumerim doar céteva dintre acestea: ® gemederivatul din ‘muguri de Brad; @ gemoderivatul din middite de Salcie; © gemoderivatul din Arin negra; ® gemoderivatul din ‘Mesteactin pufos; @ gemoderivatul din Coacdéz negra, care pot f folsite cu succes in stérile febrile si In amen- darea disconfort ce insotesc gripa si diferitele forme de racealé. primate oblong, at&t pentru uz pediatric (200 mg/comprimat) ct s\ pentru adult) (G00 mg/eomprimat). Este 0 azociere a vie taminel C cu flavonolde, cu mari avantaje pentru nevolle organismulul, asigurénd o foarte bund absorbtie a vitaminei C, abso- lut necesard pentru functlle normale ale slstemulul imunita, eft gi pentru invetine- rea troficitti si integritatliceluelor epite- liale ale mucoaselor edllor respirator, ‘Stimuleazé formarea limfocitelor la nivelu! ‘Umusulul $1 a leucoeltelor in maduva hematogens. Stimuleaza functia gandelor suprarenale, neutalizeaza radical liberi si stimuleaza producerea de anticorpl Tusimun, solutie de uz inter, este 0 asociere de extacte din patlaging, lemn dulce si valerians. Are att proprie- {i antitusive prin efectul emolient de re- ucere a ittatie! lovale si de fluidizare a secretiel bronsice si expectorare, c&t proprieta antinflamatoare si usor cicatri- zante asupra muccaselor cillor superoare ‘ale aparatulul respirator. Stimuleaza de ase- menea mijloacele de aparare antinfectioa 8 ale organismulul. D8 réspuns bun In fa ringte, laringte, vaheite, bronsite acute si cronice, putind f folost side edtre diabe- tick prin lipsa zahrului din eompozitie. antviall, Reduce vacoconetrcta la nivelul mucoaselor aparatulul respirator prin inhlbates excesulul de histamind, lar in facoclete cu flavonele reduce procesele inflamatorii atat de suparétoare In toate formele de racealé si grind. Nivelul szut de vitamind C tn organism afecteazé actl- vitatea celulelor macrofage din sistemul de apérare la nivel pulmonar. Experimen- tal, 0 dovedttc& in toate infectle nvelul de vitamin C din leucccite seade foarte mult, evdentindu-se nevoia de suplimen- tare a vitaminei C sub forma mentionats, ce asiguré o cadare lent, ologes, cu ran- dament si efect exescut. Exvavit M- comprimate mastica care contin extract total din fructe de 2 ~ bogat in vtamine hidresolublle si liposolubile, in cantitate mare In vitamina ©, minerale,flavone, acii organict inferior si act polfenolearboxllel, zaharuti com plexe, enzime, fitosterol, care actonesz si- | mutan potentand efectele vitaminel C si ‘rescind efectiv apsrarea naturalé a or- ganismului, Indepartand stale de obo- sealé si simptomele neplécute ale récell si gripel. Prevertv, reduce riscul aparitiel afectlunilor mentionate, Hotimun - capsule, este 0 aso- | ciete intve extractul concentrat de Echi- nacea, vtamina C si gluconet de zinc. | Reallzeazé o insumare a efectelor Imuno- stimulatoare ale exvactulu de Echinaces | si ale vitaminelC, iar aportul bine dozat | Ge zine cresteactvtaten a peste 200 de 1 enzime care joacd rol important in sedde- tea proceselor inlamatori i itaieasis- temulu Imuntar, ctescand reastenta lo Infect sila rdcell Produsele mentonate Toate aceste produse, la indictia mediculul specialist este bine si se ia preventv, unele in cure limitate, altele pe termen lung, asiguréndu-ne | In acest fel si intampindm sénétosi sezonul rece. ‘se administreaza pe fondul unui tata- ment de bazé care este Spirulina, furnizor de mare complextate al tuturor nutrien- tllor necesarl unel bune apérdri a orga. nismulul si de crestere a rezistentei fat de tot factor agresor,‘Aniversarea unul an de la infilntares Agertiei Nationale Anti-Doping a fost mar cata de organizarea, la Bucuresti, In per ‘ade 8-9 nolembrie a,c, a une! Confetinte Internationale cu genericul Nu Dopajulul!” Evenimentul reunit la Sala ,Forentina” a Hotelulul Intercontinental, reprezentanti al rumeroase institut guvemamentale,foste stele ale sportulul romanesc, antrenot!, me- dic, ziariti ete. Printe acestia 2 aflat si © delegate @ ComitetuluiIternationel Ant Doping precum si reprezentanti ai unor or ganlzatl similare din mal multe tart eur pene. Programul conferintel a cuprins, prin tte altele, 0 evaluare a Agertiei Nationale AntiDoping dupa un an de activtate, re confirmarea sprinulul acordat de cétre Guvernul Roms prin reprezentantul pri mului ministry, @ ator ministere, departs mente si agenti de stat, conferiea unor medall si diplome din partes agentil, ex punerl si dezbateri. Tema acestora din unma s.a referit, cum era si frese, in pri mul rnd la situatia fenomenului de dopa} de la noi si din intreaga lume @ sportuul prevenires ¢ inléturarea acestuia. Agentia Nationalé AntiDoping, in caltatea sa de utortate care coordoneaza ectvitates de contro! doping, de educare si informare la nivel national, prin pregedintele sau dna Graziela Elena Vajsial, a dat publicitti, n contextul Iucrarilor conferintel,,Progremul cde Educate sl nformare pentru anul 2007” Avand in vedere o& anul vitor este un an Aderarea Roméniei la UE, edata eu ianure 2007, Implicd pe lings multe ate acpecte, 0 serie intreags de provocér sl attudini din partea autorittor, in spe- lal In directa modulul de absorbire 1 distribuire, acolo unde este neceear, @ fondurilor structurale euro- pene. in contextul acestor pronti, Ministarul Agr culturi, Padurlor gi Apalor 2 organizat, In data de 9 roiembrie ac, 0 conte rina la Best Western Pare din Bucuresti. Avénd ca tity Fondutile structurale pentru agriculture. romé. eased in petioada post aderare” evenimentul 22 derulat pe trel direct de abordare a tematlcll gene ‘ale: Potie!globale privind agicutura roméneascé In perioada postaderare la UE; Prezentarea fondurilor leuropene destinate pentru ele, manifestare grcutue si jumalisti ete. La aceasta Hefigal - partener-activ in area natant itis preolimplc, pe lings mesele rotunde, in- ‘uecerle intre sporti, concursuri tematice, prezentari s discuti, programul va lanss si oud campanit: ,Ambasadori sportulul cu- rat" si Bejing 2008 - sansa spottivlor curat", incd de la erearea agentiei nati. ale, firma ‘2 sustinut activitatea acesteia in contextul corsoligérit unul par- teneriat actly s1 coneret. Bunul mers al a- ceetel colaborsri e demonstrat’ si de faptul c& la aceasta importants manifestare 2 fost unul dintre sponsor ‘agricuturé si dezvoltare i; Complementarta tea dintre oblectivele politic agricole si de dezvottare ruraé si polticd de coeziune. Au fost pre zenti minsti, secretar de ‘Stat si inal functionar conducitorl al unor firme si baci, specialsti din a- finanta, flat intro dubia ipostazs de participant direct la ezbateri si sponsor. Con se poate creiona in urma acestul eveniment conduce cétve tun singur punct de refe- rints, acela c& aver ne- vole de fonduri, dar webule 8 stim ce <8 facem cuGast __ O intiatva lanseta chiar de di rectorul HOFIGAL, Ing, chim. Stefan Manea, 8 prins viata in incinta Muzeului Judetean Teleorman. Din 12 decembre, publicul vztator are posi iitatea de a lua contact cu un mod inedit de a face educatie si de a readuce In ater tia publicd, mai ales Unetel generat informati despre puterea naturii si a miracolului tam&dultor pe care il fre ,aurul verde" din Cam pla ,Deleormanului”. Este vortia de o expoztte Int tulatd -Din plante sao nazact medicomontele”. orgarizaté. in partene fiat ou firma HOFIGAL, expoattie care, Incé de la deschiderea sa oficisla, a bucurat de atentia oficalttiior locale, @ oamenilor locului si mal ales & unui numar mare de elevi si de cadre dk dactice. Asa cum am amintit la inceput, ideea de a organiza Intrun muzeu 0 expo- ziti care s8 refacd legatura informational a locultonior din acest zoné, i nu numai, cu posibiitatile si proprietatile curative pe care le au dverse plante autohtone, a In cofit intro discutie @ directorulul general al Fitme! HOFIGAL cu inimoasa directoare ‘9 muzeulul, dna Ecaterina Tantareanu. Prin ingrlirea muzeografull Elena Tro- nau, Muzeul Judetean Telorman are astz! © sai, in premierd, unde pe panourl spe ciale sunt expuse fotografi $1 mostre din diverse plante cu propriety curative fling specificate denumirie acestora: pe lanes denumirea in lating si cea existenta in Enciclopedis plantelor s-e adaugat i de- rumirea populara folesita secole de-a rd Th ae) Alexandria dul de catre focultori zone. Prezent la manifestares de inaugurare @ acestel export, Vleepresedintele Consililul Ju detean Teleorman, dl on Put neanu, a vorbit publiculul in du bla sa caltate, pe deoparte ca reprezentant al administratiel locale, iar pe de alta parte, ca fost profesor de biologie. Domnia sa a apreciat aceasté Initiativs filnd, evident, ca biolog, un part zan al apropler de naturé, a cu: noasteri ei In to: talitate, @ ocrotr 41 folosirii propriets tilor ei In tratares dite rtelor afectiun, asa cum au facut, veacurl de-a réndul, strémosil ost. In acelasl ton a fost uansmis8, prin vocea périntelul Lazar ‘Oumitru, si binecwantarea PS Galaction ‘Stings, Episcop al Alexandre 1 Teleormanulul Intentia firmei Hofigal sia conducerii muzeulul, asigurata si_de sprijinul de> Clarat al du vice- presedinte lon Putinganu, este de 2 dezvolta ¢ per manentza aceasta intiativa. Un proiect Indréznet care se va coneretiza in i= rma parte ali 2007, BUCURESTI |CONSILIUL SUDETEAN TELEORMAN MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN S-AU NASCUT SOMA Zme>Omoms MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN Romexpo @ organizat si in acest an, la Bucurest, 0 manifestare concaorats <8 ‘otilor de iarna, Au expus peste 300 de firme din Romania, tsrae!, Bulgaria, Grecia, Thallanda si Turcia, Acestes au dovedit of in materie de cadour| ‘1 suvenituti imagnatia si talentul luman nu au granite. Argument - ‘cestel constatari fost dat, in special de numarul_ foare| mare de_vizitato

También podría gustarte

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (5819)
• Rich Dad Poor Dad

  

  De Everand

  Rich Dad Poor Dad

  Robert T. Kiyosaki

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (1115)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  De Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (1138)
• • Revistas
  • Podcasts
  • Partituras
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (353)
• The Courage to Be Disliked: The Japanese Phenomenon That Shows You How to Change Your Life and Achieve Real Happiness

  

  De Everand

  The Courage to Be Disliked: The Japanese Phenomenon That Shows You How to Change Your Life and Achieve Real Happiness

  Ichiro Kishimi

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (398)
• The 48 Laws of Power

  

  De Everand

  The 48 Laws of Power

  Robert Greene

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (2290)
• The Art of War: A New Translation

  

  De Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (3045)
• Orgullo y prejuicio: Clásicos de la literatura

  

  De Everand

  Orgullo y prejuicio: Clásicos de la literatura

  Jane Austen

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20551)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20107)
• The Handmaid's Tale

  

  De Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (13282)
• To Kill a Mockingbird \ Matar a un ruiseñor (Spanish edition)

  

  De Everand

  To Kill a Mockingbird \ Matar a un ruiseñor (Spanish edition)

  Harper Lee

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (23017)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20479)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  De Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (5785)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  De Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (10972)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (3313)
• And Then There Were None

  

  De Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (9007)
• The Hobbit

  

  De Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (25285)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (3321)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (7879)
• The Hobbit

  

  De Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (24589)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (2487)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (12956)
• Matar a un ruisenor (To Kill a Mockingbird - Spanish Edition)

  

  De Everand

  Matar a un ruisenor (To Kill a Mockingbird - Spanish Edition)

  Harper Lee

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (23121)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (2572)
• The Courage to Be Disliked: How to Free Yourself, Change Your Life, and Achieve Real Happiness

  

  De Everand

  The Courage to Be Disliked: How to Free Yourself, Change Your Life, and Achieve Real Happiness

  Ichiro Kishimi

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (1638)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (6700)
• The Great Gatsby: The Original 1925 Unabridged And Complete Edition (Original Classic Editions)

  

  De Everand

  The Great Gatsby: The Original 1925 Unabridged And Complete Edition (Original Classic Editions)

  F. Scott Fitzgerald

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (20573)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  De Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (12556)
• Good Omens

  

  De Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (12072)